U.A.U.I.M.

ANALIZA MORFOTIPOLOGICA URBANA

ANUL II ARHITECTURA 2011 2012

Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 3

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI ORIENTARE UNDE CUM SPATIAL

HABITATUL
IDENTIFICARE

CALITATIV

Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREA CRESTEREA (CULTIVAREA)

INTERIORIZARE A LUCRURILOR UMANIZARE A LOCURILOR DESCHIDERE CATRE MEDIU

ORIENTAREA

-GENIUS LOCI- element fundamental in sistemul de orientare al omului in lume, tinand de nevoia de securitate/siguranta a omului (gestiunea reperelor de orientare) O buna imagine a mediului/ cadrului de viata da celui ce o poseda o profunda securitate emotiva (K. Lynch: The Image of the City)

LOCUL este inteles ca:

- Caracter aprioric (initial) -Experienta spontana (tinand de cotidian) - Spirit (genius loci) - Entitate structuranta si structurata (spatiu) - Expresie a individualizarii prin actiune si comportament uman (teritorializare)

teritoriu spatiu loc

LOCUL AXIS MUNDI CAMPUL DE PERCEPTIE

Locul ca centru concentrare/ polarizare

Axis mundi - linie de tensiune, axa Campul de perceptie - regiune/zona/teritoriu

Modalitati de organizare primara a spatiului urban

teritoriu

trama

loc

KEVIN LYNCH

Puncte focale centre

Tresee itinerarii parcursuri

Regiuni-zone domenii

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN

Infra-ordonatoare

Supra-ordonatoare

Punctul

Centrul

Linia

Axa

Suprafata

Insula, zona

volumul

Ansamblul, cartierul

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie

relatie

retea

In morfologia orasului punctul este si casa, dar si piata, dar si un loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Punctul
La nivel teritorial

Rol de semnalizare/ de informare asupra unui element particular, sau asupra continutului unei locatii Rol de ierarhizare intre elemente similare (localitati) Rol de semnificare/ simbolizare participa la conturarea unui specific

PUNCTE - LOCATII (localitati de diferite marimi, elemente naturale particulare) PUNCTE - LOCURI semnificative in interiorul tesuturilor urbane/rurale sau locuri naturale emblematice pentru un teritoriu PUNCTE - MOMENTE pe un traseu PUNCTE NEUTRE - intr-o multime, nediferentiate, nu alcatuiesc un sistem

Noerdingen

PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL indica un factor de CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu

Omul /colectivitatea va percepe lucrurile ca fiind indreptate dinspre si inspre sine Centricitatea = componenta puternica a viziunii si motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, Forta centrului vizual, 1995

CENTRALITATEA

exprima sintetic raportul dintre eu si lume Drepturi asupra resurselor Drepturi de acces si folosinta Valori culturale recunoscute/promovate Resurse patrimoniale protejate

CENTRUL
In MORFOLOGIA URBANA CENTRUL = element polarizator, de identificare si orientare ORASUL centru polarizator in cadrul teritoriului (atractie de valori, forta de munca, etc) PIATA centru de intalnire, orientare, reprezentare in cadrul orasului CASA centru al existentei personale
ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL = A grupa / a focaliza/ a orienta in jurul unui nucleu
Teoria locurilor centrale (Christaller)

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

Greci situau buricul universului Omphalos - la Delphi Romanii considerau Capitoliul ca si Kaput mundi Islamul Mecca centrul lumii Legat de CREATIA LUMII

CENTRUL

Centru urban - inima orasului, concentrare de valori sau creierul orasului

- zona de comanda si control

Problematica centrului orasului

Centru de interes Centru functional Centru comercial Centru de afaceri Centru istoric Centru administrativ Centru de cartier Centru civic Centru de agrement Centru cultural

Limita - delimitarea zonei centrale Dezvoltarea policentrica Extinderea in pata de ulei a centrelor Reprezentativitatea zonei centrale Specializarea centrelor Mixitatea functionala a centrelor

CENTRUL- zona centrala

CENTRUL ISTORIC

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Linia

In morfologia orasului linia este strada, pietonalul, dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

Axa (urbana)

Origine directie interes

LINIA ca element structurant al teritoriului

= printre primele gesturi creatoare ale omului... - CARACTER AMBIVALENT De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului De suport al vectorului de legatura/deplasare intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-vanatoare, etc)

Dupa forma (initiala)

LINIE - OBIECT LINIE - HASURA LINIE - CONTUR

Dupa Rudolf ARNHEIM ARTA SI PERCEPTIA VIZUALA- O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR, ED. MERIDIANE,1979

Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel elementar cat si la nivel sistemic)

TIPUL VECTORIAL (orienteaza, dircetioneaza- cai de transport, etc)

TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza, ocroteste- santuri, canale, garduri, perdele de protectie) TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane bazate pe axe fizice sau virtuale)

Linia in reprezentarea planurilor de urbanism

= vector de dezvoltare = directie de interes/ conexiune = relatie intre doua entitati = directie de interventie

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Suprafata - planul
In morfologia orasului suprafata primara este parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan) - materializeaza proprietatea Fragmentare Divizare Subdivizare Parcelare Reparcelare

Limita posterioara

Limite laterale

Aliniament

Parcela

Limite laterale

Aliniamentul parcelei = LIMITA CARE SEPARA DOMENIUL PUBLIC DE DOMENIUL PRIVAT (al persoanelor fizice sau
juridice sau al autoritatilor locale/ statale) = LIMITA PROPRIETATII

ALINIEREA PRINCIPALA A CLADIRILOR =

LIMITA MAXIMA DE IMPLANTARE A CLADIRILOR CATRE STRADA

ALINIEREA SECUNDARA A CLADIRILOR =

LIMITA MAXIMA DE IMPLANTARE A CLADIRILOR CATRE VECINI ( LATERALI SI POSTERIORI)

ALINIEREA CLADIRLOR FATA DE STRADA >>>> CARACTERUL UNEI STRAZI

Caracterul neomogen al alinierilor >> caracterul vernacular al tesutului urban >>> informatie despre vechimea si devenirea lui

Analiza tipurilor de parcele prezente intr-un tesut urban = TIPOLOGIA PARCELARULUI ... Criterii de tipologizare: forma parcelei, deschiderea la strada, raport L/l

PARCELA ca entitate cadastrala

Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, republicata in 2006

* Prin parcela se intelege suprafata de teren cu aceeasi categorie de folosinta.

NUMARUL POSTAL NUMARUL CADASTRAL > Cartea Funciara a imobilului (prin intabulare) CATEGORIA DE FOLOSINTA (curti constructii, agricol-arabil, agricolvie,livada, pasune, etc)

Insula urbana (ILOT)

De la insulae in urbanismul roman cladirile ocupau in intregime un fragment de tesut urban, delimitat de strazi.
INSULA = Element planimetric supra- ordonator: ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi = Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane - De la punct la suprafata - De la fragmentare progresiva la comasare

Parcelari interbelice zona Dorobanti

Parcelari interbelice zona Aviatorilor

Casa

volumul

elementul morfologic primar elemente supra- ordonatoare

Inaltimea Proportia - raportul laturilor Greutatea - raportul plin/gol Forma Pozitia Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat Supra - dialogul cu elemente tipologic similare

Gruparea Anasamblul Zona Cartierul

TRASEE (PARCURSURI)

AXA
Complement al centrului Miscare intre centre - ca locuri cunoscute Trasee de orientare (opusa ratacirii) Axe de compozitie Axe simbolice, ritualice, initiatice
Elementele de caracterizare:

Ritm Puncte de inflexiune Secvente, subsecvente Start & terminus Perspective secventiale

TRASEE (PARCURSURI)

TRAME/ GRIDURI
Elemente infra- ordonatoare Tramele urbane sunt purtatoare ale expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

REGIUNI / CARTIERE / ZONE

Centre + Trasee structurarea

regiunilor

Limitele regiunilor/ cartierelor Omogenitatea structurala Particularitatile Autonomia si cooperarea

Arhetipul CASTRULUI roman Orasul roman ca imago mundi

Zona

Element planimetric cu rol de reglementare

Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta (UTR)

Exemplu: C Zona central CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI DE PROTECIE A VALORILOR ISTORICE I ARHITECTURAL URBANISTICE Utr CP1, CP2, CP3, CP4 CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE Utr CA1, CA2 CB - ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN SUPRAMUNICIPAL I MUNICIPAL . Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6