Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
ANALIZA
MORFO-TIPOLOGICA
URBANA
(CURS ANUL II)
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA
OM ← CASA → NATURA
ORASUL – o asezare
- o forma de asezare stabila; cea mai evoluata
- dotare edilitara
- densitatea asezarilor
- confort sporit urban si de locuire
- cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului
aferent
-2–
Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane
- o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei
-3–
TIP SI TIPOLOGIE
TIPOLOGIA - a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane
- este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati
complexe si a clasificarii elementelor care o compun
TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in
cadrul elementelor componente ale orasului prin care se
pot descifra, clasifica si prelua elementele de perenitate
(continuitate)
PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul
ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului
- ex. Parthenonul
TIPOLOGIA CLASICA – este o schema
- este esenta la nivelul unui obiect, fenomen
- ex. Planul hippodamic
TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila, depinde de natiune, de
obiceiuri, de starea economica
- contine elemente de interpretare si
genereaza un tip real
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA
Criterii:
1. Topologic
2. Tipologic
3. Expresia concreta
-4–
CONSTRUCTIA
Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban:
1. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie)
2. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre
arhitectura, parcela si strada
3. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii
urbane relationate prin mari echipamente – dotari, configurarea limitelor
etc.)
4. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural
Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract)
Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la:
- configurare (geometrie)
- marimi
Cladirile pot fi:
1. De tip patrat
2. De tip dreptunghiular
3. In forma de L
4. In forma de U
5. Cu curte interioara
6. De forma neregulata
TIPOLOGIA FATADELOR
- lungeste imaginea
- domestica
-5-
- fatada monumentala
- fatada impuscata
- portal
- prelucrata nobil
- in doua ape
- in patru ape
CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice, din fier forjat (sugerare a unui simbol de
breasla, cocosii de pe acoperis
- arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente)
transformare
TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica → transformare
specifica
ARHITECTURA ROMANEASCA
- evolutia locuintei in Sudul tarii
1.
– sala
– prispa (foisor) – uneori inchisa
– locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip
– modul de trai al unui nivel scazut economic
2. LOCUINTA BURGHEZA
a.
c.
-7-
4. SISTEMUL ARDELENESC
-8-
CONSECINTE:
- pozitia acceselor
- conturarea spatiului strazii
-9-
- 10 -
- stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul)
- nehotarare, incultura
- 11 -
- biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre
rasarit), biserica armonizeaza bine, scoate din monotonie un anumit tesut
- case singulare (palat de justitie, palat, mari banci)
16 - numar postal
- 12 -
MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI)
- 13 -
TRONSON – bucata aferenta unei scari
TIPURI DE SECTIUNI
- sectiune cu 2 la scara
AVANTAJ: - are dubla orientare
- poate sa stea oricum fata de punctele cardinale
- sectiune cu 3 la scara
- bloc cu un confort mai scazut
- sectiune cu 4 la scara
- apartamente monoorientate
- 14 -
POZITIA ACCESELOR
- acces principal si acces de serviciu
- 15 -
TIPOLOGIA
Tipologia teoretica
Tipologia completa (reala)
- 17 -
- 18 -
4. RELATIA GRUPARE – STRADA
Locuinta insiruita este de tip duplex, frontul la strada este mic (8m).
- este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de
2,5m
=> rezolvarea coltului
- 19 -
Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte
important care este vecinatatea.
VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati,
doua case, doua grupari care se afla intr-o anumita relatie
1. conlucrare <=> armonie
2. subordonare
3. simbioza
4. continuitate pe un anumit parametru (inaltime, fatada)
5. indiferenta
6. incomodare
7. de excludere
PALIERE DE ANALIZA
1. planul functional
2. planul estetic
3. planul climatic
4. planul tehnic, de regulament
Vecinatatea are doua mesaje:
1. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct
2. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul)
- 20 -
PARAMETRII
Parametrii urbani
- alinierea loturilor
- aliniamentul cladirilor
- 21 -
GRUPAREA CLADIRILOR
- 22 -
METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE, DE REALIZARE A UNEI GRUPARI
IN TESUT EVIDENT
POSIBILITATI DE ORGANIZARE
- 23 -
PARCELA – PARCELAR
- 24 -
1. de provenienta istorica
2. parcela proiectata
- partea geometrica (forma, cantitate, dimensiuni)
forma
- 25 -
TOPOLOGIA PARCELEI
- legatura cu strada
- legatura cu natura
- relatia cu casa
- 26 -
- 27 -
SFARSIT