CURS1

-obiectul de studiu al morfologiei urbane e forma urbana

-analiza morfologica-tipologica urbana e dedicata studiului sistematic al
formei urbane, in componentele sale esentiale

orasul= civilizatie/cultura “construita”

Valorile (omului) genereaza formele (orasului)

-densitate
-viteza
-confort
-reprezentativitate
-ambianta
-estetica
-oportunitate
-incredere
-provocare
Timpul ca factor care conduce la schimbari ale formei urbane

E-
Trans-formare
Re-formare
Re-structurare
Mutatii

->orasul nu e suma formelor sale. e devenirea formei urbane

Orasul -obiect de studiu viu, in dinamica permanenta
_ -

-e in acelasi timp spontan si proiectat

- -
Oras proiectat
-nu poate fi total proiectat/integral reglementat spontan
-
mist
MORFOLOGIE (= parte din analiza complexa a orasului care pregateste procesul
de planificare)
Morfo= forma, infatisare; frumusete, aparenta exterioara
Logos= cuvant, discurs/ a lega, a relationa, impleti
-genereaza cuvantul lectura

/ /
µ
PIRCEPTIA ORASULUI
Line,zAjuL
]

/ |
]

FORMA •
LECTURE
ORA Lui

LEG-R TURtost-mreit-cn-ti.s/0EXPt-RiEtTA-/
#
↳
•

y-xppgg.in

>

->vorbim de intelegerea unor legaturi, semnificatii, deci intelegerea unui

LIMBAJ. Limbajul vine pe baza unei perceptii care presupune captarea intregii
informatii legate de oras. Perceptiei sed adauga si expresie,
-
modul in care
comunicam ulterior perceptiei, ceea ce am perceput, ceea ce am inregistrat.

Lectura formei urbane y

Perceptietexpresie

1-
-de la niv ochiului/de sus
-cotidian/in situatii speciale, evenimente >
=

-ca geometrie, structura/ ca ambianta

-ca densitate/ca proportie plin gol forma oraslllui
.

-ca obiect/ca silueta, peisaj

-ca fapt social/ politic
-arhitectural/urbanistic/artistic/sociologic/literar…
-putem ajunge sa cunoastem un ORAS doar asa cum putem ajunge sa cunoastem o
LIMBA: doar PRACTICAND-O sau VORBIND-O

Forma urbana -ca APARENTA, INFATISARE EXTERIOARA, silueta, imagine, peisaj

(2 moduri -ca MOD DE ORGANIZARE (relatii, legaturi, semnificatii)
de existenta)

Forma urbana= orasul??

Cladirea sau toate cladirile din cartier?
Parcul sau toate parcurile?
Micro sau macro?

Exista o relatie directa intre macro-forma urbana si dezvoltarea unui oras

Recriprocitatea intre macriBe forma urbana si dezvoltarea unui oras, silueta

lui sub anvergura intregului este o chestiune cunoscuta mult timp
↳ -a nascut 2 teorii care merg in paralel si pe doua intelegeri diferite ale
aceleiasi chestiuni
1.Aldo van Eyck’s - The Leaf and the Tree (1962)
-are o abordare naturalista
-intre nivelul micro si macro asaza o- reciprocitate la fel de puternica si
organica asa cum se intampla in lumea naturala (intre frunza si copac)
-abordare contemporana in raport cu cea a lui Christopher
2.Christopher Alexandre- The City is not a Tree (1965)
-orasul nu trebuie inteles ca un copac
-

-nu vine ca o contradictie

-aduce sub ochi omul ca o masura elementara si rationala a orasului
-orasul nu creste ca un copac la nesfarsit fara control
-

-desi par opuse, cele 2 teorii converg, punand accent pe aceasta masura umana
si masura umanista, subintelesul ecologic al formei urbane

-micro-formele dezvoltate punctual genereaza macro forma orasului, dar ea, la

randul ei influenteaza micro-formele si modul lor de generare

FORMA URBANA = forma dinamica (metabolica)

-se schimba in timp, asimileaza schimbarea, se adapteaza "

F. ←
-

-este rezilienta
-evolutie, mutatii, metamorfoîe la scari TEMPORALE diferite (ani, decenii,
secole)

MORFOLOGIA analizeaza, descrie, clasifica, ierarhizeaza FORMA URBANA

-ajuta la intelegerea orasului
-pregateste reglementarea urbanistica
 CURS 2: OBIECTUL DE STUDIU AL MORFOLOGIEI URBANE
Ansamblul formelor urbane evoluand in cadrul unei stucturi urbane constituie
FORMA URBANA
→
Formele orasului SE INFLUENTEAZA RECIPROC, capata sens prin interactieunea cu
modul de viata/ cultura urbana

FORMA URBANA - o totalitate inteligibila purtatoare de semnificatii

-intervine nevoia de a intelege mai mult decat formele construite, de a
intelege modul de viata al oamenilor sau cultura urbana

ORDINEA MORFOLOGIEI URBANE CA DISCIPLINA

-a aparut in relatie cu un geograf german la sfarsitul sec 19, Otto Schluter,
considerat un precursor al morfologiei ca disciplina
-orasul ca parte dintr-un mediu mai mare (Landschaft), idee care s-a aflat la
baza conceptului de PEISAJ CULTURAL
-nevoia de a corela forma urbana cu geomorfologia unui teritoriu, ptc o forma
urbana e tributara locului geografica in care se asaza
-geografie (mediu/ecologia oraselor/etc) -> arhitectura & urbanism
(planificare spatiala, proiectare urbana, design urban, planificarea
peiisajului, arhitectura peisajului)
munia
'
Tia • a. :

Geografia >> geomorfologia se ocupa cu studiul sistematic la reliefului

|
terestru
Lingvistica>> morfologia se ocupa de sistemul, structura si logica formarii
cuvintelor
Biologie>> morfologia = ramura care se ocupa de forma si structura animalelo
si plantelor; studiaza forme, relatii, metamorfoze, dezvoltarea filogenetica
a formelor dincolo de functii

Morfologia urbana se refera la ceva concret, specific, nu este o discutie

despre forme abstracte, generalitati

Forma urbana participa la IDENTITATEA orasului

Abordarea morfologica pune accent pe specificitatea concreta in detrimentul
genericului si al elementelor globalizante
Identitatea orasului rezulta din aceasta specificitate

Morfologia urbana - forma + relatii + transformare in timp

Obiectul principal de studiu = tesutul urban
Forma perceputa poate fi reprezentata in foarte multe expresii, dar forma
planimetrica inseamna cunoasterea straturilor care compun tesutul urban

TESUT/ tesatura/ textura = combinatie, impletitura, amestec

=ansamblu de elemente care functioneaza impreuna si
formeaza un intreg

Vocabular + sintaxa
-morfeme = decupaje primare dintr-un anumit tesut urban, care au in inteles
-cuvinte = unitati de spatiu urban cu caractere morfologice similare
-propozitii = fragmente de tesut urban cu intelesuri diferite
-fraze = secvente mai ample care contin mesaje/ povesti/ istorii diferite

Diferenta intre forma materiala si imateriala

-tesututl urban se refera atat la mediul fizic al orasului (forma materiala),
cat si la structurile psihologice, socio culturale, ecologice, manageriale si
economice (forma imateriala) care il determina sau il influenteaza

FORMA MATERIALA (cladiri, parcele, strazi, spatii plantate -> intelese prin
- -
-
-

scara, materiale, densitato, relatii)

FORMA IMATERIALA (psihologice, socio-culturale, ecologice, economice ->
- - - -

intelese prin ambiante, senzatii fizice, stari emotionale, tendinte, riscuri

 Legatura cu tesuturile vii (biologia)
-in biologie, forma tesuturilor vine din intelegerea functiilor la care
raspund (epitelial, muscular, nervos, conjunctiv_
-functia nu poate fi detasata de forma sa

Cum sa abordam combinatia de elemente ca sa putem ajunge la intelegerea formei

urbane
-
-Conzen (cercetator britanic) arata desfacerea a straturilor in 3 componente

→ f"
majore: STRAZI, STRAZI SI PARCELE, STRAZI&PARCELE&CLADIRI +

-3 layere, un al 4-lea ar fi raportat la spatiile verzi +

Nolli Plan
-1748 Giambattista Nolli, La Nouva Topografia di Roma
-reprezentare figurativa alternativa, mai precis a spatiului construit si
neconstruit, public si privat
-spatii publice inchise, cum ar fi coloanele din Piata San Pietro si spatii
publice deschise (Pantheonul)
-spatii de intermediere intre public si privat

Teorii si metode in Morfologia urbana

1. Teoria figura-fond
-raportul plin-gol, construit-liber
2.Teoria legaturilor
-relatii axiale generate de strazi
3.Teoria locurilor
-relatii de subordonare-coordonare-juxtapunere
4.Teoria lui Kevin Lynch (Good City Form)

Lg CELE

Dt
5 ELEMENTE

KEVIN LYNCH
IDENTIFICATE

•
Trasee

•
Linette
•
Zone
•
Hookeri
•
Repere

Traseele (path), limitele (edgde), zonele (district), nodurile (nodes),

reperele (landmarks) = elemente morfologice care genereaza tipare perceptive
si mecanisme de memorare ale formei urbane
Good
city form
I

performance of the
city

vitality 1i
'
-
sense fit -

accessibility control

↳ in care medial
gradul

①
•
→ d" " " "^
" " ^^ "" ^" "
" "←
" "" ° " "" ° ""
"" "° " " " " " " "* "°

f- identity
① rasul sustine
nil ( Otero sentiment
transport ci accent
or
,
een
> >
structure
-

perform anteie tuturoriaservicii.int , de putre si stabilitate)

meaning
-

'

biologic (
'
esentiale
gradual
locuri de aleqere
informal components
ale
Iiintgi si diversitatee optiunilor )
-

rename
,

? active Ctunctie )
transparency congruent ) de potrivire indintne
-

→ ( grade
,

derive
>
>

fizic ( formia )
comportarnette ,

congruence si orasui
-

,
,
Cultura aeirbana
legibility
-

intre
→ gradul de asociere
forma fiticoi
modulincare@ameniireflectacalitateacucareoameni.p
si
,
ercep
si in minted
orecrenosc o
organist Ior s
spatial
. -

,
 METODE ALE MORFOLOGIEI URBANE
*MORFOLOGIA ISTORICA
-“arheologie urbana”
-mizeaza mai mult pe descompunerea zonelor de adaugire (sedimente) fata de o
-
.

forma initiala, incercand sa inteleaga forma urbana pornind de la modificari

=
succesive ale acesteia de-a lungul unor perioade istorice ample

Ex. Bucurestiul e dezvoltat intre cele doua vai ale rauilor Dambovita si
Colentina - care au actionat ca doua linii magnetice, generand forte de
directionare a tesutului urban fluxuri interventii
, processes
decizii
- >
>
-

activitati micro / Nacra

z@
*MORFOLOGIA FUNCTIONALA
-explica determinarile/ cauzalitatile
-evalueaza eficacitatea sau ineficacitatea acestora dpdv functional
-este fundamentul zonificarii functionale
-face legatura cu tipurile de tesut (ce activitate pe ce fel de tesut)
-vorbeste despre o serie de fluxuri, procese, activitati, care conduc la o
serie de decizii (tehnice, politice, juridice), care la randul lor conduc la
interventii micro/macro
-fiecare decizie se aplica pe un anumit tip de tesut

*MORFOLOGIA NORMATIVA
-forma urbana e analizata prin prisma modului in care oglindeste calitatea
vietii (reflectata de indici si indicatori ai sanatatii publice,
accesibilitati)
-pastreaza mai atent legatura cu valorile, calitatea vietii urbane (orientare,
-

densitate, iluminarea spatiilor locative, alocarea resurselor,…)

-intra in legatura cu sustenabilitatea vietii umane

*MORFOLOGIA COMPARATIVA =3 DUCE LA O IERARHIE

-forme urbane diferite, dar care pot avea tipare ierarhice asemanatoare
-instrument util tuturor celorlalte tipuri

÷
-masoara cantitativ, nu doar calitativ
-comparatie care duce la o ierarhie

Curs 4: ELEMENTE MORFOLOGICE URBANE

Morfologia urbana = studiul analitic al formei urbane si al proceselor de
formare si transformare in timp a acesteia

•
UNDE? - dpdv geografic, dar intervine si o ierarhie
-

• CE? - obiectul de studiu = tesutul urban (parti componente - tipologii, tipuri,

€
tipare, dinamica_ →
1 -sa nu il confundam cu structura urbana (cea care inglobeaza tesutul
urban ca problematica, dar fara tesut urban nu putem discuta de
structura urbana)
-structura urbana contine si functionalitatea, modul in care elementele
componenete lucreaza impreuna
• CUM? - metoda de studiu
-explorare/lectura, analiza multicriteriala, comparativa, istorica,
-

normativa

Factori care influenteaza forma unui oras

CLIMA
-
-temperaturi (normale/extreme)
-umiditate si presiune atmosferica
-insorire
-regimul precipitatiilor
-regimul vanturilor

-> influenteaza orientarea caselor, marimea ferestrelor, modul de acoperire,

orientarea strazilor, densitatea
 RELIEF/TOPOGRAFIE/SOL
: HIDROGRAFIA
FACTORI ANTROPICI

:
->Economici -piete de desfacere, drumuri comerciale, acorduri comerciale
regionale
->Politici -decizii gurvernamentale sau locale, politici publice urbane
->culturali/religiosi -modele culturale si comportamentale specifice,
reprezentativitatea unor locuri/ edificii
->militari/de aparare -orase fortificate (dezvoltare compacta)
->functionali - nevoia de co-operare teriotoriala, de mobilitate, noi zone
rezidentiale

HABITATUL&LOCUL
->ORIENTARE “unde?” (Spatial)
->IDENTIFICARE “cum?” (Calitativ)

Orientarea- la baza se afla Genius Loci - element fundamental in sistemul de

orientare a omului in lume, tinand de nevoia de securitate/siguranta a omului
Cresterea(cultivarea)- deschiderea catre mediul
Identificarea- Interiorizare a lucrurilor, “umanizare a locurilor”

Modalitatile de oranizare primara a spatiului urban:

-locul e o consecinta a unui anumit teriororiu, e consecinta unor trame
stradale
-locurile sunt rezultatul unor decizii
cum??
->PUNCTE FOCALE/CENTRE: pe de o parte, exista nevoia de centralitate,
ideea de centru care coaguleaza interes, aduna oameni (a fost aratat faptul ca
oamenii tind spre a crea centre)
aceste centre structureaza teritoriul, sunt locuri spre care converg interese
->TRASEE-ITINERARII/ PARCURSURI: genereaza trama stradala
->REGIUNI/ZONE/DOMENII

-locul trebuie inteles in totalitatea fenomenului din care face parte

-abordarea fenomenologica a locului
-fenomenul e cel de localizare, de alegere a acesttui loc, de raportare si de
identificare cu acest loc
-locul ca centru (concentrare/polarizare- PUNCT)
-axis mundi - linie de tensiune, axa - LINIE
-campul de perceptie - regiune/zona/teritoriu - ZONA

Christian Norberg-Schulz, “Genius Loci”

Locul
-caracter aproric (initial)
->se suprapune cu datele geografice
->caracterul apriric este o suma de atribute legate de hidrografie,
geomorfologie, etc
-experienta spontana (tinand de cotidian)
->parte din intelegerea locului pentru ca aceste lucruri nu au venit in baza
unor planificari, nu a fost o impunere ci o experienta a spatiului pe
care oamenii au dezvoltat-o natural
-spirit (genius Loci)
->spirit care vine in consecinta experientei si caracterului aprioric
-entitate structuranta si structurata (spatiul)
-expresie a individualizarii prin actiune si comportament uman
(teritorializare)
Elemente morfologice primare in spatiul urban
INFRA-ORDONONATOARE (primare, au condus la primele structurari ale spatiului)
-punctul

E-
-linia
-suprafata
-volumul
SUPRA-ORDONATOARE (mai complexe, se coreleaza - punctul cu centrul, linia cu
axa)
-centrul
-axa
-insula, zona
-inaltimea, altimetria

CURS 4: SCURTA ISTORIE A DISCIPLINEI: SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE URBANA

3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE URBANA:

Italiana
Franceza
Britanica
+experienta olandeza (elementele de noutate)

SCOALA ITALIANA. REPREZENTANTI

A. SAVERIO MURATORI (1910-1937)
-el a pornit de la un studiu asupra Venetiei de istorie urbana operationala

=
-prin asta a ajuns sa discute tipurile si sa argumenteze pentru acea perioada
necesitatea acestei legaturi cu trecutul prin forma urbana
-a gasit ca impasul modernismului in arhitectura a fost generat de o criza
tipologica si ideologica
-pierderea legaturii cu trecutul, cu forma istorica semnificanta

Principalele elemente ale teoriei lui:

-TIPUL este o constructie de conventii si norme care exista intr-o anume
regiune sau oras si care a evoluat in timp pe seama experientei
-
-tipul nu este STANDARDUL, nu trebuie luat ca un element legislativ care
impune o forma rigida
-pentru el, pe de o parte exista o legatura inseparabila intre constructie,
element, parte, oras, SI mediu, ansamblu, intreg, istorie
-experienta vine cu ideea de bogatie culturala, de diversitate
-dar standardul e inteles ca fiind o norma tehnica, saraca dpdv cultural
-notiunea de TIP este folosita in opotitie cu cea de STANDARD
-

• Tip =/ STANDARD
Metoda lui Muratori contine inclusiv reluarea planului Nolli in Studiul asupra
Romei
-releveul morfologic asupra centrului Romei a insemnat nu doar decriptarea
relatiei intre public si privat, ci si tipologii constructive si modul in care
anumite tipare constructive denota o varietate de pozitionari, artificii care
au fost introduse la un moment dat
-arata varietatea si posibilitatile de evolutie, corectie, interventie,
completare
-Statement-ul lui este acela legat de evolutie, de a intelege orasul in

÷
evolutia lui si relatia intre trecut si prezent, de a nu considera trecutul ca
fiind o umbrela rigida asupra prezentului, ci de a considera ca prezentul face
parte din acelasi proces evolutiv

-Muratori vorbeste despre metoda tipologica: 4 scari (complexitate tipologica

crescatoare):
Constructie > cartier > oras > teritoriu
-aceasta grupare tipologica necesara intr-o astfel de analiza morfo-tipologica
se face pe baza:
*elementelor de design (parti componente de detaliu: portaluri, balcoane,
intrari
*structura interna a elementelor (dispozitia, relatia cu intregul reprezentat
la urmatoarea scara): ex stalpi
->cladirea e parte a unui sistem constructiv a unei intregi insule
*relatia dintre forma si utilizare (functiune)
*aspectul formal (in ce forma se materializeaza la o scara mai mare o piata, un
bulevard,un pol)

B.Carlo Aymonino, Aldo Rossi

-contemporani cu Muratori dar au o directie diferite
-aduc in discutie ideea de permanenta si rezilienta
-abordare analitica a spatiului urban si arhitectural
-notiunea de permanenta a structurii urbane data de acele aspecte ale formei
urbane (constructii, spatii, monumente) cu valoare specoale (particularitate)
pentru identitatea orasului (elemente care asigura rezilienta)
-notiunea de rezilienta - capacitatea de adaptare pozitiva a sistemului
morfologic la factorii de noutate formala si functionala introdusi la un moment
da
-
-

-crearea de tipologii care relationeaza varietatea constructiilor care definesc

spatii urbane specifice (strazi si piete) cu forma de ansamblu a orasului)
-metoda consta in analize la nivel de micro-scara a structurii materiale a
orasului aflata intr-un proces continuu de transformare
-au incercat sa condenseza in niste tipare, intelesul tipologic al unui spatiu
urban
->patru arhetipuri ale transformarii urbane

C. Gianfranco Cannigia, Giamc Luigi Maffei

-metoda “atomista”

÷
-teorie legata de cresterea urbana si dinamica tesuturilor urbane
-procese de formare autonome
-dependenta tipurilor de locul formarii lor: tipul cladirii este “proiect
colectiv”
-conceptul de arhetip ca esenta a tipurilor, care poate genera tipuri noi,
incorporand lectia trecutului extinsa critic catre prezent fara riscul pastisei

-abordarea atomista in 5 trepte - 5 scari:

5. Orasul
4. Cartierul
3. Tesutul urban
2. Insula urbana
1. Parcela
->se includ de la mare la mic

SCOALA FRANCEZA
A.Philliippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule
Christian de Portzamparc, Bruno Fortier
-analiza aspectelor sociale aferente formelor urbane si arhitecturale
-observatiile lor pleaca de la oras in intregul lui, orasul = producator de
relatii sociale si economice care se reflecta in forma fizica
-descoperirea logicii formei de organizare >> citirea orasului, nu imitatia
formelor
-orasul e considerat mai mult decat un aranjament abstract de date
-amtu include si modul de experimentare a spatiului urban, urmele sociale sunt
considerate indicatori ai vietii urbane
-accent pe PROCES

Atitudinea in scoala franceza de morfologie/ crezuri:

-fara prejudecati sau pozitii predeterminate in analiza partilor componente ale
tesutului urban
(lipsa prejudecatilor, o libertate mai mare comparativ cu scoala italiana)
-fara judecati rapide
-

-analiza urbana = recastigarea orasului

-NU imitarea formala- ci intelegerea formei

Teoria lui Christian de Portzamparc

1-
-luand in considerare cele doua tipare (planul liber, bloc haussmannian)
preexistente importante si recognoscibile, Christian postuleaza aceasta insula
deschisa
-insula care e o combinatie intre blocul haussmanian si planul liber, care da o
foarte mare importanta spatiului dintre constructii
-e un conglomerat omogen de obiecte construite care ofera spatiului liber
interior o anumita consistenta si omogenitate
-cladirile sunt semi lipite sau semi libere, exista o multitudine de relatii
-
-

vizuale si parcursuri
-intr-un bloc haussmanian sau intr-o zona cu plan liber, exista astfel de
parcursuri create spontan
-la baza acestor dispuneri ale spatiilor libere vs spatiile construite din
interiorul unor insule sta observatia legata de parcursurile oamenilor

In aceasta lucrare (Formes urbanines: de l’ilot a la barre)

-avem observatii legate de felul in care se produce densitatea in oras

-
-observatii legate de moduri de dispunere in timp
→
-comentarii legate de cum o insula urbana poate fi ocupata cu diverse tipare,
densitatea lor fiind comparativa (densitatea cladirilor, nu si densitatea
parcelarului)
-lucrarea lor este una deIcritica la adresa acestei simplificari exagerate a
-

spatiului urban

SCOALA BRITANICA
-diferita ca pornire ptc ia in studiu orasul ca peisaj urban

-
A.Gordon Cullen
-studiul orasului ca “peisaj urban”
-readuce in discutie parcursurile si forma urbana in calitatile ei
-lucrarea The Concise Townscape
-reitereaza ideea de a privi secvente ale parcursului, de a fi atenti la
schimbarile in punctele semnificante si a schimbarilor de ritm in cadrul unui
tesut urban
-Kevin Lynch si Gary Hack sunt consonanti cu aceasta teorie

-tot parte din aceasta directie de intelegere morfologica e ideea de a decupa

si a privi tesuturile urbane in compozitiile lor
-exista ansambluri partial topite in tesutul urban, altele mai evidente
-relatia intre prim plan si fundal

swtMt,
B. M R G CONZEN ( planus urban +
tiparul forme
-studii care pleaca de la instrumente de analiza economica
-instrumente de analiza de factura economica: ciclul Burgage si Fringe belt-ul
care au generat ideea de regiuni morfologice in functie de care se pot stabili
-
strategii de interventie .
-Conzen spune ca in modelul acesta de planificare urbana trebuie luat in
considerare:
*planul urban, planimetria orasului si constrangerile lui in raport cu
teritoriul
*tiparul formelor construite
*modul de utilizare a terenului

-Conzen considera orasul un palimpsest al societatii si al culturii (o topire

de straturi, de limbaje si de scriituri ale construitului si are parcelarelor,
care creeaza o anumita semnificatii, iar toata aceasta alcatuire vine intr-un
intreg)
-legat de modelarile matematice bazate pe date economice si socio demografice,
modelele vin cu ideea de regiuni morfologice, in functie de care se pot stabili
strategii de interventie

-ce rezulta din modurile de a privi tesutul in dinamica lui, in dinamica

parcelarelor:

EXPERIENTA OLANDEZA
=combinatie a celor 3 directii anterioare
-include atat ideea de peisaj urban
-cat si cea de tipar (pattern) urban in relatie cu teoriile si modelele de
proiectare
-aceasta abordare a generat tehnici de analiza si design urban bazate pe
reprezentarea grafica a structurii spatiale
-tehnica venita din nevoia de a adapta tiparele constructive la un teritoriu
=
problematic dpds hidrografic, al posibilitatilor de construire
→
-problemele centrale in abordarea morfologica sunt insula si lotizarea
-design ul analitic e considerat a fi o metoda de a evidentia si auto-investiga
procesul de design (metoda descompunand si recompunand acelasi element al unui
front, modelandu-l in functie de diverse atitudini si posibilitati de
interpretare)

!!! IN PLUS LA METODA ITALIANA

-descopera reguli si conventii ce traduc in mod spontan nevoile inradacinate
elementare ale locuitorilor, care devind in timp norme si limbaj ne voi
-
nor me
>

-lectura si interpretarea tesutului urban + regulile transformarilor in timp a

structurii orasului pe diferite straturi/zone + legaturi organice intre
componente

-structura accidentala a locului - anumite parcursuri si portiuni de tesut sunt

datorate unor parcursuri preexistente, provenite de la o scara mai mare, care
se transmit de la o scara mai mare in teritoriu la scara locala

Se vorbeste despre compunerea spontana a parcursurilor

1.Parcurs pre existent/ matrice (rezultat spontan al unui parcurs intre 2
puncte)
2.Parcurs spontan de construire (au determinat niste optiuni care au condus la
parcelari in profunzime si de ocupare perpendculara)
3.Parcursuri de legatura/ conectare (nevoia ca intre un parcurs preexistent si
alt atractor sa existe o conexiune, si intre ele, zona sa se parceleze)
 4.Parcurs de re-structurare (pe o matrice pre-existenta, dictat de o anumita

=
nevoie/constrangere, s-a introdus o diagonala)

COMPUNEREA insulei urbane

-tratata din descrierea compunerii tiparului urban si transformarii lui
-urmand o cale graduala, de la simplu la complex
-insula urbana este un element or
primar/ modul al tiparului urban
-insula urbana nu e un element urban omogen in intregimea sa, ci este alcatuit
din SERII OMOGENE DE ARII CONSTRUITE DEPENDENTE DE FASIA DE APARTENENTE

- 1
CURS 5: TIPUL & TIPOLOGIA URBANA
(Din carte)
Notiunea de TIP
-foarte des utilizata in arhitectura si urbanism
-modul ei de operare nu se ridica la rangul de concept -> ramane in sfera
utilitara, instrumentala
-asocieri semantice clasice ale notiunii de tip:
*tipul ca gen (Alberti, Blondel)
*tipul cu inteles de caracter, particularitate (Boullee)
*tipurile ideale de orase (Max Weber)
*tipul ca “germene preexistent”, “originea/cauza primitiva” sau esenta
contingenta care poate fi preluata si dusa mai departe (de Quincy)
-tipul transmite esenta orasului, in baza unui proces de “abstractizare T$
rationala” .

-permite deosebirea categoriilor de lucruri in clase, specii, familii, genuri,

modele
-01--1
-tipul -> considerat matricea necesara reproducerii unor amprente similare
(marci, pattern-uri) ale relatiilor omului cu locurile

→
-este un element mediator intre cultura locului (obisnuintele si asteptarile
locuitorului) si cultura proiectantului

-> tipul reprezinta esenta abstracta a regulii repetabile, tiparul/amprenta/

reflexul pe baza caruia se poate crea modelul ideal ce determina forma unei
serii de obiecte =

Tiparulpebatacaruiasecreeataneode.lu
-recunoasterea diferitelor tipuri, extragerea si clasificare lor conduce la
←identificarea EXISTENTEI unei ordini in diverse situatii (intalnite in orasul
contemporan)
-cu cat orasul creste (extensiv-prin expansiune / intensiv-prin densificare)
cu atat e mai evidenta nevoia de TIPOLOGIZARE, CLASIFICARE, SORTARE a
diversitatii continutului > NEVO IA Dt TIPOLOGITARI
0RA§UL ORESTE =

APART
TIPUL ARHITECTURAL
=reprezentarea concisa a conceptului arhitectural intr-o schema de relatii
ierarhizate
-nu este un model ce poate fi imitat in realitate pt a interpreta efectele
sale intr-un context specific
-MODELUL -> concret in privinta unor componente
=
-> mai clar decat tipul
-> daca exista un exemplu original derivat dintr-un tip, se poate
crea un model
-tipul este CONSTANT si se MANIFESTA CU NECESITATE

-Miscarea Moderna (incercand sa nege traditia) s-a lovit de TIP

=
->tipul ideal clasic - asociat cu factorii determinanti si procesele
productiei in masa, generand prin serializare TIPICUL, ARTEFACTUL TIPIC,
-
-
STANDARDUL, corespunzator omului nou
 -TIPUL contine timpul si NU se modifica
-Aldo Rossi: cuvantul tip nu reprezinta imaginea unui lucru cu scopul de a fi
copiata sau imitata
-reprezinta ideea unui element care trebuie sa serveasca o regula
pentru model
-modelul este un obiect ce trebuie repetat ca atare
-tipul este un obiect in concordanta cu care se pot concepe
lucrari care nu seapana unele cu altele
-in model, totul e precis si explicit, dar la tip, totul e destul
de vag =
> TIPU L -

serveste o
req
via pt model se concept ucr a- ri
,

variate in concordant § au el
,

DIN CURS: MODELUL obiect repetat CA ATARI , Precis , explicit

-

TIPUL= retine trasaturile esentiale ale unei clase de obiecte

-functioneaza ca:
*termen de referinta (comparatie)
*matrice necesara reproducerii unor amprente (marci) similare; tipar(pattern)
*marca unui concept (de mai mare anvergura)
-tipul rezulta printr-un proces de abstractizare rationala = tipologizare
-mai multe tipuri identificate printr-un astfel de proces = TIPOLOGIE

TIPUL URBAN= ansamblu caracteristic de proprietati ale formei sau relatiilor:

*unei cladiri
*unui spatiu + cladire + strada
*fragment de tesut urban (spatiu+cladire+strada) + interactiunea oamenilor
(deplasari, functii)
-TIPUL > TIPOLOGIA
-TIPOLOGIA= set caracteristic de proprietati/ forma + continut
= un instrument de stabilire a relatiilor intre componente

#
-categoria= delimitare precisa
ATEGORIA =/ TIPO LOGIA
-tipologia= delimitare vaga, interpretabila

-TIPUL URBAN - ca instrument in analiza morfologica

=element de referinta ce trebuie extras din analiza la o scara larga (oras,
cartier, zona)
=traduce/oglindeste modele culturale
=element mediator intre cultura locului/orasului si cultura individului
=element de legatura intre memoria individuala si colectiva

TIP SI MODEL
-tipul (la scara oraselor) se poate judeca in fct de cateva criterii/elemente
*trama stradala
-defineste alcatuirea tesutului
-felul in care trama se imprima in teritoriu e evidenta prin felul in care ea
comunica cu restul teritoriului
-reprezinta un element caracteristic

-tipul trebuie recunoscut luand in considerare un anumit • -

graf de abstractizare
(Cand vedem un oras si ne gandim ce tip de oras reprezinta, aproape imediat
incercam sa gasim schema care s-ar putea aplica acelui oras)
-abstractizarea aceasta a fost facuta de autori

• Ebenezer Howard - MODELUL ORASULUI GRADINA

DE LATIPLAM-OD.tl
-porneste de la tipul orasului centralizat →
-

-de la tip trece la crearea unui model

-provenit din nevoia de expansiune
-nevoia de un mediu mai bun si de o impartire socio demografica echilibrata
Anthony Brugges - The Spatial Model of Urban Land Use

÷
-pleaca de la utilizarea terenului
-

-in spatele acestui model spatial al -

zoning ului functional e o gandire
economica asupra orasului
-pleaca de la observatiile asupra modului in care se distribuie cartierele de
birouri, etc
-el observa ca exista o succesiune de faze in dezvoltarea unui oras in care de
la un model de tip concentric, se trece la un model sectorial care vine prin
anumite limite care exista in interiorul orasului
-dincolo de aceste doua modele (concentring ring model, sector model), apare un
al 3-lea model (modelul nucleelor multiple) care nu mai confirma aceeasi schema

←
->model care se asaza in teritoriu eliberat de aceste radiale si de schema
concentrica
->specifica modelului american
->vine din lipsa presiunilor trecutului, al lipsei prezentei anterioare a unor
tipare spatiale de conectare a orasului in teriotoriu
-> disttributia lor e mai degraba una care urmeaza o pozitionare in retea
-

->nuclei configurati de infrastructura

, n. . . . . .. . . . . ÷µ,, , n. .. . , .. . .. . . mm,
MODELUL
-se bazeaza pe o referinta

÷
-ptc nu putem vorbi despre modele care sunt general valabile
-referinta conduce la a genera un model
-pt a fi un model solid si valabil, trebuie sa aiba referinte cu cat mai multe
tipuri la care sa se refere
-modelul e creat cand trece prin etape de
*conceptualizare
*complexitate
*abstractizare
*rezistenta in timp
*reiterarea trasaturilor esentiale
*ilustrare

TIPARE
Cartea lui Chritopher Alexander, A Pattern Language
-
-fiecare pattern pe care il gaseste in analiza orasului, trebuie sa contina 5
elemente principale: titlul, problema, contextul, -
-
discutia (problematizare,
-
teoretizare), solutia

PROTOTIP
-tipul original, primul dintr-o serie
-defineste un model de evolutie
-se impune prin reprezentativitate, valori, calitate
-e recunoscut pe scara larga
-in urbanism, se refera la identificarea in trecut a acelui element primar,
primul care a generat orasul peste care s-au adaugat straturile

TIPARE DE CRESTERE URBANA PERIFERICA

1.CONCENTRICA
-teritoriul ofera directii egale in toate pct cardinale si ii ofera orasului un
-

anumit echilibru
-orasul nu are o limitare mai puternica intr-o anumita directie care sa schimbe
configurarea concentrica

2.TENTACULARA
-exista un nucleu

-
-in momentul incare incinta fortificata a fost demolata, expansiunea s-a produs
-
pe directii f clare, tentaculare
->asta inseamna ca in teritoriu a existat un magnet, niste ancore puternice
 3.DIFUZA
-metropolele au dezvoltat astfel de tipare
-pe fondul cresterii demografice, automobilizarii, cresterii infrastructurii de

E-
transport si comunicare la scara mare
-
-factorul urban doreste schimbare modului de viata, schimbarea si mutarea in
cartiere aproape de natura

4.SATELITARA
-model de crestere mai putin agresiva cu mediul, care concentreaza in sateliti
cu anumita autonomie
-apauta ca o
solutie pentru cresterea difuza
-

-limitarea satelitilor controlata, are o definitie metropolitana

ARHETIPUL
-tipul ideal la care se raporteaza restul seriei
-face apel la ideal dar si la un anumit primat, la prototip

-orasul gradina a devenit arhetip

-a incercat rezolvarea unei probleme
- creat un tipar spatial, socio-demografic de control a nucleilor satelitari
in jurul orasului in mod ideal
-idealul este unul social, politic si economic
-dar mai ales un ideal cultural
-model ideatic
-arhetipal ptc a nascut mai multe idei si modele de aplicare

? Cum recunoastem formele arhetipale?

(C. Jung - arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva
decat o posibilitate de performare)
*caracter universal
*caracter inconstient si colectiv (o forma urbana arhetipala are un tipar de

⇐
-

comportament)
*caracter modelator (o forma urbana arhetipala creeaza un proces, un model in
=
urma caruia se pot genera alte modele care ii raman tributare)

Arhetipuri urbane (forme ancestrale care au creat modele evolutive de

organizare a asezarilor umane) :
-crucea (provine din modelul hipodamic de organizare planimetrica, cardo &
decumanus)
-labirintul ->trimite la un tesut vernacular
->e caracteristica necesitatea de a gasi o cale de iesire)
->existenta unui centru/ a unei origini
-ziguratul/turnul -> la origine este un element arhitectural
->Turnul Babel (expresia vanitatii, mandriei, puterii omului
in fata lui Dumnezeu)
->a generat de-a lungul istoriei diverse forme de
manifestare (turnul ca bastion de aparare, turnul
catedralei gotice, turnul de afaceri)
-arca
-sistemul trilitic
-arhetipul drumului -> devine arhetipal in momentul in care este epurat de
functiile sale si privim dpdv cultural, simbolic, cand
face parte dintr-un discurs de afirmare a unei anumite
idei
ARHETIPUL CA PROCES
-aceeasi tipologie se manifesta in diferite domenii
-similitudinea dintre procesele biologice si cele urbanistice (paralela dintre
retea si rizom)
MODELUL IN URBANISM
-fie ca e arhetip sau nu, in urbanism distingem 2 mari categorii:
-

1. modelul static/ amprenta

(plan/harta… regulament)
2. Dinamic/proces
(timp/actiune… regulament adaptabil)

-modelul actual e ajutat si impulsionat de tehnologie, intelege mult mai bine

procesele care au loc intr-un oras, transformarile tramelor stradale, etc

OBIECT SPATIU PROCES

initiere
.

tip plan
• • •

proto tip forma repetition

• • •
-

I
odiseminare
arne
tip diagram
☐ •
-

distribute
configuratie
•
a

design /
imagine ofraqmentane
•
metoda •
eltstomizare

CLASADIOBIECTE

tipologie
•

modele ( )
patterns
•

GIS & BIM

GIS (geographic information systems)

= date geografice, asupra terenului, date asupra populatiei, asupra modului
de transport, etc etc care pot fi raportate la un oras intreg
-planificarea pe baza acestor date este una mult mai veridica

BIM (building information modelling

-se refera la cladiri, la eficienta lor, la logica constructiilor, tehnica
de constructie, documentarea, etc
 CURS 6: TESUTURI URBANE

Cum citim un tesutul urban?

-il intelegem ca pe un sistem pentru ca se comporta ca un sistem alcatuit din mai
-
multe sub-sisteme
-exista componente si relatii in componente, iar dinamica lor este foarte
puternica, influentandu-se reciproc
-exista sub-sistemul STRADAL, PARCELAR, CONSTRUIT, iar intre ele (cu rol de
legatura), este sub sistemul spatiilor plantate si libere

>
strati

relatiiintrestrazi / frame

SUB -
Sistema STRADAL ierarnii

FH 9115
parole {
°

-
SUB -

sisttralll
É
grciparideparcele SPATIILOR PLANTATE
( parceiariproiectaie ) -
,
>

/
si LIBERE
constructs
relatiiintreparcele
,

relatiiintreconstruc.tn/SUB-sisTtMU(
% ,
-

si STENCIL
<
, qriipari
,
, ,
,
SUB -

PARCELAR , ,, , COHSTRUIT
distance
gabarite
DESCOMPUNEREA PE STRATURI (LAYERE)
-
ooo
-urmareste straturile mentionate anterior (stradal, parcelar, construit..)
-se poate face in multiple variante, pornind de la elementele principale
-analiza morfologica nu include analiza functionala

DESCOMPUNEREA PE INSULE SAU GRUPARI

-este ulterioara analizei pe straturi

ALCATUIREA TESUTURILOR URBAne

-discutam dpdv ->planimetric / tridimensional
->static (harta) / dinamic (perceptiv)
-este important sa studiem tesutul si din punct de vedere dinamic, atunci cand il
ritmicitati, -
parcurgem descoperim - inflexiuni, agresiuni (provenite din prezenta
-

unui calcan, stalpi de iluminat, etc), dar si cadrul vegetal care nu este atat de
-
-
prezent in planuri

PROPRIETATILE TESUTURILOR URBANE

1. SCARA tesutului urban vitibilitate
-pentru a fi inteligibil, tesutul urban trebuie analizat la scari INTERMEDIARE
(nici foarte ample, nici foarte de detaliu)
-1/5000, 1/1000, 1/2000
-scara la care facem analiza trebuie sa serveasca la ceea ce vrem sa demonstram
de fapt
-tipul de analiza reclama o anumita scara
-exista si discutii de tesut urban (de urbanism) care nu au nevoie de o scara
intermediara: daca vorbim despre accesibilitate, centralitati, axialitatea, etc

2.LIZIBILITATEA tesutului urban experimenter

-trasatura mai degraba in termenii lui Kevin Lynch care tine de o experimentare
in teren a tesutului
-K L ofera 5 elemente importante atunci cand vrei sa captezi imaginea unui oras
 -elemente legate de structura esentiala a unui tesut
*trasee: strazi, trotuare, carari, itinerarii, parcursuri ale spatiului urban
- -
-

-principalele cai prin care citim un oras

*margini/limite: limite/pereti, constructii, cornise, dealuri, tarmuri
-limite care conditioneaza lizibilitatea, intelegerea
*regiuni: zone care se disting prin identitate
-le vedem parcurgand spatiul si depistand fragmente de tesut cu caracter
diferit (zone industriale de ex)
*noduri: puncte focale, intersectii, locuri, etc
-locuri in care se schimba directia
-nodurile de circulatie sunt cele mai importante
*repere: obiecte identificabile care ajuta orientarea in spatiu
-obiecte care se citesc prin diferenta de gabarit intre obiectul
respectiv si masa la care face referire
-identificabile de departe, ajuta in orientare

imema
-aceste elemente se aplica la nivelul unui oras (de ex. Nu orice cornisa sau
$ diferenta de textura este o limita, ea trebuie sa fie un element care sa aiba
influenta asupra felului in care citim un oras, care sa schimbe caracterul
dintre o parte si de alta)

3.REZILIENTA
=capacitatea unui tesut urban de a accepta/ metaboliza o interventie
-e suficient de neconfigurat, are elemente neocupate, au un anumit grad de
instabilitate, nefinalitate a tesutului

TIPOLOGII DE TESUT URBAN

1.DUPA FORMA TRAMEI (geometria)

A.tesut ortogonal

B.tesut radial concentric

I n

C.tesut alveolat
-

->tipologie de cetate care s-a imprimant in trama stradala

 D.tesut linear
-

-intr-un oras avem mai multe combinatii de trame, dar prin acest criteriu
putem indentifica diferenta intre tesuturi
-putem avea orase care au un singur tip de tesut, dar in interiorul caruia
descoperim diferente foarte mari dpdv functional, al evolutiei, dpdv al
parcelelor

2.DENSITATEA CLADIRILOR
-tesut dens
-tesut mediu
-tesut lax =
->ne raportam la context (ce e dens la Bucuresti, la NY ar putea fi lax)
-nu exista marimi absolute care sa dea densitatea -> avem indicatori care
exprima aceasta densitate:
POT - procentul de ocupare a terenului
= (S construita la sol : S teren ) x 100
CUT - coeficientul de utilizare a terenului
= S desfasurata (parter, et 1, 2, .. si demisol daca e intaltat mai mult
de 1 m ) : S teren
-reflecta densitatea cladirilor
Hmax = P+2 (15 m) -> parter + cate etaje sunt si in paranteza H max

3.DUPA MODUL DE GENERARE

-tesut spontan
tesut asineiieaza-tipuridirerite.de
proiectat
care
-tesut proiectat >
> tesuturi
-tesut mixt > spontoon

r
r

nai
putin proiectat
( proiectat
degaiiri
SPOHTAH
cutest fetal
( construct in
spontanalrurala )
nu s -
a

conformit ate CU tesutul si Cu odetvoltare

,
' '
cu
parcel ele l =3 ta ixt
4.DUPA MODUL DE EVOLUTIE
-organic ->interventii punctuale, fara a afecta forma urbana si structura

÷
initiala a tesutului

-restructurat -> interventii de anvergura exploatand potentialul existent

-deformat -> interventii brutale, fara relatie cu tesutul istoric (genereaza

noi vectori de dezvoltare)

5.DUPA STIL
-traditional

E-
-modern
-mixt

6.DUPA OMOGENITATE
-omogen
-neomogen
-destructurat

7.DUPA DINAMICA
-stabil -> tesut rigid
-in astepare -> tesut flexibil
-in transformare rapida -> tesut flexibil
FACTORI DE MODELARE A TESUTURILOR URBANE

E-
SOCIALI - presiuni demografice, migratia, initiative private sau de grup
privind anumite dezvoltari, necesitati de asigurare a unor conditii
de igiena

ECONOMICI - presiunea pietei imobiliare, nivelul impozitelor

TEHNICI-FUNCTIONALI - necesitati de largire a unor artere stradale,

necesitati de conexiuni (pasaje, poduri), nevoia de acces
rapid la unele unitati functionale (spitale, armata, etc)
POLITICI - directii de dezvoltare trasate la nivel superior sau interese
politice conjuncturale
MORFOLOGICI - noi insertii de ansambluri (locuinte, hipermarketuri,
ansambluri de birouri), reparcelari in zone cu tesut urban
vechi / cu conditii scazute de confort

ROLURI ALE TESUTURILOR URBANE IN CADRUL DEZVOLTARII ORASULUI

-generatoare

E-
-conducatoare
-de separatie/ruptura
-de asimilare/absorbtie

MODALITATI DE INTERVENTIE ASUPRA TESUTURILOR URBANE

1.operatiuni urbanistice controlate pt anumite zone clar definite
*restructurare = reinnoire spatiala si functionala (cea mai ampla operatiune)
*remodelare = reparcelare, reorganizare functionala, reintegrare, renovarea
spatiului public / scara medie
*regenerare = revitalizare (cu accent asupra design-ului social + interventii
asupra fondului construit si peisajului - scara medie si mica )

2.interventii punctual nesistematizate

-ale proprietarilor de teren, promotori
-ale municipalitatii

3.interventii punctuale tactice (“urban acupuncture”)

=instrument de design care, prin manipulare punctuala a spatiului si
utilizarilor, contribuie la crearea unei dezvoltari sustenabile
-cu accent pe interventii peisagistice (gradini comunitare, ferme urbane)

CURS 7: SISTEMUL PARCELAR

*Sistemul parcelar e compus din:

-parcela

:p
-insula urbana (grupare de parcele delimitata de strazi)
-relatiile dintre parcele/tipuri de parcele/grupari de parcele

Caracteristici generale
-suprafata
-deschidere la strada
-accesibilitate
-adancime
-forma/proportii
-dimensiuni
-utilizare (folosinta, functiuni)
 Lineitaposterioara

& I
to
-
§
§ I
strati !
Éd tinea de contact spatial
cu
>
Ciadirilor )
y
de aliniamentul
( diterit
z
-

J
J Aliniamentul
, * parceled

[ Lineitatrotuar
carosabil
-
i

←
-
i -
i - i - -
.

Diferenta dintre aliniamentul cladirilor si aliniamentul parcelei se numeste

ZONA NON AEDIFICANDI

tonanonaediiicanai

-din punct de vedere PERCEPTIV -> parcela este un ansamblu de linii - limite

=
(garduri, imprejurimi)
-din punct de vedere SPATIAL -> parcela este suprafata orizontala (planul)
-din punct de vedere MORFOLOGIC -> parcela este unitatea primara in cadrul
tesutului urban
(unitate urbigena = generatoare de alte
elemente urbane mai complexe - ex. Insula
urbana, vecinatatea)
-din punct de vedere JURIDIC -> parcela materializeaza proprietatea
(Proprietate in sensul dat de codul civil -
proprietatea e dreptl ce are cineva de a se bucura
si a dispune de un lucru in mod exclusiv si
absolut, insa in limitele determinate de lege
-din punct de vedere ISTORIC -> parcela are valoare de patrimoniu cultural

EXTRASUL DE CARTE FUNCIARA

-are 3 parti + un plan anexa
-partea I - descrierea imobilului, suprafata, adresa, nr cadastral,
-partea II - nume prenume proprietar, cum a dobandit proprietatea
-partea III - rubrica referitoare la sarcini, la servitutile care pot aparea,
daca un teren trebuie sa cedeze drum de trecere, servituti impuse
de retele, conditionari asupra parcelei de a fi utilizata in mod
absolut
-planul - contine numarul cadastral, scara (1:500 / 1:2000), pozitia in sector
- contine punctele topografice dupa care s-a facut masuratoarea
terenului, inscrise intr-un inventar de coordonate
- suprafata,categoria de folosinta, valoarea de impozitare, date
referitoare la constructiile de pe teren
 INSULA URBANA

¥50
-e foarte important sa constatam o evolutie atunci cand judecam un parcelar al
prezentului
-trebuie comparat cu un plan din trecutul
-ne uitam la insula urbana din care face parte, ptc insulele urbane au fost
delimitate de niste strazi importante care si-au pastrat traiectoria
-identificam insula urbana si in planurile vechi (Planul Boroczyn Bucuresti
1854)
-din astfel de repere, putem creiona modul in care insula urbana s-a transformat
si modul in care pe aceasta insula, sta parcela

Linia mediana - de subimpatire initisla a parcelelor

- linia care desparte parcela in doua
-era asociata cu linia de coama care despartea scurgerea apelor
-numita LINIE DE TALVEG
-are caracter agrar (perioada medievala, pre-moderna)

DINAMICA SISTEMULUI PARCELAR

Provine din:
*diversitatea intereselor individuale/colective
(bresle profesionale, de mestesugari, …)
-aceasta diversitate a condus la DIVERSITATEA FORMELOR DE OCUPARE A TERITORIULUI
-astfel rezulta diversitatea formei urbane si DIVERSITATEA CULTURALA
-diversitatea formelor de utilizare a teritoriului vine prin:
*fragmentare
*divizare
*subdivizare
*parcelare
*reparcelare

-
ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR
Criterii de analiza
-dupa mod de provenienta
-dupa accesibilitate (judecata in raport cu mijl de transport, anumite
functiuni, in raport cu comertul etc)
-dupa forma-proportii / deschidere la strada
-dupa densitare / fragmentare
-dupa functiuni
-dupa regimul juridic
-dupa eficienta utilizarii parcelei (POT, CUT)

-
RELATIILE SISTEMULUI PARCELAR
-dintre parcelar si relief
(Un parcelar e o proiectie orizontala in plan, dar daca avem de a face cu o
declivitate, atunci acel parcelar trebuie inteles prin sectiunea lui si cum se
poate construi pe el)

-dintre trama stradala si parcelar

(Istoric vorbind, nu se pot desprinde una de cealalta, sunt in legatura una cu
1 cealalta + ne intereseaza si in sectiune cat e distanta intre aliniamentele
parcelelor si inaltimea cladirilor raportata la distanta anterioara

FÉfÉ÷ :^* ' tie maimane de ait is

?⃝
 -dintre functiuni si parcelar

+
PROPORTIILE PARCELARULUI
-se refera la • =
raportul dintre deschiderea la strada a parcelelor si adancimea =
acestora
-proportiile unei parcele denota fie PROVENIENTA (dintr-un parcelar agrocol),
fie MODUL DE UTILIZARE si GRADUL DE ATRACTIVITATE in raport cu punctele de
centralitate din teritoriul mai amplu)

Tipuri de insule urbane diferentiate dupa forma liniei de talveg:

-
-cvasi-continua-dreapta
-cvasi-continua-curba
-crenelata
-intercalata

→
←

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR -Criterii-

-pozitie fata de oras
-mod de evolutie
-functie/utilizare actuala

-intravilanul poate sa nu fie continuu, poate avea bucati de intravilan aparute

5.
in teritoriul administrativ al orasului (limita UAT - unit admin-teritoriala)
->poate avea aceste configurari tocmai ptc se introduce in intravilan ceea ce
e dezirabil a fi construit sau e deja construit, lasandu-se in extravilan
teritoriile agricole

Parcel ar urban - traditional -

organic
(parcelarfstabibcuinvesti.tn mici care

putea face )
S -
ar

Parcel an urban de
Interrante lproiectat
( industria lotizciri bloceeri )

aiciposib.it#interQntienintmaimari
moi ,
%
,

indicate
dpdv economic éa
-

Parcel or urban
periferic #
(frost
agricola recent introit in intra rican )

Parcel ar rural

Parcelaraqricol in extra rilan

-
TIPOLOGII ALE RELATIEI CONSTRUCTIE-PARCLA
-pozitia constructiei fata de limitele parcelei
-modul de construire (cantitativ): POT, CUT
-configuratie constructie- parcela la nivel de insula urbana

Pozitia constructiei fata de limitele parcelei

-constructii izolate parcela (cladiri de cult, institutii, dar si locuinte)
-> variatiile vin mai ales din forma parcelei si din posibilitatile de ocupare
avantajoasa a acesteia
-constructii alipite la o latura a parcelei
->cu sub-cazurile in care la latura unde constructia se alipeste exista sau
nu, pe parcela invecinata, o cuplare partiala sau totala
-constructii alipite la 2 laturi ale parcelei
->cu subcazurile pozitiei de colt
sau de camp si cu variante de ocupare fie a 2 laturi opuse, fie a 2 laturi
adiacente
-

-constructii alipite la 3 laturi ale parcelei

->cu sub-cazurile de colt sau de camp si variante de ocupare simetrica (de
reprezentare) sau introvertita (catre limita posterioara a parcelei)
-constructii lipite pe toate laturile parcelei

IZOLATE 0 LATU Rft LLATURI 3 LATURI

Tipologii ale relatiei constructie-strada

-la nivel de insula urbana-
La nivelul insulelor urbane, modurile de construire difera in functie de:
*distanta dintre alinierea cladirilor si aliniament
*modul de ocupare al limitei posterioare a parcelei
*modul de cuplare (sau distantele fata de limitele laterale)

CLAIDIRI Distrust PE ALIXIIAMEHT

A

• RETRASE DE LA ALIIXIAMFNT

it OCUPARE MARE

OCUPA-LIMITAPOSTFRdon-RAA-R.IT
•

RASE DE LA A- LINI AMENT

1- OCUPARE Michi

•
OALPARE IN PRDFUKIIIME +

SERVITU
,Ti DE TRECE Rt
PARCELAREA CA OPERATIUNE URBANISTICA
Cf. Hot. Guvernului:
Parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in minimum 4
loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii

AUTORIZAREA EXECUTARII PARCELARII -CONDITII-

-front la strada de minimum 8m pt cladiri insiruite si de minim 12 m pt cladiri
izolate sau cuplate
-supraf min a parcelei de 150 mp pt cladiri insiruite si de minim 200 mp pt
cladiri amplasate izolat/cuplate
-adancimea parcelei sa fie mai mare sau egala cu latimea parcelei

CURS 8: SUB-SISTEMUL MORFOLOGIC STRADAL

Cand vorbim despre strazi, avem 3 scari de abordare in cadrul sistemului

teritorial:
*NIVEL TERITORIAL - oras + aglomeratie urbana / zona metropolitana

É
-conexiuni, structura retea rutiera, trafic major
*NIVELUL ORASULUI - structura tramelor stradale, trafic urban
-traficul urban diferit de cel major
*NIVEL LOCAL - strada, fronturile
-tipologia strazilor, fronturilor, relatiile spatio-functionale

Strada in cadrul mobilitatii urbane -componente-

1. Suportul miscarii - cadrul fizic / infrastructura (carosabil, pietonal)
2. Miscarea / traficul (vehicule, pietoni)
-exprimat in fluxuri, intensitati

Factori determinanti ai mobilitatii urbane

1.Administratorii
2.Economia
3.Aspectele sociale
4.Modul de utilizare/functiuni
5.Mediul

2 Paliere de analize
ANALIZA CALITATIVA:
*morfologia tramelor stradale
*ierarhia retelei stradale
*spatiul strazii
*tipologia intersectiilor, fronturile, relatiile spatiale si functionale ale
strazii
D.ANALIZA CANTITATIVA
*analize de trafic (ale deplasarilor vehiculelor, oamenilor)
*intensitatea, fluenta, dinamica deplasarilor in raport cu interesele
oamenilor

-cele doua paliere sunt complementare

-de analiza calitativa se ocupa urbanistul, de cea cantitativa, inginerul

Mobilitatea urbana - se stabilesc relatii de -

interdependenta intre sistemul
transporturilor, utilizarea strica a teritoriului si
activitatile economice
-mediul este recipientul final ale acestor activitati ale
omului, preluand poluarea, iar dinspre mediu vin semnale de
alarma (indicatorii de mediu)

CRITERII DE ANALIZA MORFOLOGICA A SISTEMULUI STRADAL

-GEOMETRIA TRAMEI STRADALE
-cu referire la profilul longitudinal: trama rectangulara/ ramificata/
radial-concentrica/ mixta
-VECHIMEA TRAMEI STRADALE
-tronsoane pastrate din perioada medievala, strapungeri de artere in
perioada moderna, etc
-MODUL DE APARITIE -
-trama proiectata/spontana
-GABARITELE TRAMEI/IMPORTANTA
-categoria I, II, III, IV (acordata in raport cu transp in comun)
-prezenta/absenta transportului in comun
-FORMA INTERSECTIILOR
-in T, X, L, giratii, etc
-CARACTERUL STRAZII
-dupa functiunea dominanta-comerciala, de promenada, de tranzit

-
TRAME STRADALE
Se disting in functie de:
-pozitie in oras
-vechime
-geometrie
-ierarhizare
-conectivitate
-functie

A.sistem arbore - zone centrale istorice (conectivitate mare

E-
B.sistem grid - zone (semi) centrale de extensie (conectivitate medie-mare)
C.sistem mixt (de umplere) - zone periferice (conectivitate medie)
D.sistem cul de sac - zone periferice (conectivitate redusa)

-pleaca din centrul unui oras

(A), urmand o zona de extindere
semi-centrala (prima jumatate din
B), apoi o zona de locuinte mai
ieftine, colectiva (a doua parte
to din B), etc
-toate stau pe o axa, care
reflecta nevoia de conectivitate
si faptul ca toate aceste zone s-
au articulat in cadrul unui oras
pe radiale
 >

compotit.ie
*

( contiqurgtie
-
• -

Tipuri de TRAME STRADALE:

A. Strazi scurte, cu trasee frante, ampriza
*

variabila, dispuse neregulat in multe

directii
-0
Configuratie mixta (intersectii in X si T),
conectivitate moderata datorita frecventelor
discontinuitati ale traseelor stradale

B. Strazi rectilinii, dispuse ortogonal pe

*

doua directii, la pas egal, cu ampriza

constanta
Retea ortogonala cu conectivitate mare
08

datorita continuitatii traseelor stradale

C. Combinatie de trasee regulate cu trasee

*

neregulate. Strazi rectilinii, ierarhizaate

formand insula cu margini regulate si interior
- .

neregulat
-

Configuratie mixta, intersectie in X si T si

g-

fundaluri, conectivitate moderata datorita

discontinuitatilor traseelor stradale
-

D. Strazi rectilinii, dispuse ortogonal pe doua

*

directii, fara continuitate, tributare strazilor

pricipale
Structura mixta, insule mari continand structuri
TO

arborescente cu conectivitate scazuta

CALITATEA MORFOLOGICA A SUB-SISTEMULUI VIAR

-conectivitatea tramei tine ←
de forma, de ierarhia si modul in care forma tramei e
realizata in teritoriu, dar si de semnificatie si cultura
-

-intre designul tramei stradale, forma lor si semnificatie este o relatie directa
-exista o interdependenta intre design, forma & semnificatie, cultura
-intre functiune si fenomentul miscarii (care aduce cu sine o necesara coeziune)
exista de asemenea o interdependenta
ROLUL URBAN AL STRAZII
-strada in mod traditional, era un recipient al identitatii spatiului urban
-scara, masura, identitatea spatiala, perceptia unitara, conectivitatea morfo-
spatiala -> COMPACTITATE - cristalizarea spatiului urban (peisaj urban)
-perceptia unitara era posibila datorita unitatii in modul de deplasare

PERIOADA MEDIEVALA
-relationarea prin intermediul spatiilor interconectate

-5-7
-spatiul strazii + pietelor = un continuum

RENASTERE/BAROC
-conexiuni si axialitati mai rapida la scara ampla
-controlul perspectivelor (capete de perspectiva arhitecturale / plinuri)
-controlul/alinierea fronturilor
-elemente sculpturale de insotire a traseului (scari, portice, arce)
-utilizarea decorativa a vegetatiei

PERIOADA MODERNA
-o idee puternica a perioadei moderne a fost o declaratie impotriva strazii-

→
coridor (a gasi alte modele de plantare a constructiilor a.i. sa obtii alveole,

-
sa obtii trasee nu rectangulare, ci a obtine alte tipuri de spatii cu alte
perspective mult mai diverse)
-la momentul respectiv a insemnat un gest de creativitate si inovatie

PERIOADA POST-MODERNA
-strada devine o scena
-transformarea ia in calcul directionalitatea si viteza de parcurgere a
spatiului
-spatiu cu precadere comerciale (autostrazile aveau zone comerciale)
-viteza de deplasare face ca perceptia unitara a strazii la scara pietonului sa
nu mai poata fi posibile
-aduce in prim plan reclama in locul constructiei
-rolul nu mai e acelasi, care sa coaguleze un interes de pe o parte pe alta, e
o strada de unde poti accesa doar ce este pe sensul pe care te afli,
traversarea e dificila
-strada e destinata masinilor

SEMNIFICATIA SPATIALA A STRAZII

-strada poate fi inteleasa ca relatie intre loc de munca si casa
-dincolo de asta, spatiul strazii intervine in viata omului printr-o anumita
normativitate
->normativitate negativa - spatiu public care interzice un comportament
necorespunzator
- legea + opinia publica, bunul simt, lumea,
ceilalti
-constrange benefic
->dar si loc al tensiunii, al violentei revendicarilor comunitare (loc care
reprezinta o expresie a imprevizibilitatii si a revendicarii)
-strada ca fatada/publicitate (public si promotie) / ecran de proiectie
-strada = deschidere spatiala si temporala
-strada = simbolul imprevizbilitatii

CONDITII in care strada devine ATRAGATOARE:

-delimitare public-privat - reguli precise de trecere, mecanisme de protectie,
mecanisme de intermediere
-supravegherea strazii de catre proprietarii aferenti (orientare a cladirilor cu
ferestrele la strada)
-utilizarea permanenta a trotuarelor (supravegherea reciproca a trecatorilor)
RUTINA strazii
-omul se simte in confort atunci cand merge pe rute pe care le stie
-rutina creeaza siguranta la nivel mental
-este psihologic odihnitoare
-caracterul lizibil si accesibil al semnelor si reperelor

FRONTURI STRADALE

TOPOLOGII
FRONT CONTINUU

÷
-o lungime de min 30m
-poate fi format dintr-o cladire sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
->inchis (domina planurile >50% plin)
->deschis (domina golurile >50% gol)

FRONT ALVEOLAR
-alternanta coerenta spatiu construit - spatiu liber

FRONT DESTRUCTURAT

Corelarea functionala - leaga planul cladirilor de cel al strazilor nu doar

dpdv spatial, ci si functional
-strazile cu gabarit mare atrag dupa sine functiuni mai
importante, cladiri cu gabarite mai mari
Ritmuri/Modenatura -ritmul constructiilor (a plinurilor) si a golurilor e dat
si de ritmul parcelelor, de aliniament, etc

In plus la tipologii de fronturi:

FRONTUL CONTINUU
-locuinte insiruite pe parcela.
-locuinte colective
-birouri, servicii

FRONTUL DISCONTINUU
-alinierea cladirilor pe aliniament sau retras
-apar goluri = retragerile constructiilor fata de limitele laterale ale
-
parcelelor
-ritmuri lineae/prograsive, tonuri, accente -> -
muzicalitatea unei strazi
FRONTUL ALVEOLAR
-ca referinta: locuinta traditionala cu prispa
-

-in prelungirea prispei, spatiul semi-public care se regaseste si la scara

orasului, are acelasi rol: de a media intre spatiul intim al parcelei la
interior si spatiul public al strazii
-alveolele care se nasc intr-un front discontinuu si alveolar pot juca un rol
←
semi-public

LOCUINTA TRADITIONALA
-locuinta de tip vagon, conduce la o a doua locuinta pe latura opusa a parcela
din nevoia de maximizare a spatiului
->sau se poate extinde pe fundul de lot, creeandu-se o tipologie in U
->sau se poate duce pe frontul stradal daca acolo exista o atractivitate mai
mare
-exista multiple variante de evolutie

Frontul continuu poate fi -larg, monumental

->impreuna cu capatul de perspectiva creeaza o
monumentalitate
-ingust, continuu
->gabarit mic, proportia intre latimea strazii si
inaltimea fronturilor e in favoarea fronturilor
->apar centre comerciale la parter, nu creeaza
intimitate

Frontul continuu poate avea -perspectiva inchisa

-perspectiva deschisa

REGULAMENT FRONTURI STRADALE

-preia retragerea dominanta pe strada
-nu preia retragerea dominanta pe strada atunci cand exista o ratiune: daca
exista un monument de arh retras de la aliniament, noua cladire se va racorda
la cladirea acestuia, apoi la alinierea strazii, dar NU va evidentia un calcan
catre monument
-in cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una
din limitele laterale cu o cladire avand calcan, iar pe cealalta latura se
invecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei -> noua
cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va
retrage la o distanta = min 1/3 din inaltime, dar nu mai putin de 3 m

CURS 9: analiza morfo-tipologica a sistemului construit

-intre cladirire de pe parcela/parcele diferite, pot aparea relatii de:

*colaborare
*schimb
*incomodare
*tensiune
*conflict

-aceste relatii determina o IERARHIE, care da caracterul spatiului,

identitatea si ambianta

Analiza morfo-tipologica a sistemului construit inseamna:

-RECUNOASTEREA diferitelor tipuri

#
-EXTRAGEREA si CLASIFICAREA tipurilor
-COMPARAREA tipurilor- pe baza unui set de criterii
-RE-GRUPAREA tipologica - utila in reglementarea urbanistica (implica o
generalizare si automat o pierdere a unor cazuri particulare)
 Sistemul construit = un sistem DINAMIC
-trebuie privit in succesiunea etapelor de dezvoltare a unei zone

÷
-amprenta timpului - legata de viata omului/familiei >> evolutia cladirii pe
parcela proprie

CRITERII de analiza a sistemului construit

-forma in plan a cladirilor
-starea fizica a cladirilor
-dupa valoarea arhitecturala
-vechime
-inaltime
-modul de percepere
-asezarea pe parcela/grupare
-modul de devenire
-relatia casa-strada/front
-relatia casa-parcela (POT, CUT)

E important sa grupam criteriile

-analiza pe starea fizica a cladirilor + forma
-gabarit + inaltime + mod de percepere
-valoarea arhitectural-ambientala + vechime

->toate acestea duc la posibilitatea confruntarii unor tipologii si la CONCLUZII

PRELIMINARE

TIPOLOGII MORFO FUNCTIONALE DE GRUPARI DE CLADIRI

*Dupa forma cladirilor: in forma de punct, bara, lama, H, L, O
subciteriu: Dupa tipul partiului arh: casa vagon, cu incinta, cula, cu
prispa, cu bovindou

ex.: dupa forma in plan & tip de spatiu generat

*Dupa starea fizica a cladirilor: in stare f buna, medie, rea, ruine, in

constructie
*Dupa gabarit: cladire dominanta de masa, cladire accent vertical, cladire
plomba la cornisa, cladire reper
*Dupa valoarea arhitectural-ambientala: cladire monument, cladire cu valoare
arhitecturala, cladire ambientala
*Dupa vechime: in fct de vechime generala a zonei - inainte de razboi/
interbelice/ dupa razboi, din perioada comunista, dupa 1990, etc
*Dupa inaltime: P-P+2, P+3-P+5, P+6-P+8, P+9-P+11, P+13-P+15, accente f inalte
*Dupa modul de percepere: -direct: axial-simetric/asimetric, secvential,
= ascendent/descendent
-indirect: in planul secund, tert, etc
*Dupa asezarea pe parcela: