C1________________________________________________________

A face o compozitie = a face o structura

Compozitie= suma de relatii intre aceleasi elemente constitutive ale spatiului ca la structura functional,
aici vorbim despre relatii de natura formei.

dar

Intelegerea compozitiei - static

dinamica (mai recenta, rezulta in urma mai multor cercetari | ex: in planul psihologic; raportul dintre individ si
spatiu in plan afectiv)
Compozitia = stare ca produs de program la care se adauga un anumit hazard prin creatie ( se adauga ceva care
este in afara regulilor si principiilor).
Cursurile urmatoare raspund la :
De ce compozitie ?
Compozitia este o structura si se judeca in esenta ei ca structura, deci ca o suma de relatii in cadrul unui sistem.
Ex: o fereastra si un fronton in depozit se poate face o legatura intre ele si poate fi dezvoltat un comentariu de
principiu, dar nu pot fi commentate in cadrul unui sistem.
in casa cu cat numarul lor este mai mare si sunt mai valoroase rezulta un
comentariu de compozitie mai consistent

De ce o intelegere noua a compozitiei ?

Pentru ca aceasta intelegere noua porneste de la ceea ce inseamna perceptia spatiului organizat de catre omul de
rand (pana acum pornea de la intelegerea omului care producea, rezultand impunerea in masa a acestei
compozitii) => o ipostaza a profesionistului care se elimina treptat din campul profesional
De ce compozitia inseamna o implicare a timpului in spatiu si spatiului in timp ?
Spatiul organizeaza timpul
Demonstratii abordarea tipologica a spatiului, spatiu organizat pe baza relatiei intre conformatie si ce face
omul in acel spatiu intr-o determinare de natura afectiva.
Spatiul este timpul cristalizat
Implica o multitudine de aspect care au intrat in descrierea de compozitie urbana (ex : istoria, acumularea
cultural calitativa, genius-loci, idea de diferentiere spatial => pot fi commentate extragandu-si elementele
esentiale din aceasta afirmatie)
Referire la conceptual relativitatii care pune in relatie matematica timpului si spatial (ex : impresii diferite
produse de aceeasi realitate => parcurgerea unui drum)

De ce un spatiu al locurilor si al fluxurilor spre deosebire de un spatiu

Castel : odata cu informatizarea societatii prin schimbarea vitezei de miscare in cadrul spatiului rezulta
dependent individului de spatiu si timp, rezulta astfel interes pentru locuri si fluxuri (relatii de natura materiala
sau informationala) - spatii identificate, cu semnificatii.
Devine important un spatiu al fluxurilor
Valoarea cultural sporeste (nu se pierde) prin referinta la identitate
De ce constructia spatiului este un produs duplicitar al cunoasterii spatiului real?
Pentru ca astazi vorbim nu ca presupunere ci in sensul de cunoastere despre un spatiu real si un spatiu virtual si
existent umana in aceste doua spatii.
Suntem foarte constienti si lucram cu realitatea spatiului pe de o parte (realitatea spatiului fizic), dar si cu o
realitate a spatiului reprezentat (ex : elevatie, perspectiva axonometrica).
Am ajuns sa ne referim la reprezentare in loc sa ne referim la spatial real.
In sensul virtualitatii spatiului ca spatiu imaginat si ca spatiu reprezentat => daca fata de realitatea spatiului
luam in considerare spatiul imaginat ca virtualitate atunci spatiul reprezentat ca realitate si spatiul reprezentat ca
virtualitate sunt doua spatii care se suprapun dar care nu sunt neaparat identice.
-spatiul reprezentat ca realitate poate fi intr-un grad de aproape 100% intocmai cu ceea ce este realitatea
-aceasta reprezentare, insa, nu pastreaza integralitatea insemnelor ci numai o parte din acestea (cele care raman
intiparite), fiind cele mai importante pastreaza reprezentarea dar nu mai este realitate => trebuie sa luam in
consideratie faptul ca raportarea intre individ si spatiul inconjurator se defines prin intermediul unor constante
care ne apar astazi drept constatari care se insumeaza
TUDOR ARNHEIM Forta centrului vizual notiuni fundamentale in ceea ce priveste relatia individ
spatiu inconjurator
Observatorul=punctul central in perceptia spatiului, deci orice spatiu organizat vine catre el, spatiul se
concentreaza, exista o forta centripetal asupra spatiului
Centrul imaginii este punctul in care directia de perceptive (de vedere) inteapa spatiul respective
Diferenta dintre privirea de sus si privirea de jos
Definirea in cadrul imaginii a unor vectori (important pentru calitatea imaginii) drumul vector-linie in spatiu
se realizeaza in mod natural.
Exista relatia dinamica in spatiu care este impusa de efectul de perspective
Calitatea imaginii este organizata intr- o unitate de echilibru (o imagine care nu are echilibru este obositoare)
Raportul deasupra/ dedesubt in functie de linia de vedere a observatorului

Compozitia se sprijina si pe structura si pe doctrina; o parte din problem erau commentate in estetica urban.
Acum estetica ramane doar un aspect in cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static => trecerea de la
abordarea static a configuratiei la abordarea dinamica => organizarea spatiului nu se mai judeca in elevatie.
De ce trebuie sa interpretam modalitatea si miscarea pe de o parte, dar si ca determinante de imagine?
Miscarea reala in timp a spatiului trebuie luata in considerare ca stare de evolutie
-sistem foarte bun stabil, insa el se modifica, evolueaza in timp in urma miscarii si activitatii, insa activitatea
afecteaza miscarea (fiind mai sensibila la aceasta) pe cand spatiul se modifica mai greu
-in analiza compozitiei se iau in seama elementele existentului in acel moment fara a se lua in seama
modificarea spatiului in timp
-modificarea unei stari presupune luarea in consideratie si schimbarile din cadrul evolutiei.
Ex: San Marco starea care s-a constituit pe parcursul a 230 de ani din momentul in care au aparut primele
elemente care au jalonat amprenta pe care o constituie astazi.
-in acelasi spatiu dar in context diferite rezulta impresie diferita globala
Miscarea aparenta s spatiului fizic si a imaginii prin modificarea conditiilor temporal de observare (ex: zi
incetosata,zi cu mult soare etc)
Miscarea aparenta a spatiului fizic (al imaginii) ca rezultat al miscarii observatorului
= asteptarea contribuie la apropierea intre observatory si spatiul respective => valoarea spatiului respective
sporeste

C2

I-II Imaginea ca produs al experientei traite in spatiu

3 momente de reper in cercetarea de domeniu
Kevin Lynch -1996 Image of the city
= se sprijina pe observatii foarte simple privind raportul dintre observatory si spatiu
=conceptual de imagine
=interpretari exista relatie directa intre spatiu (ca mediu,context,cadru) si individ (observator) legatura dintre
observatory si spatiu prin imagine (genereaza comportamentul observatorului) = > productivitatea muncii
=pune in evident faptul ca o relatie in aceste conditii observatory- spatiu nu este neaparat o relatie sprijinita pe
vaz, intre toate mijloacele senzoriale=> imaginea spatiului urban se defineste ca interferenta se senzatii (in
contextual careia se evidentiaza asocieri sau disocieri in sensul confortului / disconfortului spatial).
Kaplan 1973 dezvolta o cercetare privind modul in care observatorul percepe spatiul inconjurator.

=introduce harta mentala (ceea ce inregistreaza mental observatorul in urma parcurgerii spatiului) si implica si
abordarea psihologica a spatiului
=>cum se determina miscarea observatorului in spatiu motivate de imaginea pe care o percepe.
=propune si mijloace de analiza a acestei harti mentale
Downing 1992-duce mai departe aceasta cercetare
=pune in discutie mobilitatea hartii mentale= inregistrarea de catre observatory a evolutiei in timp a miscarii
spatiului
=in mintea observatorului exista resurse pentru care imaginea spatiului sa se reconsidere in timp (depinde de
capacitatea mental a individului)
=pune in discutie evolutia spatiului si adaptarea spatiului
=harta mental instrument numai in masura in care ne referim la inregistrarea in plan
Imaginea spatiului urban se constituie pe aceasta harta urbana ca suport.
Imaginea urbana = produs al experientei traite in spatiu. Rezulta mai multe tipuri de imagine:
Imagine de ansamblu
Imagine focusata (obiectivata) =imaginea se concentreaza asupra unui loc / obiect (central imaginii) din cadrul
spatiului
Imagine de fond =pregnant asupra fondului(ultimul plan)
Imagine de contur =in tabloul visual in anumite conditii apare pregnant conturul
Imagine de impact = se realizeaza ca effect surpriza la un moment dat
Imagine secventiala = suntem in situatia unei deplasari in lungul unui traseu sau intr-o miscare circular
Imagine cumulata (sintetica) se constituie in baza memoriei
Imagine ca produs al perceptiei = mijloc implicat experientei
Experienta directa = raportare intre observatory si spatiu prin perceptive
Experienta indirect = de facture cognitiva, prin cunoastere, in planul formarii profesionale
=inseamna acumulare de informatii care poate avea ca sprijin experienta directa , dar in mod efectiv are la baza
informatia pe care o iau din documentatie si exercitiul practice (conceperea de spatii).
SPATIU REAL

------- > defineste

IMAGINE PERCEPUTA

----------------------------------------------- EXPERIENTA INDIRECTA (prin cunoastere)

||
||

defineste

||

IMAGINE IN IMAGINAR (inchipuire)

||

prin memorie => |

| MENTAL

||

||

||

||

INFORMARE
EX. PRACTIC DE EXECUTIE

prin conceptie => |

||

(DE IMAGINARE)

||
IMAGINAR
||
IMAGOLOGIE A SPATIULUI ORGANIZAT
Imatologie= stiinta a abordarii imaginii intr-o anumita conditie (generala/ particulara)
Imagine urbana= rol in existent individului si a comunitatii
Imaginea urbana are valoare de instrument de cercetare (ceea ce descrie Kevin Lynch)
Imagine urbana are valoare de instrument de mediu, de context (sesizabil, atinge individual)
Valoarea formativa a imaginii urbane in planul educatiei (rezulta atitudini si comportamente) ex: alcatuirile
urbane care si-au protejat spatiile cu valoare de patrimoniu au un nivel de cultura si civilizatie in compozitie mai
ridicat
Valoarea comerciala a imaginii urbane (imaginea urbana se vinde ai bine cu cat este la un nivel calitativ mai
ridicat)
Din punctul de vedere al mediului imagine (confort in plan esthetic si in planul sanatatii)
IMAGINEA URBANA factor de confort urban
Extinderea intereseului rezulta de la a considera imaginea urbana un mijloc de evaluare a dualitatii cadrului de
viata (evaluarea calitatii vietii).
Retinem 2 lucruri :
Trebuie sa ne facem timp sa ne uitam
Realitatea spatiului perceputa ca realitate
-

Nu poate fi cuprinsa 100% imaginea

Elevatia = un instrument profesional si nu este o realitate a imaginii

Rezulta situatie la 2 realitati (obiectuala si in imagine)

Definirea conceptului de compozitie

produs al colaborarii in sit a elementelor de cadru urban determinate functional in cadrul structurii spatialconfigurative
pornind de la structura urbana spatio-configurativa : corelare in asociere a elementelor determinate functional cu
elemente determinate compositional formal si elemente functional- compozitionale

ACTIVITATI

=>

ELEMENTE FUNCTIONALE

=>PRODUS IN SPATIUL FIZIC

||

(stare spatiala)

ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
||

||
COMPOZITIE

ELEMENTE COMPOZITIONAL- FORMALE

STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA URBANA

starea spatial produs care se realizeaza in baza unui process de compozitie (de constructie a spatiului dar si a
unui process de concepere in sens compositional 0 se defineste o compozitie)
process de compozitie = are la baza o teorie si niste principia
COMPOZITIA= localizare definite spatial in sensul de stare intr-un teritoriu caracterizata prin imagini specific
obtinute (definite) intr-un process specific pe baza unor principia specific
Termenul de compozitie urbana implica :
Starea
Procesul de constructie a spatiului respective
Suma de principia puse in joc in cadrul acestui spatiu
La baza acestei intelegeri : esenta suport ramane abordarea estetica => intelegerea estetica a compozitiei (o
alcatuire pe care o definim ca structura cu relatii de natura estetica si socio-psihologica)
Schema lui HAGLEMSLEV
FORMA
SUBSTANTA

=>

EXPRESIE
<=
PROPOZITIE

ENUNT
=>

Intelegerea unor relatii de facture estetica cu referire la obiectul estetic

CONTINUT
<=
TEXT

DISCURS <
||

Expresie/continut = moduri de manifestare a operei de arta (observatorul devine constient de lucrul respectiv)
Forma/substanta=caracteristici ale obiectului respective
= inseamna in planul expresiei propozitie in ansamblu un text; intelesul se releva in masura
in care cunoastem textul
Textul
(rezumativ)

= din punctul de vedere al formei se expune ca discurs care se exprima printr-un enunt

Expresia

= in general trimite la esenta obiectului respectiv

SPATIU
IMAGINEA SPATIULUI
FORMA URBANA

<=

SUBSTANTA

=>

EXPRESIE
VALORI COMPOZITIONALA
SPATIALE
<=
TOTALITATEA MIJLOACELOR
DE EXPRESIE
=>

CONTINUT
COMPOZITIA CA STARE A
SISTEMULUI SPATIAL
FUNCTIONALITATEA CA
STARE A SISTEMULUI DE
ACTIVITATE
ACTIVITATE

Substanta = mijloc de expresie

Spatiu=imaginea
Compozitia se exprima in planul imaginii

C3
Ambianta (alcatuirea spatiului diferita in raport cu observatorul, in raport cu o atingere a sensibilitatii sale) =
poate reprezenta o fotografie in spatiul respective (interes tripolor)

NEVOIA DE MORAL

NEVOIA DE EXISTENTA
NEVOIA DE AMBIENT

NEVOIA DE SOCIAL

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi; nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija

Demers : punem individual in fata unei stari de compozitie; aceasta stare este trecuta printr-un filtru => un
process de perceptive care sprijina pe senzatii.
IMAGINI PERCEPUTE

IMAGINI REFLECTATE

STAREA SPATIULUI --------------- + -------- >AMBIANTA--------+ ------------- > AMBIENT

|

IMAGINE INSTANTANEE
Procesul de perceptive continua cu faza II : transferul ambiantei printr-un filtru al reflexiei (tot instantaneu si in
mod natural) + intervine sensibilitatea + fondul cultural + disponibilitatea in plan afectiv pentru a face/a nu face
un anumit lucru
Sensibilitatea, fondul cultural si disponibilitatea sunt instantanee si independente de vointa observatorului => o
imagine mental a spatiului pe care se defineste ambientul
Un individ simte existent unei stari si resimte o disponibilitate generate de ambianta. (produs direct a ceea ce
fizic inseamna spatiu plus o sumedenie de factori care caracterizeaza individual in general).
Ambianta = una si aceeasi pentru toti (arhitectul isi poate concentra atentia asupra ei fiind o conditie fixa) =>
conduce la un ambient - se defineste subiectiv (in principiu) e diferit de la o persoana la alta.
UN SPATIU ESTE O AMBIANTA, DAR ESTE O MULTITUDINE DE AMBIENTURI.
Procesul care se produce la contactul individului cu un spatiu este un process de perceptive mergand la
reflective si apoi la folosinta => poate readuce in perceptie, poate pregati o perceptie ulterioara asupra spatiului.

PERCEPTIE

REFLEXIE

FOLOSINTA

=> SPATIU

(nu exista folosinta

spatiu fara perceptie de spatiu)

---------------CONCEPTOR------------------------Mecanismul de constituire a imaginii spatiului urban

UNITATE SEMNIFICATIVA DE SPATIU
SPATIO-FUNCTIONALA

(1)STRUCTURA DE IDENTIFICARE

SPATIO-CONFIGURATIVA

IMAGINEA

(2)STRUCTURA DE SEMNIFICATIE

STRUCTURA URBANA

SPATIULUI

SEMNIFICATIE<=IDENTITATE<=IMAGINEA

STRUCTURA POLITICA

REAL

MENTALA A

SISTEMUL SP. REAL

SPATIULUI
SISTEMUL DE REFLEXIE

SISTEMUL DE REFERINTA
STRUCTURA TEORETICA

STRUCTURA METODOLOGICA

Imaginea spatiului real in planul constructiei sale depinde de structura spatio-functionala si de cea spatioconfigurativa. Prin intermediul perceptiei se ofera organismului observatorului si se realizeaza ca relatie intre
observator si mediul inconjurator.
Observatorul = considerat ca sistem al spatiului reflectat pentru ca el este cel care cuprinde in interiorul sau
sistemul de reflexie
(1)(2) lucreaza intotdeauna impreuna, rezultand procesul de identificare si procesul de semnificatie.
Procesul de semnificatie apeleaza la semnificatii deja cunoscute pentru a crea semnificatii posibile => process
de prelucrare (constienta)
(1)(2) construiesc pe baza informatiilor primate de la spatiul real imaginea mental a spatiului produsa printr-o
identitate si printr-o semnificatie care sunt expulzate in afara mentalului pentru ca sunt transmise asupra
realitatii spatiului.
Spatiul respective poate sa capete valenta a ceea ce numim unitate semnificativa de spatiu (USS). Se defineste
prin unitate si poarta semnificatie => prin acest proces de evaluare se constata valoarea deosebita a acelui spatiu
Intr-o analiza de compozitie ne oprim atentia asupra USS
O alcatuire urbana este cu atat mai interesanta cu cat are mai multe USS si poate fi in ansamblul ei o USS.
Din punct de vedere al scarii spatiului USS nu are o anumita determinare.
Structura teoretica si structura metodologica tipuri de referinta
OBIECTUL DE ARTA --------------------------------------------> OBSERVATOR
||
STRUCTURA ESTETICA

STRUCTURI

||
STRUCTURA DE OBSERVATIE

Structura de observatie evalueaza obiectul respective astfel incat obiectul sa fie considerat cu valoare sau lipsit
de valoare.
Intervit referinte de natura estetica

=>intervite sistemul de referinta

(se refera la modul de evaluare standard pentru un anumit timp si caracteristicile societatii respective)
=>a face o evaluare = a stabili semnificatia = a lua in consideratie acest sistem de referinta si ceea ce reprezinta
structura metodologica (structura de evaluare)si structura teoretica din interiorul sistemului de referinta.
TIMP INFINIT

IMAGINI IN MENTAL
IMAGINI IN REAL
SPATIU REAL
TIMP DEFINIT
Avem o imagine a spatiului real care poate fi surprinsa in reprezentarile pe care noi le facem (ex: axonometrie,
fotografie surprinderea spatiului real)
Imaginea spatiului real consistenta,definite, care poate fi pusa sub semnul intrebarii, dar in principiu este asa
cum o obtinem din cercetarea situatiilor trecute
De-a lungul timpului s-a completat, rezulta ca in present avem o imagine clara care este in drum catre viitor si
se va constitui intr-o configuratie pe care o putem banui, dar nu stim cu siguranta daca va ajunge
Aceste realitati ale spatiului devin perceptibile in imagini in spatiul real => converg catre imaginea mental
(aceeasi in timp | poate fi transpusa intr-un an viitor chiar daca nu am garantia ca in viitor va arata asa)
Determinantele urbane dpdv al perceptiei de calitatea imaginii
EXPRESIA USS

INAINTE

SENSUL CRESTERII DAT DE

ARCELE DE CERC
MARE(EXPLICITA)

LIZIBILITATE MICA (CONFUZIE)

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE (SLABA)

PERCEPTIE ACTIVA CALITATEA IMAGINII URBAE PERCEPTIE PASIVA

Lizibilitatea spatiului = calitatea unui spatiu de a se lasa descoperit (inteles)
=explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in timp, motivata,nu neaparat planificata
capacitatea de identificare = calitatea observatorului - cat poate el sa identifice intr-un spatiu organizat,deci in
cadrul imaginii, datorata nivelului de cultura a individului.

- Calitatea imaginii=rezulta in urma interferentei dintre (1)(2)

=datorata atunci cand este mare unei perceptii active,perceptia in care intervine
cunoastere,experienta, placerea lui a de sta in spatiu
=atunci cand este redusa perceptie pasiva (indiferenta)
-USS spatiu care se caracterizeaza printr-o calitate deosebita a imaginii urbane;
- parte dintr-o alcatuire urban;
-ipostaza superioara a compozitiei urbane

(C)COMPOZITIE IN SPATIU (parte a alcatuirii urbane)

(B)IN CADRUL COMP. PUTEM AVEA DE-A FACE CU USS

A <=B<=C

(A)STARE IN TERITORIU (alcatuire urbana)

ACCESIBILITATEA DE ORIENTARE IN SPATIU

LIZIBILITATE (capacitatea de
identificare)
INTENSA
SLABA

EXPLICITA

CONFUZA

CALITATEA MAXIMA
SATISFACATOARE

SATISFACATOARE
MINIMA(POSIBILIA)

C4

O SITUATIE SPATIALA
STARE/COMPOZITIE CA REALITATE FIZICA

IMAGINI DE REPREZENTARE
- PRIN TRANSFER

IN PROIECTIE ORIZONTALA

- INTELECTUAL IN PLANUL
INTELEGERII REALITATII
- PRIN INTERPRETARE

IN PROIECTIE CONICA

TEHNICO-STIINTIFICA IN
PLANUL ABORDARII
- PRIN REPRODUCERE FOTO

IMAGINE DE PERCEPTIE
CA REALITATE

IMAGINE MENTALA
TACTILA,AFECTIVA

NATURAL SENZORIALA

(proiectie octo conica in conditiile spatio-temporale ale campului vizual)

PRIN INREGISTRARE SENZORIALA AUDITIVA

Situarea observatorului intr-o anumita situatie spatial contactul nostru cu o stare a spatiului,cu o compozitie,
cu o anumita realitate fizica => se poate expune in 3 ipostaze.

Imagine de reprezentare= imagine neafectata subiectiv, rezulta in urma unor procedee obiective (daca nu
intervine prelucrarea aceasta presupunand subiectivam)
= se realizeaza de catre profesionist in scopul de a (re)prezenta alcatuirea spatiului respective astfel incat
imaginea de reprezentare rezulta ca o realitate obiectuala
=poate fi realitate in perceptie orizontala prin transformare si prin transferul integral in planul intelegerii
realitatii respective
=reprezentarea se face printr-o alta realitate (desenul)
=in perceptie conica prin intelegere stiintifica rezulta procedee de tehnica (nu tehnica de reprezentare,ci o
tehnica optica; este necesara cunoasterea fenomenului optic) rezulta reprezentare tehnica
Imaginea de perceptie
= se realizeaza in baza procesului de perceptie (proces natural)
=procesul de perceptie conduce la imagini de perceptie ca realitate imaginative
Realitate prin proiectie naturala senzoriala optogonica depinde de caracteristicile particulare ale persoanei
respective
Prin inregistrarea senzoriala se aseaza peste principiul perceptiei (realitate prin vedere) rezulta perceptia
complete asupra spatiului
Imagine mental ca realitate reflectata prin prelucrarea mental-calitativa si reflexive
Prin noi, in exteriorul nostrum
2)3) Prin noi, in noi nu pot fi expuse in exterior decat in masura in care avem o capacitate
corespunzatoare de exprimare in exterior
1)2)3) Se intorc asupra starii compozitiei respective , constient si se sprijina pe calitatea profesionistului
care ii determina capacitatea in planul conceptiei => imagine in imagine (productoare de imagine de conceptie)
Vorbind despre imaginea spatiului urban luam in consideratie o realitate a spatiului care nu lucreaza singular, ci
numai in asociatie cu subiectivismul (al observatorului/profesionistului)
Desenul

de reprezentare geometrica -1

de observatie -2

de impresie -3

C5____________________________________________________________________________
CAPITOLUL II PERCEPTIE

Ceea ce duce la realitatea imaginii

Proces care rezulta ca insumarea unor fenomene naturale => realitate prin intermediul simturilor o sinteza a
senzatiilor (vedere, auz, miros, palpat/pipait)
Cel care care o importanta deosebita fenomenul de vedere contactul cu spatial inconjurator prin vedere =>
imaginea se analizeaza in raport cu acest fanomen
PROCES PERCEPTIE
FENOMEN VEDERE
a realiza ca fenomen optic relatia intre observator si obiectul observant
conditii unui proces de privire
referindu-ne la perceptia vizuala asupra spatiului trebuie sa luam in considerare o coroborare intre vedere si
privit (actiune)
PRIVIRE= actiune care implica orientarea observatorului catre un anume loc (DIRECTIE) si pozitionarea
observatorului intr-un anumit loc (se dezvolta perceptia0)
Omul priveste in spatiu si se orienteaza fata de obiectul studiat:FRONTAL / LATERAL si DE SUS/JOS
Imaginea difera de la o situatie la alta si acest lucru trebuie luat in considerare de catre noi
Privirea de sus este amanita cu privirea demiurgica, aceasta fiind criticata de arhitectura => nu mai este privire
de sus
acum vederea de sus este ca un instrument
arhitectul este obligat professional sa priveasca organizarea spatial prin ochii oricarui cetatean => nu mai apare
problema de a-si forma capacitatea de a vedea de sus, ci de a-si forma capacitatea de intra in mintea cetateanului
de rand
VEDEREA mai mult decat un simplu proces fizic implica subiectivismul

intelegere = dincolo de citirea lui ajung sa inteleg, imi dau seama care este rolul lui,
semnificatiile unora dintre constructii
= ceea ce rezulta in mintea individului ca produs imediat al vizualizarii spatilui
=prin parcurgerea spatiului si prin intermediul hartii mentale a spatiului se cerceteaza
raportare = fata de educatie raportez compararea spatiilor intre ele (o constructie
mai importanta decat alta, este mai mare decat alta) raportez
prezent la imaginea altor spatii pe care le cunosc

este
imagine spatiului

= in masura in care cunoasterea mea este destul de profunda atunci spatiul

are o anumita calitate =>
individual are o anumita placere in acel spatiu
(placerea este legata de relatia intre ceea ce
inseamna spatiul si semnificatia tipologica) relatia se diferentiaza prin ceea ce inseamna
individual in spatiu => succesiune de cumulare (lectura de spatiu, uzul de spatiu, consumul de spatiu).
=urmeaza lectura de spatiu
=urmareste indeplinirea unui interes in cadrul spatiului
=poate sa urmeze unei lecture sumare/ aprofundate
=independent de calitatea spatiului, de atractivitatea lui
=in momentul in care individul devine constient de o calitate a spatiului

=> consum

!!! TIPOLOGIE = stiinta a locurilor, abordare cat de cat matematica implicate in cercetarea psiho-sociologica
=> tipologie semantic (semnificatie a tipologiei, a spatiului,)

insusire
= folosinta repetata si determinata afectiv cu referire la un spatiu astfel
incat putem spune ca nu putem sa luam in considerare ca USS decat
ca e capabil sa creeze consum de spatiu
USS

incat
daca distingem faptul

= pentru un cartier
= pentru un oras
= constructie urbana mondiala

Analiza USS in baza experientei si a ceea ce ne spune literatura de specialitate si poate realitatea luand in
considerare comentariul lui Kevin Lynch ( textura, moduri, repere) la care se adauga campurile zonei
Textura asemenea cu o tesatura <= dintre teserea unor fibre => au culori,grosimi diferite => diferentierea
texturilor intre ele
Pentru alcatuirea urbana trebuie sa luam in considerare in constitutia unei texturi tot ceea ce se reprezinta in
textura urbana => diferentierea tramei stradale textura => nu numai de strazi, ci si alte elemente care se
constituie in plan linear ( ex: o fasie de apa) => impletire de directionalitate

Trebuie luata in considerare natura si directia fiecarei component => intersectiile care apar ca locuri specific in
teritoriu urban respective si noduri
Diversitatea nodurile strada- fasie plana etc => la nivelul texturii = diferentieri in alcatuirea urbana respective
REPERE
directe, care au valoare de insemn, atrag atentia, spun privitorului ceva
nu este legat de dimensiuni obligatoriu !
nu trebuie inteles ca ceva care se distinge prin marime (ex: placa comemorativa pe un perete)
poate contrasta prin culoare, prin silueta (fata de celelalte volume de masa)
sunt diferite in sensul rolului pe care ele pot sa il preia in organizarea spatial si in consecinta in imaginea
spatiului.
>

VIZIBILE LA NIVEL GLOBAL (1) > DE TRECERE

> ORIENTATIVE (3)

REPERE

>DE AGREMENT (4)

>

NEVIZIBILE (2) - STIUTE

> TINTE

- NESTIUTE

>DE ORGANIZARE
A SPATIULUI (5)

1 Campanila San Marco = reperul poate exista singular (intr o manifestare de unicitate) sau poate fi
sustinut printr-o masa construita reper =>reperul pe reper (masa reper)
2 Reper local cunoscut dinainte sau surpriza, valoarea reperului fiind diferita in functie de acest lucru
-poate indeplini o functie locala
-repere de trecere = nu il vad din timp, chiar daca stiu despre el (ma ajuta in
parcurgerea unui traseu, ajuta la orientare)
tinta = perceput din timp (il am pentru orientare)
3 Construite cu acest scop
4 Constituie in mentalitatea alcatuirii urbane o ide fundamentala.
sculptura cu valoare memorial devine reper
51

= au importanta pentru ceeea ce inseamna organizarea spatial (ele atrag atentia spre spatiul acela)
2 = se constituie ca dominant un spatiu este organizat atunci cand el evidentiaza o dominanta
= orice dominanta devine un reper
= ex: Venetia Campanil dominanta reper
= ex: Bologna oras al porticelor => nu mai este vorba de singularitate, ceva care sa se afirme

prin dimensiune,ci se manifesta tot (prin cantitate, intinderea porticelor=> portic = reper)
= ex: Paris piata patrata cu elemente asemanatoare cu portice la parter => se remarca prin
multitudine, multiplicitatea devenind unicitatea locului.

C6___________________________________________________________________________________

PERCEPTIA = fenomen care se petrece oriunde si oricand, dincolo de biologia umana

= vizuala a lua contact prin intermediul vederii cu spatiul inconjurator imaginile formandu-se
pe tabloul visual cu limitele unghiurilor date de ochi.
= cunoasterea spatiului inconjurator nu este limitate in timp si in spatiu (exista panorame etc)
compozitia = nelimitata in timp si in spatiu sau de sine statatoare ? (pentru raspuns trebuie sa luam in
considerare calitatea spatiului)
= in finalitatea relatiei individ si spatiu respective produce o anumita satisfactie , se simte afectiv
=desi sunt noduri urbane de compozitie, indiferent de spatiu sit imp, o compozitie nu poate fi luata in
considerare si tratata ca atare in general, ci numai in relatie cu un anumit loc din spatiu si cu un moment din
timp
= unghi de perceptie- unghi de vedere asupra spatiului (determina tabloul vizual)
= in spatiu obiectul care ne atrage atentia ocupa o parte a acelui spatiu => calitatea tabloului este
data de ceea ce se realizeaza ca efect
= conteaza unghiul pe verticala si pe orizontala, unghi sub care percepem obiectul principal si
care este cuprins intre cele 2 unghiuri de perceptive alcatuind tabloul visual.
pe vertical = percepem obiectul in integralitatea lui pe inaltime (24 30 de grade fata
orizontala privirii in locul respectiv)

de

= in descendenta obiecul pierde din importanta pentru unghiul sub orizontala privirii
= 45de grade perceptive de ansamblu (vad obiectul dar nu pot face abstractive de context)
orizontala =obiectul apropiat noua incat toata desfasurata este pe orizontala (32grade)
= 32 45grade (putem cuprinde si o parte din anturaj astfel incat contextul este redat intentionat in concordant
cu obiectul pentru a-I crea un cadru) => perceptive in ansamblu => cunoastere in ansamblu
=60grade percepi mai mult decat ansamblul, in imediata adiacenta
=> postura de real printr-un
mic efort (corelarea celor 2 ochi in sensul de completare a imaginii = situarea obiectului in context)
pe vericala, de ansamblu = Sfantul Petru

perceptia brusca + 45grade = perceptia brusca a monumentalului vs monumentalitatea

fascinantului
ex: PLAZZA NAVONA

= conf. in planimetrie dreptunghi cu raport intre laturi

= obiectul principal este situate pe una dintre laturile mari => perceptive obligata
asupra sa cand intri in piata la o distanta foarte mica=>sporeste monumentalitate

Compozitie = un produs de conceptie care se da prin perceptia spatiului pentru fiecare utilizator in cadrul
perceptiei
Perceptie progresiva= perceptie dinamica, directional, contact cu o alcatuire de spatiu urban care se
vede continuu/secvential prin apropiere de acel spatiu(directionat ne/rectiliniu )
= determinate de intrarea in campul visual a unui spatiu => semnalizarea obiectului de arhitectura in sit prin
reperul pe care acesta il cuprinde in organizarea sa
=apropierea poate duce la evidentierea obiectului de arhitectura, dar este perceput distinct in context
=apropierea conduce la prezent afectiva in cadrul imaginii
ex: SAN MARCO

=dominanta redevine in cadrul imaginii prin intermediul turnului

=pe masura avansarii in spatiu sunt oferite cat mai multe imagini, la fiecare pas
trebuie sa fie ceva care sa ne atraga atentia=> dominanta= relatie de contrast pe
care ceva o poate realiza cu altceva in cadrul tabloului vizual, deci in cadrul
imagnii

Camp structural configurative

parte a unei alcatuiri a sistemului in a carei intindere se evidentiaza o regula (impusa de centru)
privind sistemic ne referim la intindere teritoriala a unui sistem sau a unui subsistem
in cadrul unei structuri spatial centrul este preluat de dominanta => centreaza compozitia
o compozitie se centreaza in mod necesar,centru este dominanta
Elemente de prestanta
elemente care printr-un anumit raport de contradictie se defineste in mod spatial fata de restul elementelor
se evidentiaza prin inaltime fata de context
campul structural pe care il impune poate fi imaginat printr-o cupola deasupra sa => determinat cu o raza fata de
intinderea terenului = raport de camp structural (raport P/M)
intinderea puterii elementului de prestanta
doua elemente de prestanta ce importanta are distant dintre ele ?
distant dintre cele doua elemente este mai mica decat inaltimea = campurile structural se suprapun => un singur
CS, o singura dominanta (puternica)

de valori egale sau foarte apropiate intre ele =>solid comun, dominanta foarte puternica, nemaifiind percepute
impreuna=> sistem de dominante
distanta mai mare => cele doua elemente nu intra in acelasi timp in campul vizual, ele lucrand independent
cele doua elementede prestanta la o distanta nu foarte mare, dar nu suficient pentru ca cele doua campuri sa se
suprapuna => DUALITATE neplacuta
cele doua elemente identice sunt situate in conditiile unei distante cand stau in dualitate care dpdv
compositional nu este motivate decat in cazul in care ea exprima esenta compozitiei. Cele doua elemente de
prestanta constituie o poarta de intrare intr-un ax => dualitate, devenind mijloc/procedeu pe plastic urbana,deci
la nivel compositional ; impune starea de monumentalitate
La nivelul unei alcatuiri urbane complexe
un numar de elemente de prestanta
alcatuirile sunt suficiente de distantate => fiecare constituie un CS => sistem de CS intelegerea sistematica a
campului structural
Cand ne punem in pozitia unui observator un obiect de prestanta poate fi vazut din mai multe puncte de
context si se poate intampla ca el sa isi piarda acest character, apare astfel o alta dominanta
Trebuie depistate locurile din sit din care amplasamentul devine perceptibil si pe baza unei analize sa se
alcatuiasca conceptul constructiv al constructiei
ex: Culoarul Dambovitei = singurul spatiu deschis in care se poate expune
Camp structural in raport cu imagine (deci nu in afara spatiului respectiv)
Trebuie sa iau in considerare spatiul pana in pozitia in care ma aflu
Determinat de imaginea pe care un obiect o poate pune in evidenta in raport cu mai multe puncte
configuratia obiectului in sine si o configuratie a contextului in anturaj
a aborda o cladire pe un amplasament exclusive pe plan, fara a intra intr-o analiza a contextului respective este o
eroare; trebuie depistate locurile de unde el ar putea sa prezinte interes si de a opta de unde este mai important
ca aceasta cladire sa apara bine in sit.
C8_________________________________________________________________________________

doua corpuri structural => trebuie propus alt camp structural=> unitate <> unitate compozitionala data
de repetarea aceluiasi obiect
cladire mai joasa / mai inalta => un nou camp structural=> contrast (serveste compozitional)
stil diferit
realizate in timp diferit

volume diferite
contrastul mijloc de realizare a unitatii P (+3m latime)
calcane noi sau ramanerea unor calcane existente => nu este o compozitie de calitate
nu pot fi tratate decat ca niste fatade false complementare
Modul in care el apare in imaginea globala a sitului

=>solid compune A (A1 +A2)

=>2 elemente suficinet de apropiate pentru a crea solidul comun

=>A +B (de o dimensiune relative mica)

=>intra in anturajul lor, dominanta ramane aceeasi A+B
=>A devine elementul important noii aparitii in imagine

=>o perceptie de aceeasi calitate din toate punctele de observatie nu este posibila.

Volum circular se organizeaza dificil in interiorul sau se leaga in mod dificil la nivel inferioare cand exista
niste volume joase care fac parte din acelasi ansamblu de cladire
ex: Piata Victoriei

nu este un spatiu care sa exprime niste principia de compozitie

a rezultat din proiectul celor 2 axe: Kiseleff si Aviatorilor

 problema: suprapunerea celor doua campuri compozitionale (concursul din 1995 a cerut o piata
cu caracater reprezentativ sau o piata de circulatie => pune pe prim plan problema circulatiei,dar neglijeaza
problema de ordin compozitional)

lipsa de dominanta (de functie Guvern, alte functii de interes general)

fasie plantata care trebuie sa fie evident in piata, sa patrunda cat mai spre centrul pietei.
propunere = gol foarte mare in centru subsol public fasia de verde coboara in gol astfel incat se constituie ca
nucleu compositional
dpdv al configuratiei cladirea guvernului= importanta dpdv al volumetriei de stabilitate (nu poate sa tina rolul
de dominanta pentru un spatiu atat de mare => trebuie sprijinita de elemente dominante pe inaltime)
cladire inalta la margine => realizeaza coeziunea dintre plinul cartierului si golul pietei
cladirea BRD se situeaza intr-o configuratie potrivita pe un loc necesar in cadrul acestui spatiu (tine
perspective pentru un lung segment din inel) => imagine de unitate = rol coeziv pentru ansamblu
elemente de scara mica in prim plan si un element de reper (diferenta de scara foarte mare)
ex: un element inalt (mai mult sau mai putin atasat de frontal respectiv)

ex: reconsiderarea a 2-3 corpuri care sa fie imbogatite in prim plan

are rol in definirea imaginii de ansamblu a spatiului respectiv

CAPITOLUL III ELEMENTE DE CONFIGURARE SPATIALA

aspect de ansamblu referitoare la configurarea spatiului

iau in considerare valori de vizualizare a spatiului organizat (implicand peisajul in ansamblu dat);
3 valori de vizualizare a spatiului:
cea mai simpla, nu din punctul de vedere al problemei,ci din punct de vedere al cadrului urban
PRIVELISTE= consecinta actiunii de privire dintr-un punct de observatie asupra sitului
=calitate care se remarca in perceptie si se datoreaza sitului in ansamblul sau
=mai mult sau mai putin natural
=perceptia genereaza priveliste
=prin constructie <= intentionat prin modul in care este amenajata
ex: portic de unde am o perceptie asupra sitului inconjurator (loggia de la Mogosoaia)
=importanta pe care interiorul arhitectural o are cu exteriorul arhitectural
=partial nu trebuie sa nege situl (relatie cu contextul)
Tratarea accesului = relationarea intre acces si topografia locului (constituie suportul privelistii)
=situatiile cele mai interesante : o topografie in care avem de-a face cu o cota
inalta a terenului => tratarea accesului catre loc pe langa acest relief astfel incat
sa avem de-a face cu organizarea unei privelisti (dinamica, care se schimba astfel
incat avem de-a face cu un joc de dominanta, de lumina)
Efectul de perspectiva = fragment de priveliste consta intr-o conditionare a spatiului

= a pune observatorul in situatia de a percepe ceva de la o anumita distanta

= perceptie directionata (static/dinamica)
= perspective se realizeaza ca raport intre observator si un obiect observant ca
element dominant in cadrul sitului
= perspectiva directionala prin intermediul unui canal de perceptie materializat in
perceptie
=> minim = un drum
=>maxim= culoar prin planuri vertical, fronturi mai mult sau mai
putin inalte
=importanta sa se simta fara a avea continuitatea frontului
=impune determinari dimensionale (raporturi de marime), intervine distanta
dintre observator si obiectul perceput ; deschiderea; scara front- individ; raport
obiectul principal de perceptie si fronturile care definesc culoarul (strans,larg)
=imaginea de impresie aspect determinat prin atributia aspectului la imagine
(determina calitatea dpdv al afectivitatii observatorului)
=dpdv al elementului reper (capat de perspective orice artera de cerc care are
un traseu geometric).
Cap de perspectiva(cazuri caracteristice -tipuri)
reperul cel mai observabil = cladirea se remarca printr-o anumita constructie volumetrica; stabilitatea se inscribe
intr-un raport de minim 1 : 1
cladire care se remarca prin elansare H front foarte mare => urma de teren (constructie turn,coloana)
constructia tip poarta/arc de triumf=impunatoare dpdv al stabilitatii
constructie si piata aproximativ la nivelul terenului (amenajarea la nivelul terenului)=decoratie a pardoselii,
amenajarea unei fantani
natural (configuratia topografica naturala a terenului) munte, vale, apa, clima etc
intre caracteristicile culoarului in lungul caruia se realizeaza elemente representative si trebuie sa rezulte o
anumita concordant => reper functie de observator (frontalitate profil longitudinal orizontal),descendenta,
ascendenta
elementul reper este inclus sau nu in deschiderea culoarului => efect de perspectiva (inchis deschis)
ex: PanAm Gropius

C9_________________________________________________________________________________

o cladire este pusa in valoare (mai ales daca este inalta) atunci cand este pusa la o cota mai inalta decat pozitia
privitorului (ex: Arcul de Triumf)
perspective descendenta: asezarea ca element cap de perspective a unor elemente cu valoare peisagistica
(oglinda de apa, flori etc)
declivitate mare : constructie joasa (P P+1) cu conditia ca acoperirea sa prezinte interes (este cea mai
interesanta parte)
imaginea de sus capata importanta in orasul modern

Perceptia in lungul culoarului (tipuri de perspectiva)

Perceptia directa = perceptia cade direct perpendicular pe planul de front al obiectului care constituie
capat de perspectiva => plan indepartat => efect de perspectiva indirecta
PANAM Gropius

= peste gara centra , la scara noilor cladiri

Perspective din unghi indirect +frontale pot fi realizate si in conditiile unei perspective laterale => imaginea
nu se opreste in constructia cap de perspectiva, ci trece mai departe (ramane insa ca importanta, ca rol)
Perspectiva laterala impune diversitate in cadrul imaginii
Traseu curb avantajeaza sau nu constructia (frontul concave avantajeaza constructii
importante) =>
perceptia unui traseu cade pe frontul concav => daca este pe partea convexa a cladirii trebuie sa se realizeze un
spatiu de detenta pentru ca respectivei cladiri sa i se faca favoarea de a fi pusa in evidenta.
perspectiva descendenta legata de efectul de priveliste; favorizanta atunci cand
luata in consideratie

pozitia reprezentativa este

avantajele imaginii prin folosirea peisagisticii => imagini care mizeaza pe natura
tehnica bulingereen = se realizeaza in teren o directie astfel inca accesul se opreste la marginea acestui element
de unde se imparte pe cele 2 directii laterale marginind depresiunea
ex: bulingreen Cismigiu in desfasurata esplanadei centrale (compozitie peisagista de tip ax); in lungul
esplanade segmenteaza imaginea
perspectiva ascendenta favorizeaza in orice conditie cu conditia ca profesionistul sa tina seama de ea
ex: orasul Lausanne realizat pe un versant cu inclinare mare partea cea mai veche incepe de sus, strazi in
lungul pantelor, zona centrala
perspectiva descendenta=> acoperis terasa moderna este sesizata ca ceva separator => orice acoperis sau terasa
tratate peisager (gradini private / publice)

[X]

= sensibila in raport cu ce am discutat despre perceptie

= poate avea diferite functiuni
= modul in care dispare sau apare in tablou devine important (este neplacut cand intra in imagine doar cu
partea de sus)
= mod neplacut cand dispare figurative treptate sau apare treptat, moment nefigurativ

ex: ansamblul olimpic Keuza tauge, Osaka (imagine de la distanta este cea a ansamblului,turnul de flacara
dispare de jos in sus => flacara dispare ultima)
ex: Galati cornisa Dunarii
ex: Ansamblul Unirii la Brasov (1970)

= platform ansamblului, spatiu larg, marginit de o cladire P+1 si o

cladire inalta P+8
= pe buza unei cornise care constituie un element principal din
diverse puncte ale orasului
= cladirea inalta amplasata transversal pe buza cornisei
= de la nivelul strazii nu se vede incinta

ex: Slatina

= 3 terase in lungul Oltului

= orasul vechi pe terasa interna, orasul nou pe terasa de sus, cu cladiri inalte
= spatiu public ca o terasa

Elemente de vizualizare in axa (axialitate in organizarea spatiala)

Axa= mijloc compositional de valorare a sitului organizat avand rol functional si strijinindu se pe un element
linear de plan care legatura intre 2 sau mai multe elemente specifice
=>axa in cadrul unei compozitii doar daca se defineste un element linear de plan care face legatura intre 2
elemente specific => rolul axului de a directiona de la un loc catre celalalt;
=linear <> rectiliniu
=linear sinuos,curb, concav

=axul nu are o directionalitate rectilinie (face parte din compozitiile monumentale, legate de efectul de
perspectiva directa, frontala)
= exista axe care sunt rectilinii (fac parte din compozitii monumentale,legate de efectul de perspectiva
directa,frontala)
=axe sinoidale (una sau mai multe surse) nu fac posibil efectul de perspectiva directa ci pe cele de perspectiva
indirect => mai multe posibilitati de a construe imagini interesante
= al treilea rol al axului = unifica
ex: alcatuirea haotica => aparitia unei axe produce un efect de unificare in cadrul teritoriului prin faptul ca axul
devine spatiu public cel mai important
= axul se caracterizeaza prin
traseu
cadru (modul in care sunt constituite planurile vertical care il delimiteaza in sensul de culoar)
capetele sale (locurile specifice) => in sensul ca acolo se intampla ceva,dar si dpdv al organizarii
compozitionale
ex: ansamblul Sf Petru Roma

= porneste de la Arno
= strada cu caracter reprezentativ sustinut de cadrul arhitectural, de
mobilier si de o succesiune de piete (ovala-mare, trapezoidala-mica)
= sistem spatial care sustine idea axului intr-o succesiune de forme spatial
=> relationarea intre aceleasi forme dpdv al planurilor vertical si al
compozitiei
= ansamblu construit pe o axa care este in continuitatea axei de la Sf Petru
=> axa care nu este sustinuta printr-un element fizic, de plan, ci un
element de plan ca relatie intre doua puncte ca virtualitate
=scara perceptie descendenta asupra Romei si capela Sf Petru
(componenta de impresie)
= axialitatea legata de bogatia componentelor pe care le traverseaza axul
=> axe secundare => rezulta in consecinta pe fronturile laterale - posibile
alveolari, jocuri compozitionale, ritmare la un pas suficient de larg
= problema echilibrului pe axa (cele 2 laturi)

= daca exista dezechilibrare trebuie reparata de o dezvoltare in sens invers

in secventa urmatoare (ritm cand pe o parte, cand pe partea cealalta) => unificare (nu prin repetare)
=echilibru ponderat=> nu apare problema identitatii fata de ax.

C11_______________________________________________________________________________
STUDIU DE AMPLASAMENT CALEA VICTORIEI (NOVOTEL)

evidentiaza conditionarile de natura arhitectural urbanistica privind ocuparea lotului

Studiu de amplasament:
Caracterul terenului respective la scara proprie
la o scara mai mare in zona
analiza

functiuni, mod de ocupare,stilistica => conditionari

spatiu tip corridor tratat alveolar (spatiu de onoare pt cladire importanta)

inaltimile deosebite care pot sa fie studio 3 modele de altimetry
disp cladiri inalte in niste centre periferice si punctual in lungul corniselor Dambovitei (cladirea BCR langa
CEC)
Recomandare
1)
retragere 10-12m de la linia frontului
ocuparea terenului astfel incat se constituie o alveola spre strada Campineanu => pentru a prelua un sens
ascendant pe traseu in momentul in care cere o inflexiune pozitiva
cladire inalta aruncata cat mai departe de Calea Victoriei pentru a diminua impactul intre cladiri
4 elemente de importanta ridicata (4 turnuri) nu au aceeasi consistent, dar prezinta interes arhitectural (cele 4
turnuri nu pot fi percepute in cadrul aceleasi perspective)
elemente de dominanta intr-o apropiere care poate fi incerta => aruncarea noului turn catre spate

2)
cele doua elemente dominante solid comun si inaltimi correlate pentru a realize acest solid comun
5 niveluri fata de Palatul Telefoanelor NU !
5 niveluri tehnologice peste

3)
plan vertical frontal catre Calea Victoriei + alveola catre Campineanu
4)
propunere 2 corpuri : catre Calea Victoriei si catre Matei un corp mai inalt => preluarea ideii de cascada si
evitarea densitatii pe Campineanu in sens ascendant

5)
subsol,parter,etaj spatii publice care se deschid catre spatiul urban
obtinerea unui acces pietonal ascendant pe sub cladire=>pietonal desfasurat astfel incat continua cu pasajul
Victoriei
6)
Crearea unei terase deasupra alveolei dinspre Campineanu => punct de interes

IASI, PIATA UNIRII

-diferenta de nivel 2,5m preluata in terase cu trepte

-dominanta clar definita prin inaltime si prin pozitie (axial fata de spatiu)
-cladirea de locuit schimba imaginea pietei
-cele doua laturi ale dominantei

=> ipostaza ambigua a dominantei

=>dupa aparitia cladirii de locuint dominananta este trasa de frontul din
dreapta,devenind vizibil deschisa doar pe o parte

CATEDRALA SF. IOSIF

C12_________________________________________________________________________________
DEFINIREA SPATIULUI ORGANIZAT PRIN COMPOZITIE IN CADRUL SITULUI

calitatea spatiului relevate prin existenta spatiului respectiv in sensul de unitate spatial
a lua in considerare 2 grupe de calitati (prin raportarea doar la imagine si apoi la observator)
constitutiv => din caracteristicile fizice abstracte privesc realitatea spatiului respectiv prin consecintele pe care
le alcatuiesc => intervine impresia la baza careia luarea in considerare ca anumite caracatere constitutive ale
spatiului pot genera diferite stari pentru persoana care patrunde in spatiul respectiv
ex: fiinta umana aflata intre planuri vertical aflate la distante mici = teama, frica
distante foarte mari raportate la inaltime produce stare de incertitudine - inconfort

CALITATILE CONSTITUTIVE ALE SPATIULUI

ELEMENTARE (3)

II

APAR PRIN ACUMULARE (3)

III

- SINTETICA SI SELECTIVA (1)

Dimensiunea spatiului

determina elemente prin referirea la evaluarea in spatiul metric

suportul aprecierii, valorii referitoare la organizarea spatiului respective
dimensiunea intervine in structura => relatii
luam in considerare proportiile care apar in difinirea fizica a spatiului si ajung sa creeze un reper pentru
compozitie
proportii ordinale, geometrice,armonice, modulorul, estetice pornind de la modulul din arhitectura veche,
trasee regulatoare
proportii isi pastreaza valabilitatea de-a lungul timpului
raportul/relatia intre dimensiuni are si un sens strict compozitional (dincolo de functionalitate)
intelegerea relatiei dimensiuni scara
scara generic (priveste strict spatiul in sine) si umana (din relationarea acelorasi dimensiuni cu relationarea
dimensiunilor caracteristice ale organismului uman )
o cladire nu are scara (componentele de arhitectura nu sunt reglate intr-o anumita stare de scara => transmite
asupra spatiului situatia pe care o realizeaza) raportul plin/gol sau gol/gol
scara generic => in comparative intre componentele sistemului respective =>acest lucru se intinde si asupra
spatiului respective
ex:Piata Operei Timisoara dezechilibru din cauza existentei unor cladiri pe o parte a pietei cu anumita
prestanta volumetrica vs unele cladiri mari
scara umana raportarea componentelor sistemelor spatial si individual
scara umana un spatiu intim se sprijina pe scara umana fireasca, normala VS scara umana anormala (spatiu
monumental) ; in legatura cu ea apare o referinta de natura relative => monumentalitatea forta care trebuie
degajata de elementele spatiului respectiv=> scara devine normal atunci cand este justificata

Deschiderea/inchiderea spatiului
constituie limitele intre care se intinde placa de evaluare (spatiu total inchis/ deschis)
inchiderea prin relatia cu nivelul calitatii abstracte
individual se simte intr-un spatiu inchis/deschis impresia depinde de unghiul de perceptie (15
grade=confortabil, spatiu deschis
|
45 e grade=impresia ca se afla intr un spatiu inchis)
dominanta- in general perceputa la un unghi > 45 (la un unghi mai mic dominanta de silueta nu intra in relatie
de subjugare a individului)
inchiderea nu exista (ex: punct belvedere de unde e posibila o perceptie panoramica)
min inchidere (se defineste semnul compozitional)

deschis pe o latura
spatiu inchis caruia se ofera o deschidere minima catre exterior (legatura cu exteriorul)
ex: curte de onoare in care se intra pe sub cladire => axialitate
inchidere totala (nu se mai pune problema intre axialitate si deschidere)
SAN MARCO
-relatie intre spatii
- 2 coloane valoare de a sugera inchiderea
-mai multe trepte de inchidere a spatiului
transanta
separanta (sugereaza limitele spatiului respectiv,dar te lasa sa vezi dincolo de acele elemente de inchidere)
partial (gard viu, balustrada etc)
sugerata (interpretat, filozofic, religioasa)
-inchiderea unui spatiu pune probleme legate de relationarea spatiilor intre ele
-alaturarea celor doua spatii => apare un spatiu de legatura
1.INCINTE = concordant intre imagine si rolul spatiului respective
2.UMPLEREA SPATIULUI
dominanta a cladirii asupra spatiului
dominanta spatiului asupra cladirii (piata veche Brasov)
fantana in interiorul spatiului unei manastiri umple spatiul
obiectul care umpe pe front sau detasat (in interiorul spatiului respectiv)
umplerea- judecata in sensul compozitiei effective in sensul scarii,proportiei =>evaluarea in plan fizic la nivel
de dimensional trece in plan second
relatia pe axul principal
orientarea consecinta calitatea de acumulare a sumelor => din relatia intre obiectul dominant si
deschidere
spatiu catre exterior (prin deschidere)
din exterior catre interior prin deschidere spre dominanta
in general se suprapun => orientare dpdv al compozitiei (poate fi si orientare dpdv cardinal sau functional)

3.FORMA
-in raport cu functionalitatea
-cere un comentariu in sine ca fiind ceea ce inseamna deschidere,inchidere si orientare
-se defineste prin niste elemente specific
-forme aditive (se realizeaza prin alipire intre volume) si substractive (reprezinta o alipire care se face prin
decupaj)
-in cazul spatiului combinatii intre spatii (in general libere) generate de volume
-referire la spatii situatii pe care le luam in considerare:
definirea unor complexe de spatii (caracteristicile urbanismului medieval,generat in mod natural)
formula de organizare spatial a spatiilor adiacente=> spatiu care se defineste prin dimensiunile sale;
conteaza minim 3 laturi (trebuie definite),altfel spatiul nu este definit
pentru existent spatiului nu conteaza a patra latura, ea conteaza pentru calitate => relationarea spatiilor (poate fi
o echivalare a spatiilor=>simetrie ambigua)
poarta urbana (prelucrare de trecere dintr-o parte in alta)
4.Stare de substractie - adiacenta cu stare de substractie
mai multe puncte unde se pune problema unei conexiuni intre puncte => dezavantajarea punctului mare
trebuie sa se simta = > un spatiu diform
spatiu in spatiu
sugerata prin pavaj/ tarc/podium (mijloace prin care compozitia realizeaza diferenta unui spatiu in alt spatiu)
=>3 relatii in definirea spatiilor
apare idea de structuralitate
5.Coliziuni formale

= implicari formale (traversari, taieturi, dereglarea regulilor)

ex:traversari = straduta de mici dimensiuni care are o importanta redusa (traversarea poate trece prin cladire sau
poate rupe volumul in 2 volume distincte)
-apar in arhitectura contemporana diferente de imagine intre exterior si interiorul organizarii spatial
-integrare in context preluarea in cadrul regulii a ceea ce contravine din context
-intre cele doua spatii interioare trebuie facut astfel incat sa asigure racordarea

6. CULOAREA

- cum se realizeaza, cum se pune, efect pe care il realizeaza

-in arhitectura contemporana rezultanta imtamplatoare
-pe o imagine de dimensiuni mari => culoarea are efect dpdv compozitional = poate sa sporeasca luminozitatea
-este legata de lumina, deci de orientarea spatiului
ex: NOVOTEL panouri de sticla care reflecta existentul

7.STILISTICA (cumulativa + de sinteza) => stil produs de sinteza

=>relatia intre directia de perceptie si natura obiectului
Particularitatea spatiului studiu individual
-specificul (produs in timp, redat prin acumulare si selectie, creatorul=rol de cristalizare a elementelor, nu are
rol in determinarea specificului) => particularitatea spatiului => specificitatea locului in urma practicii.

__C1__________________________________________________________________________________
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai
poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie

Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Lynch: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea

Definirea imaginii urbane

- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura

- are consecinte la nivelul plasticii

Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de cadru urban, determinate functional in cadrul
ACTIVITATI

ELEMENTE FUNCTIONALE

PRODUS IN SPATIUL FIZIC

ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE

structurii spatial configurative

O COMPOZITE
in timp

STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA

PROCES DE COMPOZITIE

PRINCIPII DE COMPOZITIE

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i)
a spatiului urban.

Compozitia urbana=opera de arta.

Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de activitate.
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent
La nivelul formei

- discursul este constituit ca stare de compozitie

- enuntul se constituie ca valori compozitionale spatiale.

Ambient- inteles tripolar

Nevoia de
moral

NEVOIA DE AMBIENT

Nevoia de
existenta

Nevoia de
social

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte
mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.

Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata
tabloului gradinii care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se
desfasoara in fata (magnific, monumental)
PROCES DE PERCEPTIE/
SENZATIE

STARE

acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural

PROCES DE REFLEXIE

AMBIANTA

AMBIENT

sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul

IMAGINE REALA
diferita intre indivizi

IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala

Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de subiectivism.

Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv.
Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista concordanta intre structuri (intre cele doua
sisteme).
In lungul acestui proces , arhitectul are o mare responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza,
misiunea lui, de a sti pentru cine construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa au fost daramate multe edificii -> conceptele estetice ale
timpului respectiv nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Mecanismul de consituire al imaginii urbane.

Exista 3 sisteme racordare.

STRUCTURA DE IDENTIFICARE
STRUCTURA

CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI

IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL

STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE
SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL

IMAGINEA
MENTALA

SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT

SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

SUBSISTEM TEORETIC

SUBSITEM METODOLOGIC

Unitatea semnificativa de spatiu.

_C2_____________________________________________________________________________________
Sa facem distinctie intre :
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul altceva
1 Repere
2 Imaginea finala

apar in domeniul CONFIGURARII URBANE

Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului de catre locuitori

Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie in raport cu niste determinante

UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU

intensa

- identificare calitate a individului

- se tine cont de :
mica (confuza)
LIZIBILITATEA
calitate a spatiului

Nivelul de cultura al individului profesionala sau

neprofesionala
Sensibilitate

E
a
TI s i v
EP pa
C
R tie
PE cep
r
pe

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE
slaba

II
IN
a
AG
tiv
IM
ac
tie
EA
ep
AT
IT NE erc
AL A p
C RB
U

mare (explicita)

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ

Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.

Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta general sau la nivelul individului
O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie slaba
Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane
Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va descurca
Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intr-un spatiu cu lizibilitate mica se va
descurca,va retine niste lucruri
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI

PERCEPTIE

REFLEXIE

FOLOSINTA

SPATIUL

CONCEPTORUL

OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.

PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu
prin intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului

- este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului respectiv

- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in
textura si niste repere.

Trama stradala

Fasie plantata

Noduri in textura

Curs de apa

Noduri Intersectii a 2 directii de textura

Noduri in textura ordinare
caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in
nodurile respective)

Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19

Elemente de interes

Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de
scara;de importanta
3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul este in mod obligatoriu impus in nod dar nu
numai in nod.
Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ pentru orientare)
Cel care concepe spatiul impune reperele importante
Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii le iau ca repere
- omului trebuie sa i se ofere repere
- dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al spatiului
REPERE

- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament (elemente de

ludicitate urbana amuzament urban)
Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal
GLOBALE

vizibile la scara mare

PARTIALE

nevizibile la scara mare

Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz

trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper

STIUTE

STIUTE

DE TRECERE

TINTA

Reperul poarta o semnificatie practica (legata de activitatile ce se desfasoara

in spatiul respectiv)
reprezentativa (caracter memorativ)
emotionala (disponibilitatea afectiva a individului)

ORIENTATIVE

DE AGREMENT

DE
ORGANIZARE
SPATIALA

Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica a unui

monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o constructie cu
caracter semnificativ;drapelul.
Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala)

Repere prin intermediul carora

dincolo de simbol putem
stapani spatiul

Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin
inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la
un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie
exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului
perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de
moda (de stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in manierism)
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15 ani.
Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi era unul din primele semne ale
postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda

Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare

are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri

dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei inalte
orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada clasica) monumentul Atenei pe
Acropole avea aceasta valoare de a sublinia verticalul
- la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important de producere a unitatii spatiale
- orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul primariei
- orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit utilizarea eficienta a terenului;mai
tarziu cu valoare de simbol (Ex: cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)

In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de cultura

- de specula de teren
sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta

 sec 20 constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a

aplatizat-o)

in acest sens s-a facut un studiu recent

cea mai interesanta silueta centrala dinspre parlament
Piata Unirii,Piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt niste maidane

C3_______________________________________________________________________________________
__________________________ CURS
CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE:
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie

Definesc fizic imaginea urbana

3. Observator

1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului
(sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu
caracter important in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea

Element de prestanta

Mediu linear sau diversificat

2. Punctul de observatie ne interesereaza:

a. pozitia de observatie distanta,cota (configuratia terenului), deschiderea (in spatiu)
b. conditiile de observare conjunctura si conditiile de timp (noapte-zi;iarna-vara;innorat-soare)

a.
Cote de teren

Mai multe directii de

observare

b.

Cote de teren

Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare

intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT

- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- ceea ce se vede la un moment dat
spatiu izotopic unitar,continuu
- heterotopic spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat

discontinuu sau lipsa de unitate

- utopic este izotopic sau heterotopic cand este creat ceva fabulos,fantastic (ex: iluminarea de
noapte accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate deveni,datorita
iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers)

3. Observatorul este caracterizat prin:

3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu numai cel vizual
* complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria aer curat,proaspat
simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane ulterior;Germania
mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara perceptie olfactiva)
3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie

OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
urbana

POZITIE

Termeni in imaginea urbana

1. Privirea desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se realizeaza contactul in plan vizual dintre
OBSERVATOR
observator si obiectul observat
a. Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor
Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca
b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala

Privirea asupra casei din

automobil (din miscare)

Individul care merge pe

strada are 2 imagini :
Una cand priveste normal
si alta cand priveste in sus

Privire proces determinat fizic efectiv

Nu se reduce la inregistrare frontala.

Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii Nationale

Sensuri de privire

2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii.

- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect
arhitectural etc. sau din contra)
- imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.

Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia
spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis Estetica) in
raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru
locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al
Giurgiului loc evitat de populatie).

Insusirea spatiului inseamna :

1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al individului
2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa
3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in acel spatiu.

Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire

tine seama de natura culturii

Privirea tine seama de natura umana (de factura legii naturale )

Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa
ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

FORMA
- este o manifestare
a formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei

FORMAL
- formalism a pune
in practica niste forme
de dragul formei

INFORMAL
forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii

- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat al
vederii

Principii referitoare la perceptie perceptia sta la baza privirii,vederii

1. Este vorba de un raport fizic raport
Observator obiect observat
Punctul de observatie obiect observat
2. Unghiul de perceptie pe orizontala sau pe verticala, este mai mare sau mai mic cu un grad sau cu jumatate
de grad de la individ la individ

Exista 2 tipuri de perceptie in functie de:

A. Raportul observator obiectul de observat
1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu

se produce in 2 situatii :
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va
mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica

- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu

- pentrru om 3000-32000-35000 m
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)
- peste 3500 devine dominanta
liniaritatea

Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

Foarte departe

Element de prestanta

Portalul poate deveni

element de prestanta

M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit

B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta

3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii

- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
- oamenii de cultura retineau spatiul

studiu intreprins
pe un grup de
excursionisti din
Turcia

retineau silueta Bosforului

elemente arhitecturale

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat

1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului

- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare

3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

totul se leaga de efectul de perspectiva

C4_______________________________________________________________________________________
___________________________

Campul structural teritoriul in care de defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat
intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si demonstrata).
Structura functionala:
camp structural functional
camp structural configurativ definit in teritoriu (configuratia = definirea intr-un sit alcatuire spatiala)
Sit:
in antichitate acel loc sfant legat de credinta
in evul mediu caracterizat prin deschidere
in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre om devine sit.
Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta printr-o anumita omogenitate;
Definirea unei legalitati in sens pozitiv

Revalorizarea conditilor de sit

treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat
valoarea vederii asupra sitului
ideea de umplere a spatiului
-

modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism

Sit o intreaga stiinta a mediului Sitologie: o aprofundare a mijloacelor pe care situl le ofera pentru
conturarea compozitiei
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:
- italian: vedere de pe terasa la 2km
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci)
- spaniol.
Contributia la sitologie a japonezilor sinuozitate, linia sinuoasa devine principiu.
Bour le Marx arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect peisagist.

Camp structural in sit.

Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat
intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant.
Campul structural configurativ.

abordare in baza principiilor spatialitatii

este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta regula
luam in considerare elementele prestanta

SITUATII:

1. un singur element de prestanta

e
le
m
e
n
td
e
p
re
s
ta
n
ta
H
h
R

M
-m
e
d
iu

P
ra
z
ad
ein
tin
d
e
re

regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem

acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe o anumita raza R

2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza

- acumulare calitativa elementele coroboreaza se defineste un camp structural unic de coroborare
calitate superioara a campului structural.
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi prestanta -> stare de dualitate, grava.

camp structural obtinut

prin coroborare

H1

campuri structurale
care nu se suprapun

H2
M - mediu

P1

H1

H2

P2

M - mediu
P1

aceasta distanta devine importanta

P2

- coroborarea nu este posibila.

- fenomenul de erodare stare de dualitate

dualitate care accentueaza

importanta elementului
axial

sistem de campuri
structurale
H1

H2
M - mediu

AXIALITATE

P2

- sistem de campuri structurale

Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
- studiu de altimetrie coroborare intre partea naturala a sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea
cladirilor;axele de acces,locurile cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu istoric (ce
a insemnat silueta pentru Bucuresti)
3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de elemente de prestanta.

Formule:
RCS=P x rp=P x P/M=P/M
Rcs = raport de camp structural
RCS=P1 x P2+d

P = prestanta
M = mediu

2
P1 = prestanta 1

M
P1 x P2+d
2

P2 = prestanta 2

P1
M

P2+d
2

H
1H
2
H
3H
4H
5H
6
M
m
e
d
i
u
P
1P
2P
3P
4P
5P
6

- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.

Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza,
intr-un anumit loc

c
e
n
tr
u

r
e
la
tie
d
e
a
s
c
e
n
d
e
n
ta

c
e
n
tru

re
la
tie
d
e
d
e
s
c
e
n
d
e
n
ta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem

semnalizeaza, polarizand interesul

C5_______________________________________________________________________________________
CAMP STRUCTURAL

LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE DOUA CAMPURI

STRUCTURALE
- A,B sunt campuri structurale cu reguli diferite
- linia de tangenta devine o bariera structurala (ex: intravilanul linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard

linie
de
tangenta intre 2 campuri
strructurale

devine
bariera
structurala

interes ca aceasta linie sa

fie foarte clara

piata

in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in opozitie

Cote diferite

Elementul natural trebuie pus in

evidenta

piata Victoriei :

elemente
joase

A camp
structural

TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

- extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care regula este a unui camp structural cat si
a celuilalt camp structural va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul indiferent de cat
de diferite ar fi

EX :
Zona care include reguli
acceptate de cele 2 campuri
P+1
P+10
P+10

P+1

P+10
P+1

B
Variante de rezolvare

corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii

Campuri structurale

OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil

1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI

1
elemente
joase

A camp
structural

Front inalt

- bariera

B camp
structural
PRINCIPIU : evidentierea unor locuri
cladiri inalte
- pentru a diminua efectul barierei introducere de elemente foarte inalte in zona afanata
- pentru 3 posibilitate forte redusa

1
propuneri de puncte inalte de referinta

2
3

1 posibil de realizat
2 se poate realiza (se si realizeaza)
3 foarte greu
CAZUL1 :

Pozitionarea
Pozitionarea
birourilor
indoielnica
benefica:
- se integreaza in camp

era

foarte

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii :

1. o implicare locala in spatiul in care se afla
2. o implicare globala in spatiul global
- un element de prestanta poate fi mai important la distanta pentru spatiul indepartat decat pentru spatiul
apropiat rezultat al perceptiei dinamice
2. PERCEPTIE DINAMICA INTERCONTINENTAL

*
Camp structural

Camp structural

Element de prestanta hotel

Intercontinental

Alt element de prestanta la

p-ta Sf.Gheorghe dar care
sa fie subordonat Interului

Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta
prin participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei
Perspectiva
spre Dealul
Spirii

Element
inalt

Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii
este nereusita
Opera SPATIULUI prin contrast / concordanta
PRINCIPIU UNITATEA

contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai important instrument de lucru)
UNITATEA repetabilitate monotonia
asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi categorie de elemente (piata San Marco)
Campanilul contrast
- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast
4. Bulevardul Malaxa

Spartura in front
(continuitatea lui)

b-dul Malaxa

Casa monument

Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini directia de prespectiva)

PRINCIPIU renovare integrata
Orasul modern se impun imagini diferite

5.Palatul Telefoanelor 1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei

Completare cu front retras specific Caii Victoriei

Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei spatiu public
- ansamblu multifunctional hotel,birouri,comert,cultural
- frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B
acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

PRINCIPIU organizarea fractala in teritoriu impune campul structural

Distante 1;2 ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna
PAIDEEA un altfel de spatiu
C6_______________________________________________________________________________________
ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA
referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :

Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv
poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai inalt;vedere de jur imprejur
limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat
in care sa aiba loc o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera

SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin
existenta elementului de prim-plan

- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea

- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)

- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.

1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in

cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant
al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este
descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental

O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata de
un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat

Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :

observator obiect observat
obiect observat cadru
observator cadru

Efectul de perspectiva definirea cadrului + definirea obiectului (capat de perspectiva)

Ideea cadrului (care daca nu
exista privelistea)

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva
ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de
declivitate)

Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau
poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)

1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt

- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care
sa plonjeze intr-un element natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva

2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL elemente care pun in evidenta

volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta
interes

In spate

Element mai mic

tratare speciala;functiune
importanta
in
cadrul
orasului

Prim-plan

Capul de perspectiva asezare efecte diferite

EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva apare in prim-planul fundalului

EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA capatul de perspectiva apare in planul indepartat al fundalului

PERSPECTIVA FRONTALA directa/indirecta elementul de inchidere al perspectivei se constituie in
ax,legata de caracterul de monumentalitate al spatiului
PERSPECTIVA LATERALA elementul de inchidere este situat lateral
- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber)
- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval
- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

monumentalitate

Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de
dinamicitate ritm de dinamica accelerat)

STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte

EFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex: Lipscanieelement de reper Intercontinentalul
imbogateste imaginea)
- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau
dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :
Piata Sf.Petru

alta culoare

o culoare

Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul de
perspectiva
monumentalitate

CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de pespectiva

- intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast :
culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva
culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva
- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva
cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie se reduce efectul de perspectiva
daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa

(rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede imagine neplacuta,stresanta (se vad
numai ultimele etaje)
Ex: Galati cladiri inalte indepartate de faleza

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine
cladirea
Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate
element de prestanta
sistematizare care sa permita
perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un
element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare

CULOARE - LUMINA
- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta)
Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare a fatadei
- foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare estetica,psihologica

DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT

- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea
efect (Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta)

Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime

- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor

Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura

legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala elevatia 200 m
- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile)
- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)

C7_______________________________________________________________________________________
Artificii: Urbanismul baroc
Organizarea spatiala in Boulin
Peisagistica

Green scobirea terenului in fata

unei cladiri pentru a crea o anumita descendenta pta Sf. Petru din Roma

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu, Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul
Valori de vizualizare a peisajului
1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca
indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect
de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o
anumita stare de unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)
SISTEM DE AXE
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa
Caracter de monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis simetria de factura
clasica in conditiile moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte
regului ( ex: diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct,
diagonala era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)

-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci

cautarea inui echilibru intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea
corespunzatoare volumului si culorii lor.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax
Greutate mare- mai departe de ax
-principiul pirghiei este invers

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine coplesitor in context.

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.

Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare

Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta

Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se deschide.

Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si
zona X, nu mai are efect de fundal.

PARC

ZONA X

Alt efect:frontul construit este spart:

P-ta Unirii nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala.

Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta,
alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma
AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI
-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

axe exterioare
Axe interioare

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate
virtuala finalizata cu un punct.

Ex p-ta Capitoliului:

Cupola Sf. Petru

-la asfintit se creaza un efect exceptional.

In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate

Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex.

In renastere 2-3 axe

In baroc
-

o multitudine de axe

simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe
de simetrie.
-avem nevoie de echilibru

ax grupa 2
ax grupa 3

ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face

cu o intersectie;

2.in interiorul spatiului

lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor

IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1. imaginea intregii cladiri
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)
Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago
-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter)

-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o contimuitate a
spatiului la nivelul trotuarului)
Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.

Gol
C8_________________________________________________________________________________
Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte

2. constitutive

1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare, de incordare.

-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de
oameni ca avind calitati deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se
constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea
de contemplare

2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea
spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate
constitutiva ca produs superior de selectie stil stilistica spatiului

Calitati constitutive:

1. marimea spatiului
-dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit

2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)
Accese

Amfilonada de coloane

Ex. 2 piata Place Vandome

-deschidere ceva mai clara

Element dominant

Ex. 3 palatul regal

Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului:
1. directionalitate
2. dominanta
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv.
Ex: piata regala din Paris

Gradina

Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in

aceeasi arhitectura

-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant

-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex:
Acropola Atenei)

deschidere ampla
Munti

lac

platforma

gradene

3. Umplerea spatiului

pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere

-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri

elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este
dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina

-iluminarea spatiului exterior

-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta
-

dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)

b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta

c) orientarea dpdv spiritual-compozitional

-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri
diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)
ex: Amsterdam: circulatiile:
-pietonala pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj)
5. forma
forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei

6. culoarea

are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
- culoarea trebuie controlata
- Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu

7.stil stilistica spatiului

-schema data: foarte important la examen
-specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul
pomilor primavara o particularitate a orasului.

C9_______________________________________________________________________________________
I.

CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA

1.

DEFINIREA FENOMENULUI URBAN

- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban
S-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea functiunilor interne si esterne ale
orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala

- structura spatial volumetrica

Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, fiindca forma si structura pot fi
privite din mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul urban se definete pornind de la determinarea esenei sale si substanei sale.

2. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN

1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de obiecte, actiuni, fenomene intr-un
spatiu mai mult sau mai putin delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al
complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe
directii de interes (economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban.

EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane.

CONCULZII:
1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta fiind inclusa conceptual si
practic fenomenului urban.
2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna orice concretizare in
static/dinamic a fenomenului urban, putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala,
forme de viata urbana.

3. STRUCTURA URBANA are rol:

- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului urban
4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii
urbane.

Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin multitudinea tipologica, spatiala,
temporala a succesiunilor sale fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.

3.

FENOMENUL URBAN CA SISTEM

CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI URBAN

- Fenomenul urban are dubla referinta

1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele cuantificabile ale fenomenului urban
(cresterea ppopulatiei, suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati).
- este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate - configuratie spatiala, topologie, forma
volumelor construite, directii de interes
2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de diverse ale fenomenului urbansunt
rezultaul unui conflict , sau conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o
anumita independenta.

Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea
lui ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele fenomenului urban, astfel incat
acestea se realizeaza in sisteme si in subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens

Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce
la ideea cunoasterii si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta,
coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane.

4.

DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIOTEMPORALA

Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau post-existent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit
limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana

2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:

a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent urban este rezultatul unei
evolutii istorice. Forma urbana are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele
valori in cadrul existentei urbane respective.
b. O capacitate de reunire a unor continuturi vechi sau noi intr-o totalitate
c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau al conceptiei, o rezolvare pentru o
anumita existenta urbana daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in
locul respectiv a formei urbane.

3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE

Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca atari, fiindca ele sunt elemente
transformabile, imprimand existentei urbane o succesiune de stari.
Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre inovatie si traditie.
Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat absolutizand spatiul, timpul, sau un
model conventional.

C10_______________________________________________________________________________
II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA
1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor
spatii diferite intre ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane, in sensul
ca forma urbana este exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o
continua desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita finalitate, dar acea existenta
urbana nu ramane definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie de factori care
suporta modificari. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a
existentei urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se
ca o noua existenta urbana, adica un nou moment de finalitate.
-> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire.
-

acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala care apare:

1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta urbana de la un moment la altul
al evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de moment, diferita de ce a unui
spatiu urban in acelasi moment.

In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:

1. Intr-o sectiune temporala orizontala constituirea in cursul timpului a spatiilor urbane respective.
(analiza structuralista)
2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.

In interiorul orasului distingem:

1. Spatii omogene
2. Spatii heterogene

1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune uniformitate, lipsa de elemente
particularizatoare, practic un spatiu fara topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate
manifestarile formei urbane pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care
se realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi
organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala,
chiar daca el cuprinde localizari ale mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite genereaza rezolvari si dezvoltari
spatiale diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie, dar sunt
concepute pentru oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite.

Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale:

- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
- Diferentiere spatiala la Paris
N
V

- axul E-V, axul Senei

E

- axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai

S
- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia pana in momentul in
care isi gaseste un loc propriu.
- Traseul are 3 zone: 1.,2. doua marginale distinct diferentiate; 3. zona mijlocie, diferentiata prin
interferenta celor doua particularitati.

2. Categorii topice spatiale

In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere
spatiala:
1. spatii izotopice

2. spatii heterotopice
3. spatii utopice

1.

Spatii urbane izotopice:

- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prim aceleasi trasaturi caracteristice,
spatii care pot fi identice.

2.

Spatii urbane heterotopice:

- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale, spatiale si de
cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu.

Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate.

3.

Spatii urbane utopice:

- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o
legatura intre izotopia si heterotopia urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale carei limite ies din firescul
perceptiei umane. In determinarea unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre,
imagine reala si imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte si configuratii se estompeaza,
chiar daca in timpul zilei el este un spatiu izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice, heterotopice si utopice reflecta o
complexitate multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban.

Spatii urbane amorfe:

- pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate
- spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare spatii amorfe spatii indiferente. (Strada
nu este un spatiu indiferent).

Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.

- Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere
necesitati prezente, dar si posibilitati viitoare.

Spatii urbane neutre:

- echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura urbana.
- are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.
Selectia topica in spatiul urban:
-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in conturarea trasaturilor
organismului urban.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) particularitatile sale se retin prin
filtrul spatiului omogen, rezultand un spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures intregirea esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil

- originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)

- artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.)

- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in
cadrul ansamblului.
- se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire
functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.

integrarea formala poate opera

- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare

- un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte atribute care pot sa apara
conduc intr-o anumita directie valoarea particulara.

3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate.

valoarea particulara a unui spatiu urban

- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel
intr-o anume tipologie spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate.
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa incorporand generalul reflectare a
esentei intr-o forma proprie care se exprima prin caracter si specificitate.
- caracterul este diferit de specificitate.
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:
1. efect
2. cauza mijloace de realizare
3. adaptarea la un existent material inventivitatea / asimilarea experientei anterioare.
4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice.

DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a interferentei unor participari de
natura unei generalitati restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura
singularului, conferind specificitate.

Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata.

-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a trasaturilor si elementelor functionale,
spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand o anumita grupare tipologica restrang
sfera de analiza , apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care exista.

Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare

- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un element (Ex. Campanilul pentru
ansamblul San Marco)
- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a elementelor componente, ce pot fi de
natura izotopica sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna succesiunea porticelor din
lungul strazilor de la parterul cladirilor)
campanilul element de specificitate unic
porticul element de specificitate comun

Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric

comportamental, asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.

si

- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.

- Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul
de ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
- Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de
suprapunere.
- Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute
in timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter ->
trasaturi de generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un
teritoriu mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui
incadrare in spatiu-timp.
- Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea
si premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul
selectiei topice.
-

Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.

4. Particularizare prin segregare:

In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-segregare.

- Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta doaua dimensiuni: calitative si

cantitative, dimensiuni distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare
pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative.
- Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este compatibila cu segregarea, oricat
de categorica ar parea aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona
de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.
-

diferentierea este:

-informanta (capacitate mare de a infatisa ceva)

-informata (incarcatura informativa mare)

Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul specificitatea.
Strada:

1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval

2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc

3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism organic)
4. astazi repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent strada isi evidentiaza interesele
proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana (curs Sandu Grasu)
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul.
- termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
-

Strada este:

-spatiu estetic

-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca

imaginile mentala si reala nu pot fi separate.

Reclama:
-reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu
educational.
-

Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta interes:

1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)

2. ca valoare informativ-selectiva mai complexa, conclusiva
3. ca valoare informativ-memorativa suprapunere de imagini partiale contractate in timp
esentializata, retinand astfel specificitatea.
-

Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ

Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a
esentelor)
- Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi
caracteristice generale centralizate intr-un timp indelungat.

diferenterea

un spatiu
segregat

impune
nediferentierea

un spatiu
nesegregat

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.

CONDITIONARE FORMEI URBANE

Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii
vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
- In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental
de mediu -> preocupari pentru
1. mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului
2. mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in
valoare, si modul cum realizarile pot influenta conditile de clima.
3. mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului
conteaza aspectul aspectul vizual

4. mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia,

a interesului individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a
locuitorilor.
- Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu
suportata de om.
-

Lefebvre considera orasul :

a. obiect (spatial)
b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
c. opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale)
2. formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.

ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.

Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane.

Intelsuri in evolutia istorica:
1. Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia
industriala. Asa putem explica de ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele reprezentative
(piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului)
2. Orasul se transforma din opera in produs acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei
premisele revolutiei industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si valoarea artistica. In constructia
urbana conteaza ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim,
-> SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social economice) in paralel cu
un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri.
1.
2.
-

procesul de omogenizare se accentueaza datorita:

distrugerilor din al doilea razboi mondial
migrarii masive spre oras
trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a
formei urbane
Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva
intr-o existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele
urbanitatii.

SEMNELE DE URBANITATE nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pew
care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele
texturilor urbane si convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial
in tiparul acestor texturi.
Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
1.
-

Densitatea de interese
interesul functional raportat la functionalitate
interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-culturala a zonei si structura
functionala si spatiala.
2. Formarea pietonalului.