Sunteți pe pagina 1din 24

CURS 1 COMPOZITIE 23.11.

.2015 Atata timp cat aceste fluxuri insemnau deplasarea individului in spatiu dintr-un loc in altul sau deplasarea
cu un vehicul, ceea ce erau import erau locurile. Fluxul odata ce incepe sa se refere la o miscare de unde, de
Compozitie urban interese care nu sunt palpabile fizic, dar care pretind spatiului o anumita configuratie apare aceasta problema a
fluxurilor, astfel vorbim de spatiul locurilor si al fluxurilor.
E un model explicativ, complex, ia in consid expunerea unui proces de devenire ceea ce numim organism urban, dar
si a unei alcatuiri interne. 5. De ce constructia spatiului e un produs duplicutar al cunoasterii spatiului?

Intregiri de optica in abordarea compozitiei ----- trebuie sa trec prin cateva intrebari: Este vorba de caracterul duplicitar al spatiului fata de individ ca observator si e vorba de
cunoasterea spatiului, deci acestei stari de duplicitate de catre insusi observatorul respectiv, o duplicitate in
1. De ce compozitie? consecinta acestei cunoasteri.

Pentru ca termenul acesta a fost legat, combatut spre sf sec trecut prin anii 90, in sensul c existau voci care se Astazi tocmai, ca o alta consecinta a relativitatii vorbim de spatiu real si spatiu virtual. Spatiul virtual
intrebau de ce arhitectul/urb face compozitie? Acest lucru ar reduce efortul, ideea, recunoasterea efortului mental, care nu este de gasit fizic, existent. El este insa posibil de imaginat, spatiul virtual e spatiul pe care il gasim , il putem
creativ. comenta sau chiar savura intr-un proiect, il putem cunoaste prin interm modelarii informatice. Sp virtual il putem
lua in consid si traditional prin simpla imaginare a lui, ducand pana la visare la ipostaza onirica.
S-a demonstrat in anii urmatori faptul ca orice organizare de spatiu este pana la urma un joc de spatii si ca
acest joc, de fapt se duce dincolo de logica functionalitatii intr o logica a spatialitatii, a configuratiei, astfel incat Pe de o alta parte avem o diferentiere in ceea ce priveste reprezentarea spatiului, avem de a face cu o
asocierea unor nevoi functionale intr-o anumit ordine inseamna o asociere a unor spatii intr-o ordine care nu poate diferentiere intre un spatiu fizic concret si un spatiu reprezentat , o axonometrie, un plan e o reprezentare.-avem
sa nu implice ceea ce numim logica estetica. de a face cu un spatiu.

Deci a comenta o compozitie astazi nu inseamna a renunta la legile esteticii, ci a aduce o completare Trb sa luam in considerare o relatie/ un raport care apare in exercitarea profesiei intre sp real si spatiul
logicii esteticii prin dinamica, prin miscare. A constata ca o lege estetica care se defineste in interiorul strict al virtual, intre sp imaginar si spatiul reprezentat.
esteticii in niste paramentri, acesti parametri se modifica.
Piata din Sibiu-o reprezentare a unei realitati; avem de a face cu imaginarea unui spatiu atunci
Compozitia e o stare spatiala in teritoriu ca produs de program, provenind din structura spatio terit, la cand te apleci asupra unei probleme de rezolvare a unui ansamblu cu caracter central si propui o piata publica, ai in
care se adauga hazardul care implica orice proces creator. consecinta planurle care rezulta in cadrul proiectului;

Intervine intr-o anumita configurare a ordinii respective. Este vorba de o relatie care se constituie din punctul de vedere al nostru intr-o anumita echivalenta,
pentru ca recunoastem in ceea ce este reprezentat in spatiul din realitate sau spatiul din mintea noastra pe care ni l-
2. De ce o intelegere noua a conceptului de compozitie? am imaginat. Aceasta echivalenta este retinuta, sesizata, constientizata de catre noi ca profesionisti pt ca relatia
respectiva nu e inteleasa sau simtita in acelasi fel de catre un alt individ care nu e profesionist. De aici rezulta niste
Pentru ca asa cum am spus luam in considerare dinamica, miscarea. Acelasi lucru vazut dintr-un constatari care se refera la aceasta relatie intre realitate si reprezentare si la modul in care in realitate individul
punct in cele mai multe cazuri apare altfel cand e vazut din alt punct. Acelasi lucru vazut stand pe loc se modifica in percepe spatiul real, cum ar fi:
imagine atunci cand e vazut in miscare, in miscarea observatorului. Acelasi lucru vazut de pe un loc astazi poate
prezenta alta imagine vazut maine din acelasi loc de catre acelasi privitor. Acelasi lucru vazut de un privitor poate fi dif Exemplu: observatorul oriunde s-ar situa intr-un spatiu se defineste ca punct central al spatiului, in cazul
vazut de alt privitor din acelasi loc. in care noi analizam spatiul respectiv facand abstractie de prezenta noastra in cadrul respectiv, atunci vb de un loc
central asupra sp, care inseamna o determinare pe baza unei logici estetice a spatiului. Logica estetica are la baza
Estetica nu tinea seama de aceste determinari dinamice in spatiu si se constituia ca o reprezentare a logica geometrica, implicand ideea de echilibru.
obiectului sau a spatiului, unica , definita, aceeasi intotdeauna.
O alta constatare: diferenta dintre privirea de sus si jos asupra unui spatiu . Vectorul in structura
3. De ce o implicare a timpului in spatiu? rezultatului perceptiei a imaginii in sensul ca locul in care se afla observatorul se leaga, relationeaza cu elementele
importante ale structurii spatio-configurative reprezentand niste vectori compozitionali,
Tocmai pt ca e vb de aceasta miscare in spatiu. Intr-un tarziu acea lege a lui Einstein a relativitatii ajunge sa se
aplice si la ceea ce inseamna compozitie sau altfel spus cunoastere, estetica dinamica a spatiului. Daca in imaginea mea se detaseaza un anumit obiect al ansamblului prntr o volumetrie sau dimensiune ,
atunci intre mine, observator, si ob resp in realitatea spatiului apare un vector , prin care se evalueaza
4. De ce un spatiu al locurilor, dar si al fluxurilor? calitatea spatiului. De aceea intr un spatiu daca il concepem sau daca il remodelam una din intrbari pe care mi le pun
e aceea: Pe unde se accede in spatiul respectiv. Sunt mai multe porti de intrare in spa resp. Atunci trb sa am o
Pentru ca abordarea spatiului in miscare si relationarea cu abordarea miscarii in cadrul spatiului atrage judecata de importanta. Trb sa revin la cum se asociaza volumele in cadrul imaginii si care e echilibrul.
atentia asupra faptului ca a judeca organizarea spatiului nu se poate defini in mod exclusiv prin referirea la
loc, adica referirea la spatiul unic, static i ca de fapt in cadrul teritoriului, existenta umana impune tot mai mult o Dinamica de miscare-in apropierea sau departarea fata de ceeea ce se constituie ca material fizic,
manifestare a fluxurilor. volumetric in spatialitatea respectiva, viteza de miscare. Aceeasi alcatuire e dif daca e privita dintr un pct fix sau din
altul, viteza de miscare conteaza, niste volume inalte pe care le percep prin deplasarea in gului traseu pot lasa neinteresat un anumit investitor din teritoriul urban al NY. Ce sa faca pt a scoate un profit mai mare. Aceasta
defini un ritm la o anumita viteza de deplasare, iar la o alta viteza sa nu fie simtit acel ritm, desi elementele preocupare inseamna o relatie de o anumita sinceritate, acest lucru il va duce pe acel patron sa se preocupe de
sunt aceleasi. drumul pe care salariatii lui il parcurg pana vin la birou, de nivelul de dispozitie al acestora.dar isi pune problema
spatiului din jurul sediului. O preocuare si implicare a tuturor celor care au interese in zona centrala asupra sp urban.
6. De ce trebuie sa interpretam mobilitatea si miscarea spatiului ca nevoie si ca determinant
de imagine? HARTA MENTALA

Ceea ce spuneam, miscarea aparenta a spatiului fizic, a imaginii prin miscarea reala a In 1973 Calam produce rezultatele cercetarilor sale care conduc la definirea unui concept si document
observatorului, pentru ca apar niste conditii diferite. care se numeste harta mentala-pe plan se trece un rezultat al cercetarii privind predilectia indivizilor de a merge/opri
sau sta intr un anumit loc pe un anumit traseu in spatiul urban.
Vorbim de o miscare aparenta numai a spatiului, pentru ca spatiul e fix, nu se misca, dar miscarea
observatorului genereaza o diversitate de imagini care da impresia de fapt de miscare a spatiului, a elementelor Harta mentala-azi urbanistul O foloseste in mod curent in orice lucrare de remodelare urbana, e intr-un
in spatiu, astfel incat in planul compozitiei, ceea ce poate sa fie ca spatiu fix, o imagine interesanta la un moment dat fel un complement al acelei analize topologice. Analiza topo e o constatare a prof fata de modul de ocupare a
poate deveni o imagine neinteresanta intr-un alt moment dat al miscarii observatorului in sp respectiv: spatiului , iar harta e constatare a indivizilor cu referinta prin apel la memoria individului .

ex: 2 clad situate in locuri dif pot fi percepute intr o imagine suficient de aporpiate intr ele astfel ele sa MOBILITATEA HARTII MENTALE
genereze o calitate a imaginii, in sens de dominanta, aceleasi cladiri percepute din alt loc al aceluiasi privitor, ele nu
mai colaboreaza dpdv compozitional, astfel imaginea sa nu mai aiba aceeasi forta ca in situatia anterioara. Downing duce mai departe cercetarea respectiva si se refera la mobilitatea hartii mentale,, in sensul
ca se inregistreaza modul in care inregistrarea spatiului, inregistrarea mentala a spatiului se modifica in timp, de ex in
comportamenul unui individ in raport cu spatiul, exista vreo diferenta intre un timp sau alt timp din zi ; intre un tim/alt
timp din saptamana sau pe parcursul unui timp mai indelungat ceea ce implica o examinare si a modificarii cadrului
Aceste intrebari pun in evidenta nevoia de cunoastere de catre noi a realitatii spatiului intr-o spatial in acest timp.
intelegere dinamica. Ceea ce inseamna abordarea dinamica a imaginii.
Constatam ca aparitia a ceva nou in amenajarea sp modifica comportamentul de miscare al individului.
Aceste lucruri luate in cercetare au devenit niste proceduri de studiu, de cunoastere cu implicare in diverse situatii:

DINAMICA ABORDARII COMPOZITIONALE de ex: mobilarea strazii/ scenografia strazii-amenajarea vitrinelor. Este posibil ca mobiliatea unui spatiu
din acesta public stradal sa se modifice prin amenajarea unei vitrine care devine mai atractiva.
IMAGINEA SI ROLUL IMPRESIEI PT AMBIENT

1. Vorbind despre imagine , noi trb sa luam in considerare rolul impresiei. De fapt impresia e o componenta
esentiala pentru ceea ce inseamna ambientul. Impresia este un factor de diferentiere a relatiei cu mediul, pentru TIPURI DE IMAGINE
fiecare individ in sensul acela de ambient.
Vorbim despre imagine in spatiul urban avand in vedere mai multe tipuri de imagine. Acest lucru are
2. Al doilea aspect care se leaga de dinamica abordarii compozitiei, fiind insa referitor in mod explicit la imagine. Este vb consecinte atat in intelegerea imaginii ca expunere a spatiului cat si in abordarea spatiului urbann respectiv ca
de a intelege imaginea ca produs al experientei trecute , traite in spatiu, e vorba de ceva ce rezulta din procedura, ca instrumente-
prezenta individului in cadrul spatiului, fie ca e vorba de prezenta insasi a individului care comenteaza imaginea,,
care utilizeaza imaginea, fie ca e vb de prezenta unui alt individ care a realizat care a preluat imaginea respectiva si IMAGINE DE ANSAMBLU
care o furnizeaza unui alt individ.
IMAGINE FOCUSATA / OBIECTIVATA, o imagine care are un element spatial de atractie si daca ma
Aceasta legatura intre imagine, intre spatiu si individ prin interm imaginii e f complexa, iar in unele situatii f intereseaza acest lucru in org spatiului, atunci trb sa creez prin accentuarea obiectului dominant culoarea, sa trasez
complicata pt ca un indivd poate avea imagine, cunostinta despre un spatiu in care nu a fost , fie privind niste estopmat celelalte elemente de cadru.
fotgrafii pe care un prieten le aduce fie rasfoind un album care reda niste picturi cu referire la spatiul respectiv fie din
ceea ce povesteste alt individ. IN toate aceste situatii se constituie imaginea asupra spatiului. IMAGINE DE FOND - adica am problema unui obiect/ unor obiecte care trb puse in evidenta in raport cu
un cadru de fond, un fundal. Ma intereseaza ce se intampla pe acel fundal.
Problema imaginii comentata ca imagine o categorie speciala in limbajul urbanistic nu e foarte veche daca
luam in considerare istoria urbanismului, putem spune ca a vorbi de imagine ne referim la ceva pus in evidenta IMAGINE DE CONTUR- in unele situatii dvine caracteristica pentru o silueta . Ceea ce evidentiaza si
recent. caracterizeaza o silueta in primul rand e conturul. E posibil ca imaginea de contur sa fie supralicitata. De ex: imag
poate fi comentata ca o imag curenta sau imag conditionata la un mom dat , o imag pe timp de noapte-conditie in
Exemplu. Exista o tendinta noua in urbanism in sensul analizei perceptiei asupra spatiului urban, pt ca Kevin Lynch care o silueta devine extrem de interesanta
face o analiza a perceptiei care nu e exhaustiva ci concentrata pe anumite obiective. Daca un individ parcurge un sp
anost, neatractiv productivitatea lui fata de acea valoare sau indice de referinta scade spre 30% .o diferenta care nu
IMAGINE DE IMPACT- imagine pe care o am brusc la un moment dat- imaginea care ma surprinde; in grupe de elemente se def ca un subsistem, fiind vorba de elementele determinate functional, elem determinante
general mergand pe un traseu sinusoidal / frant sau fara a avea un drum de parcurs poate crea o astfel de imag: functional configuativ, si elementele determinate morfologic...

de ex: intru in piata- ea e anosta, fara nimic interesant, dar intram in piata resp cu un acelasi cadru Aceasta alactuire determinanta / determinata defineste spatiul, adica defineste de fapt o stare de
numai ca undeva avem Un turn pe una din laturI pe care il vedem in mom in care intram in piata- e o imag surpriza compozitie, ceea ce in schema e exprimat prin hasura. O stare de compozitie care e considerata de catre noi, prin
de impact termenul de compozitie.-compozitie in spatiu/ compozitie spatiale, e vb de o stare, de o realitate fizica.

IMAGINE SECVENTIALA-o imag pe care o am in secvente, fie ca spatiul e construit in secvente pline/ PROCES DE COMPOZITIE
goale fie ca e vorba despre spatiul care constituie suportul imaginii, iar in prim plan am o succesiune de elem care
ritmic / neritmic blocheaza imaginea spre ritmul 2. Ac realitate e organizata pe baza unor principii, principii de compozitie/ compozitionale. Aceasta stare in timp
evolueaza, se schimba in timp favorabil/defav; E vorba de un proces de compozitie. Iata ca, referindu-ne la
compozitie avem in vedere o stare, o suma de principii si un proces sau procese.

Al doilea subiect la examen se refera la o analiza criticca a unui astfel de exemplu. nca de la inceput plecam de la ideea pe care o enuntam anterior, avem de a face cu un proces extrem de complex.
Complexitatea procesului impune si o complexitate a proceselor de interventie asupra compozitiei. Compozitia se
CURS 2 7.12.2015 def ca locatie configurata, ca stare in teritoriu, caracteristica printr-o imagine/ imagini ale spatiului urban.

ABORDAREA DINAMICA A COMPOZITIEI URBANE Asa cum am spus data trecuta, desi inocuind ca titulatura termenul de estetica a spatiului urb, prin termenul de comp
a spatiului urban surprinzand in primul rand actiunea de a realiza compozitie, deci procesul, nu renuntam la intelesul
Ceea ce constituie de fapt mecanismul si metodologia de abordare a compozitiei urbane in sensul intelegerii ei in plan estetic a alcatuirii spatiale respective . n sensul ca evaluarea starii de compozitie se defineste in mare
dinamice. parte in baza principiului estetic. In aceste conditii, se lamureste f succint baza de abordare , de intelegere, in
sens estetic compozitiei, pentru ca in acest sens, compozitia e obiect estetic si apelam la o intelegere teoretica
Aceasta intelegere nu inlatura ceea ce pana in ultimii ani compozitia urbana, ca domeniu, ca stiinta de cunoastere generala a obiectului estetic, o intelegere care vehiculeaza niste termeni cum sunt continut si forma, expresie si
punea in evidenta. Ceea ce gasim in diverse lucrari cu referire la compozitia urbana, in general ramane valabil in substanta, discurs-enunt.
continuare., numai ca acele lucruri trb puse de noi in contextul abordarii dinamice, in contextul acelei miscari, fie ca e
vorba de miscarea efectiva in timp a componentelor alcaturii spatiale, fie ca e vb de miscarea in timp a observatorului.
Termenul de miscare e valabil nu numai in sensul strict al deplasarii, ci si in schimbul miscarii in timp a
alcatuirii.

Ex: un sp urban care se prezinta intr un fel la un moment dat, pe parcurul a 15 ani suporta modificari, pot aparea sau INTELEGERE TEORETICA A ESTETICII
disparea comp spatiale. Aceasta schimbare intra in procesul de miscare a stemului.
FORMA. EXPRESIE. SUBSTANTA. DISCURS/ENUNT
MECANISMUL MISCARII URBANE
Hyebsler-teroetician care a abordat obiectul esteticii. Mare parte din teoria actuala a esteticii se sprinjina pe
Interpretare mecanicista a lucrurilor. comentariile sale. La inceput comentariile privind intelegerea sensului estetic al obiectelor a avut ca baza de referinta
concreta literatura si ca atare, foarte multe din comentariile lui privesc literatura, creatia in domeniul literar. Acest lucru
Termenul de mecanism este f utilizat, chiar in filozofie si chiar in cazurile in care se explica modurile in care se nu schimba, decat intr-o f mica masura sensul comentariilor sale. Nu folosim decat un comentariu general. E vorba
defineste in plan teoretic, mental o anumita idee. Termenul iese din simpla lui intelegere in plan mecanic. Mecanism de aceasta schema in care el ne atrage atentia asupra unui proces de formare in prelucrarea estetica a substantei
mai poate fi luat in consid si in sensul termenului de dispozitiv, care si a largit cuprinderea. Acest lucru nu se stie daca intr-o anumita forma. Substanta, partea de greutate a povestii expusa literar se contituie in propoztii, propozitiile se
a rezultat din engl. device sau din alte motive, dar intelegerea termenului care e preluat in mod automat din engl de aduna, se contituie in text, textul se def ca discurs, discursul beneficiaza de enunt si enuntul se conformeaza, adica
Device, de asemenea are o utilitate f extinsa, fiind posibil de luat in considerare, cu referire la oras, orasul e un se inscrie unei forme, astfel incat ceea ce noi sesizam, percepem, constatam in legatura cu un obiect literar este
dispozitiv; device=dispozitiv; orasul ca sistem si prin organizarea respectiva e un dispozitiv un aparat care forma lui.
functioneaza intr-un anumit fel.
O analiza a obiectului respectiv, in sens estetic va trb sa parcurga acest drum si sa puna in evidenta toate aceste
UTILIZAREA MECANISMULUI manifestari a obiectului respctiv. De fapt exista , nu numai o leg de detereminare ci si o legatura de
apartentena(textul si discursul-manifestari efective ale continutului; propoz si enuntul-manifestari ale expresiei)
Imagine urbana, e o entitate foarte complexa, ea expunandu-se atat material cat si abstract, mental, deci in conditia
in care mijloacele de definire sunt de natura concretului cat si de natura abstractului. Pt a intelege acet mecanism Aceasta schema poate fi luata in consid pt orice cometariu cu referire la o comentare spatiala cu ref la o
pornesc de la def term de compozitie urbana, preluand suportul de intelegere, la nivel conceptual, a ceea ce am comp fie ca e vb de a pune in discutie o piata ubana a sp public, fie fatada unei cladiri.
vorbit data trecuta referitor la dinamica. Pornesc de la o sinteza a ceea ce discutan anterior referitor la structura
spatio-configurativa, care se defineste ca sistem in care se relationeaza 3 grupe de elemente. Aceste
Substanta se defineste prin totalitatea mijloacelor de exprimare care la nivelul textului devine functionalitate ca stare SENSIBILITATE
a sistemului de activitati, exista o apropiere de termeni, care poate sa para Putin fortata, dar are o pondere
importanta de neneglijat de realitate, vorbim de text si avem in vedere ca vb despre text luam in consideratie textura . Suportul, baza pentru a intelege aceasta sensibilitate este comentariul lui Maslow in legatura cu nevoile
Acea parte a intelegerii urbane in abstract. organismului uman. Avem de a face cu indivizi a caror conformatie organica este diferita, astfel incat un individ poate
sa observe intr un spatiu elemente componente pe care un altul le trece cu vederea. Sunt situatii si definitii ale
Functionalitatea se defineste in sensul discursului prin compozitia ca stare a sistemului spatial , ca stare spiritualitatii individuale care pot favoriza/ defavoriza aceassta calit-cunoastreea pe care individul o are cu referire la
efectiva. Aceasta, mai departe devine enunt prin expunerea valorilor compozitionale spatiale, iar aceste valori confera obiectul respectiv, daca e vb de un obiect de arta. Un individ care a umblat f ult , care a citit f mult, se va evidentia
forma si putem spune forma specifica a alcatuirii urbane respective. prin cunoastere mult mai ampla privind organizarea spatiului si ca atare sensibilitatea sa va fi mult mai dezvoltata, va
fin in stare sa evalueze spatiul respectiv mai repede si temeinic fata de altul car enu are nivelul de cunoastere
AMBIENT respectiv. Din acest lucru iti dai seama chiar in cadrul unei comunitati care ar trb sa aiba un nivel omogen de cultura.

Activitate si spatiu este o relatie care genereaza imaginea urbana spatiala. Alaturi intelegerii acesteia de Ex comunitatea noastra-in excursii studentii au diferite sensibilitati. Unul din primele ex care se realiz cu studentii e
factura estetica, ne reamintim un lucru: ceea ce am discutat in ultimele cursuri: Intelegerea conceptului de ambient- acela de inregistrare a impresiilor dupa parcurgerea unui spatiu, in Belgia- a fost o excursie de o zi- la intoarcere toti
ca interpretare in afectivitatea individului a ambiantei, luam in consid schema pe care am comentat-o atunci, in sensul si au scos caietele si au discutat intre ei-sa faca niste scheme-schite,ref la spatiul parcurs.- Diferente mari intre
de a considera ambientul sub forma unei nevoi sintetice si selective de ambient. Ceea ce nu s a comentat atunci si va schitele respective-unii trecusera complet cu vederea peste niste elemente f interesante si importante pt calitatea
rezulta in continuarea expunerii se refera la acesta caracter dublu, sintetic si selectiv al ambientului, in sensul spatiului respectiv. Aceasta filtare produce imaginea mentala a spatiului care nu e identica imaginii reale a
ca , desi ceea ce exista in realitate e ceva fix, ceva dat, ceva concret, in interiorul individului, in afectivitatea lui se spatiului, dar este imaginea care ramane in mental. Noi comentam sau referindu-ne la alcatuiri spatiale prin
realizeaza acest proces de selectie si sinteza. Un proces care se realizeaza prin intermediul instrumentelor de care care am trecut ne referim la aceasta imag mentala, chiar daca ne folosim de unele transcrieri sau reprezentari a
organismul dispune si ca atare acesta e lucrul care explica marea diversitate in perceptia de catre oameni a imagiinii reale a spatiului pe care nu o mai avem in minte. Imaginea mentala este inteleasa asfel ca o urma a imaginii
ambientului. reale. Aceasta imagine devine suportul ambientului, pe baza caruia se defineste disponibilitatea de
actiune a individului.
PROCES COMPOZITIE SI PERCEPTIE
DISPONIBILITATEA DE ACTIUNE A INDIVIDULUI
Care e de fapt procesul, procesul prin intermediul careia starea de compozitie devine imagine, in
mentalul individului. Ce e disponibilitatea de actiune?Este premisa pt ca individul respectiv sa desfasoare o anumita activitate
intr-o numita conditie de cadru de desfasurare. Nu e intamplator faptul ca intr-un acelasi spatiu un individ se
Referindu-ne la compozitie, avem pe de o parte de a face cu un proces de compozitie/ compunere, in care se poate simti bine si poate evidentia placere, entuziasm in desfasurarea unei activitati, in timp ce altul poate sa
implica profesionistul si un alt proces ulterior , de perceptie, intelegere a compozitiei, proces prin care o comp desfasoare activitatea respectiva cu neplacere; la aceasta determinare participa si alti factori cu un rol de o anumita
devine obiect de ambient. importanta.

STAREA DE COMPOZITIE A SPATIULUI Vorbim de o calitate a imaginii,in primul rand aceasta calitate a imaginii priveste imaginea reala a spatiului pentru
ca o imagine reala de calitate constituie un suport favorabil pt o imagine mentala de calitate. Ne
Starea de compozitie a spatiului- aceasta stare este preluata prin perceptie , adica prin intermediul senzatiei intereseaza acest lucru pt ca desi imag reala a spatiului este momentana, rapid trecatoare in mintea individului, pt noi
de caatre organismul uman si rezulta in aceste conditii o imagine a spatiului respectiv. ca profesionisti , ea constituie in primul rand obiectul preocuparii noastre, importanta pe care o are in acest proces.

II spunem o imagine reala, pt ca e vorba de realitatea spatiului pe care individul o Percepe, calitatea aceste FACTORI AI CALITATII IMAGINII REALE
imagini e determinata pe de-o parte de calitatea expresiei , asa cum rezulta in schema lui Heysler, dar pe de
alta parte de acuitatea senzoriala a individului si de inf pe care acesta o are cu referire la spatiul 1. LIZIBILITATEA ALCATURII SPATIALE - care e o calitate a alcatuirii spatiale(Kevin Lynch) identificarea sau
respectiv. 2.CAPACITATEA DE IDENTIFICARE A SPATIULUI - care e o calitate a individuluI.

Practica dovedeste faptul ca aceasta imagine reala a spatiului, desi este perceputa prin contact direct cu spatiul, de 1.LIZIBILITATEA SI IDENTITATEA
catre indivi e o imagine de moment, momenatana efemera. Aceasta datorita faptului ca ambianta, cum se vede in
schema, ambianta perceputa se expune mental , in minte unui al doilea filtru, care functioneaza Lizibilitatea si identitatea constituie dpdv al obiectului si individului suportul. E vb aici de o schema care nu are o
realmente ca filtru prin reflexie. Perceptia produce o imagine asemanator ca intelegere a lucrurilor cu ceea ce se definire f exacta, e vb de o intelegere de principiu si de aceea folosim aceasta exprimare a celor doua caracteristici
intampla cu o placa fotografica. --- un filtrucare produce o selectie . pe doua axe care se intersecteaza intr-un punct central.

REFLEXIE Axa oriz-lizibilitate

Prin reflexie se defineste astfel imaginea mentala a spatiului. Aceasta imagine mentala este slujita in interiorul axa verticala-identitatea;
mecanismului acesta mental de sensibilitatea individului , cultura lui si disponibiliatatea lui afectiva care il
caracterizeaza.
acestea 2 evidentiaza cresterea celor doua. De la confuza la mare, adica explicita , de la slaba la Unitatea semnificativa de spatiu este numai o parte a compozitiei, cea care poarta o semnificatie. Acele
intensa(identitatea). aLcatuiri spatiale care s au definit in istorie ca ex de referinta sunt unitati semnificative de spatiu. Un oras
cu cat are mAi multe unitati , cu cat calitatea acestor unitati tinde catre universalitate, cu atat calitatea orasului
LIZIBILITATE CLARA SI LIZ. CONFUZA respectiv este mai ampla, deosebita.

O lizibilitate confuza cu alcatuire urbana, realizata pe o trama stradala de tip medieval, caracterizata pirn sinuozitati, IMAGINEA SPATIULUI CA O CONSECINTA A COMPOZITIEI IN TIMP
pin obturari de traseu prin profile transversale f diferite chiar pe un acelai traseu, nemotivate intotdeauna de ce se
intampla pe traseul respectiv Ce inseamna a vorbi despre Imaginea spatiului ca o consecinta a compozitiei in timp. Lucrul e aratat in aceasta
schema printr-o simplificare, pt ca in realitate tot acest sistem de definire a spatiului e mult mai complex. DAca luam
o lizibilitate clara, explicita, generata de o trama cu o geometrie precisa in care strazile sunt diferentiate in raport cu in considerare aceasta axa a timpului pe orizontala, inseamna ca de fapt avem un trecut, un prezent si un viitor.
importanta lor, in care locurile sunt diferentiate deasemenea in raport cu importanta lor. Vorbim despre un timp definit, pentru ca vrbim in aceste conditii despre trecut-prezent-viitor, si evidentiind in legatura
cu o entitate stari diferite pt aceste timpuri, inseamna ca luam in consid un timP definit. Un timp care e definit in
Identitatea spatiu real, este definitprintr-o existenta care a fost, in prezent printr-o prezenta care exista si care poate fi aceeasi cu
o anumita schimbare sau printr-o existenta presupusa in viitor. Aceasta inseamna, in planul imaginii o imagine care e
capacitatea de identificare a individului e slaba in cazul unui individ needucat, neumblat neinformat. Prin arcele de o imagine mai mult sau mai putin presupusa, dar posibil de cunoscut si o imagine constatabila a prezentului si de
cer e indicat sensul de miscare calitativa in planul imaginii urbane. De fapt e vorba de o a treia axa; axa care e asemenea o imag presupusa in viitor, dar care nu se distinge prin nimic concret spre deseb a imaginii presupuse a
determinata de coroborarea intre primele 2 axe , axa perceptiei; intre perceptia pasiva si perceptia activa. trecutului.

PERCEPTIA PASIVA In planul mental imaginea presupusa a trecutului si imaginea constatata pt prezent definesc imaginea in
mental, imaginea in mental nu e decat o magine in prezent, pentu ca altfel nu avem cum sa o luam in considerare.
Cea pasiva e o perceptie care e strict rezultatul senzatiilor produse de vedere , Aceasta imagine mentala in prezent este de fapt cea care se constituie ca un al doilea suport pt imaginea spatiului
real. Daca imaginile in trecut, prez si viitor a spatiului real sunt intr-un timp definit, imaginea mentala este
PERCEPTIA ACTIVA o imagine a unui timp infinit, chiar daca metafizic cineva ar observa, ca imag mentala, se constituie la un mom dat
si se pierde cu moartea individului respectiv. Este o imagine care ramane inghetata la momentul respectiv
cea activa e cea care adauga acestei senzatii amintiri, coroborari cu alte informatii, imagini care au fost retinute
mental. Daca consemnam cele 4 cadrane ale aceste reprzentari grafice cu literele A, B, C, D evidentiem faptul ca Mecanismul de constituire al imaginii
imaginea care rezulta poate sa fie o imagine de maxima sau minima calitate.
Plecam tot de la ceea ce am inseamna structura spatio-configurativa.
IDENTIFICARE INTENSA SAU IDENTIF. SLABA
Structura urbana cu cele doua substructuri-spatio-configurativa si spatio-functionala . Participa si o serie de alte
Consemnand capacitatea de identificare ca intensa sau slaba, ar capacitatea de lizibilitate ca explicita sau confuza substructuri in alcatuirea urbana (substructura olimpica, substructura culturala) si care se constituie ca niste
constatam o calitate maxima in cadranul A , o calitate medie, satisfacatoare in cadranele B si D si o calitate substructuri de cadru pentru structura urbana impreuna cu care exista si se influenteaza.
minima, nesatisfacatoare in cadranul C. Acest lucru devine f clar luand in considerare nivelurile calitative care
asigura de fapt imaginea. Pentru ca in cadranul C spre ex o lizibilitate confuza si o capacit de identificare slaba nu vor Aceasta substructura, aceasta imag reala a spatiului se ofera de fapt prin perceptie unui al doilea sistem, SISTEMUL
duce la un rezultat deosebit la nivelul imaginii. Un individ needucat, neinformat situat intr-o alcatuire spatiala confuza, DE REFLEXIE. Acest sistem de reflexie are o alcatuire care de fapt are o esenta organica si de aceea aceasta
nelizibila nu va avea niciun avantaj de imagine si exista posibilit ca el practic mental sa nu retina nimic ca imagine alcatuire lucreaza in mod natural intr-o intreaga coomplexitate de relatie. In acest fapt lucrarile sunt expuse rezumativ.
asupra acelui spatiu, in timp ce individul informat aflat intr-o asemenea situatie, prin capacit lui analitica sa obina o
imagine caracterisitica a spatiului respectiv. De ce luam in consid ac distinctie? Pt ca de ea depinde capacit de Prin perceptie , imaginea reala a spatiului se ofera structurii de identificare si de semnificatie. O alcatuire
orientare in spatiu a individului. Deci individul se poate situa intr-un spatiu anume in conditia unei posibilitati de atunci cand e perceputa de noi este in primul rand identificata-aceasta identificare poarta informatia prealabila, acea
auto-orientare, rappida simpla, ce contibuie la acea disponibilit de actiune sau se poate situa in conditia in care incarcatura de cultura , acea cunoastere astfel incat structura respectiva sa fie identificata. A identifica un spatiu
auto-orientarea sa fie dificila, nesavurand placerea spatiuluirespectiv. insamna pt individ ca recunoaste in spatiul respectiv o anumita utilitate si daca nivelul sau de inf e superior
recunoaste si o anumita valoare, reprezentare, ceea ce inseamna a apela la structura de semnificatii, in sensul ca in
Mai e specificat in schema faptul ca, prin perceptie, catre o imagine mentala de mare calitate se confirma calitatea viata obisnuita sunt obiecte configuratii prezente in spatiu care au o valoare de reprezentare. Spatiul respectiv ii
compozitionala a spatiului respectiv prin expresia asa numitei unitati semnificative de spatiu. reprezinta ceva.

UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU Structura de semnificatii si structura aceasta de identificare genereaza de fapt imaginea mentala a
spatiului., prin simplificare toate acestea sunt un process mental care se contituie in mod inconstient, natural, dar si
In o alta schema-o explicatie suplimentara- e vb de a interpeta consecinta a ceea ce am discutat anterior;unitatea posibil cu o participare a constientului, a intentiei. Imaginea mentala in aceste conditii se defineste printr-o
semnificativa de spatiu e de fapt o parte a compozitiei spatiale urbane, care la randul ei e parte a starii in semnificatie. Aceasta semnificatie (steluta rosie din poza) este expulzata metaphoric spunand in exteriorul
teritoriu, deci unitatea semnif de spatiu trebuie inteleasa sistemic, ca parte dintr-o parte a unui sistem individului, asupra spatiului la care imag se refera, devenind o calitate a spatiului respective din punctul lui de vedere.
mai amplu, aceasta insemnans mai mult in sensul ca in functie de intinderea spatiului la care ne referim putem Daca cazul acesta se produce prin cumularea mentalului indivizilor dintr-o comunitate avem de-a face cu
depista , constata existenta unei singure unitati semnif de spatiu sau mai multe unitati.
atribuirea si fixarea unei calitati pt spatiul resp. Aceasta semnificatie aruncata asupra obiectului spatial se defineste in cel putin 3 ipostaze diferite, fiecare caracteristica dar ele sunt complementare intre ele. Intr-un studio
respective, constituie unitatea semnificativa de spatiu. utilizam toate aceste 3 modalitati, ipostaze ale imaginii

Unitatea semnificativa de spatiu Avem, in al treilea rand o percepere a starii de compozitie prin asa numita imagine de perceptie. Aceasta este o
imagine fie prin proiectie natural-senzorial-octogonica in conditiile campului visual, fie prin inregistrare senzoriala,
Unitatea semnificativa de spatiu este de fapt o alcatuire spatiala cae se remarca prin unitate Acustica, tactile, optica, samd
compozitionala cu semnificatie. Deci are in consecinta o valoare plastic, compozitionala.
3. avem de-a face cu imaginea mentala ca realitate reflectata prin prelucrarea mentala, calitativa si
SISTEMUL DE REFERINTA reflexiva

Avem insa in acest proces si o a treia participare, sistemul de referinta. Aceasta intelegere tripartita a sistemelor In concluzie lucram cu imaginea de reprezentare, cu imag de perceptie si cu imaginea mentala. Intre aceste imagini
participante la definirea imaginii mentale si in consecinta la unitatea semnificativa de spatiu este o alta consecinta a sunt niste relationari, aici fiind aratate prin linii punctate rel cele mazi simple si directe care pot sa apara. In aceasta
intelegerii in plan estetic pentru ca acest sistem de referinta, este un sistem cu o dubla conexiune: si cu sistemul stare de relationare nu trebuie sa neglijam un efect un al patrulea tip de imagine care ne intereseaza pe noi ca
spatiului real si cu sist de referinta al spatiului. Mai mult, aceasta legatura dubla este de fapt de fiecare parte o profesionisti si poate fi intalnita si in cazul unor neprofesionisti care au o educatie, o cultura, o informare este vb de
interrelationare, in sensul ca sistemul de reflexie apeleaza in informare pt identificare, pt semnificare, deci pt imaginea in imaginar pt ca aceste imagini , au o legatura stransa cu starea reala a spatiului, chiar si in aceasta
evaluare, la acest sistem de referinta, tot asa dupa cum sist spatiului real ca obiect de conceptie apeleaza la acelasi imagine mentala, exceptand poate imag mentala a unor indivizi cu o minte complet tulburata, dar in mod obisnuit
sistem de referinta, unde in sist de referinta gasim o structura teoretica si o structura metolodogica. chiar in imaginea mentala a unui individ simplu depistam elem a unei realitati spatiale existente.

Acest sist de referinta apare ca o consecinta a interpretarii situatiei unei alcatuiri spatiale urbane in Imaginea in imaginar este imaginea unui spatiu virtual, imaginat, lucru ce nu poate sa apara decat in baza
contextual abordarii teoretice estetice. De ce? Pt ca in estetica s-a dem faptul ca un obiect esthetic este unei experiente, unei cunoasteri, iar imaginea in imaginar se limiteaza numai la ceea ce individul cunoaste. Desi
intotdeaua evaluat de catre un individ in raport cu ceea ce constituie suportul de evaluare al indiv ( sist de reflexie), aceasta imagine se poate intalni si in mintea altui individ, ea este specifica indiv profesionist pt ca construieste
dar in acelasi timp si o referinta care se face la cv care este in afara individului: o conceptie, un mod de intelegere a imaginea in planul starii compozitionale in spatiu, ea se defineste prin conceptie, spre deosebire de celelalte 3 tipuri
lucrurilor, o moda, moda de fapt, nu numai in sensul tinutei, imbracamintii ci tine de comportament. de imag, aceasta imag in imaginar este de factura conceptuala.

Exp 1 - 1931-1932 Brancusi trimite la New York piese realizate de el piesele sunt primite si consemnate in
registrele de vama ca piese metalice- ajung sa devina opera de prim interes universal, opera de arta- aceasi obiect
este evaluat si luat in consideratie in 2 moduri diferite CAP 2 PERCEPTIA IN SPATIU

Exp-2 La inceputul renasterii arh gotica este desconsiderata, apare sub consideratia unei arh barbare care nu are Observatii cu caracter general:
legatura cu spiritul uman- multe exemplare de arh gotica sunt demolate in sec 15-16 pt ca arh gotica, mai tarziu dupa
baroc, in sec 18 sa redevina interesanta, sa fie reevaluata in raport cu considerentele cultural estetice ale timpului Determinarea fizica a imaginii urbane
respectiv.
este vb de o alcatuire spatiala care se realizeaza pe baza cunoasterii modului de consituire a imaginii in sensul celor
Un context se defineste, se constituie ca acest cadru de referinta, sist de referinta prin prisma exp de mai sus. vazute anterior, dar cu referire la alcatuirea sa fizica a spatiului, care conduce la o alcatuire fizica suport pt
imagine.
SINTEZA DE INTELEGERE A CONCEPTULUI DE IMAGINE
Pt a pune in evidenta aceasta alcatuire fizica, deci efectiv ca manifestare concreta in spatiu, avem in vedere
Termenul de imagine ascunde de fapt o intelegere extrem de bogata, pt ca in simplitatea lui contine numeroase ca in spatiu se afla un obiect care este perceput- putem intelege un lucru sau mai multe lucruri care se defines ca
fatete. ansamblu- dpdv al expunerii principiului respective, obiectul poate sa se exprime printr-o individualitate sau printr-un
ansamblu, deci punem in discutie relatiile care se stabilesc intre:

un obiect perceput
INSTRUMENTE DE PERCEPTIE A IMAGINII IN REALITATEA OBIECTUALA
on observator care exercita efortul de perceptie
1. O situatie spatiala o stare de compozitie, fiind o realitate fizica in spatiu aceasta se percepe pe de-o parte ca
imagine de reprezentare sau in reprezentare in sensul de realitate obiectuala prin intermediul caror instrumente? Prin un pct de observare in care individual se afla ca observator.
proiectia orizontala (realizarea in plan), aceasta inseamna transferul intellectual in planul intelegerii realitatii, in fond
e vb de o reprezentare cu descompunere a realitatii De altfel, este vb de a lua in consideratie, atat obiectul intr-un amplasment cat si observatorul intr-un alt
amplasament in spatiu. Obiectivul in cadrul sitului inseamna a lua in consideratie obiectul propriu zis si a lua in
2. In al doilea rand, avem de-a face cu o imagine in proiectie conica- si cea dinainte si cea de acum fiind partile consideratie mediul, caracteristica mediului in care el se afla, obiectul in sine inseamna a evidentia niste
caracteristice ale gd; proiectia conica realizandu-se prin intepretare tehnico stiintifica in planul abordarii optice, pe caracteristici dimensionale , caracteristici de volumetrie, configuratie, silueta, caracteristici de culoare si
baza legilor opticii, sau prin reproducerea optico-tehnica, adica fotografica de fapt aceasta imagine de reprezentare material.
Obiectul poate sa devina element de prestanta in cadrul sitului pt ca prin caracteristicile enumerate, el se Imaginea dinamica - Perceptia dinamica este o perceptie in care apare miscarea la nivelul imaginii, imaginea este
arata cu o anumta pregnanta, el devine elementul de atractie in sit. Dpdv al mediului, cadrului pot sa apara deci dinamica. Avand in vedere pozitia fixa a elementelor de cadru si a acelui obiect care se contituie element de
caracteristici cu privire in mod deosebit la linearitatea acestuia, la materialitatea planurilor, la culoare. prestanta in cadrul cadrului inseamna ca ceasta dinamica rezulta din miscarea sau datorita miscarii observatorului-
avem de-a face cu doua situatii:
Referitor la amplasamentul observatorului luam in considerare pozitia si conditia locala de efectuare a observarii ca
timp. Pozitia se defineste prin distanta, cota terenului, dechiderea locului , care este anvergura posibilitatii de a - o miscare de inainte si inapoi pe linia dintre observatory si obiectul principal de prestanta in cadrul
vedea din locul repsectiv. Referitor la conditia de observare cu referire de fapt la starea atmosferei, avem de-a face tabloului, ai obiectul se afla in ipostaze diferite de relationare cu cadrul sau- obiectul poate sa fie la un mom dat intr-o
cu anotimpul, miscarea aerului, insorirea. ipostza de relationare favorabila si putin mai tarziu, prin avansul nostru catre el sau departarea noastra dinspre el sa
intre intr-o situatie nefavorabila dpdv compositional.
Referitor la observator luam in considerare acuitatea vizuala a observatorului, faptul ca perceptia prin vedere este - este miscarea prin rotire in acelasi loc a observatorului - nu o perceptive dinamica lineara, ci dinamica
o caracteristica umana care poate fi considerate intre limite cu character general . diferentele de la o persoana la alta panoramica. Tabloul visual se modifica, nu prin diferente de incadrare ca in cazul precedent, ci prin diferente de
fiind in general mici si neimportante pt noi. Faptul ca exista un unghi de perceptie pe orizontala, altul pe cuprindere ai un obiect de prestanta asupra caruia ne-am fixat perceptia initial poate sa ramana sis a intre intr-o cu
vertical care determina cuprinderea, tabloul si definirea campului vizual si de asemena faptul ca perceptia totul alta cuprindere de cadru decat cea initala sau poate sa iasa din cuprinderea de cadru ai impresia de dynamism
prin vedere umana poate sa acopre o anumita adancime in spatiu sunt lucruri care trebuiesc sa fie luate in este mult mai ampla decat in celalalt caz
consideratie in cazul in care se prelucreaza compositional o anumita alcatuire spatiala. In marile compozitii urbane,
astfel de lucruri au fost luate in consideratie. Perceptia mnemotehnica este acea perceptie care se realizeaza mental prin amintire si prin insumare de imagini
amintite. Astfel putem sa ne referim la o perceptive mnemotehnica a unui spatiu sau a unei perceptii mnemotehnice
a unei alcatuiri multiple de spatii. ( asupra pietei San Marco- imagine asupra unei parti a spatiului respective, sau o
perceptive mnemotehnica in timp asupra alcatuirii venetiei, in minte concentrandu-se fragmente din cee ace am
TIPURI DE PERCEPTIE perceput in realitate, umbland prin orasul respective.

Din coroborarea unor astfel de caracteristici rezulta o diferentiere intre 3 tipuri de perceptive procesul care se Datorita faptului ca imaginea care rezulta ca imagine mentala, realizata prin tehnica mentala, este o
produce intre observator si ob observat imagine de sinteza si de spurapunere, rezulta in baza capacitatii organismului respective de a inregistra, prelua
realitatea in mentalul sau; ai rezultatul, imaginea mentala este o imagine de la cee ace poate fi explicat sau explus ca
vizuala perceptia in principiu in spatiu nu e exculsiv vizuala ci complexa, realizata prin toate simturile organismului, o imagine f apropiata realitatii spatiului, lucru posibil in cadrul unui profesionist si la cealalta extrema o imagine de tip
este vb de o perceptive senzoriala si in ultimul timp este pusa in discutie nu neaparat cu referire la sp urban, ci la oniric, adica o imagine care nu mai pastreaza decat insemne din realitatea respective, dar care sunt imbinate,
existent umana in spatiu alcatuite, legate in ipostaze ireale, neadevarate.

extrasenzoriala - si se considera ca un al saselea simt uman care face leg intre spatiu, cadru de existenta si om. Exista o variant int-un fel a imaginii schizofrenice care este in fond o imagine apropiata intr-un fel de imaginea onirica.
Imaginea care situeaza elementele realitatii in pozitii si relatii nu numai ireale , ci si imposibile in realitate. Uneori
Perceptia vizuala este perceptia fundamental I sp urban, faraa a neglija si celelalte perceptii. Vorbind despre astfel de imagini devin obiect esthetic in picture pt ca este recunoscuta participarea, productia artistica a unor pictori
imaginea urbana trebie sa avem in vedere ca in aceasta calitate a imaginiii urbane nu intra numai Ce rezulta prin nebuni
perceptia vizuala. Folosim in termenul de imagine vizuala in acest sens exclusiv cee ace vad- kevin lynch a spus ca
prin imagina urbana intelegem tot ceea ce un individ sesiza intr-un loc prin toate simturil sale. Imaginea realizata prin Imaginea urbana nu este ceea ce noi desenam
vedere este suportul acestora.
Ceea ce noi desenam este un instrument de lucru catre imaginea urbana, iar imag urbana trebuie fixata in minte. O
Obs critic de arh in anii 40- Guitong? Nu se poate sa nu fii impresionat, coborand pe treptele teraselor de la vila elevatie a unei strazi nu e posibil de constatat. Configuratia unei strazi poate fi perceputa, dar imaginea sub care ea
DESTE de imaginea asupra bosforului Italian, padurii si sa simti rugozitatea balustrade de piatra se inregistreaza nu poate fi suprinsa de nicio elevatie construita de profesionist pt spatiul respective. Vorbim despre 2
realitati, 2 ipostaze ale realitatii:
Perceptia prin vedere poate fi o perceptie static, dinamica sau mnemotehnica
a existentei
Care este de fapt imaginea mentala
a repreentarii- diferenta dintre iamginea in reprezentare si imaginea in perceptie
Imaginea static = imag pe care individul o are dintr-un loc fix, se constituie intr-un tablou conform caracteristicilor
optice ale ob respective, dpdv al replicarii in imagine a compozitiei, a starii alcatuirii spatiului avem de-a face cu o
imagine statica. Astfel si relatiile intre obiectele spatiului resp sunt fixe, in general apreciem aceste relatii punand
in situatii de relationare, corelare, obiectul de atractie cu ceea ce inseamna cadru . Obiectul de atractie este CURS 3
obiectul care in raport cu ceea ce subliniam referitor la caracteristicile acestuia, se evidentiaza in contrast printr-o
opozitie cu celalte componente ale cadrului prin definirea procesului de perceptie ca process natural, organic, Pozitia observatorului i pozitia obiectului in sit
obiectul acesta se evidentiaza in mod natural, am spune, sare In ochi in cadrul tabloului visual.
Continuare: atentie asupra unor consecinte care rezulta din dinamica percepiei, acest lucru fiind valabil atat pt PERCEPTIA CONTROLATA
perceptia dinamica directionata, cat si cea panoramica.
PERCEPTIE CONTROLATA- un lucru in care arhit si ubranismul modern s a pierdut; ac perceptie e o descoperire a
In mod deosebit ceea ce vreau sa evidentiez, se remarca cu referinta la perceptia dinamica directionata, care se renasterii; descopera de fapt optica in org spatiala si e dezvoltata mai tz in Baroc, a.i. se ajunge ca in toate aceste
realizeaza prin apropierea observatorului fata de obiectiv.Obiectivul in sine se defineste calitativ, in cadrul imaginii sptii reprezenttive sa se evidentieze f clar imag prin controlul perceptiei. Acest lucRU a fost neglijat in urbanismul
urbane, intr-o anumita conditie si a percepe acest obiectiv in sit inseamna o alta caracteristica pt spatiul in care modern al anilor 60-70-80; pentru ca spre sf anilor 90 sa revina din nou in atentia profesionistilor
obiectul este, care permite un anumit tip de imagine.
Leon si Lobert Clin-frati care au publicat carti-1977-78 f interesante in care aratau ca arhitectura si urb. Modern nu
PERCEPTIA PN PLANUL VERTICAL se pot lipsi de o anumita preocupare pt org compozitionala a spatiului, o preocupare care sa se produca in sensul
principiilor deja demonstrate. In legatura cu aceste schite apare un lucru : e vb de punctul de nastere al unei
Este vorba de unghiul de perceptie care se realizeaza in planul vertical, asa cum am precizat data trecuta: perceptia compozitii; sa nu confundam ac idee de punct sau loc cu ideea de centru compozitional; pct de nastere al comp=
prin vedere se realiz printr un camp vizual, determinat de un anumit unghi pe verticala(45 grade) si unul pe locul de unde se produce controlul initial al perceptiei in cadrul unei alcatuiri spatiale .
oriz(60 de grade)
Ne interseaza a avea in planul resP planurile verticale ale sp intr-o anumita masura; pct de nastere al compozitiei
Desfasurarea acestui unghi de vedere, campul vizual se diferentiaza dpdv al calitatii imaginii. Imaginea in este de fapt acest loc; loc din care se def perceptia in raport cu acest unghi de 60 de grade . Nu e O sg
campul vizual e mai diluata spre extremitatile campului vizual, astfel aceste 2 unghiuri sunt de fapt niste limite ale deterinare a locului resp. Intr un teritoriu pot fi mai multe astfel de puncte, dar e f import ca pct resp sa fie un pct usor
perceptiei, dar referitor la caitatea perceptiei, trb sa avem in vedere ca aceasta calitate se def intr un unghi ceva mai accesibil, in care perceptia sa se poata realiza, a.i. sa impresioneze sa produca efect. E vb de a lua in consid .
mic intre aceste unghiuri limita. In schema se vede ca fata de orizontala planului de calcare, o fatada de cladire poate Pozitionarea acestui punct in legatutra cu accesul sau accesele in cadrul respectiv.
fi perceputa integral in conditia in care se inscrie intr un unghi de 24 grade. Intr un ansamblu avem dorinta de a org
acest ansamblu a,i. Sa fie perceputa imediat la intrarea in sp resp, trb sa avem grija ca dmens sp resp. Perceptia controlata se leaga de ceeea ce numim perceptie progresiva; Intr-o desfasurare si numim
desfasurare imaginea care se realiz printr-o perceptie de la distanta , care cuprinde in unghiul de maxima
Daca vrem ca aceasta cladire sa fie perceputa in cadrul respectiv, atunci trb sa avem in vedere ca acest deschidere, nu numai obiectul import, ci si o mare parte a sitului in care e situat obiectul.
unghi e necesar sa se intinda catre 45 de grade. Din exemplele de spatii urbane, caracteristice si de referinta
aceasta determinare se verifica la ansamblu Sf Petru(Roma) Piata Capitolului (Roma), Piata Di Spagna- pt ca Avem de a face cu evidntierea dominantei in cadrul siluetei, obiectul fiind semnalizat prin elementul de
o conditionare in acest fel a spatiului determina o calitate deosebita pt imaginea urbana. reper(semnal- Campanilul, turnul), avem de a face cu o imagine de sit, pt ca prin apropiere sa ajungem la o
imagine de ansamblu, o imag in care cladirea import; dominanta dedusa din sit se defineste in imagine impreuna cu
PERCEPTIA IN PLANUL ORIZONTAL celelalte cladiri care sunt in proximitate, cu care intra direct in relatie compozitionala.

IN schita de jos se obs aceeasi problema doar ca de ac data e in planul orizontal. Aici avem nevoie de un unghi de Obiectul este perceput in integralitatea lui in context . Apropiindu-ne ajungem la imaginea de obiect, imagine
60 de grade, pt ca o cladire sa se vada de la primul contact in integralit ei, avem un unghi de 40 de grade pt care evidentiaza constructia respectiva dinstingand componentele acestuia si putand sa discutam compozitia, de fapt
a aceasta cladire sa se perceapa in cadrul consruit, arhitectural. de obiect, avansand ajungem la ceea ce inseamna imaginea de detaliu.

De ce punem acUM prblEMA? Pt ca cladirea resp are niste dimens cu care intra in comparate cu dimensiunile altor NU mai avem o perceptie asupra ansamblului volumetri respectiv. In aceste conditii distingem de fapt ceea ce
elemente din comp spatiala resp. Atata tipcat ne ref la scara ansamblului, unitatea ansamblului, a dominantei, atunci inseamna detalii. Obiectul e perceput partial. Daca discutam de o unitate a obiectuui, o unit de context/ stil aici
aceasta raportare dimensionala ne intereseaza si ajunge sa influenteze spatiul in ansamblul lui si prin interm discutam de o unitate partiala. Apropierea de obiect inseamna de fapt , perceptia mai atenta/ mai in detaliu; golul
unghiului de perceptie. Daca vrem ca acea cladire sa se perceapa intr un cadru mai amplu atunci devine caracteristic; de ex daca aici ancadramentul golului nu era perceput cu o aumita certitudine aici acest lucru se
perceptia trb sa se realiz intr un unghi apropiat de 60 de grade . Aceasta situatie/ variante care genereaza, in produce. Pentru ca la o si mai mare apropiere sa percepem elementele de mic detaliu/ elem de ultim detaliu in cadrul
fond ipostaza in care obiectul important al ansamblului se afla, de asemenea sunt demmonstrate printr o serie de perceptiei.
relitati in cadrul unor sp de referinta din comp urbana; de exemplu Piata del Campo(la Siena) Piata Cpitolului.
Ce e de semnalat intr o astfel de considerare a perceptiei progresive?
Ele nu sunt identice dpdv al compozitiei spatiale, situatiile dpdv al volumetriei, gabaritului sunt f diferite si de aceea
problema aceasta a unghiului de perceptie devine o problema care nu trb lasata la voia intamplarii si trb luata ca Faptul ca perceptia progresiva producandu se de la intreg la parte e o perceptie care genereaza informare
atare si studiata in cazul in care compun un astfel de anslamblu sau intervin cu ceva. completa asupra ob supus perceptiei si apare un alt lucru: Pentru fiecare dintre imagini putem vb de dominanta:
cu referire la dominanta compozitionala avem de a face cu o dominanta de ansamblu
EXP - la Piata del Campo din Siena; avem de a face cu cladirea primariei- un turn(Signoriei)- elem dominant al
spatiului repsectiv- problema in acest raport cu unghiul de perceptie(Se pune problema Campanilului respectiv); -o dominanta in realitate, care e una singura(e vb de o realitate, care nu poate f multiplicata)

Alte exemple: la Florenta- primaria Logia de Ilansi(intr o imag sun 2 obiecte care sunt elem dominante ale sp-imag e -dominanta in imagine, adica o dominanta corespunzand de fapt la ceea ce campul vizual retine,
constituita prin fpt ca aceste 2 obiecte intra in acelai camp vizual si genreaza o imagine caracteristica): Petersburg si cuprinde.
Piata san Marco(Venetia)
Vorbim de o de o dominanta la nivelul sitului si de una la niv unei imag de detaliu;
Daca aici e Campanilul, dominanta e emblema-cheia de bolta(o lucratura cu caracter decorativ) decorative/ sculpturale, un anumit mod de plantare . Aceste repere vor deveni sprijin pt imaginea urbana.
Acestea repere vor servi lizibilitatii si posibilitatii de identificare.
UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU
De altfel numele de reper este dat de Kevin Lynch acestor locuri si elemente in sensul in care ele
Prin ce se defineste in spatiu unitatea semnificativa? Ca rezultat obtinut prin interm mecanismului de orienteaza miscarea cetatenilor in cadrul spatiului. In felul acesta Kevin Lynch leaga alcatuirea in concret a
constituire a imaginii urbane, ce inseamna unit semnif de spatiu? spatiului de structura spatio-configurativa care are la baza aceste 4 elemente tipice compozitionale de
semnificatie a spatiului. Semnif find posibil a se defini in plan practic legat de ceea ce se intampla in spatiul respectiv
Kevin Lynch nu s-a referit la USDS el, referindu-se la imagine si semnificatie in spatiu, in sensul in care USDS este legat de activitate. --- nu sunt doua modalitati de definire care se exclud, in gen e vb de o asociere care se exclud.
de fapt o stare a spatiului, o stare spatiala in cadrul sitului.
Putem sa ne punem aceasta intebare (exista o determinare dpdv fizic in sensul compozitiei spatiale, a acestei SEMNIFICATIE SI SIMBOL
USDS? - am vazut ca are o det dpdv al imaginii). Dpdv al constituirii fizice, revenim la Kevin Lynch (spatiul
organizat - ansamblurile lui erau mai mult sau mai putin organizate), a vb de un spatiu organizat trebuie sa ne
referim, la noduri, repere, campuri si texturi. Este o interpretare structuralista a unei structuri intr-o alcatuire. Semnificatia se defineste in plan emotional, legata de disponibilitatea afectiva a individului cand se afla
Structura spatio functionala, am ajuns sa luam in consideratie o textura, nodurile, si spatiile interstitiale -> devin in acel loc. Semnificatia este slujita de simbol, in sensul ca semnificatia este purtata generata, uneori de
noduri repere si campuri. simbol. Obiectul in totalitatea lui poate sa fie un simbol, implicand o functie, care are o importanta deosebita la
nivelul comunitatii respective si implicand si o definitie spatiala deosebita , o arhitectura deosebita.
TEXTURA
La aceste 2 determinari in planul simbolului se adauga trecerea timpului, vechimea. Astfel incat intre
Termenul de textura e folosit in sens asemanator cu folosinta pe care am explicat o atunci cand am vb aceste 3 detreminari de simbol exista o coroborare. Acestea 3 devenind intr-un fel factori determinanti pt simbol.
de struct spatio- functionala; e vb de data aceasta nu de o exprimare in abstract a unei organizari spatiale, ci de Smbolul este posibil sa fie constituit initial. Este posibil sa se defineasca pe parcurs, deci sa castige valoare in timp.
exprimare in concret; in sensul ca textura spatio-fct se materializeaza in concretul spatial al alcatuirii In general, arhietcturile si urbanismul de putere, pana la urb totalitar a impus simbolul, si a impus simbolul in
urbane: care inseamna plin si gol- spatiu umplut/ construit si spatiu liber. II spunem liber-el nefiind un spatiu fara organizarea spatiului.
folosinta, inutil, liber doar in masura in care nu esteocupat prin constructie, cladire, volum construit, textura ex
exprima de fapt o trama incare se evid ceea ce inseamna plinul si golul, dar in acelasi timp exprima si o anumita Urbanismul implicand arhitectura comunista si a impus simbolul in organizar; arhit fascismul si a impus
ocupare functionala a spatiului ; de aceea in sensul acesta de compozitie, textura reflecta textura spatio- functionala ; simbolul. Problema este cea a perisabilitatii simbolului in sensul ca simbolul poate sa dainuie, deci sa se
pastreze un timp nelimitat sau sa perimeze/ dispara la un mom dat.
IN plan compozitional a evidentia o textura inseamna a evidentia directionalitatile importante
dpdv compozitional . A pune in evidenta canalele principale de circulatii , a pune in evidenta culoarele ocupate de IN gen simbolul impus in arh ca simbol de putere AtuNci cand el nu e sustinut dpdv calitativ,
cursuri de apa/ oglinzi de apa/ culoare ocupate de fasii plantate/ ocupate de anumite continuitati functionale este , de cultural , artistic se pierde treptat, incepand odata cu disparitia. Se transforma se modifica. Exista insa situatii in
fapt o prima forma de expunere a ideii de partiu urbanistic. Deci o idee de functionalitate se aseaza o idee de care in astfel de conditii simbolul ca obiect fizic ramane , el schimbandu-si sau modificandu-si sensul. Acest lucru
spatializare. depinzand de valoarea cultural- aritistica a expresiei fizice la nivelul obiectului respectiv. Acest lucru apare cu
deosebiere in cadrul monumentelor, a obiectelor cu carecter memorial. La ivelul diferitelor situatii, cazuri avem de a
Textura, indiferent de caracteristica configuratiei pe care o genereaza aceste directionalitati face cu actiuni f diferite intre o distrugere voita, violenta a uni simbol intr-o miscare revolutionara si cealalta extrema
intersectate genereaza ndurile, punctele de intersectie intre directionalitati si campurile , spatiile cuprinse intre mentinerea si pastrarea simbolului resp ca simbol, reper al locului resp, sunt atit f diferite de la o comunitate la alta/
directioalitati. diferite de la o natiune la alta

NODURI Romania e un exemplu in acest sens, pt ca aceasta distrugere a simbolurilor este o manifestare de
violenta, in genral, de infierbantare , lipsita de rationalitate si care este de moment. IN 1945-47 cea mai mare parte a
Nodurile se definesc in primul rand prin natura directionalitatilor care se intersecteaza in trama; de monumenteleo Bucurestiului au fost distruse- statuia lui Carol, splendidul monument de unde e statia de la Romana,
exemplu un culoar / artera importanta de circulatie /artea secundara cu fasia plantata sau cu apa , de asemenea etc. Acestea au fost distruse fara urma, acest lucru s a produs si in 1990. Cei care au distrusin 1945-47 si au
genereaza niste intersectii care sunt noduri iin cadrul texturii. Aceste noduri devin locul potrivit pt ceea ce Kevin construit noi simboluiri au fost, de fapt lasati fara aceste simboluri de cei care au venit inapoi in 1990. Acesta este f
Lynch numeste repere. puternic, ca fapt petrecut in Romania, spre deosebire de alte tari din juru Romaniei. Unii le au resimbolizat, au adus
o completare mai evidenta a obiectului respectiv care sa schimbe de fapt simbolistica initiala.
REPERE
IN urma cu vreo 7 ani a fost discutii f arinse in mediul profesional in leg cu monumentul din parcul
REPERE - Elemente// rezolvari care prin caracterul lor unic situate in aceste noduri devin carol, monument care a distrus un sit conceput de arhitectul care a gandit organiz acelui parc in secolul XIX. Unde
caracteristice pt locul respctiv. era pester cu cascada de apa cu nimfa si cei doi giganti- o compozitie care avea un simbol, acesta fiind demolat si
creandu se statuia lui Carol. Este considerat dpdv arhit o capodopera. O astfel de situatie te face sa nu te mai
Nodul poate sa devina caracteristic in sine, in fond locul de intersectie a unei artere de circ cu fasia gandesti la simbolul initial si sa se gandeasca la o resimbolizare. EL acum este un obiect f pregnant in perceptie, dar
plantata poate sa devina in sine un loc mai special, particular/ particularizat. Kevin Lynch in acest sens considera se afl intr o ambiguitate care nimeni nuvrea sa i propuna o rezolvare.
aceste noduri drpt repere, dar referindu ne la acele noduri ca repere in alc urbana trb spus ca ele consituie si ocazia/
oportunitatea , nu numai ca rezolvare in sine ci si ca,loc de amplasare a unor elemente care sa devina caracteristice
si care sa devina elemente de particularizare a patiului, Cladiri cu o anumita configuratie; elemente
De ce am insistat pe ideea de simbool?Desi vb de simbol, ne referim la niste obiecte. Trb spus ca Semnificatia fiind purtata de ceea ce este simbol. NU trb sa ne imaginam ca aceasta valoare de
urbanismul creeaza simboluri prin spatialitate simbol in spatiu trb sa fie intotdeauna un obiect in sine de f mare valoare. De multe ori intr-adevar simbolul este o
valoare estetica, istorica, o valoare artistica; dar alteori elementul care simbolizeaza locul resp nu are o astfel de
In fond la Versailles, arhitectura acestuia e o arhit pt timpul respectiv, dar simbolul acestei regalitati valoare, atunci prin ce devine simbol? Pai devine prin ipostaza prin care el intra intr-o anumita relatie de spatiu de
este evidetiat de spatiul creat acolo, spatiu dpdv al dimensiunilor, al formei, al modului cum se dvedeste cadru cu ceea ce e imprejurul lui, ce constituie locul respectiv.
si se realiz acea perceptie progresiva a imaginii. E o expresie de putere/ simbol, fiind simbolizat in sensul de
putere si la Petersburg si la Roma. De ex: CAMPANIL SAN MARCO ----- un element obisnuit in sine dar care e intr-o ipostaza unica,
realizata in spatiu cu o config contrastanta poate fi un simbol pt locul respectiv. Pentru San Marco, Canpanilul e un
Am insistat pe simbol pt ca in arhitectura, evolutia arhitecturii si a urbanismului a urmarit un proces simbol , e elementul dominant al ansamblului. Simbolul nu e doar pt piata ci pentru oras, a intregii alcatuiri urbane. La
de modificare a simbolurilor, ceea ce face ca intre arhitectura si moda sa se poata comenta o paralela. sf sec XIX a daramat Campanilul, pop nu a avut liniste pana cand nu s a reconstruit, pt ca simteau lipsa acestui
simbol in alcatuire. Sigur ca acest Campanil nu a fost construit initial in ideea de a fi simbolul Venetiei, ci pur si simplu
Arhitectura, desi lucreaza cu niste materiale mult mai stabile decat materialele cu care lucreaza moda din ceea ce insemna traditie a Campanilului situat , legat de existenta unei basilici, dar in tim acesta si a castigat
vestimentara, arhitectura a fost si este un fenomen al modei. Iar in moda elementul care dirijeaza diferitele aceasta valoare de simbol.
componente la un momentat/ alt momendat este simbolul.
NEW YORK -------- Acest lucru se poate produce intr-un tp mai lung/ scurt, chiar si in contemporaneitate.
Intre moda vestimentara si arhitectura facem ac paralela in panul intelegerii lucrurilo, al esentei, desi Cele doua turnuri de la NY, devenisera simbol. Acele cladiri inalte veneau si comletau acest simbol, dar produceau o
simbolul in moda e un simbol care se manifesta efemer, iar simbolul din arhitectura e un simbol de timp imagine de excelenta a celui simbol. Manhatan ul acum dupa ce nu mai exista acele 2 turnuri sufera de acest simbol.
de stabilitate.
Muzeul lui Garry de la Bilbao- o const asezata intr un loc in care perceptia ii este favorabila, a devenit
Semnalez la niv ideii, faptul ca a compune un spatiu in mod exclusiv in sensul unui simbol, simbolul orasului.
este de fapt o actiune care conduce de fapt la insucces . Sunt multi profesionisti in acest domeiu care
inlocuiesc spiritul creatiei cu spiritul simbolului, reproducand si producand prin aceasta introducere, de fapt niste Pereche, Cupola Basilicii din Florenta si a Campanilului in silueta orasului au devenit, deasemenea
simboluri care sunt lispite de viata. Marele pericol apare atunci cand acesti profesionisti nu sunt niste oameni de simbolurile orasului, simbolurile ca iagine de ansamblu, dar simbol poate sa fie si o situatie ca aceasta, o curte
cultura si cand de fapt preiau niste caracteristici numai , pur si simplu pt ca le inteleg ca simboluri, caracteristicile resp interioara, care e marginita 4 planuri vertical, toate cele 4 fiind realiz cu portice si arcade, de ex o curte interioara.
fiin niste trasaturi superficiale.
Sau cum ar fi ceva de felul acesta , o curte interioara ca cea de la Barcelona, care se numeste Piata
Sunt multe cladiri in Bucuresti(mai putine in ultimul tp ) realiz in acesti ani care s-au dorit a fi la moda de Regala.
catre investitori, proprietari si care desprind in interiorul lor un mic ansmblu de simboluri. El a facut o compozitie de
simboluri si a fost multumit ca a realizat cv modern, in minte lui. Un alt simbol- o cladire inalta, incat sa se creeze un simbol poate sa devina pur si simplu un arbore
care se afla pe trotuar, unde se largeste din anumit motiv prin contrast cu frontul stradal.
Am insistat asupra acestei idei a simbolului, pt ca simboulul prezinta in arhit si urb, prin intelegere
si exacerbare unul din cele mai mari pericole in ceea ce priveste configuratia spatiala . Situatiile in care elementul compozitional care apare poate sa fie un element de mare
compozitie sau poate fi un element de simpla compozitie. NU se poate spune insa ca , chiar intr o situatie ca
Daca in moda perisabilitatea simbolului e un lucru care poate fi trecut cu vederea. In urma cu 70 80 de aceasta nu exsta o idee de compozitie.
ani un tanar isi punea un inel in ureche era i n mod efectiv un simbol de traditie pt un anuumit canton din Elvetia
insemna fpt ca e primul barbat din generatia respectiva. Daca in urma cu 300 de ani, inelul in ureche insemna corsal; De ex intr un oras existent cu o strada care are un produs stradal, prin modernizarea carosabiluilui,
acelasi inel a insemnat de fapt implicare tanarului resp intr un anumit curent ideologic. Mai tz a insemnat doar o agrementarea intr o astfel de largire cu o banca arbore/ ob sculptural devin niste elemente, far a afi mari simboluri de
moda, nu un simbol. Avem de-a face cu o perisabilitate a simbolului. Pervertirea prin simbol este un lucru f mare interes sunt simboluri locale care contribuie in organizarea spatiului.
periculos.
Perceptia prin vedere este modalitatea principala prin care individul ia contact cu spatiul si in
Concluzie :Unitatea semnificativa de spatiu se defineste prin textura, noduri repere si baza careia el realizeaza imaginea asupra spatiului.
campuri , semnificatia fiind posibil de expus in anumite situatii, anumite cazuri prin simbol.
Perceptia prin vedere inseamna de fapt 2 actiuni care se suprapun artial, dar otusi trb luate in consid
Simbolul se leaga si pune in discutie in contextul semnificatiei problema diferentierii spatiale. separat. E vb de privire si vedere .
In adiacenta pune problema unitatii spatiale, unitatea compozitionala.
Pt ca vederea e fenomenul otic prin intermediul careia omul constata ceea ce e in jurul lui, e un fenomen
Unit semnif de sp- avem de a face cu alc spatiala evidentiata prin unitate . Daca nu e un spatiu care se caract in consecinta in sensul ca omul are capacitatea de a sessiza prin vedere lucrurile care sunt in jurul lui,
care sa puna in evidenta unitate nu am ce sa discut mai departe in sensul valorii sale de semnificatie, pt ca pot sa am asa dupa cum am vazut atunci cand am vb in principiiu despre perceptie prin intermediul unui tablouri in succesiune
de a face cu un sp unitar fara a fi unitate semnif de spatiu. NU pot sa am de a face cu o semnificatie la niv ale spatiului.
spatiului, daca aceasta semnificatie nu e sprijinita de o unitate compozitionala . De aici rezulta aceasta, nu
corelare, ci o simbioza intre calitatea de corelare si calitatea de semnificatie.
Pentru ca acest fenomen optic sa se produca , omul dezvolta o actiune de privire , el priveste Daca acel lucru e interesant imi produce nu numai satisfactie ci si placere. Cand simt acest lucru si mi face
ceea ce inseamna directionarea fenomenului optic in spatiu. placere spatiul resp, vorbim de un consum despatiu .

In aceste conditii referitor la privire luam in consideratie o dirctionare in spatiu , care se def si CURS 4
in plan oriz si in plan vertical.
Campul structural configurativ
Intr una din scheme ref la perceptia progresiva se atragea atentia asupra fpt ca in directionarea privirii in
plan vertical, fata de orizontala ochiului, unghiulu de perceptie , de definire a campului vizual este de Elemente de configuratie spatiala
maximum 45 de grade, dar din acestea 8 grade pana la 10 grade sunt sub linia orizontala a ochiului. De
aici, de fapt, facem distinctia intre vederea de sus si vederea de jos. Camp structural sau de influente sau de forte- sintagme folosite in limbajul stiintific cu referire in general la ceea ce se
intampla in spatiu- este vroba de forte ca relatii care se constituie in sistemul teritorial respectiv in raport cu centrul
Vederea de sus atunci cand acest unghi sub orizontala ochiului este mai mare si uneori mult mai mare acestuia
vederea in sus atunci cand este mai mica/ mult mai mica. Ce importanta are acest lucru? Are, pt ca de acest fapt
depinde modul, alcatuirea imaginii in cadrul spatiului, pt ca CAMPUL STRUCTURAL CONFIGURATIV

in cazul unei priviri de sus, mare parte din tabloul perceput se refera la planul orizontal de calcare . In Campul structural configurativ este definit foarte simplu prin existenta unui centru care are o anumita putere in
cazul privirii de jos, se refera la planul de deasupra. Exista situatii limita cand de fapt in tabloul resp nu mai avem de a functie dominanta si diversele componente ale sistemului spatial respectiv- este vorba de relatii de natura
face in acelasi tp cu planul de calcare si planul de alcatuie/ planul de deasura. compozitionala care genereaza de fapt o structura spatio-configurativa deci de fapt campul structural este generat de
o structura spatio-configurativa, el se constituie in interiorul acestei structuri spatio-configurative vorbim despre un
IN fond teoretic, te afli la etajul 7-8-9 isi te uiti in jos, vezi doar planul de calcare. Acest fapt, dand o anumita camp structural configurativ, ne referim la alcaturirea unei structuri spatiale in sit si ca atare discutia ar trebui sa
prevalenta unuia sau altuia in cadrul unei imagini genereaza diferenta posibil de calitate a imaginii. porneasca de la intelegerea si definirea sitului in cadrul teritoriului

Putem avea o imagine numai asupra planului de calcare care sa fie f interesanta . Eu ca profesionist trb sa DEFINIREA SITULUI IN CADRUL TERITORIULUI
dau atentie acelui plan de calcare. NU pot spune ca se asfalteaza. IN folosinta spatiului exista niveluri de folosin a .
Un spatiu organizat in terase pune o astfel de problema. In parcurgerea normala a spatiului in oras datorita acestei 1. cu referire la sit este de discutat in primul rand definirea sitului ca notiune si ca intelegere a situatiei efective in
participari naturale a planului de calcare in imagine pentru impresia pe care cetateanul o are referitor la calit arh a cadrul spatialitatii teritoriului repsectiv, o definire care a evoluat, s-a modificat de-a lungul timpului de la o anume
spatiului, planul de calcare are o importanta deosebita. incarcare a notiunii in sens religios ca loc sfant, trecand prin intelegerea sitului doar in sensul spatiului brut, natural si
ajungand astazi la o intelegere a sitului ca spatiu amenajat, omogen intr-o abordare globala. Astfel putem sa facem o
Observatie: Expresia aceasta e o expresie care se foloseste si in sens figurativ in sensul ca privesti ca fiind in afara distinctie referindu-ne la spatiu, faptulc a avem de-a face cu situl care ne inconjoara deci care cuprinde de fapt
spatiului respectiv. O expresia care isi ar e radacina in lucrul nostru cu macheta. Expresia a fost fol in anii 60. intreaga globalitate spatiala in care ne aflam atat cat ea poate sa fie perceputa si peisaj care inseamna de fapt acea
parte a spatiului care este cuprinsa in cadrul campului vizual.
Arhit percepe spatiul orasului ca si cand nu a trait intr un asemenea spatiu. Daca privirea e procesul, actiunea,
vederea este si ea un proces, e procesul optic prin care mediul inconujurator este contactat si perceput in Putem spune in concluzie ca situl se consituie dintr-o infinitate de spatii peisagistice
consecinta.
2. Tipologia sitului
Vederea implica insa in asociere cu privirea intelegere raportare si insusire. Acestea sunt niste procese auxiliare,
In sensul inchiderii sau deschiderii si in al doilea rand in sensul de spatiu definit, difuz, complet ceea ce inseamna o
care se produc inconstient si constient, mental, in alcatuirea fiecarui individ . Inconstient, pt ca ele au ceva
referinta la caracteristici de compozitie a spatiuluI
nativ, prin intermediul vederii si al privirii omul se apropie de spatiul in care se afla il intelege atat cat e posibil la niv
sau de cunoastere. Poate sa il evalueze prin raportare cu alt spatiu prin care a trecut si insuseste adica il foloseste
3. Influenta sitului asupra arh si urbanismului in sens istoric ce a insemnat situl pt ob de arh si pt spatiul urban
prin obisnuinta si placere. Aceste 3 consecinte, procese auxiliare in consecinta sunt cu atat mai puternice cu cat
organizat faptul ca au existat perioade in care situl era neglijat sau chiar suprimat in sensul de caracteristica a
nivelul de cunoastere al individului este mai ridicat. In legatura cu insusirea spatiului, apare starea de placere, de
locului respectiv sau ca au existat alte perioade in care situl era revalorizat in vederea singularizarii locului, spatiului
satisfactie, de bucurie.
respectiv de aici de fapt constituirea in timp a unor atitudini foarte evident definite fata de sit in sensul estetismului ,
in sensul abordarii stiintifice, in sensul abordarii naturaliste ceea ce insemna de fapt o mentinere a caracteristicilor
Aceste 3 procese auxiliare sunt posibile in urma lecturii uzului si consumului de spatiu. Aceste a fiind
naturale si o subordonare de multe ori totala a sp organizat fata de caracteristica naturala ( opera lui wright,
actiuni dublate de atitudini ale spatiului respectiv.
alcatuirea spatiala a orasului japonez eemple in acest sens) O abordare culturalistA
Insusirea spatiului este de fapt cea care duce la consumul de spatiu .Consumul de spatiu inseamna prezenta 4. Lectura sitului apare referinta privind campul structural in sit aceasta evolutie in cunoasterea, intelegerea si
individului intr un anume spatiu , intr un anume scop , prezenta care indiferent de scopul respectiv ii produce rpelucrarea sitului a condus la mijlocul primei jumatati a secolului trecut sa se nasca un domeniu de abordare
placere. Atunci cand un individ se afla intr un spatiu , se duce intr-un spatiu, pt ca acel sp ii produce specifica a sitului numita SITOLOGIE. azi dubla folosinta- abordarea stiintifica a mancarurilor, a retelor pt diverse
placere, spunem ca el se afl intr-un consum de spa iu. Pot merge intr-un loc pt ca am nevoie de ceva ce feluri de mancare
gasesc in acel loc, fpt ca gasesc acel ceva acolo ma satisface. Locul acela putand sa fie neprietenos / neinteresant.
ELEMENT DE PRESTANTA elem de prestanta, ci datorita alc spatiale, imaginea este descoperita, intamplator, lucru favorizat de o trama stradala
care nu e geometrica sau de o intrare intrun spatiu, care nu e anuntata de la mare distanta
Privind campul structural am vb intru-un curs anterior ca perceptia ca fenomen natural se realizeaza in cadrul
spatiului generand o imagine a spatiului, am vazut prin ce mecaism se constituie, dar acest proces de generare a 3. Silueta cadru in imagine elementul important este un obiect sau un mic grup de obiectre- im imagine acest obiect
imaginii se realizeaza intotdeauna de ceea ce numim in cadrul spatiului- ELEMENT DE PRESTANTA se percepe intr-un prim plan in timp ce in al doilea plan avem de-a face cu o perceptie asupra alcaturii spatiale,
denumire generica, element care atrage atentia se naste din alcatuirea spatiala respectiva, apare in aceasta asupra sitului, astfel incat cel de-al doilea plan in care se evidentiaza silueta este un plan fundal
alcatuire o anumita pregnanta, se evidentiaza prin niste caracteristici- el are prestanta, are o valoare de dinstinctie-
datorita faptului ca atrage atenti intr-o astfel de imagine, referindu-ne la prestanta putem sa ne referim la prestanta in sensul obiectului din prim
plan, dar este pozibil sa avem de-a face si cu o prestanta caracteristica siluetei sia tunci in imagine dpdv
Perceptia sesizeaza existenta lui inca dn primul mom al acestui proces de perceptie, astfel incat ceea ce in cadrul compozitional apar doua elemente de prestanta, in planuri diferite, dar ambele implicandu-se in generarea unei
imaginii se defineste ca fiind o caracteristica a sitului respectiv se realizeaza in raport cu acest element de prestanta, imagini caracteristice dinamica pronuntata a relatiilor- imagine mai atragatoare
fiind in aceste conditii elementul de referinta in cadrul imaginii pt imaginea respectiva, devine centru si ca
atare va defini campul structural 4. Silueta globala de ansamblu --- evolutie a perceptiei in masura in care ne indeprtam sau ne apropiem de un
element important - este silueta unui ansamblu astfel situal in teritoriu incat este perceput din ext de la o anumita
Nu este in mod obligatoriu determinat faptul ca intr-o alcatuire spatiala centrul compozitional gandit de catre distanta- imagini caracteristice evului mediu si chiar mai tarziu pt ca in general orasul, asezarea era f inchisa ca
profesionist sa fie acelasi cu centrul element de prestanta care genereaza campul structural si de aici de fapt rezulta realizare spatiala ai intre alcatuirea spatiala a asezarii si restul ocuparii diferenta era f mare
o problema esentiala in plan compozitional in sensul ca este o pb de principiu initala pentru un proces de
compunere si in acelasi timp este aspectul final al procesului de comp care ramane caracteristic pt starea alcaturii Vorbind despre element de prestanta si silueta nu trebuie sa neglijam componenta naturala a sitului pt ca uneori in
spatiale respective situatii diferite suntem pusi in conditia de a reliza, de a ne preocupa cu un aspect compozitional care in imagine se
sprijina pe Un fundal constituit natural deci este vorba de o silueta in care elementul construit apare ca adjuvant
In principiu pt profesionist apare o dificultate de rezolvat insensul ca este de preferat ca sa existe o identitate sitului natural. Daca ma gandesc la traseul unei autostrazi intr-o abordare peisagistica
intre centrul compozitiei si elementul de prestanta , dar nu este posibil sau nu e necesar intotdeauna
Scema cu triunghi verde cadru iconjurator si elemente de fundal idee de prestanta nu inseamna exclusiv
In cadrul unei organizari spatiale, existenta unui element vegetal pe un teren plat, lipsit de alte elemente inaltime ci in sens comparativ cu ceea ce este in cadrul respectiv- prestanta putandu-se defini si prin volum fata de
asemanatoare, devine elementul de prestanta pentr imaginea respectiva, este firesc ca perceptia care se desfasoara volumele numeroase care constituie cadrul, sau prin material/culoare
intr-un astfel de spatiu sa surprinda din primul mom prezenta acestui element el este elem de prestanta in masura in
care este o caracteristica, o particularitate proprie- este vb de o dimensiune un arbore f amplu dezvoltat devine Exista siutatii in care dpdv compozitional elementul de prstanta este exagerat, suprasolicitat
elem de prstanta chiar daca terenul respectiv e acoperit de vegetatie, un tufis pe un teren liber poate fi elem de
prestanta relativitatea care intervine in evaluarea relatiilor de natura structurala si a relatiilor cu caracter canititativ . exp flesa enorma a amiralitatii la petersburg flesa realizata pe cupola cladirii principale a amiralitatii P + etaj+
cupola flesa este enorma pt ca constituie capat de perspectiva in lungul principalei artere din tridentul din
Intr-o alcatuire spatiala cu mai multe elem construite relatiile spatiale in primul and cele de natura petersburg
cantitativa impun de fapt starea de prestanta a unuia sau altura dintre elemente si uneori aceasta stare
poate sa fie generara de o combinatie configurativa in ansambul volumelor se distinge prin inaltime un volum si prin Valoarea pe care un element de rpstanta o ia in cadrul imaginii este rezultata in baza perceptiei, dar este rezultata in
masa un alt volum- dist dintre elem poate sa faca ca aceste 2 elemente sa lucreze impreuna si sa devina mod relativ pt ca este vorba de corelarea sau relatia ei cu ceea ce este perceput in imagine din sit pt ca in functie de
un elem de prestanta care sa lucreze in sine in cadrul spatiului resp - vb in aceste conditii de fapt de locul de unde se realizeaza perceptia asupra sitului imaginea poate fi in diferite tablouri ( schema cu albastru)- toate
evidentierea elem de prestanta si in consecinta a unei anumite alcatuiri spatiale prin ceea ce numim silueta, avand tablourile au aceleasi dimensiuni pt ca sunt realizate sub aceleasi unghiuri, numai ca datorita distantei de
astfel posibil de referit la perceptie, ceea ce cuprinde tabloul, difera.

SILUETA TIPURI DE REALIZARE A PERCEPTIEI

1. Silueta locala ma aflu intr-un loc in general f aproape de alcatuirea spatiala respectiva sau in interiorul ei si in Referindu-ne la acelasi element de prestanta- perceptia- poate sa fie statica/dinamica generand cateva ipostaze,
perceptia spatiului imi apare acea parte a alcaturii spatiale care este mai apropiata de mine dar la acest lcuru trebuie sa adaugam faptul ca perceptia se poate realiza

privesc dintr-o parte a pietei catre o alta parte a pietei si am de comentat o silueta locala- poate sa fie interesanta prin Ascendent frontal descendent
configuratie, prin care spatiul este rpelucrat, sau poate sa fie ordinara, sa nu trezeasca un interes, sau in zona arcului
lui aureliu la louvre si privesti catre V- silueta caracteristica si f interesanta pt paris- in departare relieful caracteristic FRONTAL
al parisului, cu ridicarea orasului pe panta colinei repsective incununata cu catedrala Sacre \coeur imagine partiala
este o perceptie care se realizeaza atunci cand directia de perceptie este orizontala- privirea este intr-o pozitie
fiind vorba de o perceptie din interiorul alcaturii spatiale ale acestui mare oras
efectiv verticala a individului fara niciun efort deosebit al organului de vedere, al ochiului
2. Silueta surpriza de obicei o silueta care are atractivitate deci imaginea rezulta legata f strans de un element
In mom in care individul face un efort de imclinare a capului sau de msicare a ochiului directia de perceptie se modif
important de prestanta nu e perceputa treptat de la o distanta mare, nu e vb de un parcurs indelungt catre acel
fata de orizontal, devenind ascendena/ descendenta in cond unui teren plan sau se poate produce in cond unui
teren plat, fortat. Astfel incat perceptia sa fie descendenta spre elem de prestanta sau ascendenta spre elem de Situatia A: Campul struct al unui sg elem de prestanta si care se def fara a fi vb de o formula matematica f
prestanta. precisa, ci e vb de o formula de imprsie, o formula care se evidentieze un principiu nu o rel exacta. Rap intre
prestanta si mediu/ cadru, raportul intre inaltimea elem de prestanta si h cadrului,
Aceasta diferentiere pentru imaginea care se realizeaza---- conteaza modul in care in tabloul de care vorbeam apara
elementul de prestanta. In general un acelasi elem de prestanta luat in consid ca generic, situat in descendenta isi va Situatia B: avem de a face cu 2 elem de prestanta, fie ca le preluam istoric, fie ca unul din ac elem apare acum,
pierde din valoare ca integritate si marime a volumului respectiv, in timp ce situat in ascendenta isi va spori valoarea, plecam de la interpretarea teoretica, in sensul ca fiecare prod un camp struct si ele sunt dif calitativ si cantitativ, astfel
fara deci, ca el , in sine ca obiect sa schimbe configuratia. Aceasta face ca problema constructiei si ocuparii teritoriului incat rezulta o intelegere/ interpretare in sensul ca : campul structural global care se realiz se defineste ca
intr o topografie variata sa devina o problema importanta de natura compoitionala. raport intre prestanta 1 inmultit cu prestanta 2 impratit la inaltimea cadrului . Ce rezulta? Ca doua elem de
prestanta situate la o distanta relativ mica intre ele, a.i. campurile de prestanta individuale se suprapun ele lucreaza
Imaginati va un relief care in aceasta conditie se pune problema ocuparii sale prin niste constructii.. NU are impreuna generand un camp structural unic mai puternic.
importanta ce activ sunt in cladirile resp, dar apare o leg intre tipul si felul activ din clad resp. Avem de a face cu o
ocupare a terenului cu acelasi tip de cladire, aceeasi inaltime. Rezulta ca obt o ocupare o copmpozitie care In practica sunt 2 sit care pot fi luate in consid.:
reproduce terenul resp., o ocupare care acopera terenul respectiv. O alta varianta: sa construiasca cladiri inalte in
partea de jos si joase in parte cu cota mai inalta: se realiz dintr un relief vizibil agitat se realiz o masa uniforma la situatia de solid comun -----cand 2 elem de prestanta sunt situate astfel sa genereze un camp struc superior
aceeasi inaltime. Avem de a face cu o neglijare a sitului, caracteristicilor sitului. A 3 a varianta: constr clad joase in calitativ-
partea de cota joasa si clad inalte in partea cu cota inalta: rezulta o supralicitare a reliefului existent naural, ceea ce
inseamna, fol termenii cunoscuti: promovarea conditiilor de sit rezulta o accentuare a conditiilor sitului, o revaluare a ex: trunurile gemene NY; cand Manhatan se manif ca o aglomerare de turnuri, deci de elem de prestanta , realiz unui
caract sitului. alt elem de prestanta nu avea o val suficient de mare pt a se impune, el realiz cele 2 turnuri gemene care au devenit
elem care coaliza intreaga adunare a Manhattan ului intr un ansamblu unic. Atunci cand s a prez proiectul el a fost
Var 2 nu trb luata in consid(repr anihilarea spatiului, consid o abordre neprofesionista a sitului, considerata o inteles ca o necesitat, pierduta atunci cand turnurile s au prabusit. Din imag Mnhatanului lipseste cv, care se realiz
eroare) Cunosti urb intr un sit dupa modul in care actioneaza de la inceput asupra sitului respectiv. A nivelat terenul si unitatea de ansamblu.
a realizat constructia pe un teren plat, ceea ce poate sa apara caraghios in ultim instanta. Sunt la munte , cu teren in
panta si sap pentru a realiz constructia pe teren plat (ac clad se poate construi oriunde, nu numai in terenu in panta)- Alta situatie este cea a dualitatii: ----doua elem de prestanta sit la o dist in care campurile struct se suprapun f
adaptarea la sit- constructia trb sa fie rezultata din terenul resp, dar si cu prelucrari in terenul resp. (ex asemanator putin / deloc, atunci se creeaza o dualitate suparatoare, o dualitate in care 2 elem isi disputa dualitatea fara
Hotelul Mara -Sinaia); asemanari de prestanta.

Ex bune: Cercul Militar-pozitie cu anumita dificultate, tinaind cont panta si realiz unui sp public reprezentativ; Situatia C: Elem de prestanta sunt mai indepartate a. i. Ele intra intr o rel de sistem si deci
coompozitional se supun acestei nevoi a relatiei de sistem . Este data si aici o formula de principiu: Prestanta
In legatira cu acest element de prestanta: elem de prestanta in perceptie prezinta interes sau pierde din interes si prin unu la patrat supra Prestanta 2 la partat + dist dintre ele, totul dintre distanta D si totul supra M . Aceste
pozitia pe care o are in org spatiala in planimetrie in rap cu pozitiile pe care le are observatorul : formule de princpiupiu au acelasi element, acelasi schelet de constituire.

asezarea unui elem de prestanta pur si simplu incapatul unei artere importante de circulatie (atunci problemele fiind Ipostaza D: elem situate suficient de departat a i ele nu se relationeaza , dar noi trb sa avem in vedere ca ,
de o anumita natura) si situatia cu Palatul Amiralitatii la Petersburg; un ex stralucit: Principalul ax compozitionale de dc, teoretic ac elem de prestanta genereaza mai multi / mai putin in suprapunere niste campuri la dimens diferite in
la Luvre spre Defence; concordanta cu caract lor si aceea e o situatie in care dpdv comp o vedem din afara in realit spatiului trb sa avem in
vedere ca sit resp e perceputa de unul // altul dintre observatori din locuri diferite si ca atare daca aici vb de 2 elem de
Cealalta situatie: un acees care nu e definit geometric poate fi luat in consid ca poz favorabila dpdv prestanta situate suficient de departat pt a lucra fiecare pe cont propriu ac lucru e valabil pt perceptia din anumite
compozitional: o artera de circ import in raport cu pozitii import pt asezarea unor elem de prestanta: am putea avea locuri ale ansamblului, iar din alte locuri aceste elem in tablou vor aparea f apropiat intre ele. La niv imaginii urbane
de a face cu un obiect de perspectiva indepartata; in ultima instanta avem de a face cu o unica stare compozitionala comentate ar putea fi o situatie construita intentionat in acest sens, f clar, da rintr o astfel de situatie ar putea sa apara
in cadrul teritoriului. si elem de prestanta care de fapt in realit spatiala sunt altfel pozitionate. Imaginea e o realitate in sine, dar imaginea ,
nu intotdeauna este o realitate in fapt, a alcaturii spatiale, a organizarii spatiale, ac lucru e esential--- pe care il evid
Acest elem de prestanta def un camp structural. compozitia dinamica. Fptul ca compozitia e judecata pe plan de noi din afara , ea se constata in realitate intr un alt fel,
de aceea am facut dif dintre imag in reprezentare si imag in perspectiva.
un elem de prestanta genereaza un camp struct in jurul sau; ac camp e reprezentat teoretic ca o cupola; nu vb
de niste relatii undeva in cerc, dar putem lua in consid rel care se constiuie si se manif nu numai pe oriz ci si radial Schema: in tabloul vizual cu cat ma departez apar mai multe cladiri, Eu trb sa am in vedere toate posib, pt ca
catre exterior in cond in care ceea ce se afla in jurul sau se constituie din eleme cu inaltimi remarcabile, posibil intr o posibilitate o clad poate fi favorizata/ defavorizara in alta posibilitate. Judec cladirile intr un plan de detaliu in
diferite. IN aceste cond sunt urm situatii teroretice: amplasamentul resp. Atunci cand s-a croit prima organizare a ansamblului dupa traversarea Sennei , nu exista o sol
incheiata pt finalizarea ansamblului, exista insa o solutie de principiu.
DETERMINARE TEORETICA A CAMPULUI STRUCTURAL FORMULE MATEMATICE
Obs 1:Apare o situatie in care ac elem de prestanta sunt mai numeroase si in fct de niste locuri de observatie, modul
de grupare si asociere in imagine este diferit, se creeaza imagini diferite, deci fiecare din ac elem sunt puse in
ipostaze dif, de imagina, atunci noi ca profesioniste trb sa verficam aceste ipostaza, sigur nu e posibil sa realiz cv
care sa rasp favorabil tuturor posib de observare. Trb sa facem o analiza pa prioritizam locurile importante pt Presupunem o artera de circ, de o parte si de alta a acestei arterer avem elem de prestanta complet dif (P-P+1-
ca acea clad sa aduca o contributie import la imag orasului, atunci apare optiunea, adica vom prefera amplasamentul cealalta parte P+10) caracterisitc oraselor americane. Situatie in care lucrurile se judeca la nivel de cartier si prin
resp pt niste imagini cu riscul ca din alte locuri sa avem de a face cu niste imag nefavorabile. Rezulta ca orasul nu e o forta lucrurilor apar aceste diferente intre un cartier si celalalt. Exista un cartier cu clad luxoase iar pe cealalta parte
perfectiune la niv orasului ci e un produs de optiuni. avem de a face cu case in ruina. Ceea ce nu e caracteristic in orasul european.

Observatie 2: Realitatea perceputa numai de cineva profesinist din afara intregii alcatuiri spatiale ------ in Presupunem aceeasi situatie pe soseaua Iancului- (Pe o parte clad inalte cealalta cladiri joase)- ce s ar putea face?
realit campul struct se consituie pt un observator din sp, in jurul spatiului si preungirea spatiului catre locul de Principial, vom vedea aceeasi echilibrare. La niv de camp struct. Avem 2 campuri- unul rosu si unul albastru. Ce
observare, acea prelungire luand o configuratie planimetrica diferita de la o situatie la alta in fct de ce se inampla, in putem face pt a uniica cele 2 campuri structurale. Elem caracteristice pt campul struct rosu se reali in campul struct
fct de culoarea de perceptie, de spatiile posibile , libere perceptiei care raman. In ac cond avem in vedere ca: conf albastru si invers si se creeaza pt aceasta parte de adiacenta, caracteriza prin elem care apartin celor 2 campuri
legilor perspectivei, in realitate, in perceptie , din acest punct intra nu numai ceea ce inseamna elem de prestanta si struct. Atat vizibil cat si juridic si financiar. Se evid relatia dintre un amplasament si fiecare dintre locrurile
ceea ce e in jurul lui , ci si ceeea ce este in prim plan , deci exista posib ca o clad care e in prim plan fata de observatorului.
observator, desi e cu mult mai neimportanta ca dimens ca elem de prestanta sa apara in imag ocupand in imag mai
amplu decat elem de prestanta resp. Acea persp creeaza, deci o constructie de rel spatiale adaptata atat spatiului in Amplasamentul cel mai favorabil pt o cladire este proprie unuia sau altuia dintre programele care au fost propuse. Sa
sine in care exista elem de prestanta cat si relatiile legaturii in care se afla observatorul. Un obs simplu nu e constient optam ceea ce ne impune unul sau altul dintre locuri in dezavantajul a ce ne impune alte locuri.
de ac consecinta,o preia, dar acest lucru trb preluat constient de catre profesionist.
O piata urbana ca sp public e rezultatul unor interventii care indif daca sunt realiz deodata in baza unui aceluiasi plan,
Scheme: Situatia 1: A+B+B+C+.... dar urmaresc punrerea in aplicare a unor principii compozitionale. Un al doilea concurs 1981-a fost o act de
arhitectura si urb demonstrativ democtratica, pt ca proiectele au fost expuse intr un mare cort. In consecinta au
RITMUL rezultat circulatia est-vest pe element comun; realiz unui sp reprezentativ

Avem de a face cu toate ac elem componente ca elem de prestanta, numai ca exista un loc de obs in care in tabloui Berzei- s a insistat pe prelugirea si supralargirea strazii Berzei.
(A(A1+A2))de observare nu intra doar 2 elem, exista un alt loc de unde in tablou intra A+B/; situatiile resp intervin si
se combina asa cum e infatisat in dif ipostaze de org a spatiului. Aceasta piata este un maidan, neorganizat, prin fpt ca nu si gaseste o unitate spatiala, acest coridor Mihai Bravu-
Titulescu constituie o bariera structurala, dar si in plan fizic config- avem de a face cu o scara a spatiului, de fapt
Pornind de aici ajungem la posibilitatea structurarii in alcaturile spatiale a unor alcatuiri spatiale care au avem 2 campuri struct, de nord si de sud, ce putem face pt ca ac 2 campuri struct, printr o suprapunere sa conduca
caracter de continuitate si unitate: la un ansamblu unitar? Aruncarea unor elem caract ale unui camp struct in celalalt camp structural.

ritmul, ca sucesiune in lungul unei artere, deci in lungu unei directii a unor elem de prestanta . Ritmul este aceasta Inca din 1996-97 a aparut solicitarea unui aviz de constr a unei clad inalte in acest loc, e vb de o cald veche care
succesiune de campuri structurale, o succesiune mai lax sau una mai rapida, in care campurile struc se ramane pe loc si frontul acesta devine in locul sos Aviatorilor.
suprapun, in aceasta conditie, referitor la suprapunere/ nesuprapunere conduce la niste variante f diferite de ritm in
cadrul compozitiei. Brd-lu o cladire in care initial a fost facuta d eun arh roman, a intrat in conflict, ia la final a fost un arh francez,
realizandu se una din clad inalte urate ale Bucurestiuli, in tp ce aici erau discutii, se realiz ac clad inalta pe BLD 1
Trb luat in consid tot ce am spus pana acum si printr o raportare la miscarea observtorului pt ca ac lucru e evident si Mai. IN mom de fata exista aceste 2 clad. O clad care dpdv arhitect e o expresie nereusita, dar dpdv urbanistic este
pt ce se poate comenta aici, dar e f evident in raport cu ritmul. Daca ma deplsez pe jos, / bicicleta / masin/ tren o espresie reusita, are rol urbanistic pt ca ac clad da finalitate, rost spatiului acesta, in intrarea dinspre \m Bravu spre
aaceeasi stare de ritm se poate percepe compozitional diferit pt ca viteza are influenta asupra asului ritmului ca dist in P Voctoriei, piata is gaseste o stabilitate cu ajut ac clad care e totusi in afara pietei. Uneori in rezolvrea unui spatiu
care se afla elem de prestanta. putem sa obtinem aceasta rezolvare prin realizarea unei comp . cu ajutorul unor elem exterioare. La frontul acestui
bulevard apare intr un mod brutal, abuziv, nepotrivit, ea ar fi avut nevoie de prelucrare a spatiului respectiv. (fie o
A ritma o organizare spatiala inseamna sa tinem seama de conditia de deplasare in care ritmarea retragere/ crearea unui largo intre intersectia cu BLD Barbu de la Manta).
respectiva va fi perceputa. De luat in consid. Faptul ca un ritm poate sa existe/ sa nu existe, dar dincolo de ritm
avem de a face cu gruparile de elem de prestanta ca semne/ semnalizari cu caracter compozitional . Faptul O cladire inalta neportivita lng o clad mica si invers, la urma urmei, e o problema de relatie.
ca la intrarea pe o artera de circulatie am o asemenea grupare / alta pune in evidenta sensuri diferite de interes in
cadrul compozitiei, pt ca principial altimetria in cadrul orasului ia in considerare acest lucru. Atunci cand acceasta
valoare compozitionala se expr prin elem de inaltime e normal sa am aceasta cadere, aceasta eliberare in jurul
elementului, al gruparii de interes, de fapt a spatiului se lucreaza f mult in astfel de situatii cu o anumita putere a Elemente de configuratie spatiala
semului si deci a simbolului.
Elemente prin intermedul carora un spatiu ia o anumita configuratie. Configuratia spatiala se evidentiaza
O intelegere mai evidenta la nivelul campului structural, e o situatie care rezulta intr un teritoriu in care avem de a compoztional prin ceea ce numim valori de vizualizare a spatiului valori de vizualizare ale piesajului sau valori de
face cu o multitudine de elem de prestanta. Problemele care apar si impun conditii in practica sunt f dif. Una din vizualizarea ale cadrului spatial in masura incare organizarea spatiului respectiv ia in consideratie mai mult sau mai
probleme este anihilarea structurala. putin obiectul construit. Sunt 3 categorii de astfel de elem de vizualizare a spatiului
1. (Nivelul de interventie al profesionistului ) PRIVELISTEA poate sa fie un efect deosebit chiar si atunci cand Pentru ca aceasta directie sa fie nu numai semnalata, dar si precizata f clar in cadrul spatiului, avem nevoie de un
nu exista nicio interventie- ne aflam undeva in natur, intrun loc de unde ne delectam cu o proveliste in peisaj. Nu orice culoar de perceptie, un culoar care se constituie in lungul liniei de perceptie. Acest culoar fiind definit de o
loc poate sa faca favorabila o priveliste. Ce este imp pt o priveliste ? in afara situatiei in care putem considera incadrare.
o perceptie panoramica, deci situarea observatorului intr-un loc de unde poate sa priveasca si sa
cunoasca situl de jur imprejur, privelistea este imaginea care rezulta in cadrul unui camp vizual se Nu avem cum sa limitam in priveliste efectul de perspectiva. In aceste conditii ef de persp se caracterizeaza
impune in spatiu o conditie, anume limitarea. cantitativ, prin rapoarte de dimensiuni si in general fiind vb de rapoarte avem de a face cu punerea in relatie a
Din spatiu, pt a vorbi de o priveliste, avem in vedere o limitare a spatiului, dimensiunilor apartinand la doua sau mai multe componente.
TIPURI DE LIMITARI ALE SPATIULUI PT A CREA PROVELISTEA
------o limitare care este prezenta in tablou. Aceasta limitare se poate realiza prin natura locului- un acces care Intr o singura conditie avem de a face cu punerea in relatie a unui elem . -Cap de perspectiva. Se
nu e usor rectiliniu, ajunge la un mom int-un loc de unde existand o vegetatie de o aprte si de alta se deschide ceea caracterizeaza prin inaltime si latime. Ca obiect/prezenta frontala putem vb de un element care se evidentiaza prin
ce numim priveliste volum, suplete inaltime, altfel relatiile care constituie rel dimensionale sunt intre lungimea liniei de perceptie, adica
------limitare CARE se poate realiza prin constructie- apare FRAGMENTAREA PRIVELISTII interesanta ca
dist dintre observator si obiect , cap de perspectiva si inaltimea obiectului care este cap de perspectiva, avem pe de o
relatie spatiu construit sp interior si sp exterior. Sunt multe programe si istoric vorbind situatiile in care in alcatuirea
parte dist dintre ob si elem de prestanta si latimea culoarului.
spatiului cosntruit se avea in vedere existenta unor parti ale spatiului cosntruit care sa aiba o prima functiune in
sensul relatiei cu exteriorul, logia, pridvorul, galeria, sunt elemente spatiale care au acest sens. In felul acesta Este vb de caracteristici in cadrul profilului transversal, Luam in consid raportul dintre latimea culoarului si inaltimea
spatiul exterior este adus in interior. fronturilor latrale. Prin compozitie, acest raport nu e obligatoriu a se constitui la o anumita valoare, dar acest lucru trb
Logia in palatele venetiene este celebra, a fost preluata in palatele brancovenesti, nu formal ci perfect inteleasa ca
urmarit in sensul ca efectul de perspectiva e cu atat mai pregnant cu cat raportul intre lungimea pe care se
spatiu de relationare cu ceea ce inseamna privelistea- exteriorul. Fragmentarea care apare in general la unele logii si
efectueaza perceptia si latimea culoarului e in favoarea lungimii culoarului. Un culoar cu cat e mai lung atat
la galerii da de fapt un anumit sens imaginii privelistii in ansamblu datorita contrastului intre primul plan construit si
efectul de persp e mai pregnant.
planurile ulterioare care se indeparteaza.

MIJLOACE DE RALIZARE A FECTULUI DE PERSPECTIVA


Curs 5 11 ianuarie
-PARAVAN VERTICAL JOS CULOAR CU H MICA
Capitolul 3:
Inaltimea incadrarii acestui culoar are o importanta pt efect, pt o anumita determinare a efectului, dar trb subliniat fpt
Elemente de configuratie spatiala-elem caracteristice de configuratie spatiala
ca efectul de persp e posibil in unele situatii in conditia in care acest paravan vertical e relativ jos, adica de h mica,
sub orizontala de vedere/ orizontala ochiului. Dpdv compozitional, uneori e suficient, ca un ef de persp care se
3 categorii de config spatiala -care in fct de context genereaza tipuridiferite de imagine
realiz prin marcarea culoarului repsp prin interm unor borduri . A gandi un pavaj intr un sp mai larg a unei piete
in care desenul urmareste sugerarea unui culoar, precum se spune, un covor catre obiectul cel mi important sau
PERSPECTIVA
catre un ob care are o anumita valoare cu caracter decorativ devine suficient pt a creea uun efect de perspectiva
Perspectiva-efectul de perspectiva fiind in perspectiva conceptiei si recunoasterile din perceptie a celei de a doua care evidentiaza importanta ob resp.
valori de indivdualizare.
- CULOAR INCHIS PE O SG PARTE
Perspectiva- portiune de priveliste, o parte din priveliste care e incadrata, determinata, limitata in special
Dpdv al mijl de realizare a efectului de persp avem posibilitati deosebit de multiple. Ceea ce realizeaza prin ceea ce
lateral, ceea ce face ca perceptia sa fie indrumata in mod natural catre un obiect care are o importanta
propune sa fie in concordanta cu natura, caracterul spatiului resp si deci cu importanta obiectului este pus in valoare.
de cele mai multe ori functionala, dar nu intotdeauna, dar care are importanta dpdv al spatialitatii, in
Efectul de perspectiva se poate realiza si intr o conditie speciala care pt a sublinia si marca acel culoar de perceptie
cadrul persp este centrul de perceptie, elem de prestanta in cadrul spatiului.
sa folosim numai inchiderea pe o singura parte a culoarului, numai cu un front vertical .
Putem avea de a face cu ai multe elem de prestanta. Perspectiva sa se realiz in raport numai cu unul din ac elem de
Acest lucru nu se poate defini gratuit, de exemplu dc avem de a face cu o artera de circulatie in interiorul unui
prestanta si aceste elem care constituie elem de fixare al elementului de perspectiva sa nu fie cel mai important elem
ansamblu construit. Marchez frontul numai pe o singura pare, pe cealalta avem de a face cu niste cladiri care nu
de prestanta.
intra intr-un front care are o asezare neordonata. Acest lucru nu mi serveste pt a creea un ef de persp care se afla la
o anumita distanta.
IN ansamblul compozitional avem de a face de multe ori cu situatii contradictorii. In cadrul privelistii efectul de
perspectiva inseamna punerea ellementului de prestanta intr o anumita conditie. Inseamna ca elementul de prestanta
In schimb daca avem un ansamblu construit pe o faleZa a unui curs de apa atunci frontul constr poate sa se
se afla la o distanta fata de observator, ceea ce determina f clar directia de perceptie.
constituie ca front consrtuit vertical ca un efect de perspectiva. Ma refer in cond in care acelasi efect definit in
plan vertical unilateral e posibil de realizat in conditia in care am de a face cu un front constuit f clar , o
In spatiu elem de prestanta atrage atentia in mod natural , dand directia de perceptie . In fct de ac directie
artera de circulatie si un sp deschis caracterizat in sine, de ex cursul de apa, astfel persp se constituie intr un obiect,
sau linie de perceptie se defineste geometric tabloul in cadrul campului vizual, in consecinta se def compozitia
astfel ef de persp se constituie in afara contextului de simetrie.
peisajului respectiv.
ELEMENTUL CAP DE PERSPECTIVA Efectul de perspectiva in alcatuirea spatiala este determinat si de asezarea elementului care constituie capul elem de
persp. IN principiu e vb de un elem care are o anumita prestanta si care se afla in cadrul tabloului in cadrul culoarului
Elementul care constituie un cap de perspectiva. Fiind vorba de acel culoar de mai devreme de de perceptie, dar mai mult de atat luam in discutie pozitia acelui obiect.
observator si de capul de perspectiva.
Atunci putem avea in discutie mai multe tipuri de efect de persp dincolo de ce am vazut anterior ca
Acest cap de pers intr o generalizare principiala
EFECT DE PERSPECTIVA FRONTAL/ ORIZONTAL ASCENDENT/DESCENDENT
1. poate sa fie o constructie elansata , de tip coloana, o clad f inalta,
2. poate fi in alta Varianta o constructie masiva care se rremarca printr un volum simplu sau compus EFECT DE PERSPECTIVA DIRECT FRONTAL
3. poate fi o constr tip poarta arc de triumf, ceea ce inseamna un volum a masei sale eliberata in spatiu, fiind un
elem care nu se evid prin volumetrie deasupra terenului ci se evid printr o anumita prelucrare. Atunci cand culoarul de perceptie e recfctiliniu si cand obiectul se afla in capatul acestui culoar. El
constituindu se in consecinta prin insumarea celorlalte caracteristici necesare de care am vb anterior.
Un ELEMENT decorativ vegetal sau mineral (un pavaj) o fantana , o oglinda de apa. Aceste elem pot avea valoare de
perspectiva conditionat, adica in anumite situatii, astfel aceste situatii sunt determinate de relatia intre perceptia
Putem avea intr o cond asemanatoare, dar nu identica situatia in care culoarul se opreste dpdv spatial intrun
de catre observator si oiectul respeciv. Avem de a face cu perceptie oriz frontala/ perc ascendenta/ descendenta.
front sau cladire care nu indeplineste conditia de a fi un elem important de prestanta . Rolul elem de
prestanta in calitatea aceasta de cap de persp il poate prelua o alta cladire care se afla in al doilea sau al3 lea plan ,
Elementul tip coloana e un elem care este posibil de amplasat intr o perceptie oorizontala . El e
astfel se constit un fel de persp frontal.
avantajat de pozitia ascendenta si dezavantajat de cea descendenta.
Capul de persp resp nu e in contact direct cu spatiul unde se consuma efectul respectiv, de ex: Imaginea care se
Elementul de tip volum construit masiv e posibil de amplasat si in perceptie ascendenta si
constituie la NY, unde cladirea inalta realizata de Gropius peste gara centrala a orasului genereaza o astfel de
orizontala.
imagine, gara e realiz intr o piata centrala care segmenteaza artera princ, liniile de teren fiind subterane. IN lungul
bulevardului se creeaza o imagine de acest fel. Perceptia direct sa indirect a capului de persp se poate realiz s in
Volumul de tip poarta posibil in perc orizontala si ascendenta, cea ascendenta fiindu-i
conditiile in care efectul nu e frontal ci se realiz un efect lateral, avem de a face cu un ef de persp directa/ ndirecta
favorizanta. O percepetie favorizanta= perceptia care mareste efectul. Acelasi spatiu, acelasi lucru in spatiu
laterala.
perceput din pozitii diferite in conditii diferite poate sa genereze efecte diferite, desi in sine el e acelasi, efectul prin
impresie a observatorului poate fi diferita.
EFECTUL DE PERSPECTIVA FRONTAL PE TRASEU CURB
Elementul tip parviu floral/pavaj posibil de amplasat cand avem de-a face cu o persp
IN sensul ca elem de prestanta apartine unui din cele 2 elem cadru al efectului de persp. Acest efect de persp e
descendenta.
avantajat de traseul curb al strazii , adica efectul e sporit, ceea ce e valabil, in efect sporeste. IN conditiile
respective, in gen traseele curbe ale strazilor favorizeaza realiz unor efecte de persp deosebit de interesante, pt ca o
Dc suntem intr o sala de spectacol, la parter, avem o imag a salii, la o loja sau balcon-avem asupra salii o alta
cladire care e un element de prestanta poate sa se afle/ sa participe, datorita modificarii pozitiei de
imagine. Componentele sunt aceleasi, dar impresia e alta.
perceptie sa ajute la realiz unor imag diferite. Aceasta fiind o caracterstica de mobilitate in cadrul spatiului.
Sp vazut la niv ochiului pare mai mic decat acela vazut de la inaltime.
In legatura cu aceasta trb sa retinem fpt ca la o strada pe un traseu curb exista o diferenta privind conditiile de
participare la imagine intre frontul concav si cel convex. Intotdeauna fr concav e cel valabil , favorabil pt
SP vazut de sus in jos pare intotdeauna mai mare , amplu, pt ca sp se def mai cuprinzator . Imaginea, de ex
amplasarea unor clad importante pt ca datorita curburii primeste perceptia in mod favorabil , in timp ce
de la etajul20/30 a manahttan ului iti lasa impresia unui sp mut mai mare la nivelul strazii, iar daca vedem de jos in
frontul conve nu e fav unor astfel de constructii, pt ca perceptia sterge frontul resp.
sis, imag unui sp e mult mai mic.
EFECTUL DE PERSPECTIVA DESCENDENT
4. de parviul floral/ pavajul, care nu exista dpdv comp cand avem de a face cu o persp ascendenta, el devine
interesant atunci cand avem de a face cu o perspectiva descententa. In principiu, nicioddata cand persp e
descendenta, ptrin toopografia terenului nu amplasam o cladire importanta pt ca isi pierde din valoare, de a aduce un Descendenta este un lucru, o situatie a conditie toopografice a terenului care genereaza niste efecte de perspectiva
aport compozitional. cu anumita particularitate. E vb de efecte de prespectiva care se topesc de fapt intr un spatiu in organizarea
spatiului, asa incat situatiile resp pot fi realiz ca efecte de desfasurare sau efecte de silueta.
Intotdeauna cand avem de a face cu o perceptie descendenta accentuat a- descendenta si e totusi
necesara o organizare arhitecturala de spatiu in captul culoarului de perceptie, atunci acea constr tr sa O Situatie speciala e atunci cand in cond in care observatorul si elementul de prestanta se afla pe o aceeasi
fie de H MICA !!!!!!!, sub niv orizontalei si trb sa avem o grija deosebita pt ceea ce inseamna realiz acoperirii cota, pe orizontala de perceptie, dar intre cele 2 pozitii se remarca o declivitate a terenului, in sensul ca
constructiei respective, acoperisul pt ca acesta devine elem de interes intr o pozitie ascendenta. O strada in terenul este scobit. Aceasta situatie poate sa fie prin folosinta naturala a terenului fara o intereventie sau poate fi prin
descendenta spre o oglinda de apa/ faleza nu va fi niciodata inchisa pt ca ef de persp se constituie astfel asupra amanajare.
oglinzii de apa si asupra sitului.
O astfel de rezolvare compozitinala e descoperita si utilizata relativ intens in peisagistica engleza, cand realizarea
TIPURI DE EFECT DE PERSPECTIVA amenajarilor peisagiste, a parcurilor in cadrul unor domenii nobiliare cauta astefel de situatii. Exista o decivitate
mai adanca sau mai putin adanca se numeste caldare, astfel incat in amenajarea peisagistica accesul spre clad
importanta spre sediul nobiliar, spre castel e intrerupta de cursivitatea , liniaritatea ei. Astfel incat accesul catre
palatul resp se poate face pe o circulatie care se desparte mergand pe liniile de cota ridicata ale reliefului respectiv, AXA
spre buza caldarii. O amenajare peisagistica prin plantare masiva in exteriorul circulatie si o plantare pe grupuri e de
asa natura incat sa lase o percepere valabila catre castel traversand aceasta pajiste. Mijloc compozitional si de valorare a sitului organizat dpdv functional si configurativ sprijinindu-se pe un
element linear de plan ca legatura intre doua sau mai multe locuri specifice
De aici rezulta mai tz o org spatiala care in spatiul circular verde, organizat in consecinta, fie ca se realiz pe un plan
circular, geometrizat sau patratic, este o maniera de abordare peisagistica a spatiului care a fost preluata in 1. Axa se defineste atat compositional configurativ cat si functional
consecinta sp urban a pietei urbane.
2. Se sprijina pe o linie de plan, un element linear de plan
Formele sub care se realiz acest bulingreen permite o percepere descendenta , care e mai cuprinzatoare, care e
mai de efect decat perceptia la nivelul orizonatalei asupra spatiului. 3. Face o legatura intre doua sau mai multe locuri specifice

O rezolvare de acest tip este rotonda scriitorilor in cismigiu. Axa nu este un spatiu linear oarecare sunt necesare acele locuri specifice , daca nu avem de-a face cu niste locuri
specifice, indifferent daca alte carcteristici sunt depistabile in spatiu, nu avem de-a face cu o axa de compozitie. In
In lungul axului rezolvarea peisagistia a parviului se incheie in apropierea aleii traversate. Ceea ce inseamna bandoul aceste conditii axa are rolul de a directiona, de a ordona si de a uniformiza in spatiu
floral sa se inchida.
Principial este vorba de a defini foarte clar cel putin doua locuri de interes , locuri in care se intampla ceva,
In sectiune transversala se realizeaza o decupare in adancime a spatiului, exact unde se produce incheierea locuri in care in sine sunt definite compositional- marile axe in marile compozitii urbane sunt legaturi intre spatii
bandourilor florale. Se citeste de pe alee dar nu se citeste in perceptia generala in lungul parviului axului principal. urbane importante, intre piete urbane
Starea deplorabila a cismigiului a estompat aceste rezolvari.
Faptul ca axa ordoneaza inseamna ca de fapt o axa este cadrul potrivit pentru a realiza o anumita succesiune in
Perceptia descendenta o perceptie care nu poate fi neglijata. Sunt preluate teritorii cu o topografie relativ agitata, lungul el si spunem ca ordoneaza pentru ca intr-o alcatuire urbana dezordonata, introducerea unui ax, impreuna cu
cu pante ridicate. Aici intervine in primul rand o stiinta si o tehnica a asezarii orasului pe astfel de pante. Apar si ceea ce axul adduce cu sine creeaza o anumita stare de ordine.
considerente de ordin compozitional si estetic. Perceptia de sus asupra unor obiecte conditie in care acoperirea
moderna prin terasa e o acoperire dezavantajoasa, care produce o inasprire si deteriorare in planul imaginii. Spre exp ritmarea- in mom in care in lungul axei indifferent de modul in care este construit, ocupat teritoriul apar si
se realizeaza niste elemente in ritm lucrul acesta impune in intregul teritoriu o anumita ordine, chiar daca nu avem de-
In Laussane Reglementarile permit realiz unor constr noi in terasa cu cond ca terasa sa fie amenajata coresp dpdv a face in lungul axei respective cu un cadru unitar in sine, iar aceasta ordine la randul ei unifica termenul de unificare
peisagistic. Versantul principal pe care s a realiz la inceput orasul se constituie pe o cota de cateva sute de ha de la se refera indeosebi la procesele de restructurare- compozitie prin organizarea urbana a unor spatii
parte ce a mai de sus pana la malul lacului. Strazile princ sunt realiz in lungul pantelor. Astfel imaginea de sus a
orasului pun in evidenta toata aceasta asezare a orasului. Caracteristicile unei axe sunt date de ----

Tot la Laussane exista o cladire a prefecturii, cladirea administrativa, initial era situata la o strada de cornisa a 1. Capete
orasului, nevoia de parcare e nevoie sa se faca o constructie de 4 niveluri. Accesul carosabi la clad se face printr o 2. Traseu
bretea carosabila prin spatele ei, care initial era o zina verde, pt ca aici toata terasa peste parcare e amenajata
AXA CA TRASEU
peisagistic. Aceasta gradina e o continuitate a spatiului din interiorul cladirii administrative. Topografia locului
permitand o perceptie a spatiului in descendenta sau ascendenta e unul dintre datele terenului care devin cele mai
Traseul axei este de fapt definit in interiorul texturii alcatuirii urbane respective, in general, a vorbi despre un traseul
interesante in cadrul preocuparii pt o anumita organizare cmpozitionala pt ca accesul spre o clad import prezinta
axial inseamna a te referi la o artera de ciruclatie indifferent daca este prevazuta pt o circulatie carosabila sau numai
interes in raort cu ac agitatie, combinatie a declivitatilor terenului respectiv. Sunt unele cond care anuleaza o astfel de
o circulatie pietonala
declivitate creand o persp monumentala spre ob respectiv. Impune monumentaliatea.
s-ar putea presupune ca vorbind despre un traseu, vorbim de un traseu liniar. Traseul, intr-adevar este linear, dar
PERCEPTIA DINAMICA
nu este obligatoriu reciliniu , nu trebuie inteles faptul ca axul inseamna un spatiu linear rectiliniu.
Perceptia dinamica este accentuata. Intr o asemenea perceptie dinamica apar niste robleme pt ca nu orice ob de
Un traseu sinous poate constitui un ax atata timp cat el indeplineste acele cerinte de determinare a
prestanta suporta o miscare in perceptie in cadrul imaginii , in sensul ca in imaginea c care o perceptie
axului- face leg intre 2 sau mai multe locuri, serveste la o directionare, unifica organizarea spatiala in cadrul
progresiva asc/ desc e de urmarit, de ex: ansamblul olimpic din 1956 la Osaka la o cota de nivel ridicata. Acest
teritoriului
ansamblu surprinde o sala de sport, anexe, turnul olimpic cu flacara olimpica. Pentru ca ajungand aproape de trepte
turnul sa dispara complet din erceptie, urcand treptele, dupa aceea apare in perceptie partea de sus a turnului,
AXE VIRTUALE CA EXCEPTIE A TRASEULUI
simbolul, astfel incat urcarea treptelor face ca turnul sa se expuna si sa intre in perceptie .
De asemenea trebuie pusa in evidenta o exceptie existenta in compozitia urbana a unor posibile axe virtuale, axe
care nu stau pe o linie, pe un element linear efectiv de plan, dar ele se definesc linear in spatiu
Daca luam in considerare planul general de ansamblu al romei- piata capitoliului si piata catedralei sf petru- sunt axul support ramane in interiorul spatiului, cu unele exceptii iese in afara acestora in cazul sistemelor, combinatiilor de
constituite pe baza unui ax compositional principal axul interior al spatiului- piata sf petru se afla de fapt in spatii.
continuitatea esplanadei care de fapt prelungeste axul principal al ansamblului- este vb de un ansamblu axial realizat,
sprijinit pe un ax compositional la nivelul teritoriului mai larg AX RINCIPAL/ SECUNDAR / AUXILIAR

Nu exista o leg lineara directa intre ans sf petru si p.ta capitoluliului, exista insa un ax virtual- din piata capitoliului In sistemele spatiale, sistemul de axe se complica renasterea dechide acest drum pt ca in baroc spatiile organizate
perceptia in contextul privelistii in descendenta asupra romei suprinde relatia lineara de la capitoliu la sf sa evidentieze uneori sisteme f complexe axiale
petru
Spatiu sta, este legat in trama de axul support.axul support deci intra si iese din spatiu, iar sensul acesta
CAPETELE AXEI este generat de ideea relatiei sp respective cu ceea ce inseamna alcatuirea urbana in teritoriu- daca nu cumva sp
resp este centrul acestei alcatuiri si se afla undeva in alta parte, atunci intotdeauna rel lui cu centrul alcaturii,
Capetele axului sunt de cele mai multe ori legate de efectul de perspectiva de care vorbeam. evidentiaza acest sens de intrare in spatiu, deci a spune ca axul constitutive intra si iese din spatiu este de fapt o
exprimare relativa.
In cele doua exp lucrul acesat este evident pt ca spatiile sunt construite astfel incat efectul pricipal compositional
este efectul de persp asupra cladirii capitoliului primaria veche a romei din piata de jos si apoi prin urcarea scarii Axul support, axul pe care sta spatiul in configuratia lui are un ax constitutive principal care este ax
gigantilor spre piata de sus alta imagine de la raul arno la catedrala- perceptie cu effect de persPectiva intr-o transversal si care este legat in primul rand de dominanta in cadrul spatiului dominana insemnand in conf
perceptie progresiva in lungul axului respective acestul spatiu, absida, ar fi putut fi o alveola legata de o construictie importanta.

In alte situatii axele transversale au o adancime insemnata conducand in diferite locuri importante, interesante Avem situatia unui ax constitutive principal care este in legatura compozitionala cu un ax consitutiv secundar, cel
ale orasului ai fiecare dintre aceste locuri se poate consitui ca un ansamblu ai un asemenea ax sustine consistenta care defineste spatiul respective pe lungimea sa. Este posibila existenta si a unor axe constitutive auxiliare toate
compozitionala a unei intregi zone aceste axe constitutive care sunt aici ax principal, ax secundar, ax auxiliar trebuie sa indeplineasca calitatea
precizata prin def sa faca o legatura de perceptie intre doua locuri importante- daca axul consitutiv principal e definit
1. SPATIU CIRCULAR / 2. PATRAT / 3. DREPTUNGHIULAR in primul rand de dominanta, nu poate ramane in cealalta parte fara sprijin- ai intotdeauna un ax constitutiv inegal ca
importanta trebuie sa aiba un element de sprijin si in partea opusa locului imp
1.Definit de un front circular presupunand aceeasi arh ne aflam intr-un spatiu care are o particularitate prin
configuratia sa, dar nu are orientare pt ca de fapt pe desfasurarea planului vertical nu gasim niciun element care EFECT DE PERSPECTIVA TELESCOPIC- dinamizare a imaginii in spatiul respective
sa consituie, sa se defineasca ca element de interes, care sa atraga atentia in mod special
De la poarta pana la iesirea din Piata bisericii Madlene- avem de- face cu 4 profile transversale
2/3. apare o diferentiere intre laturi la spatiul dreptunghiular si o diferentiere la ambele in existenta acelor perceptia frontonului bisericii madlene in care sunt perceputie in fatada 6 coloane ajunge ca treptat sa se treaca la
intranduri ale diedrelor facute de planuri verticale si care determina axele diagonale deci aapre oa numita 8, apoi la 10, apoi la 12 coloane in mom in care ajungi si se vede in integralitatea fatada bisericii- acesta este un exp
particularizare a locurilor in cadrul spatiului datorita diferentelor intre trei tipuri de axe de dinamica compozitionala in perceptie- lucru insusit de orasul vechi, classicist

In celelalte situatii compozitia nu ne ofera imf cu privire al asezarea in trama stradala si nici la o orientare 1. Axul nr 1 serveste locul cel mai imp al alcatuirii urbane respective locul in care se asociaza cu axul de cat
compoztionala, lucru care in general lispeste compozitia locului respective de particularitate. Asemena situatii a2a. urmand sa se asocieze cu un ax de cat 3- un ax de cat superioara nu se poate termina, sprijini intr-un ax de
aproape ca nu sunt posibil de gasit in constructia urbana, decat intr-o abrdare neglijenta, contemporana a locurilor pt categorie inferioara
ca numai prin a lua in consideratie faptul ca intr-un spatiu se intra si se iese din el este dj un motiv care genereaza
Acest lucru duce la rez functionala a circulatiei pt ca atunci cand evaluezi o trama stradala urmaresti aceasta
un support pt orientare si pentru asezare in textura.
ierarhizare o strada cu un profil transversal de o anumita importanta intr-una cu o imp mai mica= greseala
1. Spatiu circular
2. Cel de-al doilea loc ca important ape ax avem de-a face cu o strada . Pe ea se afla o cladire imp care isi
Asezarea in trama in aceste conditii este rezolvata. Avand in vedere ca pe fronturile circulare, intrarea acestui ax si rezerva un sp de detenta in fata ei- prezenta cladirii genereaza pe aceasta strada un ax in capatul caruia cladirea
marcheaza locul important al axului respective pt ca acest spatiu sa exprime o compozitie- pe frontul de vizavi
iesirea se realizeaza printro organziare spatiala proprie locului respectiv si ca aceasta organziare devine
axum trebuie sa aiba un elem de sprijin- poate sa fie o fatada, alta decat restul fatadelor, la o anumita organizare a
element important si element subordonat sau doua elemente de aceeasi valoare care particularizeaza spatiu, traveii sau la expunerea pe fatada repectiva a unei logii, balcon, altceva ce nu se afla pe restul frontului respective ca
spunem ca acest ax support este in acelasi timp si un ax constitutiv pt ca spatiul nu numai ca este fixat in mod de tratare. Este vb de nevoia ca orice ax sa fie semnalizat macar in partea opusa obiectului important
textura, dar el se si organizeaza in raport cu acest ax. In spatiul respective, prin intermediul lui, apare dominanta, pe care il pune in evidenta prin axialitatea respectiva
elementul dominant- in toata desfasurarea fromtului circular apar elemente simple sau complicate, porti, care devin
posibile dominante ale spatiului Aceasta axialitate trebuie sa fie urmarita in orice alcatuire de spatiu- sp public, sp intre cladiri , evitand simetria si
preferand asimetria axul este obligatoriu intr-o stare de simetrie, dar simetria nu este obligatoriu intr-o
In cealalta ipostaza tot a unui spatiu circular, aceasta calitate dubla de ax support sau ax consittutiv se conditie de axialitate, dar e nevoie de echilibru
desparte pe doua axe- ax support si ax constitutive . de data ceasta elementele care sustin axul constitutive
fiind independente de axul support, fiind elemente numai ale axului consitutiv. Axul constitutiv, spre deosebire de COROBORAREA IN SISTEM DE AXIALITATE
Coroborarea in sistemul de axialitate prin intermediul acestor locuri aceste axe ca linearitate nefiind vizibile decat a componentelor spatiale, care se dovedeste ilogica sau care se dvedeste a avea niste relatii ilogice. Imaginea
prin intermediul conexiunii vizuale intre locurile respective- sunt situatii in care linearitatea sa fie expusa, mentala creeaza disponibilitatea de actiune pt fiinta umana. Aceasta e o consecinta a acestei calitati abstracte.
vizibila, in modul in care se organizeaza pavajul
Referitor la calitatile fizice ale spatiului acestea pot fi comentate in raport cu 7 repere de calitate constitutiva. De fapt
Ca legatura cu ceea ce inseamna efectul de perspectiva- capatul unui ax- in multe situatii inseamna a ne referi al un putem lua in considerare ca sunt 7 feluri, tipuri de calitati constitutive, pt ca e vorba de caracteristici efective
efect De persp de capat- efectu de persp este cel de care am vb in prima aprte- persp directa sau indirecta in fizice ale spatiului care intr-un comentariu de calitate devin calitati efective ale sp respectiv.
general problema echilibrului in spatiu apare in procesul de restructurare deci atunci cand intr-o
constructie existenta a orasului se intervine cu un aport contemporan , deci cu ceva nou care trebuie sa fie 1. DIMENSIUNEA
asociat a ceea ce exista in semnsul edificarii unei compozitii
O prima calitate este dimensiunea . Nu e f greu de comentat aceasta calitate pt ca in fond tot ceea ce facem ca
EXEMPLE DE SITUATII profesionisti ne gandim si luam in considerare aceasta caracteristica, care este dimensiunea in spatiu a obiectelor in
spatiu, dimensiunea spatiului. In acest sens, nu ne referim la faptul ca apreciem dimensiunea in sine ca mare sau
1. Spatiu- effect de perspectiva directa, laterala in dreapta nu e acelasi lucru cu ce e in stg - in stg marcare mica,, acest lucru relationandu se cu problemele de functionalitate, in raport cu ceea ce inseamna nevoia in ordinea
pe inaltime, in dreapta, marcare de masa de asezare, de ocupare a teritoriului- este o posibilitate de echilibru cand respectiva.
nu ne intereseaza un effect de persp frontala, axiala, ne tenteaza persp laterala cu un elem inalt, echilibrarea se
poate face in partea cealalta printr-o masa construita- evidentiaza starea de agitatie Acest lucru se refera la relatiile de raportare dimensionale, o raportare atat a unei dimens spatiale, la
dimensiunea normala umana a omului ca individ, pt ca omul aflandu se in spatiu in mod inevitabil, inconstient,
2. Situatia cand avem o cladire existenta care are o anumita dominan a a spatiului, o cladire care are un
portic si treebuie sa contruim pe cealalta parte, nu inseamna ca e obligatoriu sa propun o cladire identical ca realizeaza ac raportare. In al doilea rand raportarea in sensul relatiei intre dimensiunile spatiului. Avem de
cea care exista, se poate contrui o cladire contemporana cu elente de finsaj respective, avand insa grija la nivelul luat in considerare, in consecinta, proportia.
gabaritelor cladirii,- se creeaza o stare de echlibru
SCARA

3. BCU- acces prin supralargire pe colt, relatie cu cladirea mai veche a muzeului Amman 1. Pe de-o parte o scara generala, ordinala, care e raportul intre diverse dimens ale spatiului, aici extindem ideea
raportului intre parti ale spatiului, intre componente ale sp, ceea ce extinde ideea de comparatie, de la plan la volum
4. Strada- pe o parte p+1, pe cealalta p+10 situatia sos iancului unde cartierul vechi exista de dianinte de razboi, 2. pe de o alta parte scara umana a spatiului, care e o comparatie intre dimensiunile fizice ale spatiului sau ale
la sf anilor 70 se realizeaza blocuri p+8, 2 fronturi discordante problema disimularii
unor componente ale spatiului si dimensiunile de existenta de stare ale individului uman.
VARIANTA 1 - cladirea inalta este indeparata de la strada distanta la carosabil este mai mare decat dist la carosabil
a cladirilor joase- principiu invers de parghie, de modul cum actioneaza parghia care o anumita folosinta in urb In prima situatie scara ordinala, sigur ca coteaza masura in care fronturile unui sp urban se relationeaza cu
----------- cladirea in cadrul perceptiei se estompeaza, se topeste putin, dimensiunile in sine ale spatiului.

VARIANTA2 = organizarea unui volum premergator catre strada care sa fie premergator la scara cladirilor de vizavi, Ex : o piata urb spunem ca e corect dimensionata atunci cand avem un raport convenabil intre lungimea si latimea
care sa aiba aceeasi functie comerciala, pietei. Un spatiu in care acest raport trece dominant, in sensul predominantei lungimii sp respectiv, depasind 1/5 din
VARIANTA 3- acolo unde este posibil inlocuirea cladirilor joase cu cladiri inalte care sa sustina frontul cladirilor inalte, raportare, atunci nu mai putem raporta spatiul respectiv ca piata. Deci o scara a dimensiunilor principale
caraceristice ale sp e definitorie, dincolo de aceasta, o raportare in sensul scarii a unei cladiri care se afla intr-un
VARIANTA 4 - se realizeaza o cladire inalta pe frontul cladirilor joase undeva pe traseu, dar care in cadrul tabloului spatiu si dimens principale ale sp liber respectiv, deasemenea genreaza in al doilea rand caracteristici ale spatiului.
intervine cu o participare si se obtine in imagine o echilibrare . stare de echilibru in care greutatea fronturilor cladirilor
inalte este balansata de imensitatea spatiului liber si greutatea importantei acelui spatiu O rel de dominanta creeaza o anumita impresie de calitate, o dominan intre spatiu si cladire. Comparati
de ex Piata veche din Brasov cu cladirea primariei si cea din Bistrita, unde acest raport de dominanta se inverseaza
intre obiect si spatiu.

De asemenea , scara de natura ordinala priveste spatiul in masura in care insasi cladirea sau cladirile se evidentiaza
intr o anumita conditie de scara. De ex raportul intre golurile unei fatade s dimens caracteristice ale fatadei resective.
CURS 6 18.01.2016
Daca ne referim la scara umana cu dimens umane ale individului, aici, dincolo de functionalitate normala avem de a
Calitatile constitutive, fizice ale spatiului face cu o consecinta la nivelul impresiei spatiale. Problema de monumentalitate intr-un ansamblu rezulta din
aceasta scara umana. E de luat in considerare aici o corelare de scara, la nivelul ansamblului,
E vorba de finalitatea la care ajunge profesionistul, plecand de la idee, nevoie si in al doilea rand activitatile abstracte,
care sunt deasemenea o finalitate, numai ca ele nu sunt o finalitate care sa stea in integralitatea ei, pt ca e acea de ex: Am o problema de scara ca relatie intre individ si cladire sau spatiu si am o relatie ca raport intre individ si
integralitate care se constituie in interiorul fiintei umane E vb de aceste calitati abstracte. Spatiul poate fi tensionat, componentele arhitecturale in spatiul respectiv sau ale cladirii ori constructia urb demonstreaza ca profesionistul s-a
poate sa impuna spaima, buna dispozitie, veselie, fpt ca un sp poate sa duca la contemplare. Ele intr-un fel sunt o implicat uneori cu deosebit succes in corelarea acestor doua planuri ale scarii umane, gandind o dominanta a cladirii
consecinta a expresiei fizice, concepute de catre profesionist. UN sp tensionat- un spatiu care rezulta dintr o alcatuire care se afla intr-o relatie sau efect de monumentalit cu individul, dar pt a se situa aproape de individ elem
arhitecturale ale elem resp erau gandite la o alta scara umana cu individul respectiv. Acest lucru cu scara umana nu e
f simplu, destul de complicat pt ca dincolo de aceste 2 fatete ale raportului de scara umana apare si se implica o a 3 timp ce pe dreapta nu a fost niciodata o legatura pt ca nu a fost amenajat ca atara. Din proiectul initial a fost gandit o
a fateta, aceea a scarii ordinale. Ele arhit trb sa fie in concordanta cu dimens obiectului. O cladire monumentala parcare. Parcajul nu a fost construit si mai tz a fost cnstruita o cladire mai joasa, cu vrea 7 niveluri, astfel incat in
nu se poate remarca printr-o usita de intrare in interior, acea usita fiind o poarta de intrare normala, functionala pt perceptia din piata spatial a fost inchis. Hotelul a ramas ca dominant tot acolo situate, tot pe axul saptiului numai ca
individ, dar spunem ca ea nu e la scara obiectului, nu e in concordanta cu scara obiectului. Avem o rel cu scara pe aceasta inchidere se def f clar sensul de orientare/ miscare a spatiului, pt ca s a realizat aceasta inchidere. Nu stiu
umana, dar nu avem o rel coresp dpdv al scarii ordinale. Acesta e motivul pt care la obiectele de arhitectura daac arh care a realiz acea clad de apartamente s a gandit la ac lucru, dar rezultatul e deosebit pt imag.
monumentala realizata de a lungul tp la portalul de intrare, care e elem cel mai import al fatadei apare o combinatie
intre un portal si o poarta de intrare, atunci cand avem de a face cu spatii monumentale f ample si care pt a deveni
functionale au aceasta suprapunere. Constatam cnad intram in sala resp un portal corect definit dimensional la scara
sp respectiv. El iesind din scara umana si pt a trece dincolo de el in incaperea urmatoare, in poarta aceasta ANALIZA SITUATIILOR FAVORABILE
moumentala deschidem o poarta care e potricvita dimensiunilor noastre ca indivizi.
INTR O ABORDARE DE PRINCIPIU CARE CONSTITUIA UN EXERCITIU LA SEMINARUL DE COMPOZITIE S-A
PROPORTIA CERUT CA STUDIU EVIDENTIEREA SITUATIEI FAVORABILE IN CARE O incinta de blocuri poate sa se constit a. i.
int sa se constit din niste imag favorabile.
Deducandu-se diin aceasta relatie de dimensiuni interpretata ca scara, avem de a face cu un al 2 lea aspect al
dimesniunii si anume proportia. Ea inseamna de fapt o cuprindere dpdv dimensional a unei determinante spatiale # cazuri: incinta e gandita pe acelasi principiu in toate 3 cu aceleasi cladiri , in fond nu exista vreo dif doar
intr-o alta determinanta spatiala. In special e vb de dimensiuni in raportarea intre ele a elementelor caracteristice ale dpdpv al unghiului de perceptive intr o pozitie extremis posibila de situate a observatorului. Pozitia fiind aceeasi pt
unei componente spatiale. Vb de proportia in mare a spatiului ca raport intre laturile sp respectiv, ceea ce conteaza. toate cele 3 sit. AVem de a face cu un unghi de 40, altul de 37 de grade si altul de sub 15 grade. Dpdv al
Daca am un sp interior arhitect de 7/2 metri , ei sunt suficienti ca mp, dar dc iau in consid raportuld de 2/ 7 cu greu impresiei in spatiu incinta fav e acea in care sp e perceput intr un unghi de 37 de grade. O aproximare
pot accepta ca incaperea resp poate indeplini functia respectiva. E un raport in fct De scara si o problema de aspatializarii convenabile. IN sp extreme de 45 de grade rezulta o incinta apastoare care nu face posibila o utilitate a
proportie. sp respectiv. In timp ce in cazul in care unghiul e sub 15 incinta e prea mare, spatial e lipsit de acea calit de a genera
o stare de siguranta, o stare de apropiere catre individual respective.
Sunt proportii care se definesc ca conditie de abordare estetica a spatiului, cum ar fi modulul clasic, care statea
la baza determinarii ca marime, al unui spatiu definit in arhitectura clasica . Vb de ordinul x in arhitectura Atunci s au analizat astfel de situatii pe aceste 3 variante si configurarea unei strazi, cum ar fi configurarea unei
clasica si avem de a face cu un modul in baza caruia, se cnstruieste stilul resp,m am referit la marime, pt ca in fct de intersectii, deducandu-se o dimensionare a sp resp in concordanta cu in primul rand functionalitatea lui, tipul de
marimea sp utilizat intr un anume fel, proportia era aceeasi. Chelul japonez e de aSemena un modul utilizat in intersectie, un sp care s ar constitui, forma dinamica, comerciala sau o situatie care s.ar constitui intr un sp deschis,
constructia clasica japoneza. Spre deosebire de aceste proportii la care trb sa asociem si raportul geometric de aur. intr un cartier residential periferic.
Avem de a face cu proportiile functionale , cele care spre ex erau definite f simplu in clasic au fost redefinite de
Leonardo da Vinci , au fost reluate de Corbusier prin Modulorum si care prin arhitectur moderna s au constituit prin Inchiderea deci, se def in primul rand ca o raportare inter-relationata.
elem de contiunut: Neufert ale arhitectului.
1. VAem in prima imagine situatia unei cladiri care e raliz pe un platou mai ridicat, o clad care are acest platou
2. DESCHIDEREA SPATIULUI de serviciu de primire. In unele constructii inseamna o clad de onoare, aceasta e o curte de onoare, un spatiu care se
caract ca spatiu deschis care tinde catre situatia extrema a spatiului total deschis, o platform belvedere, o peceptie
Deschiderea spatiului Aceasta fiind o calitate care se comenteaza in fond prin suprapunere, concomitent cu panoramica.
inchiderea. In fond vb despre deschidere implicit ne ref la inchidere si invers.
2. Situatia unui spatiu total inchis a unei curti interioare , care nu are o leg cu ext, care nu evid o deschidere. Cel
Termenul pe care il putem folosi este cel care se releva in principiu ca o caracteristica, teoretic, daca nu am avea o mult putem lua in consid in ac conditie, o rel a spatiului interior, a sp interior architectural deschis spre sp ext inchis.
inchidere minima a spatiului nu am putea sa definim o deschidere anume a spatiului.

TIPURI DE DESCHIDERE A SPATIULUI


In principiu, ne imag ca un individ este situat intr-un tarc, spatiu, inconjurat de un paravan, acel paravan care e
conceput de individul lui, deci h lui intr-un unghi de perceptie alfa. Acest unghi poate avea h diferita. Acest unghi alfa
Intre ac 2 situatii de limita posibil de pus in dicutie avem de luat in consid posibile deschideri:
e mai mic de 45 de grade individul respectiv are impresia ca se afla ntr-un spatiu inchis. Deci nu e nevoie de o h mai
mare a paravanului pt ca impresia lui sa fie aceasta , dar da acest unghi e sub 15 de grade . IN fond dpdv fizic spatial
a. Deschiderea pe o latura- evidetiaza deschiderea curtii de onoare; E vb de o trecere din int spre ext sau invers
ceea ce conteaza e raportul intre h paravanului si distanta intre observator si paravanul respectiv , adica nu h
numai la parter si etaj prin interm unor galerii a unor portice.
paravanului in sine luata in consid singular. Teoretic, dc individul resp e situat intr un sp def la niv teritoriului,
inconjurat de un gard inalt de 3 m, daca teritoriul acesta e f mare, pt crearea impresiei ca acel gard e nesiminificativ.
Curtile de onoare de la Luvru, curtea int a palatului regal de la Paris. Spre deosb de situatia de aici unde Versailles e
Daca acest tarc are numai un metru si e la o dist de catva metri de sp resp, e intr un sp inchis. Vorbim despre imagine
un exemplu.
spatiala si ajungand cu ceea ce ne a spus impresia pt individ e parte definitorie, determinanta pt starea
iindividului in cadrul unui spatiu. b. IN complexitate urmeaza ansamblurile, sist de spatii in care avem de a face pe de o parte cu sp deschise intre ele
sau cu compozitii in care unul dintre spatii este deschis catre exterior.
Ex: Fata de cele doua fronturi, cladirea de 12 etaje e dominanta, chiar daca nu are cele 2 fronturi simetrice. E o dif
intre cele 2 spatii laterale hotelului, pt ca circ pietonala se petrece pe partea din stanga , un pietonal in ascendenta, in
Cel mai stralucit ex e ansamblul San Marco la Venetia. Piata mare-definita cu o anumita axialitate, nu ax de Putem vb de umplere care e singular expusa in cadrul sp sau o cladire atasata in masa frontului care limiteaza sp
simetrie, cu o proportie desavarsita in raport de complexul de dominant generat de Campanil si care e deschisa intr resp, dar care se detaseaza prin dimensiuni, prin arhitectura sa, prin rezolv de detalii, in fond vb de un univers de
o parte spre piateta, iar pe cealalta parte deschisa catre Canal Grande, e luat in consid ref la desch spatiului. O stare umplere.
extreme de rafinata a proportiilor si a modului in care tocmai sprea acest rafinament sunt stapanite dimensiunile
deschiderilor. De ex: deschiderea intre piateta Canalului si Piata mare, realiz prin interm Campanilului atat ca Un ex de asemenea ineresant, aparand la pavilionul lui Mies van Der Rohe. Spatiul s a dezvoltat si a ramas
dominant spatiala cat sic a elem cheie de balama. Atunci cand cutremurul a prabusit Campanilul pop nu s a lasat definitoriu si cum acest pavilion a fost gasit , depus undeva in Germania, el a fost readus la Barcelona si asezat
pana nu l a reconstruit. Atentie asupra modului in care se face trecerea , unde avem cele 2 culoare cu lei, care aprox in acelasi loc, a dev un exponat muzeistic.
stapanesc acele culoare, dau sens ideei unei inchideri sugerate a aceste piatete.
Un ex pt anii 30 se compune de fapt dintr un salon de expunere vibrant , care are o prelungire in sensul unui perete
TIPURI DE INCHIDERE A SPATIULUI simplu paravan, insotit insa de o coronada si care de fapt constitiuie o curte def pe 3 laturi, o curte decorativa

Pt ca referitor la inchidere trb sa luam in consid cateva tipuri de inchiderea: IN cealalta parte o curte inchisa cu un paravan inalt de pest 2 metri, o curte f simpla, aici se afla un nud feminin,
opera unui sculptor renumit, in Germania. Ce inseamna in aceasta cond umplerea? Umplerea sp inchis realizata
1. Inchiderea transanta-o inchidere unde spatiul isi are f clar definite sp (Gradinile spaniole), se vb despre ac gradini diferit, dar care pune in evidenta asupra obiectului sculptural, nudul nu e nci macar in marime naturala. Dar prin
in int palatului de la Guadalajara desi avem de a face cu o curte int in care plantatia poate fi doar 4 exemplare de .. prelucrare prin contrastul intre sculptura si restul spatiilor devine elem spatial al acestei atractii si dev un elem de
sau un gard viu din tuia. Acolo se face trecerea din int gradinii in restul org sp prin interm unor pasaje de trecere umplere a spatiului respectiv.

2. inchiderea separanta. Pt a face o comparatie mai clara.ne gandim la gradinile italiene, unde separarea se realiz Ideea de umplere se def si prin transferul umplerii dimensionale la o putere de expresie si seminificatie .
printr un gard de buxus sau prin interm acelei proceduri numita arta topiaria, arta de a sculpta in vegetatie. Semnificatia are val de umplere.

3. inchiderea partiala- care se realiz in general , prin elem vegetale sau elem construite de f mica amploare, cum ar fi
Un alt ex: fostul ansamblu Aman Vacaresti- niste demolari care s au realiz in tp lui Ceausescu-Biserica- cea mai mare
bordurile sau perdelele de apa. Untip care caract peisagistica engleza.
biserica brancoveneasca- era monumental conceputa- avea o pictra extraordinar de buna. Unele demolari care s au
4. inchiderea sugerata, care fizic nu se realiz ca atara, dar care sugereaza ideea ca dincolo exista sic a dpdpv al produs la cutremur puteau f bn sa fie reconstruite prin restaurare, nemotivand iin mod efectiv demolarea. Prin ce era
spatiului are un alt sens gradina japoneza, utilizarea uui acoperamant de sol pavaj nisip gazon, nu e doar vb de o interesant ansamblul? Dincolo de val in sine a unor comp a acestui ansamblu cum era biserica mare paraclisul,
variatie de natura . Inchiderea sugerata/ separanta pt o piata urbana sunt niste lucruri care devin import dpdv biserica dmneasca, turnurile- de regretat o spatialitate, care era detereminata si definite intr o anumita
compositional.. M am ref data trecua la ce inseamna pavajul intr o piata . Cum poate ca acesta sa serveasca sp resp, proportionalitate si era un bun ex in ceea ce inseamna conceptia prin inchidere. Acea trecere succesiva dintr o curte
e vb de utilizarea ac principiu- a inchiderii sugerate. prin alta era de fapt o succesiune care era in concordanta cu silueta de ansamblu. Fiind o biserica de un alt grad
eclesiastic, avea turla mare +alte 4 turle mici. CUrgerea acestei siluete spre turla Paraclisului

PROCEDEE DE REALIZARE A DESCHIDERII 4. ORIENTAREA SPATIULUI

In legatura cu complexele spatiale ne atrage atentia: Ce inseamna realizarea deschiderii? Faptul ca deschiderea Orientarea spatiului-strans definite prin deschiderea spatiului. Dar nu inseamna ca un spatiu fara deschidere nu e
unui spatiu catre un alt spatiu inseamna de fapt preluarea a contactului dintre cele 2 spatii. Acest lucru se un sp orientat. Pt ca in general, mai intotdeauna in spatiUl inchis cum erau curtile palatelor exista ceva, un element
realiz in stilistica in interiorul spatiului, relatiile, pt ca asa ceva care ar pute sa redea un pilastru poate sa insemne de sculptural care atragea atentia, asa cum se intampla la pavilionul lui MIes. Orientarea era catre acea sculptura, acel
fapt si conceperea unui front pe un ansamblu spatial al unei piete. In trecerile unui spatiu in alt spatiu. Pt ca sp resp elem, fiind vb de o orientare centripetal asupra sp.
sa si pastreze individualitatea si sa si pastreze o scara a lor prin proportiile respective, apare un procedeu care poarta
denumirea de poarta urbana. Introducerea unui sp auxiliar. Acest sp auxiliar de trecere serveste raportarii. ORIENTARE CENTRIPETA. Piata San Marco, are o orintare in longitudinea ansamblului, e vb de o orientare prin
Introduderea unei a 3 a cladiri. O relatie duala intr o stare de contradictie intre 3 elem care genereaza o stare de deshidere. Orientarea pietei ovale e sustinutA prin existent obeliscului, astfel avem o orientare centripeta ,
compozitie spatiala. spre interior.

3. UMPLEREA SPATIULUI De atfel vb de orientare in cele mai multe cazuri, orientare dubla, definita de deschidere spre exterior- spunem ca
ansamblul e deschis spre un X element.
Umplerea spatiului- Un lucru care poate fi discutat pe o plaja de aspecte la prima vedere f diferite. In principiu
lucrul cel mai simplu e de abordat umplerea prin existent in cadrul sp resp a unui obiect care produce aceasta Orientarea in revers. Pt a discuta eu trb ca in deshchidere sa gasesc in perceptie ceva, daca nu chiar elem
umplere. Avem la proportii de pus in discutie o anumita relativitate. In extremis, pot sa presupun o cladire care sa dominant, sigur ca sunt situatii commplexe. Axul in compoz. Nu coresp cu deschiderea din motive f dif . E vb de
se gonfleze treptat, o cladire gonflabila, pana sa umple spatiul intreg si am atunci o stare de umplere. A inveli cu cv criteriul de axialitate- care gen relatii de ierarhizare intre dif puncte ale ansamblului. Ca ac organizare sa fie
sp resp. Acest lucru nu poate fi luat in consid cu referire la compozitie. stapanita, sa insemne o stapanire a sp.

Putem avea de a face cu o cladire, un baptisteriu sau o fantana, un vas cu flori, o sculptura care poate indeplini acest 5. FORMA
rol de umplere a spatiului.
ForMA- dincolo de discutia de principiu la niv De notiune ref la forma si functie o discutie care am facut o in prima sau spatii legate, compuse prin spatiul de legatura care este poarta
parte a cursului(Structura) dpdv compositional- ref la scop, sens , semnificatie si pe de o alta parte ca imagine in
spatiu. Referirea la forma priveste spatiul, dar spatiul este o rezultanta a configuratie, conformarii volumelor Spatiu in spatiu- intr-un sp existent, dintr-o necesitate functionala se realizeaza o evidentiere care poate sa mearga
construite, a.i. de fapt referindu ne la forma spatiului in urbanism luam in consid, forma ob de arhit, ca volume si ca pana la izolare a unui spatiu mai restrans in raport cu o anumita folosinta avem de-a face cu o constructie in spatiu,
rezultanta, forma spatiului. De aceea intr o analiza asupra sit existente noi trecem si printr o analiza prin ocuare a o constructie care inseamna in interior tot o folosinta publica (baptisteriu, tribuna) pana la marcarea unui spatiu de
formei acest fel in desenul pavajului, cu valoare memoriala.

Exemple din viata reala la capitolul trecut configuratie spatiala dar nu avem timp Avem de-a face cu spatiu in spatiu preluat de arh moderna si este vb de un procedeu de spatializare f utilizat astazi
in urbanismul spatiului public contemporan
Ceea ce se discuta la o cladire, fatada in sens de plin gol se traduce la nivelul teritoriului ca o analiza de plin gol ca
spatiu liber spatiu cosntruit intre volumele construite Coliziuni formale implicarile, taieturile sau traversarile de volume si prin transfer de spatii in general aceste
situatii sunt caracteristice arhiteturii si urb contemporan si ele au rezultat din pe de-o parte cererea de a pastra o
Referitor la volumele construite avem de-a face co forme aditive si forme subtractive amprenta a trecutului intr-un anumit loc si de a adapta locul respectiv la nevoi actuale

FORMELE ADITIVE Existenta unui sp aproximativ dreptunghiular care se organizeaza la scara urbana si devine un centru de multiplu
interes inseamna ocuparea sp respectiv candva exista o traversare de o strada veche poate fi interesanta si
Un volum primeste in atasament un alt volum prin simpla alipire a Volumelor se realizeaza un volum complet preluata in organizarea actuala a sp traseul ei este mentionat traseul nu poate fi dominant al organizarii spatiale
care se completeaza din punctul de vedere al proportiilor si al altor elemente de natura compozitionala. pt ca nevoile actuale cer o alta importanta in org spatiala

FORMELE SUBTRACTIVE Exp intervine un segment din fosta stada Cimpineanu, dar este constituita din doua bucati cu complet alta
constiutie spre a se crea o fata Salii palatului si ansamblului - s-a produs o demolare apoi s-a facut o lipitura,
Aceasta alipire se poate realiza si in conditia in care unul sau ambele volume sunt chertate, taiate intr-un anumit fel nu prin aditionalitate, fapt pt care un bloc de pe str campineanu care intra in coincidenta cu frontul curb a fost pastrat
pentru a se imbuca avem de-a face in cond aceasta cu volume subtractive fiecare dintre aceste posibilitati de cu structura sa pe frontul respectiv ap de la p si et 1 au folst lipsite de o incapere, iar cele de deasupra au capatat o
conformare volumetrica isi are obligatiile respective dpdv compozitional incapere pe printul curb al pietei in arh moderna aceste coliziuni sunt prelucrate si ele devin f interesante, dupa ce
in arh s-a exercitat un timp deconstructivismul- deconstruieste o structura logica a alcatuirii spatiale- a refolosit comp
Acelasi principiu se poate transfera si in ceea ce inseamna spatiul liber, spatiul urban, pt ca putem avea de- respective reasezandu-le altfel - iesire din rigurozitatea axialitatii
a face cu un ansamblu de spatii urbane definite prin aditivitate, prin alipire, conditie in care aspectul esential revine la
ceea ce discutam mai inainte cu referire la trecerea unui spatiu in celalat pt ca spatiile respective in complexitatea La marile ansambluri baroce avem de-a face cu coliziuni formale Sf Petru axialitate si simetrie ceruta de stil
resp se orienteaza pe principiul orientarii intre ele, deci pe baza unei axialitati. a impus de fapt aceste coliziuni formale cu ceea ce insemna existenta in orasul respectiv volumele deja construite
pe partea domeniului papal, unde existau deja niste cosntruictii inainte de realizarea de catre Michelangelo a ans,
Putem avea de-a face insa si cu o situatie de aditivitate care nu se situeaza pe un sistem de axialitate foarte sever construtiile au fost absorbite in cadrul ansamblului care exprima perfectiunea geometrica
asa ca aici. Axialitatea nu-si pierde impotanta, pt ca corectitudinea unei asamblari de acest fel depinde in primul rand
de axialitate si in al doilea rand de proportii si in al treilea rand de modul in care se realizeaza trecerile dintr-un spatiu Intrarea in cladire
in celalat importanta a preocuparii profesionistului.
Trebuie sa urmarim relatia dintra axul de perceptie si cladire intrarea in cladire este locul cel mai important
Pb relatiei leg intre spatiul mic si spatiul mai mare in conditiile unei simple adiacente se rezolva prin rel cladire/spatiu urban acest lucru trebuie adus la rel intre acel spatiu si intrarea in cadrul cladirii respective
introducerea unor elemente volumetrice care sa constituie poarta de trecere
Exp 1 - am o cladire care este asezata la frontul unei strazi pe strada aceea exista o alta strada perpendiculara
In cazul unei asocieri spatiale in sistemul subtractivitatii adica al decuparii, in cazul spatiului, spre deosebire de care se termina in strada pe care se afla cladirea aceasta intersectie se afla in dreptul cladirii respective, cladirea
intrepatrunderea volumelor, aceasta intrepatrundere pune o pb dpdv compozitional pt ca spatiul intrepatruns de fapt respectiva nu e o cladirea oarecare de locuit ci are o anumita importanta cladirea trebuie asezata de urbanism cu
dar fara semnalarea intrepatrunderii, fara ca intrepatrunderea respectiva sa devina perceptibila sau sa fie sugerata intrarea in dreptul strazii perpendiculare perceptie condusa in perpendicular sau in racursi( in lungul frontului
macar, spatiul este diform. Nu poate fi vb de un spatiu compus respectiv)

Piata Anuntiata Florenta exp stralucit de piata a renasterii- consturire prin reluarea unor spatii medievale- principii rezolvare in cazuri diferite perceptie in racursi- arh cladirii resp va fi condensata in perceptie ca spatiu preluat in
de axialitate si echilibru in lipsa simetriei cadrul tabloului, imaginii ai existenta unor elem numeroase din care se face arh fatadei,

Pornind de la starea de aditivitate sau subtractivitate avem de-a face cu relatii spatiale de spatiu in spatiu, in suprapunere sa nu insemne nimic ceea ce e faborabil intr-o perceptie frontala e
complet nefavorabil in racursi
spatii intrepatrunse,
2 situatia TN Craiova teren liber in lungul strazii principale vechi intre cladirea imp a fostului tribunal
spatii adiacente, ( universitatea) si un front de cladiri de locuit P+4 vizaviul e realizat din arh veche, p +1, P+2 loc ocupat de teatru
3 niveluri functionale ale teatrului foayer, sala, domul scenei- teatru cu axul paralel cu strada Specificul in arh nu este un produs de program, specificul este un produs de acumulare si selectie in timp
preluand tipologia de principiu de partiu a unui teatru adapteaza rezolvarea respectiva cand e vb de contactul cu ce se poate face intentionat sau in mod natural, specificul in arh se poate sprijini pe personalitatea
teatrul tip ventuza la contactul cu strada apare sala cu domul scenei si un foayer care desi pastreaza axul creatorului, dar personalitatea creatorului in schimb nu se poate sprijini pe specific , decat in masura in care
intregului ans se dezvolta cu o anumita simetrie e intors catre strada ai intrarea sa nu se faca in ax dintr-un el are o capcitate deja formata de intelegere si prelucrare a acestui specific intervenind in discutie stabilitatea
loc care sa nu provina direct de la strada, ci direct din strada pe un loc suplimentar fata de axul strazii fatada creatoului in opera creata . In general un astfel de creator poate atrage atentia pe moment, dar nu raman in timp.
perceputa in racursi.
HOTEL NOVOTEL
PARTICULARITATEA ALCATUIRII URBANE
- 1992-93 la solicitarea societatii de telefoane, motivat de faptul ca palatul telefoanelor e subrezit de cutremurul din 77
-lucru in comun al investitorului, conceptorului si utilizatorului risca sa cada al un nou cutremur si asta ar fi insemnat completa rupere a romaniei de lume ca legaturi concurs pt
realizarea unui nou palat al tel pe acest loc primit de la municipalitate.
Presupunand ca sp respectiv a fost proaspat realizat si dat in folosinta fara a lua in cons folosinta insasi. - Calea victoriei, Str cimpineanu, matei minu, romarta (acum armani)
Particularitatea este o caracteristica a sp care se dobandeste prin uz, prin folosinta. - Studiu de amplsament pornind de la situatia existenta a dus la precizarea faptului ca nu e de realizat o sg cladire
functionala pt ca e un loc de grad 0- deci e nevoie de un complex functional care sa atraga mult interes
Particularitatea incepe sa se constituie din mom in care obiectul respectiv se aseaza intr-un anumit loc incepe deja urban lista de functiuni pe care va trebui sa o acopere sp respectiv cat si modul de realizare mare densitate de
sa apara , sa se puna in evidenta particularizarea spatiului este de asemenea evidentiat faptul ca in masura in care constructie- o cladire inalta, instalatiile de comunicatii care urmau sa fie instalate pe terasa necesitau culoar liber
aceste calitati se cumlueaza, treptat particularizarea spatiului sporeste dpdv al nivelului sau de calitate trecand prin 130 m fata de palatul telefoanelor existent care avea 80 m
niste trepte ierarhizate in sensul definirii caracterului sp respectiv, al indentitatii, al specificitatii si al - Oamenii de cultura au antrenat ceea ce in 94-95 se numeau ong-urile pastratori ai patrimoniului, aparatori ai
specificului cetatenilor
- Unul din putinele locuri pozitionat pe buza cornisei orasului deci cladire inalta
se evidentiaza de asemenea faptul ca specificul unui spatiu nu este o calitate cu caracter programatic daca - Necesara ranforsarea cornisei dambovitei
paticularitatea este programatica deci calitatea este o necesitate, cerinta de program, specificitatea, nu - Zona centrala a orasului este perceptibila din zona izvor
este de aceast natura ci este un produs de acumulare in timp, ea nu se poate realiza ca raspuns la o - Opozitia era sustinuta
- Calea victoriei dpdv functional nu are un caracter precis, ci unul mixt de la locuit, al cladiri administrative cu caracter
anumita cerinta ci numai in masura in care de-a lungul timpului se produc niste lucrari care prin natura lor dar si prin
reprezentativ - isi dovedeste caracteristica prin faptul ca retine la nivel de chintesenta toate caract unei
intampalre reusesc sa se impuna intr-o zstare de relatie perfecta cu locul repsectiv
strazi urbane deci nu e o eroare realizarea unei cladiri inalte definirea unei caracteristici de loc, de configuratie
Particularitatea se defineste prin uz prin utilizarea sp amenajat, ceea ce duce la recrearea spatiului volumetrica punandu.se in vedere cateva determinari de a nu se crea front continuu ci de un front cu retragere de
apare o interpretare mai comentata, mai atenta si mai profunda a acestui termen de recreare a spatiului care este de 10-12 m, cladire inalta trimisa spre partea cea mai din spate a terenului in raport cu calea victoriei, configuratia sa fie
fapt un concep, unrmand conceptului de genius loci pleca de la ideea cufundarii produsului nou in ceea ce construita de fapt pe un tip de volum in cornier ai sa se creeze o incinta la inflexiunea strazii campineanu avand in
este obisnuinta, trasatura curenta a locului respectiv vedere perceptia de jos a ans de pe str campineanu, s-a avut in vedere ca acest cornier sa nu aiba laturile de aceeasi
inaltime, ci laturi inegale, 4-5 niv mai ridicata pe str matei millo , accesul dinspre sala palatului sa fie pietonal sa
se ajunge la acest concept de recreare nu avem de-a face cu o simpla reproducere a unei situatii ci cu un proces treaca prin cladire, apoi pasaj victoriei si sa continuie catre fantana spatiu deschis zi si noapte cand spatiul urban
efectiv de creatie daca genius loci putea sa insemne f clar realizarea unei constructii prin reproducerea patrunde in interiorul acestul ansamblu multifunctionale continuitate de spatiu si rezolvari de trecere, iesire,
materialelor, elemnetelor consituttive spatial, decorative insemnand a fi suficient, recrearea acopera insasi procesul rezolvare a continuitatii
- Rezolvare plastica a fatadelor acestor volume ai sa se constituie in interesul acestor perceptii
unei creatii care la prima vedere poate sa insemne o imagine care nu ar parea sa fie facuta in spiritul locului
- Aspectul cladirii inalte v inalt sa fie decopat pt a nu parea zdrobitor pt biserica cretulescu
respectiv, dar printr-o analiza atenta sa dovedeasca ca in fond e vb de o prelucrare, reluare a elem existente intr-o
imbogatire a lor si intr-o reinerpretare
Zona din spatele sediului vechii primarii - In curba colarului dambovitei
Conceptul de recreare in planul conceptului, contributia esentiala a fost adusa de Libeskind - muzeul culturii
evreiesti de la Berlin arh datorata pe de-o parte deconstructivismuli si pe de alta parte, minimalismului - opera in
- Cladirea inalta de langa cec lucru bun dpdv al amplasamentului, inchiderea culoarului de perspectiva
care locul este recreat-

PROBLEMA SPECIFICULUI - Un element care are valoare in sine, dar nu e dimensionat conform imaginii in perceptie poate sa fie promovat tomai
prin realizarea in cadrului imaginii a unei prezente de pregnanta, care atrage atentia, atrage atentia si asupra ceea
Problema specificului apare in operele lui Schults referitor la genius loci si pe de alta parte porunca lui ce se intampla in jurul sau
ceausescu de a realiza o arh cu specific national 1969-70 ans Salii palatului si ans de la eforie cu cele doua
restaurante Neon Cezar Lazarescu pana in 60 - Bd dinspre p-ta Consitutiei se fasaie in Dambovita reparare prin creerea unei piete urbane acoperirea
dambovitei pe zona respectiva, legatura cu primaria, construire unui volum nou sau grup de volume poate fi o
Gipsi Porumbescu suceava, satu mare crestatura stalpilor de pritvor extinsa la marea arh din beton arh constructie inalta ai in imaginea in lungul canalului db, tabloul sa fie suficient de ranforsat
contextual regionala produsa in consecinta teoriei lui Norbert Schultz

Piata Unirii din Iasi


directionare corecta in raport cu dimensionarea spatiului
- 3 cladiri cu spatiu intre ele pt a asigura imaginea catre ansamblul manastiresc cetatuia

Piata Universitatii
- Existenta barierei structurale
- Confuzie si neclaritate in perceperea urbana a acestei zone lucru reparat printr-o reparare in sensul de realizare
a unei constructii inalte care sa aduca frontul S la scara spatiului din partea de n langa coltea o cladire
inalta sau mai indepartata pe directia aceea
- Piata universitatii pe la 1800 in leg cu universitatea, completata prin cladirile curbe completare exceptionala dpdv arh,
GM cantacuziono dem ce inseamna sa fii un arh maestru care intelege locul
- - completare pe baza proiectului lui Orascu a universitatii avem de-a face cu sg spatiu care sa se poata declara
piata publica urbana pt ca se defineste prin existenta unor principii compozitionale,
- axele suport
- axul constitutiv principal fata de dominanta
- axul principal
- dominantele secundare
- Proiectul nr 73 premiul 1 denatureaza spatiul axul principal, constitutiv, dominant este anulat atentat la calitatea
patrimoniala a spatiului
- - premiul 2 era mai bun solutie care nu se putea realiza pt ca prevedea ca bd sa coboare subteran sub pasajul
colector, canalul subteran, linia de metrou - nu se putea face pasaj- numai prin tunel de undeva de la cismigiu, tunel
odata cu metroul
- Premiul 3 piata isi pastreaza caracterul, nu denatura spatiul

S-ar putea să vă placă și