Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Panourile Expozitiei Pe Urmele Curtii Itinerante Brancoveanu

    Încărcat de

    Teodora Cirlea
    10 vizualizări10 pagini
    Brancoveanu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Brancoveanu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări10 pagini

    Panourile Expozitiei Pe Urmele Curtii Itinerante Brancoveanu

    Încărcat de

    Teodora Cirlea
    Brancoveanu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    Conte de ta Buswegt pi Tareorine: Potlee’, Doicesti, Obilesti, Brancoveni, Pitesti, palatul de Ja Mogosoaia sunt locuri de popas, mai scurt sau mai indelungat pe trascele unei continue deplasari adomnitorului sia curtii sale. Scopul major al artei brincovenesti este organizarea ,desfiitati” a vietii. Viata principelui nu se desfigura in intimitate, ct cra intr-un ,frumos alain”, ficcare loc fiind e fapto curte domneasci, un spatiu care gitzduia ceremoniile publice legate de persoana domnului, plimbarea, datul cu tunurile, proscalisirea la curte, audienga, imbricarul caftanului, divanul. ‘Casele de ari ale Brancoveanului (Mogosoaia, Potlogi, Doicesti, Brancoveni, Obilesti) sunt popasuri, care alituri de citeva méndstiri rezidengiale formea7’ drumul inigiatic dintre cele doua capitale, Bucuresti si Targovigte Aceasta neobignuiti curte itinerant isi avea etapele sale dinainte stabilite, cu un ceremonial. ce trebuie indeplinit si cu 0 eticheti ce trebuie respectati de intreaga curte. Casele de la Doicesti si in cele din dealurile Pitestilor erau vizitate la ‘ulesul viilor, in vreme ce Potlogi si Mogosoaia, Brincovenii, Obilesti, Hurezi erau locuri de popas si odihna a domnitorului, in curtea de la Sambata de Sus era considerati curte de refugiu in faya Aceasti locuire itinerant descria trasee In casa brancoveneasci se patrundea prin foisor sau loggie, care este pozitionat in gridini, gridina Foigorul, spatiu izolat, in acr liber era un loc de "priveala cici aici se puteau tine sfaturi de taina, se putea Tua prinzul, se puteau primi oaspeti in ‘timpul verii. Peste tot, in afara incintei principale, se gisea biserica, loc in care se indreapti in zilele de sirbitoare sila orele slujbei alaiul domnului. Atituri de aceste elemente ale spatiului curgii brancovenesti, meriti si ne oprim asupra decorului. O imbinare perfecta intre influengele venite din Transilvania, dar pe care se ayeaz si forme renascentiste, si imprumuturi din arhitectura oriental, magistral imbinate de gustul rafinat al domnitorului. Discretia decorului in stuc, elicatetea sirafinamentul elementelor sculprate in balustradele de piatri dovedese un gust de excepti care a adus faima stilului si artei brincovenesti acest an, se comemoreazt 300 de ani de la a arte ae ae seca putin cunoscuta, cea a curtit itinerante, dar si al i ‘trasee cultural si memoriale (monumente sub forma de ruine) ce se vor puneta in aceste locuri. Abordares atractivi si intirrea legituriice se doreste 4 fi creati intre monumentele istorice ridieate de Brincoveana, intre muzeu, ca loc de educatie cultural permanenti, tineri gi comunititile locale, este umul din dezideratele majore ale acestui proiect. Tn al doilea rind, acest proiect isi doreste sa fie un suport pentru incurajarea mobilititii culturale, prin realizarea exporitici itinerante, prin realizarca filmatui documentar, ale cirei valori nationale, parte a ‘patrimoniului imobil precum si mobil, vor fi prezentate si vor atrage, si sperm, un numir mare de vizitatori. Patrimoniul cultural local, in cazul nostru, acele obiective care sunt ridicate de 0 figura culturala ‘emblematica, Constantin Brincoveanu, constituie una dintre conditile necesare dezvoltarii comunititilor locale, prin atragerea ‘uristilor si dezvoltarea servicilor conexe activitiilor turisice. Investiiile in turism gi cultura permit regiunilor de dezvottare si foloseasca avantajele oferite de potential lor turistic si din punct de vedere al patrimoniului natural si cultural in identificarea gi consolidarea identitatii proprii, pentru a-si imbunatiti avantajele competitive in sectoare cu valoare adiugata si conginut calitativ gi cognitivridicat, ata pe piefetraditionale, cat si pe cele no, in formare. Ca urmare a acestei realitai, Institutul Nasional al Patrimoniului si partenesii sii, propun identificarea unor trasee culturale gi ‘memoriale, care si fie puse la dispozitia tuturor celor interesafi trasce culturale, atat in format clasic (pliante), dar si digital (harti digitale). ‘De asemenea, prin intermediul tururilor virtuale sa flmului documentar, tof cei care dorese si fac’ calitori virtuale in acest spatial ccurti itinerante, o pot face, ineurajandu-se astfel si mobilitates culturala in spatiul virtual. De af, solictantul a dezvoltat un proiect de succes care avutea obiectiv prezentarea monumentelor istorice si prin intermediul tururilor virtuale. http://360 .inp.org.ro © INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI ANSAMBISYIs CASTEIs¥Is¥l BRANCOVENESC Dé bd SAMBATA DE SYS, IVD. BRASOV Moors stmbit e Sin tn pouia are bunical ui Constantin Brincoveany la 11 mar ‘cha pinspeat Gheorghe Roker, {anol 1708, Consunin Brincoveunu costae ak un plat dup nodll calor de a Potog i Mogoyoaa, entra e pte etrige adios in xe de pesicol cess. fe Prada Brincoveana, lela Susana Loranti, In pecionda 1772-1802 mogia tree din stipinire fariel Brancoveanu la negustorul Dumitru Mare, La sista seeohlui al XVIMF-Iea, curtea este demolatd de governatorul ‘Transllvanii, din motive de securtate military, datoria apropieri de vechial Anotar cite ars Romancasct, Din pals a pasten24 doar piniele, In secolal al XIX-3ea Grigore Brincoveanu ridica palatul actual, ingloband pivmiele vec pal. Urmasii Betncovenilor stiptnese domenil pling in anul 1922, Ia eeforma grant fn periods 1927-194, palaral fancfioncara drept eas de odin a ‘eltorilor. Dupi etzbo, cinp de elteva decent, eastelul eee transforma in scons primara. Ansamblul exstellui Bricoveanu de la Simbita de Sus ste aleituit din ‘astelol constrit io. prima jumatate a sccollui al XDXClea de Grigore Brancoveanu dia poarta de pata de acces in inci care pisteardpiese oat

    S-ar putea să vă placă și