Curs 09 PDF

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
2 | LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
CURS 09
ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUI
Pana acum ne-am ocupat de aspectele morfologice ale formei arhitecturale,

adica de analiza elementelor constitutive. Am vazut cum diverse configuratii
ale formei pot fi manipulate pentru a defini un camp sau un volum singular in
spatiu si cum relatiile, in cadrul acestor configuratii, intre plinuri si goluri
afecteaza calitatile vizuale ale spatiului definit.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Palatul si Citadela regilor Mauri – Alhambra – Granada / Spania / 1248-1354

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUI
Ne vom ocupa in continuare de relatiile intre elementele constitutive ale

formei, adica de aspectele sintactice.
In mod normal cladirile sunt compuse dintr-un numar de spatii care se afla
intre ele in diverse relatii: dupa functiune, proximitate, sau un anume traseu al
miscarii. Vom analiza asadar modurile de baza prin care spatiile unei cladiri pot
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII
fi relationate intre ele si organizate in paternuri coerente formale si spatiale.

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Palatul si Citadela regilor Mauri – Alhambra – Granada / Spania / 1248-1354

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA RELATII SPATIALE
Doua spatii pot fi relationate in cateva moduri fundamentale:
Spatiu in spatiu
Un spatiu poate fi continut in cadrul
volumului unui spatiu mai mare
Spatii intrepatrunse
Campul unui spatiu se poate suprapune
volumului unui alt spatiu
Spatii adiacente
Doua spatii pot fi alipite sau pot sa
imparta o zona comuna de granita
2 SEMESTRUL
Spatii legate printr-un spatiu comun

| 2009-2010 |
Doua spatii pot comunica printr-un spatiu

intermediar

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATIU CUPRINS IN ALT SPATIU
Un spatiu mare poate imbraca si

contine un spatiu mai mic in cadrul
volumului sau.
Continuitatea vizuala si spatiala intre
cele doua spatii poate fi usor
adaptata, dar spatiul mai mic, pentru

a intra intr-o relatie cu ambientul
exterior, depinde de cel mare.
In acest tip de relatie spatiala spatiul mai mare,

anvelopant, serveste ca un camp tridimensional
spatiului mai mic pe care il contine. Pentru ca acest concept sa poata fi
perceput, este necesara o clara diferentiere ca marime intre cele doua spatii.
Daca spatiul continut ar creste ca marime, patiul mai larg ar incepe sa isi
2 SEMESTRUL
piarda imaginea sa de forma anvelopanta. Daca spatiul continut continua sa

creasca, spatiile reziduale din jurul sau ar deveni prea comprimate pentru a
| 2009-2010 |
servi ca un spatiu anvelopant. Abia ar putea sa mai constituie un invelis in jurul

spatiului continut. Relatia originara intre cele doua spatii ar fi distrusa.

TA02

Pentru a capata o capacitate mai mare de captare a atetiei, spatiul continut
poate imprumuta forma conturului anvelopant, orientata insa intr-un mod
diferit. Se creaza astfel o trama secundara si un set de spatii reziduale,
dinamice, in cadrul spatiului mai mare.
SEMESTRUL
Spatiul continut poate diferi ca forma de spatiul anvelopant astfel incat

imaginea sa de volum independent sa fie intarita. Acest contrast poate indica o
| 2009-2010 |
diferenta functionala intre cele doua spatii sau importanta simbolica a spatiului
continut.

TA02

Moore House – Orinda, California – Charles Moore / 1961
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Glass House – New Canaan, Conectivut – Philip Johnson / 1949

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII INTREPATRUNSE

O relatie spatiala de intrepatrundere rezulta din suprapunerea a

doua campuri spatiale si creearea unei zone spatiale comune.
Cand doua spatii isi intrepatrund volumele de aceasta maniera,
fiecare dintre ele isi pastreaza identitatea si definitia ca spatiu.
2
Dar configuratia rezultata din suprapunerea spatiilor poate fi

SEMESTRUL
interpretata in mai multe feluri.

| 2009-2010 |

TA02
Zona de intrepatrundere a
doua volume poate fi
impartita in mod egal de
difecare dintre spatii.
Zona de intrepatrundere se
contopeste cu unul dintre
spatii, devenind parte
integranta a volumului sau.
Zona de intrepatrundere
poate dezvolta propria sa
2 SEMESTRUL
integritate ca spatiu care

serveste pentru a lega cele
| 2009-2010 |
doua spatii orginare.

TA02

SEMESTRUL
Plan pentru Sf.Petru – Roma / 1506-1520 Vila la Cartagina, Tunisia –

| 2009-2010 |
Bramante + Peruzzi (varianta a II-a) Le Corbusier / 1928

Biserica Pelerinilor – Vierzehnheilingen
Balthazar Neumann / Gemania – 1744-72

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII ADIACENTE

Adiacenta este cel mai comun tip de relatie spatiala.

Ea permite fiecarui spatiu sa fie definit clar si sa
raspunda, fiecare in felul sau, necesitatilor specifice,
functionale sau simbolice.
Gradul de continuitate vizuala si spatiala creata intre
2 SEMESTRUL
cele doua spatii adiacente depinde de natura planului

care in acelasi timp le separa si le pune in contact.
| 2009-2010 |

TA02

Planul de separare poate:
Poate limita accesul vizual si fizic intre

cele doua spatii adiacente, intari indivi-
dualitatea fiecarui spatiu si adapta
diferentele intre cele doua spatii.
Poate apare ca un plan independent in

cadrul unui singur volum sau spatiu.
Poate fi definit dintr-un sir de stalpi

care permit un inalt grad de
continuitate vizuala si spatiala intre
cele doua spatii.
2 SEMESTRUL
Poate fi abia sugerat printr-o

schimbare de nivel sau contrast intre
| 2009-2010 |
mateialul sau textura suprafetei dintre

cele doua spatii.

TA02

Chiswick House – Anglia 1729

Lord Burlington / William Kent
Lawrence House , Sea Ranch California
Moore-Turnbull / MLTV, 1966
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Fischer von Erlach – Pavilion / sec.17

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII LEGATE PRINTR-

PRINTR-UN SPATIU COMUN
Doua spatii care sunt separate prin distanta dintre

ele pot fi legate sau inter-relationate printr-un al
treilea spatiu intermediar.
Relatia vizuala si spatiala intre cele doua spatii
depinde de natura celui deal treilea spatiu cu care
2
ele impart o zona comuna.

SEMESTRUL
Spatiul intermediar poate diferi ca forma si

orientare de cele doua spatii pentru a-si exprima
| 2009-2010 |
functia de legatura.

TA02

Cele doua spatii, ca si spatiul intermeriar pot fi

echivalente ca marime si contur si sa formeze o
secventa lineara de spatii.
Spariul intermediar poate deveni el insusi liniar ca

forma pentru a lega doua spatii care se afla la

distanta unul de celalalt, sau sa uneasca o intreaga
serie de spatii care nu au nici un fel de relatie intre
ele.
Spatiul intermediar , daca este suficient de mare,

poate deveni spatiul dominant in relatia cu celelalte
spatii fiind capabil sa organizeze un numar de spatii
in jurul sau.
2 SEMESTRUL
Forma spatiului intermediar poate fi reziduala in

natura fiind determinata numai de formele si
| 2009-2010 |
orientarile celor doua spatii aflate in legatura.

TA02

Palazzo Piccolomini, Pienza, Italia

One-half House, 1966 Bernardo Rosselino, 1460
John Hejduk
2 SEMESTRUL
Caplin House, Venice, California

| 2009-2010 |
Frederick Fischer, 1979

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE

Vom vorbi in continuare despre modurile de baza in care pot fi aranjare si
organizate spatile unei cladiri. In general in spatiul unei cladiri avem de-aface
cu cerinte specifice pentru diverse tipuri de spatii.
Putem vorbi de cerinte pentru spatii care:
+ au functiuni specifice sau necesitati
specifice formale
+ sunt flexibile ca utilizare si pot fi

manipulate in mod liber
+ sunt singulare si unice ca functiune
sau semnificatie in cadrul organizarii
cladirii
+ au functiuni asemanatoare si pot fi
grupate in manunchiuri functionale
sau repetate intr-o secventa lineara.
+ necesita pozitionarea catre
exterior pentru iluminat, ventilare,
2
relatia cu exteriorul sau accesl la

SEMESTRUL
spatiile exterioare.
+ trebuie sa fie separate din motive
| 2009-2010 |
de intimitate.
+ trebuie sa fie usor accesibile.

TA02

Maniera in care aceste spatii sunt aranjate poate clarifica relativa lor
importanta si rolul lor functional sau simbolic in cadrul organizarii cladirii.
Decizia privitoare la ce tip de
organizare trebuie folosit in fiecare
situatie specifica va depinde de :
+ cerintele din programul cladirii

cum ar fi proximitatile functionale,
cerintele dimensionale, clasificarea
ierarhica a spatiilor si necesitatile
de acces, lumina sau comunicarea cu
exteriorul.
+ conditiile exterioare ale sitului

care pot limita forma configuratiei
sau cresterea configuratiei , sau
care ar putea stimula relationarea
2 SEMESTRUL
cu anumite elemnte din cadrul sitului

sau ignorarea altora.
| 2009-2010 |

TA02

Vom analiza fiecare tip de organizare spatiala, mai intai prin discutarea
caracteristicilor formale relatiilor spatiale si raspunsurilor contextuale pentru
fiecare categorie in parte.
Fiecare tip va fi ilustrat de o serie de
exemple si va fi studiat urmarind:
+ ce tipuri de spatii sunt adaptate si

unde? cum sunt ele definite?
+ ce tipuri de relatii se stabilesc intre

spatii si intre aceste spatii si
ambientul exterior?
+ unde poate fi organizarea accesata

si ce configuratie poate capata
traseul de circulatie?
2 SEMESTRUL
+ care este forma exterioara a

organizarii si cum ar putea ea sa
| 2009-2010 |
raspunda contextului?

TA02

Organizare spatiala centralizata
Un spatiu central, dominant, in jurul caruia sunt
grupate un numar de spatii secundare.
Organizare spatiala liniara

O secventa lineara de spatii repetitive.
Organizare spatiala radiala

Un spatiu central de la care organizari lineare de spatii
se extind radial.
Organizare spatiala in manunchi

Spatii grupate prin proximitate sau care impart un
element sau care au o relatie comuna din punct de
vedere vizual.
2 SEMESTRUL
Organizare spatiala in retea

| 2009-2010 |
Spatii organizate in cadrul unui camp de tip retea sau

intr-o trama tridimensionala.

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE CENTRALIZATE
O organizare spatiala centralizata este o compozitie stabila ,

concentrata, care consta dintr-un numar de spatii secundare
grupate in jurul unui spatiu central mare, dominant.
Spatiul central, unificator al organizarii spatiale este in general

de forma regulata, suficient de mare pentru a aduna un numar
de spatii secundare in limitele perimetrului sau.
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02
Spatiile secundare ale organizarii

spatiale pot fi echivalente ca
functiune, forma si marime si sa
creeze o configuratie generala
care din punct de vedere
geometric este regulata si

simetrica fata de doua sau mai
multe axe.
Spatiile secundare pot sa fie

diferite intre ele ca forma si
marime, raspunzand unor cerinte
individuale functionale, pentru a
exprima relativa lor importanta.
2
Biserica San Lorenzo Maggiore Aceasta diferentiere intre

SEMESTRUL
Milano, Italia, 480 spatiile secundare permite de

asemenea formei organizarii
| 2009-2010 |
spatiale centralizate sa raspunda

conditiilor ambientale ale sitului.

TA02

Daca forma unei organizari centralizate este inerent non-directionala,

conditiile de apropiere si accesare a acestei forme trebuie sa fie
2 SEMESTRUL
specificate de sit si de articularea unuia dintre spatiile secundare sub

forma unei intrari sau unui portal.
| 2009-2010 |

TA02
Schema de circulatie si miscare in

cadrul unei organiari centralizate
poate fi radiala, inelara sau in forma
de spirala.
Cu toate acestea, aproape in fiecare
caz schema se va termina in sau in

apropierea spatiului central.
Organizarile spatiale centralizate ale caror forme

sunt relativ compacte si regulate din punct de
vedere geometric pot fi folosite pentru:
+ a stabili puncte sau locuri in spatiu.

+ a termina conditii axiale.
+ a servi ca o forma-obiect in cadrul unui camp
definit sau al unui volum al spatiului.
2 SEMESTRUL
Spatiul organizat central poate fi un spatiu interior

| 2009-2010 |
dar si un spatiu exterior.

TA02

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Desene ale lui Leonardo da Vinci 1490

TA02

Panthoen, Roma 120-124 + portic 25 IC

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Hagia Sofia, Constantinopol 532-537

2 SEMESTRUL
Anthemius din Thrales / Isidorus din Milet

| 2009-2010 |

TA02
Green House Connecticut, 1973-1975

John, Johansen
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Psan Lorenzo Maggiore, Milano 480

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE LINEARE

O organizare spatiala lineara este constituita in mod esential dintr-o serie de
spatii. Aceste spatii pot sa fie direct relationate intre ele sau prin intermediul
unor spatii lineare separate dinstincte.
O organizare lineara este constituita de obicei din spatii repetitive care sunt
2 SEMESTRUL
asemanatoare ca forma, marime, si functiune. Ea poate de asemenea sa fie

constituita dintr-un singur spatiu linear care organizeaza de-a lungul sau o serie
de spatii care difera ca marime, forma si functiune. In ambele cazuri ,fiecare
| 2009-2010 |
spatiu de-a lungul secventei are o expunere catre exterior.

TA02

Spatiile care sunt importante din
punct de vedere functional sau
simbolic pentru organizare pot fi
situate oriunde de-a lungul
secventei lineare si au
importanta lor nuantata prin
marimea sau forma.

Semnificatia lor poate de asemenea fi accentuata prin
amplasare :
+ la capatul secventei lineare
+ paralel cu organizarea spatiala lineara
+ ca puncte pivot ale unei forme lineare segmentate
Datorita lungimii lor caracteristice, organizarile

spatiale lineare exprima o directie si semnifica
miscarea, extinderea si cresterea.
2
Pentru a limita cresterea lor, organizarile spatiale

SEMESTRUL
lineare pot fi terminate printr-un spatiu sau o forma

dominanta, printr-o intrare elaborata sau nuantata,
| 2009-2010 |
sau prin suprapunerea cu o alta forma construita sau

un element topografic al sitului.

TA02

Forma unei organizari spatiale lineare este inerent flexibila si poate raspunde
imediat diverselor conditii ale sitului.
Ea se poate adapta la modificarile de topografie, fie ca e vorba de o apa sau un
grup de arbori sau poate sa se modifice pentru a-si orienta spatiile pentru
capturarea luminii solare si pentru a permite vederea catre exterior in directii
2 SEMESTRUL
interesante ale sit-ului.

Forma unei organizari spatiale lineare poate fi dreapta, segmentata sau
| 2009-2010 |
curbilineara. Poate sa se dezvolte orizontal de-a lungul sitului, in diagonala pe o

panta, sau vertical sub forma unui turn.

TA02

Forma unei organizari spatiale lineare poate fi

relationata cu alte formein context:
+ prin organizarea si legarea acestora de-a
lungul sau
+ servind ca un perete sau o bariera pentru a
le separa in diverse campuri
+ inconjurandu-le sau inchizandu-le in cadrul
unei zone din spatiu
Formele curbe si segmentate de organizari

lineare inchid un camp al spatiului exterior in
2 SEMESTRUL
zonele lor concave si orienteaza spatiile catre

centrul zonei. In partea lor covexa, acest tip
| 2009-2010 |
de forma apar ca fronturi care exclud spatiul

exterior zonei pe care ele o inchid.

TA02
Casa lunga, tipica pentru tribul Iroquee 1600

Secventa lineara de spatii

2
Case terasate, Village project

SEMESTRUL
1955, James Stirling

| 2009-2010 |

TA02
James Stirling – St.Andrews University

Extindere camine de studenti – 1964-68

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02
Unite d’Habitation, Marsilia, Le Corbusier


2 SEMESTRUL
Sheffield University Anglia 1953

| 2009-2010 |
James Stirling – plan tipic

TA02

Secventa lineara de camere

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Secventa lineara de camere, adaptata la functiune si sit

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Casa Romano, Kentfield, California

Esherick Homsey Dodge & Davis

TA02
Secventa lineara de camere, adaptata la functiune si sit

SEMESTRUL
Casa Marcus, Dallas, Texas – proiect

| 2009-2010 |
Frank Lloyd Wright 1935

TA02
Centru pentru Castrop-Rauxel , Germania – concurs

Alvar Aalto 1965

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Ierarhizarea secventelor lineare

TA02

Ierarhizarea secventelor lineare

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Louis Kahn – Interama

Proiect pentru o comunitate americana Florida 1964-1967

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE LINEARE Casa pod – proiect

Christopher Owen
Ierarhizarea secventelor lineare pentru a exprima miscarea

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
John Hejduk 1966

Proiect – Casa 10

TA02
Adaptare la sit prin conturul exterior

Scarborough College
Weshill Ontario USA
John Andrews 1964
Dezvoltare imobiliara locuinte

Alvar Aalto, Italia Pavia 1966
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Adaptare la sit prin conturul exterior

Alvar Aalto, Baker House 1948
Camine de studenti MIT
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Royal Crescent , Bath, Anglia

Circus, Bath, Anglia

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE RADIALE
O organizare radiala a spatiului combina atat elementele organizarilor spatiale

centralizate cat si pe cele lineare. Acest tip de organizare consta dintr-un
spatiu central dominant dinspre care un numar de organizari spatiale lineare se
extind radial.
In timp ce o organizare spatiala centralizata este o schema introvertita care

concentreaza catre interior, catre spatiul central, o organizare radiala este un
plan extrovertit care se indreapta in afara catre contextul sau. Cu aripile sale
lineare, se poate extinde si atasa de elemente specifice sau figuri ale sitului.
2 SEMESTRUL
Ca si organizarile spat iale centralizate , spatiul central al organizarii radiale

este in general de forma regulata. Aripile lineare, pentru care spatiul central
| 2009-2010 |
constituie nodul, pot fi asemanatoare intre ele ca forma si lungime mentinand

regularitatea formei generale a organizarii.

TA02

Aripile radiale pot insa sa difere intre ele astfel

incat sa raspunda unor cerinte individuale
functionale si de context.
O varianta specifica a organizarii spatiale radiale

este schema in morisca in care aripile lineare ale
organizarii se extind pornind de la un spatiu
central de forma patrata sau rectangulara.
Acest tip de aranjament are drept rezultat o
2
schema dinamica care sugereaza din punct de

SEMESTRUL
vedere vizual o miscare de rotatie in jurul

spatiului central.
| 2009-2010 |

TA02

Inchisoarea Mobit , Berlin, 1869-1879
Hotel Dieu, Spital – 1774 / Antoine Petit

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Inchisoarea din Ackerghem, Gent, Belgia

TA02
Cladirea secretariatului UNESCO

Paris, Marcel Breuer 1953-1958
SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

James Stirling, St.Andrews University

Extyindere camine de studenti, 1968
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
New Mummers Theater – Oklahoma City, Oklahoma 1970

John Johanson

TA02

Herbert Johnson House, Wind Point, Wisconsin

2
Frank Lloyd Wright 1937

SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Kaufmann Desert House, Palm Springs, California

SEMESTRUL
Richard Neutra, 1946

| 2009-2010 |

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE IN MANUNCHI

Spatii repetitive Spatii avand o forma Spatii organizate

sau orientare comuna in jurul unei axe
O organizare spatiala in manunchi are la baza proximitatea fizica pentru a

pune in relatie mai multe spatii intre ele. Ea consta de cele mai multe ori din
spatii celulare, repetitive , avand functiuni similare si avand in comun un
atribut vizual cum ar fi conturul sau orientarea.
O organizare spatiala in manunchi poate de asemenea sa accepte in cadrul ei

2 SEMESTRUL
spatii diferite ca marime, forma si functiune, dar legate intre ele prind
proximitate sau un element de ordonare vizuala cum ar fi simetria sau un
| 2009-2010 |
sistem de axe.

TA02

Manunchi in jurul Grupare de-a lungul Traseu in forma

unei intrari unui traseu inelara
Deoarece paternul sau nu isi are originea intr-un concept geometric rigid,
forma unei organizari spatiale in manunchi este flexibila si poate accepta
cresterea si modificarea imediat fara a-i fi afectat caracterul.
Spatiile in manunchi pot fi organizate in jurul unui punct de intrare intr-o

2
cladire sau de-a lungul unui traseu de circulatie, in cadrul acesteia.

SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Schema Schema in manunchi Manunchi in

centralizata interiorul unui volum
Spatiile pot fi de asemenea grupate in manunchi in jurul unui camp sau volum
amplu , definit in spatiu. Aceasta schema este similara organizarii spatiale
centralizate lipsindu-i insa caracterul compact si regularitatea gometrica a
celei din urma. Spatiile unei organizari in manunchi pot fi de asemenea cuprinse
2
in cadrul unui camp sau volum in spatiu.

SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Conditii de Conditii de Conditii de

axialitate axialitate simetrie
Deoarece nu exista nici un fel de pozitie inerent importanta in cadrul unei

echeme de organizare in manunchi, semnificatia unui spatiu trebuie articulata
prin marimea, forma si orientarea acestuia in cadrul schemei.
Simetria sau axialitatea pot fi folosite pentru a intari si a unifica portiuni ale
organizarii in manunchi si a ajuta articularea unui spatiu sau a unui grup de
2
spatii in cadrul organizarii in manunchi.

SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02
Fatehpur Sikri, Palatul marelui Mogul

Complexul Akbar, India, 1569-1574
SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02
Casa traditionala japoneza

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Yemi-Kaplica – Baile termale

Turcia, Bursa

TA02

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Louis Kahn, Institutul Salk, La Jolla, California 1959-1965 – casa de intalniri

TA02
Palatul regelui din Minos, Knossos, Creta 1500 IC

Casa Karuizawa, Country Retreat

1974, Kisho Kurokawa
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

Casa Soane, Londra, Anglia, 1812-34
Biserica S.Carlo alle Quattro Fontane

Roma, 1633-1641 - Borromini
2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Casa Friedmann, Pleasantville, NT

1950, Frank Lloyd Wright

TA02

Castelul Mercer, Doylestone, Pennsylvania
Henry Mercer – 1908-1910
SEMESTRUL
Wynton, country estate California

Bernard Meybeck, 1903
| 2009-2010 |

TA02

Casa Morris – proiect – Mount Kisco NY
Louis Kahn, 1958
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
Casa de la cascade – Frank Lloyd Wright

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE IN RETEA
O organizare spatiala in retea consta din forme sau

spatii ale caror pozitii in spatiu si relatii intre ele sunt
stabilite printr-o retea sau o trama tridimensionala.
O retea este creata din doua seturi de linii paralele, de

obicei perpendiculare care stabilesc o schema regulata

de puncte la intersectiile acestora. Proiectata in trei
dimensiuni, reteaua se transforma intr-un set de
unitati modulare repetitive de spatii.
Puterea de organizare a unei retele
rezulta din regularitatea si continui-
tatea schemei generale care domina
elementele cuprinse in organizare.
Schema generala stabileste un set
stabil de puncte de referinta si de
linii in spatiu cu ajutorul carora
2 SEMESTRUL
spatiile unei organizari in retea,

altfel diferite ca marime, forma sau
| 2009-2010 |
functiune, se pot afla in relatii de

tip asemanator.

TA02

O retea este stabilita in arhitectura de cele mai multe ori printr-un sistem
structural de grinzi si stalpi. In cadrul campului acestei retele, spatiile pot fi
situate ca evenimente izolate sau ca moduli repetitivi. Independent de
dispunerea lor in cadrul campului, aceste spatii, daca sunt privire ca forme
pozitive, vor creea un al doilea set de spatii negative.
Deoarece o retea tridimensionala este constituita din spatii repetitive ,

2 SEMESTRUL
modulare, aceasta poate fi alterata prin extragerea, adaugarea, sau

suprapunerea unor parti, fara ca identitatea sa, de retea avand abilitatea de a
organiza spatii, sa fie modificata. Aceste transformari formale pot fi utilizate
| 2009-2010 |
pentru a adapta forma de retea la sit , pentru a defini o intrare sau un spatiu
exterior, sau pentru a permite o crestere sau o extindere.

TA02

O retea poate deveni neregulata intr-una sau doua directii, pentru a se adapta
unor cerinte dimensionale specifice ale spatiilor sau pentru a acorda unele
zone ale spatiului cu necesitatile impuse de trasee de circulatii sau instalatii.
Aceste transformari dimensionale pot creea un set ierarhic de module
diferentiate prin marime, proportie si amplasare.
O retea poate de asemenea sa suporte si alte tipuri de transformari. Parti ale

2
retelei pot clisa pentru a altera continuitatea spatiala si vizuala de-a lungul
SEMESTRUL
campului. O schema in retea poate fi intrerupta pentru a marca un spatiu major

sau pentru a adapta un element al compozitiei sitului. O portiune a retelei poate
| 2009-2010 |
fi dizlocata si rotita in jurul unui punct apartinand schemei de baza. O retea isi
poate transforma imaginea de la o schema de puncte si linii la planuri si in cele
din urma la volume.
TA02
Proiect de spital, Venezia

Le Corbusier, 1964-1966
SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02
Casa Adler – proiect, Philadelphia

Pennsylvania, Louis Kahn, 1954
SEMESTRUL
Casa Eric Boissonas, New Canaan, Connecticut

| 2009-2010 |
Philip Johnson, 1966

TA02
Casa Manabe, Tezukayama, Osaka

Tadao Ando, 1976-77
Kimball Art Museum, Louis Kahn

2 SEMESTRUL
| 2009-2010 |

TA02

SEMESTRUL
Le Corbusier, Shodhan House

| 2009-2010 |
Ahmedabad, India, 1956

TA02
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
CURS 10
ORGANIZAREA–FORMELOR
CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE
SI SPATIILOR
TA02

Curs 09 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 09 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUI

Pana acum ne-am ocupat de aspectele morfologice ale formei arhitecturale,

Palatul si Citadela regilor Mauri – Alhambra – Granada / Spania / 1248-1354

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA ORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUI

Ne vom ocupa in continuare de relatiile intre elementele constitutive ale

fi relationate intre ele si organizate in paternuri coerente formale si spatiale.

Palatul si Citadela regilor Mauri – Alhambra – Granada / Spania / 1248-1354

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA RELATII SPATIALE

Doua spatii pot fi relationate in cateva moduri fundamentale:

Spatii legate printr-un spatiu comun

Doua spatii pot comunica printr-un spatiu

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATIU CUPRINS IN ALT SPATIU

Un spatiu mare poate imbraca si

adaptata, dar spatiul mai mic, pentru

In acest tip de relatie spatiala spatiul mai mare,

piarda imaginea sa de forma anvelopanta. Daca spatiul continut continua sa

servi ca un spatiu anvelopant. Abia ar putea sa mai constituie un invelis in jurul

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATIU CUPRINS IN ALT SPATIU

Spatiul continut poate diferi ca forma de spatiul anvelopant astfel incat

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATIU CUPRINS IN ALT SPATIU

Glass House – New Canaan, Conectivut – Philip Johnson / 1949

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII INTREPATRUNSE

O relatie spatiala de intrepatrundere rezulta din suprapunerea a

Dar configuratia rezultata din suprapunerea spatiilor poate fi

interpretata in mai multe feluri.

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII INTREPATRUNSE

difecare dintre spatii.

integritate ca spatiu care

doua spatii orginare.

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII INTREPATRUNSE

Plan pentru Sf.Petru – Roma / 1506-1520 Vila la Cartagina, Tunisia –

Bramante + Peruzzi (varianta a II-a) Le Corbusier / 1928

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII ADIACENTE

Adiacenta este cel mai comun tip de relatie spatiala.

cele doua spatii adiacente depinde de natura planului

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII ADIACENTE

Poate limita accesul vizual si fizic intre

Poate apare ca un plan independent in

Poate fi definit dintr-un sir de stalpi

Poate fi abia sugerat printr-o

mateialul sau textura suprafetei dintre

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII ADIACENTE

Chiswick House – Anglia 1729

Fischer von Erlach – Pavilion / sec.17

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR

COMPOZITIA IN ARHITECTURA SPATII LEGATE PRINTR-

Doua spatii care sunt separate prin distanta dintre

ele impart o zona comuna.

Spatiul intermediar poate diferi ca forma si

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR