2-T1-Traditia Clasica PDF

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect.
Radu Tudor PONTA
TIMPURILE ARHITECTURII
T.o arhitectura vernacular
T.1 traditia clasic
T.2 marea schimbare: micarea modern
T.3 arhitectura contemporan
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
T1
Traditia clasica
traditia clasica
si
de traditie
despartirea
marile schimbari in arhitectura
CAUZELE MAJORE
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie
- reorientarile gandirii umane: un altceva care devine important pentru oameni
TOATE ACESTEA ANTRENEAZA NOI CAUTARI FORMALE

- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal (vocabular)
sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a
componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului
Grecia antica o revolutie formala
un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic

(FRUMOS=BINE=ADEVAR)
Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.
se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
Acropola Atenei: Propileele, Partenonul i Erechteionul
se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
LIMBAJUL CLASIC
ORDINUL/GENUL: unitatea
formata de coloana si
suprastructura ei in colonada
unui templu = elementul
fundamental al limbajului
arhitectural al antichitatii;
limbajul clasic.
Cuvntul ORDIN n sensul
actual (de nsiruire de coloane
dupa anumite reguli) este
folosit abia din sec. XVI
LIMBAJUL CLASIC:
Elementul morfologic de baz =
genurile de coloane si
suprastructura lor +alte elemente
ale templului (soclu, elemente de
acoperire etc.).
Sintaxa = punerea impreuna intr-o
dispozitie ordonata a tipurilor/
genurilor de coloane, aplicata celor
cateva modele de temple in
conformitate cu un sistem de
proportii intre parti bazat pe
anumite NUMERE INTREGI, care
reprezentau armonia transcendenta;
armonia kosmos-ului grec.
Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL=BINE=ADEVAR.
LIMBAJUL CLASIC:
Elementul morfologic de baz =
genurile de coloane si
suprastructura lor +alte elemente
ale templului (soclu, elemente de
acoperire etc.).
Sintaxa = punerea impreuna intr-o
dispozitie ordonata a tipurilor/
genurilor de coloane, aplicata celor
cateva modele(principia) de
temple in conformitate cu un sistem
de proportii intre parti bazat pe
anumite NUMERE INTREGI, care
reprezentau armonia transcendenta;
armonia kosmos-ului grec.
Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL=BINE=ADEVAR.
Ordonanta lumii este facuta din simpatii, din

prietenii intre lucruri, din asemanarile prin
care ele se aliaza, in dublul sens de alianta si
aliaj. Ordinea provine din folosirea proportiei,
care este o lege cosmica de organizare a lumii,
si din symmetrie, prin care se exprima
unitatea.
PROPORTIA:... daca nu avem decat doua
lucruri, este imposibil sa le combinam
convenabil intr-un al treilea, caci trebuie sa
existe intre ele o legatura care sa le uneasca.
Ori, dintre toate legaturile, cea mai buna este
cea care, prin ea si din lucrurile pe care le
uneste, formeaza o unitate pe cat de perfecta
posibil, iar aceasta unitate este proportia care
este de natura sa o realizeze complet; pentru
ca, intr-adevar din trei numere oarecari,
cubice sau patrate, mediul este pentru primul
ceea ce ultimul este pentru cel mediu; si
invers...
de aici decurge in mod necesar ca toti termenii
vor fi aceeasi si ca fiind aceeasi si unii si altii,
ei vor forma un tot.
(Platon, Timaios, 31c-32b)
SIMETRIA care se bazeaza pe analogie, adica

dupa Platon pe prietenia dintre fiinte
formate dupa aceeasi proportie, fondeaza
echivalenta dintre microcosmos si
macrocosmos,
de unde provine si antropomorfismul formelor
artistice, in particular cel al diferitelor ordine/
genuri.
Lumea lui Timaios instaleaza un du-te-vino
intre cosmologie si arhitectura. (A. Chastel)
ESTETICA ARMONICA
TEORIA FRUMOSULUI OBIECTIV
Una dintre cele mai durabile teorii estetice.
De asemenea, symmetria este un acord armonios

(conveniens consensus) al prilor operei nsi i o
relaie proporional ntre aceste pri i ansamblul figurii.
I,2,12.
Aa cum n corpul omenesc euritmia este o consecin a
symmetriei, a relaiilor proporionale dintre cot, picior,
palm, deget i celelalte mdulare, tot astfel stau lucrurile
i cu operele perfect realizate. I, 2, 13.
Compoziia edificiilor const n symmetria, de ale crei
raporturi (rationem) arhitectul trebuie s in seama cu
mult grij. Symmetria se nate din proporie, care pe
grecete se numete analogia. III,1,1
Proporia este subordonarea la un modul, n pri alicote,
a membrelor unei lucrri i ale lucrrii n ansamblu. De
aici rezult raportul symmetriilor.III,1,2
ntr-adevr, nici un edificiu nu poate fi n mod raional
compus fr symmetrie i proporie, ci numai dac
membrele sale se gsesc ntr-un raport bine chibzuit, aa
cum e cazul i cu un om bine fcut. III,1,3
(Vitruviu, De architectura)
Capul omului, ca si cel al universului, cercul fiind un solid pur, este, dupa Platon,
acea parte a corpului in care zeii au inlantuit revolutiile divine.
Este deci posibil sa citim in capul si corpul omului masurile proportiei care sunt cele
ale intregului cosmos si legea lor.
Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu

De aici, dar si din legendele lor fondatoare

(relatate de Vitruviu), originea si inzestrarea
ordinelor cu un anumit caracter: masculin,
feminin, juvenil (cautari care vor fi
continuate in timp).
Symmetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogia

Aceleasi principii se aplica si altor arte (teoretizate chiar inainte, n sculptura; de ex.,
Policlet/sec V-IV IC- n Canon), alaturi de principiul imitatiei/mimesis.
Copie trzie dupacanonul/Doriforul lui Copia cea mai buna dupa Athena Parthenos Bronz roman din sec II dupa Discobolul lui
Policlet (sec5-4 ien) statuia criselefantina a lui Phidias (sec. V IC) Myron (sec. V IC)
Acelasi principiu se aplica si altor arte (teoretizat chiar inainte, n sculptura; de ex.,
Policlet/sec V-IV IC- n Canon), alaturi de principiul imitatiei/mimesis.
Bronzul Artemision, se crede a fi Poseidon Athena. Copie romana dupa un original Apolon din Belvedere. Copie romana dupa un bronz
sau Zeus, 460 ,Cr. grecesc, sfarsit de sec. 5 .Cr. grecesc 330320 .Cr. Atribuita lui Leochares.
grecia antica o revolutie formala
ESTETICA ARMONICA
TEORIA FRUMOSULUI OBIECTIV
Este purtata si garantata de limbajul clasic

la baza caruia stau
ORDINELE/TIPURILE DE COLOANE
doric, ionic, corintic, toscan
dupa Vitruviu (De Architectura, sec.1 IC)
Ca orice limbaj, LIMBAJUL CLASIC

a fost creat in anumite circumstante
particulare pentru a raspunde la anumite nevoi
si se va imbogati in timp, va evolua.
Aceasta evolutie constituie ceea ce numim
TRADITIA CLASICA,
pe care s-a sprijinit arhitectul/proiectarea cam
2000 de ani.
La nceput, limbajul clasic e folosit numai

pentru temple, apoi si pentru alte cladiri
urbane/publice nereligioase si pentru locuinte.
In civilizatia greaca, locul magic al
sanctuarului coboara spre oras prin investitia
publica si privata in echiparea orasului.
Se poate da numele de oras unei aglomerari
care nu are nici edificii administrative, nici
gimnaziu, nici teatru, nici fantani cu apa
curenta? (Pausanias X,4,1)
Roma antica
imbogatirea repertoriului formal si diversificarea sintaxei

prin fuziunea cu geniul constructiv roman
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii

suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de estetica armonica
se folosesc si alte surse pentru imbogatirea vocabularului formal
se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin, la randul lor, modele: templul, arcul
de triumf, Coliseul, Panteonul, terme, basilici colosale
arcul de triumf
combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii
Roma antica
Colosseul, Roma, 80 d.C.

structurale
validarea estetica a logicii
suprapunerile de ordine,
Roma antica
Roma antica
aplicata unor noi tipuri de cladiri care devin modele:

Coliseul/Colosseo/Colosseum
Atata timp cat Colosseumul va fi n picioare, Roma va fi n picioare; cand

Colosseumul se va prabusi, Roma se va prabusi; cand Roma se va prabusi, lumea
intreaga se va prabusi. (Bde le Vnrable, sec. VIII d.C.)
Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).

Panteonul
noi tipuri de cladiri care devin modele:
Roma antica
Roma antica
structuri boltite monumentale: basilici colosale, terme

(noi tipuri de cladiri care devin modele)
Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.

Termele lui Caracalla, sec III d.C.

Roma antica
Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine
Bizant
iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a

unei alte expresii arhitecturale
Sfanta Sofia, Constantinopol/Istanbul, 537 (Isidorus din Milat si Anthemius din Tralles)
San Vitale, Ravena, 526-547

cautarea altor tipuri de expresii arhitecturale
iesire din gramatica clasica
Bizant
ORDINELE CLASICE
Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica:
[1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

[2] este reluat in Renastere si teoretizat, codificat, devine
norma a bunei arhitecturi si a bunului gust
[3] este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea
vocabularul formal al ordinelor clasice;

sintaxa/gramatica (sistem de reguli de punere mpreuna) -
se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca din
Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, in functie
de tipul de cladire si tinand cont de sistemele constructive
folosite (trilitic sau boltit)
Limbajul clasic o revolutie formala
Tratatul lui Vitruviu aduce in

teoria arhitecturii proba
supunerii proiectarii unui
adevar estetic transcendent,
prin folosirea ordinelor.
Am scris reguli precise, pentru
ca, cercetndu-le [tu,
Caesar], sa poti cunoaste prin
tine nsuti nsusirile lucrurilor
facute pn aici si ale celor
viitoare; caci n aceste carti
am dat la iveala toate regulile
mestesugului. (I, Pref., 5)
1654: Vitruve prsentant De architectura Auguste.

Limbajul clasic o revolutie profesionala
tiina arhitectului se compune dintr-

un numr destul de bogat de discipline
i cunotine variate; judecata sa ia
seama de toate operele pe care le
produc celelalte arte. Aceast tiin se
exercit ca practic i ca teorie.
Fabrica (Practica) este un exerciiu
continuu i repetat al aciunii; ea
rezulta din experienta continua si
completa, obtinuta prin prelucrarea cu
minile a oricarui soi de materie, n
scopul de a-i da forma.Ratiocinatio
(teoria), este ceea ce poate explica si
demonstra lucrarile care se savrsesc,
pe masura ndemnarii si a ntelegerii.
I,1,3
De aici sunt transmise n

discursul ulterior de arhitectura
indicatiile despre legile
proportiilor (fara sa fie insa
clare), definitia arhitecturii ca
stiinta a modului lor de
folosire, interpretarea
antropomorfica a ordinelor
antice si afirmarea demnitatii
DE ARCHITECTURA, ediia Cesare Cesariano, 1521, ilustrata arhitectului ca creator.
Sistem international de referinta
Edificiile
grecesti
si
romane
capata
un
prestigiu
care
le
instituie
intr-un
sistem
international
de
referinta
deosebit
de
durabil
Toate acestea explica

LUNGA POSTERITATE A ORDINELOR CLASICE
dupa interludiul romanic
si gotic
sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica
St. Chapelle, Paris, 1239-1248

St. Foy, Conques/Franta, 1041-1052

dupa interludiul romanic si gotic
sinteza mostenirii romane

cu traditia constructiva germanica
Notre Dame din Chartres, 1196-1220

dupa interludiul romanic si gotic

Renasterea
omul iese din rand; arhitectul isi schimba statutul
Pietre tombale : cavaleri din Evul Mediu si din Renastere (Karl Gruber, Forme et caractere de la ville allemande)
Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) Domul din Florenta

Renasterea
Renasterea
LEON BATTISTA ALBERTI

(1404-1472)
De Re Aedificatoria 1452
se restabileste
gramatica antichitatii
ca disciplina universala,
aplicabila oricarui
proiect arhitectural
demn de acest nume
arhitectul
trebuie sa o cunoasca
pentru a face parte
din artele liberale
L.B. Alberti, Palazzo Rucellai, Florenta

Renasterea
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila

oricarui proiect arhitectural demn de acest nume.
arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a practica o arta liberala.
Philibert de lOrme (c.1517-c.1570) Alegoria raului si bunului arhitect

Renasterea
Arhitectura ca arta liberala
Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua

cheie, alaturi de Platon, Horatiu,
Cicero
El transmite discursul anticilor despre un
adevar estetic care se bazeaza pe
analogia cu o ordine superioara.
Aici se gasesc indicatiile despre legea
proportiilor, definitia arhitecturii ca
stiinta a modului de folosire a acesteia,
interpretarea antropomorfica a ordinelor
antice si afirmatia demnitatii arhitectului.
Toate acestea fac obiectul unei teorii
specifice, care il introduce pe arhitect
printre umanisti.
Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor

antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan,
compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice
si templelor crestine (biserici) romanice si gotice
L.B. Alberti, San Francesco da Rimini

Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor

antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan,
compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice
si templelor crestine (biserici) romanice si gotice
L.B. Alberti, SantAndrea, Mantova

Renasterea
ordinul este piatra de incercare a

arhitectului, instrumentul arhitectural
cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice
privind arta de a construi
Andrea Palladio, basilica din Vicenza (stanga),

Fatada San Giorgio Maggiore, Venezia (dreapta)
Renasterea
Andrea Palladio, proiect de palat, refacerea termelor lui Diocletian (stanga),

travee palazzo della Ragione, 1560 (dreapta)
Renasterea
Renasterea
Sebastiano SERLIO (1475-1553)

prima gramatica ilustrata a Renasterii,
foarte folosita si raspindita in Franta,
apoi in Germania si zona flamanda,
mai tirziu in Anglia
consacra
autoritatea canonica a ordinelor antice
Rafael, Scoala din Atena (1508-11)
imitarea Antichitatii devine

garantia Frumosului pana in secolul XIX
Renasterea
R enasterea
imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX
Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)

Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului,

instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
Palladio, San Giorgio Maggiore, Venezia

R enasterea
cautarea proportiei ideale

1534 - Francesco Giorgio Veneto, Memorandum for
S. Francesco della Vigna, Venise (in Rudolph
Wittkower, Architectural Principles in the Age of
Humanism)
Pentru a construi "tesatura" Bisericii cu acele

proportii potrivite si armonioase, pe care sa le
putem face fara sa schimbam ceea ce este deja
facut, as proceda astfel. As vrea ca latimea
navei sa fie de 9 pasi ... ceea ce este patratul
lui 3, numar prim si divin. Lungimea navei,
care va fi 27, va avea o tripla proportie, ceea
ce duce la o "octava perfecta"/diapason (2/1)
si o "cvinta perfecta"/diapente (3/2). Si
aceasta armonie misterioasa este ca atunci
cnd Platon, n Timaeus, voia sa descrie
minunata consonanta a partilor si a intregului
lumii; el a luat aceasta ca prima fundatie a
descrierii lui, multiplicnd ct de departe ar fi
fost necesar aceste aceleasi proportii si
numere in concordanta cu regulile si
consonantele care o umplu, pna cnd a inclus
ntreaga lume si fiecare dintre membrele si
partile ei. Noi, fiind doritori sa construim
biserica, am socotit necesar si foarte potrivit
sa urmam acea ordine al carei stapn si autor
este Dumnezeu, cel mai mare arhitect.
Leonardo da Vinci circa 1487 Cosmografia del minor mondo
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE

Renasterea
Renasterea
speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin se poate urmari de-a lungul
istoriei clasice, osciland intre venerarea antichitatii si anumite inventii
din John Summerson, The Classical Language of Architecture

toscan
doric
ionic
corintic
cele cinci ordine clasice, dupa Palladio

compozit
Renasterea
Renasterea
Piero della Francesca (1415-1492)
imitarea Antichitatii devine

garantia Frumosului pana in secolul XIX
acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului,
folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice
Renasterea
Acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in

functie de gust si de circumstantele specifice, dar si de mijloacele la indemina
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci si orasului
care se supune aceluiasi control estetic
Sebastiano SERLIO (1475-1553/55)

Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice
inventia / libertatea manierista
Jacoppo da Pontormo, Iosif in Egipt (1515-18) Jacoppo Tintoretto, Cina cea de taina (1592-94)
Michelangelo, Ansamblul Capitolin, 1536-46


Giulio Romano, Palazzo del Te, Mantova (1525-1534)

Caravagio (1571-1610), Punerea in mormint si

Crucificarea Sf. Petru
retorica si efervescenta dramatica baroca
Francesco Boromini, SantIvo alla Sapienza, Roma,1642-60




Proiectul lui Bernini pentru colonada Luvrului - sec XVII


Claude Perrault - colonada Luvrului - sec XVII

rigoarea clasicismului francez
rigoarea clasicismului francez
dupa Claude Perrault (1616-1688)

cele 5 ordine
in paralel cu exuberanta gratioasa a rococo-ului

Jacques Louis David Incoronarea lui Napoleon (1805-07)

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez
Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
Lisez les Anciens : imitez-les, si vous ne pouvez imiter la Nature!

Les Beaux-Arts rduits un mme principe, abatele Charles Batteux, 1746
Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX

raspandirea traditiei clasice in lumea veche

raspandirea traditiei clasice in lumea noua
Thomas Jefferson (1743-1826) Universitatea din Virginia, Charlottesville si rezidenta de la Monticello

marile schimbari in arhitectura
toate acestea descriu sumar stadiul

dezvoltarii disciplinei peste care
s-au suprapus
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
si noile probleme pe care le aduc in fata
arhitectilor

2-T1-Traditia Clasica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2-T1-Traditia Clasica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect.

Radu Tudor PONTA

TOATE ACESTEA ANTRENEAZA NOI CAUTARI FORMALE

un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic

Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.

se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

Acropola Atenei: Propileele, Partenonul i Erechteionul

se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

Ordonanta lumii este facuta din simpatii, din

SIMETRIA care se bazeaza pe analogie, adica

De asemenea, symmetria este un acord armonios

Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu

De aici, dar si din legendele lor fondatoare

Symmetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogia

Este purtata si garantata de limbajul clasic

Ca orice limbaj, LIMBAJUL CLASIC

La nceput, limbajul clasic e folosit numai

imbogatirea repertoriului formal si diversificarea sintaxei

ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii

Colosseul, Roma, 80 d.C.

aplicata unor noi tipuri de cladiri care devin modele:

Atata timp cat Colosseumul va fi n picioare, Roma va fi n picioare; cand

Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).

structuri boltite monumentale: basilici colosale, terme

Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.

Termele lui Caracalla, sec III d.C.

iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a

San Vitale, Ravena, 526-547

Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica:

[1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

vocabularul formal al ordinelor clasice;

Tratatul lui Vitruviu aduce in

1654: Vitruve prsentant De architectura Auguste.

tiina arhitectului se compune dintr-

De aici sunt transmise n

Toate acestea explica

St. Chapelle, Paris, 1239-1248

St. Foy, Conques/Franta, 1041-1052

sinteza mostenirii romane

Notre Dame din Chartres, 1196-1220

dupa interludiul romanic si gotic

Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) Domul din Florenta

LEON BATTISTA ALBERTI

L.B. Alberti, Palazzo Rucellai, Florenta

se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila

Philibert de lOrme (c.1517-c.1570) Alegoria raului si bunului arhitect

Arhitectura ca arta liberala

Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua

In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor

L.B. Alberti, San Francesco da Rimini

In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor

L.B. Alberti, SantAndrea, Mantova

ordinul este piatra de incercare a

Andrea Palladio, basilica din Vicenza (stanga),

Andrea Palladio, proiect de palat, refacerea termelor lui Diocletian (stanga),

Sebastiano SERLIO (1475-1553)

Rafael, Scoala din Atena (1508-11)

imitarea Antichitatii devine

imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX

Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)

ordinul este piatra de incercare a arhitectului,

Palladio, San Giorgio Maggiore, Venezia

cautarea proportiei ideale