Universitatea de Arhitectura si Urbanism

Ion Mincu Bucuresti

Istoria Arhitecturii Moderne

BAUHAUS
Walter Gropius a fost un arhitect si un pedagog german. A fost fondatorul si directorul
scolii de la Bauhaus, unul dintre cei mai mari arhitecti ai secolului al XX-lea care a trait, a
proiectat si a incercat sa schimbe Germania, iar mai apoi Statele Unite ale Americii, unde
a sfarsit in anul 1969 in Boston Massachusttes.
La inceputul secolului al XX-lea, Walter Gropius a creat Scoala Bauhaus, o scoala unde
se preda arta, designul si arhitectura. Bauhaus nu a insemnat numai o scoala de arte,
design si arhitectura, ci a insemnat si un curent artistic ce a influentat diferitele domenii
precum arhitectura, artele plastice, designul, designul de mobilier si designul de interior
al secolului al XX-lea. Toate acestea au fost posibile datorita unui singur om care a stat la
baza fondarii scolii si acestui curent reprezentativ al acelei perioade, Walter Gropius.
Studentii de la Bauhaus erau educati si li se preda arhitectura, constructii, design, erau
invatati sa faca fotografii, sa picteze, sa proiecteze designul diferitelor piese de mobilier.
Erau incurajati sa utilizeze materialele cat mai noi aparute, produsele industriale, astfel
incat acestea sa poata fi create in masa (in ceea ce priveste domeniul arhitecturii).
Produsele create la Bauhaus erau destinate sa ajute omul si sa ii usureze munca, avand
totodata un produs (constructie) diferita fata de celelalte de pana acum, usor de
asamblat, cu resurse minime.

Sigla Scolii de la Bauhaus foloseste elemente foarte simple

care au un impact foarte puternic si astazi asupra
multor arhitecti si studenti la arhitectura, acestia
Mihil Bogdan 21A

pg. 1

Universitatea de Arhitectura si Urbanism

Ion Mincu Bucuresti

Istoria Arhitecturii Moderne

folosind de cele mai multe ori elemente simple, la indemana,

pentru a crea constructii noi cu un important impact asupra comunitatii.

Bauhaus face referire la Germania. Este adevarat ca acest stat a intrat cu o oarecare
intarziere in grupul statelor industrializate, dar a patruns cu rapiditate in aceasta sfera si
asta datorita unor arhitecti foarte importanti cu opere remarcabile, Meyer, Gropius,
Behrens.
Scoala a fost puternic marcata de un curent, expresionismul si a incercat cu mijloace
rationaliste sa introduca inceputurile artei moderne. A contribuit direct la formarea unui
nou limbaj arhitectural de factura rationalista.
S-a pus foarte mult accent pe colaborarea dintre profesor-student. Aceasta legatura
foarte importanta, comunicarea directa dintre profesor si student a avut efecte benefice
pentru arhitectura secolului al XX-lea, al perioade Bauhaus, dar si in alte domenii
precum, design de interior, design de mobilier. Aceasta comunicare i-a ajutat pe studenti
sa devina noua clasa de creatori, care pot fi in acelasi timp, designeri, constructori,
tehnicieni, dar si oameni de afaceri. Chiar daca nu se poate vorbi concret despre stilul
Bauhaus, scoala a avut nenumarati adepti, profesori si studenti din intreaga lume, care
au invatat sa implanteze arta moderna si realitatea tehnologica.

Scoala Bauhaus construita de insusi Walter Gropius.

Mihil Bogdan 21A

pg. 2

Universitatea de Arhitectura si Urbanism

Ion Mincu Bucuresti

Istoria Arhitecturii Moderne

Stilul Bauhaus s-a caracterizat prin fuzionarea elementelor de factura artistica cu

elemente de factura industriala si s-a cautat sa se ajunga la o metoda de a produce in
serie, care urma sa satisfaca clientul din mai multe puncte de vedere, economic si
estetic.
In scoala erau doua cursuri, un curs preliminar si un curs secundar si in fiecare dintre
cele doua cursuri se invatau materii teoretice, dar si materii practice, relatiile dintre
materiale si cum pot fi combinate acestea astfel incat sa se armonizeze cand sunt puse in
opera. Scoala a incercat sa elimine orice legatura cu traditia, orice legatura cu trecutul,
fapt pentru care a fost scoasa din programa orice materie ce facea referire la trecutul
istoric al arhitecturii, punandu-se astfel baza unui stil ce facea referire exclusiv la modern
si la perioada prezentului. Istoria trecutului era necesara pentru intelegerea prezentului,
dar si a viitorului.
Scoala Bauhaus a incercat sa combine intr-un mod organic partea teoretica cu partea
practica, urmarindu-se o stransa legatura intre culoare, forme si sunete. Scoala era
foarte complexa, cursurile ce se tineau ii pregateau pe viitorii artisti sa activeze in diferite
domenii, dar ii pregatea sa se descurce indiferent de situatie si ii initia in viata de dupa
scoala. Acestia invatau pe langa materiile de baza ce ii pregatea sa devina artisti, materii
ce tin de alte domenii de activitate, fara o prea mare legatura intre domenii. Astfel,
studentii erau invatati si studiau elemente de contabilitate si economie, analiza
preturilor si elaborarea contractelor.

Mihil Bogdan 21A

pg. 3

Universitatea de Arhitectura si Urbanism

Ion Mincu Bucuresti

Istoria Arhitecturii Moderne

Scoala Bauhaus a urmarit sa dea studentilor sai o pregatire teoretica solida, dar in
acelasi timp si o pregatire tehnica cat mai completa pentru a-i pregati pentru mai tarziu.
Pentru ca acest lucru sa se implineasca si pentru ca stundetilor sa le fie oferite cele mai
bune conditii de invatare, au fost adusi cei mai buni profesori si teoreticieni, astfel
Gropius a angajat la inceput pictori si sculptori.
Gropius a fost un arhitect foarte bun, era constient, dar a fost foarte modest. Pe langa
ca a fost un arhitect de cladiri foarte bun, a fost si un arhitect al valorilor umane, un
foarte bun arhitect de valori umane, pentru ca acestea sunt foarte importante.

Walter Gropius (1883-1969)

Toate exeperientele artistice de la Bauhaus concura spre un domeniu de interes

maxim arhitectura, care reprezinta absolutul, cel mai important domeniu. In ceea ce
priveste arhitectura, s-au renuntat la elementele ornamentale si s-a pus accentul pe
functiunile structurale, adoptarea unor solutii cat mai practice si mai economice, fiind
considerate noile valori ale arhitecturii.
Unul dintre caracterele arhitecturii, frumusetea este o consecinta practica a formei si
trebuie sa corespunda cu o placere estetica a nevoii practicii de a transforma nevoia
practica intr-o dorinta de claritate formala.

Mihil Bogdan 21A

pg. 4

Universitatea de Arhitectura si Urbanism

Ion Mincu Bucuresti

Istoria Arhitecturii Moderne

Dorinta lui Walter Gropius si scopul sau cu aceasta scoala, era sa ii daca pe tinerii
stundenti sa inteleaga diferitele mijloace de creatie si diferitele produse ale epocii
moderne, sa se incurajeze sa gaseasca solutii proprii, personale pentru a crea ceva unic.
Buna arhitectura trebuie sa fie proiectia vietii, cunoasterea individului, cunoasterea
problemelor artistice, biologice, technice si nu in ultimul rand cele sociale.
In secolul al XIX-lea produsele industriale inundau lumea artei si lasau artistii intr-o
situatie foarte defavorabila, ajuntand la pierderea formei si implicit si la schimbarea
calitatii produsului final. Dar artistii s-au opus acestui curent, fara prea mare succes. Intrun final s-a ajuns la un consens, astfel incat masina si arta trebuiau combinate, sa poata
lucra impreuna. Aceasta fuziune intre arta si masina s-a transformat intr-o miscare
cunoscuta sub numele Arts and Crafts, care a aparut pentru prima data in Germania.
Usor usor, artizanul, artistul a devenit din creator, comerciant. Atelierele s-au
transformat in magazine unde isi expunea marfa si o vindea.

Mobilierul proiectat de absolventii Scolii Bauhaus.

Mobilier ce foloseste elemente noi (piele in stanga combinata cu metalul).
Culorile sunt foarte diverse si piesele de mobilier nu sunt
monotone.

Mihil Bogdan 21A

pg. 5

Universitatea de Arhitectura si Urbanism

Ion Mincu Bucuresti

Istoria Arhitecturii Moderne

Pregatirea de la Bauhaus era foarte complexa. Prepararea studentilor de la Bauhaus

cuprindea doua cursuri importante, cursul preliminar si cursul secundar. In cadrul cursul
preliminar, studentii invatau artele traditionale, artele manuale cu profil tehnic.
Studentul trebuia sa inteleaga si sa invete proportiile, scara, studiul luminii si a umbrei si
al culorilor. Trebuia sa infrunte experiente cu diverse materiale si unelte.
Pe langa importanta acestor doua cursuri ce ajutau la formarea studentilor ca artisti,
ceastia trebuiau sa frecventeze ateliere alese de ei, ca ucenici. Ucenicia in ateliere era
foarte importanta in formarea lor. Acestia erau atent supravegheati de maistri si
profesori. Aceasta pregatire in ateliere era vitala, cum este si in prezent in cazul nostru.
In formarea noastra ca arhitecti trebuie sa urmarim cu atentie si sa invatam in cadrul
atelierelor si mai departe a unor birouri de proiectare.

Mihil Bogdan 21A

pg. 6