Arhitectura Bauhaus

Afla mai multe despre:

scoala, masa, design, istoric design interior, la mare, pictura, istorie, case f
rumoase, design interior istorie, fata de masa, stil, interior apartamente, case
proiecte, colturi, constructii case

Bauhaus este termenul comun folosit pentru Scoala de Arta si Arhitectura Staatli
ches Bauhaus, care a functionat in Germania in perioada 1919-1933, si pentru mod
ul in care au abordat problema designului. In traducere libera, cuvantul inseamn
a ''arhitectura casei'' - Architecture House - (provenind din verbul german ''bu
ild'' - ''a construi''). Stilul Bauhaus a devenit unul din cele mai influente cu
rente de arhitectura modernista.
Designerii de la Bauhaus (profesori si studenti) doreau sa se rupa de traditie s
i sa dezvolte un stil foarte modernist. Intentia lor era sa integreze arta, tehn
ologia si arta mestesugului in schitele lor si sa ignore filosofia de design exi
stenta deja. Ideile inovative erau aplicate in arhitectura, design-ul de mobilie
r si chiar tipografie. Reprezentanii Bauhaus considerau ca orice tip de design t
rebuie sa fie considerat ca fiind arta, la fel ca pictura sau sculptura.
Printre cele mai cunoscute nume care au dezvoltat si au dus mai departe scoala B
auhaus sunt Walter Gropius, Mies van der Rohe, Laszlo Moholy-Nagy, Paul Klee, Ly
onel Feininger, Wassily Kandinsky si Marcel Breuer.
Caracteristici ale stilului Bauhaus:
- elementele ornamentale, decorative intra intr-un con de umbra, primand functio
nalitatea;
- este folosita asimetria;
- arhitectura este privita ca ''spatiu'', nu ca ''masa''.
Cladirile Bauhaus sunt de obicei cubice, cu unghiuri drepte (desi exista la unel
e constructii colturi si balcoane rotunjite); fatadele sunt netede, iar planul i
nterior este deschis.
Istoric
Scoala de arta Bauhaus a functionat in trei orase diferite (Weimar: 1919-1925, D
essau: 1925-1932 si Berlin: 1932-1933) si s-a aflat sub conducerea a trei direct
ori si arhitecti in acelasi timp (Walter Gropius: 1919-1928, Hannes Meyer: 1928-
1930, Ludwig Mies van der Rohe: 1930-1933). Aceste schimbari de directie si loca
tiile diferite au atras dupa ele, evident, modificari constante in zona punctelo
r de interes abordate, a tehnicilor folosite, profestorilor si politicii. Cand s
coala s-a mutat din Weimar la Dessau, de exemplu, desi era un loc nou din care p
uteau veni surse de venit, atelierul de olarit a fost inchis. Cand Mies a prelua
t conducerea scolii in 1930, a transformat-o intr-o scoala privata nu le-a permi
s ''adeptilor'' lui Hannes Meyer sa participe la cursuri.
Scoala a fost fondata de Gropius in conservatorul oras Weimar, in 1919, ca o fuz
iune intre Scoala de Arte si Mestesuguri din Weimar si Academia de Arte Frumoase
din acelasi oras. Majoritatea obiectelor realizate in ateliere au fost vandute
in timpul primului razboi mondial. Intentia initiala a fost ca Bauhaus sa fie o
combinatie intre o scoala de arhitectura si una de mestesuguri, dar sa fie in ac
elasi timp o academie de arte. Probabil ca acesta a si fost motivul de la care a
u luat nastere conflictele.
Argumentul lui Gropius a fost ca la sfarsitul celui dintai razboi mondial a ince
put o noua perioada in istorie, iar al vroia sa creeze un stil arhitectural care
sa oglindeasca aceasta perioada noua. Conceptia sa asupra arhitecturii si modul
ui in care trebuiau sa arate obiectele se reunea in jurul cuvintelor functional,
ieftin si trebuiau sa se preteze la productia in masa. Urmarind aceste scopuri,
Gropius dorea sa reuneasca arta si mestesugul pentru a realiza produse cu un gr
ad mare de functionalitate, dar care sa aiba totusi pretentii de a fi obiecte ar
tistice. A fost tiparita o revista numita ''Bauhaus'' si o serie de carti, ''Bau
hausbuchner''. Cel responsabil cu designul si tiparirea lor era Herbert Bayer.
Multi critici sunt de parere ca reforma germana din aria educatiei artistice a f
ost critica, din motive economice. Cum Germania nu dispunea de marerie prima la
fel de mult ca Statele Unite sau Marea Britanie, a trebuit sa se bazeze pe forta
de munca si pe capacitatea de a exporta bunuri inovative si de calitate. Prin u
rmare, era mare nevoie de designeri si de un nou mod de educatie artistica. Filo
sofia scolii declara, pur si simplu, ca artistul trebuie sa fie educat sa lucrez
e cu industria.
Bauhaus a fost foarte mult ajutata de autoritatile din Weimar. Dupa schimbarea g
uvernului local, scoala s-a mutat in Desau, in 1925, unde atmosfera civica era m
ult mai industriala si avea o tendinta progresista. Dupa aceasta mutare, in Weim
ar a ramas in functiune o alta institutie de educatie in domeniul design-ului in
dustrial, ai caror profesori erau mai putin porniti importiva noului regim polit
ic conservator. Aceasta scoala a fost cunoscuta ca Universitatea Tehnica de Arhi
tectura si Inginerie Civila, pentru ca dupa anul 1996 sa isi schimbe numele in U
niversitatea Bauhaus din Weimar. In 1927, stilul Bauhaus si cei mai influenti ar
hitecti ai sai au influentat total expohitia ''Die Wohnung'' (''Locuinta''), org
anizata in Stuttgart. O parte importanta in aceasta expozitie era realizarea unu
i proiect de locuinte.
Gropius a fost urmat la conducerea scolii de catre Meyer, apoi de Mies. Sub pres
iunea politica din ce in ce mai mare sub care se afla, Bauhaus s-a inchis la ord
inele regimului nazist, in 1933. Partidul nazist si celelalte partide fasciste f
usesera oricum impotriva scolii de-a lungul anilor 1920. Ei considerau ca instit
utia este un front comunist, mai ales pentru ca in proiect erau implicati multi
artisti rusi. Prin urmare, multi arhitecti au fugit in Uniunea Sovietica.
Arhitectura Bauhaus
Paradoxul perioadei de inceput a Bauhaus a fost ca, desi manifestul sau proclama
ca scopul ultim al intregii activitati creative este relizarea unor constructii
, scoala nu a oferit cursuri de arhitectura pana in 1927. Singurul produs profit
abil, tangibil, al Bauhaus a fost tapetul.
In perioada in care la conducerea scolii se afla Gropius (1919-1927), el si part
enerul sau Adolf Meyer au observat ca nu exista nici o diferenta reala intre ''p
rodusul finit'' al biroului sau de arhitectura si cel al scolii. Prin urmare, cl
adirile proiectate de Grupius in aceasta perioada pot fi foarte bine incadrate i
n stilul Bauhaus. Este vorba de casele Sommerfeld si Otte din Berlin, Auerbach d
in Jena si schita care a participat la concursul pentru Turnul cladirii Chicago
Tribune, proiect care a atras un mare interes asupra scolii. Chiar cladirea in c
are functiona scoala in Dessau, cladire care a fost terminata in 1926, ii este a
tribuita lui Gropius. Constribuytia studentilor se face vazuta mai ales la proie
ctele ramase neconstruite, la finisajele din interior si piese de mobilier precu
m dulapuri, scaune si vase de lut.
In cei doi ani in care Bauhaus s-a aflat sub directia arhitectului elvetian Hann
es Meyer (el si-a aratat pe fata simpatia fata de comunisti), atentia s-a mutat
de la grija pentru estetica arhitecturii, la cea pentru functionalitate. S-au re
alizat doua proiecte importante: un grup de apartamente cu acces prin balcon, in
Dessau (mai sunt locuite si acum) si un sediu pentru Scoala Federala a Uniunii
Germane de Comert, in Bernau. Abordarea lui Meyer a implicat identificarea nevoi
lor viitorilor locatari si apoi gasirea unei solutii de design convenabile. Dupa
aceea, la conducerea scolii Bauhaus a urmat Mies van der Rohe, care a respins p
olitica lui Meyer, colaboratorii si modul sau de abordare al arhitecturii. Opus
fata de ''studiul elementelor esentiale'' pe care il propunea Gropius si de ''id
entificarea functiilor necesare'', Mies pleda pentru ''implementarea spatiala a
deciziilor intelectuale'', ceea ce efectiv insemna adoptarea esteticii sale. In
anii 1930, nici unul din proiectele lui Mies sau ale studentilor sai nu au fost
construite.
Impactul arhitecturii Bauhaus
Fenomenul Bauhaus a avut un impact major asupra artei si arhitecturii in Europa
de vest, Statele Unite ale Americii si in Israel; acest lucru s-a intamplat in a
nii de dupa disparitia scolii datorata regimului nazist.

Gropius, Breuer si Moholy-Nagy s-au reintalnit in Marea Britanie la mijlocul ani

lor 1930 pentru a lucra la Isokon, o firma de arhitectura infiintata in1929 care
isi propunea sa proiecteze si sa construiasca case si apartamente moderniste. L
a sfarsitul anilor 1930, Mies van der Rohe s-a stabilit in Chicago si a devenit
unul din cel mai proeminenti arhitecti din lume. Moholy-Nagy a plecat si el in C
hicago si a infiintat scoala New Bauhaus, sub finantarea industriasului Walter P
aepke. Atat Gropius cat si Breuer au predat la Scoala de Design de la Harvard si
au lucrat impreuna pana in 1941.
Unul din principalele obiective care se urmareau la Bauhaus era unificarea artei
cu mestesugul si tehnologia.
Unele din cele mai importante constributii ale scolii au fost in domeniul design
-ului de mobilier. Exemple interesante sunt scaunul Cantilever, creat de designe
rul olandez Mart Stam si scaunul Wassily, proiectat de Marcel Breuer.