Tema: Protoraionalism.

Creaia lui Peter Behrens i Petrus Berlage

O P E R E

I M P O R T A N T E

Bursa din Amsterdam Planul extinderii Amsterdamului, 'Plan Zuid sau 'Plan Berlage' Berlage brug, podul din Amsterdam Holland House, Londra St. Hubertus slot parte din muzeul KrllerMller Muzeul municipal din Haga

Hendrik Petrus Berlage (1856-1934)

Berlage brug, podul din Amsterdam

Berlage brug, ziua deschiderii

Berlage brug

Bursa din Amsterdam

Amplasare: Amsterdam,1893-1908 Destinaia: teatru, sal de expoziii, centru de congrese Data deschiderii: 27 mai 1908

Limbajul novator al lui Berlage avea s se nchege n opera sa captal, Bursa din Amsterdam, pentru care a realizat n afara proiectului iniial, alte patru variante n care procesul succesiv de simplificare i purificare se simte n mod plenar. Berlage afirm ca zidul ar trebui s fie prezentat n toat nuditatea lui, n toat frumuseea, arta de a construi pentru el era crearea de spaii, i nu n schiarea de faade. Citatele istorice uor descifrabile n Bursa din Amsterdam sunt doar puncte de pornire pentru a analiza originala construcie, pentru punerea n eviden a elementelor funcionale menite s creeze efecte decorative inedite. n ceea ce privete amintirile stilistice, metoda pare nou i sunt uor de remarcat consistena i textura pietrei i a crmizii. Efectul este remarcabil mai ales prin faptul c legtura dintre materialele diferite se face la acelai nivel chiar acolo unde, dup tradiia clasic, ar trebui utilizat un artificiu plastic. Se introduce un nou grad de libertate n fenomenele i combinaiile tradiionale.

Bursa din Amsterdam

Bursa din Amsterdam

Bursa din Amsterdam

Bursa din Amsterdam

Bursa din Amsterdam

Bursa din Amsterdam, interior

Bursa din Amsterdam, interior

Bursa din Amsterdam, construcia acoperiului

Bursa din Amsterdam, construcia acoperiului

Bursa din Amsterdam

Bursa din Amsterdam, interior

Bursa din Amsterdam, interior

Planul extinderii Amsterdamului, Plan Zuid

Liceul din Amsterdam

Muzeul municipal din Haga

Muzeul municipal din Haga

Muzeul municipal din Haga Curtea interioar

Hotel

St. Hubertus slot parte din muzeul Krller-Mller

Nume: Peter Behrens Naionalitatea: german Data naterii: 14aprilie 1868 Locul naterii: Hamburg, Germania

Data decesului: 27 februarie 1940 Locul decesului: Berlin, Germania

Peter Behrens (1868-1940), care si-a nceput cariera ca pictor, membru al Secession-ului vienez, a construit la Darmstadt-ul lui Olbrich o casa in spiritul Jugendstil-ului. Prin Behrens se schimba chiar "statutul" meseriei de arhitect. La celebra A.E.G (Allgerneine Elektrizitat Gesellschaft), el devine pentru prima data in istoria meseriei un arhitect modern, un veritabil "factotum". Autor al construciilor halelor industriale, designer al produselor, autor al blazonului firmei, si astzi valabil, si creator de moda, Behrens atinge apogeul creaiei sale realiznd la Berlin, in 1909, fabrica de turbine a firmei A.E.G., opera celebrata ca un veritabil prototip al arhitecturii industriale moderne. El este intr-o oarecare msura, un eclectic de o extraordinara bravura, care dup experiaena de la Darmstadt pare a uita leciile lui Olbrich, inspirandu-se pentru crematoriul de la Delstern, 1907, din renaterea florentina. Succesiv, intre 1909-1912, deseneaz grandioase edificii funcionaliste printre care in afara fabricii de turbine, pot fi citate rezervoarele de la Frankfurt si magazinele A.E.G. din Berlin; dar in 1911 mbrac formele cele mai cinice, academice realiznd sobra Ambasada germana de la Petersburg ce anun deja spiritul teutonic prenazist.

Fabrica de turbine a firmei A.E.G., 1909

Fabrica de turbine a firmei A.E.G., Berlin

Protorationalismul si-a gsit in programele construciilor industriale cea mai emblematica tipologie constructiva, iar fabrica de turbine, realizata de Behrens pentru A.E.G. in 1909 la Berlin poate fo considerata opera cea mai reprezentativ a curentului. Este o hala industrial de 207x39m de care este legat un alt corp cu doua nivele Ea este acoperita in terasa, cu structura metalica vizibila, iar pe laturile lungi are vaste zone vitrate, in timp ce fronturile scurte sunt similare cu frontoanele "altor arhitecturi", fr a fi insa triunghiulare in sens clasic, dar menite a imprima construciei o monumentalitate din care transpare ceva din aceasta zeificare a muncii specifica lumii bismarkiene. Behrens nu a intenionat a da specificitate acestei opere si bazandu-se doar pe calitile expresive si funcionale ale construciei, a ncercat s realizeze funciunea dup maxima lui Schinkel, pentru care "reprezentarea idealului funcionalitii determina valoarea artistica a operei"

Fabrica de turbine a firmei A.E.G.

Fabrica de turbine a firmei A.E.G.

Fabrica de turbine a firmei A.E.G.

Fabrica de turbine a firmei A.E.G. Element de construcie

Fabrica de turbine a firmei A.E.G.

Fabrica de turbine a firmei A.E.G.

Fabrica de turbine a firmei A.E.G., interiorul halei

Fondarea a Deutscher Werkbund

n 1903, Behrens a fost numit director al unei coli de art, Kunstgewerberschule din Dsseldorf, loc n care a iniiat diferite reforme pline de succes. n 1907, Behrens mpreun ali arhiteci i constructori emineni ai timpului, aa cum au fost (printre alii) Hermann Muthesius, Theodor Fischer, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich, Bruno Paul, Richard Riemerschmid, Fritz Schumacher, la care s-au adugat 12 companii, au creat prestigioasa organizaie profesional a constructorilor i arhitecilor germani, Deutscher Werkbund(DWB). Dei, ntr-un anumit mod, Deutsche Werkbund a fost influenat de micarea artistic Arts and Crafts, totui organizaia, conform binecunoscutului pragmatism german, avea scopuri mai moderne i mai realiste. Manifestul lor programatic era de a crea produse reproductibile industrial, de a contribui la realizarea unei societi mai echitabile (comparativ cu cea puternic structurat pe clase sociale, cum era cea a timpului respectiv) i de a re-umaniza economia, societatea i cultura.

Ceas realizat de Behrens n 1909, al crui design industrial a influenat enorm crearea conceptului de identitate a unei corporaiei (aici pentru AEG).

Cas de locuit, Darmstadt

Cas de locuit, Darmstadt

Cas de locuit, Darmstadt intrarea

Farbes Offises, Frankfurt, 1920-1925

Farbes Offises, Frankfurt

Farbes Offises, Frankfurt, 1920-1925 Destinaia: oficii comerciale Sistemul constructiv: zidrie din crmid

Farbes Offises, Frankfurt Curtea interioar

Farbes Offises, Frankfurt

Farbes Offises, Frankfurt, panorama

Farbes Offises, Frankfurt

Farbes Offises, Frankfurt

Farbes Offises, Frankfurt interior

Sinagog, Zsolna, 1928-1931

Sinagog, Zsolna, 1928-1931

Sinagog, Zsolna, 1928-1931

Sinagog, Zsolna, 1928-1931

Sinagog, Zsolna, 1928-1931, interior

Sinagog, Zsolna, 1928-1931

Sinagog, Zsolna

Sinagog, Zsolna. Intrarea principal