Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA CATEDRA ARHITECTURA

REFERAT
LA DISCIPLINA:STILURI IN ARHITECTURA TEMA:EXPRESIONISM

A elaborat:

st.gr.ARH-082 Vovc Liviu

A verificat:

magistru in arh.,lector superior Andronovici Diana

Chisinau 2012
1

CUPRINS

Cuprins...............................................................................................2 Scurt Istoric........................................................................................3 Expresionismul n arhitectur............................................................3 Cele dou familii morfologice...........................................................4 Rolul formei in cadrul arhitecturii expresioniste...............................6 Condructii cheie:

Turnul Einstein de Erich Mendelsohn .............................................6 Sydney Opera House de Jorn Utzon................................................7 San Giovanni Battista de Giovanni Michelucci..............................8 Bibliografie...................................................................................... 10

Expresionismul a aprut la finele secolului 19 i dezvoltat n primele decenii ale secolului 20, mai ales n Germania, acest curent, este greu de circumscris n arhitectur, fiind extrem de variat ca modaliti de expresie: n pictur, sculptur sau grafic. n primii ani ai secolului expresionismul, frizeaz chiar o estetic a urtului", att din pricina modalitilor de expresie ocante, ct i din aceea c se punea un pre incomparabil mai mare pe coninut dect pe form. Dar expresionismul este o art care urmeaz transpunerea vieii psihologice n oper. Cea mai general trstur a expresionismului n concepia construciilor ar consta ntr-o anume independen a formelor fa de funcia piesei arhitecturale propriuzise, ceea ce contrazicea viziunea funcionalis a majoritii arhitecilor moderni. Expresionismul in arhitectura Expresionismul s-a reflectat puternic in arhitectura germana din anii 20 si 30. Operele arhitecturale expresioniste erau caracterizate prin gustul pronuntat pentru volumele de zidarie viguroase, monumentale, dinamice, cu unghiuri ascutite avantate violent catre inaltimi, cu jocuri de umbre si lumini ce puneau in valoare forme plastice stranii, de o viziune romantica aproape supranaturala. Arhitectura expresionista nu era un curent unitar si nu-si propunea scopuri clare, dar ea isi punea amprenta pe operele unor creatori de cele mai diverse orientari. Astazi termenul se refera la o arhitectura din orice perioada si din orice loc, care prezinta unele dintre caracteristicile miscarii originale: distorsiuni, fragmentari si comunicarea unor emotii violente. Stilul se caracteriza printr-o adoptare modernista a unor materiale noi, inovatii la nivel formal, o distributie a maselor cu totul neobisnuita, cateodata inspirata de forme naturale biomorfice, cateodata de noile posibilitati tehnologice oferite de productia la scara larga a otelului si sticlei. Multi dintre expresionisti au luptat in Primul Razboi Mondial iar experientele lor combinate cu tulburarile politice si rasturnarile sociale ce au rezultat in urma Revolutiei Germane din 1919, au avut drept consecinta un punct de vedere utopic si un program romantic socialist. Conditiile economice au limitat intr-un mod drastic numarul comenzilor construite intre 1914 si mijlocul anilor 1920, astfel incat majoritatea lucrarilor importante expresioniste au ramas doar la stadiul de proiect, precum Arhitectura alpina a lui Bruno Taut si Formspiels al lui Hermann Finsterlin. Expozitiile de machete au fost foarte frecvente si au jucat un rol deosebit de important in aceasta perioada. Putem clasifica dou mari familii morfologice ale expresionismului n arhitectur:
Leipziger Platz, Berlin, A.Messel

Prima familie: cu forme ascuite, dinamice i ornamentaia viu ritmat, folosind tencuieli i materiale colorate mai ales crmid aparent familie n bun msur germanic i nordic, amintind de spiritul acelui Backsteingotik" (Goticul de crmid"); Dar cele mai tipice pilde de Expresionism din prima categorie morfologic s-au datorat arhitecilor germani. Ele fuseser anunate nc de operele preexpresioniste, de la finele secolului IX ca marele Magazin din Berlin, realizat de arhitectul A. Messel n 1896. Pe aceast poziie s-a situat apoi arhitectul P. Behrens ce fcuse parte att din grupul Die Sieben de la Darmstadt, ct i din organizaia Deutscher Werkbund. Printre lucrrile sale ce marcheaz apariia Imobilul I.Q.Farben, Hoechast, P.Behrens expresionismului n arhitectur se afl mai ales construciile din Berlin pentru trustul de electricitate A.E.G. (19081913), precum i Imobilul administraiei societii I. Q. Farben, de la Hoechst (19201924). Pe aceeai linie s-au nscris arhitecii H. Haering, cu ferma "de la Gerkau (1920), B. Taut, cu propria sa cas (1926) construit de plan triunghiular, lng Berlin. Opera lui F. Hoger acestuia din urm, Casa chiliana, un mare imobil cu opt etaje, construit in 19221923 la Hamburg, ntr-o plastic agresiv, unghiular, din crmid aparent i cu o bogat decoraie ce zimeaz volumele dinamizndu-le, Chilehaus, Hamburg, F.Hoger este una din cele mai remarcabile pilde de arhitectur expresioniste. Tot din familia geometral-anguloas a primei categorii fac parte i unele opere ale arhitectului H. Poelzig, ca Uzinele din Luban sau Castelul de ap din Posnan, construit n metal i sticl din prisme poligonale suprapuse (ambele n 1911 , 1912). Dar cele mai semnificative exemple de expresionism n creaia lui Poelzig snt cele nscrise pe linia secesiunii din Miinchen Buntes Theater (Teatrul multicolor, 1901) din Berlin. Marele teatru din Berlin, realizat de Poelzig n 1919, pentru regizorul Max Reinhard, prin transformarea circului Schumann, avnd o cupol uria de care atrnau mii de conuri rsturnate cu vrful n jos, arta literalmente ca o grot cu stalactitei. Aceeai vibraie a suprafeei cupolei, de o dinamic violent, ce se nscrie perfect n spiritul modalitilor picturii expresioniste caracterizeaz i alte dou faimoase proiecte ale arhitectului: cel pentru Teatrul festivalurilor (1920 Castelul de ap din Posnan, H.Poelzing
4

1921), din Salzburg i pentru Sala de festiviti din Dresda. Referindu-se la aceste creaii ale lui Poelzig, V. n prima categorie deasemenea se nscriu locuinele aparinnd ansamblului Eigen Haard" din Amsterdam, realizate de arhitectul M. de Klerk ntre 1917 i 1921, ntr-o concepie dominat de triunghiuri, att n volumetrie, ct i n formele ferestrelor, utiliznd mult crmida aparent; precum i lucrrile altui olandez, De Haas, cum e casa Marele teatru din Berlin, H.Poelzing (1924) din Rijswijk sau Clinica ortopedic (1926) din Bruxelles, de arhitectul A. Pompe, lucrrile de prin 1928 de la Londra ale englezului E. Lutyens, etc. Iar a doua familie expresionist cu forme prin excelen plastice, moi, curbiliniare n general, ce par turnate sau tiate direct n masa materialului, viziune derivnd parc direct din supra-simbolismul unui Gaudi sau. Guimard familie ce se confund mult cu aa-numita arhitectur-sculptur . A doua categorie a arhitecturii expresioniste cu forme plastice, sculpturale, este strlucit reprezentat de arhitectul E. Mendelsohn, care a construit Observatorul Observatorul astronomic Einstein, Potsdam, E. Mendelohn astronomic Einstein din Potsdam, n 1920. El fcuse pictur i decoraie teatral expresionist ceea ce se simte n plastica dinamic, nvluitoare, a acestui turn de ase etaje, modelat parc direct n materie moale. Eric Mendelohn. Dup ce a studiat la Berlin i Munchen ei a nceput, prin 1912, s lucreze att ca arhitect, ct i ca pictor scenograf, fiind influenat de expresionism. Dup rzboi a evoluat spre o concepie organic, pe care o va ilustra strlucit atit n Germania, prin opere ca Observatorul astronomic Einstein (1920, Potsdam), Marile magazine Schocken (1927, Stuttgart), sau Columbus Haus (1931, Berlin), ct i n strintate. Dup venirea la putere a nazitilor el a plecat n Palestina unde a construit Spitalul (1937) din Haifa sau Centrul medical Hadassah (1937-1939, Ierusalim), i apoi n S.U.A.: Casa pe Pacific Heights (1950-1951, San Francisco) sau Sinagoga din Cleveland (1946 1952, Ohio), ce are o cupol de 30 m diametru. O alt realizare aparinnd aceleiai categorii de arhitectur expresionist s-a datorit lui R. Steiner: Qoetheanum (1925 Sinagoga din Cleveland, E. Mendelohn
5

1928, Dornach), o construcie sculptural, masiv, cu forme puternic reliefate i aspect general de mausoleu. nriuririle expresioniste s-au exercitat constant asupra arhitecturii ntregului secol 20, forme geometral-unghiulare apar frecvent n creaia finlandezului A. Aalto: Cminele studeneti ale Cmin studenesc, Massachusetts A. Aalto Politehnicii statului Massachusetts (M.I.T.) (1948, Cambridge). n cea a germanului H. Scharoun, cum e mai ales grandioasa construcie a Teatrului filarmonic (1962), din Berlin, o compoziie dominat de forme unghiulare. Sala teatrului filarmonic din Berlin,este o construcie de forme ndrznee, n care orchestra se afl n centrul spaiului rezervat celor 2218 auditori. Scharoun afirm c obiectivul lui final era crearea unui spaiu totalmente sonor" . Rolul formei in cadrul arhitecturii expresioniste Forma a jucat un rol hotarator in diferentierea arhitecturii expresioniste fata de predecesorii Art Nouveau sau Jugenstil. In timp ce art nouveau a prezentat o libertate organica fata de ornament, arhitectura expresionista a nazuit catre o eliberare a formei intregii cladiri, in locul unor simple parti. Astfel de exemple sunt evidente atat in proiectele ce au ramas doar la stadiul de schita, cat si in cele ce au cunoscut o finalizare. Formspiels a lui Hermann Finsterlin infatiseaza forma cladirilor transformate in volume amorfe. Arhitectura Alpina a lui Bruno Taut reprezinta structuri luminiscente ale caror carcase se apropie de forme cristaline. Plastica framantata a constructiilor expresioniste era un ecou al marilor framantari sociale ale epocii. Formele arhitecturii expresioniste, de un lirism accentuat, cu deformari cautate au avut ca Formspiels, Hermann Finsterlin rezultat dizolvarea volumelor arhitecturale. Construcii cheie Turnul Einstein de Erich Mendelsohn Este un observator din Potsdam, Germania. Cladirea a atras multe atentii, mai ales datorita formei sale organice, structura sa marcand interesul pentru o arhitectura a abstractului, pentru un expresionism sculptural.
6

Formele sale rotunjite, iregulare au fost inspirate din pasiunea lui Mendelsohn pentru muzica si din interesul lui pentru ideile revolutionare ale lui Einstein. Turnul Einstein este un observator astrofizic, situat in Parcul de Stiinta Albert Einstein. Cladirea a fost conceputa in jurul anului 1917, construita intre anii 1920 si 1921 si a devenit operationala abia in 1924. Lumina provenita de la telescop este orientata spre subsol, unde se afla instrumentele si laboratorul, prin intermediul unui put. Exteriorul a fost, initial, realizat din beton, dar, din cauza dificultatilor constructiei, majoritatea cladirii a fost realizata din caramida acoperita cu stuc. Constructia prezinta un sistem de lentile, care este foarte bine integrat. In interiorul acesteia, se afla doua platforme de lemn, fiecare de cate sase metri inaltime, plasate una deasupra celeilalte. Cladirea este un exemplu proeminent al arhitecturii expresioniste. Aspectele complexe ale matematicii si fizicii sunt reprezentate in constructie prin intermediul formelor curbe complicate si elegante. Turnul este dovada vie a creativitatii si a unei imaginatii ce pare a fi atemporala si fara limite. Sydney Opera House de Jorn Utzon Este cu siguran o cldire modern, dar modernismul expresionist al acesteia nu cadra deloc cu stilul internaional rectiliniar al epocii. Desigur, localizarea aduce i ea un enorm ajutor, aezarea ei la captul unui promotoriu, nconjurat de ap din trei pri, fiind exploatat la maximum de Utzon. Cu construcia nceput n 1956 i terminat n 1973, Opera din Sydney a fost singura cldire modern celebr pn la terminarea Muzeului Guggenheim n 1997.
7

Opera din Sydney este aezat pe vechea locaie a fortului Macquarie Tram, care a fost demolat n 1958 pentru a face loc acestei noi cldiri. Piatra de temelie a fost pus n martie 1959, iar construcia a fost efectuat n trei etape. Prima etap (1959-1963) a constat n contruirea temeliei i a platformei. Etapa a II-a (1963-1967) a reprezentat-o construirea structurii superioare de rezisten i a acoperiului. Etapa a III-a (1967-1973) a fost amenajarea interioar a cldirii. Guvernul australian a devansat nceperea construciei fa de data iniial prevzut, temndu-se ca opinia public s nu se ntoarc mpotriva proiectului, o dat fcut public forma pe care urmeaz s o mbrace. Cu toate acestea, constructorii se confruntau cu probleme majore, avnd parte de ntrzieri datorate condiiilor meteo nefavorabile i dificultilor tehnice. Acoperiul fusese iniial conceput de Utzon ca o serie de parabole suprapuse, dar pentru c inginerii constructori nu au reuit s gseasc o soluie tehnic pentru a le construi, planurile au trebuit refcute. La mijlocul anului 1961, Utzon a terminat un nou concept pentru acoperi i a remis noile planuri echipelor de constructori. Soluia aceasta, care prevedea construirea elementelor acoperiului din seciuni de calote sferice ntreptrunse, ogivale n seciune transversal, a fost foarte bine primit de ingineri. Acoperiul putea fi construit prin asamblarea la nlime a elementelor care urmau s fie turnate n condiii mai bune n alt parte, nemainecesitnd ca ntreaga lucrare s se execute la nlime. Faptul acesta a permis reducerea duratei de construcie a acestuia i a dus la crearea formei att de bine cunoscute n ziua de astzi. San Giovanni Battista Florena, GIOVANNI MICHELUCCI, 1960-1963 n mod oficial numit dup Ioan Boteztorul, aceast biseric a ctigat de asemenea Biserica numele de Autostrada Soarelui de la locaia sa intre del Sole Autostrada (Autostrada Soarelui a) i A11 Firenze-Mare Autostrad.
8

Designul a bisericii este menit s reflecte att modernismul ct si un design de biserica traditionala. planul de podea de piatr, are menirea de a evoca un sentiment tradiional n timp ce elemente verticale i acoperiuri din cupru reflect gusturile moderne de design. Biserica se afl 27,5 de metri de mare. Materialele folosite sunt din piatra si beton pentru perei i acoperi din cupru oxidat, verde la exterior i blond lustruit pe interior. Marmura, sticla si bronz sunt utilizate pentru elementele interioare. Planul cldirii etaj este asimetric i urmeaz curbe sinuoase, crend un sentiment de spaiu fluid. Una dintre inteniile de a construi biserica a fost de a onora lucrtorilor care au murit n timpul construciei de autostrada.

Bibliografie
Istoria Artelor Plastice, Vol 2, Adriana Botez Crainic (Romana) Enciclopedie online- Wikipedia- www.wikipedia.org (Romana, English)

10