Mistretul cu coltii de argint

Stefan Augustin Doinas

StefanAugustin Doinas este alaturi de Radu Stanca,membru al cercului literar de la Sibiu.

El este unul din restauratorii baladei,specie epica de mica intindere in versuri cu ull numar redus de
personaje,cu o intriga sumara in care liricul se deghizeaza sub masca epicului.In balada"Mistretul
cu coltii de argint"sunt prezente toate momentele subiectului dispuse gradat.
In expozitiune se prezinta patima pentru vanatoare a printului din Levant.
Intriga este constituita de chemarea la vanatoare a servitorilor,desfasurarea actiunii este
reprezentata de indemnul adresat de print,de a vana pe rand mistreful cu"sageata de lemn,de fier si
de foc".
Punctul culminant este marcat de intalnirea cu mistretul,iar deznodamantul il reprezinta moartea
printului.Astfel,textul poate fi citit ca o alegorie a sacrificiului pentru ideal sau ca o balada de
vanatoare cinegetica.
Titlul contine simbolul central al poemului:mistretul.Mistretul semnifica in unele culturi
autoritatea sacerdotala(marele preot),dar este insotit si de o conotatie negativ4sugerand
ignorant4pornirile bestiale si dezmatul.In balada se pot identifica mai multe teme.Peste tema
vanatorii se suprapune la nivel superior tema existentei tragice,tema creatorului si a creatiei.Astfel
printul reptezinta omul in general,simbolul regalitatii dornice de putere sau chiar artistul,iar
misketul semnifica idealul,instanta sacerdotala si opera.
Conflictul dintre ideal si realitate reiese din replicile servitorului care incerca sa-l abata pe print din
drumul sau ,ispitind-ul cu bucuriile universului material.Din aceasta perspectiva urmarirea
mistretului poate fi considerata un ritual initiatic a carui finalitate este una de natura
imateriala, spirituala.
Balada ate o structura dramatico-epico-lirica.Textul este alcatuit din 6 secvente.Autorul
respecta la nivel formal modelul baladesc:prin alternanta rimei feminine cu cea
masculina,alternanta ce subliniaza gradarea optiunii si trecerii de la un protagonist la altul.
La nivel lexical se remarca frecventa termenilor din aria semantica a vanatorii
("vanatoare";'ovanat';"copoi"),apelative("stapane") si cromatica ("vulpile rosii";coltii ca arginful")
Morfologie avem gerunziul ("trecand";"lasando') si prezentul ("e ap*';"e iarba").Interogatiile
retorice puncteaza drama printului ("ce pasare neag{a sta in luna si plange/ce vesteda frunza ma
bate mereu").