Sublimul in arta romaneasca

Parau Lavinnia-Georgiana,
Conservare-Restaurare, An III.

Sublimul s-a reflecat si in arta romaneasca prin personaje de renume, Brancusi fiind una
dintre ele. Nu ma voi ocupa de viata lui si de studiile pe care le-a avut, ci de lucrarile sale. El a
avut contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat
reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității
formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea
al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în
tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii
occidentale dimensiunea sacră a realității.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai
mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și
utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu
rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și
importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși.
Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
Nu pot sa nu continui cu aceasta afirmatie Coloana Infinita a lui Brancusi realizeaza pe
plan artistic ideea sublimului sau prin Brancusi se renaste plastic romanesca, direct si accentuat
sublimul prin piesa centrala a creatiei lui
Coloana Infinită, cunoscută în mod greșit și sub denumirea de „Coloana Infinitului” este
o sculptură a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental
din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și
executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și
este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuși, respectiv având la extremitățile inferioară și
superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți „mărgele” de către autorul lor,
Brâncuși.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea
originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost dedicată soldaților români din Primul
Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Privind Coloana Infinitului pare ca se desfasoara in fata noastra certitudinea si

demnitatea gandirii umane in succesiunea infinita a ciclurilor. Coloana tasneste direct din
pamant si se pierde in infinitul albastru, legand pamantul de cer. Ea reprezinta de fapt cucerirea
spatiului o noua reprezentare a universului in ceea ce are mai sublime si mai modern ca sens.

Bibliografie
Deac Mircea, Surse arhetipale, Editura Junimea, Iasi, 1982.
Ianosi Ion, Sublimul in spiritualitatea romaneasca, Editura Meridiane, Bucuresti, 1987.