CULTURA ROMÂNĂ

-CULTURA EUROPEANĂ-

Constantin Brâncuși
 Cultura română

Cultura României este ansamblul de valori

materiale și spirituale produse pe
teritoriul României. România are o cultură unică,
care este produsul geografiei și evoluției sale
istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind
un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa
Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar
nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre
ele.
 Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuși, o personalitate reprezentantă pentru

cultura română (n. 19 februarie 1876 la Hobița, Peștișani, Gorj,
România– d. 16 martie 1957,Paris, Franța) a fost un sculptor
român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și
viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin
Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române.
Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar
prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice,
Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii
franceze.
 Copilărie și studii

Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea

copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși
(1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a
continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese
plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie,
prăvălii și birturi.
În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea
la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în
prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el
s-a înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova.
 Opera

La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat

mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada
dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă
de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite
soluții de modelare a materialelor. După 1905, viziunea
artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință
imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o
evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907,
reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor
care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela
care va urma să intre în conștiința universală.

“Orgoliu”-1905, Paris
 Opera
În 1915, începe să execute primele lucrări în lemn, printre
care 2 Cariatide și Fiul risipitor. La Paris, în 1919, apare
volumul „La Roumanie en images” cu cinci reproduceri după
lucrări ale lui Brâncuși. Un an mai târziu, participă la
expoziția grupării „La Section d'Or” în Franța, la expoziția
grupării „Arta română” la invitația lui Camil Ressu în
România, la „Festivalul Dada”, unde semnează manifestul
intitulat Contre Cubisme, contre Dadaiseme. În revista Little
Review din New York apare, în 1921, primul studiu de
amploare cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuși, semnat
de poetul american Ezra Pound. De altfel, sculptorul avea să
realizeze ulterior un celebru portret al acestuia.
“Regele regilor”-1938
 Opera
Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată
amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul
Ovoidului precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. În
același timp, Brâncuși participă la cele mai importante expoziții colective de
sculptură din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Olanda și Anglia.

În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuși și-a creat o
lume a lui, cu un cadru și o atmosferă românească. Muzeul Național de Artă
Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale
lui Brâncuși.
 “Cumințenia Pământului”

“Poarta Sărutului”

“Domnișoara Pogany”
“Coloana Infinitului”
Rolul în sculptură
Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a
preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a
oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în
tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a
realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-
lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei
populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și
importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat
profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

În România, în epoca realismului socialist, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez
cosmopolit .
 Presupusa ofertă respinsă

Unele publicații au susținut că Constantin Brâncuși ar fi făcut Statului român oferta

de a-i lăsa moștenire 200 de lucrări și atelierul său din Paris, Impasse Ronsin nr. 10.
Este prezentat drept dovadă procesul-verbal de la ședința prezidată de Mihail
Sadoveanu, Secțiunea de Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Republicii
Populare Române pe 7 martie 1951. La această ședință au participat George
Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Al. Toma, George
Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion
Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian. În ședință a fost
refuzată prezentarea de opere ale lui Brâncuși la Muzeul de Artă al R.P.R,
considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente, dar nu se
menționează nimic despre vreo donație sau moștenire.

Cercetătorul Doina Lemny a precizat că artistul român n-a lăsat nici o notă de
atelier, cu atât mai mult un testament privind donația pe care ar fi făcut-o statului
român și pe care acesta ar fi refuzat-o.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
AT E N Ț I E !

Proiect realizat de Băluț Vlad-Ștefan