Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Viața și copilăria
Constantin Brâncuși este cunoscut astăzi ca fiind unul dintre cei mai influenți
sculptori ai secolului al XX-lea, precum și un pionier și vizionar al modernismului. Un
alt titlu după care este cunoscut este acela de „Patriarhul sculpturii moderne”. În
primii ani de viață, Constantin Brâncuși și-a petrecut copilăria în satul Hobița, din
județul Gorj, aflat lângă Târgu Jiu. Era o zonă cunoscută la acea vreme pentru
tradițiile sale vibrante, în special pentru meșteșuguri și prelucrarea lemnului.
Locuitorii satului foloseau modele tradiționale în lucrările lor, care au fost ulterior
adoptate de Constantin Brâncuși în lucrările sale.
A avut o copilărie săracă, fiind al șaselea copil al lui Radu Nicolae și al Mariei
Brâncuși. La vârsta de șapte ani, Constantin Brâncuși păzea turma de oi a familiei. În
acea perioadă el a început să arate o afinitate pentru sculptarea obiectelor din lemn
și adesea o folosea ca o formă de evadare de la truda vieții de zi cu zi.
La vârsta de nouă ani a părăsit satul natal și s-a mutat într-un oraș din apropiere, iar
la vârsta de 11 ani a lucrat pentru o băcănie locală în Slatina. Apoi s-a mutat în
Craiova, unde a lucrat ca servitor casnic și unde a stat până la împlinirea vârstei de
18 ani.
După ce a împlinit majoratul, Constantin Brâncuși și-a creat prima vioară din lemn,
lucrată manual din materiale ușor accesibile, la locul său de muncă. Opera sa nu a
trecut neobservată și a atras atenția unui industriaș care a fost impresionat de munca
sa și de talentul său pentru sculptură. Acesta l-a înscris la Școala de Arte și Meserii
din Craiova, unde și-a urmat pasiunea și dragostea pentru prelucrarea lemnului și a
absolvit mai târziu cu înalte onoruri în 1898.
S-a înscris apoi la Școala de Arte Frumoase din București, unde a primit îndrumare și
formare educațională în domeniul sculpturii. Aici a avut ocazia să se facă remarcat
prin talentul și sârguința sa.
Opera sculptorului
Cea mai veche lucrare a sa, care a supraviețuit până în ziua de astăzi, este o
sculptură care a redat cu măiestrie un om cu pielea îndepărtată, dezvăluindu-și
mușchii. Ea a fost prezentată la Ateneul Român, în 1903. Deși a fost prima sa
lucrare, a prefigurat eforturile ulterioare ale sculptorului de a dezvălui esența
lucrurilor, și nu doar dorința de a copia aparențe exterioare.
Tot în 1903 Constantin Brâncuși a călătorit la München, apoi mai târziu la Paris,
unde a fost primit cu brațele deschise de comunitatea artistică de acolo. Aceasta
cuprindea un mix de intelectuali și artiști inovatori. S-a stabilit și a lucrat în atelierul lui
Antonin Mercie, de la Școala de Arte Frumoase pentru primii doi ani.
Constantin Brâncuși s-a mutat ulterior în atelierul lui Auguste Rodin. Deși a primit
admirație și laude din partea renumitului artist, după câteva luni Constantin Brâncuși
a plecat spunând că „Nimic nu poate crește sub copaci.” A continuat să-și urmeze
pasiunea și a început să-și dezvolte stilul revoluționar pentru care este cel mai bine
cunoscut astăzi. El a finalizat lucrarea intitulată „Rugăciunea”, care a făcut parte
dintr-o piatră funerară dedicată unui memorial, ce înfățișează o femeie care își face
cruce în timp ce îngenunchează. Acest lucru a marcat primul pas spre reprezentarea
abstractizată a ideilor. Această lucrare a fost prima care a conturat, de asemenea,
dorința sa de a descrie nu doar forma exterioară, ci în plus, esența lucrurilor.
Deși inițial a folosit tehnici și metode care erau utilizate în mod obișnuit de către
contemporanii lui — acelea care foloseau lut sau ipsos — pe măsură ce a progresat,
Constantin Brâncuși a folosit materiale tot mai diverse pentru operele sale, utilizând
chiar metal.
Popularitatea
În jurul anului 1920, Constantin Brâncuși a început să creeze baza sculpturilor sale
cu mai multă grijă și detaliu pentru originalitatea lor. Unul dintre grupurile sale majore
de sculpturi este „Pasărea în spațiu”, format din forme abstracte simple,
reprezentând o pasăre în mijlocul zborului.
Lucrările sale au fost inspirate de multe ori din folclorul românesc. „Seria Măiastra”
descrie o frumoasă pasăre de aur care a prezis viitorul și a reușit să vindece orbirea.
Timp de douăzeci de ani, Constantin Brâncuși a continuat să creeze multiple variante
ale păsării în spațiu folosind diferite materiale, cum ar fi bronzul și marmura.
De-a lungul vieții sale, lucrările sale au devenit din ce în ce mai renumite și peste
ocean, fapt ce s-a datorat în mare parte numeroaselor vizite ale sculptorului în
Statele Unite ale Americii. Această faimă la nivel global i-a permis să fie invitat să
construiască un templu de meditație, numit „Templul Eliberării pentru Maharajahul”
din Indore. Cu toate acestea, când a plecat în India în 1937 pentru a finaliza planurile
și a începe construcția, a aflat că maharajahul și-a pierdut interesul, iar proiectul nu a
mai fost finalizat. Constantin Brâncuși s-a întors în țară după două săptămâni.
Memorialul pe care l-a făcut a fost ulterior restaurat, iar proiectul a fost preluat de
Fondul Mondial al Monumentelor. Ansamblul colectiv al operelor sale marchează,
într-adevăr, apogeul carierei artistice a lui Constantin Brâncuși.
Sfârșitul carierei
Domiciliat în Franța la acea vreme, el a fost îngrijit de bunătatea unui cuplu român. În
acest timp i-a fost acordată și cetățenia franceză. Astfel, el a decis să lase moștenire
atelierul său împreună cu tot conținutul lui cuplului care l-a îngrijit.
Astăzi, studioul său este deschis publicului, iar lucrările și moștenirea sa inspiră încă
artiști și arhitecți moderni și artizani moderni.
Căutări similare
Ion Creanga
Teach difficult concepts with ease, with the help of our weekly newsletter...
Sign up
Cine a fost Constantin Brâncuși?
Ziua Națională a României – Activitate AVAP inspirată din sculpturile lui Constantin
Brâncuși