Constantin Brâncuși

Hurmuz Ștefana
Clasa a IX-a A
Liceul Teoretic “Grigore C. Moisil” Iași
 Bibliografie
   
 Constantin Brâncuşi nu a fost doar unul dintre cei mai mari sculptori ai l
umii, ci şi un mare gânditor. El a fost cel care a introdus filosofia în
sculptură, susținând că „sculptorul este un gânditor, iar nu un fotograf al
unor aparenţe derizorii, multiforme şi contradictorii”.
        S-a născut la 19 februarie 1876,
la Hobița,Gorj, fiind al șaselea copil al lui Radu
Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși.  Copilăria sa a fost marcată de
dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie,
prăvălii și birturi. 
A urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898),apoi vine la București unde absolvă Școala
de bellearte în 1902.În primul an de studenție, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține „mențiune
onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901 câștigă medalia de
argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează Ecorșeu,
lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. 
În drum spre Paris  și-a luat rămas bun de la mama sa,apoi s-a oprit in Viena unde a lucrat la un atelier ca
decorator de mobilier. A plecat în 1904 spre München, dar după șase luni pornește pe jos prin Elveția și
până în Franța. În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des
Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906.Refuză să lucreze ca practician în
atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre des grands
arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).
 Opere

Sărutul Poarta Sărutului Masa Tăcerii Cumințenia Pământului 

Muza adormită Domnisoara Pogany

Coloana Infinitului
 Importanța viziunii
sale
Sculptorul român a dorit să lase moştenire României
toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar
autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964,
Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, iar
ansamblul monumental de la Târgu-Jiu a putut fi
restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat.
La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului,
anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului
României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul
UNESCO.
În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului
român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la
elementele secundare prezente până atunci în sculpturi,
în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.