CONSTANTIN BRÂNCUȘI

(1876 -1957)
„Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire”

BOROMIZ ANDREI IOAN

 COSTANTIN BRÂNCUȘI (1876 -1957)

• Costantin Brâncuși este cel mai important sculptor român.

• Cea mai mare parte a carierei a avut-o în Franța, unde a obținut
recunoașterea internațională.
• A avut contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în
sculptura contemporană.
• Considerat unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX și un
pionier al modernismului, Brâncuși este numit „Părintele sculpturii
moderne” sau chiar „Titanul”.
 COPILĂRIA LUI COSTANTIN BRÂNCUȘI

• S-a născut pe data de19 februarie 1876, la Hobița, județul Gorj, la doar 25 de kilometri distanţă de Târgu Jiu,
fiind al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și al cincilea din căsoria acestuia cu Maria Brâncuși (născută
Diaconescu). Tatăl său a mai fost căsătorit înainte, râmânând văduv.
• Părinții săi se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului (dulgheria) și cresterea vitelor.
• De la şapte ani a lucrat ca păstor, având grijă mai întâi de turma familiei, apoi lucrând pentru alţii, în Munţii
Carpaţi. Acesta a fost momentul când tânărul păstor a învăţat să sculpteze în lemn.
• Primele două clase ale şcolii primare le face la Peştişani.
• În clasa a treia îşi crestează pe banca de lemn a şcolii numele cu un briceag. Este pedepsit de învăţător, închis
într-un coteţ unde era făcut arestul, se supară şi nu mai vrea să meargă la acea şcoală. Mama lui a trebuit să-l
mute într-un alt sat, Brădiceni, şi acolo a terminat clasa a treia şi a patra.
CASA MEMORIALĂ COSTANTIN BRÂNCUȘI DIN HOBIȚA
CASA MEMORIALĂ COSTANTIN BRÂNCUȘI DIN HOBIȚA
COPILĂRIA ȘI ADOLESCENȚA LUI COSTANTIN BRÂNCUȘI

• Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie
(vopsitorii de textile), prăvălii și birturi în Târgu Jiu, Slatina și Craiova
• La vârsta de nouă ani a rămas orfan de tată şi la unsprezece ani a fugit pentru prima dată de acasă. S-a dus la Târgu Jiu
unde s-a angajat vopsitor de lână într-o boiangerie.
• Nu rămâne mult timp acolo pentru că este găsit de mamă, readus la Hobiţa şi rămâne aici până în luna noiembrie,
când fuge a doua oară de acasă, de data aceasta, mai departe, la Slatina pentru a nu putea fi găsit. A rămas acolo
perioada de iarnă şi a lucrat ca servitor într-un han.
• După şase luni, a plecat la Craiova şi s-a angajat pentru început spălător de vase în prima bodegă care i-a ieşit în cale,
bodega fraţilor Spirtaru din spatele gării.
• După doi ani de zile, n-a mai suportat programul şi a găsit un restaurant mai mare, aproape de centrul Craiovei, la
cârciuma lui Ioan Zamfirescu.
 ADOLESCENȚA LUI COSTANTIN BRÂNCUȘI.
CONTINUAREA STUDIILOR.

• Într-una din seri, pe la vârsta de 17 ani, Brâncuşi a făcut un pariu cu

patronul şi cu clienţii că el poate să sculpteze o vioară în două săptămâni.
A luat o lădiţă în care era marmeladă, a fiert lemnul, a sculptat vioara, i-a
pus gâtul din inimă de lemn de păr, strunele, şi a şi cântat la ea.
• Patronul şi-a dat seama că este un băiat talentat şi pentru că avea doar
patru clase primare, i-a plătit profesori particulari şi şi-a dat examenele în
particular pentru echivalarea a încă trei clase.
• La 18 ani, l-a înscris la Şcoala de Arte şi Meserii din oraş, clasa de sculptură,
absolvimd şcoala în patru ani în loc de cinci în anul 1898.
Constantin Brâncuşi, la 18 ani,
în uniforma Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova
 STUDENȚIA - ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ARTE FRUMOASE

• Pentru că ambiţia lui era să devină sculptor, în 1898 s-a înscris la concursul de admitere la Şcoala Națională
de Arte Frumoase din Bucureşti şi a fost admis.
• Chiar dacă a fost mult mai atras de lucrările „independenţilor” decât de cele ale academiştilor de la şcoala
sa, el a studiat totuşi serios modelajul şi anatomia.
• În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține „mențiune onorabilă”,
Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901 câștigă medalia de argint.
• Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează Ecorșeu, un studiu
pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor
acestei lucrări face ca Ecorșeul să fie folosit în școlile românești de medicină, după ce s-au făcut câteva copii;
LUCRĂRI REALIZATE ÎN PERIOADA STUDENȚIEI

Bustul lui Vitellius Cap al lui Laocoon (1900) Ecorșeu (1900-1902)

(1898)
 BUSTUL GENERALULUI MEDIC CAROL DAVILA

• În 1903 primește prima comandă a unui

monument public, Bustul generalului
medic Carol Davila, care a fost instalat la
Spitalul Militar din București și reprezintă
singurul monument public al lui Brâncuși
din București.
 CĂLĂTORIA DE LA HOBIŢA LA PARIS (1893-1894)

• După ce a terminat Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, a primit post de profesor de caligrafie şi desen, în
oraşul Mizil, judeţul Prahova.
• A refuzat postul, a revenit la Hobiţa şi la vârsta de 27 de ani a plecat pe jos la Paris, fiind atras de faima lui
Auguste Rodin, care se răspândise de la Paris la Bucureşti.
• Exemplul lui Rodin i-a trezit lui Brâncuşi curiozitatea de a vedea ce se întâmplă în artă dincolo de graniţele ţării
sale.
• Traseul a fost: Hobiţa, Tismana, Vodiţa, Bahna, Vârciorova, a trecut graniţa Imperiului Austro-Ungar, s-a oprit la
Budapesta, Viena şi München.
• În Elveţia, la Basel, nu a mai avut bani şi a trebuit să-şi vândă rândul de haine pe care l-a avut în rucsac şi
ceasul de la mână ca să plătească barca pentru a traversa lacul Konstanz.
• A ajuns după un an de zile, pe 16 iulie 1904 la Paris.
 PRIMII ANI LA PARIS (1904-1907)

• S-a înscris la École Nationale Supérieure des Beaux-Artsunde a învăţat doar doi ani pentru că la 30
de ani era limita de vârstă şi a fost exmatriculat.
• Mai târziu, le spunea prietenilor ca i-au făcut un bine pentru că oricum nu mai avea ce să înveţe la
acea şcoală.
• Totodată, s-a angajat şi ca spălător de vase într-un restaurant.
• În 1906 a avut prima expoziţie la Paris, în Salonul sponsorizat de stat, apoi la Salon d’Automne. În
1907, Brâncuşi a lucrat câteva luni în atelierul marelui sculptor Auguste Rodin.
• Acesta i-a observat talentul şi i-a propus lui Brâncuşi să rămână şi să lucreze alături de el, plătit.
• Brâncuşi i-a refuzat propunerea, spunându-i: „Maestre, la umbra copacilor falnici nu creşte nimic.”
• La rândul lui, Rodin i-a răspuns: „Brâncuşi, ai dreptate. Esti la fel de încăpăţânat ca şi mine.”
CONSTANTIN BRÂNCUȘI (1905)
 AFIRMAREA (1907-1909)

• Urmează pentru Cosntsntin Brâncușu perioada de afirmare (1907 – 1910) când a realizat
marile opere de tinereţe:
• În 1907, „Rugăciunea”, comandă pentru cimitirul din Buzău;
• În 1908, „Muza Adormită” și „Sărutul”, prima variantă, ajungând după 30 de ani de căutări să-
l stilizeze în Poarta Sărutului de la Târgu Jiu;
• În 1909 „Cuminţenia Pământului”
• În anul 1909, Brâncuşi îşi inaugurează un atelier, în strada Montparnasse, care avea să fie
vizitat de mai toţi marii artişti ai vremii care îi deveniseră prieteni: Amedeo Modigliani,
Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Marcel Duchamp, Henri Matisse sau Erik Satie.
 Muza adormită (1908)

Cumințenia Pământului (1909)

Sărutul (1908)
Rugăciunea (1907)
 DOMNIȘOARA POGANY

• În anul 1910 a început seria Domnişoara Pogany.

• Aceasta a fost una dintre iubitele lui Brâncuşi, care a
studiat pictura la Paris şi s-au cunoscut într-o pensiune
unde serveau prânzul.
• Brâncuşi a cunoscut-o pe pictoriţa unguroaică Margit
Pogany în 1909, când tânăra i-a devenit model: "Am
pozat pentru el de mai multe ori. De fiecare dată, începea
şi termina un nou bust. Fiecare era frumos, minunat de
real".
• 9 lucrări intitulate „Domnişoara Pogany” a realizat
Brâncuşi, într-un interval de 20 de ani.
 MĂIASTRA (1912)

• În anul 1912, prezintă lucrarea „Măiastra“, o

sculptură în denumită după o pasăre fantastică
din legendele populare româneşti.
• Au fost identificate și localizate opt versiuni ale
Măiestrei: trei sunt din marmură și cinci din
bronz
 BRÂNCUŞI, DE LA PARIS LA NEW YORK

• În anul 1912, a mers în atelierul lui Brâncuşi un critic de artă american, a văzut că este ceva nou în sculptură, şi în 1913,
a fost o mare expoziţie internaţională la New York şi i-a dus şi lui Brâncuşi cinci sculpturi în ghips.
• Au fost bine primite şi anul următor, Brâncuşi a avut deschisă de acel prieten la New York prima expoziţie personală.
• A început să vândă lucrări pe bani buni pentru că a intrat în lumea colecţionarilor de artă americani.
• Chiar Brâncuşi spunea că “din acel moment n-a mai trăit la Paris cu 20 de cenţi pe zi, atât cât să nu moară de foame”.
 COLOANA INFINITULUI (1914)

• În 1914 realizează sculptura în lemn „Fiul

risipitor“, urmată de alte lucrări de acest fel,
unele dintre cele mai stranii lucrări ale artistului,
tocmai fiindcă acordă o importanţă masivă
soclului de lemn al unei sculpturi, în detrimentul
operei propriu-zise
 ANSAMBLUL SCULPTURAL CONSTANTIN BRÂNCUȘI
DE LA TÂRGU-JIU
• Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental
„Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, proiectat și
construit de Constantin Brâncuși.
• Cele patru componente sculpturale - Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit sunt
dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.
• Realizarea monumentului „Calea Eroilor“ se datorează în bună parte soției primului ministru Gheorghe Tătărescu,
Arethia Tătărescu
ANSAMBLUL SCULPTURAL CONSTANTIN BRÂNCUȘI
DE LA TÂRGU-JIU
ANSAMBLUL SCULPTURAL CONSTANTIN BRÂNCUȘI
DE LA TÂRGU-JIU
 MASA TĂCERII (1937)

• Masa tăcerii, lucrată în piatră de Banpotoc,

reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia
la care urmează să participe combatanții.
• Timpul este prezent, fiind reprezentat prin
dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre,
care îl măsoară.
POARTA SĂRUTULUI (1937 - 1938)

• Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul

orașului, este un trilit [2] dăltuit din piatră poroasă, extrasă din carierele
aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din două coloane groase,
paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale
coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de
1,69 m.

• Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți

ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Poarta sărutului
arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții.

• Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost

sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie și
inaugurată la 27 octombrie 1938.
 COLOANA INFINITULUI (1938)

• Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o

înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module
octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile
inferioară și superioară câte o jumătate de modul.
• Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare
specifice sudului României. Denumirea originală era
„Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost dedicată
soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în
1916 în luptele de pe malul Jiului.
 ULTIMII ANI AI VIEȚII

• Bâncuşi devine din ce în ce mai retras şi începe să fie îngrijit de un cuplu de refugiaţi români, pentru care, în
anul 1952, acceptă cetăţenia franceză pentru a le putea lăsa întreaga sa moştenire.
• Pee 12 aprilie 1956, Brâncuşi, ajuns octogenar, îşi scrie testamentul, conform căruia atelierul său parizian, cu
toate capodoperele sale, revine Muzeului de Artă Modernă din Paris, în condiţiile în care statului român a
refuzat categoric acest gest, prin reprezentanţii săi.
• La 16 martie 1957 Constantin Brâncuşi trece la cele veşnice şi este înmormântat în cimitirul Montparnasse
din Paris.
• Muzeul de Artă Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui Constantin Brâncuşi, obiectele
prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobiţa către centrul universului artistic.
PREȚURILE LUCRĂRILOR LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI

• Lucrările lui Brâncuşi sunt unele dintre cele mai apreciate şi valorizate opere de artă din întreaga lume, fiind, de departe, cele
mai bine vândute creaţii ale vreunui artist român din istorie şi al patrulea în topul celor mai valoroase creaţii din lume, după
Giacometti, Modigliani şi Matisse.

• Spre exemplu, în anul 2002, sculptura realizată de Brâncuşi în anul 1913, “Danaide“, era valorificată la licitaţie de casa
Christie’s New York cu suma de 18 milioane de dolari.

• În anul 2005, creaţia „Pasăre în spaţiu“ este vândută de cei de la Christie’s cu 27,5 milioane de dolari, deşi suma de pornire a
fost de doar 8 milioane de dolari.

• A urmat licitaţia de la Paris din anul 2009, atunci când lucrarea „Madame L.R.“, realizată între anii 1914-1917 şi aflată în
colecţia Yves Saint Laurent, a fost adjudecată la un preţ de 29 de milioane de euro.

• În mai 2013, creaţia brâncuşiană “Prométhée”, un cap turnat în bronz realizat în anul 1911, a fost vândut de casa Sotheby’s la un
preţ de 12,7 milioane de dolari, după ce în noiembrie 2012 lucrarea „Une Muse“ fusese cumpărată, la o licitaţie a casei
Christie’s, pentru 12,4 milioane de dolari.
 BIBLIOGRAFIE ȘI WEBOGRAFIE

• artshortlist.com/en/journal/article/6-things-to-know-about-constantin-brancusi
• basilica.ro/constantin-brancusi-cel-mai-mare-sculptor-roman-a-fost-cantaret-bisericesc/
• descopera.ro/cultura/19708302-viata-impresionanta-a-lui-constantin-brancusi-ce-a-iubit-mai-pre
sus-de-toate-artistul
• europafm.ro/istoria-fascinanta-a-lui-constantin-brancusi/
• istoriiregasite.wordpress.com/2014/01/05/constantin-brancusi-viata-si-opera/
• radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/muzica-dans-arte/portret-constantin-brancusi-de-la-tara
nul-roman-la-zeu-universal-tulburatoarea-iubire-pentru-maria-tanase-id4103.html
• ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i