CONSTANTIN BRANCUSI

Cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brancusi, figura centrala in miscarea
artistica moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele sculpturii moderne.
Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor,
combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avant-gardei pariziene.

Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt
trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de
forma in sculptura, pictura si desen.

Brancusi s-a nascut in 1876 in satul Hobita din Judetul Gorj. In copilarie a invatat sa sculpteze lemnul
pentru a confectiona diferite unelte si obiecte casnice. In Romania, obiectele casnice, stalpii si fatadele
caselor erau adesea decorate cu sculpturi in lemn. Stilul acestor ornamente va influenta opera lui
Brancusi. In memoriile sale artistul spunea ca tinuta si modul sau de viata au fost influentate de tara sa
de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simt, dragostea de natura.

La varsta de 9 ani a plecat de acasa si s-a intretinut singur, lucrand timp de 6 ani ca baiat de pravalie in
Craiova. In tot acest timp a continuat sa sculpteze in lemn; si-a confectionat singur o vioara, care a atras
atentia unui client al cafenelei in care lucra - acest client l-a ajutat pe Brancusi sa intre la scoala de
Arte si Meserii din Craiova. In 1889, dupa ce a absolvit scoala de Arte si Meserii din Craiova, Brancusi
a intrat la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti.

Desi S-a simtit mai atras de opera Independentilor, decat de academicienii din scoala, artistul a studiat
temeinic modelajul si anatomia.

Dintre sculpturile din aceasta perioada, Ecorseul realizat in 1902, a fost cumparat de scoala si a servit
drept model de anatomie pentru mult timp. Aceasta lucrare denota o excelenta cunoastere a anatomiei. In
1903 a primit prima comanda, bustul Generalului Carol Davila, fondatorul scolii Medicale din
Romania. In perioada scolii a obtinut mai multe premii dintre care o mentiune pentru bustul Vitellius, si
o medalie de bronz pentru bustul

In aceasta perioada Brancusi este captivat de opera lui Auguste Rodin (ale carui concepte ii
entuziasmau pe avant-gardisti si ii indignau pe academicieni) si de miscarea artistica din afara granitelor
Romaniei, ceea ce il determina sa plece la Paris.

Pleaca pe jos cu sacul in spate, ajunge la Munchen in 1903 unde ramane pana in primavara anului 1904,
cand isi reia drumul spre Paris, unde ajunge in jurul datei de 14 iulie.

1904 – 1906 urmeaza cursurile Scoalii Nationale de Arte Frumoase in atelierul lui
Antonin Mercier.

In 1906 expune pentru prima data la Paris, la Salonul Societatii Nationale de Arte
Frumoase, si apoi la Salonul de Toamna.

1
Primele sale lucrari, in stil clasic, emanand o energie puternica, stau sub semnul influentei lui Rodin. Brancusi
a lucrat un timp ca practician in atelierul lui Rodin, apoi l-a parasit pentru a-si gasi propria identitate, spunand:
nimic nu poate creste la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate creste nici un alt copac).

In aceasta perioada isi dezvolta propriul stil. Trei ani dupa sosirea la Paris sculpteaza Rugaciune- statuia unei
fete ingenunchiate. Aceasta lucrare reprezinta prima etapa a evolutiei sale spre simplificarea formelor. In acelasi
an el abordeaza tehnica taierii directe a pietrei pentru sculptura Cap de fata si explica ...reala este esenta
lucrurilor nu forma lor exterioara

Influenta lui Rodin se face simtita pentru ultima oara in prima versiune a Muzei
adormite din 1908 (o fata de femeie sculptata intr-un bloc de marmura cu o forma
nedefinita). In acelasi an Brancusi realizeaza prima sa opera
majora, Sarutul, in care doi tineri imbratisati formeaza un
bloc cu lini simetrice. Sculptorul realizeaza o geometrizare a
formelor, care va deveni simbolul sau si va influenta numerosi artisti. In 1910,
Brancusi realizeaza o noua versiune a Muzei adormite (de aceasta data in bronz, cu
trasaturile reduse astfel incat sa sugereze forma unui ou. Aceasta versiune este reluata
de artist dupa 1912 in numeroase randuri, fiecare varianta avand mici variatii.)

Tema oului apare foarte des in opera lui Brancusi: Prometeu in 1911, Nou-nascut in
1915. Aceasta tendinta conduce la crearea unei forme pure de ou,
(in marmura - Inceputul Lumii-1924 sau in bronz - Sculptura
pentru un orb- 1920).

Eliminand toate referirile la muschi el regaseste ideea platonica a

unei forme pure, anterioare accidentelor terestre, mama a tot ceea
ce traieste. Descriind evolutia artei sale Brancusi spunea: Odata
ajuns la simplitate ... esti foarte aproape de adevaratul inteles al lucrurilor. Oul si
cilindrul alungit sunt cele doua forme care predomina in opera sa.

O alta tema care ocupa un loc privilegiat in opera sa este cea a pasarii. Prima
lucrare din acest ciclu este Maiastra (1912), o lucrare in bronz al carui nume este
dat de o pasare miraculoasa din legendele populare romanesti. Maiastra in
marmura a fost urmata de alte 28 de versiuni, pana in 1940.

In 1919, Brancusi creeaza Pasarea in spatiu, o lucrare in bronz slefuit, in forma

de elipsa, care reda esenta zborului. Prin concentrarea asupra formei pure,
Brancusi pregateste drumul pentru sculptura abstracta a secolului XX.

In 1912 Brancusi primeste primul premiu pentru sculptura la Salonul de la Bucuresti. Un an mai tarziu operele
sculptorului roman sunt prezente in 6 mari orase ale lumii: New York, Paris, Chicago, Bucuresti, Munchen si
Londra. Participa la expozitia Armory Show din New York cu cinci lucrari printre care si Mademoiselle Pogany,
un bust stilizat care va avea numeroase variante pana in 1933. Devenit cunoscut in Statele Unite, Brancusi a
gasit un numar de colectionari care ii achizitionau operele in ciuda criticilor nefavorabile.

2
 Coloana fara sfarsit – 1937
Este opera sa principala, considerata de Ionel Jianu ... sinteza a tuturor cautarilor sale de o viata intreaga ...
si de Barbu Brezianu chintesenta operei lui Brancusi, fiind una din cele mai admirabile
sculpturi ale secolului

Este o sculptura austera si perfect echilibrata.Cele 16 elemente ale coloanei au fost turnate in
septembrie 1937 la uzinele din Petrosani, si cantaresc 14.226 kg.

Prin acesta versiune Brancusi isi realizeaza gandul exprimat in 1933, la expozitia personala din
New York cand, subtitlul sculpturii inregistrate la nr. 6 – Coloana fara sfarsit – era Proiect al
coloanei care marita va sprijini cerul.
Brancusi isi asemuia lucrarea cu o Scara la cer sau cu un cantec ce se repeta la nesfarsit putand fi prelungit
spre cer acest ritm; si numea cei 12 moduli octoedrici margele. Mircea Eliade spunea ca Brancusi
comparase Coloana cu Stalpul cosmic care sustine cerul si face posibila comunicatia intre Firmament si
Pamant.

Monumentul aminteste de o datina intalnita in variate regiuni ale tarii: aceea de a aseza pe mormintele
flacailor stalpi inalti de lemn crestati in forme geometrice similare.

Petru Comarnescu vede in Coloana fara Sfarsit un adevarat nestemat spiritual al artistului, si marturie
implicita a asimilarii unor vechi traditii autohtone

Poarta de la Targu Jiu

Aceasta opera reprezinta desavarsita treapta a unei idei ce l-a urmarit perseverent pe
Brancusi inca din anii -1908, cand a cioplit prima versiune a Sarutului.

Aici Brancusi sintetizeaza atat mult, incat cele doua trupuri imbratisate iau forma
celor doua jumatati ale unei seminte.In poarta de la Targu Jiu, cunoscuta ca „Poarta
Sarutului”, imbratisarea celor doua corpuri, ca doua jumatati ale aceleiasi samante,
formeaza forma perfecta a uni cerc. Prin cerc, in mod natural este evocat soarele, aici
este inca odata tradata originea sa in ochiul Sarutului din 1925, simbolul motivului.

In aceasta perioada Brancusi isi descopera si facinatia penru arta fotografiei. De la Man Ray invata sa
fotografieze si sa developeze. S-au pastrat numeroase poze: artistul isi fotografia operele fara a separa soclul de
sculptura propriu-zisa. Acorda o mare importanta soclului pe care il realiza singur, uneori din cinci sau sase
piese suprapuse. In marturisirile sale vede soclul ca pe un element care stabileste cu operele un dialog esential ,
similar cu cel dintre cer si pamant. S-au pastrat poze cu operele asezate intr-o ordine particulara, care frapeaza
prin frumusete.

In 1918 sculpteaza in lemn prima varianta a Coloanei Infinitului. Coloana creata prin suprapunerea unor
elemente simetrice, este inspirata din stalpii caselor taranilor romani. Aceasta sculptura raspunde nevoii de
evolutie spirituala pe care artistul a exprimat-o adesea in operele sale. Brancusi sugereaza ca oricate elemente
s-ar adauga, oricat de mult s-ar inalta Coloana, oricat de mult ar evolua omul Brancusi, echilibrul si armonia
vor dainui

3
Poarta Sarutului, deopotriva “monumentala si familiara” apartine si sculpturii si arhitecturii inscriindu-se
armonios in peisajul inconjurator.

La Targu Jiu, in 1937, Brancusi va transpune ideea initiala pe fiece latura a celor doi piloni: un
prim plan are valoare de simbol, al ochilor ce se privesc indeaproape infinit.

Brancusi explica ... Ce ramane in viata dupa ce nu mai esti? Mai cu seama amintirea ochilor,
a privirilor prin care ti-ai exprimat dragostea de omeni si de lume. Aceste profile reprezinta
uniunea prin dragoste a barbatului cu femeia.

Stalpii sprijina un lintou monumental pe care se desfasoara jur imprejur leit motivul Sarutului,
ideograma prefacandu-se intr-un simbol decorativ pe care artistul il repeta de saisprezece ori frontal si de patru
ori pe partile laterale ale antablamentului.

Masa tacerii
Prima varianta a Mesei avea un diametru de 200 cm; dar Brancusi comanda o a doua, cu un diametru de 215
cm, pe care o aseza peste cea dintai, renuntand la socluri circulare ce formau baza.

Masa sugereaza aparenta aspra a doua pietre de moara suprapuse.Sculptorul spunea ... linia Mesei Tacerii
sugereaza curbura inchisa a cercului care aduna, apropie si uneste.

Cioplita la alte proportii sau din alte materiale, folosita ca postament, sau in alte scopuri utilitare, acest tip de
masa rotunda facea parte din chiar decorul familiar al atelierului lui Brancusi.

Masa evoca masuta rotunda din casa parinteasca, sau pristolul de piatra (de asemenea
rotund), din altarul bisericii de lemn din Hobita.

In prima versiune, din 1937, Masa Tacerii nu era inconjurata de cele douasprezece
scaune rotunde, asezate radial in jurul sau, doua cate doua si era formata din doua
masive pietre rotunde suprapuse, avand respectiv: diametrul 200 cm, grosimea 45 - 160
x 45. Brancusi,comanda atelierelor “Pietroasa” din Deva o a doua masa, de forma
identica, dar cu dimensiunile 215 x 45 -175 x 45, comandand totodata, si 42 scaune de
piatra. Proportiile nu au fost insa respectate decat in ceea ce priveste diametrul - grosimea fiind diferita: 43 x 41,
in loc de 45 cm. La forma actuala Mesei Tacerii s-a ajuns prin suprapunerea tabliilor celor doua mese. Soclurile
circulare (initial abandonate in parcul public) au fost transportate in apropierea Coloanei fara Sfarsit, si s-a
alcatuit, in mod arbitrar, o alta “ultima” masa, denumita “festiva”.

Scaun rotund
Cele douasprezece taburete de piatra neslefuita, cu tabliile rotunde isi au probabil un izvor de inspiratie in
scundele scaune taranesti: (uneori simpli butuci de copaci) si aduc aminte de o clepsidra impietrita ori de doua
ceaune cu fundurile alipite

4
 Broasca testoasa - 1940
Aceasta lucrare este realizata in lemn de par.

Desi mult se descifreaza inca carapacea rotunda, labele, capul. Apare simbolizata
aceeasi miscare greoaie din Foca.

Pasarea in vazduh – 1940

Este o sculptura in bronz polizat de 1,83 m care a fost donata Muzeului de Arta Moderna din New York de catre
familia William A.M. Burden.

Pasarea in vazduh – 1940

Este o sculptura in bronz polizat de 1,93 m care se afla la Muzeul National de Arta Moderna din Paris.

Brancusi nu a considerat niciodata lucrarea definitiva, artistul ii spunea lui Ionel Jiuanu ...Lucrez la pasarea
vrajita din 1909 si mi se pare ca tot nu am terminat-o. Vreau sa prezint imponderabilul intr-o forma concreta.

Si tot Brancusi spunea: ... Spre imensitatea vazduhului: asta e Pasarea mea. Copil fiind am visat intotdeauna sa
zbor in copaci si in cer. Am ramas la nostalgia acestui vis si de 45 de ani fac pasari. Nu pasarea vreau sa o
redau, ci harul ei, zborul elanul. Nu cred ca am sa reusesc vreodata. Dumnezeu este peste tot. Dumnezeu este
cand uiti de tine si cand esti umil si cand te daruiesti, Dumnezeu este in opera ta. Ea este magica. O doamna de
la New York care a simtit asta, a ingenuncheat si a plans in fata uneia dintre Pasarile mele. Iubesc ceea ce se
inalta....

Testoasa zburatoare - 1943

Este ultima sa opera. Broasca pare ca se desprinde de pamant si se ridica spre cer,
intruchipand opozitia dintre a se tari si a zbura