10/16/2005

STATICA FORMELOR CONSTRUITE

CURS 2
ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII

PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR

 ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII

1.ÎNCĂRCĂRI STATICE
ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE

ÎNCĂRCĂRI UTILE
 ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII

1.1 INCĂRCĂRI PERMANENTE

Greutatea unui corp reprezintă o forţă

G=mxg

unde m = masa, g = acceleraţia gravitaţională

 masa elementului este o mărime invariabilă

m=Vx
unde V = volumul (m3 ),  = greutatea specifică a materialului din care
este realizat elementul (kg/ m3);

 acceleraţia gravitaţională (g), reprezintă forţa cu care un corp este

atras de Pămînt.
(g) este o mărime variabilă funcţie de zona în care corpul se găseşte
pe Pămînt
 ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII

1.1 INCĂRCĂRI PERMANENTE

UNITATATI DE MĂSURĂ PENTRU GREUTARE

G=Vxxg

g  9,8 m/s2
m3 x kg/ m3 x m/s2 = kg x m/s2 =1 N

Unitatea uzuală (pînă nu demult) a constituit-o kilogramul-forţă (kgf), legătura

între N şi kgf este;
9,8 N = 1 kgf 10 N = 1 kgf
 ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII

1.1 INCĂRCĂRI PERMANENTE

Etalonul de masă, ratificat în 1889 prin convenţia de la Paris, se

numeşte kilogram (reprezintă un cilindru de platină), se
păstrează la Sevres şi reprezintă aproximativ masa unui
decimetru cub de apă distilată, la + 40 C şi.

Trebuie sublinit (pentru a nu da naştere la confuzii) că: kilogramul

masă şi kilogramul-forţă reprezintă două mărimi fizice diferite
• kilogramul reprezintă masa etalonului de la Sevres;
• kilogramul-forţă reprezintă greutatea acestui etalon dacă etalonul
ar fi adus la nivelul mării şi la latitudinea de 450.

Masa rămîne invariabilă şi depinde de cantitatea de materie pe cînd

greutatea variază cu locul.
ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII
1.2. ÎNCĂRCĂRI UTILE
 ÎNCĂRCĂRI ÎN CONSTRUCŢII
1.3. ÎNCĂRCĂRI DIN ZĂPADĂ

hz

Evaluarea încărcărilor din zăpadă:

gz = hz x z

• hz = înăţimea stratului de zăpadă (m) ;

• z = greutatea specifică a zăpezii (kg/ m3).
 1.3. ÎNCĂRCĂRI DIN ZĂPADĂ

VARIAŢIA GREUTĂŢII SPECIFICE A ZĂPEZII z FUNCŢIE

DE GROSIMEA STRATULUI

1 kN/m3 = 100 kg/m3

 1.3. ÎNCĂRCĂRI DIN ZĂPADĂ

ZONA GREUTATEA DE
REFERINŢĂ gz (kN/m2)

A 0,5
B 0,7
C,D 1,0
Pentru România încărcările din zăpadă sunt date de standardul
STAS10101/21-78, teritoriul din punctul de vedere al încărcărilor
aduse de zăpadă fiind împărţit în patru zone (A, B, C, şi D) pentru
altitudini de pînă la 600 m deasupra nivelului mării (vezi tabel). La o
altitudine H peste 600 m, încărcarea din zăpadă se calculează cu o
relaţie specială:

gz = 0,7 + 0,015 (H - 600)

 2.ÎNCĂRCĂRI DINAMICE
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

RECE CALD

ÎCĂRCĂRI DINAMICE = ÎNCĂRCĂRI CE ÎŞI SCHIMBĂ

INTENSITATEA RAPID SAU BRUSC
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

CALD RECE
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

VITEZA DE DPLASARE A VÎNTULUI VARIAZĂ FUNCŢIE DE:

ÎNĂLŢIME, RUGOZITATEA TERENULUI, TIMP

Legătura dintre viteza de deplasare a vîntului şi presiunea creată pe

obstacolele întîlnite, este dată de legea lui Bernoulli (formulată pentru
fluide ideale):

q W =0,5 x  x v2

 q W = presiunea vîntului în kN/m2 (sau kgf/ m2);

  = densitatea aerului în t/ m3
 v = viteza vîntului în m/s.
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

MODIFICAREA VITEZEI DE DEPLASARE A STRATULUI LIMITĂ LA

TRECEREA DE LA O ZONĂ DE CÎMPIE LA O ZONĂ SUBURBANĂ
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

Deplasarea la vîrf (  ) a unei construcţii bine proiectate

 =1/500 H
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

TURNUL SEARS - CHICAGO

-înălţimea de 460 m
- deplasare la vîrf 0,92 m
TURNUL SEARS - CHICAGO
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

WORLD TRADE CENTER

-înălţimea de 411,5 m - deplasare la vîrf de 0,82 m
(La uragane puternice deplasarea la vîrf a turnurilor
putea să ajungă la 1,8-2,1 m).
WORLD TRADE CENTER
WORLD TRADE CENTER
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

Timpul necesar structurii de a se deplasa de o parte şi de alta a poziţiei de

echilibru poartă numele de PERIOADĂ DE VIBRAŢIE
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

OBSERVAŢII:

1. PERIOADA DE VIBRAŢIE CREŞTE CU ÎNĂLŢIMEA CONSTRUCŢIEI

 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

OBSERVAŢII:

2. PERIOADA DE VIBRAŢIE ESTE PROPRIE FIECAREI CONSTRUCŢII

 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

2. PERIOADA DE VIBRAŢIE ESTE PROPRIE FIECAREI CONSTRUCŢII

Observaţia a fost făcută de către Galileo Galilei în 1620, acesta
analizînd mişcările candelabrului Baptisteriului din Pisa, a ajuns la
concluzia că perioada de mişcare a acestuia nu depinde de mărimea
oscilaţiei. O oscilaţie mică durează la fel ca una mare, în timpul
oscilaţiei mici pendulul se mişcă mai încet, în timpul unei oscilaţii
mai mari pendulul se mişcă mai repede.
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

JOHN HANCOCK - CHICAGO

Micşorarea perioadei proprii de vibraţie a

unei construcţii prin rigidizari la nivelul
faţadelor
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

JOHN HANCOCK - CHICAGO

Micşorarea perioadei proprii de vibraţie a

unei construcţii prin rigidizari la nivelul
faţadelor
TURNUL SEARS - CHICAGO

Micşorarea perioadei proprii de vibraţie

unei construcţii prin asocieri de tuburi
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

AMORTIZORUL DINAMIC ACORDAT

-dispozitivul are aceiaşi perioadă proprie de vibraţie cu perioada
proprie a construcţiei (cînd construcţia oscilează cu propria
perioadă dispozitivul tinde să oscileze si el la fel, dar în sens
contrar).
 2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

AMORTIZORUL DINAMIC ACORDAT (400 t)

montat pe turnul CITICOP
NEW YORK
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

TACOMA NARROWS
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

TACOMA NARROWS
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

TACOMA NARROWS
2.1 ÎNCĂRCĂRI DIN VÎNT

TACOMA NARROWS
2.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE ACŢIUNEA
CUTREMURELOR
2.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE ACŢIUNEA
CUTREMURELOR
1906 San Francisco
Earthquake
Newspaper Images
2.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE IMPACTUL
CU DIVERSE CORPURI SAU EXPLOZII
2.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE IMPACTUL
CU DIVERSE CORPURI SAU EXPLOZII
 3.ÎNCĂRCĂRI INDIRECTE
3.1 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE VARIAŢII
DE TEMPERATURĂ

EFECTUL PRODUS ÎN
GRINZILE CADRULUI
3.1 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE VARIAŢII
DE TEMPERATURĂ

JOHN HANCOCK - CHICAGO

3.1 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE VARIAŢII
DE TEMPERATURĂ

CENTRUL POMPODOU - PARIS

3.1 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE VARIAŢII
DE TEMPERATURĂ

HONG KONG BANK

3.1 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE VARIAŢII
DE TEMPERATURĂ
3.1 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE VARIAŢII
DE TEMPERATURĂ
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
3.2 ÎNCĂRCĂRI PRODUSE DE TASAREA
TERENULUI DE FUNDARE
PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR
ELASTICITATEA
PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR
PLASTICITATEA
PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR
ELASTICITATE, PLASTICITATE, CURGERE
PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR
ELASTICITATE, PLASTICITATE, CURGERE
PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR
ELASTICITATE, PLASTICITATE, CURGERE
PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR
ELASTICITATE, PLASTICITATE, CURGERE


