Caracteristici fizice ale

apelor subterane
Caracteristicile fizice ale apei care influeneaz n mod semnificativ
filtrarea apelor subterane prin spaiul poros al terenurilor
permeabile sunt:
greutatea specific;

compresibilitatea;

vscozitatea.
. Greutate

specific
Greutatea specific sau volumic este greutatea unitii de
volum. Valorile greutii specifice ale aceluiai corp variaz puin
la suprafaa pmntului, n funcie de latitudine i altitudine,
datorit acceleraiei gravitaionale. Greutatea specific variaz
cu temperatura, presiunea, i puritatea lichidelor.Greutatea
specifica a unui fluid omogen din punct de vedere al distributiei
masei, avand greutatea G si volumul V este:

G m g V g
g
V V V
m masa
g acceleratia gravitationala
densitatea fluidului
 Greutatea specific a apei distilate la 4C i 1 atm
este:

N kgf
9810 3 1000 3
m m
.

Greutatea specific a apei este cu att mai mare cu ct gradul de mineralizare

este mai mare. Viteza de deplasare a apelor subterane este direct
proporional cu greutatea volumic a apei deoarece deplasarea acesteia se
face sub aciunea gravitaiei.
n zona schimbului de ap activ, apele subterane sunt dulci i au o
greutate specific de :

a 1000kgf / m 3
Compresibilitatea

Apa i modific volumul sub influena presiunilor

exercitate uniform, dup o lege de tipul legii lui Hooke:

V
p
V0

V variatia volumului initial Vo

p presiunea suplimentara care produce o reducere a volumului

modulul de elasticitate al apei

 Inversul modulului de elasticitate este coeficientul de compresibilitate

1


Pentru apele slab mineralizate coeficientul de compresibilitate variaza
4.6x10 m/N la 5.0x10 m/N intimp ce pentru terenurile permeab
variaza de la 0.3x10 m/N pentru calcare si 2.0x10 m/N pentru n

Compresibilitatea apei conditioneaza capacitatea colectoare a

acviferelor.
In cazul acviferelor sub presiune si geotermale, rezervele elastice
sunt datorate compresibilitatii apelor subterane crescuta datorita
gazelor dizolvate.
Vascozitatea

Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune

volumului lor, prin dezvoltarea eforturilor unitare ; cele mai
specifice sunt eforturile tangentiale si se dezvolta intre strate
de fluid aflate in miscare relativa conform ipotezei lui Newton:

dv

dn
- efort unitar tangential,
- vascozitate
dinamica
dv
- variatia vitezei perpenticular pe directia de curgere
dn
 Vascozitatea dinamica

Vascozitatea dinamica variaza foarte putin cu presiunea

dar foarte mult cu temperatura.Experienta arata ca la
cresterea temperaturii vascozitatea lichidelor scade pe cand
cea a gazelor creste. Pentru fluidele newtoniene (apa, aer si
majoritatea fluidelor) se poate utiliza, practic pentru orice
presiune, formula lui Gutmann
B B si Simons:

C T C T0
e
0

n sistemul international [Si] unitatea de msura pentru vscozitatea di

N.s/m .
N s
1P ( poise) 0,1 2
m
 La 0C si 1atm. vscozitatea dinamic a apei este:

N s 4 kgf s
1,79110 3
2
2
1,791 10 P 1,826 10
m m2

Vscozitatea lichidelor difer mult de la un lichid la altul, pe cnd c

gazelor este de acelai ordin de marime.
 Vscozitatea cinematic:

Este definit prin relaia:

In sistemele internationale SI si MKfS, unitatea de msur pentru vscoz
cinematic este m/s. Se mai intrebuineaz unitatea CGS :

m2
1St ( stokes) 10 4
s
 La 0 C i 1 atm vscozitatea cinematic a apei este:

2
m
0 1,791 10 6 1,791 10 2 St
s

i variaza cu temperatura dupa relaia:

t 0 1 0,0337 t 0,000222 t
2 1
Viteza de deplasare a apelor subterane este invers proportionala cu valoare
vscozitii apei. In hidrostructurile adnci datorita gradientului geotermic
anomaliilor geotermice temperatura apelor subterane crete i vscozitatea
cinematic scade ajungnd la adncimi de 3000m in apoximativ

3 10 7 m 2 / sec
Variaa cu adncimea a vscozitaii cinematice a apelor subterane
Zona cu gradintul geotermic de 36 C/km (dup Gray 1957)