Protectia antiseismica a instalatiilor de gaze naturale1

Dr. ing.Ion Irimia Zecheu - ANRE Bucuresti

Cutremurul sau seismul se defineste2 ca: “o serie de unde elastice in

crusta pamantului, produse de relaxarea brusca a tensiunilor acumulate
de-a lungul faliilor tectonice sau actiunii vulcanice din care rezulta miscari
ale scoartei pamantului”.
Nu sunt cunoscute cu certitudine cauzele producerii cutremurelor,
dar un lucru este sigur si anume ca aceste miscari au ca efect echilibrarea
sau dezechilibrarea sistemului fortelor produse la coliziunea faliilor,
aparuta ca urmare a ruperii conglomeratului masiv, care prin racire, a
condus la nasterea continentelor .
Ca urmare a acestei separari de mase masive, care a dus la evolutia
actualei pozitii a continentelor pe suprafata pamantului, au aparut faliile
tectonice care caracterizeaza zonele seismice ale pamantului. In acelasi
timp, « inelul de foc », datorat lantului vulcanilor activi, reprezinta cea de-
a doua zona cu potential seismic deosebit.
Aceasta zonare seismica, ca urmare a celor doua tipuri de cauze
generatoare de cutremure, defineste si modurile de producere ale
acestora ca fiind : cutremure tectonice (cauzate de miscarilor crustei
pamantului), cutremure vulcanice (cauzate de activitatea vulcanica),
cutremure de colaps (produse ca urmare a prabusirilor cavernelor
subterane si minelor) si cutremure produse de explozii nucleare sau de
natura chimica.
Cutremurele tectonice au un mecanism focal produs de miscarile
placilor crustei pamantului la nivelul faliilor (suprafetelor de contact) de tip
compresional extensional sau de translatie (fig.1).

Fig. 11

Miscarile provocatoare de cutremure se percep sub forma unor unde

seismice care se dezvolta atat pe orizontala, cat si pe verticala si care se

1
Monitorul de petrol si gaze, nr.1/ 2010, Asociatia,,Societatea inginerilor de petrol si gaze’’, Bucuresti,
Romania
2
American Heritage Dictionary ;
1
transmit prin scoarta pamantului de la punctul de dezechilibru la nivelul
faliilor, denumit epicentru (fig.2).
Energia dezvoltata de cutremur, denumita magnitudine, clasifica
cutremurele dupa grade de severitate caracterizate dupa criterii diferite pe
scari de evaluare ale acestora. Aceste scari de evaluare stabilesc
gravitatea cutremurelor dupa amplitudinea miscarii, timpul de atingere a
amplitudinii maxime si distanta la care s-a produs miscarea seismica
(Scala Richter).

Fig. 2

O apreciere practica asupra magnitudinii unui cutremur se poate

face prin echivalare cu energia produsa de explozia unei cantitati de TNT
(tabelul 1).

Tabelul 1 Caracterizarea seismelor

Magnitudinea Grupa seismului Energia Energia, Media
echivalenta, in Joules anuala
In masa TNT de
producere
9,2 Catastrofal 64.000Mt 0.398E+19 …
≤ 9,0 Foarte mare 32.000Mt 0.200E+19 …
≤8 Major 1.000Mt 0.631E+17 1
≤ 7,0 Major 32.000kt 0.200E+16 18
6,9 Puternic 22.500kt 0.141E+16 120
≤ 6,0 Puternic 1.000kt 0.631E+14 800
≤ 5,0 Usor 32kt 0.200E+13 6.200
4,0 Minor 1kt 0.631E+11 49.000
3 Foarte mic 32t 0.200E+10 ~1.000/zi
2 Foarte mic 1t 0.631E+08 ~8000/zi

Dupa Richter, magnitudinea se determina cu ecuatia: M=log10A +

FD, unde A este amplitudinea masurata in mm, iar F este factorul de
corectie in functie de distanta la care s-a produs seismul, iar energia
seismica cu: logES =11.8+1.5M.
In functie de magnitudinea seisemlor produse, dar si de configuratia
faliilor se stabilesc zonele seismice corespunzatoare fiecarei locatii de pe
glob in functie de care se stabilesc gradele de seismicitate dupa care se
proiecteaza constructiile.

2
 Fortele cu care seismul actioneaza asupra constructiilor, cunoscute
sub denumirea de forte de inertie, care produc distrugeri asupra acestora,
sunt calculate cu formula cunoscuta : Fi = M—a, in care M reprezinta masa
constructiei, iar a este acceleratia, care reprezinta media schimbarilor de
viteza, masurata in g la 980cm/ sec2 sau 1,00g (de ex. 0.001g sau
1cm/sec2 este perceputa de om; 0.02g sau 20cm/sec2 produce perturbari
ale echilibrului omului, iar 0.50g este o valoare foarte inalta din care
cladirile isi pot reveni daca perioada este scurta si daca masa sau
configuratia acestora sunt suficient de amortizate constructiv.
Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, pentru o perioada de
recurenta de 10000 de ani, este prezentata in fig. 3 (intensitati in scara
MSK).
Undele generate de cutremure pot fi linistite si lungi sau scurte si
abrupte. Marimea unui ciclu complet, in secunde, este perioada undei si
este inversul frecventei.
Avand in vedere ca toate obiectele, inclusiv constructiile, au o
perioada naturala proprie sau fundamentala de vibratie, odata aceasta
suprapusa peste vibratia produsa de seism, la rezonanta, produce efecte
catastrofale de distrugere.

Fig. 3
(Sursa: Natural Hazards and Earth System Sciences)

In acest caz, inaltimea constructiei este deosebit de importanta,

caracterizand modurile de vibratie tipic semnificative (fig. 4), dar modurile
de vibratie sunt specifice diferitelor configuratii ale constructiilor, diferind
in functie de inaltime.

3
 Fig. 4

La acestea se adauga si vibratia proprie a solului, care este in

functie de natura locatiei si componenta rocilor.
Efectul solului se transmite prin fortele laterale care actioneaza
asupra fundatiei constructiei si tot asupra fundatiei actioneaza ca o forta
laterala - forta seismica, toate acestea provocand un moment de
rasturnare, a carei echilibrare trebuie efectuata prin incastrarea corecta si
la adancimea corespunzatoare a fundatiei constructiei.
La elaborarea proiectelor constructiilor, in cazul de fata al
instalatiilor de gaze naturale trebuie avute in vedere urmatoarele
principii :

- selectia operatiilor sau nivelul performantelor generale cerute pentru

constructie in functie de zona seismica a locatiei;
- stabilirea listei cu componentele instalatiei care trebuie avute in
vedere la evaluarea seismica a proiectului;
- inventarierea obiectivelor vecine locatiei instalatiei si evaluarea
posibilitatilor de aparitie a efectului “domino”;
- determinarea riscului tehnic/tehnologic pentru fiecare componenta a
instalatiei si a riscului global cu luarea in considerare a riscului
seismic ;
- stabilirea prioritatilor in caz de evenimente in concordanta cu
matricea de prioritati;
- selectarea procedurilor de analiza cantitativa a prioritatii
componentelor ;
- efectuarea modificarilor in gandirea initiala a proiectului ;
- estimarea costurilor;
- estimarea masurilor de atenuare a efectelor evenimentelor, inclusiv
a seismelor.

In concordanta cu magnitudinea posibilelor seisme, conform zonarii

locatiei, se vor avea in vedere urmatoarele criterii concrete privind
proiectarea, cu luarea in considerare a protectiei antiseismice a
constructiei instalatiilor de gaze naturale:

1.Criteriul absorbtiei eficiente de energie a fundatiilor si

constructiilor din beton armat;
2.Criteriul evaluarii corecte a elasticitatii/ flexibilitatii constructiilor
metalice - cadre, estacade, suporturi etc in vederea reducerii vibratiilor si
oscilatiilor prelungite;
4
 3.Criteriul bunei conceptii a elementelor de arhitectura in vederea
eliminarii tutror posibilitatilor de deteriorare a elementelor de structura de
natura estetica;
4.Criteriul bunei circulatii de incinta in scopul eliminarii strangularilor
in cazul interventiilor.
5.Criteriul reparabilitatii ;
6.Criteriul operarii in siguranta - “Life Safety”.

Strategia proiectarii antiseismice a instalatiilor de gaze petroliere

lichefiate se refera la elementele de realizare a constructiilor cladirilor/
halelor, a elementelor instalatiilor propriu-zise: conducte tehnologice si de
utilitati, sisteme de alimentare cu energie electrica, instalatii de producere
a utilitatilor-abur, apa calda, sistemul de alimentare cu produse de
stingere a incendiilor-apa, spuma, depozitul subteran propriu-zis,
atelierele de intretinere-incercari, etc.

La realizarea constructiei cladirilor se va avea in vedere ca la

executia plafoanelor/acoperisurilor si podelelor sa fie utilizate elemente
rigide orizontale sau diafragme care sa transfere fortele laterale
elementelor verticale de rezistenta cum ar fi peretii sau cadrele.
Peretii de rigidizare/ forfecare trebuie sa fie amplasati strategic in
asa fel incat sa transfere fortele laterale din plafoane si podele in fundatia
constructiei.
Grinzile verticale cu zabrele pentru sustinerea
plafoanelor/acoperisurilor si a podelelor trebuie astfel amplasate si
configurate incat sa transfere de asemenea sarcinile laterale in fundatia
constructiei.

Elementele pentru disiparea energiei sunt utilizate pentru reducerea

trepidatiilor (scuturarilor) in timpul seismelor ; energia va fi disipata prin
materiale care se deformeaza controlat sau in cazul constructiilor
amortizeaza socurile din vibratiile produse de undele seismice.
Tot din strategia de proiectare antiseismica mai face parte si izolarea
bazei constructiilor fie ca este vorba de fundatie sau de celelalte placi de
sustinere a echipamentelor instalatiilor de GPL.
Este vorba in acest caz de lagarele de izolare antiseismica a
fundatiilor cladirilor, echipamentelor de comprimare, conductelor etc, de
izolatorii antiseismici si de amortizoare.

Lagarele de izolare antiseismica (fig. 5) sunt realizate din elastomeri

sau elastomeri combinati cu elemente metalice. In instalatiile de gaze
naturale sunt utilizate la izolarea antiseismica a fundatiilor cladirilor (nu se
mai modifica fundamentala proprie a constructiei) si compresoarelor etc.

5
 a) b)
Fig. 5

Izolatoarele antiseismice au diverse configuratii si se utilizeaza in

special pentru protectia antiseismica a placilor de baza ale echipamentelor
dinamice (fig. 6a, b - pompe, compresoare, reductoare etc) si a cazanelor
pentru producerea aburului tehnologic etc.
Izolatoarele antiseismice sunt utilizate si pentru protectia
antiseismica a unor elemente din constructia cladirilor.
Amortizoarele antiseismice absorb o mare parte din energie pe care
o transforma intr-o deplasare tolerabila. Aceste amortizoare atenueaza
efectele seismelor si din acest punct de vedere se clasifica in :
- amortizoare hysteretice (cu histerezis puternic) care utilizeaza
deformatiile controlate ale metalelor;

a) b)
Fig. 6

- amortizoare vasco-elastice folosesc intinderea unui elastomer in

combinatie cu o parte metalica;
- amotizoare frictive utilizeaza frecarea unui metal pe alt tip de
suprafata;
- amotizoare vascoase care comprima un fluid intr-un cilindru cu
piston;
- amortizoare hibride care utilizeaza combinatii dintre elastomeri si
metale sau alt tip de materiale.
Amortizoarele trebuie sa satisfaca cerintele date de valoarea ceruta
de constanta amortizorului, viteza componentului viteza maxima

6
tranzitionala a amortizorului, astfel incat forta Famortizor la iesire sa satisfaca
relatia : Famortizor= C—Vα, unde C este constanta amortizorului, in kgsec/
m, V este viteza, in m/ sec si α este exponentul vitezei cu valori cuprinse
intre: 0.3 ≤ α ≤ 1.0.

Pentru protectia antiseimica a instalatiilor de gaze naturale au fost

concepute sisteme speciale de protectie a conductelor de GN, armaturi
antiseismice cu blocare/ inchidere la seisme (fig.7) si supape de exces de
debit care inchid fluxul de gaze la ruperea/ distrugerea conductei.

Fig. 7