PREVEDERI IN NORMATIVE

SI METODE DE CALCUL LA ACIUNI

SEISMICE

4.1. Prevederi n normele romneti
4.1.1. Prevederi in normele de proiectare antiseismica
Codurile romneti destinate proiectrii cldirilor amplasate n zone seismice au
cunoscut o continu evoluie ncepnd cu anul 1942.
Prima reglementare dateaz din decembrie 1941 si are la baz norma italian
din anul 1938. Aceast reglementare consider o for seismic de baz egal cu 5 %
din rezultanta forelor gravitaionale, distribuit uniform la planeele cldirii.
Normativul condiionat pentru proiectarea construciilor civile i industriale
din regiuni seismice, P13-63, a intrat n vigoare la 18 iulie 1963, fiind elaborat n
concordan cu Regulile de baz pentru proiectarea construciilor n regiuni seismice
redactate n cadrul CAER. La acest moment nu existau ns nregistrri ale unor
micri seismice n amplasamente situate pe teritoriul Romniei.
La 31 decembrie 1970 s-a aprobat ediia revizuit a Normativului P13-63 cu
denumirea Normativ pentru proiectarea construciilor civile i industriale din regiuni
seismice, P13-70. Noul normativ se dorea o versiune mbuntit a normativului
anterior.
Pentru prima dat s-a fcut observaia c att normativul P13-63, ct i normele
strine, nu evaluau direct comportarea structurilor n domeniul plastic n timpul
cutremurelor puternice.
Efectele cutremurului din 4 martie 1977, concluziile obinute n urma
observaiilor n situ, precum i nregistrarea acceleraiei terenului la staia seismic
INCERC Bucureti n timpul acestui cutremur major au determinat elaborarea
succesiv a dou noi reglementri: Normativ pentru proiectarea antiseismic a
construciilor de locuine social-culturale, agrozootehnice i industriale, P100-78 (cu
aplicare experimental) i Normativul P100-81.
Un merit important al celor dou normative consta in:
- renunarea la expresia factorului |, stabilit pe baza spectrelor de rspuns ale
micrilor terenului generate de cutremure californiene de suprafa (de
exemplu, Imperial Valley El Centro din 1940);
- introducerea spectrului elastic normalizat de proiectare al acceleraiilor
absolute, compatibil compoziiei spectrale a micrilor seismice generate de
cutremure caracteristice sursei subcustrale Vrancea.
In figura 4.1. se prezint evolutia formelor spectrale | in perioada 1963-2000.

Fig. 4.1. Evoluia formelor spectrale | in perioada 1963 2000 [14]
Pe de alt parte, prin coeficientul K
s
a fost evideniat direct acceleraia maxim
imprimat terenului de micarea seismic (n conformitate cu harta de macrozonare
seismic a teritoriului Romniei), iar prin coeficientul a fost considerat posibilitatea
reducerii ncrcrilor seismice convenionale elastice n funcie de ductilitatea
structural.
Normativul P100-81 introduce pentru prima oar explicit calculul spaial al
structurilor la care, datorit poziiei diferite a centrului maselor i centrului de
rigiditate de nivel, torsiunea general devine important.
Pe baza cercetrilor de specialitate realizate n ar i pe plan mondial, precum
i a micrilor nregistrate n reelele seismice naionale la cutremurele vrncene
puternice din 30 august 1986 i 30, 31 mai 1990, au aprut Normativele P100-91 i
P100-92.
Aceste norme de proiectare seismic au fost elaborate ntr-o manier modern,
efectele asociate poziiei amplasamentului i condiiilor de teren fiind incluse n harta
de macrozonare seismic i n harta de zonare n funcie de perioadele de col Tc. Fa
de Normativul P100-81, n care sunt precizate 7 zone cu grade diferite de protecie
seismic, n ultimele normative sunt considerate numai 6 zone seismice de calcul. Se
elimin coreciile spectrului de proiectare normalizat n funcie de natura terenului din
amplasament coninute n reglementrile anterioare. n acest normativ se introduce
explicit un coeficient o, care difereniaz nivelurile de protecie seismic n funcie de
clasele de importan ale construciilor i se diversific tipurile de structuri n
aprecierea coeficientului de reducere .
Codul de proiectare seismic Prevederi de proiectare pentru cldiri Partea I,
indicativ P100-1/2004, se nscrie n irul revizuirilor la un interval consacrat de circa
10 ani.
Acest cod este elaborat n formatul codului european EC 8 (SREN 1998 -
2004), avnd ca scop principal armonizarea reglementrilor din ara noastr cu cele din
Uniunea European. n cod sunt incluse cunotine actuale n plan internaional cu
aplicabilitate la condiiile seismice specifice teritoriului Romniei.
Diferenele semnificative fa de Normativul P100-1992 se refer la:
reprezentarea aciunii seismice;
cerinele de performan;
detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal,
zidrie, lemn, compozite oel-beton i la componente nestructurale;
controlul rspunsului structural, prin izolarea bazei;
i nu n ultimul rnd la notaiile i relaiile de calcul.
Evolutia normativelor si a metodelor de proiectare antiseismica este aratata in
schema logica din (Fig. 4.2).


Prima reglementare - 1941
are la baz norma
italian 1938
consider fora seismic de baz egal cu 5 %
din rezultanta forelor gravitaionale, distribuit
uniform la nivelul planeelor
Normativ condiionat pentru
proiectarea construciilor civile i
industriale din regiuni seismice
regulile de baz pentru proiectarea
construciilor n regiuni seismice CAER
P 13 63
18 iulie 1963
P 13 70
31 decembrie 1970

Normativ pentru proiectarea
construciilor civile i industriale
din regiuni seismice
Reducerea forei seismice convenionale cu
aproximativ 20 % la structurile n cadre de
beton armat
Cutremurul vrncean major
4 martie 1977
nregistrarea acceleraiei terenului la Staia
seismic INCERC
Normativ pentru proiectarea antiseismic
a construciilor de locuine social-
culturale, agrozootehnice i industriale
se introduce spectrul elastic normalizat de proiectare al
acceleraiilor absolute, corespunztor compoziiei
spectrale a micrilor seismice generate de cutremurul
de adncime intermediar caracteristici sursei Vrancea
P 100 78
(aplicare experimental)
P 100 - 81


- Coeficientul Ks
acceleraia maxim imprimat terenului de
micarea seismic
- harta de macrozonare seismic a teritoriului
Romniei
- 7 zone cu grade diferite de protecie seismic
- Coeficientul
- posibilitatea reducerii ncrcrilor seismice convenionale elastice n
funcie de ductilitatea structural
Normativul P 100 81 introduce calculul spaial
nregistrri n reele seismice naionale
P 100 91
P 100 - 92

Normativ pentru proiectarea
antiseismic a construciilor
de locuine social-culturale,
agrozootehnice i industriale
- Coeficientul de importan o
- diversificarea tipurilor de structuri pentru aprecierea
coeficientului de reducere
- harta de macrozonare seismic
- 6 zone seismice de calcul
efectele asociate poziiei
amplasamentului i condiiilor de teren
Cutremurele vrncene puternice
30 august 1986
30, 31 mai 1990


Fig. 4.2. Evoluia normelor de proiectare antiseismic n Romnia

















Prevederi de proiectare pentru cldiri
Partea I
reprezentarea aciunii seismice
cerine de performan
detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal,
zidrie, lemn, compozite
controlul rspunsului prin izolarea bazei
notaii i relaii de calcul
EC 8 (SREN 1998 1 : 2004)
P 100 1/ 2004

4.1.2. Analiza codurilor de proiectare a constructiilor cu pereti structurali
de beton armat ( P85 -1996 si CR2 -1-1.1)
4.1.2.1. Alcatuire de ansamlu
In cadrul acestor Coduri sunt putine referiri la structuri de tip dual, se limiteaza
doar la unele aspecte de ordin conceptual.
Cu caracter provizoriu, pna la redactarea si intrarea n vigoare a unor
instructiuni specifice pentru structuri duale, prevederile prezentului Cod se pot aplica
si la calculul si alcatuirea structurilor cu pereti structurali [42], [43].
In continuare sunt prezentate diverse comparatii si completari ale codurilor de
proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat si anume P85-1996 si
CR2-1-1.1.
Lipsa de compactitate si de simetrie a structurii poate conduce si la alte efecte
negative in afara de torsiune generala. Este de mentionat faptul ca si la
constructii aparent simetrice este posibil ca, pentru anumite directii sa apara
excentricitati importante ale maselor in raport cu centrul de rigiditate, al carui
pozitie depinde de directia de actiune a fortei seismice.


Fig. 4.3. a. Sisteme cu torsiune libera; b. Sisteme cu torsiune impiedicata [42]. [43].

Dupa plastificarea peretilor structurali analiza echilibrului si a mecanismelor
cinematice are n vedere, ca element esential de referinta, pozitia centrului de
rezistenta al structurii, definit ca punctul de aplicatie al rezultantei fortelor capabile din
pereti. Centrul de rezistena are un rol similar cu cel al centrului de rigiditate din cazul
comportarii elastice.
Consideratiile precedente s-au referit la cazul unei torsiuni de ansamblu. n realitate
raspunsul seismic de torsiune al structurilor, cu caracter neliniar si dinamic, poate
diferi substantial de raspunsul static.
Ignorata pana nu de mult, problema efectelor de torsiune de ansamblu in domeniul
inelastic de deformare constitue in prezent o preocupare de prim ordin pe plan mondial
a specialistilor.
Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate in zonele
seismice, intreruperea unor pereti se poate face la orice nivel daca se iau masuri
speciale.
Chiar in situatia intreruperii tuturor peretilor la nivelul inferior si inlocuirea lor cu
stalpi, prin adoptarea unor sectiuni de beton si a unei armari longitudinale si
transversale substantiale se poate evita plastificarea stalpilor la nivelul fara pereti si
dirija dezvoltarea deformatiilor plastice deasupra acestui nivel (Fig. 4.4).

Fig. 4.4. Masuri speciale pentru niveluri flexibile [42]. [43].

Spre deosebire de cazul structurilor in cadre care, prezinta de obicei o
omogenitate a alcatuirii, in cazul constructilor cu pereti structurali, cea mai
mare parte a momentului incovoietor si fortei taietoare de baza sunt concentrate
in pereti. Una din preocuparile importante in conformarea structurala este si
dirijarea acestor eforturi catre elementele infrastructurii (fig. 4.5).

Fig. 4.5. Exemple de amplasare a unui perete structural n raport cu peretele de la nivelul
subsolului [42]; [43]

Se recomanda ca structura sa aiba rigiditati apropiate pe cele doua directii si se
justifica prin faptul ca in aceste conditii structura este expusa la efecte maxime
pe orice directie, numai pentru actiuni seismice caracterizate de un anumit
continut de frecvente, altfel spus valorile spectrale au acelasi ordin de marime
pe ambele directii.
Din comparatia diagramelor de momente incovoietoare in pereti se constata
solicitare mult mai defavorabil din primul caz cand intervine o incovoiere
generala a structurii. Cnd asemenea situatii nu se pot evita, efectele
ncarcarilor gravitationale aplicate excentric (fig.4.6.), de regula neglijate, n
proiectarea curenta, trebuie considerate la dimensionarea peretilor structurali.

Fig. 4.6. Doua situatii in care incarcarile sunt aplicate excentric pe pereti [42]. [43].
In acest paragraf se urmareste ca prin forma sectiunii peretilor structurali sa se
poata controla n ct mai mare masura, prin calcul, comportarea acestor
elemente la actiuni seismice. Gradul de conlucrare a inimilor cu talpi de
dimensiuni mari nu se poate preciza cu certitudine, aceasta caracteristica
depinznd de marimea deplasarilor impuse peretilor n domeniul postelastic
Cutremurul din 1985 din Chile a provocat un amplu program de cercetari
teoretice si experimentale, avand ca obiect particularitati de comportare sub
incarcari seismice ale tipului de pereti cu goluri decalate. Zonele critice
rezultate in urma cercetarii sunt constituite nu de zonele dintre goluri, ci de cele
de la extremitatea comprimata a sectiunilor, daca golurile sunt prea apropiate de
marginea sectiunilor.
Mecanismul de comportare la ncarcari orizontale, similar celui al peretilor fara
goluri, este sugerat n fig. 4.7.a si b. n fig. 4.7.a este evidentiat un mecanism de
tip grinda cu zabrele, cu diagonale nscrise n grosimea peretelui, ntre goluri,
iar n fig. 4.7.b un mecanism constituit din trei console conectate cu elemente
de cuplare foarte rigide.


Fig. 4.7. Structuri cu pereti cu goluri decalate [42], [43].

n cazurile n care, din considerente functionale sau din alte motive, prevederea
rosturilor apare inacceptabila sau este foarte dificila, se pot adopta lungimi de
tronsoane mari, daca se iau masuri adecvate pentru limitarea efectelor
contractiei betonului sau al variatiilor de temperatura. De exemplu, utilizarea
unor cimenturi cu contractie redusa, prevederea unor rosturi tehnologice
provizorii, asigurarea unei protectii termice eficiente, prevederea unor armaturi
suplimentare care sa permita limitarea convenabila a deschiderii fisurilor, etc.
n cazul constructiilor cu pereti structurali de beton armat, rigiditatea specifica
la deplasari laterale face ca protectia elementelor nestructurale sa poate fi
realizata cu mai multa usurinta fata de cazul structurilor n cadre.



4.1.2.2. Exigente generale
Exigentele de diferite naturi, n particular cele structurale, care se impun
constructiilor cu pereti structurali sunt puternic influentate de actiunea seismica ce
afecteaza practic ntreg teritoriul tarii.
n cazul structurilor aflate n zonele caracterizate de valori nalte ale perioadelor
caracteristice ale oscilatiilor seismice (practic, n zonele definite de o perioada de colt
Tc = 1,5 sec.), prevederea structurii cu o rigiditate mare, la care corespunde o perioada
scurta a oscilatiilor structurale n modul fundamental, ndeparteaza constructia de
conditiile raspunsului seismic maxim.
Exigentele generale de proiectare sunt sintetizate in schema urmatoare.

Exigente generale de
proiectare

Exigente de rigiditate
Exigente privind ductilitatea
locala si eliminarea ruperilor
cu caracter neductil
Exigente specifice
structurilor
prefabricate

Exigente privind mecanismul
structural de disipare a energiei
(mecanismul de plastificare)

Exigente de rezistenta
si de stabilitate
Conditia de necoliziune
la rosturi a tronsoanelor
- ruperea la forta taietoare in
sectiunile inclinate
- ruperea la forta de lunecare,
in lungul rosturilor de lucru
sau in lungul altor sectiuni
prefisurate
- pierderea aderentei betonului
la suprafata armaturilor in
zona de ancorare si de inadire
- ruperea zonelor intinse
armate sub nivelul
corespunzator eforturilor de
fisurare
- Actiunile seismice puternice
sa nu reduca semnificati
verificarea capacitatea de
rezistenta
- Cap. de resist evaluate pe
baza codului este superioara
sau la limita valorilor de
calcul maxime
- Evitarea pierderii
stabilitatii formei
(voalarii) peretilor in
zona puternic
comprimata
- Distributia in plan a
peretilor duce la
excentricitati exagerate
ale centrului maselor, in
raport cu centru de
rigiditate al peretilor
structurali
- Dirijarea deformatiilor
plastice in grinzile de
cuplare si la baza peretilor
- Cerinte de ductilitate
moderata si cat mai uniform
distribuite in ansamblul
structurii
- Capacitati de deformare
postelastice substantiale si
comportare histeretica in
zonele plastice
- Eliminarea ruperilor
premature, cu caracter fragil
datorate pierderii
ancorajelor, produse de
actiunea fortelor taietoare
4.1.2.3. Calculul structurilor cu pereti structurali la actiunea incarcarilor
verticale si orizontale
Exista situatii n care sa devina avantajoase solutiile n care structura sau parti
din structura sa fie prevazute cu o capacitate de deformare postelastica (ductilitate)
inferioara celei asociate aplicarii prescriptiilor de proiectare antiseismice. Acceptarea
unei "ductilitati limitate" este conditionata de considerarea unor valori ale fortelor
seismice de calcul sporite corespunzator.
Asemenea solutii pot fi adoptate atunci cnd:
Elementele structurale prezinta o capacitate de rezistenta n exces fata de
cerintele impuse de prescriptii; de exemplu, la elemente de mai mici dimensiuni cu
un aport structural modest sau, dimpotriva, la elemente de mari dimensiuni (cum este
un perete plin de fronton, la structuri cu putine niveluri), la care prin simpla prevedere
a cantitatilor minime de armare se asigura capacitati de rezistenta la ncovoiere, mult
superioare cerintelor.
Asigurarea ductilitatii implica masuri dificile si costisitoare, n timp ce sporirea
capacitatii de rezistenta este mai simpla si mai putin scumpa.
Comportarea unor elemente cu alcatuire neregulata (de exemplu, a peretilor cu
goluri dispuse ntr-un mod neordonat) este dificil de precizat si modelarea lor pentru
calcul este foarte dificila sau insuficient de fidela n raport cu realitatea. n asemenea
situatii apare mai avantajoasa, din punctul de vedere al sigurantei structurale, sporirea
capacitatii de rezistenta n raport cu cerintele impuse de prescriptii, n detrimentul unor
masuri de ductilizare aplicate unui mecanism de rezistenta insuficient clarificat.
Concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone adecvat alese (cu potential
de deformare ductila) prezinta avantaje economice intrucat masurile de armare
suplimentara, in special transversala, necesara pentru preluarea fortelor taietoare si
asigurarea unor deformatii plastice substantiale sunt limitate numai la aceste zone.
Deformabilitatea planseelor depinde de grosimea lor, de raportul dintre
naltimea sectiunii planseului (B n Fig. 4.8) si distanta ntre peretii structurali (li si
lc, pentru deschiderile interioare si respectiv deschiderile n consola), de schema de
comportare a planseului, de natura legaturilor ntre planseu si perete, de marimea si
distributia golurilor din planseu, etc.

Fig. 4.8 Exemple de deformabilitate a planseelor [42], [43]
Latimea talpii active nu se poate determina cu precizie prin calcul; poate varia
odata cu starea de solicitare. Sectiunile active ale peretilor rezulta diferite pentru cele
doua directii principale ale cladirii, de regula numai o parte din sectiunea efectiva a
peretilor este cuprinsa in sectiunile active pentru preluarea fortelor orizontale, restul
considerandu-se ca preia centric incarcarea verticala.
Zona dintre talpile active a doi pereti structurali vecini, solicitate la intindere in
domeniul plastic, sa fie supusa la eforturi de compresiune importante (fig. 4.9).

Fig. 4.9. Exemplu de pereti structurali supusi la eforturi de compresiune importanta
[42], [43]

Un alt exemplu este acela al unor pereti paraleli cu capacitati de rigiditate si
rezistenta diferite, legati printr-o talpa continua perforata de un gol. Daca rigiditatea
grinzilor de cuplare este foarte mare este posibil ca inima mai puternica sa antreneze
zone de talpi situate dincolo de gol.
Din aceste motive apare indicat ca n operatiile de dimensionare sa se considere
doua valori ale latimii active de conlucrare, corespunznd limitelor apreciate ale
domeniului de variatie a acestor valori.
Este de subliniat ca latimea activa mai mare sau mai mica a talpii din zona
comprimata are efecte relativ mici asupra capacitatii de rezistenta. Din acest motiv,
precum si din considerente de simplificare a calculului, n Cod s-au prevazut aceleasi
valori ale zonelor active de talpa, att pentru evaluarea rigiditatilor, ct si a
capacitatilor de rezistenta.
n [43] se propune ipoteza ca distributia eforturilor verticale induse n talpi de
fortele orizontale se face cu o panta de 1/2 n zonele ntinse si cu o panta de 1/10 n
zonele comprimate (fig. 4.10).


Fig. 4.10. Distributia fortelor verticale [42], [43]


Este de subliniat, necesitatea de a evita alcatuirea de structuri care nu se preteaza
la modelari clare si la care dirijarea mecanismelor de plastificare este dificil de
realizat.
Calculul postelastic simplificat de echilibru la limita poate furniza solutii
avantajoase de armare, in situatiile in care calculul elastic utilizat in mod obisnuit
duce la armari neeconomice sau dezavantajoase din punct de vedere structural.
Pentru obtinerea unor solutii adecvate, in cazul peretilor cu grinzi de cuplare, se poate
proceda in doua feluri:
Efectuare unui calcul elastic, adoptand valori potrivite ale caracteristicilor de
rigiditate de calcul ale grinzilor de cuplare (I
e
si A
e
) mai mici sau mai mari dupa caz,
decat valorile conventionale.
Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale
utilizate in determinarea caracteristicilor de rigiditate ale elementelor structurale sunt:
- Pentru pereti structurali:
daca
bi ei b e b e
C b
A A A A I I
R A
N
8 . 0 , 9 . 0 , 8 . 0 4 . 0 = = = =
daca
bi ei b e b e
C b
A A A A I I
R A
N
5 . 0 , 6 . 0 , 4 . 0 0 . 0 = = = =
daca
bi ei b e b e
C b
A A A A I I
R A
N
2 . 0 , 4 . 0 , 1 . 0 2 . 0 = = = =
- Pentru grinzi de cuplare:
In cazul armarii cu bare ortogonale (bare longitudinale si transversale):
b e b e
A A I I 4 . 0 , 4 . 0 = =
In cazul armarii cu carcase diagonale:
b e b e
A A I I 6 . 0 , 6 . 0 = =
- In calculele de predimensionare, momentele plastice M
p
in grinzi pot fi luate egale
la toate nivelurile, pentru un sir de goluri suprapuse (fig. 4.11.b).
In calculul definitiv se recomanda considerarea unor momente M
p
variabile ca in
fig. 4.11.c, proportionale cu momente M
r
furnizate de calculul in domeniul elastic,
situatie care implica redistributii mai mici si mai uniforme ale eforturilor in stadiul
postelastic si cerintele de ductilitate in grinzi mai mici si mai uniforme.
r p
kM M =

Fig 4.11. a. Schema de incarcare; b. Diagrama de momente plastice pentru grinzi Mp = ct.;
c. Diagrama de momente Mp variabile [42], [43]
Prin echivalarea unei structuri cu un sistem cu un grad de libertate, calculul in
domeniul elasto-plastic capata o forma simpla, permitand construirea unor
diagrame forta orizontaladeplasare generalizata a peretilor structurali si prin
insumarea acestora, pentru intreaga structura (fig. 4.12).

Fig. 4.12. Diagrama forta orizontala-deplasare, [42], [43]
In cazul stabilirii diagramelor forta-deplasare prin metoda calculului static
neliniar, o problema importanta o reprezinta alegerea distributiei fortelor orizontale.
Distributia reala a fortelor se poate indeparta sensibil de distributia adoptata in
calculul seismic conventional. Calculul dinamic neliniar evidentiaza distributia cea
mai probabila a fortelor orizontale, care se modifica pe toata durata actiunii seismice.
Investigatiile realizate folosind calculul dinamic neliniar au aratat ca distributia
fortelor efective se departeaza cu atat mai mult de distributia adoptata in calculul
conventional (stabilita in calcul modal), cu cat strucutura este mai defectuos
conformata din punct de vedere al distributiei rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta.
Valorile rotirilor capabile u
p
se determina integrand valorile curburilor
plastice ale elementului considerat, pe zona in care se dezvolta deformatii plastice.
p c u c
lp
z p
l dz ) ( ) (
0
| | | | u = =
}

In care |
z
si |
c
sunt caracteristici ale sectiunilor elementelor depinzand de alcatuirea
concreta a acestora (dimensiunile sectiunilor de beton, cantitatea si distributia
armaturilor longitudinale si transversale) si de intensitatea efortului axial in sectiune.

Fig. 4.13. Zona plastica potentiala de la baza unui perete structural [42], [43]
Determinarea rotirilor specifice | (curburilor fibrei medii) implica considerarea
ecuatiilor de echilibru static, a conditiei de compatibilitate a deformatiilor (se accepta
ca deformatiile specifice pe sectiune sunt conform ipotezei sectiunilor plane) si a
legilor fizice ale materialelor (curbele caracteristice ale betonului si otelului ,STAS
10107/0-90).

Fig. 4.14. Distributia deformatilor specifice pe sectiune, [42], [43]
Calculul valorilor |
c
si |
u
implica urmatoarele operatii:
- se alege o valoare a sectiuni comprimate X ( valoarea curburii);
- se stabilesc prin intermediul curbelor carcateristice eforturile pe sectiune in beton
si armaturile de hotel;
- din ecuatia de proiectie se verifica daca valorile | au fost bine alese;
- in caz contrar se corecteaza dupa necesitati valorile |, reluandu-se ciclu de
operatii de mai sus, pana la verificarea ecuatiei de proiectie.
Din ecuatiile de moment se determina valorile M
c
si respectiv M
u
, la initierea
curgerii si in stadiul ultim. In calculele curente se admite ca valorile M
u
si M
c
sunt
apropiate si pot fi aproximate prin valoarea M
p
a momentului capabil al sectiunii
determinat in baza prevederilor documentului normativ de referinta STAS 10107-0-90
considerand rezistentele R
a
si R
c
.
Pentru stabilirea valorilor lungimii pe care se dezvolta deformatiile plastice l
p
se
pot utiliza urmatoarele relatii, acestea sunt expresii preluate din lucrari cu valoare
recunoscuta pe plan international.
- pentru montanti h H h l
p
s + = 05 . 0 4 . 0
- pentru grinzi de cuplare
2
) 075 . 0 4 . 0 (
0
0
0
l
l
l
h
l
r
p
s + =
Metoda de prima aproximatie, ca metoda de verificare (de determinare a fortei
capabile orizontale), metoda bazata pe echilibrul la limita al structurii poate fi utilizata
la stabilirea valorii gradului de asigurare la actiuni seismice definite prin valoarea
fortei laterale asociate mecanismului structural de plastificare. Aplicarea echilibrului
limita al structurii presupune ca nu apar ruperi premature, cu caracter neductil, prin
actiunea fortelor taietoare sau a ruperii ancorajului armaturii, iar capacitatea de
deformare in articulatiile plastice este suficienta.
Metoda poate fi utilizata si la proiectarea structurilor noi, pentru dimensionarea
mai rationala a grinzilor de cuplare si a peretior structurali, in situatiile cand pe baza
unui calcul in domeniul elastic, rezulta solicitari si armari mult diferite in elementele
structurale similare si este indicata redistribuirea eforturilor.
In descrierea metodei de calcul static neliniar s-a considerat ca baza
suprastructurii este fixa.

Fig. 4.15. Diagrame S-A luand in considerare deformabilitatea terenului [42], [43]
Modificarea de ansamblu a diagramei S-A prin considerarea deformabilitatilor
terenului (fig. 4.15), unde ambele curbe S-A sunt aproximate prin diagrame biliniare,
presupune ca infrastructura este alcatuita ca un corp practic infinit rigid si rezistent. In
caz contrar, la construirea diagramelor S-A pentru peretii structurali ai sistemului
trebuie sa se tina seama atat de deformatiile locale ale terenului cat si de
deformabilitatea structurii.

4.1.2.4. Calculul sectiunilor peretilor structurali
Principalele masuri legate de dimensionarea si armarea peretilor structurali prin
care se urmareste dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil
sunt urmatoarele:
- adoptarea unor valori de dimensionare care sa asigure un grad mare de
credibilitate, formarea mecanismului structural de plastificare dorit;
- modelarea eforturilor axiale de compresiune in elementele verticale si
mai general limitarea dezvoltarii zonelor comprimate ale sectiunilor;
- eliminarea fenomenelor de instabilitate;
- modelarea eforturilor tangentiale medii in beton in vederea eliminarii
riscului ruperii betonului la eforturi unitare principale;
- asigurarea lungimii de ancorare si a lungimii de suprapunere la innadire
suficiente pentru armaturile longitudinale si cele transversale ale
elementelor structurale;
- folosirea unor oteluri cu suficienta capacitate de deformare plastica la
armarea elementelor in zonele cu solicitari importante (in zonele plastic
potentiale);
- prevederea unor procente de armare suficiente in zonele intinse pentru
asigurarea unei comportari specifice elementelor de beton armat;
Proiectarea antiseismica a structurilor cu pereti de beton armat se bazeaza pe
prevederile Normativului P100/1992, ceea ce presupune impunerea unui raspuns
seismic cu incursiuni in domeniul postelastic de deformare, in particular conformarea
zonelor plastice de la baza peretilor structurali prin respectarea prevederilor din
P100/2004 si CR2-1-1.1 confera acestora capacitati de rotire suficiente.
Avantajele dezvoltarii unui mecanism de plastificare (cu dezvoltare in grinzile
de cuplare si numai la baza peretilor) sunt limitarea masurilor mai severe de armare
asociate zonelor plastice potentiale numai intr-o zona restransa a peretelui si controlul
sigur al starii de solicitare a peretelui la atacul unor cutremure puternice.
In cazul structurilor cu pereti de beton armat, impunerea acestui mecanism, ca
urmare a proportiilor specifice ale elementelor structurale, cu grinzi de cuplare relativ
slabe in raport cu montantii foarte puternici, se poate realiza cu un grad mult mai mare
de credibilitate decat in cazul structurilor in cadre.


Fig. 4.16. Valoarea care corespunde unui anumit perete se poate obtine
pe baza echilibrului la limita a montantului considerat izolat. [42], [43]

4
) (
0
, 1 1 , ,
s
+ +
=

i
i
j
i r i
j
i r cap i
M
L Q L Q M
e
Limitarea superioara a valorii e corespunde raspunsului seismic elastic, in
principiu aceasta limitare trebuie aplicata ansamblului structurii (dar in cazul peretilor
de dimensiuni mici nu se impune limitarea superioara a valorilor eforturilor de
dimensionare).
Coeficientul de corectie k
M
ia in consideratie diferentele intre distributia reala si
cea de calcul a momentelor (aceste diferente pot proveni datorita efectelor modurilor
superioare de vibratie in structura plastificata).
Factorul k
M
=1,30 , desi mai mare decat valoarea adoptata in P85/82 este sensibil mai
mic decat cel adoptat in prescriptii straine, cum sunt Eurocode 8 si neo-zeelandeze.

Fig. 4.17. Propuneri de valori ale coeficientilor de amplificare a momentelor [42], [43]
In cazul structurilor de tip dual se pot accepta, in mod acoperitor aceleasi
procedee si valori de coeficienti pentru stabilirea momentelor incovoietoare de
dimensionare in peretii structurali. In figura 4.17, se prezinta propuneri de valori ale
coeficientilor de amplificare luand in consideratie cele doua situatii, perete care se
dezvolta pe toata inaltimea cladirii sau care se intrerupe la un etaj intermediar.
Referitor la coeficientul supraunitar k
Q
instructiunile

P85/82 nu prevedeau
asemenea factori de amplificare. In absenta unor date care sa poata fundamenta
calibrarea valorilor coeficientului k
Q
in anexa D a Normativului P100/92 s-a adoptat o
valoare intermediara 1.25, intre cele prevazute in Codul CEB si factorul 1 pe care il
implica prevederile din P85/82. In Eurocode 8, care reprezinta finalizarea Codului
Model, s-a adoptat valoarea constanta k
Q
=1,2 pe baza unor calibrari recente. In mod
firesc acesta valoare a fost preluata in CR2-1-1.1.
In cazul structurilor duale forta taietoare se poate calcula cu relatia:
s s Q s
Q Q K Q Q 5 5 . 1 s = s e
In cazul structurilor duale pentru calculul la forta taietoare de dimensionare pe
inaltimea cladirii sunt necesare metode mai avansate de calcul, coeficientii k
Q

depinzand in mare masura de raportul caracteristicilor de rgiditate si rezistenta a
peretilor si cadrelor.

Fig 4.18. Diagrama fortelor taietoare de dimensionare
in peretii structurilor de tip dual [42], [43]
Valoarea de baza a fortei taietoare de calcul se determina cu relatia:

) 1 ( 1
0 ,
0
0 ,
0
+ = =
Q
Q
s
cap
Q K K unde Q
M
M
K Q

In care
Q
K este factorul de amplificare dinamica a fortei taietoare pentru structuri cu
pereti, iar este factorul de participare al peretilor structurali definiti de raportul
S
Q
s
=
0 ,
intre suma fortelor taietoare preluate de toti pereti de la baza structurii si
valoarea fortei taietoare totale la baza structurii.
Desi calculul structural in domeniul elastic indica o angajare mai redusa a
peretilor la partea superioara a cladirii, calculul dinamic neliniar la actiunea unor
cutremure puternice evidentiaza faptul ca la nivelurile superioare se dezvolta valori
de forte taietoare sensibil mai mari decat cele furnizate de calculul elastic curent.
Diagrama de forta taietoare din figura 4.18 tine seama de aceast aspect.
Probabilitatea de plastificare a tuturor grinzilor de cuplare a peretilor la actiuni
seismice de mare intensitate este foarte mare. Ca urmare a raportului de dimensiuni
intre grinzi si montanti, grinzile sunt supuse la distorsiuni foarte ample care implica
incursiuni substantiale in domeniul plastic ale acestor elemente. De altfel, aceste
scheme de calcul, a efectelor actiunii indirecte ale fortelor orizontale, trebuie avute in
vedere cu unele corectii si la structuri in cadre.
Conditia bhRt Q 5 . 2 s (prevazuta in codul CR2-1-1.1 care prezinta reducerea
riscului de rupere la forte taietoare) este modificata fata de cea din P85/82 considerata
prea severa in raport cu conditiile similare din celelalte prescriptii de proiectare
nationala sau cu valabilitate internationala.
In AICI 318 (2002) conditia corespunzatoare este exprimata sub forma:
,
3
. 2
c
f bh Q s
Unde f
c
poate fi asimilata cu rezistenta caracteristica a betonului in normele
romanesti.
Expresia
a a b
R A Q Q
0
8 . 0 + s are in vedere echilibrul fortelor normale la axa
peretelui intr-o sectiune inclinata (este preluata din P85/82). Fata de prevederile din
P85/82 aceasta relatie introduce doua corectii:
I. Valoarea Q
b
a fortei taietoare preluata de beton variaza in functie de intensitatea
incarcarii axiale de compresiune in sectiunea peretelui. Este de precizat faptul
ca determinarea efortului unitar de compresiune o
0
trebuie facuta prin
raportarea fortei axiale la intreaga sectiune de calcul a peretelui si nu numai la
aria inimii.
II. Armatura continua din centura si de pe o anumita zona a planseului din
apropierea peretelui este o armatura activa in preluarea fortei taietoare in pereti,
astfel ca neglijarea aportului acesteia, cum impunea P85/82, nu este justificata.
In prezentul cod s-a facut corectia necesara.
Desi studiile experimentale consacrate comportarii peretilor scurti pe plan
mondial sunt relativ numeroase, totusi nu au reusit sa furnizeze un model de
calcul satisfacator pentru aceste elemente structurale. Modurile de cedare si
mecanismele corespunzatoare depind de numerosi parametri cum sunt forma
sectiunii, cantitatea si modul de distributie a armaturii verticale, valoarea
efortului unitar mediu de compresiune in sectiune, modul de aplicare a
incarcarii orizontale, etc.







4.2. Introducerea proiectarii bazata pe performanta in normele actuale de
calcul seismic

4.2.1. Tendine actuale n proiectarea i analiza antiseismic a structurilor

Majoritatea normelor de proiectare antiseismic n vigoare sunt orientate spre
asigurarea siguranei vieilor umane n urma aciunii unor seisme de intensitate
major.
Pe lng acest obiectiv primordial, normele ncearc s limiteze i distrugerile
(structurale i nestructurale) n timpul unor seisme de intensitate mai mic prin
impunerea unor limitri ale deplasrilor n structur. Cu toate acestea, este cert c
prevederile normelor menite s asigure acest comportament structural au fost
dezvoltate empiric, bazndu-se pe observaii ale seismelor anterioare (Hamburger,
1996). Normele n vigoare nu conin criterii specifice care s defineasc nivelul
admisibil al degradrilor.
Ultimele seisme majore, printre care Loma Prieta (1989), Northridge (1994) i
Hyogoken-Nanbu (1995) au artat c normele actuale i-au ndeplinit n general scopul
de a prentmpina colapsul structural. Cu toate acestea, pierderile economice de pe
urma acestor seisme au fost neateptat de ridicate. Otani (1997) a atras atenia asupra
discrepanei existente n Japonia ntre ateptrile proprietarilor cldirilor (publicul) i
inginerilor constructori, asupra comportrii cldirilor moderne la seisme.
Ca urmare, a aprut necesitatea dezvoltrii unor metode de proiectare care s
limiteze mai eficient distrugerile (pierderile economice) la seismele viitoare.
Aceste cerine pentru mbuntirea performanei construciilor a condus la
dezvoltarea conceptului i a procedurilor de Proiectare Bazat pe Performan
(PBP). Conceptul n sine nu este nou, reprezentnd o extensie, generalizare,
formalizare i cuantificare a metodei strilor limit (Fajfar, 1998). PBP are ca scop
proiectarea unor structuri care s posede un comportament controlat i previzibil
pentru nivele definite de siguran sub aciunea unor nivele multiple ale aciunii
seismice (Court i Kowalsky, 1998).

4.2.2 Proiectarea bazat pe performan (PBP)

4.2.2.1. Noiuni introductive

Exist o unanimitate tot mai puternic printre cercettori i ingineri proiectani
asupra faptului c normele viitoare de proiectare antiseismic trebuie s se bazeze pe
PBP. Cu toate acestea, prerile despre sensul acestuia i a metodelor de implementare
difer substanial (Ghobarah, 2001).
Trei documente au ncercat s dezvolte proceduri ce pot fi folosite drept
prevederi antiseismice n normele de proiectare, i care stau la baza conceperii
criteriilor de proiectare bazat pe performan:
- SEAOC Vision 2000 (1995)
- ATC 40 (1996)
- FEMA 273 i 274 (1996)
Scopul SEAOC Vision 2000 este de a dezvolta un cadru pentru nite proceduri
care ar permite proiectarea structurilor cu performane seismice previzibile i care s
verifice multiple obiective de performan. Studiul prezint conceptele i se adreseaz
nivelelor de performan att pentru elementele structurale, ct i pentru cele
nestructurale.
Sunt descrise cinci nivele de performan, fiind definite limitri ale deplasrilor
relative de nivel corespunztoare, att celor tranziente, ct i a celor reziduale. Se
sugereaz folosirea conceptelor oferite de proiectarea de capacitate pentru controlul
comportamentului inelastic al structurii i desemnarea componentelor ductile ale
sistemului de rezisten la fore laterale. Metodele de proiectare includ diverse
proceduri de calcul, cum ar fi metodele convenionale bazate pe rezisten, metode
bazate pe deformaii i metode energetice.
Prevederile din ATC 40 se refer la o metodologie n care criteriile structurale
sunt exprimate n termenii atingerii unor obiective de performan. Documentul se
limiteaz la structuri din beton armat i utilizeaz pentru evaluarea comportrii
structurii metoda spectrului de capacitate. Procedura implic construirea spectrelor de
capacitate i de cerine. Pentru construirea spectrului de capacitate se folosete o
analiz static neliniar (pushover), construindu-se o relaie for-deplasare a unei
structuri. Forele i deplasrile sunt convertite apoi n acceleraii i deplasri spectrale
folosind un sistem echivalent cu un grad de libertate. Cerinele asupra sistemului sunt
reprezentate prin spectre elastice de rspuns puternic amortizate.
FEMA 273 i urmaul acesteia, FEMA 356 (2000) prezint o suit de obiective
de performan asociate cu diferite nivele ale aciunii seismice determinate pe baze
probabilistice. Metodele de analiz sunt relativ complete, coninnd de la metode
statice liniare pn la dinamice neliniare. Sunt definite nivele de performan pentru
elementele structurale, ct i penrtu cele nestructurale, i propuse valori limit ale
deformaiilor elementelor pentru diverse soluii structurale la nivele de performan
diferite. Este probabil cel mai complet document disponibil la ora actual, ce
trateaz proiectarea bazat pe performan.
Este de remarcat faptul ca cele trei documente descrise mai sus conin principii
i proceduri similare, dar difer, cteodat substanial, n ceea ce privete termenii i
valorile folosite pentru caracterizarea i cuantificarea nivelurilor aciunii seismice i a
cerinelor de acceptare a nivelurilor de performan propuse.

4.2.2.2 Nivelurile de performan

Un nivel de performan este o stare (limit) a degradrilor n structur i
reprezint degradarea maxim dorit de la o construcie supus la un nivel dat al
aciunii seismice. n cazul cldirilor, este necesar s se considere starea elementelor
structurale, nestructurale, a coninutului cldirilor i a funcionrii diverselor instalaii.
SEAOC Vision 2000, definete patru nivele de performan:
- Complet operaional: cldirea este operaional cu distrugeri neglijabile
- Operaional: cldirea este operaional, cu distrugeri minore i disfuncii
minore la utilitile neeseniale
- Siguran a vieii: sigurana vieii este substanial protejat, distrugerile sunt
moderate ctre extinse
- Colaps iminent: sigurana vieii este la risc, distrugerile sunt severe i colapsul
structural este prevenit.
Fiecare nivel de performan este definit pentru sistemul structural, sistemul
nestructural i pentru coninutul cldirii. Nivelurile de performan definite mai sus
sunt exprimate bine n termeni calitativi, dar nu i cantitativi. Acest ultim obiectiv
poate fi realizat prin metode de analiz, care s considere explicit comportarea
inelastic a structurii i deformarea acesteia, diferitele niveluri de performan
structural fiind definite n termeni de eforturi limit (n cazul elementelor fragile) sau
de deformaii limit (n cazul elementelor ductile).

Fig. 4.19. Definirea schematic a nivelelor de performan seismic
pentru o curba for deplasare (FEMA 356, 2000).

Valorile limit ale deformaiilor elementelor structurale pentru trei nivele de
performan structural se pot urmri pe curba for-deplasare a unui element, aa cum
este definit de FEMA 356 (Fig. 4.19).
Modelul comportarii a elementului cuprinde urmtoarele fenomene
caracteristice:
(1) comportamentul elastic pn la atingerea limitei de curgere - ramura A-B;
(2) consolidarea dup ce materialul a intrat n domeniul plastic ramura B-C;
(3) degradarea de for dup ce elementul a atins deplasarea ultim ramura C-D;
(4) o for remanent, pn la atingerea colapsului total ramura D-E.
Nivelul de performan de Ocupare Imediat caracterizat de distrugeri
structurale minore corespunde unor deplasri puin peste limita de comportare elastic
a elementului structural, iar Prevenirea Colapsului se atinge aproape de cedarea
elementului, definit prin scderea pronunat a forei capabile (Fig. 4.20).
FEMA 356 introduce patru nivele i dou intervale de performan, fiind astfel
mai flexibil dect SEAOC Vision 2000, dar n acelai timp mai complicat.



























n figura de mai sus sunt ilustrate nivelurile de performan calitativ
specificate n FEMA 273/274 i n documentul VISION 2000 exprimate printr-o
relaie for-deplasare global a unei structuri oarecare. Sunt reprezentate de asemenea
i nivelurile de avariere corespunztoare nivelurilor de performan.
Conceptul cheie a fost acela al introducerii unui obiectiv de performan, care
se reduce la specificarea att a unui eveniment de proiectare (de exemplu hazard din
cutremur) la care structura va fi proiectat s reziste, dar i a unui nivel al avariilor
permise (nivel de performan) corespunztor evenimentului de proiectare specificat.
O descriere rapid a avariilor structurale, dar i a perioadei de timp necesar
repunerii n funciune a cldirii, corespunztoare celor 3 niveluri de performan
cuprinse n FEMA 273/274 este prezentat n tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.

Nivel de performan

Descriere avarii
Perioada de timp
necesar repunerii n
funciune a cldirii

Ocupare imediat
Avarii structurale neglijabile;
Sistemele eseniale rmn funcionale;
Avarii generale minore.

24 ore

Sigurana vieii
Apariia avariilor structurale minore;
Neapariia colapsului structural sau nestructural;
Ci de evacuare a cldirii nerestricionate.

Daune totale posibile
Fisurarea betonului
Curgerea armturii
Capacitatea
ultim

Ocupare
imediat
Operaional
Sigurana
vieii
Prevenirea
colapsului
Aproape de
colaps
VISION 2000
Avarii
minore Reparabile Nereparabile
Severe Extreme
Elastic Inelastic Colaps
AVARII
COMPORTARE
STRUCTURAL
Fig. 4.20. Niveluri de performan - FEMA 273/274, VISION 2000; Niveluri de avariere
asociate.
I
n
c

r
c
a
r
e

l
a
t
e
r
a
l

Ocupare
imediat
Sigurana
vieii
Prevenirea
colapsului
FEMA 273/274

Prevenire colaps
Apariia avariilor structurale majore;
Posibilitatea apariiei colapsului nestructural;
Ci de evacuare a cldirii posibil restricionate.

Daune totale probabile
4.2.2.3. Nivelul aciunii seismice

Multe din amplasamentele afectate seismic sunt supuse unei ntregi game de
cutremure cu intensiti diferite. Proiectarea bazat pe performan i propune s
asigure un rspuns previzibil al construciilor sub aciunea oricrui seism posibil ntr-
un amplasament dat. Pentru ca acest principiu s poat fi aplicat din punct de vedere
practic, este necesar s se aleag un numr finit de niveluri ale aciunii seismice.
Aceasta se poate face definind un set de micri seismice i hazardul corespunztor fie
prin probabilitatea producerii evenimentului seismic, fie prin perioada medie de
recuren.
SEAOC Vision 2000 propune patru niveluri ale aciunii seismice, definite de
perioade medii de recuren de 43, 72, 475 i 970 ani.
FEMA 356 definete tot 4 niveluri de hazard seismic, pentru probabiliti de
depire de 50%, 20%, 10% i 2% n 50 de ani, corespunztoare unor perioade medii
de recuren de 72, 225, 475 i respectiv 2475 ani.

4.2.2.4. Obiective de performan

Combinaia dintre un nivel de performan seismic i o intensitate a micrii
seismice la care s se verifice performana poart denumirea de obiectiv de
performan.
Aceste combinaii sunt reprezentate prin matricea obiectivelor de performan,
propus de SEAOC Vision 2000 (Figura 4.21). n cazul cldirilor, obiectivele de
performan de calcul se vor alege funcie de coninutul acestora, importana
activitilor care se desfoar n acestea, costul total (iniial, cel al reparaiilor i cel
cauzat de ntreruperea activitilor), ct i eventuala valoare artistic sau cultural a
cldirii.
Sunt propuse trei niveluri minime ale obiectivelor de performan, pentru
cldiri fcnd parte din diferite categorii de folosire i coninut:
- Obiectivele de baz sunt definite pentru cldirile obinuite n ceea ce privete
coninutul i folosirea lor.
- Obiectivele eseniale i cu risc sporit sunt cele minime acceptate pentru cldirile
eseniale n cazul producerii unui seism (spitale, secii de poliie, staii de
pompieri, etc.) i pentru cldirile cu risc sporit, ce conin cantiti importante de
materiale periculoase, dar care nu vor introduce un risc major pentru populaie.
- Obiectivele critice sunt cele care conin cantiti importante de materiale
periculoase, care pot periclita sigurana unui segment important al populaiei.
FEMA 356 este mai flexibil, coninnd mai multe variante de stabilire a unor
obiective de performan (sau de reabilitare, acest normativ avnd ca i obiectiv
reabilitarea construciilor existente). Acestea sunt mprite n obiective de baz,
mbuntite sau limitate, oferind beneficiarilor i proiectanilor opiunea de a alege pe
de o parte costul i fezabilitatea proiectului, iar pe de alt parte beneficul de pe urma
unei sigurane sporite, reducerea degradrilor i ntreruperea utilizrii.

Fig. 4.21. Matricea obiectivelor de performan seismic (SEAOC Vision 2000, 1995).
Conform procedurilor PBP, alegerea obiectivelor de performan de calcul se
va face de ctre client, mpreun cu proiectantul, n funcie de ateptrile clientului,
hazardul expus, a unei analize economice i a riscurilor acceptabile, folosind matricea
obiectivelor de calcul.

Fig. 4.22. Determinarea cerinei de deplasare a sistemului cu un grad de libertate
din spectrul acceleraie-deplasare (a) i analiza static neliniar (b), Fajfar, 2000.[14]
4.3. Metode de calcul la actiuni seismice

Structurile dimensionate la aciuni seismice trebuie s satisfac patru categorii
de condiii:
- de rezisten (structura trebuie s fie capabil s preia solicitrile
corespunztoare ncrcrilor de dimensionare);
- de rigiditate (de limitare a deformaiilor i deplasrilor construciei);
- de ductilitate (de asigurare a unei capaciti suficiente de deformare pentru a
evita cedrile casante);
- de impunere a unui mecanism favorabil de disipare a energiei (incursiunile n
domeniul postelastic se dirijeaz ctre zone favorabile pentru comportarea
structurii).
ndeplinirea acestor cerine se poate verifica ntr-o msur mai mult sau mai
puin explicit prin diverse metode de proiectare.
n cele mai multe cazuri rspunsul structurilor de rezisten la aciuni seismice
severe are un caracter dinamic, spaial i neliniar (postelastic). Un calcul care s in
seama n mod explicit de aceste trei caracteristici ale rspunsului seismic al structurilor
este neeconomic, foarte complex i avnd n vedere posibilitile actuale de calcul
aproape imposibil de realizat pentru structuri mari. Din acest motiv metodele de
proiectare antiseismic folosite, sacrific cel puin una din cele trei caracteristici ale
rspunsului seismic al structurilor.

4.3.1. Metoda de proiectare static echivalent (calcul static, liniar)

Cea mai simpl metod de proiectare se bazeaz pe un calcul static, elastic
(liniar), plan sau spaial.
Aciunea seismic este modelat sub form de fore aplicate static, echivalente
forelor de inerie ce apar n timpul cutremurelor, denumite i fore seismice de cod.
Caracterul dinamic al aciunii seismice se ia n considerare n mod simplificat, prin
adoptarea unor distribuii ale forelor care in seama de formele proprii de vibraie ale
structurii i de ponderea relativ a acestora n deformata total a construciei. La
calculul eforturilor i deplasrilor structurii sub aciunea ncrcrilor seismice se
consider c structura lucreaz elastic. n cazul utilizrii unui model structural plan,
efectele de torsiune general ale construciei se iau n considerare n mod simplificat
prin mrirea valorilor forelor seismice aplicate.
Verificarea condiiilor de conformare antiseismic nu se face n mod explicit, ci
n mod aproximativ sau indirect.
n vederea impunerii mecanismului de plastificare dorit, valorile eforturilor de
dimensionare ale unor elemente structurale (elementele la care nu se poate conta pe o
ductilitate suficient i n care trebuie evitate pe ct posibil incursiunile n domeniul
postelastic) se modific (se mresc) n raport cu valorile rezultate din calculul
structural. n acest mod se urmrete ca eforturile secionale de dimensionare a
elementelor structurale s aproximeze ct mai bine valorile din diagramele de eforturi
asociate atingerii mecanismului de plastificare dorit. Astfel se asigur un spor de
capacitate portant pentru elementele pentru care se dorete o comportare cvasielastic
n raport cu cele n care se admit incursiuni n domeniul postelastic.
n vederea asigurrii condiiilor de rigiditate se calculeaz n mod aproximativ
deplasrile relative maxime de nivel, care nu trebuie s depeasc anumite valori
admisibile.
Asigurarea cerinelor de ductilitate se face prin msuri constructive: adoptarea
pentru zonele potenial plastice a unor seciuni ce se ncadreaz n clasa 1, limitarea
nivelului de solicitare la for axial, prevederea de legturi transversale
corespunztoare care s mpiedice pierderea stabilitii generale a elementului nainte
de consumarea incursiunilor preconizate n domeniul plastic.
Metoda de calcul prezentat mai sus, cunoscut i sub denumirea de metoda de
calcul static echivalent, constituie metoda curent de proiectare antiseismic a
structurilor i este obligatorie conform normativului P100/2006 pentru calculul
antiseismic al oricrei structuri.
4.3.2. Metoda de calcul dinamic liniar

Metoda const n integrarea numeric a ecuaiilor difereniale care exprim
echilibrul dinamic la fiecare moment de timp al aciunii seismice, obinndu-se
succesiunea n timp a rspunsului seismic elastic.
Aciunea seismic este modelat prin accelerograme nregistrate pe
amplasament sau prin accelerograme care sunt caracteristice prin coninutul de
frecvene al micrii pentru zona amplasamentului.
La dimensionarea structurii ordonatele diagramelor de eforturi n momentele de
solicitare maxim se vor reduce proporional cu raportul dintre valoarea forei seismice
de cod determinat n metoda static echivalent i valoarea forei tietoare de baz
nregistrat n momentele respective de solicitare maxim.
Ca i n cazul metodei curente de proiectare cerinele de conformare
antiseismic nu se pot verifica n mod explicit. Pe parcursul analizei matricea de
rigiditate a structurii rmne constant, metoda nu permite punerea n eviden a
mecanismului de plastificare urmrit. Principalul avantaj n raport cu metoda de
proiectare curent const n aprecierea mai realist a ponderii diferitelor moduri
proprii de vibraie n micarea structurii i a distribuiei forelor seismice pe vertical i
n plan.
Metoda de calcul dinamic liniar prezint interes n cazul structurilor cu
configuraii geometrice mai deosebite: structuri la care elementele verticale de
rezisten nu sunt amplaste pe orizontal n plane ortogonale, structuri ce prezint
asimetrii pronunate n ceea ce privete distribuia maselor sau a elementelor
structurale.
Presupunnd structura dimensionat (n metoda curent de proiectare), metoda
permite punerea n eviden a gradului de asigurare n domeniul elastic al structurii: se
efectueaz analize dinamic liniare folosind accelerograme calibrate n diferite moduri,
obinndu-se stri de eforturi corespunztoare n structur; se verific apoi dac aceste
solicitri pot fi preluate de structur n domeniul elastic.

4.3.3. Metoda de calcul static neliniar

Metodele de calcul postelastic (neliniar) au un grad de convenionalitate mult
mai mic dect metodele de calcul liniar ntruct comportarea structurilor la seismele
puternice este cu incursiuni n domeniul postelastic. Calculul postelastic presupune
structura deja predimensionat, adic se cunosc deja caracteristicile geometrice ale
seciunilor elementelor structurale. Scopul calculului neliniar este de a verifica ntr-o
msur explicit respectarea cerinelor de conformare antiseismic de rezisten,
rigiditate i n special de ductilitate i impunere a unui mecanism favorabil de disipare
a energiei. Calculul postelastic se utilizeaz n proiectare pentru: structuri la care nu s-
au respectat integral regulile de alctuire constructiv, construcii cu numr mare de
niveluri sau cu alctuiri neobinuite, structuri cu mare repetabilitate. La aceste
structuri se verific ct mai explicit comportarea: unde se dezvolt articulaiile
plastice, ct de mari sunt deplasrile structurii i rotirile n articulaiile plastice,
exist pericolul de cedare casant, ce se ntmpl cu structura dac se rupe un
element.
Metoda de calcul static neliniar const n cele mai multe cazuri ntr-un calcul
biografic considernd ncrcrile gravitaionale constante, iar ncrcrile seismice
aplicate monoton cresctor. Starea de solicitare din structur este modificat prin pai
de ncrcare cu fore sau cu deplasri pn la stadiul ultim (de colaps total sau parial
al structurii). ncrcarile seismice se pot distribui dup mai multe legi posibile, avnd
n vedere ponderi diferite ale modurilor proprii de vibraii. Pentru fiecare pas de
ncrcare se poate obine starea de eforturi i deformaii a structurii, poziiile
articulaiilor plastice i rotirile nregistrate la nivelul acestora.

Schematic etapele metodei pot fi descrise astfel:[16]
1. Calculul strii de eforturi generate de ncrcrile gravitaionale meninute constante.

g
n
g
1
g
2

Fig. 4.23. ncrcri gravitaionale meninute constante n timpul analizei
Notaii:
- g1, g2, , gn = ncrcri gravitaionale meninute constante n timpul analizei
- m = numrul seciunilor critice (al zonelor n care este posibil s se dezvolte articulaii
plastice).
Programele de calcul consider n general seciunile critice la fiecare capt de
bar.
Vectorul (M
g
) conine momente ncovoietoare cu valori fixe, care nu se
modific pn la atingerea stadiului ultim. Starea de eforturi din structur generat de
ncrcrile gravitaionale este meninut constant pe parcursul analizei.
|
|
|
|
|
.
|

\
|
=
m g
g
g
g
M
M
M
M
,
2 ,
1 ,
...
) (
(4.1)
2. Calculul elastic al strii de eforturi generate de forele seismice avnd valorile
iniiale S
0
.
S
n
S
1
S
2
S
0

Fig. 4.24. ncrcarea seismic orizontal distribuit pe vertical
S
0
= rezultanta forelor seismice orizontale iniiale (de cele mai multe ori S
0
se alege ca
valoare ca fiind egal cu rezultanta forelor seismice de cod).
( )
|
|
|
|
|
.
|

\
|
=
m S
S
S
S
M
M
M
M
,
2 ,
1 ,
...
(4.2)
Vectorul (M
S
) conine momente ncovoietoare date de ncrcri variabile, care
cresc treptat i genereaz articulaii plastice succesive pn cnd structura se
transform n mecanism. Starea de eforturi din structur generat de ncrcrile
seismice se modific pe parcursul analizei. Vectorul (M
S
) variaz la fiecare treapt de
ncrcare odat cu modificarea valorilor forelor seismice orizontale.
Distribuia forelor seismice orizontale pe vertical rmne constant, pe
parcursul analizei forele se modific numai ca valoare (distribuia pe verticala se
poate face corespunztor anumitor moduri proprii de vibraie).

3. Pentru fiecare seciune critic ,,i se calculeaz raportul r
i
s 1:
i g i s
i cap
i
M M
M
r
, ,
,

= (4.3)
M
S,i
= momentul ncovoietor din seciunea critic ,,i generat de forele seismice orizontale
M
cap,i
= momentul ncovoietor plastic capabil corespunztor seciunii critice ,,i calculat de
program n funcie de caracteristicile geometrice ale seciunii i eventual n funcie de
valoarea altor eforturi secionale din aceeai seciune ,,i (for axial, for tietoare).
M
g,i
= momentul ncovoietor corespunztor seciunii critice ,,i generat de ncrcrile
gravitaionale

Fie grinda pe care se gsesc seciunile critice ,,i i ,,i +1:
" i " " i+1 "
M
g,i
M
g,i+1
(M )
cap,i
sus
cap,i
(M )
jos
cap,i+1
jos
cap,i+1
(M )
sus
(M )
M
s,i
s,i+1
M


Fig. 4.25. Suprapunerea efectelor ncrcrilor gravitaionale i seismice

Pentru seciunea critic ,,i M
cap,i
= (M
cap,i
)
jos
.
Pentru seciunea critic ,,i+1 M
cap,i+1
= (M
cap,i+1
)
sus
.

4. Se stabilete valoarea maxim dintre valorile r
i
.

S presupunem c r
j
= max(r
i
) i = 1m. Rezult c prima articulaie plastic
apare n seciunea critic ,,j. Pe criterii de proporionalitate rezult c plastificarea
seciunii critice ,,j are loc pentru valoarea rezultantei forelor seismice orizontale
S
1
= o
1
S
0
unde o
1
= 1/r
j
. Programul modific matricea de rigiditate a structurii
intoducnd o articulaie plastic in seciunea critic ,,j (o articulaie mecanic cu un
moment pe cap de bar egal cu M
cap,j
). Schema geometric a structurii se modific,
gradul de nedeterminare static al structurii scade.

5. Pentru noua stare de solicitare (corespunztoare lui S
1
) se calculeaz din nou
coeficienii r
i
= M
S,i
/(M
cap,i
M
g,i
); i = 1m ; i = j.

6. Se stabilete valoarea maxim dintre valorile r
i
.

S presupunem c r
k
= max(r
i
); i = 1m; i = j. Rezult c urmtoarea
articulaie plastic apare n seciunea critic ,,k. Pe criterii de proporionalitate rezult
c plastificarea seciunii critice ,,k are loc pentru valoarearea rezultantei forelor
seismice orizontale S
2
= S
1
/r
k
= o
2
S
0
unde o
2
= (1/r
k
)o
1
= (1/r
j
)(1/r
k
). Programul
modific matricea de rigiditate a structurii intoducnd o articulaie plastic n seciunea
critic ,,k i gradul de nedeterminare static al structurii scade n continuare.
Obsevaie:
Programele de calcul automat ofer i posibilitatea de a nchide ntr-o
anumit etap a analizei anumite articulaii plastice introduse n etape anterioare ale
calculului biografic. S presupunem de exemplu c dup introducerea articulaiei
plastice n seciunea critic ,,t, n seciunea critic ,,q n care ntr-o etap anterioar
a analizei a fost introdus o articulaie plastic, nivelul de solicitare scade astfel nct
momentul scade sub valoarea momentului de plastificare al seciunii. n acest moment
programul de calcul anuleaz (nchide) articulaia plastic din seciunea critic ,,q
modificnd matricea de rigiditate a structurii. n acest mod o articulaie plastic dintr-o
anumit seciune critic poate fi introdus i anulat de mai multe ori n timpul
analizei.
Repetnd operaiile 5,4,6 de mai multe ori, prin introducera a tot mai multor
articulaii plastice matricea de rigiditate ajunge s fie degenerat, structura
transformndu-se n stadiul ultim ntr-un mecanism. Mecanismul de cedare poate fi cel
urmrit (mecanism generalizat) sau poate fi unul local.
sau sau sau

Fig. 4.26. Posibile mecanisme de cedare

Dac se reprezint dependena ntre deplasarea pe orizontal a construciei
corespunztoare ultimului nivel A i rezultanta forelor seismice orizontale S se
obine un grafic de genul (fig. 4.27):
S
el
1
S
A
u
1
S
2
S
A A

Fig. 4.27. Diagram S/A obinut n urma unei analize static neliniare

Procedeul de calcul prezentat schematic mai nainte este caracteristic calculului
elasto-plastic din programul PFRAME. Exist programe de calcul la care creterea
ncrcrilor seismice se face prin pai de ncrcare cu fore cu o anumit cantitate
(valoare) ce poate fi controlat de utilizator (de regul ntre (0,001 40,05)% din
valoarea iniial S
0
a rezultantei forelor seismice orizontale). Unele programe de
calcul accept i pai de ncrcare cu deplasri.
Starea de eforturi n elementele infrastructurii i fundaiei, ca i valorile
presiunilor pe teren i distribuia acestora, se stabilesc pe baza eforturilor dezvoltate la
baza suprastructurii asociate mecanismului de plastificare al acesteia.
O variant simplificat a metodei este aceea n care se investigheaz direct
echilibrul la limit pentru structura n ntregime sau numai pentru pri ale acesteia
(momentele de plastificare n zonele potenial plastice se presupun cunoscute). Metoda
echilibrului la limit nu d nici o informaie asupra strii de eforturi i deformaii din
structur n stadiile intermediare, ci se refer numai la stadiul ultim, n schimb este
foarte simpl. Metoda prezint interes n fazele preliminare ale proiectrii structurale
sau atunci cnd se poate stabili relativ uor mecanismul real de cedare.
n varianta calculului biografic, pentru o anumit distribuie a ncrcrilor
seismice (fore sau deplasri), metoda evideniaz succesiunea formrii articulaiilor
plastice, mecanismul de cedare al structurii, precum i strile de eforturi i deformaii
corespunztoare fiecrei etape de ncrcare. Calculul static neliniar se ndeprteaz
totui ntr-o msur mai mic sau mai mare de la comportarea real a structurii, pentru
c efectele diferitelor moduri proprii de vibraii nu se pot suprapune dup o regul
stabil n domeniul postelastic.
De regul rezultatele sunt cu att mai nesatisfctoare, cu ct ponderea
modurilor proprii superioare n rspunsul structurii este mai mare. n timpul unui
cutremur distribuia pe vertical i orizontal a forelor de inerie generate de micarea
seismic nu este constant, n timp ce n calculul biografic distribuia ncrcrilor
seismice este meninut constant.



4.3.3.1. Declararea analizei static neliniara cu ajutorul programului de
calcul SAP 2000 [46]

Modelarea: barele vor fi modelate cu elemente de tip beam [13]. Pentru a
modela comportarea nelinara a structurii, in zonele presatbilite de utilizator vor fi
amplasate articulatii plastice care sunt zone susceptibile de a intra in domeniul
inelastic de comportare. Pentru a defini aceste zone este necesara armarea elementelor
in prealabil printr-o procedura standard (metoda proiectarii capacitatii de rezistenta cu
eforturi fie din calcul static echivalent fie din spectru).
In cazul unei structuri noi bine conformate, ipotezele de baza ale unui calcul
neliniar sunt urmatoarele:
- Articulatiile plastice apar atat in grinzi cat si in stalpi la capetele elementelor
- Comportarea este de tip ductil, adica se accepta curgerea numai din actiunea
momentului incovoietor la grinzi sau a combinatiei moment incovoietor
forta axiala la stalpi. Nu se accepta curgerea din forta taietoare.
In cazul unei expertize la o structura existenta ambele ipoteze vor fi infirmate.
Rigiditatile elastce vor fi declarate EI = 0.5E
b
I
b
.
Articulatie plastica de grinda modelare pentru SAP2000 sau ETABS [13]
1. se vor calcula caracteristicile betonului confinat conform EC2
2. intr-un program de calcul sectional se va trasa curba reala moment-curbura
(fig. 4.28) care se va biliniariza cu conditia sa se egaleze cele doua diagrame
(energia la rupere se conserva).

Fig. 4.28. Curba reala moment curbura
Se reface calculul cu rezistente medii confinate. De asemenea c
u
=10%
3. Input. In cazul planseelor ca diafragme rigide nu va exista decat incovoiere fata
de axa orizontala a grinzii. Chiar daca planseele nu sunt difragme infinit rigide,
incovoierea semnificativa este fata de axa orizontala. Articulatiile plastice vor fi
de tip moment-rotire. Ca factor de scalare al curbei moment rotire vor fi
declarate (scale factor): 1 pentru rotire u
SF
= 1,0; momente introduse de
utilizator si anume M
c
+
pentru incovoiere pozitiva si M
c
-
pentru incovoiere
negativa.

Fig. 4.29. Curba moment curbura
Se vor opta ca rotiri plastice ultime 0,04 rad la partea de jos si - 0,025 rad la
partea de sus care sunt rotiri plastice uzuale pentru zonele respective. Articulatia
plastica nu va fi simetric din cauza faptului ca, M
C
de la partea de sus este in general
mai mare. Punctele C, D si E vor fi declarate identice. Astfel nu va avea decat
consolidare. Se va opta ca dincolo de punctul E curba sa fie extrapolata, adica aceeasi
panta (fig. 4.29.).
4. Articulatia plastica se va atribui capetelor de bara (in general). Exista si situatii
in care din cauza incarcarii gravitationale mari articulatiile plastice sa apara in
campul grizii si in acest caz se vor mai introduce hinge-uri interioare.

Fig. 4.30. Articulatii plastice interioare
Comportarea articulatiei plastice. La fiecare pas de incarcare se verifica daca s-a
atins momentul de curgere la partea de jos sau la partea de sus in fiecare hinge
(articulatie plastica).
Pentru cazul unei grinzi plane cu 2 articulatii plastice la capete vor exista 4 cazuri
separate (fig. 4.31).

Fig. 4.31. Cele patru tipuri de cazuri de articulatii
Acest tip de articulatie se numeste in limba engleza paralell hinge model si a fost
introdus de Clough. El are o componenta plastica si una elastica (fig. 4.32).


Fig. 4.32. Cele doua componente elastic plastic
{
{
jp je j
ip ie i
M M M
M M M
+ =
+ =
moment incovoietor in nodul i si j. (4.4)
)
`

=
)
`

=
ej
ei
j
i
e
c b
b a
M
M
EI
M
dx
d
u
u
u

(4.5)
Cazul I: ambele noduri in elastic
)
`

=
)
`

j
i
j
i
c b
b a
M
M
u
u

(4.6)

L
EI
M
zi
4
= ;
L
EI
M
zj
2
= si
L
EI
M
zi
2
= ;
L
EI
M
zj
4
=
(4.7)
L
EI
a
4
= ;
L
EI
b
2
= si
L
EI
c
4
=
(4.8)
Cazul II: plastic- elastic
Incrementul de rotire din capatul i este datorat numai rotirii plastice:

pi i
d d u u = (4.9)
La fel si incrementul de moment din capatul i este datorat numai momentului plastic.

pi i
dM dM = (4.10)
Dar se stie ca
pi
pi
pi
k
dM
d = u , in care
pi
k rigiditatea postelastica a articulatiei
plastice in nodul i.
+
+ +

=
UP
u u
pi
M M
k
u
, pentru curgere la moment pozitiv
(4.11)

=
UP
c u
pi
M M
k
u
, pentru curgere la moment negativ (4.12)
Se poate scrie:
)
`

+
)
`

=
=

=
)
`

=
)
`

=
)
`

j
i
pi
i
j
i
j
pi
i
i
j
pi
pi
i
j
pi i
ej
ei
j
i
d
d
c b
b a
k
dM
c b
b a
dM
dM
d
k
dM
d
c b
b a
d
k
dM
d
c b
b a
d
d d
c b
b a
d
d
c b
b a
dM
dM
u
u
u
u
u
u
u
u u
u
u
0
(4.13)
Sistemul de ecuatii devine:
)
`

+
+
j
i
pi
i
i
pi
i
i
d
d
c b
b a
k
dM
b dM
k
dM
a dM
u
u
(4.14)
)
`

=
)
`

j
i
j
i
pi
pi
d
d
c b
b a
dM
dM
k
b
k
a
u
u
1
0 1

(4.15)
)
`

=
)
`

j
i
pi
pi
j
i
d
d
c b
b a
k
b
k
a
dM
dM
u
u
1
1
0 1
(4.16)
Relatia se mai poate scrie:
)
`

=
)
`

j
i
T T
T T
j
i
d
d
c b
b a
dM
dM
u
u

(4.17)
Efectuand calculele rezulta:
a k
k
a a
pi
pi
T
+
=
a k
k
b b
pi
pi
T
+
=
a k
b
c c
pi
T
+
=
2
(4.18)
Se observa ca rigiditatea postelastica nu poate fi declarata nula:
Cazul III: elastic plastic
Se repeta algoritmul de la cazul II
)
`

=
)
`

=
)
`

jp j
i
ej
ei
j
i
d d
d
c b
b a
d
d
c b
b a
dM
dM
u u
u
u
u
(4.19)

=
)
`

j
j
j
i
j
i
k
dM
d
d
c b
b a
dM
dM
u
u

)
`

+
)
`

j
i
pj
j
j
i
d
d
c b
b a
k
dM
c b
b a
dM
dM
u
u
0

)
`

+
+
j
i
j
pj
j
i
pi
i
d
d
c b
b a
dM
k
c
dM
dM
k
b
dM
u
u
(4.20)
)
`

=
)
`

(
(
(
(

+
j
i
j
i
pj
pi
d
d
c b
b a
dM
dM
k
c
k
b
u
u
1 0
1
(4.21)
)
`

(
(
(
(

+
=
)
`

j
i
pj
pi
j
i
d
d
c b
b a
k
c
k
b
dM
dM
u
u
1
1 0
1
(4.22)
Relatia se mai poate scrie:
)
`

=
)
`

j
i
T T
T T
j
i
d
d
c b
b a
dM
dM
u
u

(4.23)
Efectuand calculele rezulta:
c k
b
a a
pj
T
+
=
2

c k
k
b b
pj
pj
T
+
=
c k
k
c
pj
pj
T
+
= (4.24)
Cazul IV: plastic plastic

=
)
`

=
)
`

=
)
`

pj
j
ej
pi
i
i
pj ej
pi i
ej
ei
j
i
k
dM
d
k
dM
d
c b
b a
d d
d d
c b
b a
d
d
c b
b a
dM
dM
u
u
u u
u u
u
u

)
`

+
)
`

j
i
pj
j
pi
i
j
i
d
d
c b
b a
k
dM
k
dM
c b
b a
dM
dM
u
u
(4.25)
)
`

+ +
+ +
j
i
pj
i
pi
j
pj
i
pi
i
d
d
c b
b a
dMj
k
c
dM
k
b
dM
dMj
k
b
dM
k
a
dM
u
u
(4.26)
)
`

=
)
`

(
(
(
(

+
+
j
i
j
i
pj pi
pj pi
d
d
c b
b a
dM
dM
k
c
k
b
k
b
k
a
u
u
1
1
(4.27)
)
`

(
(
(
(

+
+
=
)
`

j
i
pj pi
pj pi
j
i
d
d
c b
b a
k
c
k
b
k
b
k
a
dM
dM
u
u
1
1
1
(4.28)

Ecuatia se mai poate scrie:
)
`

=
)
`

j
i
T T
T T
j
i
d
d
c b
b a
dM
dM
u
u
(4.29)

Efectuand calculele rezulta:
| |
2
2
) )( (
) (
b c k a k
b c k a k
a
pj pi
j pi
T
+ +
+
= (4.30)
2
) )( ( b c k a k
k bk
b
pj pi
pj pi
T
+ +
= (4.31)
| |
2
2
) )( (
) (
b c k a k
b a k c k
c
pj pi
pi pj
T
+ +
+
= (4.32)

Starea de eforturi pe elementul finit este data de:

zj
j
zi
i
elT
zj
yj
zi
yi
d
du
d
du
K
dM
dT
dM
dT
u
u
(4.33)
unde K
el
matricea de rigiditate a elementelui
)
`

=
+
= =
zj
zi zj zi
yj yi
M
M
L L L
M M
T T
1 1
(4.34)
)
`

(
(
(
(
(
(

j
i
zj
yj
zi
yi
dM
dM
L L
L L
dM
dT
dM
dT
0 0
1 1
0 1
1 1

(4.35)
Rotirea totala a nodului i este formata din rotirea de axa de bara
1 i
u
si rotirea de nod
2 i
u

zi
j i
i i i
d
L
du du
d d d u u u u +

= + =
2 1

zj
j i
j j j
d
L
du du
d d d u u u u +

= + =
2 1

(
(
(

=
)
`

zj
j
zi
i
j
i
d
du
d
du
L L
L L
d
d
u
u
u
u
1
1
0
1
0
1
1
1
(4.36)
Se stie ca:

(
(
(

(
(
(
(
(
(

zj
j
zi
i
T T
T T
zj
yj
zi
yi
d
du
d
du
L L
L L
c b
b a
L L
L L
dM
dT
dM
dT
u
u
1
1
0
1
0
1
1
1
1 0
1 1
0 1
1 1
(4.37)

=
zj
yj
zi
yi
el
dM
dT
dM
dT
dP

=
zj
j
zi
i
el
d
du
d
du
dq
u
u
(4.38)
el
dP - Incrementul de efoturi pe element
el
dq - Incrementul de deplasari pe element
el elT el
dq K dP = (4.39)
Daca se noteaza
(
(
(

=
1
1
0
1
0
1
1
1
L L
L L
S , atunci:
S
c b
b a
S K
T T
T T
T
elT (

= (4.40)
elT
K matricea de rigiditate tangenta a elementului
In cazul I ( elastic elastic) matricea de rigiditate a elementului devine:
(
(
(
(

=
2 2
2 2
3
4 6 2 6
6 12 6 12
2 6 4 6
6 12 6 12
L L L L
L L
L L L L
L L
L
EI
K
elT
(4.41)
Declararea analizei static neliniare in SAP2000
In cazul unei analize tip pushover mai intai se vor aplica fortele gravitationale, dupa
care se va impinge structura pana la deplasarea dorita. Fortele gravitationale se vor
aplica tot printr-o incarcare de tip pushover.
In realitate vor fi 3 incarcari pushover:
- GRAVIT se vor aplica fortele gravitationale;
- SEISMODAL se vor aplica fortele seismice dupa modul 1;
- SEISMACCEL se vor aplica fortele seismice proportionale cu masa de
nivel
Analysis Case Type, tipul analizei se va selecta static. Analysis Type, tipul
analizei statice se va selecta nonlinear.
Geometric Nonlinear Parameters cu urmatoarele optiuni:
- None nu se va calcula efectul de ordinul II
- P-Delta se va calcula efectul de ordinul II dat de forta axiala
- P-Delta plus Large Displacements ecuatiile de echilibru se vor scrie pe forma
deformata a structurii.












4.3.4. Metoda de calcul dinamic neliniar

Calculul dinamic neliniar modeleaz n msura cea mai realist comportarea
unei structuri la un anumit cutremur. Metoda se bazeaz pe integrarea ecuaiilor de
echilibru dinamic exprimat la pai de timp suficient de mici. Metoda admite
caracteristicile de rigiditate ale structurii ca fiind constante pe durata fiecrui interval
de timp, dar variabile de la un interval de timp la altul, n concordan cu dezvoltarea
deformaiilor plastice i a degradrilor structurale.
Aplicarea metodei presupune cunoscute caracteristicile geometrice ale
seciunilor elementelor structurale, precum i legea de micare a bazei structurii.
Metoda stabilete cu anumite idealizri rspunsul seismic la fiecare pas de timp la
excitaia seismic reprezentat de regul prin accelerograme. Obinerea mecanismului
structural de plastificare ales, prin corecii succesive ale parametrilor de rezisten i
rigiditate ale elementelor structurale, precum i verificarea capacitii de deformare n
raport cu cerinele, au un caracter explicit.
De asemenea metoda permite, atunci cnd este necesar, s se verifice dac
structura solicitat de un cutremur de intensitate inferioar celei a cutremurului de
calcul, se comport elastic sau sufer deformaii postelastice reduse sau dac sub
aciunea unui seism cu intensitate superioar cutremurului de calcul structura nu i
pierde stabilitatea. Aceast ultim condiie nseamn verificarea faptului c cerinele
de ductilitate n elementele i zonele vitale pentru stabilitatea structurii sunt inferioare
capacitilor lor de deformare asigurate prin proiectare.
Modelarea structurii pentru un calcul dinamic neliniar cuprinde cunoaterea
geometriei structurii (schema static i caracteristicile geometrice ale seciunilor),
proprietile materialelor de construcie, poziia i mrimea maselor i accelerograma
digitalizat a cutremurului (fig. 4.33). Accelerograma se d ca un ir de valori
numerice nregistrate la intervale de timp suficient de mici, n general ntre
(0,001 40,05) s.

+ =
Geometrie structura Pozitie mase Accelerograma Model de calcul


Fig. 4.33. Datele necesare efecturii unei analize dinamic neliniare [16]




Descrierea metodei:
1. Pentru fiecare element structural (modelat ca bar) se calculeaz o matrice de
rigiditate n funcie de caracteristicile seciunii transversale; lungimea barei;
caracteristicile materialului; tipul legturilor la extremitile barei.
2. Se nmulete aceast matrice de rigiditate a elementului cu o matrice de
transformare care exprim poziia barei n structur.
3. n acest mod matricele de rigiditate ale tuturor elementelor structurale ajung s
formeze matricea de rigiditate a structurii, notat |K| (este vorba de matricea de
rigiditate a structurii n momentul iniial al analizei, corespunztoare domeniului
elastic de comportare).
4. Se rezolv sistemul de ecuaii difereniale ce caracterizeaz micarea structurii
la fiecare secven de timp, obinndu-se rspunsul seismic al structurii (starea de
eforturi i deformaii) pentru fiecare pas de timp.
Matricea de rigiditate a structurii se poate modifica dup fiecare pas de timp,
dup cum n diferitele seciuni critice apar sau dispar articulaiile plastice. Programele
de calcul consider fiecare capt de bar ca fiind o seciune critic. Matricea de
rigiditate a structurii variaz n timp n funcie de numrul articulaiilor plastice
existente ntr-o anumit secven de timp. La un moment dat se poate ntmpla s fie
att de multe articulaii plastice sau articulaiile plastice s fie grupate n aa fel nct
structura s se transfome n mecanism. n acest caz matricea de rigiditate a structurii
devine degenerat.
n urma unui calcul dinamic neliniar se pot obine: starea de eforturi i
deformaii n structur la fiecare pas de timp pentru care se face integrarea, istoria n
timp a formrii i nchiderii articulaiilor plastice, variaia n timp a rotirilor
nregistrate la nivelul articulatiei.
Observatii in cazul perfectarii unei analize de tip dinamic liniar sau neliniar:
- Identificarea completa a actiunii seismice. Acest lucru se poate face aplicand
transformate Fouriei miscarii seismice, dupa care sa se observe perioadele de
amplificare ale exicitatiei;
- Discretizarea structurii in elemente finite trebuie facuta astfel sa poata sa
aproximeze cat mai bine perioadele superioare de vibratie si in special
perioadele apropiate de perioadele predominante ale excitatiei;
- Folosirea unei metode stabila neconditionat in cazul raspunsului elastic;
- Metoda de integrare sa prezinte disipare numerica controlata pentru modurile
superioare;
- Sa nu necesite proceduri speciale de initiere (cum necesita metoda diferentelor
finite centrate);
- Sa nu necesite rezolvarea a mai mult de un set de ecuatii la un pas de timp;
- In cazul analizei dinamic liniara cu metoda modala este necesara folosirea
atator moduri incat c > 90
0
;
- Sunt necesare aceleasi verificari ale structurii ca si in calcul static neliniar.


4.4. Concluzii

In prima parte este prezentata o evolutie a normelor de proiectare antiseismica in
Romania, incepand cu prima reglementare care dateaza din 1941 pana in perioada
actuala si anume Codul de proiectare seismica Prevederi de proiectare pentru
cladiri, Partea I, indicativ P100-1/2006, elaborat in formatul codului european
EC8. Sunt de semnalat anumite diferente si completari care au aparut in toata
acesta perioada in functie de evenimentele seismice sau alinierea normelor
romanesti la cele europene:
- renunarea la expresia factorului |, stabilit pe baza spectrelor de rspuns ale
micrilor terenului generate de cutremure californiene de suprafa;
- introducerea spectrului elastic normalizat de proiectare al acceleraiilor
absolute, compatibil compoziiei spectrale a micrilor seismice generate de
cutremure caracteristice sursei subcustrale Vrancea;
- cerinele de performan;
- detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal,
zidrie, lemn, compozite oel-beton i la componente nestructurale;
- controlul rspunsului structural, prin izolarea bazei;
- notaiile i relaiile de calcul.
In cadrul acestui capitol se prezinta diferente si comentarii privind cele doua
coduri Codul constructiilor cu pereti structurali de beton armat P85 -1996 si
Cod de proiectare a constructiile cu pereti structurali de beton armat CR2-1-1.1.
Se poate semnala ca exista putine referiri la structuri de tip dual, acestea sunt de
ordin conceptual.
Cu caracter provizoriu, pna la redactarea si intrarea n vigoare a unor instructiuni
specifice pentru structuri duale, prevederile prezentului Cod se aplica si la
calculul si alcatuirea peretilor structurali.
Sunt prezentate notiuni privind proiectarea bazata pe performanta in normele
actuale de calcul seismic.
Trei documente au ncercat s dezvolte proceduri ce pot fi folosite drept prevederi
antiseismice n normele de proiectare, documente care stau la baza conceperii
criteriilor de proiectare bazat pe performan: SEAOC Vision 2000 (1995); ATC
40 (1996) si FEMA 273 i 274 (1996)
Conform procedurilor PBP, alegerea obiectivelor de performan de calcul se va
face de ctre client, mpreun cu proiectantul, n funcie de ateptrile clientului,
hazardul expus, a unei analize economice i a riscurilor acceptabile, folosind
matricea obiectivelor de calcul.
Indeplinirea cerintelor de rezistenta, de rigiditate si de impunere a unui mecanism
favorabil de disipare a energiei se poate verifica intr-o masura mai mult sau mai
putin explicita prin diverse metode de proiectare. Un calcul care s in seama n
mod explicit de aceste trei caracteristici ale rspunsului seismic al structurilor este
neeconomic, foarte complex i avnd n vedere posibilitile actuale de calcul
aproape imposibil de realizat pentru structuri mari. Din acest motiv metodele de
proiectare antiseismic folosite, sacrific cel puin una din cele trei caracteristici
ale rspunsului seismic al structurilor.