Sunteți pe pagina 1din 182

Proiectarea antiseismică pe criterii de performanţă

Curs 1

Introducere:

Istoria normelor de proiectare seismică

Istoria normelor de proiectare seismică

Primele eforturi de introducere a unor prevederi de calcul antiseismic – sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX

Motivul – producerea unor cutremure de pământ

1855, Edo, Japonia 1891, Mino-Awari, Japonia 1923, Kanto, Japonia 1906, San Francisco, SUA 1908, Messina, Italia

Istoria normelor de proiectare seismică

1855 - cutremurul din Edo, Japonia

Istoria normelor de proiectare seismic ă 1855 - cutremurul din Edo, Japonia

Istoria normelor de proiectare seismică

1891 - cutremurul din Mino-Awari, Japonia

Istoria normelor de proiectare seismic ă 1891 - cutremurul din Mino-Awari, Japonia

Istoria normelor de proiectare seismică

1923 - cutremurul din Kanto, Japonia

Istoria normelor de proiectare seismic ă 1923 - cutremurul din Kanto, Japonia

Istoria normelor de proiectare seismică

1906 - cutremurul din San Francisco, California (SUA)

Istoria normelor de proiectare seismic ă 1906 - cutremurul din San Francisco, California (SUA)

Istoria normelor de proiectare seismică

1908 - cutremurul din Messina, Italia

Istoria normelor de proiectare seismic ă 1908 - cutremurul din Messina, Italia

Istoria normelor de proiectare seismică

Europa la sfârşitul sec. XIX: primele încercări de proiectare antiseismică a structurilor aveau la bază folosirea unor forţe laterale egale cu câteva procente din greutatea structurii F=CW

Ideea a fost preluată şi dezvoltată în Japonia în sec. XX. În 1914 Sano a dezvoltat o teorie quasi-dinamică

Cutremurul din 1906 din San Francisco şi incendiul care l- a urmat au provocat pagube importante. Eforturile inginerilor s-au concentrat asupra prevenirii incendiilor (înlocuirea caselor din lemn cu unele din b.a.)

Istoria normelor de proiectare seismică

28 iunie 1925 – cutremurul din Santa Barbara, California (SUA)

Istoria normelor de proiectare seismic ă 28 iunie 1925 – cutremurul din Santa Barbara, California (SUA)

Istoria normelor de proiectare seismică

28 iunie 1925 – cutremurul din Santa Barbara, California (SUA)

Interes crescut pentru proiectarea antiseismică

17 decembrie 1925: consiliul municipal a adoptant un cod pentru construcţii ce impunea calculul structurilor la forţe laterale din vânt sau seism

"Începutul" ingineriei seismice în SUA 1927: construcţia unei mese vibrante la Stanford

Începutul anilor '30: Richter a propus o scară pentru caracterizarea magnitudinii pe baza datelor instrumentale

1927: Uniform Building Code (UBC) – forţe laterale evaluate la 7.5%-10% din suma încărcărilor permanentă şi utilă

Istoria normelor de proiectare seismică

10 martie 1933 – cutremurul din Long Beach, California (SUA)

Istoria normelor de proiectare seismic ă 10 martie 1933 – cutremurul din Long Beach, California (SUA)

Istoria normelor de proiectare seismică

10 martie 1933 – cutremurul din Long Beach, California (SUA)

Daune importante, inclusiv multe şcoli (15 din 35 de şcoli distruse complet)

Primele înregistrări seismice puternice

Dezvoltarea conceptului de spectre de răspuns: Maurice Biot. Nu şi-au găsit locul în normele antiseismice decât în 1952.

1933-1959:

1943: Los Angeles Building Code (LABC) - determinarea forţelor laterale pe baza unui coeficient constant – neadecvata. Introducerea unui coeficient seismic care ţinea seama de rigiditatea structurii (numărul de nivele)

1952: "Forţe laterale pentru calcul la seism şi vânt" – determinarea coeficientului seismic (C) funcţie de perioada proprie de vibraţie T a clădirii

1957: introducerea unui coeficient care să ţină cont de ductilitatea şi capacitatea de disipare a structurii. F=KCW

Istoria normelor de proiectare seismică în România

Lista codurilor de proiectare a construcţiilor rezistente la cutremure în România (Lungu et. al, 2003):

Instrucţiuni provizorii pentru prevenirea deteriorării construcţiilor din cauza cutremurelor şi pentru refacerea celor degradate aprobate prin Decizia nr. 84351 din 30 decembrie 1941 dată de Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, 9p.

Instrucţiuni pentru prevenirea deteriorării construcţiilor din cauza cutremurelor, aprobate prin Decizia nr.60173 din 19 mai 1945 a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice pe baza avizului Consiliului Tehnic Superior din Jurnalul nr.7/1945, publicate în Monitorul Oficial nr. 120 din 30 mai 1945, 10 p.

STAS 2923-58 (neaprobat) Prescripţii generale de proiectare în regiuni seismice. Sarcini seismice. Comisia de Standardizare R.P.R., 31 Aug.1958, Vol.1-132 p., Vol.2-97 p.

Normativ condiţionat pentru proiectarea construcţiilor civile şi industriale din regiuni seismice P.13 - 63, aprobat de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare cu Ordinul nr.306 din 18 iulie 1963, 39 p.

Istoria normelor de proiectare seismică în România

Lista codurilor de proiectare a construcţiilor rezistente la cutremure în România (Lungu et. al, 2003):

Normativ pentru proiectarea construcţiilor civile şi industriale din regiuni seismice P.13 - 70, aprobat prin Ordinul nr. 362/N din 31 decembrie 1970, Ministerul construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, 63 p.

Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agozootehnice şi industriale P.100 - 78, aprobat prin Ordinul nr.23/IX/ din 15 iunie 1978 al Guvernului şi Consiliului de coordonare a activităţii de investiţii, 57 p.

Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agozootehnice şi industriale P.100 - 81, aprobat prin Decizia nr.83 din 21 iulie 1981 a Biroului executiv al Consiliului Ştiinţific al Institutului de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, 72 p.

Istoria normelor de proiectare seismică în România

Lista codurilor de proiectare a construcţiilor rezistente la cutremure în România (Lungu et. al, 2003):

Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agrozootehnice şi industriale P.100 - 91, aprobat prin Ordinul nr.3/N din 1 aprilie 1991, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT) - DCLP, 152 p.

Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agrozootehnice şi industriale P.100 - 92, aprobat prin Ordinul nr.3/N din 14 aprilie 1992, MLPAT, 151 p.

Completarea şi modificarea capitolelor 11 şi 12 din “Normativul privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale”P.100 - 92, aprobate prin Ordinul nr.71/N din 7 octombrie 1996, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, 50 p.

P100-1/2004 "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", – experimental. Aliniat la Eurocode 8.

P100-1/2006 "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri" - final

Istoria normelor de proiectare seismică în România

Primul cod românesc modern de proiectare antisesmică a

construcţiilor a fost elaborat de E.Titaru şi A.Cismigiu în

1954.

Mai multe propuneri pentru Standardul 2923 au fost făcute după 1954, inclusiv o redactare preliminară, în 2 volume, în 1958.

În 1963 această muncă de pionerat a fost convertită de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare în codul P13-63, publicat în 4300 de exemplare (39 pag.)

Istoria normelor de proiectare seismică în România

Spectre de elastice normalizate pentru Bucureşti – evoluţia în normele de calcul seismic (Lungu et al., 2003)

Istoria normelor de proiectare seismic ă în România Spectre de elastice normalizate pentru Bucure ş ti

Istoria normelor de proiectare seismică în România

P100-1/2006: sursa Vrancea: T C =0.7, 1.0, 1.6

T C =0.7s 1 3 2 0 0 1.5 3.5 2.5 0.5 0.5 T D =3
T C =0.7s
1
3
2
0
0
1.5
3.5
2.5
0.5
0.5
T D =3
1.5
T B =0.07
1.925/T
β 0 =2.75
1 5.775/T 2
Perioada T , s
4
3.5
3
2.5
2
1 8.25/T 2 0.5 2.5 3.5 1.5 2 0 T B =0.1 T C =1.0s 2.75/T
1 8.25/T 2
0.5
2.5
3.5
1.5
2
0
T B =0.1
T C =1.0s
2.75/T
3 β 0 =2.75
1
0.5
2.5
3.5
1.5
T D
=3
0
2
3
T D =2
β 0 =2.75
8.8/T 2
T B =0.16
T C =1.6s
4.4/T

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

 

Perioada T , s

 

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

 

Perioada T , s

 

P100-1/2006: surse crustale în Banat cu a g = 0.20g şi a g = 0.16g

3.5

3

2.5

1.5 2
1.5
2

1

0.5

0

0.5 Perioada T, s 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 T D =3 0 T
0.5
Perioada T, s
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
T D =3
0
T
2.1/T
β 0 =3
T B =0.07s
C =0.7s
6.3/T 2

Istoria normelor de proiectare seismică în România

Istoria normelor de proiectare seismic ă în România

Specificul acţiunii seismice

Acţiunea seismică are un caracter special datorită faptului că este un eveniment foarte rar (cu o probabilitate de producere scăzută), care are efecte dezastruoase în termeni de pierderi materiale şi umane

Majoritatea pierderilor se produc datorită cedării construcţiilor inginereşti, şi nu ca efect direct al seismului

Un cutremur de pământ poate avea cauze dezastruoase printr-un concurs nefavorabil de mai mulţi factori:

severitatea acţiunii seismice (ce depinde în principal de magnitudinea cutremurului şi caracteristicile sursei seismice, distanţa sursă-receptor, condiţiile locale de amplasament şi interacţiunea teren-structură

densitatea populaţiei şi nivelul de dezvoltare economică

starea de pregătire şi capacitatea de reacţie a populaţiei şi autorităţilor, existenţa unor programe de reducere a riscului seismic

Riscul seismic

Risc seismic: "probabilitatea consecinţelor sociale şi economice ale cutremurelor de a fi egale sau mai mari decât nişte valori date într-un amplasament sau zonă pentru o durată dată de timp"

Evaluarea şi controlul riscului seismic într-un amplasament necesită cel puţin următoarele:

  • 1. Estimarea activităţii seismice în amplasament prin identificarea tuturor surselor seismice

  • 2. Caracterizarea acţiunii seismice

  • 3. Evaluarea posibilităţii producerii unor efecte secundare ale seismului (pe lângă vibraţiile terenului propriu-zise) – falii aparente, tsunami, seiches, alunecări de teren, inundaţii

  • 4. Evaluarea posibilităţii de cedare a terenului de fundare: lichefieri, tasări, scufundări, compactare diferenţială, pierderea capacităţii portante sau împrăştierea laterală

Riscul seismic

  • 5. Evaluarea performanţei obiectivului sub efectul direct şi indirect al acţiunii seismice şi estimarea nivelului degradărilor şi pierderilor la diferite stări limită

  • 6. Evaluarea posibilităţii producerii următoarelor incidente: incendii, inundaţii, eliberarea unor substanţe periculoase, etc.

  • 7. Analiza cost-beneficiu a consolidării seismice sau a înlocuirii obiectivului.

Riscul seismic 5. Evaluarea performan ţ ei obiectivului sub efectul direct ş i indirect al ac

Evaluarea şi controlul riscului seismice este o problemă complexă

Bibliografie Bozorgnia, Z., Bertero V. (2004). "Earthquake engineering: from engineering seismology to performance-based engineering". CRC Press,

Bibliografie

Bozorgnia, Z., Bertero V. (2004). "Earthquake engineering: from engineering seismology to performance-based engineering". CRC Press, ISBN 0-

8493-1439-9.

P100-1/2006. "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri". Buletinul Construcţiilor, Vol. 12-13, 2006.

"The seismic design handbook, 2nd ed.", Farzad Naeim (ed.), Kluwer Academic Publishers, 2001, ISBN: 0-7923-

7301-4.

Lungu, D., Aldea, A., Arion, C., Cornea, T., Văcăreanu, R. (2003). "Hazardul seismic în România", Partea I, cap. 2 din "Construcţii amplasate în zone cu mişcări seismice puternice". Coordonatori: D. Dubina şi D. Lungu, Orizonturi Universitare, Timişoara.

Bibliografie

P100-3 / 2008 "Cod de proiectare seismică – Partea a III-a - prevederi privind evaluarea seismică a clădirilor existente"

EN 1998-1

EN 1998-3

FEMA 273 (1997). "NEHRP Guidelines for the Seismic Rehabilitation of Buildings", prepared by the Building Seismic Safety Council for the Federal Emergency Management Agency, 1997, Washington, D.C. (FEMA Publication No. 273).

FEMA 274 (1997). "NEHRP Commentary on the Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings", prepared by the Building Seismic Safety Council for the Federal Emergency Management Agency, Washington, D.C. (FEMA Publication No. 274).

Bibliografie

FEMA 350 (2000). "Recommended Seismic Design Criteria for Moment-Resisting Steel Frame Structures", prepared by the SEAOC, ATC, and CUREE Joint Venture for the Federal Emergency Management Agency, Washington, D.C. (FEMA Publication No. 350).

FEMA 356, 2000, "Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings", prepared by the American Society of Civil Engineers for the Federal Emergency Management Agency, Washington, D.C. (FEMA Publication No. 356).

Proiectarea antiseismică pe criterii de performanţă

Curs 2

- Procedeul de proiectare din normele moderne de calcul antiseismic

- Proiectarea bazată pe performanţă

Norme de moderne calcul antiseismic

Proiectarea şi execuţia structurilor este reglementată de norme

Normele de proiectare impun un set de cerinţe minime, care, dacă sunt respectate, ar trebui să asigure un nivel minim acceptat de "siguranţă, de comportare în exploatare şi durabilitate".

Aceste obiective sunt în general implementate printr-un set de criterii prescriptive care impun:

materiale de construcţii acceptate (b.a., oţel, lemn, etc.)

tipuri de structuri şi de sisteme nestructurale (cadre necontravântuite, cadre contravântuite centric sau excentric, pereţi structurali, etc.)

nivele minime de rezistenţă, rigiditate [şi ductilitate]

detalii de alcătuire (dimensiuni minime ale secţiunii, diametrul minim al armăturii, distanţe minime şi maxime între şuruburi, etc.)

Normele moderne de calcul antiseismic

"Norme moderne": P100-1/2006, EN 1998-1: 2004, etc. Cerinţe fundamentale:

Siguranţa a vieţii: o marjă suficientă de siguranţă faţă de prăbuşirea locală sau globală a structurii P100-1/2006: Nivelul acţiunii seismice asociat corespunde unui cutremur cu intervalul medie de recurenţă (IMR) de 100 ani EN 1998-1: IMR=475

Limitarea degradărilor. Structura nu trebuie să sufere degradări sau scoateri din uz, ale căror costuri să fie exagerate în comparaţie cu costul construcţiei P100-1/2006: Nivelul acţiunii seismice asociat corespunde unui cutremur cu IMR=30 ani EN 1998-1: IMR=95

Normele moderne de calcul antiseismic

Îndeplinirea prin calcul a cerinţelor fundamentale (de siguranţă a vieţii şi de limitare a degradărilor) se realizează verificând structurile la două stări limită:

Stări limită ultime (SLU) - asociate colapsului structural şi a altor forme de degradare structurală care pot pune viaţa oamenilor în pericol

Stări limită de serviciu (SLS)

asociate cu apariţia unor degradări, dincolo de care nu mai sunt îndeplinite cerinţe specifice de exploatare

limitarea degradărilor structurale şi nestructurale

Normele moderne de calcul antiseismic

Verificarea la SLU

Alegerea conceptului de proiectare (disipativ/nedisipativ) şi clasei de ductilitate (H, M, L) a structurii Acţiunea seismică definită prin spectre de răspuns elastic

Acţiunea seismică de calcul (redusă prin factorul de comportare q) funcţie de tipul structurii şi clasa de ductilitate. Valoarea maximă a factorului q afectat de regularitatea structurii. Valorile factorului q – empirice, pe baza observaţiilor din cutremure trecute şi raţionament ingineresc.

Răspunsul structurii estimat printr-un calcul elastic (MFL sau calcul spectral)

Elementele disipative: verificări de rezistenţă şi prevederi menite să asigure ductilitatea (materiale, clasa secţiunii, zvelteţea, armarea transversală, etc.)

Elementele/îmbinări nedisipative: suprarezistenţă faţă de elementele disipative asigurarea unui mecanism plastic favorabil (global). Proiectare bazată pe capacitate / ierarhia rezistenţei.

Normele moderne de calcul antiseismic

P100-1/2006, T C =0.7, a g =0.24g

e S 0 S d , q=6 0.8 0.6 0.4 0.2 pseudo-acceleratie, g 4 3 0
e
S
0
S d , q=6
0.8
0.6
0.4
0.2
pseudo-acceleratie, g
4
3
0
2
1

T, s

Normele moderne de calcul antiseismic Verificarea la SLS: Calculul deplasărilor laterale pentru SLS: d =ν q
Normele moderne de calcul antiseismic
Verificarea la SLS:
Calculul deplasărilor laterale pentru SLS:
d
=ν q d
s
e
– d s deplasarea la SLS
– d e deplasarea determinată din
încărcările de proiectare
F
– νννν factor de reducere care ţine seama
de IMR asociat SLS (νννν=0.4-0.5)
q·F Ed
raspuns
infinit elastic
Verificarea la SLS
SLS
SLS
d
=ν q d
≤ d
r
re
r,a
ν·q·F Ed
– elemente nestructurale
din materiale fragile
SLS
raspuns inelastic
d
=
0.005
h
r a
,
F Ed
– elemente nestructurale
cu deformabilitate înaltă
SLS
d
=
0.008
h
r a
,
de ν·q·de
q·de
d
Normele moderne de calcul antiseismic Specific P100-1/2006: Limitarea deplasărilor laterale de nivel la SLU Evitarea pierderilor
Normele moderne de calcul antiseismic
Specific P100-1/2006: Limitarea deplasărilor laterale de
nivel la SLU
Evitarea pierderilor de vieţi omeneşti prin prevenirea
prăbuşirii totale a elementelor nestructurale
Calculul deplasărilor laterale
F
qxF
y
d
=
c q d
s
e
raspunsul
infinit elastic
T
1
c
=
3
2.5
2
T
C
raspunsul inelastic
Verificarea deplasărilor relative
de nivel la SLU
F
y
ULS
ULS
d
= c q d
≤ d
=
0.025
h
r
re
r a
,
d e
qxd e
cxqxd e
d
 

Normele moderne de calcul antiseismic

 

Normele de calcul

Realitatea

Recomandă structuri regulate şi simple

Majoritatea structurilor nu îndeplinesc criteriile de regularitate din norme

Răspunsul structurii modelat printr-un calcul static elastic. Ductilitatea structurii cuantificată prin factorul de comportare q.

Majoritatea structurilor vor avea un răspuns inelastic la un cutremur de proiectare, care va fi afectat şi de variaţia în timp a acţiunii seismice

Verificarea la SLS prin

  • - Verificarea vizează doar

limitarea deplasărilor

elementele nestructurale

relative de nivel

  • - Alte cantităţi de răspuns ar putea fi mai relevante (acc.)

Normele moderne de calcul antiseismic

Normele moderne de proiectare au un caracter prescriptiv şi încearcă să fie simple

Cu toate că scopul normelor de proiectare antiseismică este de a asigura anumite nivele de performanţă, capacitatea structurii de atinge un anumit nivel de performanţă NU este evaluată ca parte a unui proces tradiţional de proiectare

Performanţa reală a unor structuri proiectate conform normelor poate fi mai bună decât cerinţa minimă impusă de standard, iar a altora poate fi mai proastă

Proprietarii şi locatarii clădirilor au în general percepţia că structurile proiectate conform normelor în vigoare au un nivel de siguranţă ridicat, iar avarierea acestora nu este probabilă

Necesitatea proiectării bazată pe performanţă

Cutremurele de pământ produse la sfârşitul secolului XX (de ex. cel de la Northridge din 1994 şi cel din Kobe din 1995) au forţat recunoaşterea faptului că structurile conforme normelor moderne de calcul antiseismic pot suferi avarii (structurale şi nestructurale) importante în urma unor cutremure de intensitatea egală sau mai mică decât cele de proiectare

Pierderile înregistrate în urma cutremurului de la Northridge au fost cele mai ridicate din istoria SUA

Necesitatea proiect ă rii bazat ă pe performan ţă Cutremurele de p ă mânt produse la
Necesitatea proiect ă rii bazat ă pe performan ţă Cutremurele de p ă mânt produse la

Necesitatea proiectării bazată pe performanţă

Creşterea pierderilor are loc datorită mai multor factori:

O densitate mai mare de clădiri în zone active seismic Un fond construit din ce în ce mai vechi Costuri mai mari ale întreruperii activităţii Aportul ridicat al pierderilor nestructurale şi al conţinutului (în cazul industriilor cu tehnologie de vârf şi al instituţiilor medicale)

Astfel, nivelul degradărilor structurale şi nestructurale suferite de clădirile proiectate conform normelor moderne de calcul antiseismic NU este în concordanţă cu performanţa acceptată de public

Normele actuale îşi îndeplinesc în general scopul de protejare a vieţi, în condiţiile unui calcul economic (în termeni de investiţie iniţială)

Societatea cere dezvoltarea unor metode practice şi economice de control a avarierilor şi de reducere a pierderilor înregistrate în urma cutremurelor de pământ

Necesitatea proiectării bazată pe performanţă

Evoluţia cunoaşterii în domeniul ingineriei seismice +

Necesitatea unor metode de evaluarea a performanţei seismice care să ofere proprietarilor informaţii despre avariile probabile

+

Recunoaşterea faptului că metodele prescriptive de calcul folosite pentru clădirile noi NU sunt potrivite la evaluarea clădirilor existente (care nu satisfac o serie de cerinţe de conformare antiseismică, de regularitate, etc.)

||

Dezvoltarea metodelor de proiectare bazată pe performanţă (PBP)

Proiectarea bazată pe performanţă

Proiectarea antiseismică bazată pe performanţă (PBP) oferă inginerilor posibilitatea de a proiecta într-un mod fiabil structuri cu un nivel de performanţă dat. În acelaşi timp, conceptul de PBP permite proprietarilor să cuantifice financiar (sau altfel) riscul la care sunt supuse proprietăţile lor şi să aleagă un nivel de performanţă în concordanţă cu nevoile acestora, menţinând un nivel minim de siguranţă.

În PBP identificarea şi evaluarea performanţei seismice a clădirii este parte componentă a procesului de proiectare.

PBP este un proces iterativ

Proiectarea bazată pe performanţă

Revizuire

calcul

NU

Selectare obiective de performanţă

Proiectare preliminar ă Evaluarea performan ţ ei performanţă îndeplinit Nivel de DA Final

Proiectare

preliminară

Proiectare preliminar ă Evaluarea performan ţ ei performanţă îndeplinit Nivel de DA Final

Evaluarea

performanţei

performanţă îndeplinit Nivel de
performanţă
îndeplinit
Nivel de

DA

Final

Final

Proiectarea bazată pe performanţă

PBP începe prin selectarea unor criterii de proiectare, denumite obiective de performanţă

Un obiectiv de performanţă reprezintă un risc acceptabil de producere a unui nivel specific de avariere (cu pierderile aferente) la un anumit nivel al hazardului seismic

Pierderile pot fi asociate cu

Avarieri structurale Avarieri nestructurale Ambele de mai sus

Pierderile pot fi exprimate în

Pierderi de vieţi omeneşti sau răniri grave Pierderi economice directe Timp de scoatere din uz

Proiectarea bazată pe performanţă

În general, obiectivele de performanţă sunt selectate de către o echipă de reprezentanţi interesaţi:

Proprietar

Proiectanţi

Oficialităţi

La stabilirea obiectivelor de performanţă trebuie luate în calcul şi interesele altor persoane/instituţii: viitori locatari, chiriaşi, asiguratori, etc.

Probleme de bază în stabilirea obiectivelor de performanţă:

Stabilirea evenimentelor (cutremurelor) anticipate

Nivelul acceptabil al pierderilor (materiale) / avarierilor / pierderilor de vieţi

Frecvenţa cu care se pot produce evenimentele

Proiectarea bazată pe performanţă

Tendinţa generală de alegere a obiectivelor de performanţă:

Avarieri minore sau lipsa acestora la cutremure frecvente, mici Avarieri moderate la cutremure mai puţin frecvente, medii Avarieri semnificative la cutremure importante, foarte rare

NIVEL DE PERFORMANTA SEISMICA

RAR COLAPSULUI VIETII IMEDIATA OPERATIONAL PREVENIREA SIGURANTA OCUPARE COMPLET NIVEL DE HAZARD SEISMIC (IMR=2475 ANI) FOARTE
RAR
COLAPSULUI
VIETII
IMEDIATA
OPERATIONAL
PREVENIREA
SIGURANTA
OCUPARE
COMPLET
NIVEL DE HAZARD SEISMIC
(IMR=2475 ANI)
FOARTE RAR
(IMR=474 ANI)
INACCEPTABILE
(IMR=225 ANI)
OCAZIONAL
(IMR=72 ANI)
FRECVENT
ESENTIALE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
DE BAZA
CRITICE
(PENTRU CLADIRI NOI)
PERFORMANTE

Proiectarea bazată pe performanţă

Proiectarea bazat ă pe performan ţă

Proiectarea bazată pe performanţă

După stabilirea obiectivelor de performanţă, se efectuează o serie de simulări (evaluarea răspunsului structurii sub efectul mişcării seismice) pentru stabilirea performanţei structurii la diferite nivele de hazard seismic

În cazul acţiunii seismice, metoda de calcul cea mai relevantă pentru comportarea structurii este cea inelastică

CO OI SV PC FORTA DEPLASARE CO - Complet Operational OI - Ocupare imediata PC -
CO
OI
SV
PC
FORTA
DEPLASARE
CO - Complet Operational
OI - Ocupare imediata
PC - Prevenirea Colapsului
SV - Siguranta Vietii

Proiectarea bazată pe performanţă

PBP este un proces iterativ

În anumite cazuri îndeplinirea obiectivelor de performanţă la un cost rezonabil poate fi imposibilă. În astfel de situaţii poate fi potrivită relaxarea obiectivelor iniţiale

PBP oferă o metodologie sistematică de evaluare a performanţei seismice a unei clădiri, unui sistem sau unei componente

PBP poate fi folosită pentru

Evaluarea performanţei relative a unor soluţii alternative

Reducerea costului unor structuri care să satisfacă cerinţe standard

Confirmarea unor performanţe superioare necesare pentru obiectivele de importanţă ridicată

PBP stabileşte un vocabular care să faciliteze discuţiile între beneficiari şi proiectanţi

Proiectarea bazată pe performanţă

PBP oferă un cadru pentru determinarea nivelului de siguranţă şi a nivelului de protecţie a investiţiei, şi a costului aferent unei lucrări

PBP poate fi folosită pentru:

Proiectarea unor structuri cu un grad de încredere mai ridicat al atingerii unor performanţe date, în comparaţie cu normele actuale

Proiectarea unor structuri care să satisfacă cerinţele din normele actuale la un cost mai mic

Proiectarea unor structuri pentru un nivel de performanţă mai ridicat decât cel din normele actuale

Proiectarea unor structuri care nu se încadrează în limitele stabilite de normele actuale dpdv al conformării, materialelor, sau sistemului structural

Evaluarea performanţei seismice a structurilor existente şi estimarea pierderilor eventuale în urma unui seism

Îmbunătăţirea normelor actuale de proiectare antiseismică

Evoluţia PBP

Trei documente au încercat să dezvolte proceduri ce pot fi folosite drept prevederi antiseismice în normele de proiectare, şi care stau la baza conceperii criteriilor de proiectare bazată pe performanţă:

SEAOC Vision 2000 (1995) ATC 40 (1996) FEMA 273 şi 274 (1996), urmate de FEMA 356 şi ASCE/SEI 41-06

Evoluţia PBP: SEAOC Vision 2000

SEAOC Vision 2000 prezintă conceptele şi se adresează nivelelor de performanţă atât pentru elementele structurale, cât şi pentru cele nestructurale.

Sunt descrise cinci nivele de performanţă, fiind definite limitări ale deplasărilor relative de nivel corespunzătoare, atât celor tranzitorii, cât şi a celor reziduale.

Se sugerează folosirea conceptelor oferite de proiectarea de capacitate pentru controlul comportării inelastice a structurii şi desemnarea componentelor ductile ale sistemului de rezistenţă la forţe laterale.

Metodele de proiectare includ diverse proceduri de calcul, cum ar fi metodele convenţionale bazate pe rezistenţă, metode bazate pe deformaţii şi metode energetice.

Evoluţia PBP: ATC 40

Prevederile din ATC 40 se referă la o metodologie în care criteriile structurale sunt exprimate în termenii atingerii unor obiective de performanţă.

Documentul se limitează la structuri din beton armat şi utilizează pentru evaluarea comportării structurii metoda spectrului de capacitate.

Procedura implică construirea spectrelor de capacitate şi de cerinţe. Pentru construirea spectrului de capacitate se foloseşte o analiză statică neliniară (pushover), construindu-se o relaţie forţă-deplasare a unei structuri.

Forţele şi deplasările sunt convertite apoi în acceleraţii şi deplasări spectrale folosind un sistem echivalent cu un grad de libertate.

Cerinţele asupra sistemului sunt reprezentate prin spectre elastice de răspuns puternic amortizate.

Evoluţia PBP: FEMA 273/274 şi FEMA 356

FEMA 273 şi urmaşul acesteia, FEMA 356 (2000) prezintă o suită de obiective de performanţă asociate cu diferite nivele ale acţiunii seismice determinate pe baze probabilistice.

Metodele de analiză sunt relativ complete, conţinând de la metode statice liniare până la dinamice neliniare.

Sunt definite nivele de performanţă pentru elementele structurale, cât şi pentru cele nestructurale, şi propuse valori limită ale deformaţiilor elementelor pentru diverse soluţii structurale la nivele de performanţă diferite.

Este probabil cel mai complet document disponibil la ora actuală, ce tratează proiectarea bazată pe performanţă.

Normele Europene

EN 1998-1: 2004 "Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance - Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings".

Două cerinţe (obiective) de performanţă: prevenire a colapsului (SLU) şi limitarea degradărilor (SLS).

Permite folosirea metodelor avansate de calcul (calcul static neliniar şi calcul dinamic neliniar).

Premisele implementării PBP dar NU conţine o metodologie completă.

EN 1998-3: 2004 "Eurocode 8 - Design of structures for earthquake resistance Part 3: Assessment and retrofitting of buildings".

Impune verificarea a trei stări limită (obiective de performanţă):

Colaps iminent (Near Collapse - NC), Avariere semnificativă (Significant Damage - SD), şi Limitarea degradărilor (Damage Limitation - DL).

Există metodologia de calcul, dar lipseşte vocabularul non-tehnic

Norme din România

P100-1: 2006 "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri"

Două cerinţe fundamentale (obiective de performanţă):

siguranţa vieţii (SLU) şi limitarea degradărilor (SLS).

Permite folosirea metodelor avansate de calcul (calcul static neliniar şi calcul dinamic neliniar).

Oferă premisele implementării PBP dar NU conţine o metodologie completă.

P100-3: 2008 "Cod de proiectare seismică Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente"

Impune verificarea a două stări limită (obiective de performanţă):

aceleaşi cerute şi de P100-1: 2006

Există metodologia de calcul, dar lipseşte vocabularul non-tehnic

Concluzii

PBP are ca scop proiectarea unor structuri cu o comportare controlată şi previzibilă pentru nivele multiple de performanţă sub acţiunea unor nivele corespunzătoare ale acţiunii seismice, implicând beneficiarii în alegerea obiectivelor de performanţă dorite.

Conceptul de PBP în sine nu este nou, reprezentând o extensie, generalizare, formalizare şi cuantificare a metodei stărilor limită (Fajfar, 1998).

Noutatea constă în dezvoltarea unor proceduri şi metode de proiectare care să permită implementarea practică a PBP în viitoarele norme de proiectare antiseismică.

Proiectarea antiseismică pe criterii de performanţă

Curs 3

- Proiectarea bazată pe performanţă:

obiective de performanţă

Proiectarea bazată pe performanţă

 

1. Obiective de

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă

1.1 Nivele de performanţă

performanţă

1.2 Nivele de hazard seismic

1.2 Nivele de hazard seismic

Proiectare

preliminară

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă performan ţă 1.2 Nivele de hazard seismic Proiectare

Evaluarea

performan ţ ei

performanţei

Revizuire

Revizuire calcul

calcul

performanţă îndeplinit Nivel de
performanţă
îndeplinit
Nivel de
Revizuire calcul performanţă îndeplinit Nivel de Final

Final

NU

DA

1. Obiective de performanţă

Un obiectiv de performanţă reprezintă un risc acceptabil de producere a unui nivel specific de avariere (cu pierderile aferente) la un anumit nivel al hazardului seismic

Noţiunea de obiectiv de performanţă este echivalentă cu termenul de stare limită

Pentru ca o clădire să îndeplinească un obiectiv de performanţă este necesară satisfacerea unui nivel de performanţă seismică a clădirii asociat unui nivel al hazardului seismic

În general proiectarea sau evaluarea unei clădiri implică verificarea mai multor obiective de performanţă / stări limită, funcţie de clasa de importanţă/expunere şi de cerinţele impuse de beneficiar

1. Alegere obiective de performanţă

NIVEL DE PERFORMANTA SEISMICA

RAR COLAPSULUI VIETII IMEDIATA OPERATIONAL PREVENIREA SIGURANTA OCUPARE COMPLET NIVEL DE HAZARD SEISMIC (IMR=2475 ANI) FOARTE
RAR
COLAPSULUI
VIETII
IMEDIATA
OPERATIONAL
PREVENIREA
SIGURANTA
OCUPARE
COMPLET
NIVEL DE HAZARD SEISMIC
(IMR=2475 ANI)
FOARTE RAR
(IMR=474 ANI)
(PENTRU CLADIRI NOI)
(IMR=225 ANI)
OCAZIONAL
(IMR=72 ANI)
FRECVENT
ESENTIALE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
DE BAZA
CRITICE
INACCEPTABILE
PERFORMANTE

Proiectarea bazată pe performanţă

 

1. Obiective de

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă

1.1 Nivele de performanţă

performanţă

1.2 Nivele de hazard seismic

1.2 Nivele de hazard seismic

Proiectare

preliminară

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă performan ţă 1.2 Nivele de hazard seismic Proiectare

Evaluarea

performan ţ ei

performanţei

Revizuire

Revizuire calcul

calcul

performanţă îndeplinit Nivel de
performanţă
îndeplinit
Nivel de
Revizuire calcul performanţă îndeplinit Nivel de Final

Final

NU

DA

1.1 Nivele de performanţă

Nivelul de performanţa al unei clădiri poate fi descris calitativ în termeni de:

siguranţa oferită celor care se află în clădire în timpul şi după evenimentul seismic

costul şi fezabilitatea reparaţiei clădirii timpul în care clădirea este scoasă din uz pentru a fi reparată impactul economic, arhitectonic şi istoric asupra comunităţii

Nivelul de performanţă depinde în mod direct de nivelul degradărilor pe care le-ar înregistra o clădire

Performanţa unei clădiri depinde atât de performanţa structurii, cât şi de performanţa elementelor nestructurale

Nivelele de performanţă seismică sunt nişte stări discrete selectate dintr-un spectru infinit de stări de avariere posibile în urma unui seism

1.1 Nivele de performanţă

Datorită incertitudinilor legate de - caracterizarea acţiunii seismice şi - modelarea analitică a răspunsului structurii va exista o oarecare variaţie a performanţei reale a structurii.

1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Nivele de performanţă structurală (FEMA 356):

Ocupare Imediată – IO (S-1) Siguranţa vieţii – SV (S-3) Prevenirea Colapsului – PC (S-5) Nu se consideră – NC (S-6)

Ocupare Imediată – IO (S-1):

Avarii limitate, structura îşi păstrează o mare parte din rigiditate şi rezistenţa iniţială.

Pot fi necesare unele reparaţii minore, acestea nefiind însă obligatorii înainte de re-ocuparea clădiri.

1.1 Nivele de performan ţă structural ă (FEMA 356) Nivele de performan ţă structural ă (FEMA
  • 1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Siguranţa vieţii – SV (S-3):

Avarierea substanţială a structurii; pierderea substanţială a rigidităţii; mai există o capacitate semnificativă de deformaţie plastică până la înregistrarea colapsului structurii.

Avarierea severă a unor elemente structurale, cu posibilitatea rănirii persoanelor, dar cu un risc redus de pierderi de vieţi omeneşti.

Structura poate fi reparată din punct de vedere tehnic, însă aceasta poate fi neeconomic.

1.1 Nivele de performan ţă structural ă (FEMA 356) Siguran ţ a vie ţ ii –

Structura poate necesita reparaţii permanente sau temporare înaintea reocupării.

  • 1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Prevenirea Colapsului – PC (S-5):

Avarierea severă a structurii.

Deformarea ulterioară a structurii poate conduce la pierderea stabilităţii globale a structurii şi colapsul acesteia.

Avarierea severă a sistemului de preluare a forţelor laterale, deplasări permanente importante, avarii mai puţin severe ale sistemului de preluare a încărcărilor gravitaţionale.

Elementele gravitaţionale sunt capabile să preia în continuare încărcările.

1.1 Nivele de performan ţă structural ă (FEMA 356) Prevenirea Colapsului – PC (S-5): – Avarierea

Risc semnificativ de răniri datorită căderii unor părţi de elemente structurale.

Reparaţia structurii poate să nu fie practică din punct de vedere tehnic, iar ocuparea post-seism periculoasă din cauza replicilor seismice.

  • 1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Nu se consideră (S-6):

Nivel de performanţă care nu se adresează performanţei structurii

Folosit la consolidarea structurilor existente care se adresează doar vulnerabilităţilor nestructurale.

Pe lângă cele 4 nivele de performanţă discrete, FEMA 356 mai prevede şi două domenii de performanţă, care reprezintă nivele intermediare de performanţă structurală:

Control al degradărilor (S-2) Siguranţă limitată (S-4)

  • 1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Nivele de performanţă structurală: răspuns ductil

1.1 Nivele de performan ţă structural ă (FEMA 356) Nivele de performan ţă structural ă :
  • 1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Nivele de performanţă structurală: răspuns fragil

1.1 Nivele de performan ţă structural ă (FEMA 356) Nivele de performan ţă structural ă :
  • 1.1 Nivele de performanţă structurală (FEMA 356)

Exemple de definirea calitativă a nivelelor de performanţă structurală în FEMA 356

1.1 Nivele de performan ţă structural ă (FEMA 356) Exemple de definirea calitativ ă a nivelelor
  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Componente nestructurale:

Componente arhitecturale: compartimentări, închideri, tavane

Instalaţii: de încălzire, ventilare, aer condiţionat, alimentare cu apă, canalizare, electrice

Parţial - mobilier şi alte dotări

Cu toate că inginerii constructori sunt puţin implicaţi în proiectarea componentelor nestructurale, modul în care acestea se comportă în timpul unui seism afectează substanţial operabilitatea şi posibilitatea utilizării unei clădiri

Chiar dacă structura este relativ neafectată, avarii severe ale instalaţiilor electrice, sanitare, ascensoarelor, etc. pot împiedica utilizarea clădirii

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Există trei aspecte legate de performanţa componentelor nestructurale:

Prinderea componentelor de structura de rezistenţă şi capacitatea acesteia de a preveni lunecarea, răsturnarea sau dislocarea acestora

Capacitatea componentei de a urmări deformaţiile induse de seism fără înregistrarea unor degradări ale rezistenţei, sau defecte mecanice sau electrice

Capacitatea componentei de a rezista acceleraţiilor induse de seism fără înregistrarea unor degradări ale rezistenţei, sau defecte mecanice sau electrice

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356):

Operaţional – O (N-A) Ocupare imediată – OI (N-B) Siguranţa vieţii – SV (N-C) Hazard redus – HR (N-D) Nu se consideră – NC (N-E)

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Operaţional (N-A):

Componentele nestructurale sunt capabile să asigure funcţionarea clădirii la parametrii anteriori seismului.

Majoritatea componentelor nestructurale sunt funcţionale, cu toate că pot fi necesare unele reparaţii şi efectuarea unei curăţenii minore.

Verificarea acestui nivel de performanţă necesită competenţe care în general le depăşesc pe cele ale inginerului constructor.

Pe lângă fixarea corespunzătoare a componentelor nestructurale de structură, poate fi necesară instalarea unor surse de energie de siguranţă.

Pot fi necesare încercări experimentale pentru validarea capacităţii de funcţionare a echipamentelor electrice sau mecanice pe durata seismului sau după acesta, sau date oferite de producători.

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Ocupare imediată (N-B):

Componentele nestructurale suferă degradări, dar sistemele care asigură accesul şi siguranţa sunt operabile, în condiţiile în care alimentarea cu energie electrică este asigurată. Acestea sisteme includ uşile, scările, ascensoarele, iluminatul de urgenţă, sistemele de alarmă şi protecţie antiincendiu.

Pot avea loc distrugeri minore ale unor componente nestructurale, iar unele geamuri se pot sparge.

În cazul în care structura de rezistenţă este sigură, clădirea poate fi ocupată în siguranţă, cu toate că pot fi necesare unele lucrări de curăţenie sau inspectare înainte de reluarea utilizării normale.

Majoritatea instalaţiilor electrice, de încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului sunt sigure structural şi sunt în stare de funcţionare.

Alimentarea cu energie electrică, apă, gaz natural, precum şi reţelele de telecomunicaţie pot fi întrerupte.

Riscul unor răniri grave datorită componentelor nestructurale este extrem de redus.

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Siguranţa vieţii (N-C)

Au loc degradări ale componentelor nestructurale, dar care nu pun viaţa în pericol.

Degradări semnificative şi costisitoare ale componentelor nestructurale, dar acestea nu sunt dislocate şi nu sunt răsturnate, viaţa nefiind pusă în pericol nici în interiorul şi nici în exteriorul clădirii.

Căile de acces din clădire nu sunt blocate complet, dar pot fi parţial afectate.

Instalaţiile de încălzire, ventilare, aer condiţionat, sanitare, şi de protecţie la foc pot fi avariate, conducând la inundări locale.

Cu toate că pot avea loc răniri datorită cedării componentelor nestructurale, riscul pierderilor de vieţi este extrem de mic.

Repunerea în funcţiune a componentelor nestructurale poate necesita un efort considerabil.

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Hazard redus (N-D)

Degradarea componentelor nestructurale care se pot răsturna sau cădea, dar componentele periculoase sunt fixate corespunzător, împiedecând căderea acestora în locuri cu aglomerări de oameni.

Componentele periculoase sau grele: parapeţi, panouri de închidere, tavane grele din mortar, rafturi paletizate.

Acest nivel de performanţă se adresează hazardului nestructural major, fără a fi necesară consolidarea tuturor componentelor nestructurale ale unei clădiri.

Nu se consideră (N-E)

Nivel de performanţă care nu se adresează performanţei componentelor nestructurale.

Folosit la consolidarea structurilor existente care se adresează doar vulnerabilităţilor structurale (de exemplu prin aplicare din exterior, fără a întrerupe activitatea în clădire).

  • 1.1 Nivele de performanţă nestructurală (FEMA 356)

Exemple de definirea calitativă a nivelelor de performanţă nestructurală în FEMA 356

1.1 Nivele de performan ţă nestructural ă (FEMA 356) Exemple de definirea calitativ ă a nivelelor

1.1

Nivele de performanţă (FEMA 356)

Nivelele de performanţă ale clădirii se obţin prin combinarea:

unui nivel de performanţă

unui nivel de performanţă

Nivelele de performan ţă ale cl ă dirii se ob ţ in prin combinarea: –

structurală şi a

nestructurală

Exemple:

Operaţional (1-A) = (S1+NA) Ocupare imediată (1-B) =

(S1+NB)

Siguranţa vieţii (3-C) = (S3+NC) Prevenirea colapsului (5-E) =

(S5+NE)

1.1

Nivele de performanţă (FEMA 356)

Definirea calitativă a nivelelor de performanţă în FEMA 356

Nivele de performan ţă (FEMA 356) Definirea calitativ ă a nivelelor de performan ţă în FEMA

Proiectarea bazată pe performanţă

 

1. Obiective de

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă

1.1 Nivele de performanţă

performanţă

1.2 Nivele de hazard seismic

1.2 Nivele de hazard seismic

Proiectare

preliminară

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă performan ţă 1.2 Nivele de hazard seismic Proiectare

Evaluarea

performan ţ ei

performanţei

Revizuire

Revizuire calcul

calcul

performanţă îndeplinit Nivel de
performanţă
îndeplinit
Nivel de
Revizuire calcul performanţă îndeplinit Nivel de Final

Final

NU

DA

1.2 Nivele de hazard seismic

Nivelul probabilistic al hazardului seismic într-un amplasament poate fi exprimat prin:

Intervalul Mediu de Recurenţă (IMR), T R exprimat în ani, sau

Probabilitatea de depăşire P R în T L ani

Relaţia dintre IMR şi probabilitatea de depăşire:

T

R

= −

T

L

ln (1

P

R

)

Nivele de hazard seismic folosite în FEMA 356

1.2 Nivele de hazard seismic Nivelul probabilistic al hazardului seismic într-un amplasament poate fi exprimat prin:
  • 1.2 Nivele de hazard seismic

Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului a g (determinată pentru un IMR dat)

Ex: în P100-1/2006 pentru verificarea la SLU se foloseşte

IMR T R = 100 ani

P R = 39% în T L = 50 ani

1.2 Nivele de hazard seismic Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a
  • 1.2 Nivele de hazard seismic

Acţiunea seismică într-un amplasament este definită prin:

spectre de răspuns elastic de (pseudo-)acceleraţie sau

P100-1/2006, T C =0.7, a g =0.24g

0 0.8 0.6 0.4 0.2 pseudo-acceleratie, g 4 3 0 2 1
0
0.8
0.6
0.4
0.2
pseudo-acceleratie, g
4
3
0
2
1

T, s

accelerograme

Vrancea, 04.03.1977, INCERC (B), NS

-1.95 2 1 0 -1 -2 acceleratie, m/s 2 35 25 40 30 20 10 15
-1.95
2
1
0
-1
-2
acceleratie, m/s 2
35
25
40
30
20
10
15
5
0

timp, s

Proiectarea bazată pe performanţă

 

1. Obiective de

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă

1.1 Nivele de performanţă

performanţă

1.2 Nivele de hazard seismic

1.2 Nivele de hazard seismic

Proiectare

preliminară

1. Obiective de 1.1 Nivele de performan ţă performan ţă 1.2 Nivele de hazard seismic Proiectare

Evaluarea

performan ţ ei

performanţei

Revizuire

Revizuire calcul

calcul

performanţă îndeplinit Nivel de
performanţă
îndeplinit
Nivel de
Revizuire calcul performanţă îndeplinit Nivel de Final

Final

NU

DA

1. Obiective de performanţă în FEMA 356

FEMA 356 defineşte 16 nivele de performanţă discrete (a - p)

Acestea pot fi combinate în seturi de obiective de performanţă:

Obiective de siguranţă de bază Obiective de reabilitare sporite Obiective de reabilitare limitate

1. Obiective de performan ţă în FEMA 356 FEMA 356 define ş te 16 nivele de
  • 1. Obiective de performanţă în FEMA 356

Obiective de siguranţă de bază (BSO)

Aproximează riscul seismic "tradiţional" – siguranţa vieţii

Siguranţa vieţii (3-C) pentru 10%/50 ani [k] şi Prevenirea colapsului (5-E) pentru 2%/50 ani [p]

1. Obiective de performan ţă în FEMA 356 Obiective de siguran ţă de baz ă (BSO)
  • 1. Obiective de performanţă în FEMA 356

Obiective de reabilitare sporite

Performanţa structurii superioară celei obţinute la BSO Nivele de performanţă superioare BSO (Metoda 1) Nivele de hazard seismic superioare BSO (Metoda 2) Combinaţie între M1 şi M2

Exemple:

k + p + oricare din a, e, i, b, f, j, sau n

o sau n sau m

1. Obiective de performan ţă în FEMA 356 Obiective de reabilitare sporite – Performan ţ a
  • 1. Obiective de performanţă în FEMA 356

Obiective de reabilitare limitate

Performanţa structurii inferioară celei obţinute la BSO

Exemple:

Siguranţa vieţii (3-C) pentru 10%/50 ani [k]

Prevenirea colapsului (5-E) pentru 2%/50 ani [p]

1. Obiective de performan ţă în FEMA 356 Obiective de reabilitare limitate – Performan ţ a
  • 1. Obiective de performanţă în FEMA 356

Obiectivele de performanţă alese influenţează costul construcţiei

1. Obiective de performan ţă în FEMA 356 Obiectivele de performan ţă alese influen ţ eaz

Prevederi legate de proiectarea bazată pe performanţă din P100-3 / 2008 "Cod de proiectare seismică Partea a III-a - prevederi privind evaluarea seismică a clădirilor existente"

P100-3

P100-3

P100-3: Nivelul de hazard seismic

Nivelul de hazard seismic este caracterizat de intervalul mediu de recurenţă a valorii de vârf a acceleratiei orizontale a terenului

Nivelul de baza al hazardului seismic este cel asociat nivelului de performanţă de siguranţă a vietii in P100- 1/2006: interval mediu de recurenţă de 100 de ani

P100-3: Nivelul de hazard seismic Nivelul de hazard seismic este caracterizat de intervalul mediu de recuren

P100-3: Nivelul de hazard seismic

Conversia valorilor a g de la IMR=100 ani la alte IMR

P100-3: Nivelul de hazard seismic Conversia valorilor a de la IMR=100 ani la alte IMR

P100-3: Nivele de performanţă

Nivele de performanţă - amploarea avariilor structurale şi nestructurale aşteptate şi este descrisă calitativ de:

siguranţa oferita ocupanţilor clădirii pe durata şi după evenimentul seismic

costul şi dificultatea măsurilor de reabilitare seismică

durata de timp în care clădirea este scoasă eventual din funcţiune pentru a efectua lucrarile de reabilitare

impactul economic, arhitectural sau istoric asupra comunităţii

Nivele de performanţă:

Limitare a Degradarilor (LD) - Starea Limită de Serviciu (SLS) Siguranţă a Vieţii (SV) - Starea Limită Ultimă (SLU) Prevenire a Prăbuşirilor (PP)

P100-3: Nivele de performanţă

Limitare a degradărilor (LD)

Condiţii structurale

Avarii structurale foarte limitate Sistemul de preluare al încărcărilor verticale laterale păstrează aproape în întregime rigiditatea şi rezistenţa iniţială Riscul de pierdere a vieţilor sau de rănire este foarte scăzut Pot fi necesare unele reparaţii structurale minore.

Condiţii nestructurale

Apar numai unele avarii nestructurale limitate

Căile de acces şi sistemele de siguranţă a vieţii, cum sunt uşile, scările, ascensoarele, sistemele de conducte sub presiune rămân funcţionale, dacă alimentarea cu electricitate este în funcţiune