Evaluarea analitica prin calcul cu METODOLOGIA DE NIVEL 2 Dupa realizarea camasuirii Evaluarea prin calcul reprezint un procedeu cantitativ

prin care se verific dac structurile existente, degradate sau nu, satisfac cerinele strilor limit considerate la aciunea seismic de calcul asociat acestora. ncadrarea n clasele de risc seismic se face pe baza valorii obinute pentru indicatorul R3 gradul de asigurare structural seismic. Noul cod de evaluare seismic P100-3/2008 prevede 3 metodologii de evaluare a construciilor, definite de baza conceptual, nivelul de rafinare al metodelor de calcul i de nivelul de detaliere al operaiunilor de verificare: - Metodologia de nivel 1 reprezint o metodologie simplificat; - Metodologia de nivel 2 este metodologia de tip curent utilizat uzual pentru construcii obinuite; - Metodologia de nivel 3 utilizeaz metode de calcul neliniar i se aplic la construcii complexe sau de o importan deosebit, atunci cnd se dispune de datele necesare. Metodologia de nivel 3 este recomandabil i la construcii de tip curent datorit gradului de ncredere superior oferit de metoda de investigare sau n cazul n care clasificarea ntr-o grup de risc pe baza coeficientului R3 nu este evident. METODOLOGIA DE NIVEL 2: Domeniul de aplicare: La toate cldirile la care nu se poate aplica metodologia de nivel 1. Principiul metodei de calcul: Efectele cutremurului sunt aproximate printr-un set de fore convenionale aplicate construciei. Mrimea forelor laterale este stabilit astfel nct deplasrile obinute n urma unui calcul liniar s aproximeze deformaiile impuse structurii de ctre aciunea seismic. n cazul n care perioada construciei este mai mare dect valoarea perioadei de col Tc a spectrului este valabila aa-numita regul a deplasrii egale ce precizeaz c deplasarile raspunsului elastic reprezinta o limita superioara a deplasarilor seismice neliniare. n consecin, pentru aceste situaii forele laterale aplicate structurii sunt cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic evaluat pe baza spectrului de raspuns neredus prin factorul q.

dy = deplasarea la initierea curgerii du = deplasarea ultima Fy = forta la initierea curgerii Fe = forta asociata raspunsului seismic elastic

ns n cazurile n care perioada fundamental a cldirii este inferioar perioadei de col deplasarile inelastice efective depesc valorile corespunzatoare raspunsului elastic i pentru evaluarea lor trebuie aplicate corecii. Astfel, n cazul cutremurelor vrncene nregistrate n Cmpia Romn pentru care Tc = 1.6 sec, majoritatea cldirilor existente se nscriu n domeniul 0 Tc. Din acest motiv, pentru evaluarea deplasrilor asociate strii limit ultime se corecteaz nmulind valorile deplasrilor obinute din calculul structural cu ncrcrile seismice elastice (nereduse) cu coeficientul de amplificare c din anexa E din P100-1/2006. n metodologia de nivel 2, verificarea elementelor structurale se face la starea limit ultim i, respectiv, starea limit de serviciu, similar condiiilor prevzute de P100 1/2006 la proiectarea structurilor noi. n cazul SLS se efectueaz numai verificri ale deplasrilor laterale, n timp ce n cazul SLU se efectueaz i verificri ale rezistenelor elementelor structurale. Pentru a obine deplasrile i eforturile secionale n elementele structurale de beton armat s-a realizat un model tridimensional al structurii de rezisten. Pentru concizia prezentrii, n acest studiu de caz se prezint doar rezultatele analizelor ce consider efectele aciunii seismice pe direcia transversal a cldirii. C.1. Analiza modala

Evaluarea incarcarilor Planseu nivel curent

Incarcare Greut. proprie placa Pardoseala Pereti interiori Utila Pereti de inchidere Tip P P P U P Val. caract.(KN/m2) 3 1.5 1.2 3 KN/ml 6.48 Coef. GF 1.35 1.5 1.35 Val. calcul GF(KN/m2) 4.05 2.03 1.62 4.5 KN/ml 8.75 Coef. GS 1 0.4 1 Val. calcul GS(KN/m2) 3 1.5 1.2 1.2 KN/ml 6.48

Planseu terasa
Incarcare Greut. proprie placa Straturi termo-hidro Zapada Tip P P U Val. caract.(KN/m2) 3 2 2 Coef. GF 1.35 1.5 Val. calcul GF(KN/m2) 4.05 2.70 3 Coef. GS 1 0.4 Val. calcul GS(KN/m2) 3 2 0.8

Evaluarea greutatii cladirii [( ) ( )]

( ( ( )

) ) ( )

[ Greutate nivel curent:

)]

( ( )

Greutate ultimul nivel:

Greutatea structurii in etabs

Load GS GS GS GS GS GS GS GS GS GS GS GS GS GS

Loc Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom

P 5673.87 6529.99 13562.64 14418.77 21451.42 22307.54 29340.2 30196.32 37228.97 38085.1 45117.75 45973.87 53006.52 53862.65

Perioada de vibratie a caldirii:

Mode 1 2 3

Period 0.853035 0.656869 0.637312

UX 82.1163 0 0

UY 0 0 82.3743

SumUY 0 0 82.3743

RX

RY RZ 0 99.2747 0 0 0 82.938 99.4367 0 0

SumRZ 0 82.938 82.938

C2. Calculul fortei seismice si verificarea deplasarilor relative de nivel COEFICIENTUL SEISMIC ELASTIC: ( )

1. ag este acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic si corespunde unui interval mediu de recurenta de 100 ani. Din harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag, folosita pentru proiectarea constructiilor la starea limita ultima se extrage valoarea pentru localitatea Craiova 2. este factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia. Spectrele de acceleratii sunt echivalente pentru un sistem cu un singur grad de libertate. Se considera pentru constructii cu mai mult de 2 niveluri ca si =1.0 3. I este factorul de importanta expunere la cutremur al constructiei. Cladirea se incadreaza in clasa de importanta III I=1.0 4. (T) este spectrul normalizat de acceleratia solului. Masoara practic de cate ori un sistem cu un grad de libertate amplifica sau dezamplifica acceleratia maxima de la baza. Conditiile locale de teren sunt descrise de valorile perioadei de colt T c (perioada pana la care raspunsul in acceleratii este aproximativ constant. Din harta de zonare se obtine pentru localitatea Craiova: ( ) 5. q este factorul de comportare al structurii: tine cont de incursiunile structurii in domeniul inelastic. Conform tabelului 6.1 din P100-3/2008, n metodologia de nivel 2 pentru structuri de beton armat valoarea factorului de comportare este q = 1. ( )

Principiul metodei de calcul: Pt. fiecare element structural relaia de verificare depinde de modul de cedare, ductil sau fragil, la diferitele tipuri de solicitare (ncovoiere, for tietoare, for axial). * n cazul cedrii ductile, verificarea se face comparnd cerina cu capacitatea. Cerina rezult sub aciunea ncrcrilor gravitaionale combinat cu aciunea forelor seismice mprit la un factor de comportare q a crui valoare este specific naturii ruperii elementului la tipul de efort considerat. Capacitatea se determin cu rezistenele medii ale materialelor mprite la factorii de ncredere i coeficienii pariali de siguran. * n cazul cedrilor fragile cerina este asociat plastificrii elementelor structurale ductile ale structurii, iar capacitatea este calculat cu valorile minime ale rezistenelor materialelor (cu valorile caracteristice mprite la CF i coeficienii pariali de siguran). Calculul structural: Metoda forelor seismice statice echivalente sau metoda de calcul modal cu spectre de rspuns (nereduse) Distribuia pe vertical a forelor seismice orizontale se face conform P1001/2006. Efortul de torsiune de ansamblu se determin pe baza prevederilor din P100-1/2006. n cazul structurilor din materiale cu rigiditate degradabil prin fisurare n calculul structural se aplic prevederile P100-1/2006 privitoare la determinarea valorilor de proiectare ale rigiditilor, mpreun cu precizrile suplimentare date n anexa E. Relaiile de verificare: Verificarea structurii se face la ULS i, respectiv, SLS. Deplasrile laterale: cf. anexei E din P100-1/2006 Indicatorul R3 (n termeni de deplasri):

Determinarea DRIFT-urilor (deplasrilor relative de nivel): Cf. P100-1/2006: Calculul deplasrilor laterale pentru SLS se face cu relaia (Pentru cldiri avnd elemente nestructurale fixate astfel nct nu afecteaz deformaiile structurale sau avnd elemente nestructurale cu deformabilitate nalt )

deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice q=1.0 NU SE INTRODUCE FACTORUL DE COMPORTARE q (deplasrile corespund forei seismice elastice) deplasarea aceluiai punct din sistemul structural, determinat prin calcul static elastic sub ncrcri seismice de proiectare factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren mai mic al aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS pentru clasa de importanta III se calculeaz considernd rigiditatea FISURAT (0.5EbIb) a elementelor de b.a. Calculul deplasrilor laterale pentru ULS se face cu relaia deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice q=1.0 NU SE INTRODUCE FACTORUL DE COMPORTARE q (deplasrile corespund forei seismice elastice) deplasarea aceluiai punct din sistemul structural, determinat prin calcul static elastic sub ncrcri seismice de proiectare Coeficient de amplificare ce ia n considerare c pentru construciile cu T1<Tc, deplasrile inelasticeultime sunt mai mari dect valorile furnizate de regula deplasrii egale a lui Newmark. Verificarea la SLS
dr.adm q Etaj 7 6 5 4 3 2 1 0.008 dr.sls=*q*dr.edb 0.5 1 DIRECTIA Y COMBINATIE SYNP drX 0.00006 0.00008 0.00009 0.00010 0.00011 0.00011 0.00007 drY 0.001965 0.003145 0.004171 0.004955 0.005477 0.005650 0.004337 drX, SLS 0.0002 0.0003 0.0003 0.0003 0.0004 0.0004 0.0002 drY, SLS 0.0010 0.0016 0.0021 0.0025 0.0027 0.0028 0.0022 dr.adm 0.008 0.008 0.008 0.008 0.008 0.008 0.008

7 6 5 4 3 2 1 0.0000 0.0020 0.0040 0.0060 0.0080 0.0100 dr.adm dr.Y.SLS

Verificarea la SLU
dr.adm c q Story 7 6 5 4 3 2 1 0.025 dr.slu=c*q*dr.edb 1 1 DIRECTIA Y COMBINATIE SYNP drX 0.000122 0.000154 0.000181 0.000202 0.000216 0.000216 0.00148 drY 0.001965 0.003145 0.004171 0.004955 0.005477 0.005650 0.004337 drX, SLS 0.0008 0.0010 0.0012 0.0014 0.0015 0.0015 0.0100 drY, SLS 0.0020 0.0031 0.0042 0.0050 0.0055 0.0057 0.0043 dr.adm 0.025 0.025 0.025 0.025 0.025 0.025 0.025

7 6 5 4 3 2 1 0.0000 0.0050 0.0100 0.0150 0.0200 0.0250 0.0300 dr.adm dr.Y.SLU

C.3. Calculul

pentru grinda CTC peste P

Eforturile secionale n elementele cu comportare inelastic:

efortul total de calcul (cerina) efortul din aciunea seismic considernd spectrul de rspuns elastic (neredus) efortul din aciunile neseismice, (cu valorile corespunztoare combinaiei de ncrcri care include aciunea seismic) factorul de comportare corespunztor tipului de element analizat, respectiv naturii cedrii la tipul de efort considerat. Factorii de comportare q (cf. anexei B a P100-3/2008)

1)

Comportare ductila inseamna ca grinda, stalpul, peretele structural indeplinesc conditiile de alcatuire si de detaliere a armaturii prevazute in normativele de proiectare a constructiilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. Se admit interpolari ale valorilor q corespunzatoare comportarii ductile, respectiv neductile pentru cazul indeplinirii partiale a conditiilor prevazute in normativele de proiectare a constructiilor noi. 2) p = procentul de armare al armaturii intinse. p = procentul de armare al armaturii comprimate. Pmax = procentul de armare maxim (corespunzator punctului de balans) VEd = forta taietoare de proiectare. d = inaltimea efectiva (utila) a sectiunii elementului. b = latimea sectiunii elementului fctd = rezistenta de proiectare la intindere a betonului. Condiii de alctuire i detaliere GRINZI (cf. P100-1/2006) 1. Pentru clasa M de ductilitate, capacitatea la momente pozitive pe reazeme este cel puin 40% din capacitatea la momente negative (pondere10%); 2. La partea superioar i inferioar a grinzilor se prevd cel puin cte dou bare cu suprafaa profilat 14 mm (pondere10%); 3. Cel puin un sfert din armtura maxim de la partea superioar a grinzilor se prevede continu pe toat lungimea grinzii (p10%); 4. Pentru clasa M de ductilitate, n zonele critice ale grinzii, distana dintre etrieri trebuie s fie s min{hw/4; 200 mm; 8dbL} (p15%); 5. Coeficientul de armare longitudinal din zona ntins satisface condiia: 0,5 fctm/fyk [pt. beton C12/15: 0,0024 (p 0,24%)] (p10%); 6. Distana interax dintre armturile longitudinale nu este mai mare de 200 mm (p10%); 7. nndirile armturilor din grinzi se realizeaz n afara zonelor critice (p15%). 8. Raportul ntre limea bw i nlimea seciunii hw nu va fi mai mic dect (p10%) . 9. Excentricitatea axului grinzii, n raport cu axul stlpului la noduri va fi cel mult 1/3 din limea bc a stlpului normal la axa grinzii (p10%).

fcm c CF fctk fcd fctd

Beton C12/15 = 20 = = = = = 1.5 1.2 1.1 11.1 0.61

N/mm2

N/mm2 N/mm2 N/mm2

fyk fyk s CF fym fym fyd fyd b pmax a=a'

= = = = = = = = = = =

Armaturi 300 N/mm2 210 1.15 1.2 405 241.5 293.48 175 0.55 2.08 35 N/mm
2

PC52 OB37

N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 % mm

PC52 OB37 PC52 OB37

fywk s CF fywd

Armatura transversala = 241.5 N/mm2 = = = 1.15 1.2 175 N/mm2

OB37

OB37

Armarea efectiva a grinzii

Calculul ariilor de armatura Ax A A+ jos A+sus B+jos B+sus C+jos C+sus Bst1- jos Bst1- sus Bst2- jos Bst2- sus Cst1- jos MCst1- sus Cst2- jos Cst2- sus Dst1- jos Dst1- sus Dst2- jos Dst2- sus etr nr bare 2 7 1 6 1 3 6 3 1 6 1 3 6 3 1 6 1 3 6 1 3 6 1 7 6 3 1 1 D (mm) 16 16 20 16 20 20 16 20 20 16 20 20 16 20 20 16 20 20 16 20 20 16 20 16 16 16 20 8 As(mm2) 402 1407 314 1206 314 942 1206 942 314 1206 314 942 1206 942 314 1206 314 942 1206 314 942 1206 314 1407 1206 603 314 50.3 As (mm2) 1206 2526 2325 1746 2010 2061 2325 1746 2010 2061 2325 1746 2325 1746 2325 2211 3129 1721 50.3

M+

Eforturi secionale (M, V) in cazurile de ncrcri GS i SYN

Moment

Nivel P P P P P P P P P

Ax A A+ B+ C+ Bst1Cst1Dst1Bst2Cst2Dst2-

MGS(kNm) -71.16 -37.78 -86.22 -14.25 -8.06 0.50 -86.22 -37.78 -47.19

VGS(kN) -76.43 -52.21 -87.89 68.59 33.28 57.51 87.89 48.11 72.13

MSYN(kNm) 1219.32 1849.99 1117.14 -721.49 -920.56 -760.69 -1117.14 -1563.61 -1078.05

VSYN (kN) 434.69 880.95 434.69 434.69 880.95 434.69 434.69 880.95 434.69

M+

M-

Armare longitudinal i transversal (procente de armare)

Sectiune Moment Nivel P P P P P P P P P Ax A A+ B+ C+ Bst1Cst1Dst1Bst2Cst2Dst2b (mm) 450 450 450 450 450 450 450 450 450 h (mm) 730 730 730 730 730 730 730 730 730 As jos (mm2) 1206 2325 2010 2325 2325 2325 2010 2325 3129 Armare longitudinala MRd jos (kNm) 198.2 382.0 330.4 382.0 382.0 382.0 330.4 382.0 514.2 As sus (mm2) 2526 1746 2061 1746 1746 2211 2061 1746 1721 MRd sus (kNm) 415.1 287.0 338.7 287.0 287.0 363.4 338.7 287.0 282.9

M+

M-

unde: ( ) (kNm) pentru sectiunile de moment pozitiv si pentru sectiunile de moment negativ pentru sectiunile de moment pozitiv si

pentru sectiunile de moment negativ

Calculul lui

forta taietoare de proiectare (kN) lumina grinzii (m) momentele capabile la capatele grinzii (kNm) forta taietoare din incarcarea gravitationala (kN) momentul incovoietor de proiectare (kNm) momentul incovoietor din solicitari seismice (kNm) momentul incovoietor din incarcari gravitationale (kNm) factorul de comportare pentru fiecare sectiune in parte.

Moment Nivel P M+ P P P P MP P P P

Ax A A+ B+ C+ Bst1Cst1-

(p-p') / pmax -0.199 0.087 -0.008 -0.087 -0.087

L0 (m) 5.125 3.55 5.125

VEd (kN) 43.2 136.3 42.7

VEd/(bdfctd) 0.166 0.524 0.164 0.766 0.853 0.780 0.840 0.910 0.875

< 0.7 da da da nu nu nu nu nu nu

qv (pp')/pmax <0 8.00 8.00 8.00 8.00 7.53 8.00 7.57 7.35 7.46

qv (pp')/pmax >0.5 4.00 4.00 4.00 4.00 3.88 4.00 3.89 3.84 3.87

q neductil = qductil 8.00 8.00 8.00 8.000 7.53 8.00 7.51 7.35 7.46

2.5 Indeplinire prevederi 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% q 8.000 8.000 8.000 8.000 7.530 8.000 7.514 7.355 7.460 MEd (kNm) 81.26 193.47 53.42 -104.44 -130.31 -94.59 -234.90 -250.38 -191.69 MRd (kNm) 198.22 382.03 330.40 -287.03 -287.03 -363.44 -338.66 -287.03 -282.90 R3M 2.440 1.975 6.185 2.748 2.203 3.842 1.442 1.146 1.476 1.355 2.931 3.533 Medie

5.125 199.1 3.55 221.7 5.125 203.0 5.125 218.4 3.55 236.6 5.125 227.7

Dst1- -0.017 Bst2- 0.008 Cst2- -0.087 Dst2- -0.212

Calculul lui

forta taietoare de calcul asociata momentelor capabile de la capetele grinzii. coeficient al conditiilor de lucru (tine seama de degradarile betonului la solicitari cicilce)

proiectia pe orizontala a fisurii critice (adimensionalizata) ( ) procentul de armare cu etrieri procentul de armatura intinsa: pentru sectiunile de moment pozitiv si pentru sectiunile de moment negativ aria de armatura inclinata care da capacitate pe forta taietoare -sectiuni de moment pozitiv: ( -sectiuni de moment negativ:

Moment

Nivel P P P P P

Ax A A+ B+ C+ Bst1Cst1Dst1Bst2Cst2Dst2-

VEd (kN) 43.2 136.3 42.7 199.1 221.7 203.0 218.4 236.6 227.7

VEdB 0.166 0.524 0.164 0.766 0.853 0.780 0.840 0.910 0.875

mt (<=1.00) 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000

Rt,red (N/mm2) 1.032 1.032 1.032 1.032 1.032 1.032 1.032 1.032 1.032

p (%) 0.454 0.876 0.757 0.658 0.658 0.833 0.776 0.658 0.648

p' (%) 0.951 0.658 0.776

petr (%)

Ra (N/mm2)

si/h0

QEb

Aai (mm2) 0.00 0.00 0.00 314.16 314.16 314.16 314.16 314.16 314.16

VRd (kN) 412.23 485.71 468.40 543.64 543.64 543.64 526.33 543.64 581.09

R3V 9.534 3.565 10.980 2.730 2.452 2.678 2.410 2.298 2.552

R3V >1 da da da da da da da da da

Medie

M+

0.850 1.585 1.002 1.868 0.966 1.801 175 1.002 1.868 1.002 1.868 1.002 1.868 0.966 1.801 1.002 1.868 1.079 2.012

8.026

0.876 0.876 0.687 0.876 0.757 0.876 1.178

2.620

M-

P P P P

2.420

C.4. Calculul

pentru stalpii CTC de la P si E1

Eforturile secionale n elementele cu comportare inelastic:

efortul total de calcul (cerina) efortul din aciunea seismic considernd spectrul de rspuns elastic (neredus) efortul din aciunile neseismice, (cu valorile corespunztoare combinaiei de ncrcri care include aciunea seismic) factorul de comportare corespunztor tipului de element analizat, respectiv naturii cedrii la tipul de efort considerat. Factorii de comportare q (cf. anexei B a P100-3/2008)

1)

Comportare ductila inseamna ca grinda, stalpul, peretele structural indeplinesc conditiile de alcatuire si de detaliere a armaturii prevazute in normativele de proiectare a constructiilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. Se admit interpolari ale valorilor q corespunzatoare comportarii ductile, respectiv neductile pentru cazul indeplinirii partiale a conditiilor prevazute in normativele de proiectare a constructiilor noi. 2) forta axiala adimensionalizata.
3)

Condiii de alctuire i detaliere STLPI (cf. P100-1/2006) 1. Pentru clasa M de ductilitate, valorile normalizate ale forei axiale d nu vor depi valoarea 0,55 (pondere15%); 2. Coeficientul de armare longitudinal total este cel puin 0,008 (pondere15%); 3. ntre armturile din coluri se va prevedea, pe fiecare latur, cel puin cte o bar intermediar (p15%); 4. Pentru clasa M de ductilitate, distana n seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 250 mm. (p15%); 5. Pentru clasa M de ductilitate, n zonele critice ale stlpului, distana dintre etrieri trebuie s fie s min{b0/2; 175 mm; 8dbL} (p10%); 6. Coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin 0,0035 n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel i 0,0025 n restul zonelor critice (p10%); 7. nndirile armturilor n stlpi se dezvolt pe cel puin 40 diametre, cu etrieri ndesii pe zona de nndire (p10%). 8. Dimensiunea minim a seciunii transversale este cel puin de 300 mm (p10%).

fcm c CF fctk fcd fctd

Beton C12/15 = 20 = = = = = 1.5 1.2 1.1 11.1 0.61

N/mm2

N/mm2 N/mm2 N/mm2

fyk fyk s CF fym fym fyd fyd b pmax a=a'

= = = = = = = = = = =

Armaturi 300 N/mm2 210 1.15 1.2 405 241.5 293.48 175 0.55 2.08 35 N/mm2

PC52 OB37

N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 % mm

PC52 OB37 PC52 OB37

fywk s CF fywd

Armatura transversala = 241.5 N/mm2 = = = 1.15 1.2 175 N/mm2

OB37

OB37

Calcul PARTER+ETAJ Armare longitudinal i transversal (procente de armare)

Nivel P P P P

Ax A B C D

Sectiune b h (mm) (mm) 500 650 650 500 500 650 650 500

Armare longitudinala Aalat Aatot 2 (mm ) (mm2) 603 1407 1407 603 1608 4825 4825 1608

Armare transversala Asw n etr s (mm) (mm2) 3.41 4.00 4.00 3.41 50.3 78.5 78.5 50.3 250 100 100 250

Procente de armare plat (%) 0.259 0.352 0.352 0.259 ptot (%) 0.692 1.207 1.207 0.692 petr (%) 0.137 0.483 0.483 0.137

Unde: -b,h = dimensiunile sectiunii stalpilor: bxh=500x500 mm - Aalat = aria de armatura pe o latura: Aalat=3 16=603 mm2 - Aatot = aria de armatura pe toata sectiunea: Aatot=8 16=1608 mm2 -netr = nr de ramuri de etrieri (2 ramuri verticale+2 oblice) = 2+2sin45 = 3.41 ramuri. - Asw = aria unui etrier: Asw=1 8=50.3 mm2 - s = pasul etrierilor: s=250 mm -

Eforturi secionale (M, V, N) in cazurile de ncrcri GS i SYN

Nivel P jos P jos P jos P jos Nivel E1 jos E1 jos E1 jos E1 jos

Ax A B C D Ax A B C D

MGS(kNm) -16.74 14.13 -14.13 16.74 MGS(kNm) -30.76 26.33 -26.33 30.76

VGS(kN) -19.04 16.41 -16.41 19.04 VGS(kN) -26.07 22.18 -22.18 26.07

NGS(kN) -1249.12 -1974.22 -1974.22 -1249.12 NGS(kN) -1061.16 -1688.88 -1688.88 -1061.16

MSYN(kNm) 646.14 1728.57 1728.57 646.14 MSYN(kNm) 506.06 1292.44 1292.44 506.06

VSYN (kN) 452.52 1183.39 1183.39 452.52 VSYN (kN) 438.77 1114.4 1114.4 438.77

NSYN (kN) 2172.46 1827.25 -1827.25 -2172.46 NSYN (kN) 1739.21 1383.88 -1383.88 -1739.21

Calculul lui | | (kNm) (kN) si daca:

Nivel P jos P jos P jos P jos Nivel E1 jos E1 jos E1 jos E1 jos

Ax A A B C D Ax A A B C D

d 0.40 0.40 0.40 0.40 d 0.34 0.32 0.32 0.34

qductil qneductil 3.56 3.64 3.64 3.56 2.19 2.21 2.21 2.19

Indeplinire prevederi 55% 100% 100% 55% Indeplinire prevederi 55% 100% 100% 55%

q 2.94 3.64 3.64 2.94 q 3.45 4.60 4.60 3.45

NEd (kN) 511.3 1472.9 2475.5 1986.9 NEd (kN) 557.6 1387.8 1989.9 1564.7

MEd (kNm) 202.7 488.4 460.1 236.2 MEd (kNm) 115.8 307.5 254.8 177.3

x (mm) 76.7 170.0 285.7 298.1 x (mm) 83.7 160.2 229.7 234.8

MRd (kNm) 198.00 633.00 704.00 206.00 MRd (kNm) 204.00 621.00 684.00 242.00

R3M 0.98 1.30 1.53 0.87 R3M 1.76 2.02 2.68 1.37

qductil qneductil 4.29 4.60 4.60 4.29 2.43 2.53 2.53 2.43

Calculul lui momentul capabil al stalpului de la parter, in sectiunea de jos (de la baza) (kNm) momentul capabil al stalpului de la parter, in sectiunea de sus. (kNm) momentul capabil al stalpului de la etajul 1, in sectiunea de jos. (kNm) momentul capabil negativ al grinzii peste parter in sectiunea din stanga nodului. (kNm) momentul capabil pozitiv al grinzii peste parter in sectiunea din dreapta nodului. (kNm) inaltimea libera a stalpului.

forta taietoare efectiva a stalpului

Nivel P jos P jos P jos P jos

Ax A A B C D

MRd,P jos (kNm) 198.00 633.00 704.00 206.00

E1-MRd,c jos (kNm) 204.00 621.00 684.00 242.00

E1-MRd,b st (kNm) 0.00 -338.66 -287.03 -282.90

E1-MRd,b dr (kNm) 198.22 382.03 330.40 0.00

MRj,P sus (kNm) 97.63 363.79 313.16 130.08

H0 (m) 2.27 2.27 2.27 2.27

Ved (kN) 130.2 439.1 448.1 148.1

fctd' S =S /h (N/mm2) i,cr i 0 1.11 1.17 1.26 1.34 1.72 1.01 1.05 1.88

QEb 0.59 1.17 1.13 0.54

VRd (kN) 153.37 511.66 531.42 168.40

R3V 1.18 1.17 1.19 1.14

R3V > 1 da da da da

Calculul lui

la nivelul parterului

Nivel P jos P jos P jos P jos

Ved (kN) 130.2 439.1 448.1 148.1

VRd

(kN)

min (VEd,VRd) (kN) 130.23 439.12 448.09 148.05 1165.50

VSYN (kN) 452.52 1183.39 1183.39 452.52

q 2.94 3.64 3.64 2.94

VSYN/q (kN) 153.69 324.68 324.68 153.69 956.72

153.37 511.66 531.42 168.40