Evaluarea forei seismice convenionale conform normativelor: P.

13-63, P100-78, P100-92, P100-1/2006 P13 63

Sarcina seismica orizontal total care acioneaz asupra unei construcii (fora tietoare la baza construciei) se determina cu formula:

S = cQ

n care:

A) c este coeficientul de seismicitate care se calculeaz cu formula:

c = K s 0.02.

Coeficienii care intervin in calculul coeficientului de seismicitate 1. K s coeficientul care introduce influenta gradului de seismicitate de calcul si se determina din tabelul de mai jos:
Gradul de seismicitate de calcul al construciei Ks

7 8 9

0.025 0.050 0.100

Gradul de seismicitate de calcul pentru construcii Gradul de seismicitate de calcul se stabilete pe baza: gradului de seismicitate al zonei in care este amplasata construcia; clasei de importanta a construciei.

Gradul de seismicitate al zonei se ia dup harta de macroraionare seismic a teritoriului R.P.R., data in STAS3684 63 Grade de intensitate seismica. Gradul de seismicitate de calcul, in funcie de gradul de seismicitate al zonei si de clasa de importanta a construciei, se stabilete dup tabelul de mai jos: Focani gradul 9; Ploieti gradul 8; Bucureti gradul 7; Craiova fr grad

Clasa de importanta

Caracterizare

Gradul de seismicitate de calcul pentru construcii cnd gradul de seismicitate al zonei este: 7 8 9 8 7 9 9 9 8

I II III

Construcii monumentale i construcii deosebit de importante, de importan republican Toate construciile cu excepia celor din clasele I, III, IV, V Cldiri industriale parter care nu conin utilaje costisitoare, construciile unitarilor energetice de interes local cu cel mult 50 de lucrtori, construcii pentru adpostirea animalelor de rase preioase Cldiri parter pentru locuine, administrative, comerciale si comunale Construcii a cror prbuire nu conduce la pierderea de viei omeneti, sau la deteriorarea de utilaje costisitoare, construcii zootehnice (cu excepia celor din clasa III), construcii cu caracter provizoriu (barci etc.)

8 7 7

IV

2. este coeficientul dinamic, determinat pentru cu un singur grad de libertate, in funcie de perioada proprie de vibraie a acestui sistem (modul de vibraie pentru care se face calculul) si de natura terenului de fundaie si care se stabilete in modul urmtor: - pentru terenuri de fundaie avnd presiunea admisibila la ncrcri fundamentale 0.9 2kg / cm 2 avem 0.6 = 3 (vezi figura de mai jos); T - pentru terenuri de fundaie avnd presiunea admisibila la ncrcri fundamentale < 2kg / cm 2 valorile lui din formula de mai sus se sporesc cu 25%, respectndu-se condiia 3 ; -

pentru terenuri de fundaie mloase, moi mbibate cu apa pana la nivelul fundaiilor, valorile lui din formula de mai sus se sporesc cu 50%, respectndu-se condiia 3.

3.0

Figura 1
=
0.9 T

0.6 0.3 1.5 T

Observaii:

In cazul localitilor pentru care exista hari de microraionare seismica in vigoare, ncadrarea intr-una dintre cele trei categorii de teren de fundaie se va face pe baza harii de microraionare; La construciile avnd fundaii de adncime pe piloi sau puuri, se va considera ca teren de fundaie pentru determinarea coeficientului terenul strbtut de piloi sau de puuri.
3. este coeficientul de echivalenta, prin care se face trecerea de la sistemul convenional cu un grad de libertate la sistemul real cu mai multe grade de libertate si care se determina astfel:
Nivel n Sn un

Qk

Nivel k

Sk

uk

Figura 2

n n Q u k k Qk k = n1 n unde: = n 1 n 2 2 Qk Qk uk Qk Qk k 1 1 1 1

- uk este deplasarea orizontala a axului structurii la nivelul k dup direcia de aciune a sarcinilor seismice, pentru modul de vibraie la care se face calculul;

uk este deplasarea la nivelul k raportata la deplasarea extremitii un superioare a structurii.

- k =
4. este coeficient care tine seama de influenta materialului si a structurii construciei asupra amortizrii prin frecare interioara a vibraiilor produse de sarcinile seismice si care se determina astfel:

- pentru toate construciile in afara de cele menionate mai jos = 1.0 ; - pentru construciile cu schelet in cadre de beton armat si construciile cu acoperi articulat pe stlpi de beton armat = 1.2 ; 3

- pentru construciile nalte, foarte flexibile, de tipul courilor de fum independente, castelelor de apa, antenelor de radio sau televiziune = 1.5 .
n

B) Rezultanta sarcinilor gravitaionale Q = Qk este de nivel Qk pentru toate nivele k

1

ale construciei si care se determina prin multiplicarea sarcinilor gravitaionale normale cu coeficienii de suprancrcare dai in tabelul de mai jos:
Nr. Crt. 1 2

Natura sarcinilor Sarcini permanente (inclusiv sarcinile permanente produse de utilaje) Sarcina de zpada a) Pentru rezervoare, depozite, elevatoare

Coeficientul de suprancrcare 1.0 0.8 1.0 0.8 0.8

Sarcini temporare

b) Pentru cldiri de locuit si social culturale c) Pentru cldiri industriale, in afara de sarcinile care intra la punctul 1

Observaii:
In toate cazurile care nu sunt indicate in tabelul de mai sus, coeficienii de suprancrcare se iau egali cu 0.8; La depozite si la cldirile industriale susinnd utilaje la care sarcinile temporare se considera difereniate pentru placi, grinzi si stlpi, se vor introduce sarcinile temporale considerate in calculul stlpilor, cu coeficienii din tabelul de mai sus; La cldirile civile si industriale de tipuri curente se admite, pentru simplificare ca, in locul multiplicrii sarcinilor normate cu coeficienii de suprancrcare din tabel, sa se introduc valoarea sarcinilor de calcul determinate pentru verificarea la sarcini fundamentale si climatice (sarcinile normate multiplicate cu coeficienii de suprancrcare prescrii pentru aceasta verificare) cu un coeficient global de reducere:

0.85 pentru cldiri civile si hale industriale parter; 0.80 pentru hale industriale etajate si depozite etajate.
n

C) Sarcina seismica orizontala totala S = S k , unde S k reprezint sarcina seismica

1

orizontala acionnd la nivelul k si care se determina prin distribuirea ncrcrii seismice totale S pe nlimea construciei ca mai jos:

- sarcina seismica totala S, calculata cu formula de mai sus se distribuie pe nlimea construciei cu formula de mai jos, pentru determinarea sarcinilor seismice orizontale de nivel S k :

Sk = S

Qk uk

Q u
k 1

=S
k

Qk k

Q
k 1

- sarcinile seismice orizontale de nivel S k pot fi determinate direct :

S k = ck Qk

unde: ck = K s k

cu K s , si avnd aceeai semnificaie ca mai sus;

k = uk

Qk uk Q u
k 1 1 n 2 k

= k

Qk k Q
k 1 1 n 2 k

, intre si k exista relaia: =

Q
k 1

In cazul cnd forte seismice orizontale de nivel S k se vor determina direct se va verifica si relaia S = S k 0.02Q . Daca aceasta relaie nu este ndeplinita sarcinile seismice
1 n

orizontale de nivel S k vor fi mrite proporional, pentru a fi verificata relaia S = 0.02Q .

Observaii:
Pentru construciile de tipuri curente, calculul sarcinilor seismice orizontale se admite sa se efectueze numai pentru modul propriu fundamental de vibraie al construciei; Pentru construciile zvelte, de tipul courilor de fum, castelelor de apa, turnurilor, antenelor de radio si tv, precum si in cazul construciilor etajate cu mai mult de 10 nivele si pentru toate construciile la care coeficientul pentru modul fundamental de vibraie este mai mic dect 0.6 este necesar ca sarcinile seismice orizontale sa fie determinate cu luarea in considerare a primelor trei moduri de vibraie proprie ale construciei. In acest caz, eforturile se determina separat pentru fiecare mod de vibraie, iar efortul total de calcul N intr-o seciune a unui element al structurii de rezistenta se calculeaz cu formula:
2 N = Na + 0.5( N b2 + N c2 ) unde N a , N b si N c sunt eforturile din seciunea considerata,

determinate pentru cele trei moduri proprii de vibraie; N a este cel mai mare in valoare absoluta dintre eforturile N a , N b si N c .

P100 78 Relaii generale pentru determinarea ncrcrilor seismice orizontale pentru structura de rezisten
ncrcrile seismice orizontale care acioneaz asupra construciei se determin pentru fiecare mod propriu de vibraie. ncrcrile care acioneaz la nivelul k (pe direcia gradului de libertate) corespunztor modului de vibraie r, se determina cu ajutorul relaiei: S kr = ckr Gk unde ckr = k s r kr in care:

1) ckr se numete coeficient seismic de nivel corespunztor nivelului k si modului de vibraie r; 2) k s coeficient seismic corespunztor gradului de protecie antiseismica a construciei. Reprezint raportul dintre acceleraia maxima a micrii seismice a terenului corespunztoare gradului de protecie antiseismica a construciei si acceleraia gravitaiei. Valorile lui k s se dau in tabelul de mai jos.
Valorile coeficientului Ks Gradul de protecie antiseismica la construciei Ks

6
0.07

6
0.09

7
0.12

7
0.16

8
0.20

8
0.26

9
0.32

Focani gradul 9; Ploieti gradul 8 ; Bucureti gradul 8; Craiova gradul 6 3) r coeficient dinamic corespunztor modului propriu de vibraie r al construciei. Acesta se determina in funcie de perioada proprie de vibraie a structurii Tr (pentru modul propriu de vibraie considerat) si de natura terenului de fundaie dup cum urmeaz:
- terenuri de fundare de rigiditate normala, r =

3 , respectndu-se condiiile Tr

0.75 r 2.0 , cu Tr exprimat in secunde;

pentru terenuri de fundare rigide: terenuri stncoase, straturi formate din depozite stabile de nisipuri, pietriuri sau argile de consistenta mare (straturi teriare sau mai vechi) etc., valorile coeficientului r se reduc cu 20%, respectndu-se inegalitatea de mai sus; pentru terenuri de fundare de rigiditate redusa: straturi formate din argile de consistente reduse (indicele de consistenta I c < 0.5 cu sau fr intercalaii de nisip sau alte formaiuni necoezive, nisipuri in stare afnata (grad de ndesare D < 0.33 ), loessuri cu umiditate ridicata ( w > 20% ) sau in cazul terenurilor argiloase sau nisipoase cu nivelul apei subterane ridicat (adncime < 5 m), valorile coeficientului r se majoreaz cu 30%, dar fr a depi insa valoarea limita r = 2.5 .
6

4) este coeficientul de reducere a efectelor ncrcrilor seismice innd seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderare in calcul rezultate din conlucrarea structurii cu elementele nestructurale si de efectul amortizrii vibraiilor. Valorile coeficientului sunt date in tabelul de mai jos.
Nr. Crt. 1 Cldiri cu structura rigida (perei portani de zidrie sau diafragme de beton armat, monolit sau prefabricat) sau semi rigida (diafragme conlucrnd cu cadre): pana la parter + 4 etaje ( 5 niveluri) si cu nlime total pn la 15 m peste parter + 4 etaje (>5 niveluri) si cu nlime total peste15 m 0.30 0.25 2 Cldiri etajate in cadre: 3 cu o singura deschidere cu mai multe deschideri cu o singura deschidere cu mai multe deschideri 0.25 0.20 0.20 0.15 0.25 0.35 0.35 Tipul de construcie si sistemul constructiv Coeficientul

Hale industriale cu un singur nivel si alte cldiri de tip hala: -

4 5 6

Silozuri si alte construcii speciale cu structura rigida Construcii nalte foarte flexibile, de tipul courilor de fum, turnurilor independente Castele de apa

Observaii:
1. Valorile coeficientului pentru cldirile etajate in cadre sunt stabilite considernd ca sau asigurat pentru structura condiii de ductilitate. 2. Pentru construciile metalice, valorile din tabel se reduc cu 20%.

5) kr este coeficientul de distribuie a forelor seismice, corespunztoare nivelului k si modului de vibraie r si care se determina cu ajutorul relaiei:

kr = ukr

G u
k

kr

G u
k 1

1 n

in care
2 kr

ukr este componenta dup gradul de libertate (k) a formei proprii corespunztoare modului de vibraie (r). Formele proprii se determina prin metodele dinamicii construciilor.
7

Nivel n

unI

unII unIII

Gk

Nivel k

ukI

unII unIII

Figura 5

r =1

r =2

r =3

6) Gk reprezint rezultanta ncrcrilor gravitaionale. 7) Rezultanta ncrcrilor seismice orizontale (fora tietoare de baza) se poate calcula fie prin nsumarea ncrcrilor seismice orizontale de nivel S kr , fie direct cu ajutorul relaiei:
S r = K s r r G
n

unde:

G = Gk , iar coeficientul de echivalenta r intre sistemul real si cel cu un grad de

1

libertate, corespunztor modului propriu de vibraie r, se determina cu relaia:

n Gk ukr = n 1 n = 2 Gk Gk ukr 1 1

G
k 1

kr

Observaii:
Eforturile in structura se calculeaz separat pentru fiecare mod propriu de vibraie r. De regula este suficienta considerarea primelor trei moduri de vibraie. Efortul total de calcul N intr-o seciune a unui element al structurii de rezistenta se determina cu relaia:

N=

N
1

2 r

in care

N r este efortul in seciunea considerata, corespunztor modului de vibraie r.

Determinarea ncrcrilor seismice orizontale pentru structurile de rezistenta ale cldirilor de tipuri curente
Prin structuri de tipuri curente se neleg acele construcii a cror perioada proprie fundamentala de vibraie este cel mult egala cu 1.5 sec. si anume: cldiri etajate de locuit si socioculturale avnd pana la 9 niveluri si nlimea maxima suprateran 30 m., hale industriale si zootehnice cu un singur nivel si cldiri industriale etajate avnd pana la 6 8

niveluri si nlimea maxima suprateran 25 m. Rezultanta S a ncrcrilor seismice orizontale se determina considernd modul fundamental de vibraie, cu ajutorul expresiei:

S = c G

in care:

c = K s se numete coeficient seismic global (al forei tietoare de baza); coeficienii si corespund modului fundamental de vibraie proprie.
Se admite determinarea simplificata a ncrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorilor coeficienilor seismici globali c dai in tabelul urmtor.
Nr. Crt. 1 Cldiri cu structura rigida (perei portani de zidrie sau diafragme de beton armat, monolit sau prefabricat) sau semi rigida (diafragme conlucrnd cu cadre): 2 pana la parter + 4 etaje ( 5 niveluri) si cu nlime totala pana la 15 m peste parter + 4 etaje (>5 niveluri) si cu nlime totala peste15 m 2 2 2 2 2 2 0.75 0.75 0.80 0.80 1.00 1.00 0.30 0.25 0.25 0.20 0.20 0.15 0.45 0.38 0.40 0.32 0.40 0.30 Tipul de construcie si sistemul constructiv

c / k s =

Cldiri etajate in cadre: cu o singura deschidere cu mai multe deschideri cu o singura deschidere cu mai multe deschideri

Hale industriale cu un singur nivel si alte cldiri de tip hala: -

Distribuia S a rezultantei ncrcrilor orizontale seismice pe nlimea construciei se face cu relaia: Gu Gh in care: Sk = S n k k S n k k Gk uk Gk hk
1 1

S k este ncrcarea orizontala seismica la nivelul k. Se aproximeaz forma proprie fundamentala a structurii printr-o variaie liniara.
Sn Nivel n un

Gk

Nivel k Sk

uk

uk

Figura 6
hk hk

P100 92 Relaii de calcul pentru determinarea ncrcrilor seismice orizontale pentru calculul structurilor de rezisten
Relaiile date in continuare servesc la stabilirea ncrcrilor statice echivalente utilizate in calculele inginereti obligatorii in cadrul metodei curente de proiectare. Aceste ncrcri considera implicit si simplificat influentele fenomenelor de comportare si deformare postelastica. ncrcrile seismice orizontale care acioneaz asupra construciei se determina pentru fiecare mod propriu de vibraie. In cazul particular in care oscilaiile proprii se produc intrun plan, rezultanta ncrcrilor seismice orizontale (fora tietoare de baza) corespunztoare direciei de micare considerate pentru teren si modului propriu de vibraie r este dat de:

S r = cr G unde: cr = k s r r in care:
1) cr este coeficientul seismic global corespunztor modului de vibraie r; 2) G este rezultanta ncrcrilor gravitaionale pentru ntreaga structura; 3) este coeficient de importanta a construciei funcie de clasele de importanta. Acetia difereniaz nivelurile de protecie antiseismica ale construciilor in funcie de clasele lor de importanta. Pe baza criteriilor de performanta construciile sunt mprite in patru clase de performanta. Construcii de importanta vitala pentru societate, a cror funcionalitate in timpul Clasa I

= 1.40
Clasa II

= 1.20

Clasa III

= 1.00
Clasa IV

= 0.80

cutremurului si imediat dup cutremur trebuie sa se asigure integral - spitale, staii de salvare, staii de pompieri; - cldiri pentru uniti administrative, centrale si judeene, cu rol de decizie in organizarea masurilor de urgenta dup cutremure; - cldiri pentru comunicaii de interes naional si judeean - uniti de producere a energiei electrice din sistemul naional - cldiri care adpostesc muzee de importanta naional Construcii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avndu-se in vedere consecinele acestora - celelalte cldiri din domeniul ocrotirii sntii; - scoli, cree grdinie, cmine pentru copii, handicapai, btrni; - cldiri care adpostesc aglomeraii de persoane: sli de spectacole artistice si sportive, biserici, centre comerciale importante; - cldiri care adpostesc valori artistice, istorice, tiinifice deosebite; - cldiri si instalaii industriale care prezint riscuri de incendii sau degajri de substane toxice; - cldiri industriale care adpostesc echipamente de mare valoare economica; - depozite de produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta a populaiei. Construcii de importanta normala (construcii care nu fac parte din clasele I, II, IV) - cladiri de locuit, hoteluri, cmine (cu excepia celor din clasa II) - construcii industriale si agrozootehnice curente. Construcii de importanta redusa - construcii agrozootehnice de importanta redusa; - construcii de locuit parter sau parter si etaj; - construcii parter diverse pentru creterea animalelor si pasrilor; - alte construcii civile si industriale care adpostesc bunuri de mica valoare si in care lucreaz un personal restrns.

10

Observaii:

Clasificarea construciilor in clasele de importanta din tabel nu este identica cu cea din STAS 10100/75; Tipurile de construcii care nu sunt prevzute explicit in tabel vor fi ncadrate intr-una din cele patru clase pe baza unei justificri tehnice date in tema de proiectare; In anumite situaii, unele componente ale cldirilor, inclusiv instalaii si echipamente ale acestora, se vor ncadra in clase de importanta diferite de cea a restului cldirii; Decizia de ncadrare a cldirilor in diferite clase de importanta se va lua de ctre beneficiar cu consultarea forurilor tehnice competente.
4) k s este coeficient funcie de zona seismica de calcul a amplasamentului si reprezint raportul dintre acceleraia maxima a micrii seismice a terenului (considerata cu o perioada de revenire de circa 50 de ani) corespunztoare unei zone seismice de calcul si acceleraia gravitaiei. Valorile coeficientului k s sunt date in tabelul de mai jos funcie de zonele seismice de calcul indicate in harta. Zona seismica de calcul A B C D E F

ks
0.32 0.25 0.20 0.16 0.12 0.08

Focani zona A; Ploieti zona B; Bucureti zona C; Craiova zona D

5) r coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibraie, funcie de compoziia spectrala a micrii seismice la amplasament; se determina in funcie de perioadele oscilaiilor proprii Tr ale construciilor si de caracteristicile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt Tc cu relaiile:

r = 2.5 pentru Tr Tc

r = 2.5 (Tr Tc ) 1 pentru Tr > Tc

11

r
2.5

Tc=1.5 sec Tc=1.0 sec

Figura 7

Tc=0.7 sec

1.0

0.7

1.0

1.5

2.2

2.5

3.0

Tr(sec)

6) coeficient de reducere a efectelor aciunii seismice innd seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderare in calcul, precum si de efectele de amortizare altele dect cele asociate structurii de rezistenta;
Tipul structurii A. Structuri din beton armat 1 Structuri in cadre etajate: - pereii de umplutura sunt tratai ca elemente structurale asigurndu-se conlucrarea cu elementele cadrului........................ - pereii de umplutura nu sunt tratai ca elemente structurale.......... 2 Hale industriale si alte structuri cu un nivel: - cu legturi rigide intre rigle si stlpi................................................ - cu legturi articulate....................................................................... 3 Structuri cu perei structurali.................................................................. 4 Structuri cu perei, stlpi si planee dala (fr grinzi).............................. 5 Construcii nalte de tipul courilor de fum............................................. 6 Castele de apa....................................................................................... 7 Silozuri................................................................................................... B. Structuri din zidrie 1 Structuri cu perei structurali din zidrie cu centuri si stlpiori............. 2 Structuri cu perei structurali din zidrie simpla..................................... 0.25 0.30 0.15 0.20 0.25 0.30
conform normativelor

Coeficientul

0.25 0.20

0.35 0.25

12

7) r coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate corespunztor modului propriu r (acest mod de definire este valabil pentru cazul particular al oscilaiilor plane;

n Gk ukr = k =1n 2 G Gk ukr

k =1

unde:

- ukr componenta dup gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r; - Gk rezultanta ncrcrilor gravitaionale ale nivelului k G = Gk ;
k =1 n

Vectorii proprii u kr ca si perioadele proprii Tr , se vor stabili pe baza metodelor dinamicii construciilor.
8) Rezultanta ncrcrilor seismice orizontale este parametrul principal prin care se coreleaz capacitile de rezistenta ale suprastructurii, infrastructurii, fundaiilor si terenului de fundare si prin care se evalueaz capacitatea de rezistenta la forte orizontale a ansamblului teren structura.

Distribuia pe verticala construciei a forei S r se face astfel cu ajutorul formulei:

S kr = ckr Gk unde:
- S kr este ncrcarea seismica care acioneaz la nivelul k pe direcia gradului de libertate corespunztor modului de vibraie r. - ckr = k s r kr in care:

kr = ukr

G u G u
k =1 k k =1 n k

kr

2 kr

Observaie:

Valorile S kr se pot obine si din distribuirea rezultantei S r a ncrcrilor orizontale seismice determinate ca mai sus cu relaia:

S kr = S r

Gk ukr

G u
k =1 k

kr

13

9) Eforturile, deplasrile etc. se calculeaz separat pentru fiecare mod propriu de vibraie r. In cazul analizei spectrale a oscilaiilor intr-un singur plan vertical este suficient, de regula, considerarea primelor trei moduri proprii. Efortul total de calcul intr-o seciune a unui element se determina cu relaia:

N=

N
1

2 r

in care

N r este efortul in seciunea considerata, corespunztor modului de vibraie r.

Observaie:

In cazul halelor parter cu pod rulant contravntuite in direcia longitudinala prin portale ductile se vor lua masuri pentru eventualitatea ca portalele ies din lucru. In acest scop structura halei, fr portale, se va asigura in direcie longitudinala, pentru un coeficient seismic de minimum 0.3k s 0.05 . Se recomanda ca alctuirea halei sa fie fcuta astfel (prin prevederea unor contravntuiri rigide in zona situata deasupra grinzilor de rulare) nct sa se asigure dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei cu stlpii plastificai att la baza lor, ct si in zonele de sub grinzile de rulare.

14

OPERAIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMIC

1. Stabilirea obiectivelor de performan. Stri limit obligatorii: SLU i SLS 2. Stri limit suplimentare. Prevenirea prbuirii i funcionare continu. 3. Precizarea condiiilor seismice pe amplasament 3 (accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stri limit. 4 COLECTAREA INFORMAIILOR - Cercetarea 4. C t caracteristicilor t i ti il construciei existente prin analiza documentelor construciei i cercetri pe teren

5a. Cunoatere limitat

5b. Cunoatere normal

5c. Cunoatere complet

6 Stabilirea factorilor de ncredere CF i a 6. valorilor de calcul ale rezistenelor 1

OPERAIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMIC

7. Evaluarea calitativ: verificarea traseului ncrcrilor; redundana; condiii de regularitate; alctuirea planeelor; alctuirea fundaiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluare strii de degradare a construciei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismic. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismic pentru elementele structurale i pentru ntreaga structur. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacitii structurii. Cerine de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismic n termeni de deplasare. 12. Evaluare final i formularea concluziilor. ncadrarea n clase de risc seismic. Stabilirea necesitii interveniei structurale.

OPERAIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMIC

1. Stabilirea obiectivelor de performan. Stri limit obligatorii: SLU i SLS 2. Stri limit suplimentare. Prevenirea prbuirii i funcionare continu. 3. Precizarea condiiilor seismice pe amplasament 3 (accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stri limit. 4 COLECTAREA INFORMAIILOR - Cercetarea 4. C t caracteristicilor t i ti il construc iei existente prin analiza documentelor construc iei i cercetri Stabilirea NIVELULUI DE CUNOA TERE pe teren

i a FACTORULUI DE NCREDERE
5b. Cunoatere normal

5a. Cunoatere limitat

5c. Cunoatere complet

6 Stabilirea factorilor de ncredere CF i a 6. valorilor de calcul ale rezistenelor 3

OPERAIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMIC

KL1 Cunoatere LIMITAT KL2 Cunoatere NORMAL KL3 Cunoatere COMPLET
Nivelul cunoaterii Alctuirea de detaliu
Pe baza proiectrii simulate n acord cu practica ti la l data d t realiz li rii ii construc t iei i i i pe baza unei inspecii n teren limitate Din proiectul de ansamblu original i verificarea vizual prin sondaj n teren sau dintr-un releveu complet al cldirii Din proiectul de execuie original incomplet i dintr-o inspecie n teren limitat sau dintr-o inspecie n teren extins Din proiectul de execuie original complet i dintr-o inspecie limitat pe teren sau dintr-o inspecie pe teren cuprinztoare

Factorul de ncredere d

Geometrie

Materiale

Calcul

CF

KL1

Valori stabilite pe baza standardelor l bil n perioada i d realiz li rii ii construc t iei i i valabile i din teste n teren limitate Din specificaiile de proiectare originale i din teste limitate n teren sau dintr-o testare extins a calitii materialelor n teren Din rapoarte originale privind calitatea materialelor din lucrare i din teste limitate pe teren sau dintr-o testare cuprinztoare

LF-MRS

CF=1,35

KL2

Orice metod, conform P100-1/2006

CF=1 20 CF=1,20

KL3

Orice metod, conform P100-1/2006

CF=1 00 CF=1,00

LF = metoda forei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de rspuns

OPERAIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMIC

7. Evaluarea calitativ: verificarea traseului ncrcrilor; redundana; condiii de regularitate; alctuirea planeelor; alctuirea fundaiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluare strii de degradare a construciei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismic. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismic pentru elementele structurale i pentru ntreaga structur. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacitii structurii. Cerine de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismic n termeni de deplasare. 12. Evaluare final i formularea concluziilor. ncadrarea n clase de risc seismic. Stabilirea necesitii interveniei structurale.

EVALUAREA PRIN CALCUL

Metodologii de evaluare:
Metodologia M t d l i de d nivel i l 1 (metod ( t d simplificat i lifi t) Metodologia de nivel 2 (metod de tip curent) M d l i de Metodologia d nivel i l 3 (metode ( d de d calcul l l neliniar) li i )

Criterii de alegere a metodologiei

datele disponibile (nivelul de cunoatere) complexitatea cldirii, d.p.d.v. structural funciunea, importana i valoarea cldirii nivelul de performan stabilit pentru cldire tipul sistemului structural
6

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Domeniul de aplicare:
construcii regulate n cadre de beton armat armat, cu sau fr perei de umplutur din zidrie cu pn la 3 niveluri, amplasate n zone seismice cu acceleraia terenului cu valori ag 0,12 g. construcii cu perei structurali din zidrie nearmat sau din zidrie confinat, cu planee din beton armat sau cu planee fr rigiditate semnificativ n p plan orizontal, , n condiiile precizate p n anexa D. construcii cu perei structurali dei de beton armat monolit (sistem fagure) cu pn la 5 niveluri, amplasate n orice zon seismic. construcii de d orice i tip i (ca ( sistem i structural l i material i l utilizat) ili ) amplasate n zone seismice cu acceleraia terenului ag = 0,08g. * Aplicarea p metodologiei g de nivel 1 la construciile de mai sus este valabil numai n cazul n care acestea aparin clasei de importan i expunere la cutremur III.

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Domeniul de aplicare:
Evaluarea E l simplificat i lifi t poate t fi utilizat tili t pentru t stabilirea t bili unor caracteristici globale ale unor construcii proiectate numai pentru ncrcri gravitaionale, ionale fr un sistem structural definit i identificabil pentru preluarea forelor orizontale seismice (c-iile interbelice cu schelet de b.a.) Evaluarea simplificat poate fi utilizat opional i pentru analiza unor construcii mai complexe sau mai importante, n scopul obinerii unor informaii preliminare.
8

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Aciunea seismic for lateral echivalent Di ib i Distribu ie simplificat i lifi a for f ei i seismice i i ntre elementele verticale Procedee simplificate pentru determinarea perioadelor proprii Procedee simplificate pt. determinarea eforturilor Verificri doar la Starea Limit Ultim (SLU) Factorul de comportare q depinde de natura structurii i a materialului din care este realizat
9

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Factorul de comportare q
Tipul de structur - structuri de beton armat - structuri cu schelet de beton armat n concepie gravitaional cu panouri de umplutur de zidrie - structuri din zidrie simpl (nearmat) - structuri din zidrie confinat (inclusiv cele proiectate conform P2-75: Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie, reglementare tehnic abrogat) - structuri de oel: - cadre necontravntuite - cadre contravntuite cu diagonale n X - cadre contravntuite cu diagonale g n V - cadre contravntuite excentric q = 4,0 q = 3,0 q = 1,5 q = 4,0 10 q q = 2,5 q = 2,0 q = 1,5 q = 2,0

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Perioada fundamental de vibraie

T1 = kT H
3 4

kT = 0,07 kT = 0,045 kT = 0,110 kT = 0,075 kT = 0,050 0 050 H

pentru structuri n cadre de beton armat pentru structuri cu perei de beton armat i perei de zidrie pentru structuri din oel n cadre necontravntuite pentru structuri din oel n cadre contravntuite excentric pentru structuri din oel n cadre contravntuite centric nlimea cldirii (n metri) deasupra seciunii unde se admite c se ncastreaz structura.

Alt Alternativ, ti pentru t structuri t t i din di cadre d de d beton b t armat t cu pn l la 10 niveluri i l i supraterane: t

T1 = 0,1 n
n - numrul de niveluri deasupra bazei construciei 11

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Valorile medii ale eforturilor unitare normale n seciunile stlpilor i pereilor, ilor produse de ncrcrile verticale, se determin pe baza ariilor aferente de planeu utiliznd valorile ncrcrilor considerate n gruparea de ncrcri care include aciunea seismic, conform CR 0-2005. Componenta forei axiale indirecte din aciunea seismic se ia n considerare numai pentru stlpii marginali. Valoarea acesteia se determin pe baza valorilor estimate ale forelor tietoare de la extremitile grinzilor adiacente stlpilor. g p
12

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Valorile medii ale eforturilor unitare tangeniale n elementele verticale ale structurii, structurii stlpi sau perei, i se determin cu relaia aproximativ:

Fb m = Ac
Fb fora tietoare de baz generat de aciunea seismic Ac suma ariilor pereilor dispui n direcia n care se face calculul sau suma ariilor seciunilor de stlpi ai cadrelor orientate pe direcia n care se face calculul
13

METODOLOGIA DE NIVEL 1

Gradul de asigurare structural seismic - R3 reprezint raportul ntre capacitatea i cerina structural seismic (n termeni de rezisten pt. metodologia de nivel 1). adm nadm V N ; R3 = R3 = m nm
0,4

adm = 1,4 f ctd valoarea admisibil a efortului unitar tangenial mediu n seciunile stlpilor i pereilor de beton armat nadm = 0,65 valoarea admisibil a forei axiale normalizate de compresiune n stlpi nadm = 0,35 valoarea admisibil a forei axiale normalizate 14 de compresiune n pereii de beton armat

EVALUAREA CALITATIV

Cu caracter orientativ, ncadrarea construciei n clase de risc n baza gradului de asigurare structural seismic - R3 (exprimat n procente) se face f conform f tabelului t b l l i:
Clasa de risc seismic - Rs I II III IV

Valori R3 (%)
< 35 35 65 66 90 91 100
* Pt. exemplificarea metodologiei de nivel 1 vezi Exemplu de evaluare seismic.pdf 15

Capitolul 7 Studiu de caz: evaluarea seismic i soluii de intervenie pentru o structur n cadre de b.a.

7.1.6. Evaluarea analitic prin calcul. Determinarea lui R3

Evaluarea prin calcul reprezint un procedeu cantitativ prin care se verific dac structurile existente, degradate sau nu, satisfac cerinele strilor limit considerate la aciunea seismic de calcul asociat acestora. ncadrarea n clasele de risc seismic se face pe baza valorii obinute pentru indicatorul R3 gradul de asigurare structural seismic. Noul cod de evaluare seismic P100-3/2008 prevede 3 metodologii de evaluare a construciilor, definite de baza conceptual, nivelul de rafinare al metodelor de calcul i de nivelul de detaliere al operaiunilor de verificare: Metodologia de nivel 1 reprezint o metodologie simplificat; Metodologia de nivel 2 este metodologia de tip curent utilizat uzual pentru construcii obinuite; iar Metodologia de nivel 3 utilizeaz metode de calcul neliniar i se aplic la construcii complexe sau de o importan deosebit, atunci cnd se dispune de datele necesare. Metodologia de nivel 3 este recomandabil i la construcii de tip curent datorit gradului de ncredere superior oferit de metoda de investigare sau n cazul n care clasificarea ntr-o grup de risc pe baza coeficientului R3 nu este evident. A. Evaluarea pe baza metodologiei de nivel 1 Conform P100-3/2008 metodologia de nivel 1 se poate aplica construciilor regulate n cadre de beton armat, cu sau fr perei de umplutur din zidrie cu pn la 3 niveluri, amplasate n zone seismice cu valori ag0,12g. Cu toate acestea, pentru exemplificare, metodologia de nivel 1 va fi utilizat ca un exerciiu ce permite o comparaie cu rezultatele celorlalte dou metodologii. n aceast metodologie evaluarea efectelor aciunii seismice de proiectare implic determinarea ntrun mod simplificat a eforturilor unitare normale i tangeniale n elementele verticale ale structurii. Aceste eforturi se mpart la eforturile unitare admisibile i se obin astfel valori diferite ale gradului
N V asociate forelor axiale i valori R3 asociate forelor de asigurare structural seismic: valori R3

tietoare. Pentru a determina valoarea acceleraiei normalizate de proiectare este necesar s se determine perioada fundamental de vibraie a structurii. Aceasta se estimeaz simplificat utiliznd una dintre ecuaiile:
T = kT H
3 4

= 0,07 19

0,65 s sau T = 0,1 n = 0,1 5 niveluri 0,50 s

Avnd n vedere c nlimea de nivel de 3,80 m este sensibil mai mare fa de cea uzual folosit pentru cldirile de locuine sau birouri i innd cont de seciunile relativ mici ale stlpilor, s-a considerat c prima ecuaie furnizeaz o valoare mai apropiat de cea real. Acestei perioade fundamentale i corespunde o acceleraie normalizat de proiectare de = 2,75 . Conform tabelului 6.1 din P100-3/2008, n metodologia de nivel 1 pentru structuri de beton armat valoarea factorului de comportare este q = 2,5 .

- 233 -

Capitolul 7 Studiu de caz: evaluarea seismic i soluii de intervenie pentru o structur n cadre de b.a.

Deoarece cldirea supus evalurii are o capacitate de peste 200 de persoane n aria total expus, se impune ncadrarea acesteia n clasa II de importan, caracterizat printr-un factor de importan de 1,20. ntruct suprafaa nivelului curent este de cca. 690 mp, iar pentru acest tip de construcie ncrcarea echivalent este de aproximativ 1,10 t/mp, rezult o mas total de aproximativ 3800 t i o for seismic static echivalent de:
Fb = I S d (T1 ) m = I a g (T1 ) 0.24 g 2 ,75 ( m g ) = 1,2 0 ,85 G g 2 ,5 g q

Fb = 0 ,27 G

= 0 ,27 3800 9 ,81

Fb 10000 kN

Simplificat distribuia pe vertical a forei seismice echivalente este asociat unei deformate liniare. Rezult: Tabelul 7.3. Distribuia forelor seismice de nivel Nivel E3 E2 E1 P D Masa de nivel mi (t) 759 759 759 759 759 nlimea de nivel zi (m) 18.93 15.13 11.33 7.53 3.73 Fora seismic de nivel Fi (kN) 3341 2671 2000 1329 659 Fora tietoare la nivelul i (kN) 3341 6012 8012 9341 10000

n metodologia de nivel 1 gradul de asigurare structural seismic asociat forelor tietoare din elementele verticale se determin cu relaia (8.1a) din P100-3/2008:
V R3 =

adm , q med

unde:

med reprezint efortul tangenial mediu, calculat ca raportul dintre fora tietoare de nivel
i aria total a seciunilor transversale ale stlpilor de la nivelul respectiv; iar adm este valoarea de referin admisibil a efortului unitar tangenial n elementele verticale.
0,4

Conform Anexei B din P100-3 egal cu adm = 1,4 f ctd , unde f ctd este rezistena de proiectare la ntindere a betonului. Astfel f ctd = 0 ,67 N / mm 2 pentru un beton asimilat unei clase C12/15 i pentru un factor de ncredere de CF=1,2, iar adm = 0 ,93 N / mm 2 . Pentru fiecare nivel al structurii rezult urmtoarele valori ale gradului de asigurare structural asociat forelor tietoare: - 234 -

Capitolul 7 Studiu de caz: evaluarea seismic i soluii de intervenie pentru o structur n cadre de b.a.
V Tabelul 7.4. Distribuia pe niveluri a gradului de asigurare structural R3

Nivel E3 E2 E1 P D

Fora tietoare la nivelul i (kN) 3341 6012 8012 9341 10000

Aria total a stlpilor Ac (m2) 6.67 6.67 7.71 8.58 9.84

Efortul tangenial mediu med (N/mm2) 0.50 0.90 1.04 1.09 1.02

V R3
0.74 0.41 0.36 0.34 0.37

Se observ c datorit variaiei seciunilor transversale ale stlpilor valoarea minim a gradului de
V = 0 ,34 . asigurare structural se nregistreaz la nivelul parterului unde R3

-----------------Pentru a calcula valorile gradului de asigurare structural asociate forelor axiale din stlpi este necesar s se determine valorile medii ale eforturilor unitare normale n seciunile stlpilor din ncrcrile verticale asociate gruprii de ncrcri care include aciunea seismic. ncrcrile gravitaionale se determin pe baza ariilor aferente de planeu, iar componenta forei axiale indirecte generat de fora seismic orizontal se ia n considerare numai pentru stlpii marginali. Avnd n vedere c n plan cldirea analizat are o form rectangular de 19 m x 42 m, este de ateptat ca valoarea forei axiale indirecte generat de aciunea seismic pe direcie transversal s fie superioar celei asociate micrii seismice pe direcie longitudinal. n consecin pentru a
N reduce volumul de calcule s-a optat pentru determinarea indicatorilor R3 doar la primele 2 niveluri

ale cadrului transversal curent. Astfel pe baza ariilor aferente ale stlpilor i considernd c n gruparea de ncrcri ce include aciunea seismic sarcina echivalent este de cca. 11 kN/mp de planeu, rezult urmtoarele valori ale forelor axiale:

- 235 -

Capitolul 7 Studiu de caz: evaluarea seismic i soluii de intervenie pentru o structur n cadre de b.a.

Aaf =15,1 m2

Aaf =22,1 m2

Aaf =24,5 m2

Aaf =17,4 m2

1080 kN

665 kN

970 kN

1215 kN

1350 kN

830 kN

Fig. 7.9 Fore axiale din ncrcri gravitaionale de lung durat Forelor axiale indirecte din aciunea seismic pe direcie transversal au fost calculate simplificat astfel:

S-a considerat c fora seismic se distribuie n mod egal la cele 10 cadre transversale, astfel nct fora seismic aferent cadrului transversal curent este egal Fbc .t . = 1000 kN . Considernd o distribuie triunghiular a forelor seismice de nivel, momentele globale de rsturnare la baz i respectiv la nivelul parterului sunt egale cu:

2 c .t . c .t . 2 Mr , D = Fb H = 1000 19 = 12667 kNm i 3 3

2 c .t . c .t . 2 Mr , P = Fb H H D = 1000 19 3.73 = 8937 kNm 3 3

Adoptnd, n mod acoperitor, ipoteza simplificatoare c momentul de rsturnare este preluat integral printr-un cuplu de fore axiale ce se dezvolt doar n stlpii marginali, rezult urmtoarele valori ale forelor axiale indirecte:

530 kN

c .t . Mr ,P = 8937 kNm

752 kN

c .t . Mr , D = 12667 kNm

B =16,85 m Fig. 7.10 Fore axiale indirecte din aciunea micrii seismice - 236 -

752 kN

530 kN

960 kN

765 kN

Capitolul 7 Studiu de caz: evaluarea seismic i soluii de intervenie pentru o structur n cadre de b.a.

Prin superpoziia forelor axiale din ncrcri gravitaionale cu cele indirecte generate de aciunea forei seismice pe direcie transversal orientat att n sens pozitiv, ct i negativ, rezult urmtoarele valori maxime ale forelor axiale de compresiune din stlpi:

N= b= h= fcd = = N= b= h= fcd = =

1195 350 600 12.5 0.46 1582 350 700 12.5 0.52

kN mm mm 2 N/mm

N= b= h= fcd = = N= b= h= fcd = =

970 500 400 12.5 0.39 1215 650 400 12.5 0.37

kN mm mm N/mm2

N= b= h= fcd = =

1080 500 400 12.5 0.43

kN mm mm N/mm2

N= b= h= fcd = = N= b= h= fcd = =

1295 350 600 12.5 0.49 1712 350 700 12.5 0.56

kN mm mm 2 N/mm

kN mm mm 2 N/mm

kN mm mm N/mm2

N= b= h= fcd = =

1350 650 400 12.5 0.42

kN mm mm N/mm2

kN mm mm 2 N/mm

Fig. 7.11 Eforturi axiale normalizate n stlpii primelor 2 niveluri Valoarea maxim a eforturilor axiale normalizate se nregistreaz n stlpul marginal din axul D i este max = 0 ,56 . Conform Anexei B din P100-3, pentru stlpi valoarea admisibil a forei axiale normalizate de compresiune este adm = 0 ,65 , astfel nct rezult c:
N = R3

adm 0 ,65 = max 0 ,56

N R3 = 1,16

n concluzie, n metodologia de nivel 1, gradul global de asigurare structural seismic este:

V N R3 = min R3 ; R3 = min(0 ,34 ; 1,16 )

R3 = 0 ,34 = 34 %

Clasa de risc seismic asociat punctajului obinut de indicatorul R3 se stabilete conform tabelului 7.5, ce reprezint o reproducere a tabelului 8.3 din codul P100-3: Tabelul 7.5. Valorile R3 asociate claselor de risc seismic Clasa de risc seismic
I < 35

II Valori R3 (%) 36 65

III 66 90

IV 91 100

Avnd n vedere valoarea factorului R3 = 34 % Corpul A al cldirii F.C.C.I.A se ncadreaz n clasa de risc seismic RsI, avnd un risc ridicat de prbuire la cutremurul de proiectare corespunztor strii limit ultime. - 237 -