Proiect Cba

Se cere sa se proiecteze structura de rezistenta in cadre de beton armat a unei constructii
multietajate cu urmatoarele caracteristici:

- 4 Deschideri : 5.90 m
- 6 Travei : 4.70 m
- Hparter : 3.50 m
- Hetaj : 2.90 m
- Terasa necirculabila
- Regim de inaltare P+8E
- Incarcarea utila pe plansee (functie de destinatia spatiilor) : Locuinte Categoria A:
plansee: qk=2 kN/m2; Qk=2 kN/m2;
scari: qk=24 kN/m2; Qk=24 kN/m2;
balcoane: qk=2.54 kN/m2; Qk=23 kN/m2
- Amplasament : BRAILA; ag=0.24g
- Materialul utilizat: beton minim clasa C20/25 si otel PC52 si OB37.

Note si observatii:
- Incarcarea utila pe planseu s-a ales conform SREN 1991-1-1/2006.
- Dupa acceleratia de varf a terenului, conform codului de proiectare P100-1/2006 s-a ales o
localitate/oras ce corespunde amplasamentului (Focsani).
- Functiunea constructiei este data de destinatia spatiilor create (birouri).
- Peretii exterior s-au realizat din zidarie de caramida sau BCA cu grosime de 30 cm.
- S-a realizat compartimentarea etajului current si a parterului. Peretii interiori s-au realizat din
zidarie de caramida sau BCA cu grosime de 25 cm.
- Coeficientii incarcarilor (utila, zapada, greutatile proprii ale elementelor), gruparea acestora si
clasa de importanta a constructiei se vor determina conform standardelor si normativelor in
vigoare.
- La nivelul terasei se va prevedea un atic perimetral cu dimensiuni de 15x90 cm pentru terasa
circulabila, realizata din beton armat.
- Se neglijeaza influenta data de variatiile de temperatura.

I. Precizarea datelor de proiectare

Se va realiza calculul si dimensionarea unei structure etajate P+8E cu structura in cadre din
beton armat. Cladirea are functionalitatea de locuinte si se afla amplasata in orasul Braila.
Functiunile cladirii:
Parter: locuinte (2 apartamente).
Etaje curente: locuinte (2 apartamente)
Terasa: necirculabila.
Traficul in cladire:
1 scara intr-o rampa.
1 lift de capacitate de 300 kg.
Amplasamentul cladirii:
Localitatea: Braila
Clasa de importanta si de expunere III (
I
= 1.0)
Conditii seismice: acceleratie terenului: a
g
= 0.24 g.

Incarcarea cu zapada
1) Evaluarea incarcarii din zapada : Evaluarea incarcarii din zapada s-a facut conform "Cod
de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", indicativul CR1 - 1 - 3 -2005
.Incarcarea din zapada este considerata ca actionand vertical pe proiectia orizontala a suprafetei
acoperisului, in zona aglomerata si zona neaglomerata
Evaluarea incarcarii din zapada pe acoperis in zona aglomerata

Valoarea caracteristica a incrcarii din zpad pe acoperi, s, pentru situaia de proiectare
permanent/tranzitorie se determin astfel:
s = Is i Ce Ct sk
unde:
Is factor de importanta pentru actiunea din zapada;
i este coeficientul de form al ncrcrii din zpad pe acoperi;
sk valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol [kN/m2], n amplasament;
Ce coeficientul de expunere al construciei n amplasament;
C t coeficientul termic.

Deoarece blocul de locuinte este o constructie ce se incadreaza in clasa III de importanta,
factorul de importanta se ia 1.
Aflandu-se in camp deschis, rezulta ca expunerea acesteia la actiunea zapezii este
completa iar coeficientul de expunere este egal cu 0.8.
Coeficientul termic Ct poate reduce ncrcarea dat de zpad pe acoperi n cazuri
speciale, cnd coeficientul global de transfer termic al acoperiului este ridicat (> 1 W/m2K) i
conduce la topirea zpezii. n aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determin prin
studii speciale i este aprobat de autoritatea naional competent. n toate celelalte cazuri
coeficientul termic este egal cu 1.
Valoarea coeficientului de form 1 pentru incarcarea din aglomerare exceptionala este
egala cu 0.8, acoperisul fiind sub forma de terasa.
sk este valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol n amplasamentul construciei
si se va lua 2.5 kN/m2 deoarece amplasamentul se afla la o altitudine mai mica de 1000 m, iar
este greutatea specific a zpezii si se considera egala cu 2 kN/m3.
s = Is i Ce Ct sk = 10.80.812.5=1.6 kN/m2

Evaluarea incarcarii din zapada pe acoperis in zona aglomerata

Valoarea caracteristica a incrcarii din zpad pe acoperi, s, pentru situaia de proiectare
permanent/tranzitorie se determin astfel:
s = Is i Ce Ct sk
Pentru ncrcarea din aglomerare excepional dezpad, este valoarea minim dintre:
1= h / sk = 20.90/2.5=0,72
1= b / ls =228.2/4.5=12.53
1 = 0.8.
unde b=max(b1,b2)=max(23.6 ; 28.2)=28.2 si ls= min(5 h, b, 15) = min(4.5 ; 28.2 ;
15)=4.5
Rezulta 1=0.8

s= 10.80.812.5=1.6 kN/m2

Incarcarea din vant
Evaluarea incarcarii din vant s-a facut conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii
vantului asupra constructiilor CR0-1-1-4-2012. Presiunea sau suctiunea vantului la inaltimea
ze deasupra terenului, pe suprafetele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determina
cu relatia:
W(ze)=

unde Is factorul de importanta expunere conform CR0-2012
qp(ze) - valoarea de varf a presiunii dinamice a vantului la o inaltime ze deasupra
terenului, produsa de rafalele vantului, se determina cu relatia:
(ze)=
q(ze) *qm (ze)

Cpq(ze) - factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului si se defineste ca fiind
raportul dintre valoarea de varf a presiunii dinamice a vantului (produsa de rafalele vantului) si
valoarea medie a presiunii dinamice a vantului (produsa de viteza medie a vantului)
Cpq(ze)=1+7 Iv(ze)
Iv(ze)=
pentru zminZeZmax;
Iv(ze=Zmin) pentru zeZmin;
qm(ze) - valoarea medie a presiunii dinamice a vantului la o inaltime (ze) si depinde de
rugozitatea terenului si de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului si se determina
cu relatia:
qm(ze)=C
(ze) qb
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului C
(ze), modeleaza variatia

presiunii medii a vntului cu naltimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate 0) n functie de valoarea de referinta a presiunii
dinamice a vntului:

C
(ze)=K
(ze)
pentru zminZeZmax;
C
(ze=Zmin) pentru zminZeZmax;

qb - valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului avand intervalul mediu de recurenta de
50 ani.
Deoarece acoperisul halei este acoperis cu doua pante:
- Acoperisul va fi mpartit n zone de expunere
- naltimea de referinta, ze va fi considerata egala cu h.
Cpe - coeficient dinamic de presiune pentru suprafete exterioare si pentru cladiri si parti
individuale de cladiri, depinde de aria suprafetei expuse.
Pt A<1 m2, Cpe=Cpe1
A>10 m2,Cpe=Cpe10
1<A<10 m2, Cpe=Cpe1+(Cpe10-Cpe1)log10A
Incarcarea din vant pe acoperis:
Inaltimea constructiei (ze)=h+hatic=26.7*0.9=27.6 m
W(ze)=
=1
Deoarece constructia se incadreaza in clasa de importanta III, factorul de importanta expunere
se va lua 1.
qp(ze)=
(ze)*
(ze) =0.791

(ze)=1+7 *
(ze) =2.22

(ze)=
pentru zminZeZmax;
Iv(ze=Zmin) pentru zeZmin;
(ze)=
(ze)* qb =0.356
(ze)=
(ze) *
=0.594 pentru zminZeZmax

C
(ze=Zmin) pentru zeZmin

Datorita amplasamentului in zona aglomerata, in orasul Braila, avand categoria IV, se iau
urmatoarele valori:
z0=1 ; zmin=10
=2.12
K
=0.054
qb=0.6 kPa
e=min(b;2h)=min(28.20;227.6)=min(28.20;55.2)= 28.20 m
b dimensiunea laturii perpendicular pe directia vantului
h inaltimea acoperisului
hp/h=0.9/26.7=0.033

In urma calculelor, rezulta urmatoarele valori pentru incarcarea din vant pe acoperis:
- Valoarea maxima pozitiva: w(27.60)= 0.0833 kN/m2
- Valoarea maxima negativa: w(27.60)= -0.643 kN/m

Incarcarea din vant pe peretii exteriori:
Evaluarea incarcarii din vant s-a facut conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii
vantului asupra constructiilor CR0-1-1-4-2012. Presiunea sau suctiunea vantului la inaltimea
ze deasupra terenului, pe suprafetele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determina
cu relatia:
W(ze)=

Datorita amplasamentului in zona aglomerata, in orasul Braila avand categoria IV, se iau
urmatoarele valori:
z0=1; zmin=10
=2.12
K
=0.054
qb=0.6 kPa
naltimea de referinta, ze va fi considerata egala cu h=27.6 m
e=min(b;2h)=min(28.20;227.6)=min(28.20;55.2)= 28.20 m
b dimensiunea laturii perpendicular pe directia vantului
h inaltimea acoperisului
e>d, rezulta suprafata se imparte in doua zone de expunere A si B astfel:

In urma calculelor, rezulta urmatoarele valori pentru incarcarea din vant pe peretii exteriori:
- Valoarea maxima pozitiva: w(27.60)= 0.333 kN/m2
- Valoarea maxima negativa: w(27.60)= -0.578 kN/m2
1. Verificarea deplasarilor

Conform P 100-1/2006

Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop meninerea funciunii
principale a cldirii in urma unor cutremure, ce pot aprea de mai multe ori in viata
construciei, prin limitarea degradrii elementelor nestructurale si a componentelor
instalaiilor construciei. Prin satisfacerea acestei condiii se limiteaz implicit si costurile
reparaiilor necesare pentru aducerea construciei in situaia premergtoare seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

-deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata SLS

- factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai scurt a aciunii
seismice. Valoarea factorului este: 0.4 pentru cldirile ncadrate in clasele I si II de importanta
0.5 pentru cldirile ncadrate in clasele III si IV de importanta.
q - factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9)
d
re
- deplasarea relativa a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub
ncrcri seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia n considerare numai
componenta deformaiei care produce degradarea pereilor nrmai, extrgnd
partea datorat deformaiei axiale a elementelor verticale in cazul in care aceasta
are o contribuie semnificativa la valoare deformaiei totale. Rigiditatea la
incovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizat pentru calculul
valorii dr, se va determina conform tabelului E.1.
-valoarea admisibila a deplasrii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice

elementelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admis
poate fi selectat conform tabelului E.2.

= 0.5;
(pentru tipul de componente nestructurale: Materiale fragile

atasate structurii.)
h inaltimea de nivel.

Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de viei
omeneti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aprea in viaa unei
construcii, prin prevenirea prbuirii totale a elementelor nestructurale. Se urmrete
deopotriv realizarea unei marje de sigurana suficiente fata de stadiul cedrii elementelor
structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata ULS

q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9)
definit in cadrul paragrafului E.1. In lipsa datelor care s permit o evaluare mai
precis, rigiditatea la ncovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizat
pentru calculul valorii dr, se consider egal cu jumtate din valoarea
corespunztoare seciunilor nefisurate, adic 0,5EcIc
c coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T<Tc (Tc este
perioada de control a spectrului de rspuns) deplasrile seismice calculate in
domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare rspunsului seismic
elastic. Valorile c se aleg conform relaiei (E.3.).

valoare admisibila a deplasrii relative de nivel, egal cu 0,025h (unde h este

nlimea de nivel)

Sd(t) q (t) ag Hp c Te T
0,10 6,75 1,00 2,75 0,24 0,40 3,40 1,333333 1,50 1

3,2 4,5
5,8 10,3
5,9 16,2
5,7 21,9
5,1 27
4,2 31,2
3,4 34,6
2,4 37
1 38
VERIFICAREA DEPLASARILOR
X dr_SLS dr_SLU
1 0,002382 se verifica 0,007941 se verifica
Y dr_SLS dr_SLU

Predimensionarea elementelor structurale
In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionare a elementelor structurale
are o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcari gravitationale si la masa
cladirii.
Predimensionarea ( proiectarea preliminara ) este un ansamblu de operatii prin care se
stabilesc, intr-o prima aproximatie, dimensiunile sectiunilor de beton armat ale elementelor
structurale. Cu cat aprecierea initiala a dimensiunilor necesare ale elementului este mai buna, cu
atat modificarea lor in fazele urmatoare ale proiectarii va fi mai putin insemnata, la limita nula.
Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la rigidtate (sageti admisibile), de
ductilitate sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice.
Predimensionarea placii:
Predimensionarea se bazeaza pe trei criterii de performanta:
1. Criteriul de rigiditate necesar pentru a limita deformatia elementelor sub deformatiile
posibile in conditii normale de exploatare ale constructiei
2. Criteriul de rezistenta necesar pentru a obtine o solutie economica, acest criteriu este
caracterizat prin impunerea unor procentaje optime de armare, functie de tipul si de dimensiunea
elementelor.
3. Crtiueriul de ductilitate necesar pentru obtinerea unei capacitate de nedistribuire a
eforturilor in timpul unor solicitari peste nivelul conditiilor normale de exploatare ale
constructiilor
Se noteaza:
L
0
lungimea;
t
0
latimea;
P - perimetrul placii (ochiului de placa);
h
p
grosimea placii;
P = 2(L
0
+t
0
) => h
p
= P/180 + (12) [cm]
Pentru criteriul de izolare fonica:
h
p
min
= 14 cm
h
p
final
= max(h
p
, h
p
min
)
L
0
=D-0.30=5.90-0.20=5.70 m
t
0
=T-0.20=4.70-0.20=4.50
P=2L
0
+2t
0
=20.40 m
h
pl
=20.40/180+2=13.33 cm
h
pl
=min(L
0
;l
0
)/40=min(5.90;4.70)/40=4.70/40=11.75 cm
Se va considera grosimea placii de 14 cm.

1
Hidroizolatie cu
membrana PVC
0,0015 12,6 0,0189 1,35 0,025515
2
Membrana de
separatie
0,0019 1,57 0,002983 1,35 0,004027
3 Termoizolatie 0,2 0,32 0,064 1,35 0,0864
4
Bariera aer si
vaporilor
0,004 11,25 0,045 1,35 0,06075
5 Sapa 0,03 22 0,66 1,35 0,891
6 Placa beton armat 0,14 25 3,5 1,35 4,725
7 Rigips 0,0125 7,32 0,0915 1,35 0,123525
4,382383 5,91622
1 0,75 1,5 1,125
2 1,5 0,4 0,6
7,64122
Grosime
strat
h [m]
1 Finisaj 0,07 0,22 0,0154 1,35 0,02079
2 Placa beton armat 0,14 25 3,5 1,35 4,725
3 Pereti despartitori 1,5 1,35 2,025
0,21 5,0154 6,77079
1 Incarcari utile 3 1,5 4,5
11,2708
Planseu curent
Permanente
Nr. Crt. Denumire straturi

[KN/m
3
]
Fk (*h)
[KN/m
2
]
Total general
Fd (*Fk)
Total
Variabile
Calculul incarcarilor pe planseu
Variabile
Utile
Zapada
Total
Planseu terasa
Permanente
Nr. Crt. Nume strat
Grosime
strat [m]

[KN/m
3
]
Fk ( *h)
[KN/m
2
]
Fd
(*Fk)
[KN/m2]
Total permanente
Predimensionarea grinzilor
Se face considerand conditiile de rigiditate si arhitecturale. Se poate alege sectiunea
transversala pentru grinda pe directia transversala si longitudinala. Se realizeaza folosind
formulele:
h
gr
= (
) L
b
gr
= (
) h
gr

L
0
=distanta intre stalpi (longitudinala si transversala)
h
g
=inaltimea grinzii
b
g
=latimea grinzii
Grinda transversala: L
0
=5.90-0.30=5.60 m
h
gr
== (
) 5.90 => h
gr
=60 cm
b
gr
= (
) 60 => b
gr
=35 cm
Grinda longitudinala: L
0
=4.70-0.30=4.40 m
h
gr
== (
) 4.40 => h
gr
=50 cm
b
gr
= (
) 40 => b
gr
=35 cm
Se vor considera sectiunea de 60 cm x 35 cm pentru grinda transversala si sectiunea de 50 cm x
35 cm pentru cea longitudinala.

Predimensionarea stalpilor
Criteriul de predimensionare este in cazul stalpilor, acela legat de asigurarea ductilitatii
locale prin limitarea eforturilor medii de compresiune si se face conform Codului P100-2011.
Fortele axiale din stalpi se determina in functie de pozitia in structura acesteia si de ariile
aferente.
In urma predimensionarii se obtin urmatoarele sectiuni: pentru stalpul de colt 700 cm x 700
cm, pentru stalpul perimetral 700 cm x 700 cm iar pentru cel central 800 cm x 800 cm.
1.3 Predimensionarea stalpilor

Pentu a limita eforturile si pentru a asigura rezistenta structuala chiar si in cazul unor
cutremure severe, este necesar ca elemenlele sa reziste si in cazul unor defomatii sefinificative.
Capacitatea elementelor structurale de a prelua deformatii post-elastice fara diminuarea
semnificativa a rezistentei este cuantificata in temeni de ductilitate.
Ductilitatea elementelor include abilitatea elementelor de a prelua deformatii
semnificative
si de abilitatea de a aborbi energie prin comportament histeretic.
Prezenta fotelor axiale de compresiune poate reduce ductilitatea si de aceea se impune
limitarea eforturilor medii de compresiune in stalpi.

Evaluarea fortelor axiale in stalpi
Pentru predimensionarea sectiunilor stalpilor, evaluarea incarcarilor se face considerand
valori nomate pentru incarcari.
Pentru predimensionarea stalpilor, greutatea proprie a stalpilor se va evalua in urma
alegerii
unor dimensiuni initiale a acestora,
Stalpii de colt si cei marginali se aleg, de regula cu dimensiuni ale laturilor reduse fata de
stalpii centrali.
Dupa evaluarea fortei axiale la baza stalpilor de la fiecare nivel, se poate determina
sectiunea de beton necesara tinand cont de limitarile de eforturi pentru fiecare categorie de
stalpi.

Aria aferenta [m2] 6,93 Aria aferenta [m2] 13,87 Aria aferenta [m2] 27,73
N terasa 114,24 N terasa 178,32 N terasa 309,79
N planseu [kN/etaj] 179,05 N planseu [kN/etaj] 287,02 N planseu [kN/etaj] 476,55
N total 1546,68 N total 2474,46 N total 4122,23
n 0,27 n 0,42 n 0,35
Predimensionare stalp de colt Predimensionare stalp perimetral Predimensionare stalp central
q terasa [kN/mp] 7,64 q terasa [kN/mp] 7,64 q terasa [kN/mp] 7,64
q planseu [kN/mp] 11,27 q planseu [kN/mp] 11,27 q planseu [kN/mp] 11,27
G pereti (0,3) [kN/ml] 17,978 G pereti(0,25) [kN/ml] 14,98125 G pereti(0,25) [kN/ml] 29,9625
G pereti (0,3) [kN/ml] 21,683 G pereti (0,3) [kN/ml] 43,365 G pereti(0,3) [kN/ml] 36,1375
h' st [m] 2,9 h' st [m] 2,9 h' st [m] 2,9
Rc [N/mm2] 18 Rc [N/mm2] 18 Rc [N/mm2] 18
gama bet [kN/mc] 25 gama bet [kN/mc] 25 gama bet [kN/mc] 25
hT [m] 0,6 hT [m] 0,6 hT [m] 0,6
bT [m] 0,35 bT [m] 0,3 bT [m] 0,35
Deschidere T [m] 5,9 Deschidere T [m] 5,9 Deschidere T [m] 5,9
hL [m] 0,5 hL [m] 0,5 hL [m] 0,5
bL [m] 0,35 bL [m] 0,35 bL [m] 0,35
Deschidere L [m] 4,7 Deschidere L [m] 4,7 Deschidere L [m] 4,7
b propus [m] 0,7 b propus [m] 0,7 b propus [m] 0,8
PREDIMENSIONARE STALPI
Predimensionare stalpi
Valori cunoscute Valori cunoscute
Predimensionare stalpi Predimensionare stalpi
Valori cunoscute
Calculul planseelor peste etajul curent
Bazele teoretice si metodele numerice ale calculului placilor plane respecta principiile teoriei
elasticitatii in practica, se utilizeaza tabele cu coeficienti, conform STAS 10107-2/91 pentru
placi dreptunghiulare cu o incarcare uniform distribuita.
Se considera simplu rezemari sau incastrati perfecte in lungul celor patru laturi si pot aparea
sase cazuri, dar in cazul nostru vor fi placi rezemate pe tot conturul planseului.
Placile sunt continue pe doua directii iar incarcarea aplicata distribuit pe suprafata planseului
are o component principal permanenta si una temporara.
Incarcarea permanenta actioneaza dupa o singura schema, aceea cu distributie uniform ape
toata suprafata planseului.
Incarcarea temporara poate ocupa orice pozitie pe suprafata. Ea actioneaza de fiecare data pe
panouri intregi si este dispusa in pozitiile ce determina momentele incovoietoare maxime in
campurile sau reazemele considerate.
Incarcarile permanente provin din: greutatea proprie a placii, pardoseala si strat support, pereti
despartitori ce descarca direct pe placa, tencuiala si finisaje de plafon.
Incarcarile temporare sunt construite preponderant la etajul curent din incarcari utile iar pe
terasa se tine de cont de zapada.

Formule folosite:
1- Se considera tate laturile planseului simple rezemate pentru tate placile (tip 1)

2- Se considera doua laturi incastrate si doua simple rezemate pentru placile (tip 4)

3- Se considera trei laturi incastrate si una simple rezemata (tip 5)

4- Se considera toate laturile incastrate (tip 6)

ochi placa tip l1 l2 40 41 42 43 44 45
1,6,19,24_4 4,70 5,90 1,26 0,0389 0,0377 0,0115 0,0124 0,0935 0,0462
l1 l2 50 52 51 54 53
2,3,4,5,20,21,22,23_5 4,70 5,90 0,80 0,0100 0,0095 0,0310 0,0366 0,0741
l1 l2 50 51 52 53 54
7,12,13,18_5 4,70 5,90 1,26 0,0329 0,0314 0,0126 0,0820 0,0445
l1 l2 60 61 62 63 64 65
8,9,10,11,14,15,16,17_6 4,70 5,90 1,26 0,0230 0,0287 0,0080 0,0080 0,0690 0,0336
SCHEMA 1
Mom in camp
evaluarea mom placa tip-4 ;5
q1 ochi placa
1,6,19,24_4 M1_4 M2_4 w
5,34 2,57 0,002
2,3,4,5,20,21,22,23_5 M1_5 M2_5 w
4,39 2,12 0,001
7,12,13,18_5 M1_5 M2_5 w
4,45 2,81 0,002
8,9,10,11,14,15,16,17_6 M1_6 M2_6 w
4,07 1,79 0,001
6,41
Mom. Camp
evaluare mon schema 2
ochi placa tip l1 l2 10 11 12 13
1.24_1 4,70 5,90 1,26 0,0767 0,0595 0,0192 0,0192
SCHEMA 2
ochi placa
q2 1.24_1 M1_1 M2_1 w
1,13 1,48 0,75 0,001
Mom. Poz
ochi placa M1X fin MY2 fin
1,6,19,24 6,82 3,32
2,3,4,5,20,21,22,23 5,87 2,87
7,12,13,18 5,93 3,56
8,9,10,11,14,15,16,17 5,54 2,54

ochi placa tip l1 l2 43 44 45
1,4,19,24_4 4,70 5,90 1,26 0,0197 0,0787 0,0608
l1 l2 53 54
2,3,4,5,6,7,8_5 4,70 5,90 0,80 0,0741 0,0366
l1 l2 53 54
7,12,13,18_5 4,70 5,90 1,26 0,0741 0,0366
l1 l2 64 65
8,9,10,11,14,15,16,17_6 4,70 5,90 1,26 0,0690 0,0336
Mom pe reazem
ochi placa
q1 1,6,19,24_4 M1_4 M2_4 w
-11,15 -13,57 0,001
2,3,4,5,20,21,22,23_5 M1_5 M2_5 w
-10,50 -8,17 0,001
7,12,13,18_5 M1_5 M2_5 w
-10,50 -8,17 0,001
8,9,10,11,14,15,16,17_6 M1_6 M2_6 w
-9,77 -7,50 0,001
6,41
Mom.
evaluare mon schema 2
ochi placa tip l1 l2 20 21 22 23 24
1.24_2 4,70 5,90 1,26 0,0602 0,0461 0,0191 0,0199 0,0616
1..24_2 4,70 5,90 0,80 0,0179 0,0427 0,0127 0,0427 0,1010
SCHEMA 2
ochi placa
q2 1.24 M1_1 M2_1 w
1,13 -1,53 -3,96 0,0006
Mom. Poz
ochi placa M1X fin M2y fin
1,4,19,24 -12,68 -17,53
2,3,4,5,6,7,8 -12,03 -12,12
7,12,13,18 -12,03 -12,12
8,9,10,11,14,15,16,17 -11,30 -11,46

h0 Rc Ra b
110 15 210 1000
placa. Xi_x [mm] Xi_y [mm] bare / ml x bare / ml y Aa_ef[mm^2] X Aa_ef[mm^2] Y
1,6,19,24 4,21 2,03 86 66 226,00 170,00
2,3,4,5,20,21,22,23 3,62 1,75 86 66 226,00 170,00
7,12,13,18 3,65 2,18 86 66 226,00 170,00
8,9,10,11,14,15,16,17 3,41 1,55 88 66 226,00 170,00 243,77
155,84
110,63
260,88
PT. MOM. IN CAMP
Aa_nec x [mm^2]
300,94
258,34
Aa_nec y [mm^2]
145,01
125,34
placa. Xi_x [mm] Xi_y [mm] bare / ml x bare / ml y Aa_ef[mm^2] X Aa_ef[mm^2] Y
1,6,19,24 7,97 11,19 810 810 628,00 628,00
2,3,4,5,20,21,22,23 7,55 7,61 810 810 628,00 628,00
7,12,13,18 7,55 7,61 810 810 628,00 628,00
8,9,10,11,14,15,16,17 7,08 7,18 810 810 628,00 628,00
539,13
505,63
543,69
512,61
PT. MOM PE REAZEM
Aa_nec x [mm^2] Aa_nec y [mm^2]
569,48
539,13
799,38
543,69
Calculul riglelor de cadru

4.1 Dimensionarea armaturilor longitudinale

Diagramele de momente infasuratoare pe rigle se stabilesc pe baza rezultatatelor
calculului
static si a urmatoarelor conditii:
- sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor corespund sectiunii de la
fata reazemului;
- situatiile de soliciare considerate corespund gruparilor fundamentale si respectiv speciale
de incarcari.

Se vor considera digramele de momente corespunzatoare din gruparea fundamentala si
diagramele de momente din guparea speciala pentru actiuni seismice pe directia riglei in ambele
sensuri.
Se admit redistributii ale momentelor intre extremitatile riglelor de Ia fiecare nivel al
cadrului, in limita a 30% din valoarea acestora cu conditia ca in urma redistributiei valoarea
sumei momentelor de dimensionare la extremitatile riglelor sa nu fie inferioara valorii sumei
corespunzatoare momentelor rezultate din calculul structurii.
Riglele structurilor in cadre se dimensioneaza si se verifica la starile limita ultime
conform prevederilor din STAS 10107-90:

;

Valorile de calcul (de dimensionare) ale momentelor incovoietoare in campul grinzilor
ca si valorile fortelor taietoare de calcul in fiecare deschidere, se determina pentru fiecare sens
de actiune al fortelor seismice, considerand ca in sectiunile critice, de la extremitati (unde se
initiaza curgerea armaturilor intinse) se aplica momentele capabile din aceste sectiuni avand
acelasi sens de rotire.
Pentru sectiunile din campuri se va considera conlucrarea dintre grinda turnata monolit si
placa dupa cum urmeaza.
- Daca
se accepta ca
;
- Daca
se accepta ca
;
In care
reprezinta distanta intre doua sectiuni consecutive de moment incovoietor nul

(pentru grinzi continue
in deschiderile marginale, respectiv
in
deschiderile interioare);

Armatura longitudinala se dimensioneaza folosindu-se urmatoarele relatii:
-
);
- Daca
se considera in calcul sectiunea dreptunghiulara

- Daca
se considera in calcul sectiunea in forma T;

- In cazul
iar

Prevederi de normativ (STAS 10107) referitoare la armarea longitudinala a riglelor de cadru

La proiectarea armaturilor longitudinale ale riglelor de cadru trebuie respectate o serie de
reguli referitoare la distantele intre armaturi pe latimea grinzii si distantele pe inaltimea grinzii
intre barele suprapuse cand armaturile se dispun pe mai multe randuri, pentru a permite
patrunderea in bune conditii a betonului intre armaturi, la turnare.

Diametrul minim folosit pentru armaturile longitudinale de rezistenta este: 10 mm.

Distantele libere intre bare trebuie sa fie cel putin egale cu diametrul barelor si cel putin
egale cu 30mm pentru armaturile de la fata superioara (fata prin care se toama betonul) si 25mm
pentru armaturile de la fata inferioara. Unul din spatiile dintre barele de la partea superioara (de
preferinta in axul grinzii) se majoreaza la cel putin 50mrn, pentru a permite introducerea
pervibratorului.

Se recomanda ca armaturile sa fie dispuse pe cel mult doua randuri. In cazurile speciale
cand sunt necesare si armaturi pe al treilea rand, acestea se dispun la distante din ax in ax
duble fata de cele admise pentru barele de pe primele doua randuri. Totodata in figura se
observa grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armaturilor, in
cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasa C16/20.
Barele de pe randurile 2 si 3 vor fi dispuse in acelasi plan vertical cu cele de pe primul rand.
Distanta intre axele barelor, in zonele intinse, de regula trebuie sa fie de maxim 200 mm.
Procentul minim de armare in zonele intinse pentru riglele de cadru participante la structuri
antiseismice, in zonele seismice de calcul A... E, pentru armaturile de preluare a momentelor
negative pe reazeme este
, iar pentru celelalte armaturi intinse este
;
In sectiunile de reazem ale riglelor de cadru participante la structuri antiseismice,
raportul
dintre cantitatea de armatura de la partea inferioara si cea de la partea superioara trebuie sa
fie cel putin 0.3 la constructii in zonele seismice de calcul D si E si cel putin 0.4 pentru
cele din zonele A, B. C.

La grinzi obisnuite se recomanda ca armarea longitudinala sa fie realizata din bare
drepte, fara bare inclinate. Se recomanda sa se foloseasca numai 2, cel mult 3 diametre diferite
de bare.

In portiunile in care grinzile nu necesita armaturi longitudinale de rezistenta la partea
superioara se prevad armaturi de montaj, si anume cate o bara la fiecare colt de etrier. La
grinzile cu inaltime peste 700 mm, pe fetele Iaterale ale acestora se prevad armaturi de montaj
intermediare, la distante de cel mult 400 mm pe inaltimea grinzii, legate intre ele prin agrafe
transversale, dispuse din doi in doi etrieri.

Diametrele minime admise ale armaturilor longitudinale de montaj nu vor fi mai mici
decat diametrul etrierilor.

In unul si acelasi element, in cazul in care se realizeaza pe santier, este recomandabil sa
se
utllizeze numai doua cel mult trei diametre diferite, pentru armatura principala de
rezistenta in scopul evitarii unor confuzii la montarea armaturilor.

4.1 Dimensionarea armaturilor transversale

Stabilirea diagramelor de forta taietoare infasuratoare pe rigle are in vedere evitarea
ruperilor casante, prin cedari in sectiuni inclinate, in cazul unor cutremure de mare intensitate
care conduc la solicitari peste limita de comportare elastica a elementelor.
Stabilirea valorilor fortelor taietoare asociate momentelor capabile se face cu relatia:

distanta intre articulariile plastice

Nota: Momentele capabile se determina in functie de armaturile efective din rigla si de armatura
din placa (paralela cu armatura longitudinala din grinda si dispusa in latimea de placa
considerand rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 20%.

se determina pentru ambele sensuri ale actiunii seismice pe directia riglei.

Reguli constructive pentru armaturi transversale

Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sarma:
d /4 din diametrul maxim al armaturilor longitudinale;
6 mm pentru grinzi cu h 800 mm;
8mm pentru grinzi cu h > 800 mm;
La grinzile cu latime peste 400 mm se prevad etrieri cu minimum patru ramuri. Se
prevad etrieri inchisi pe toata lungimea grinzilor independente, fara placa la talpa superioara;

Se prevad etrieri in zonele in care exista armaturi de rezistenta si la partea superioara a
grinzilor care fac parte din plansee sau au placa la talpa superioara (sectiuni in forma de T);

Distantele maxime admise intre etrieri (STAS 10107/0):
(In care d este diametrul minim al armaturilor longitudinale din zona comprimata) pe
portiunile pe care exista armatura comprimata rezultata din calcul;
sau
ln in zonele plastice potentiale ale riglelor de cadru participante la

structuri antiseismice; .
sau
inrestul cazurilor;

Distanta intre etrieri in zona plastica nu va depasi:

(conform Pl00-1)
Nota: Se considera zone plastice potentiale, in general, zonele de la extremitatile riglelor.
Lungimea zonei plastice potentiale se considera
; (1,5h conform P 100)

De regula, lungimea zonei plastice potentiale se masoara de la fata reazemului. In
situatiile cand printr-o armare mai puternica in imediata vecinatate a reazemului, sau
printr-o variatie a inaltimii grinzii se ajunge ca sectiunea critica la moment negativ sa se
deplaseze de la extremitatea riglei la o distanta mai mare sau egala cu inaltimea grinzii,
pozitia zonei plastice potentiale se considera incepand cu 0.5h de la fata reazemului
(Anexa J STAS 10107/0-90).

In cazurile cand sub actiunea seismica intervin zone plastice potentiale in campul
riglelor, lungimea plastica potentiala se considera simetrica in raport cu sectiunea
critica.

Grinzile transversal

h[mm] h0[mm] b[mm] Rc [N/mm^2] Ra[N/mm^2] a (mm) ha[mm]
600 570 350 18 300 30 540
CALCULUL ARIILOR
grinda 1
Minf(1)[KN*m] m Aa(1) inf A1ef,inf Msup(1)[KN*m] m Aa(1) sup A1ef,sup
152,80 0,075 0,078 943,21 1256,00 252,65 0,1234324 0,13217 1559,57 1520 425
174,57 0,085 0,089 1077,59 p1inf 263,81 0,1288846 0,13847 1628,46 p1sup 420
173,59 0,085 0,089 1071,54 0,63 262,01 0,1280052 0,13745 1617,35 0,76
152,80 0,075 0,078 943,21 d 152,65 0,0745773 0,07759 942,28 d
70,00 50,00
grinda 2
Minf(2)[KN*m] m Aa(2) inf A2ef,inf Msup(2)[KN*m] m Aa(2) sup A2ief,sup
187,58 0,092 0,096 1157,90 1520,00 273,59 0,1336626 0,14404 1688,83 1964,00 425
213,75 0,104 0,111 1319,44 p2inf 287,21 0,1403167 0,15185 1772,90 p2sup 422
214,72 0,105 0,111 1325,43 0,76 288,41 0,1409029 0,15254 1780,31 0,98
187,58 0,092 0,096 1157,90 d 273,59 0,1336626 0,14404 1688,83 d
70,00 50,00
grinda 3
Minf(3)[KN*m] m Aa(3) inf A3ef,inf Msup(3)[KN*m] m Aa(3) sup A3ef, sup
172,86 0,084 0,088 1067,04 1256,00 277,30 0,1354751 0,14616 1711,73 1964,00 425
202,10 0,099 0,104 1247,53 p3inf 291,48 0,1424028 0,15431 1799,26 p3sup 420
203,23 0,099 0,105 1254,51 0,63 292,71 0,1430037 0,15502 1806,85 0,98
172,86 0,084 0,088 1067,04 d 277,30 0,1354751 0,14616 1711,73 d
70,00 67,33
grinda 4
Minf(T) [KN*m] m Aa(T) inf A1ef,inf Msup(T) [KN*m] m Aa(T) inf A(T)ef,sup
151,92 0,074 0,077 937,78 1256,00 258,09 0,1260901 0,13523 1593,15 1964,00 425
182,46 0,089 0,094 1126,30 p(T)inf 271,82 0,1327979 0,14303 1677,90 p(T)sup 420
183,53 0,090 0,094 1132,90 0,63 273,16 0,1334525 0,14379 1686,17 0,98
151,92 0,074 0,077 937,78 d 258,1 0,126095 0,13524 1593,21 d
70,00 67,33
grinda 5
122,68 0,060 0,062 757,28 1016,00 230,27 0,1124986 0,11966 1421,42 1520,00 422
153,34 0,075 0,078 946,54 p(T)inf 242,73 0,1185859 0,1266 1498,33 p(T)sup 418
154,41 0,075 0,079 953,15 0,51 244,06 0,1192357 0,12734 1506,54 0,76
122,68 0,060 0,062 757,28 d 230,27 0,1124986 0,11966 1421,42 d
70,00 67,33

grinda 6
87,71 0,043 0,044 541,42 804,00 196,46 0,0959807 0,10109 1212,72 1256,00 420
117,63 0,057 0,059 726,11 p2inf 207,02 0,1011398 0,10685 1277,90 p2sup 416
118,61 0,058 0,060 732,16 0,40 208,32 0,1017749 0,10756 1285,93 0,63
87,71 0,043 0,044 541,42 d 196,50 0,0960002 0,10111 1212,96 d
70,00 50,00
grinda 7
52,93 0,026 0,026 326,73 804,00 158,95 0,0776552 0,08093 981,17 1256,00 420
77,51 0,038 0,039 478,46 p3inf 167,14 0,0816564 0,08529 1031,73 p3sup 416
78,50 0,038 0,039 484,57 0,40 168,19 0,0821694 0,08585 1038,21 0,63
52,93 0,026 0,026 326,73 d 158,95 0,0776552 0,08093 981,17 d
70,00 67,33
grinda 8
38,23 0,019 0,019 235,99 804,00 121,53 0,0593736 0,06125 750,19 1016,00 418
41,61 0,020 0,021 256,85 p(T)inf 126,33 0,0617186 0,06375 779,81 p(T)sup 416
41,61 0,020 0,021 256,85 0,40 127,97 0,0625198 0,06461 789,94 0,51
38,23 0,019 0,019 235,99 d 121,53 0,0593736 0,06125 750,19 d
70,00 67,33
grinda 9
39,48 0,019 0,019 243,70 616,00 89,88 0,0439109 0,04492 554,81 804,00 416
36,74 0,018 0,018 226,79 p(T)inf 98,16 0,0479561 0,04916 605,93 p(T)sup 414
36,74 0,018 0,018 226,79 0,31 98,55 0,0481467 0,04937 608,33 0,40
39,48 0,019 0,019 243,70 d 89,88 0,0439109 0,04492 554,81 d
70,00 67,33
Calculul etrierilor pentru grinzile transversal

Mcap inf
[KN*m]
Mcap
sup
[KN*m]
x Mcap inf AP Mcap sup AP q [KN/m] Qas [KN] Q barat ae [mm]
G1 203,47 246,24 12,98 254,34 307,80 49,05 238,78 0,96 100,00
G2 246,24 318,17 12,98 307,80 397,71 32,18 243,64 0,98 100,00
G3 246,24 318,17 12,98 307,80 397,71 49,05 263,72 1,06 100,00
G4 203,47 318,17 12,98 254,34 397,71 49,05 254,42 1,02 100,00
G5 164,59 246,24 12,98 205,74 307,80 32,18 194,42 0,78 100,00
G6 130,25 203,47 12,98 162,81 254,34 49,05 213,57 0,86 100,00
G7 130,25 203,47 20,70 162,81 254,34 49,05 213,57 0,86 100,00
G8 130,25 164,59 20,70 162,81 205,74 32,18 157,24 0,63 100,00
G9 99,79 130,25 20,70 124,74 162,81 49,05 191,03 0,77 100,00
[mm]
Ae
[mm2]
ne pe qe[N/mm] mt
Qeb
[KN]
Qeb>Qas SI 0,5h0<Si<2,5h0
G1 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
G2 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
G3 8,00 101 2,00 0,58 339,36 0,97 343,38 OK 320,52 OK
G4 8,00 101 2,00 0,58 339,36 0,99 346,99 OK 323,58 OK
G5 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
G6 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
G7 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
G8 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
G9 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 348,93 OK 325,23 OK
Calculul grinzilor longitudinale
CALCULUL ARIILOR
h[mm] h0[mm] b[mm] Rc [N/mm^2] Ra[N/mm^2] a (mm) ha[mm]
500 470 350 18 300 30 440

grinda 1
Minf(1)[KN*m] m Aa(1) inf A1ef,inf Msup(1)[KN*m] m Aa(1) sup A1ef,sup
123,51 0,089 0,093 935,68 1256,00 181,77 0,1306129 0,14048 1377,05 1520 422
145,30 0,104 0,111 1100,76 p1inf 195,68 0,140608 0,15219 1482,42 p1sup 420
145,30 0,104 0,111 1100,76 0,76 195,68 0,140608 0,15219 1482,42 0,92
123,52 0,089 0,093 935,76 d 181,76 0,1306057 0,14047 1376,97 d
70,00 50,00
grinda 2
152,76 0,110 0,117 1157,27 1520,00 202,38 0,1454224 0,15789 1533,18 1964,00 425
179,92 0,129 0,139 1363,03 p2inf 221,26 0,1589888 0,17415 1676,21 p2sup 422
179,92 0,129 0,139 1363,03 0,92 221,24 0,1589745 0,17414 1676,06 1,19
152,74 0,110 0,117 1157,12 d 202,39 0,1454296 0,1579 1533,26 d
70,00 50,00
grinda 3
144,52 0,104 0,110 1094,85 1520,00 204,79 0,1471541 0,15995 1551,44 1964,00 425
174,78 0,126 0,135 1324,09 p3inf 225,94 0,1623517 0,17824 1711,67 p3sup 422
174,73 0,126 0,135 1323,71 0,92 225,99 0,1623876 0,17828 1712,05 1,19
144,48 0,104 0,110 1094,55 d 204,80 0,1471613 0,15995 1551,52 d
70,00 67,33
grinda 4
159,95 0,115 0,122 1211,74 1256,00 209,51 0,1505457 0,16399 1587,20 1964,00 425
160,26 0,115 0,123 1214,09 p(T)inf 269,21 0,1934438 0,21699 2039,47 p(T)sup 420
160,22 0,115 0,123 1213,79 0,76 269,21 0,1934438 0,21699 2039,47 1,19
159,41 0,115 0,122 1207,65 d 209,2 0,150323 0,16373 1584,85 d

grinda 5
107,09 0,077 0,080 811,29 1016,00 196,89 0,1414775 0,15321 1491,59 1520,00 422
138,16 0,099 0,105 1046,67 p(T)inf 210,11 0,1509769 0,16451 1591,74 p(T)sup 418
138,11 0,099 0,105 1046,29 0,62 210,11 0,1509769 0,16451 1591,74 0,92
107,06 0,077 0,080 811,06 d 195,92 0,1407805 0,15239 1484,24 d
70,00 67,33
grinda 6
80,89 0,058 0,060 612,80 1016,00 143,65 0,1032213 0,10918 1088,26 1256,00 420
111,51 0,080 0,084 844,77 p2inf 161,20 0,1158321 0,12345 1221,21 p2sup 418
111,51 0,080 0,084 844,77 0,62 161,90 0,1163351 0,12403 1226,52 0,76
80,87 0,058 0,060 612,65 d 143,65 0,1032213 0,10918 1088,26 d
70,00 50,00
grinda 7
77,59 0,056 0,057 587,80 804,00 127,95 0,0919399 0,09661 969,32 1256,00 420
103,45 0,074 0,077 783,71 p3inf 163,95 0,1178081 0,12571 1242,05 p3sup 416
103,45 0,074 0,077 783,71 0,49 163,95 0,1178081 0,12571 1242,05 0,76
77,99 0,056 0,058 590,83 d 127,83 0,0918537 0,09651 968,41 d
70,00 67,33
grinda 8
45,91 0,033 0,034 347,80 804,00 91,22 0,0655471 0,06785 691,06 1016,00 418
61,91 0,044 0,046 469,02 p(T)inf 120,9 0,086874 0,09102 915,91 p(T)sup 416
61,91 0,044 0,046 469,02 0,49 120,9 0,086874 0,09102 915,91 0,62
47,16 0,034 0,034 357,27 d 91,3 0,0656046 0,06791 691,67 d
70,00 67,33
grinda 9
25,32 0,018 0,018 191,82 616,00 71,19 0,0511544 0,05253 539,32 804,00 416
25,4 0,018 0,018 192,42 p(T)inf 89,08 0,0640094 0,0662 674,85 p(T)sup 414
24,61 0,018 0,018 186,44 0,37 89,08 0,0640094 0,0662 674,85 0,49
25,34 0,018 0,018 191,97 d 72,89 0,0523759 0,05382 552,20 d
70,00 67,33
Calculul etrierilor

Mcap inf
[KN*m]
Mcap
sup
[KN*m]
x Mcap inf AP Mcap sup AP q [KN/m] Qas [KN] Q barat ae [mm]
G1 165,79 200,64 15,74 207,24 250,80 49,05 220,68 1,07 100,00
G2 200,64 259,25 15,74 250,80 324,06 32,18 210,14 1,02 100,00
G3 200,64 259,25 15,74 250,80 324,06 49,05 241,00 1,17 100,00
G4 165,79 259,25 15,74 207,24 324,06 49,05 233,42 1,14 100,00
G5 134,11 200,64 15,74 167,64 250,80 32,18 170,04 0,83 100,00
G6 134,11 165,79 15,74 167,64 207,24 49,05 206,22 1,00 100,00
G7 106,13 165,79 15,74 132,66 207,24 49,05 200,13 0,97 100,00
G8 106,13 134,11 15,74 132,66 167,64 32,18 139,74 0,68 100,00
G9 81,31 106,13 15,74 101,64 132,66 49,05 181,77 0,88 100,00
[mm]
Ae
[mm2]
ne pe qe[N/mm] mt
Qeb
[KN]
Qeb>Qas SI 0,5h0<Si<2,5h0
G1 8,00 101 2,00 0,58 339,36 0,96 275,93 OK 319,22 OK
G2 8,00 101 2,00 0,58 339,36 0,99 280,02 OK 323,44 OK
G3 8,00 101 2,00 0,58 339,36 0,91 267,88 OK 310,93 OK
G4 8,00 101 2,00 0,58 339,36 0,93 270,90 OK 314,05 OK
G5 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 281,76 OK 325,23 OK
G6 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 281,53 OK 325,00 OK
G7 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 281,76 OK 325,23 OK
G8 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 281,76 OK 325,23 OK
G9 8,00 101 2,00 0,58 339,36 1,00 281,76 OK 325,23 OK
Calculul stalpilor
5.1 Dimensionarea armaturilor longitudinale

Determinarea eforturilor sectionale

Conceptul ierarhizarii mecanismelor disipatoare de energie pentru cadrele din beton
armat
multi-etajate implica dezvoltarea articulatiilor plastice in grinzi si abia dupa aceea la baza
stalpilor de
la parter. In acest fel se va evita formarea mecanismului de etaj.
Pentru realizarea acestui deziderat in proiectarea anti-seismica curenta se utilizeaza
metoda
proiectarii la capacitatea de rezistenta dezvoltata de prof. Th. Paulay.
In aceasta metoda, momentele incovoietoare si fortele taietoare si cele axiale in stalpi,
rezultate
dintr-un calcul elastic (static sau modal) reprezentand nivelul de calcul pentru cutremurul de
cod, sunt
amplificate pentru a se lua in considerare efectele dinamice si pentru a asigura dezvoltarea unui
mecanism de plastificare favorabil.
Aceasta metoda asigura ca nu vor aparea deformatii inelastice decat in zonele plastice
potentiale si doar sub actiunea momentelor incovoietoare, chiar si in cazul unei actiuni seismice
de
mare intensitate.
Cand incarcarile gravitationale guverneaza capacitatea grinzilor, filozofia proiectarii la
capacitatea de rezistenta conduce la stalpi proiectati la momente incovoietoare mult mai mari
decat
cele rezultate in urma unei analize anti-seismice. In aceste cazuri se accepta articularea plastica a
stalpilor inaintea dezvoltarii depline a mecanismului de plastificare de tip grinda.
Primul deziderat al metodei proiectarii la capacitatea de rezistenta in cazul stalpilor il
reprezinta eliminarea posibilitatii formarii de articulatii plastice la ambele capete ale stalpilor de
la
acelasi nivel.
Datorita acestui motiv, stalpii trebuie sa fie capabili sa se comporte elastic sub efectul
celor
mai mari momente incovoietoare provenite de la grinzile adiacente.
Pentru a oferi stalpilor un grad ridicat de protectie impotriva unor curgeri premature a
armaturilor, trebuie luat in considerare si raspunsul dinamic inelastic in cazul unui cutremur
sever, raspuns care poate fi foarte diferit de cel predominant sub actiunea fortelor de cod.
In aceste conditii, relatia de calcul a momentelor incovoietoare in stalpi este:
coeficient cu valorile intre 1,00 si 1,30 functie de clasa de ductilitate a costructiei

si
pozitia stalpului (parter, restul etajelor)
pentru clasa de ductilitate H
momentul incovoietor in stalp in gruparea speciala de incarcari, considerand

actiunea
seismica pe directiile principale ale sectiunii stalpului;

suma momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la
nivelul considerat determinate pentru acelasi sens de rotire fara majorarea rezistentei
armaturilor din rigle;
suma algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare, obtinute

in
gruparea speciala de incarcari;

Fortele axiale asociate momentelor incovoietoare de calcul, necesare dimensionarii
armaturii
longitudinale in stalpi se vor determina cu:

;

Calculul ariei de armatura longitudinala

Se verifica respectarea conditiei de asigurare a ductilitatii:

Se calculeaza:

Deoarece se considera cazul armarii simetrice
, inaltimea zonei comprimate,

Aria necesara de armatura rezulta din ecuatia de momente in raport cu axul armaturii
intinse:
daca
daca

Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile. Dispozitia barelor in sectiunea
transversala este prezentata in planul de armare.
Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare decat procentul minim

Conditii constructive pentru stalpi la armarea longitudinala

Diametre minime- 12 mm pentru bare PC60 sau PC52 sau 14 mm pentru bare OB37;
Diametre maxime recomandate - 28 mm;
- Distanta minima intre bare 50 mm;
- Distanta maxima intre axele barelor 200 mm
Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colturile sectiunii la stalpi avand laturile sectiunii
350 mm in cazul stalpilor din clasa A si 400 mm in cazul celor din clasele B si C;

5.1 Dimensionarea armaturilor transversale

Diagrama de forta taietoare infasuratoare in stalpi rezulta din gradientul diagramei de moment
incovoietor, cu exceptia stalpilor de la primul si ultimul nivel.

Forta taietoare minima considerata se determina cu relatia:

forta taietoare provenita din gruparea speciala de incarcari;
valorile momentelor capabile in sectiunile de la

extremitatea superioara respectiv inferioara a stalpului, determinate corespunzator fortei
axiale din ipoteza de incacare considerata;
inaltimea libera a stalpului;

coeficient de reducere a fortei seismice conform normativului P100/92;

Forta taietoare de calcul in stalpii de la primul respectiv ultimul nivel se determina cu
relatia:

;

Dimensionarea etrierilor

Dimensionarea etrierilor este determinata in principal de patru cerinte:
- Rezistenta la forta taietoare;
- Prevenirea flambarii barelor comprimate;
- Confinarea betonului comprimat din zonele plastic potentiale;
- Imbunatatirea conditiilor de lucru ale betonului in zonele de innadire prin suprapunere a
armaturilor longitudinale ;

Conditii constructive pentru stalpi la armarea transversala

Distantele intre etrieri pe inaltimea stalpului, in zona curenta se considera:
- distanta maxima intre etrieri
pentru stalpii din clasa A si cel mult

300 mm
la cei din clasele B si C ( d reprezinta diametru! minim al armaturilor longitudinale );
- la stalpii din grupa A se prevad etrieri la distante reduse in zonele plastice potentiale de
la
extremitatile inferioare ale stalpilor care fac parte din cadre ale structurilor de rezistenta
pentru fiecare nivel si in zonele plastice potentiale de la extremitatile superioare ale
stalpilor care fac parte din cadrele structurilor etajate la fiecare nivel daca
, precum si in zonele plastice potentiale de la extremitatile superioare ale stalpilor

care fac parte din cadrele structurilor de rezistenta a caror alcatuire face posibila
dezvoltarea unor deformatii plastice importante si in aceste zone;

Nota: Indesirea etrierilor poate rezulta necesara din urmatoarele cerinte:
- in zonele de innadire a bare lor longitudinale (de regula, la extremitatea inferioara a
stalpului), pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a eforturilor intre barele care se
innadesc si preluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lor;
- pe toata inaltimea, la stalpii din clasa A la care raportul intre inaltimea libera si latura cea
mai mare a sectiunii este H/h3 (stalpi scurti), pentru asigurarea suplimentara impotriva
cedarii la forta taietoare;
- la ambele extremitati, la staplii din clasa A ai cadrelor cu umplutura din zidarie masiva,
la
care desprinderea locala a zidariei de stalpi sub actiuni seismice puternice poate transforma
zonele respective in stalpi scurti;
- in zonele plastice potentiale ale stalpilor din clasa A, pentru majorarea gradului de
confinare a sectiunii de beton, in scopul maririi ductilitatii;
Distantele intre etrieri pe inaltimea stalpului, in zona de indesire se considera:
- distanta intre etrieri nu va depasi
(P 100-1 /2006)
- portiunile drepte de la capetele carligelor etrierilor indesiti, la stalpii din clasa A vor fi de
10d.

Inaltimea
zonei plastice potentiale de la o extremitate a unui stalp se masoara:

- la baza cadrului, de la fata superioara a fundatiei, sau daca stalpul reazema pe un perete
de
beton armat al subsolului, de la fata superioara a acestuia;
- daca la baza unui stalp intervine un element constructiv (pardoseala rigida) care
constituie
un reazem lateral, impiedicand deformatia libera a stalpului, etrierii se indesesc de la fata
superioara a fundatiei pana la inaltimea
deasupra reazemului respectiv;

Ca inaltime
a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile :

-
reprezinta inaltimea libera a stalpului la nivelul considerat);

-
(h reprezinta dimensiunea maxima a sectiunii de beton a stalpului);

-
;

Diametru! minim al etrierilor se considera:
- 1/4 din diametru! maxim al armaturilor longitudinale, dar cel putin 6mm (la etrierii
perimetrali ai stalpilor din clasa A cel putin 8mm);
- La stalpii din grupa A, fiecare bara longitudinala trebuie sa fie legata de un colt de etrier.
Se admite ca barele longitudinale sa fie legate din doua in doua de colturi de etrier daca
distanta intre doua ramuri consecutive ale acestora este 200mm. De asemenea, la stalpii
constructiilor din zona seismica de calcul F se admite sa se prevada doar etrieri
perimetrali in afara zonelor plastice potentiale pe laturile cu marimea 400mm, cu trei
bare pe latura;
- La stalpii din grupele B si C, se prevad etreri neperimetrali in cazurile cand au peste trei
bare longitudinale pe latura, daca marimea laturii mari a sectiunii este >400mm si cand
au peste patru bare longitudinale pe latura, daca marimea laturii mari a sectiunii este
400mm;

Procentul de armare transversala pe directia unei laturi a sectiunii stalpului se calculeaza cu
relatia:
in care
este ana sectmnn unei ramuri de etrier,
este numarul de
ramuri de etrier intersectate de un plan paralel cu latura stalpului si
este distanta intre

etrieri pe inaltimea stalpului;

Pe directia fiecarei laturi procentul de armare transversala
trebuie sa fie:
- la stalpii din grupele B si C
;
- la stalpii din grupa A in afara zonelor plastice potentiale
;
- la stalpii din grupa A in zonele plastice potentiale
daca
sau
daca
;

Armarea transversala

Se vor folosi etrieri cu diametru 10 OB37

Rc N[kn] M[KN*m] Mc[KN*m] Ma [kN*m] b [mm] h0 [mm] ha [mm] h [mm] Ra [N/mm^3] a[mm]
15,00 3074,37 991,56 1042,809748 2164,95 800,00 765,00 730,00 800,00 300,00 35
ea x pmin [%] Aa=A'a Aaef Nr bare Atotal p tot
0,02 0,33 256,20 0,20 1170,45 1270,00 5,00 4064,00 0,66 5_18
Rc N M [kN*m] Mc[KN*m] Ma [kN*m] b [mm] h0 [mm] ha [mm] h [mm] Ra [N/mm^3] a[mm]
15,00 2038,19 589,10 623,0766273 1265,11 700,00 665,00 630,00 700,00 300,00 35
0,02 0,29 194,11 0,20 884,45 1005,00 4,00 2430,00 0,52 5_16
Rc N[kN] M [kN*m] Mc[KN*m] Ma [kN*m] b [mm] h0 [mm] ha [mm] h[mm] Ra [N/mm^3] a[mm]
15,30 1557,57 529,10 555,0646919 1045,70 700,00 665,00 630,00 700,00 300,00 35
0,02 0,22 145,43 0,20 884,45 1016,00 4,00 3048,00 0,65 5_16
Armare Longitudinala Stalpi
Stalpi de colt
Stalpi centrali
Stalpi perimetrali
Qst. Qcalc n Rt^ Qbarat pa % pe% p_min % Si/ho Ae[mm^2] `ne ae[mm]
st. Centrali 322,10 454,17 0,3202 1,276 0,58 0,21 0,14 0,20 1,32 78,5 4 196,25
st. Perim. 236,35 333,25 0,2773 1,253 0,57 0,22 0,13 0,20 1,32 78,5 4 224,29
st. Colt 136,49 192,45 0,2078 1,214 0,34 0,22 0,04 0,22 1,24 78,5 4 203,90
parter_centr 744,86 0,3202 1,276 0,95 0,21 0,38 0,38 0,96 78,5 4 103,51
parter_perim 445,05 0,2773 1,253 0,76 0,22 0,23 0,23 1,22 78,5 4 191,92
parter_colt 396,47 0,2078 1,214 0,70 0,22 0,19 0,22 1,24 78,5 4 203,90
Armare Transversala
UNIVERSITATEA OVIDIUS
FACULTATEA DE CONSTRUCTII

CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT

RAMI KASASBEH
C.C.I.A III
N=47
2012-2013

Proiect Cba

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Cba

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Se cere sa se proiecteze structura de rezistenta in cadre de beton armat a unei constructii

multietajate cu urmatoarele caracteristici:

q(ze) *qm (ze)

(ze), modeleaza variatia

(ze=Zmin) pentru zminZeZmax;

=0.594 pentru zminZeZmax

(ze=Zmin) pentru zeZmin

-deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata SLS

-valoarea admisibila a deplasrii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice

(pentru tipul de componente nestructurale: Materiale fragile

deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata ULS

valoare admisibila a deplasrii relative de nivel, egal cu 0,025h (unde h este

reprezinta distanta intre doua sectiuni consecutive de moment incovoietor nul

in deschiderile marginale, respectiv

se considera in calcul sectiunea dreptunghiulara

se considera in calcul sectiunea in forma T;

, iar pentru celelalte armaturi intinse este

distanta intre articulariile plastice

considerand rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 20%.

ln in zonele plastice potentiale ale riglelor de cadru participante la

; (1,5h conform P 100)

coeficient cu valorile intre 1,00 si 1,30 functie de clasa de ductilitate a costructiei

pentru clasa de ductilitate H

momentul incovoietor in stalp in gruparea speciala de incarcari, considerand

suma algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare, obtinute

, inaltimea zonei comprimate,

forta taietoare provenita din gruparea speciala de incarcari;

valorile momentelor capabile in sectiunile de la

inaltimea libera a stalpului;

pentru stalpii din clasa A si cel mult

, precum si in zonele plastice potentiale de la extremitatile superioare ale stalpilor

zonei plastice potentiale de la o extremitate a unui stalp se masoara:

deasupra reazemului respectiv;

a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile :

reprezinta inaltimea libera a stalpului la nivelul considerat);

(h reprezinta dimensiunea maxima a sectiunii de beton a stalpului);

este ana sectmnn unei ramuri de etrier,

este distanta intre

S-ar putea să vă placă și