Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
m
1
Se dau:
-Med=Mc1=8,15KNm-calculat in PASUL4-Calculul static;
-hf,=130mm-calculat in PASUL2-predimensionarea elementelor;
-b=1000mm-calculul necesarului de armatura se face pentru o
fasie de latime unitara de 1,0m asa cum este reprezentata in
PASUL 1, fig.2; pentru intreaga placa cantitatea totala de
armatura se obtine prin inmultirea cantitatii obtinuta pe 1,0m cu
latimea placii(in cazul de fata L2=6,0+0,1N);
-Placa peste parter-ne va ajuta sa apreciem clasa de expunere la
agenti agresivi;
-Cladire de locuit-ne va ajuta sa apreciem durata de serviciu a
constructiei;
-Rezistenta la foc REI=30’
Grosimea armaturii flexibile nu poate fi oricat de mica (de ex.<6mm) si nici oricat de mare
(ex.>0,1·hf+2mm=0,1·130+2=15mm)-a se vedea [1] paragraf 5.2.1.2. Alegerea unei armaturi subtiri va conduce la un
numar mare de bare pe 1m de placa, iar normele nu admit distante intre bare <75mm. Dimpotriva alegerea unui
diametru mare va conduce la un numar mic de bare pe 1m de palca si, la fel, normele nu permit distante mai
>200mm; Propunem sl=8mm;
7 Se determina grosimea stratului de acoperire, minim, cu beton c min din [1], tabelul 5.2, pag.120, in functie de
clasa de expunere si clasa structurii, conf. [1],pag. 18.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton se masoara de la generatoarea barei de otel la cea mai
apropiata fata a elementului de beton. In cazul nostru, pentru ca facem calculul in campul placii-deci armatura este
dispusa la partea inferioara a placii- de la generatoarea inferioara a barei la fata inferioara a placii. Este evident ca
aceasta grosime este mai mica decat cea care s-ar masura de la generatoarea superioara a barei la fata superioara a
placii.
Rolul acestui strat de acoperire cu beton este multiplu:
-In primul rand asigura o protectie a armaturii impotriva coroziunii(asigura durabilitatea). Din acest punct de vedere
este important sa stim cat de importanta este constructia la care ne referim deoarece nu o sa acoperim cu un strat
gros de beton o armatura dintr-o constructie care are o durata scurta de existenta (ex. constructie provizorie) si
dimpotriva sa acoperim cu un strat subtire cu beton armatura dintr-o constructie ce trebuie sa dureze o perioada
mai idelungata(ex. un pod). De asemenea trebuie sa se tina seama de agresiunea mediului, caracterizat prin clasa
de expunere, la care este expusa constructia. Est e usor de inteles ca in general mediul interior al constructiilor este
mai putin agresiv decat cel exterior, cum un mediu exterior dintr-o zona uscata este mai putin agresiv decat unul
care este cand umed cand uscat.
In cazul nostru, conf. celor prevazute in [1], pag.18, tabel 1.1 avem de-a face cu o constructie obisnuita, clasa S 4.
Revenind la [1], tabelul 5.2, pag.120, cunoscand clasa de espunere XC1 si clasa structurii S 4 rezulta ca stratul minim
de acoperire cu beton cmin,dur=15mm;
-In al doilea rand asigura transferul efortului de intindere de la armatura spre beton. Din acest punct de vedere este
evident ca un strat prea subtire nu o sa aiba aceasta capacitate de transfer. De aceea normele [1] si nu numai,
prevad in tab.5.1 la rubrica –bare independente, cazul nostru, cmin,b>sl=8mm ;
-In al treilea rand acest stratul de acoperire cu beton trebuie sa asigure o protectie suficienta impotriva
temperaturilor ridicate provocate de incendiu(rezistenta la foc REI).
Din analiza celor de mai sus se observa ca stratul minim de acoperire cu beton trebuie sa fie cmin= cmin,dur=15mm.
8 Se stabileste toleranta privind stratul de acoperire C conform [1] pct. 5.1.1.2, pag.121
tol
Deoarece la executie acest strat de acoperire minim poate fi alterat in sensul ca s-ar putea reduce, sa zicem,
accidental, prin deformarea barei de armatura datorita greutatii proprii a muncitorilor care, in mod inevitabil in
timpul betonarii placii, calca pe bara. In consecinta armatura s-ar putea situa fata de marginea inferioara a placii, la
10mm in loc de 15mm cat ar fi necesar(deci, iata ca, armatura ar fi mai expusa la coroziune decat prevad normele
si deci constructia ar avea o durabilitate mai scazuta-in loc de 50 de ani, doar 40 de ani ). Pentru a se evita o astfel
de situatie, normele de proiectare SREN 1992-1 si nu numai, prevad ca inca de la proiectare sa se aiba in vedere o
valoare mai mare a stratului de acoperire prin adaugarea la stratul minim a unei grosimi suplimentare Ctol
asigurand in acest fel toleranta necesara unei executii neingrijite. Aceasta toleranta variaza intre 0-10mm in functie
de exigentele avute in vedere la executie. De obicei pentru lucrari executate in conditii de santier se adopta Ctol
=10mm.Vom adpta si noi Ctol =10mm.
9 Se calculeaza stratul de acoperire nominal C :
nom
Cnom=Cmin+Ctot=15+10=25mm
sl
d1=aeff=Cnom+ =25+8/2=29mm
2
11 Se compara a effcu amin pentru rezistenta la foc impusa conf.[1]-tab. 6.6 pag. 201.
Pentru ca temperatura provocata de incendiu sa nu afecteze rezistenta armaturii este necesar ca
stratul de acoperire cu beton sa aiba o anumita grosime pentru a atenua inluenta acesteia.
Normele[1] stabilesc grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton in functie de rezistenta la
incendiu(REI) exprimata in minute.
In caseta 1 s-a stabilit ca aceasta placa trebuie sa reziste la foc min.30’. Din tab.6.6. se deduce ca
pentru a asigura aceasta rezistenta la foc ar fi necesar a min=10mm; Aceasta valoare este mai mica
decat cea efectiva aeff=29mm calculata in caseta 10. Inseamna ca stratul de acoperire preconizat de
29mm va indeplini si rolul de izolare termica.
DA
17 Se alege numarul de bare necesar (sau distanta dintre bare) din tabelul XVI.1 sau XVI.2 pentru bare
independente sau din tabelul XIV.1 pentru plase sudate, -pag. 377
Din tabelul XVI.1 rezulta ca pentru a acoperi cei 2,70cm 2 sunt necesare 6 bare cu sl=8mm care insumeaza
Asl,eff=3,02cm2
Conform conditiilor constructive, relatia 5.2.6 –pag.135, distanta maxima dintre bare S max=200 mm. Pentru
cele 6 bare dispuse pe latimea de 1,0m distanta dintre bare este de S=166mm< Smax=200 mm
19 Daca am fi calcultat momentul incovoietor( vezi PASUL4) prin metoda in ,,domeniul plastic’’ si nu in
,,domeniul elastic’’ asa cum am facut-o, era necesar sa se verifice conditia de limitare a axei neutre cu relatia:
X Asl eff f yd 302 308
( )
d
=
eff · = ·
b·d ·· f cd 1000· 101 0,8· 1· 13,3
=0,08 <0.25-relatia este verificata!
Modul de asezare a armaturii rezultate din calculele facute pana aici este aratat in figurile 7, 8, 9 de mai jos.
Fig.7. Asezarea armaturii in planul placii Fig.8. Deformata placii si dispunerea armaturii in lung
OBS. Cea mai mare parte din succesiunea de operatii prezentata detaliat aici va putea fi utilizata si in cazul exemplului
pe care il vom parcurge pentru ,,DIMENSIONAREA SECTIUNILOR DUBLU ARMATE’’