CONSTRUCTII DIN LEMN -NOTE DE PROIECTA.

Tipul arpantei

Alegerea tipului de arpant se face func ie de:

deschiderea L ; pozi ia pere ilor interiori de rezisten de la ultimul nivel al cladirii.

tga = p % Panta arpantei se alege conform STAS 3303/2-88 n func ie de tipul nvelitorii, i anume: Exemplu pentru igl : - solzi pe 1 rnd 70 90 %, - solzi pe 2 rnduri 55 70 %, - profilat ( cu jgeab) 45 70 %

Panta arpantei (p %)

B. Alc tuirea arpantei

arpanta poate fi n 4 (2) ape, n func ie de unghiul de inclinare al acoperisului, = arctg p/100 C. Planul nvelitorii - reprezint proiec ia n plan orizonatl a nvelitorii acoperi ului. Liniile de intersec ie a planurilor de scurgere a apelor formeaz : creste, coame, dolii.

D. Ac iuni i gruparea lor

(conform EUROCODE 1 + EUROCODE 5 + CR0-2005) Clasificarea ac iunilor functie de durata lor: - ac iuni permanente : durata > 10 ani, (greutatea proprie a elementelor) - ac iuni variabile de lung durat (din depozitare): durata 6 luni 10 ani - ac iuni variabile de durat medie (exploatare, praf, z pad ): durata 1 s pt mn - ac iuni variabile de scurt durat (vnt, z pad ): durata < 1 s pt mn , - ac iuni instantanee (ac iuni accidentale). Valorile ac iunilor pot fi : - valori caracteristice Fk - valorile de calcul Fd

6 luni;

*Valorile caracteristice ale ac iunilor (Fk)

Pentru - ac iuni permanente notatia (Gk) - ac iuni variabile, notatia (Qk) sunt intoduse n calcule innd cont i de: - valoare de combina ie 0Qk, - valoarea frecven ei 1Qk (care dep e te durata de 5% din timpul de ac iune), - valoarea cvasi-permanentei 2Qk corespunz toare unei valori medii n timp. Respectiv de coeficien ii de varia ie a nc rc rii variabile 0, 1, 2 (tabelul 4.3 curs).

*Valori de calcul ale ac iunilor (F d),

se determina cu relatia

Fd = g f Fk ,
1

unde f - coeficient de siguran calculul (tabelul 4.4).

ales n func ie de durata ac iunii i starea limit la care se face

Gruparea ac iunilor: 1. Metoda SLU pentru acoperi uri, unde predominant ca ac iune variabil e ac iunea
z pezii, ac iunile, cu valorile lor de calcul, se combin n gruparea fundamental: 1,35 G k , j + 1,5Q k ,1 + 1,05 Y01Q k , j sau

1,35 G k , j + 1,5Z k + 1,05(Vk sauU k )

combina ia de ac iuni utilizat este: G k , j + Q k ,1 + Y0,1Q k ,i

2. Metoda SLS (SLEN) deci

k, j

+ Z k + 0,7(Vk sauU k )

Gk,j - valorile caracteristice pentru ac iunile permanente, Qk,1 - valorile caracteristice pentru ac iunea variabila predominanta i Qk,1 - valorile caracteristice pentru celelalte ac iunile variabile.

E. Dimensionarea elementelor din lemn. E1. Rezisten ele si clasele de exploatare a lemnului
Clasa de rezisten a lemnului este definit prin valoarea rezisten ei caracteristice la ntindere prin ncovoire (N/mm2). Pentru lemnul masiv din r inoase (cel utilizat frecvent la acoperisurile traditionale tip sarpanta din lemn), rezult 9 clase de rezisten : C14, C16, C18, C22, C24, C27, C30, C35, C40 . Rezisten e caracteristice (fk) sunt n func ie de clasele de rezisten i de tipul solicit rii (ncovoiere f mk, ntindere paralela/perpendiculara pe fibre ft,0,k / ft,90,k , forfecare ft,90,k sau compresiune paralela/perpendiculara pe fibre fc,0,k/ fc,90,k) (tab.4.9). Rezisten e de calcul (fd) se calculeaza cu formula generala:

fd =

k mod f k gM

unde kmod coeficient de varia ie a rezisten ei lemnului func ie clasa de exploatare a lemnului i de tipul si durata de ac iune a incarcarilor (Tab.4.11). coeficient par ial de siguran func ie de st rile limit la care se face calculul, respectiv pentru M elementele din lemn, M = 1,3 (SLU) si M = 1,0 (SLEN). kmod se considera ca medie ponderat intre coeficientii specifici incarcarilor din gruparea de calcul, respective pentru gruparea permanenta + zapada, avem

k mod =

k mod,Gk 1,35 g k + k mod,Z k 1,5s k 1,35 g k + 1,5s k

Umiditatea si temperatura dau condi iile de serviciu/ exploatare, existnd astfel urmatoarele :

Clase de exploatare a lemnului: Clasa 1. pentru = 20 20C, j 65% 0 Clasa 2. pentru = 20 2 C, j 80% Clasa 3. pentru j 80% (n aer liber).

E2. Modulii de elasticitate ai lemnului (E) Valorile medii i valorile caracteristice ale modulului de elasticitate pentru r inoase
variaza n func ie de clasele de rezisten (Tab. 3.9) (Exemplu pentru clasa de rezistenta a lemnului masiv C35, avem: E0,m 13 kN/mm2 = 13000 N/mm2 se folose te pentru verific ri de rezisten E0,05 8,7 kN/mm2 = 8700 N/mm2 se folose te pentru verific ri ale deforma iilor) Unde E0,m valoarea medie a modulului de elasticitate paralel cu fibrele E II , E0,05 valoarea caracteristica a modului de elasticitate.

E3. Deschiderea de calcul (lc)

Lungimea de calcul a elementelor structurale din lemn pentru arpant se noteaza cu lc si reprezinta cel mult distan a dintre axele reazemelor elementului structural.

E4. Verific ri la dimensionarea elementelor structurale din lemn a) pentru SLEN (SLS starea limit de serviciu)
Relatia de verificare este

E d Cd
unde Ed valoarea efectului ac iunilor (ex: deforma ia) determinat pe baza unei combina ii de nc rc ri Cd valoarea limit prescris , func ie de destina ia elementului structural (s geat max. admis ) b) verific ri la SLU(starea limit ultima) Relatia generala de verificare este

Sd R d
Rd capacitatea de rezisten de calcul a elementului structural 3

Sd valoarea de calcul al solicit rilor sec ionale (M,N,V) ce rezult dintr-o combina ie de ac iuni, respectiv

g F Sk ! Rd C
Unde

g F S k = g F1 S k1 + g F2 S k 2 + ... + g Fn S k n1 - suma solicit rilor de calcul (M,N,V)

rezultat din toate ac iunile ce intr ntr-o combina ie de ac iuni, (pentru gruparea fundamental , rezult g F S k = 1,35 S G k + 1,50 S Z k ) C caracteristica geometric a sec iunii transversale a elementului (func ie de solicitarea la care e supusa aveasta, C poate fi A-arie, W- modul de rezisten etc) iar
c

- capacitatea de rezisten a elementului structural, coeficient partial de siguran a condi iilor de lucru

R d = g c fd

f d = k mod

fk reprezint rezisten a de calcul a lemnului pentru solicitarea respectiv . gM

F. Calculul /verificarea elementelor din lemn la diferite solicit ri F1. ncovoiere dreapt
Se dau: specia lemunului r inoase; clase de rezisten : C30, C35; sec iunea b x h; clase de serviciu (exploatare) 1, 2 sau 3.

I. Verificarea la ncovoiere
Se face cu relatia

s m,d f m,d
M d 1,35M g ,k + 1,50 M s ,k = W W 2 bh W este de fapt Wx = 6 s m ,d =
k mod k crit k 1s k h f m ,k gM
m,d

efortul unitar normal datorat momentului ncovoietor de calcul M d

fm,d rezisten a de calcul la ncovoiere determinat (EUROCODE 5) innd cont de posibilitatea pierderii stabilit ii laterale a elementului.

f m ,d =
unde

k mod =

k mod, g 1,35 g k + k mod, s 1,50 s k 1,35 g k + 1,50 s k

4

M =1,3 (lemn) gk, sk incarcarile din greutatea proprie si din zapada [kN /m] k1,s ine seama de influen a favorabil a ntregului sistem structural asupra elementului calculat, kh coeficient de n l ime, kh este minimum dintre valorile (150/h)0,2 si 1,3, cu h inaltimea sectiunii transversale a elementului. kcrit = f( rel,m)- coeficient ce ine seama de instabilitatea lateral a elementului, func ie de zvelte ea relativ ( rel ).

1,0 k crit = 1,56 - 0,75l rel,m 1 l

2 rel, m

pt l rel,m 0,75 pt l rel,m > 1,40

pt l rel,m (0,75;1,40]

iar zvelte ea relativ se determina cu relatia

l rel , m =

(f

m ,k

s m ,crt ) m

Unde m factor de transformare a momentului ncovoietor real n momentul ncovoietor echivalent (Tab. 4.17 curs) fm,k rezisten a caracteristic la ncovoiere a lemnului (Tab. 4.9);

s m,crt = 0,75 E 0, 05

b2 - efortul unitar normal critic; hl ef

E0,05 modulul de elasticitate specific, (Tab. 3.9); lef deschiderea efectiv de calcul (lumina pentru grinzi de plan eu si lef = lc pentru elementele de acoperis)

II. Verificarea la forfecare

Verificarea se face in zona de solicitare maxima, cu relatia:

s d f v ,d
unde efort unitar tangen ial de calcul (rezultat din solicit rile de calcul) d

s=

(g G TG + g Q TQ ) S x Td S x Q max S x = sau s d = , b Ix b Ix b Ix

adica

sd =

Vd S x b Ix
Vd = 1,35Vg ,k + 1,50Vs ,k

unde Vd reprezint for a t ietoare maxim (valoare de calcul) rezultata din combina ia de ncarcare, adic Sx, Ix momentul static si momentul de iner ie al sec iunii transversale n raport cu axa neutr fv,d rezisten a de calcul la forfecare a lemnului, calculate cu relatia:

f v ,d =

k mod f v ,k gM

unde fv,k rezisten a caracteristic la forfecare a lemnului (Tab. 4.9), func ie de clasa de rezisten , kmod medie ponderat a coeficien ilor nc rc rilor din combinatia considerata. 1,5Vd A pt sec tiuni dreptunghiulare s d max = 4 Vd pt sec tiuni circulare 3 A

III. Verificarea deforma iilor a) Verificarea deforma iilor n stadiul ini ial
Se calculeaz s ge ile instantanee din incarcarile permanente si variabile, respectiv:

u g ,inst

5 gkl 4 = 384 E 0, 05 I x

Si Unde

u z ,inst
Ix =

zk l4 5 = 384 E 0, 05 I x
bh 3 . 12

Pkl 3 ( Pentru nc rc ri concentrate P, rezult sageata maxima este ) 48 E 0, 05 I x Verificarea in stadiul initial se face doar pentru sageata din nc rc ri variabile, respectiv u P ,inst =
l pentru grinzi 300 u s ,inst l pentru console 150
!

Unde l - este deschiderea de calcul a elementului verificat.

b) Verificarea deforma iilor n stadiul final (s ge ile finale/nete) Se face verificarea s ge ii finale din - actiunile variabile (z pada)

u s , fin = u s ,inst (1 + k def ,s )

6

cu kdef,z si kdef,g din tabelul 4.22 ( func ie de durata ac iunii)

- toate actiunile luate in calcul

u net ,fin = u g ,fin + u z ,fin , cu

u g ,fin = u g ,inst (1 + k def ,g ), sageata finala din act. Permanente.

Verificarea se face fata de deformatiile limita impuse pentru diferitele tipuri de elemente structurale, respectiv: l l pentru grinzi pentru grinzi 200 200 u s , fin si u net ,fin l l pentru console pentru console 100 100 F2. Compresiune n lungul fibrelor Verificarea la compresiunea centric paralel cu fibrele se face diferit, astfel: - cnd nu intervine flambajul (pentru rel 0,5)

s c ,o ,d f c ,o ,d
s c ,o ,d k c f c ,o ,d 1,0

- cnd intervine flambajul (pentru

rel

> 0,5)

unde c,o,d relatia

efortul normal de calcul, la compresiunea paralel cu fibrele, calculate cu

s c ,o,d = 1,35 Fg k + 1,50 Fsk An

unde Fg k , Fs k - for ele axiale din nc rcarea permanenta i din variabila (z pada) An aria net a barei kc - coeficient de ine cont de flambaj: 1 2 kc = cu k = 0,5 1 + b c (l rel - 0,5) + l rel 2 2 k + k - l rel unde c coef.ce ine cont de imperfec iunile barei

bc =

0,2 pentru lemn masiv 0,1 pentru lemn ncleiat

rel

zvelte ea relativ la compresiune, l rel =

f c , o ,d s c,crt

cu unde

s c,crt =

p 2 E 0, 05 l2

efortul de compresiune critic lungime de flambaj, i =

I raza A

l = l max =

lf - coeficient de zvelte e, lf i

minim de gira ie, iar

f c ,o , d =

k mod f c ,o , k gM

cu fc,0,k din tabelul 4.9 ( rezisten a caracteristica la compresiune paralel cu fibrele). F3. Compresiune perpendicular pe fibre Verificarea se face cu relatia

s c ,o ,d k c ,90 f c ,90,d
unde
c,o,d

efortul normal de calcul, la compresiunea paralel cu fibrele,din incarcarile de

calcul,

f c ,90,d =

k mod f c ,90,k , gM

rezisten a de calcul la compresiune perpendicular pe fibre, kc,90 coeficient ce ine seama de modul realizare a compresiunii (Tab. 4.16). F4. Compresiune oblic Se verific cu relatia

s c , a ,d
!

f c,o ,d f c,90,d f c,o ,d sin 2 a + f c,90,d cos 2 a

f c ,o ,d f c ,o ,d f c ,90 ,d sin 2 a + cos 2 a
, sau

s c ,a , d

avand
8

efortul normal de calcul la compresiune oblic , din actiunile luate in considerare si fc,o,d i fc,90,d - rezisten ele de calcul la compresiune paralel i perpendicular pe fibre, unghiul pe care-l fac elementele structurale intre ele.
c, ,d

NOTA: Numerele tabelelor si ale relatiilor sunt din cartea CONSTRUCTI I DIN LEMN elemente de calcul autor Cornel FURDUI Timisoara, 2009 .

Materiale si