Construcții metalice

Proiectare hală industrială din oţel

Tema proiectului:
Să se proiecteze cadrele transversale curente şi structura de rezistenţă a acoperişului pentru o
clădire industrială alcătuită din elemente de oţel laminate la cald. Clădirea este situată în zona
județul Suceava. Forma în plan a clădirii este rectangulară, cu deschiderea L=29 m şi 7 travee cu
dimensiunea t=7,5 m.

Stâlpii cadrului transversal vor fi cu secţiune constantă, din profile europene HE, încastraţi în
fundaţie şi articulaţi în nodul de legătură cu rigla de cadru. Rigla de cadru va fi soluţionată ca o grindă
cu zăbrele în două pante, ea susţinând panele de acoperiş şi învelitoarea. Învelitoarea se va realiza
din tablă cutată, în variantă neizolată termic, iar panta tălpii superioare a fermei corespunde tipului
de învelitoare ales.

Grinda cu zăbrele va avea barele cu secţiuni compuse din tevi cu secţiune pătrată. Nodurile uzinate
ale fermei vor fi executate în varianta sudată, iar în şantier asamblarea se va realiza cu şuruburi de
înaltă rezistenţă pretensionate. Calculul elementelor structurale se va face conform SR EN 1993-1-1,
SR EN 1993-1-8, iar oţelurile utilizate prevederile SR EN 10025 -2, SR EN 10210 şi EN 10219.

L= 29000 mm

t=7500 mm

7x7500= 52500 mm

Date de proiectare:
L= 2,9 m

t =7,5 m

Hu = ….m

Tip izolaţie: Izolata Panta 5% - 10%

Amplasament: Suceava
Construcții metalice

Materiale utilizate:

=5,41o

29/2

L= 29000 mm

Panta acoperișului în funcţie de tipul izolaţiei

→izolată termic: 5% -10% → 0,05 ... 0,1

Calculul limitelor de variaţie pentru h1

→izolată termic: h1 = 29/2 x tgα=(0,05...0,1) x 14,5m=0,725... 1,45m

→Decidem hr modulat M30 cm

hr= h-h1= 4,50-(0,725.... 1,45) m = 3,77...3,05 m

Construcții metalice

Adoptam M30 minim dintre limitele de variaţie

hr =3,05 m

Determinăm h1=h–hr = 4,5-3,05m = 1,45 m 1,5

α

h1=1,45 m

→h= L/7...L/9 = 29/7...29/9=4,14...3,22 m→h=4,5 m 29/2

h=4,5 m 29/2
Calculul pantei acoperișului

tg(α) =h1/( L/2) =1,45/14,5 = 0,1 → Panta 10%

α =5,41 o

Condiţii Constructive

→a = (0.6 ...1 )h ≤ 3,0 m

→Modul M10

→Nr. par panouri

→Propune nr. minim acceptabil de panouri

 L= 29 m

a = (0.6...1)·4,5 m = 2,7 m...4,5 m

→8 panouri 29/8 = 3,5 m

→2 panouri de capat L= 0,5m

Stabilirea lungimii stâlpului

Df = 0,5 m ... 1,0 m

hr = 3,05 m,

hreazem = 0,4 m

→Hu = 4,5 m

→δ = 0,3 m

Lungimea stâlpului:

Ls = hr + δ + Hu + Df - hs

Ls = 3,05 + 0,3 + 4,5 + 0,5 – 0,4 = 6,2 m→Ls = 7,95 m

PROIECTAREA PANEI DE ACOPERIŞ

Schema statică din plan acoperiş
Construcții metalice

α=β=1
Acoperitor pentru orice clasă de secţiuni si pentru orice formă a secţiunii

INCOVOIERE DUPĂ 2 DIRECŢII

SCHEMA STATICĂ PROPUSĂ

Schema statică din plan acoperiş

Tiranţii = reazeme intermediare pe direcţia axei de inerţie minimă, axa z – z:

 Preiau componenta încărcării din planul acoperișului

Construcții metalice

 Reduc momentul încovoietor în raport cu axa z-z

 Reduc lungimea de flambaj a panei la pierderea stabilităţii prin încoiere – răsucire

Tirantul constituie reazem lateral ce modifică schema statică sub componenta încărcării din plan
acoperiş.

Pentru predimensionarea numărului de tiranţi se pot folosi în mod empiric relaţiile:

→ fără tirant: t < 6 m

→ 1 tirant: t ∈ 6 ... 9 m

→ 2 tiranţi: t ≥ 9 m
Construcții metalice

→Tiranţii de la coamă sunt prinşi de grinda cadrului transversal (Det. A)

→Transmit eforturile de intindere la cadrele transversale

→Sunt confecţionaţi din bare rotunde laminate din otel, filetate la capete.

→Diametru bară d = 10 mmm ... 18 mm.

→Prindere la capete cu şaibe şi piuliţe.

PRINCIPIU DE DIMENSIONARE
Construcții metalice

1. Încărcări 2. Componentele încărcării

3.SLU
Rezistenţă
 Moment încovoietor

M y , Ed M z , Ed
+ ≤1
M pl , y , Rd M pl ,z ,Rd

 Forța tăietoare

V y (1 ) Ed
≤1
v y ( z ), pl ,Rd

 Interacţiune încovoiere cu efort axial dacă:

V y ( z ), Ed ≥ 0,5 ⋅ V y ( z) , pl , Rd

Stabilitate generală (SLU)

- Flambaj prin încovoiere - răsucire
M y , Ed
≤1
M by , Rd

4. SLS: săgeata
- Săgeată după două direcții

√ω +ω ≤ ω
2
y
2
z adm

- cu ω adm = l/200: săgeata admisibilă

Grupări defavorabile de încărcări

Construcții metalice

Pentru verificări SLU: Rezistenţă & Stabilitate

 Coeficienți parțiali de siguranță ai încărcărilor

− Permanente γ G = 1.35

− Variabile γ Q = 1.5

Încărcări de calcul

qd = (1.35 Gk + 1.5 Zk)xa kN/m

qd = (1.35 x60,15 + 1.5 x1,6)x3,5 kN/m

qd = 292 kN/m

Pentru verificări SLS: săgeată

qk = (Gk + Zk) x a kN/m

qk = (60,15 + 1,6) x 3,5 kN/m

qk = 216,12 kN/m

Componentele încărcării normală şi în tangentă din plan învelitoare

 componenta normală (perpendiculară) la acoperiş

qy = q x cos(a)

 componenta tangentă, din plan la acoperiş

qz = q x sin(a)

Exemplu

ACȚIUNI
Acțiuni permanente – valori caracteristice: Gk

 Greutatera proprie a grinzii

Estimează o greutate în kg de oţel pe 1m2 de suprafaţă în plan orizontal 15 kg/m2.... 20 kg/m2

 Greutate tiranţi - majorează cu 10% greutatea estimată a panei

 Greutate învelitoare izolată termic: 10 ... 15 kg/m 2
 Greutate CV 3 kg/m2 ... 5 kg/m2
 Echipamente tehnice 25 kg/m2... 50 kg/m2

Acțiuni permanente Gk = 60,15 kg/m2

 Greutate pană (12 ... 18) kg/m2 ........................................ 15 kg/m2

 Greutate tiranţi .............................................................. 0.15 kg/m2
 Greutate învelitoare izolată termic: ................................15 kg/m2
 Greutate CV .......................................................................... 5 kg/m2
 Echipamente tehnice .......................................................... 25 kg/m2
Construcții metalice

Încărcări variabile (acţiuni climatice) – valori caracteristice

 Zăpada uniformă

Zk = μi · Ce · Ct · sk

μi=0,8 pentru α=6,96o<30o

sk=2,0 kN/m2 pentru Suceava

Ce=1 expunere normală

Ct=1 coeficient termic

Zk=0.8 x 2,0 kN/m2=1,6kN/m2

 Vânt:

Conform CR 1 - 1 - 4, pentru unghiuri mici ale acoperişului, vântul produce

succţiune, acţiune favorabilă, nu se ia în considerare.

 Încărcare de calcul pentru SLU (rezistenţă & stabilitate)

qd=(1,35x0,55+1,5x1,6)x3,5 m=11 kN/m

qd=11 kN/m

 Încărcări caracteristice pentru SLS (săgeată maximă)

1,45
qk=(0,55+1,6)x3,5 m=7,52 kN/m m
14,5 m
qk=7,52 kN/m

 Componentele încărcării normale şi din plan învelitoare

→Încărcări de calcul pentru pentru SLU

Componenta normală qd,z=11 kN/m x cos (5,41o) =10,95 kN/m

qd,z=10,95 kN/m

Componenta din plan qd,y=11 kN/m x sin (5,41 o) =1,03 kN/m

qd,y=1,03 kN/m

→Încărcări caracteristice pentru SLS SAG MAX

Componenta normală qk,z=7,52 kN/m x cos (5,41o) =7,48 kN/m

qk,z=7,48 kN/m

Componenta din plan qk,y=7,52 5kN/m x sin (5,41o) =0,7 kN/m

qk,y=0,7 kN/m

Predimensionarea numărului de tiranţi

T=7,5m⇒1 tirant: t < 9 m⇒pană continua cu 1 tirant

 Secțiunea 1-1
Construcții metalice

1−1 2 2
M y , Ed=0,125⋅ qd ,z ⋅l =0,125 ⋅10,95 ⋅7,5 =77 kNm
1−1
V z , Ed=1,25 ⋅q d , z ⋅l=1,25 ⋅10,95 ⋅7,5=102,65 kNm

M 1−1
z ,d =0

1−1
V y , Ed =0,4 ⋅q d , y ⋅ ( 3l )=0,4 ⋅ 1,03∗7,5
3
=1,03 kNm

 Secțiunea 2-2
2−2 2 2
M y , Ed=0,07⋅ qd , z ⋅l =0,07 ⋅10,95⋅7,5 =43,11 kNm

V 2−2
z , Ed=1,1 ⋅q d , y ⋅ ( 3l )=1,1 ⋅1,03⋅ 4=4,53 kNm
M
2−2
z ,Ed =0,1 ⋅ q d , y ⋅ ()
l 2
3
=0,1 ⋅1,03⋅
3( )
7,5 2
=0,64 kNm

⋅ ( )=1,1 ⋅1,03 ⋅ (
3 )
l 7,5
V 2−2
y , Ed =1,1⋅q d , y =2,83 kNm
3

Propunere secţiunea panei

{ }
3
77 ⋅10 ( 43,11+ 6 ⋅ 0,64 ) ⋅10
3
w y ,d ≥ , cm3= {327,65 cm3 ; 199,78 cm3 }
235 ∕ 1.0 235/1.0

⇒secțiune IPN 240 din Tab caracteristici laminate

Construcții metalice

Eforturi rezistente IPN 240

 Valoarea de calcul a rezistenţei la încovoiere

My,el,Rd = Wy,el x fy / gM0 =354 x 235/103 =83,19 kN/m

My,el,Rd = 83,19 kN/m

Mz,el,Rd = Wz,el x fy / gM0 =41,7 x 235/103 =9,79 kN/m

Mz,el,Rd =9,79 kN/m

 Valoarea de calcul a rezistenţei la forfecare

Vz,Rd = AVz x( fy /√3) / gM0 = 22,33 x 235 / 103 = 524 kN

 Valoarea de calcul a rezistenţei la pierderea stabilităţii generale

EN 1993 – 1 – 1 § 6.3.2.4 Metodă simplificată pentru grinzi cu legături transversale

Pe segmentele dintre legăturile orizontale ale tălpii, pana este succeptibilă de a-si pierde stabilitatea
formei prin flambaj prin încovoiere - răsucire.

Identificăm segmentele pe care se face verificarea de stabilitate generală

Segmentele 1 şi 2: talpa superioară comprimată rezemată continuu de tabla cutată – are asigurată
stabilitatea laterală.

Segmentul 3: talpă inferioară comprimată nerezemată lateral, liberă să se deformeze pe segmentul

dintre reazem şi tirant – verificare flambaj prin încovoiere – răsucire

Valoarea de calcul a rezistenţei la pierderea stabilităţii generale - segment 3

EN 1993 – 1 – 1 § 6.3.2.4 Metodă simplificată pentru grinzi cu legături transversale

 Determinăm raza de giraţie ifz a tălpii comprimate echivalente

21,38 ⋅0,87
k =1+ =1,22 cm
6⋅ 10,6 ⋅1,3
10,6 1
i f ,z = ⋅ =2,77 cm
√ 12 √1,22
hw=h-2tf=240-2x13,1=213,8 mm

 Factorul de corecţie kc al lungimii de flambaj funcţie raportul momentelor de la extermităţi.

Construcții metalice

2−2
−M y , Ed −43,11 1
ψ= 1−1
= =−0,55 ⇒ k c = =0,66
M y , Ed
77 1,33−0,33 ⋅ (−0,55 )

 Determină zvelteţea tălpii comprimate echivalente

k c ⋅ Lc 0,66 ⋅ 300
λf , z= = =0,76
i f , z ⋅ λ1 2,77 ⋅ 93,9

 Verifică dacă există posibilitatea deversării elementului

M y , el , Rd 83,19
λ f , z =0,91≤ 0,5 =0,5 =0,54
M y , Ed 77

Posibilitate de deversare a elementului, se va verifica rezistenţa la flambaj prin încovoiere-răsucire.

 Valoarea de calcul a rezistenţei la pierderea stabilităţii generale

Condiţie de zvelteţe neîndeplinită → element instabil la deversare, trebuie verificată rezistenţa la

flambaj prin încovoiere – răsucire.

1
M b , Rd=1,1 ⋅ χ ¿ ⋅ M y , el , Rd cu ∅=0,5⋅ [ 1+ α ( λ¿ −0,2 ) + λ 21 ]→ χ ¿ =
∅ ¿ + √ ∅ ¿ −λ f , z
2 2

Conform Eurocodului EN 1993-1-1, § 6.3.2.4 , factorul de reducere este preluat din curba c, iar
pentru secțiunile transversale sudate cu zvelţe hw /tw ≤ 44, din curba d. Pentru valori, v. , link Anexa
A7. În relaţia de determinare Mb, Rd, datorată conservatorismului, factorul de reducere poate fi
crescut cu 10%.

 Determinăm coeficientul de reducere la flambaj

∅ ¿ =0,5 ⋅ [ 1+0,49 ( 0,76−0,2 )+ 0,76 ]=0,92

2

1
χ¿= =0,69
0,92+ √ 0,92 −0,76
2 2

Pentru secţiunea IPN 300 propusă, momentul rezistent la flambaj prin încovoiere-răsucire este:

M b , Rd=1,1 ⋅0,69 ⋅83,19=63,141kNm

 Valoarea de calcul a rezistenţei la pierderea stabilităţii generale

M y , Ed =77> M b , Rd =63,141 kNm→Secțiune insuficientă!

1

Stabilitatea la deversare a grinzilor poate fi îmbunătăţită în diferite forme, după cum urmează:

 Mărind rigiditatea din planul z–z printr-o creştere a secţiunii tălpii,

→schimbând profilul cu unul mai mare

→modificând tipul profilului, de la profile cu tălpi înguste (IPE şi IPN) la profile cu tălpi late (HEA,
HEB) sau chiar tubulare.

 Prin reducerea lungimii de flambaj lateral a segmentului, mărind numărul de tiranţi.

Construcții metalice

Rezistenţei la pierderea stabilităţii generale

Soluție

Modifică secţiunea cu următorul profil, IP (he 180 A) AM INLOCUIT CU UN PROFIL HE220 A

W y, el=¿426 cm3>W y, el , min=327,65 cm 3 → OK

 Verificare de calcul a rezistenței la încovoiere

My,el,Rd = Wy,el ⋅ fy / gM0 =426 ⋅ 235/103 =100,11 kN/m

Mz,el,Rd = Wz,el ⋅ fy / gM0 =151⋅ 235/103 =635,40 kN/m

 Valoarea de calcul a rezistenţei la forfecare

Vz,Rd = AVz x( fy /√3) / gM0 = 20,29⋅ 235 / 103 = 275,29 kN

 Verifică rezistenţa la încovoiere a secţiunii HE 180 B

Pentru fiecare secţiune i - i trebuie îndeplinită condiţia:

M 1−1
y ,Ed M 1−1
z , Ed
+ ≤1
M y , el , Rd M y , el , Rd
Construcții metalice

77
Secţiunea 1 - 1: =¿0,769→ OK
100,11
43,11
Secţiunea 1 - 1: =¿0,43→ OK
175,78
 Verifică rezistenţa la forfecare a secţiunii HE 180 B

V 1−1
z , Ed
≤1
V pl ,Rd

V 1−1
z , Ed 102,65
= =0,372<1 →OK
V pl ,Rd 275,29

Nu există reducere a momentului rezistent datorat forţei tăietoare, deoarece

V 1−1
z , Ed <0,5 V pl , Rd

Valoarea de calcul a rezistenţei la pierderea stabilităţii generale - segment 3

Se determină raza de girație a tălpii comprimate echivalente:

15,2⋅ 0,85
k =1+ =1,1
1 ⋅18,6 ⋅1,4
18,6 1
i f ,z = ⋅ =4,71cm
√12 √1,1
Factorul de corecţie kc al lungimii de flambaj nu se modifică, este funcţie doar de raportul
momentelor de la extermităţi, nu se modifică, kc = 0.66.

k c ⋅ Lc 0,66⋅ 300
λf , z= = =0,4 4
i f , z ⋅ λ1 4,71⋅ 93,9
M y , el, Rd 100,11
λ f , z =0,44 ≤ 0,5 =0,5 =0,65
M y, Ed 77

Relaţie satisfăcută, se va verifica rezistenţa la flambaj prin încovoiere-răsucire

 Valoarea de calcul a rezistenţei la pierderea stabilităţii generale

 Determinăm coeficientul de reducere la flambaj

∅ ¿ =0,5 ⋅ [ 1+0,49 ( 0,44−0,2 ) +0,44 ]=0,65

2

1
χ¿= =0,88
0,65+ √ 0,65 −0,44
2 2

 Pentru secţiunea HE 180 B, momentul rezistent la flambaj prin încovoiere-răsucire are

valoarea:

M b , Rd=1,1 ⋅0,88 ⋅100,11=96,90 kNm

Verificam rezistența la flambaj prin încovoiere−răsucire pentru segmentul 3

Construcții metalice

1
M y , Rd=77< M b , Rd =96,90 kNm → OK
Săgeata se verifica la mijlocul deschiderii dintre reazeme, în domeniul elastic, sub efectul încărcărilor
caracteristice

Determinam sageata dupa directia z-z

4 4
3−3 qk , z ⋅ l 7,48⋅ 7500
w z , Ed = = =15,90 mm
185 EI z 185 ⋅210000⋅ 3831⋅10 4

Determinam sageata dupa directia y-y

3−3 q k , y ⋅ l 4 0,0069⋅ 1,03 ⋅7500 4

w y , Ed= = =7,85 mm
y 210000⋅1363 ⋅10 4
Determinăm săgeata totală

w tot , Ed=√ w 2y , Ed +w 2z , Ed =√ 7,852 +15,902=17,73 mm

Valoarea admisibilă a săgeţii

l 7500
= =37,5 mm
200 200
Verificare SLS săgeată maximă

wmax =17,73 mm < 37,5 mm

Concluzie:

Pentru pana curentă de acoperiş se adoptă secţiunea HE 180 B.

Eforturi de calcul în tiranți provenite din încărcări

kN 7,5
V y , max, Ed =1,1⋅1,03 ⋅ =2,83
m 3
Înclinarea (β) a tiranţilor în planul învelitorii

l 7,5
tg ( β ) = = =0,71 → cos ( 0,71 )=0,75
3 ⋅a 3 ⋅ 3,5
Numărul de pane pe jumătate din deschidere, n = 4

( n−0.5 ) ⋅ V y , max , Ed ( 4−0.5 ) ⋅2,83

N n , Ed = = =13,206 kN
cos ( β ) 0,75

Efortul maxim în tiranți: N max , Ed=N n , Ed =13,206 kN

Propunem diametrul barei

d net ≥
√ 4 N max , Ed
π ⋅ ( f yd / γ M 2 )
=
√ 4 ⋅ 13,206 kN ⋅ 103
π ⋅ ( 235 /1,25 )
=9,45 mm
Construcții metalice

Diametrul brut al filetului, ţinînd seama de filet

d = 1,2· 9,45 = 11,34 mm → se adoptă bară rotunda d = 12 mm

Etapa 3. Evaluarea incarcarilor aferente cadrului curent

o ACŢIUNI – VALORI CARACTERISTICE

1. Încărcări permanente acoperiș

→greutăţi proprii din pane:

g pana 60,15 ⋅ 10−2 2

g pane , k =n pane ⋅ =16 ⋅ =0,331kN /m
L 29
→greutate învelitoare
2
0,8 ... 0,10 – neizolată termic → considerăm ginv =0,10 kN / m

0,1 ... 0,12 – izolată termic

ginv 0,12 2
ginv , k = = =0,18 kN /m
cos ⁡(α ) cos ⁡(5,41)
→greutate echip. Tehnice

0,20 ... 0,40 kN /m2

2
gech ,k =0,25 kN / m

→greutate tiranţi, eclise, etc.

15% din greutatea reală a panelor kN /m2

g pana 60,15
gtiranti , k =0,15 ⋅ n pane ⋅ =0,15 ⋅ 16 ⋅ =0,05 kN /m 2
L 29
→greutate CV
Construcții metalice

0,03 ... 0,05 kN /m2

gCV ,k =¿0,05 kN /m2

g p=Σ gki =g pane , k + ginv ,k + gech ,k + gtiranti ,k + gCV ,k =0,86 kN /m 2

2. Încărcări variabile
 Zăpadă (CR 1-1-3-2012)

Sk = sk⋅μi⋅Ce⋅Ct⋅γIs

sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s k=2,0 kN/m2;

μi – coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş, μ i=0,8 (0 0 ≤ α ≤ 6,96o ≤ 30o)
Ce– coeficient de expunere al construcției în amplasament, funcţie de topografia
amplasamentului, conform tabelului 4.3 din CR 1-1-3 2012: C e=0,8;
Ct – coeficientul termic, pentru situații generale, C t =1,0; În cazul în care zăpada se topește la
nivelul acoperișului datorită unui transfer termic ridicat, coeficientul termic poate reduce
încărcarea din zăpadă iar determinarea valorii se realizează în urma unui calcul de transfer
termic.
γIs – factor de importanţă - expunere, γ Is=1,0 conform tabelul 3.1. din CR1-1-3: 2012.
→Sk = 1,0⋅0,8⋅1,0⋅1,0 ⋅ 2,0=1,6 kN/m2

 Vânt (CR 1-1-4-2012)

we = cpe · qp (z)
qp (z)– valoare de vârf a presiunii dinamice a vântului la cota ze

qp (z)= ce · qb=1,75·0,6=1,05 kN/m2

qb-presiune dinamică de bază→Suceava- qb=0,6 kN /m2

ce -Coeficient de expunere (teren categoria III si h ≈10m) → ce=1,75

Acoperiș cu două pante:
0 O
θ=0 ;α =5,41 ;
Interpolare:

o cpe.F=-1,57
o cpe.F=-0,506
o cpe.D=0,8
o cpe.E=-0,5

we,F = -1,57 · 1,225=-1,92 kN/m2

we,I = -0,506· 1,225=-0,62 kN/m2
we,D = 0,8 · 1,225=0,98 kN/m2
we,E = -0,5 · 1,225=-0,61 kN/m2
Construcții metalice

3. Acțiunea seismică

F b=γ il ⋅ S d (T 1)⋅m⋅ λ →Forța tăietoare de bază

γ il =1,0 ; λ=1,0 ;

a g=0,20 T 1=0,40<T c =0,7 s ⇒ β 0=2,5

T c =0,7 s T B <T 1< T c ⇒ β ( T )=β 0=2,5

β (T )
T B=0,14 s T 1>T B ⇒ S d ( T 1 ) =a g ⋅ ≥ 0,2 ⋅a g=0,40
q
2,5
T D =3,00 s Sd ( T 1 )=ag ⋅ =1,065>0,40
5,75
α 11
q=5 ⋅ =5 ⋅ 1,15=5,75
α1

o Estimarea greutății fermei

Greutatea fermei, în [kg/m2] se poate estima cu relaţia emiprică:

kg
gk , f =5,37 ⋅0,053⋅ A af =5,37+ 0,053⋅ 216=16,82 2
=0,17 kN /m2
m

Aaf =L⋅ t=29⋅7,5=217,5 m 2

o Estimarea greutății stâlpilor

→Greutate proprie secţiune stalp

gHE ≈ 250 ... 280 kg/m (HE– M 400 ... HE– M500) ⇒ gHE-M=280 kN /m=2,8 kN /m
→Greutate pereți
2
gînv =0,12 kN /m [0,1 ... 0,12] kN/m2 – izolată termic

→Greutate rigle

grigle ⋅ t 60,15 ⋅10−2 ⋅7,5

grigle =nrigle ⋅ =4 ⋅ =2,26 kN /m
l st 7,95
7,95
-număr total rigle perete: lst [m]/2m, nrigle = =4 rigle
2
-se apreciază 2 m distanţă interax dintre rigle.
gst =g HE + gînv + grigle =2,8+0,12+2,26=5,18 kN /m

o Estimarea masei structurii

mCadru transv= gkf⋅ L⋅t + gst ⋅ lst=0,17⋅29⋅12+5,18⋅7,95=100kN=10000kg

Construcții metalice

gkf – greutatea fermei

gst – greutatea stâlpului
Fracţiunea din încărcarea de lungă durată (zăpadă uniformă)
mzap= 0,4 ⋅ sk ⋅ L ⋅ t=0,4⋅ 1,6⋅ 29⋅7,5=138,2 kN=13920 kg
mtot= mCadru transv + mzap =10000+13920=23920 kg
o Estimarea perioadei proprii a structurii

Pentru sisteme cu 1GLD, in consola, relaţia analitică este

( ) √ ( ) √
E ⋅ ∑ I st ⋅l st 1,875 2 2,1⋅ 10 8 ⋅2,7 ⋅161900 ⋅ 10−8 ⋅7,95
2
1,875
w= ⋅ = ⋅ =9,71
l st mtot 7,95 239,20

2π
T 1= =0,64 s
w

F b=γ il ⋅ S d (T 1)⋅m⋅ λ →Forța tăietoare de bază

F b=1,0 ⋅1,064 ⋅ 239,2 ⋅1,0=254,50 kN
Construcții metalice

A=. Dimensionarea barelor fermei

1. Grinzda cu zăbrele – configuraţie geometrică, notaţii

Notaţii
n – numărul nodurilor de pe jumătate de grindă (corespunzător coamei) n=9
α – unghiul tălpii superioare α=5,41
a – distanța (în plan orizontal) dintre pane a=4,5 m

hi=hr+xi⋅tg(α)
a
x i=( ⅈ−1 ) ⋅
2
h 2 j−1
tg ( γ j ) =
a∕2
Construcții metalice

j=1,6

x 1=0 m
4,5
x 3=2 ⋅ =5,0 m h3 =3,05+5,0⋅ tg(5,41)=3,52 m
2
4,5
x 5=4 ⋅ =10 m h5 =3,05+10,0⋅ tg (5,41)=3,99 m
2
4,5
x 7=6 ⋅ =13,5 m h7 =3,05+13,5⋅ tg(5,41)=4,32 m
2
4,5
x 9=8 ⋅ =18 m h 9=3,05+18,0⋅ tg(5,41)=4,75 m
2

hr 3,05 0
tg γ 1 = = =1,35=53,47
a ∕ 2 4,5 ∕ 2
h 3,52
tg γ 2 = 3 = =1,56=57,330
a ∕ 2 4,5 ∕ 2
h 3,99
tg γ 3 = 5 = =1,77=60,530
a ∕ 2 4,5 ∕ 2
h5 4,32 0
tg γ 4= = =1,92=62,48
a ∕ 2 4,5 ∕ 2
h5 4,75 0
tg γ 5 = = =2,1=64,53
a ∕ 2 4,5 ∕ 2

θ31=γ 2−α =57,33−¿ 5,41=51,920

θ32=γ 2 +α =57,33+¿ 5,41=62,74 0
θ51=γ 3 −α =60,53−¿ 5,41=55,120
θ52=γ 3 +α =60,53+ ¿5,41=65,94 0
θ71=γ 4−α =62,48−¿5,41=57,070
θ72=γ 4+ α =62,48+¿5,41=67,890
θ91=γ 5 −α =64,53−¿5,41=59,120

Momente încovoietoare pe grinda simplu rezemată in dreptul nodurilor i:

2
qd⋅ L qd ⋅ xi
M i= ⋅ xi −
2 2
2
qd ⋅ L
M max =M 11
8
q d =( 1,35⋅ g p+ 1,5⋅ s k ) ⋅t= (1,35 ⋅ 0,86+ 1,5⋅ 1,6 ) ⋅ 7,5=26,70 kN /m

2. Determinarea eforturilor în barele grinzii prin metoda secţiunilor

o Determinare înălțimilor şi momentelor pe grinda simplu rezemată în dreptul

nodurilor i
i α xi[ m ] hi [ m ] q d [ kN / m ] M i [ kN m ]
1 5,41 0 3,05 26,70 0
Construcții metalice

2 2,25 3,26 803,50

3 5,0 3,52 1602,00
4 6,75 3,68 2005,00
5 10 3,99 2536,50
6 11,25 4,11 2665,82
7 13,5 4,32 2793,48
8 15,75 4,54 2785,97
9 18 4,75 2643,3

o Determinarea eforturilor în barele grinzii

→ Talpa superioară
−M n−1 −2785,97
−¿= = =−1,548,88 kN ¿
h ⋅cos ( α ) 2,80 ⋅cos ( 5,41)
N TSmax , Ed

l TS =a ⋅ √ 1+ t g ( α ) =5,41⋅ √ 1+t g ( 5,41 )=8,41 m

2 2

Lungimi de flambaj

{ Lcy =l=8,41
Lcz=2l=2 ⋅ 8,41=16,82
→ Talpa inferioară
M max 2643,3
−¿= = =944,03kN ¿
h 2,80
N TImax , Ed
l TI =a=4,05 D m
Lungimi de flambaj

{ Lcy=l=a=3,0 m
Lcz=14,5 m−(dist . reazemantretoază T 1)
→Diagonale cu eforturi maxime
M2 1 803,50 1
−¿=D 12= ⋅ = ⋅ =787,75 kN ¿
h2 cos (γ 1) 1,70 cos (450 )
D max , Ed

√ () √) ()
2 2
a 2 3
l 12= h + = 1,52+
r =2,12
2 2
−¿=D 23 =−
D max , Ed
( M3 M2
h3
− ⋅
1
h2 cos (γ 2)
=− (
1602,00 803,50
1,90
−
1,70
⋅ ) 1
cos (51,56 )
0
=−308,679 kN ¿

√
l 23= h23 +
a 2
2 ()
= 1,902 +

Lungimi de flambaj
3 2
2 √
=2,421 m ()
{Lcy =0,75 l=1,816 m
Lcz =l=2,421 m

→Alte diagonale
+¿=¿ ¿
D 34 , Ed
l 34 =l 23 =2,421m
−¿=−
D 45 , Ed
( M5 M 4
− ⋅
l
)
h5 h4 cos ( γ2 )
=−
2,20(
2536,50 2005,00
−
2,05
⋅ ) l
cos ( 55,59 )
0
=−115,18kN ¿

√ () √ ()
2 2
a 3
l 45 = h25 + = 2,22 + =2,663 m
2 2
 Construcții metalice

Lungimi de flambaj

{ Lcy =0,75 l=1,997 m

Lcz =l=2,663 m
+¿=¿ ¿
D 56 , Ed =115,18 kN
l 56 =l 45 =2,663 m

−¿=−
D 45 , Ed
( M 6 M5
− ⋅
)l
h5 h4 cos ( γ 2 )
=− (
2536,50 2005,00
2,20
−
2,05
⋅) l
cos (55,59 )
0
=−115,18kN ¿

√
l 45 = h25 +
Lungimi de flambaj
()a 2
2 √
= 2,22 +
3 2
2 ()
=2,663 m

{ Lcy =0,75 l=1,997 m

Lcz =l=2,663 m
+¿=¿ ¿
D 56 , Ed =115,18 kN
l 56 =l 45 =2,663 m

Tab. 1 . Eforturi în barele grinzii

Eforturi în bare Lungimi Lungimi flambaj

Bare Notații
[kN] elemente Lcy Lcz
Talpa
N −¿ ¿
TSmax , Ed −640,21 kN 3,022 3,022 6,044
superioară
Talpa inferioară N −¿ ¿
TImax , Ed 655,48 kN 3,00 3,00 9,00
Diagonale cu −¿=D 12 ¿
Dmax , Ed 787,75 2,12
eforturi
maxime D−¿=D
max , Ed
¿23
−308,679 2,421 1,816 2,421
D +¿¿
34 , Ed 308,679 2,421
Alte diagonale D−¿ ¿
45 , Ed −115,18 2,663 1,997 2,663
D +¿¿
56 , Ed 115,18 2,663

3 Dimensionare elementelor grinzii cu zăbrele

Cu ajutorul Tab. 1, respectiv cu eforturile şi lungimile de flambaj corespunzătoare, se vor

dimensiona elementele fermei, conform următoarelor principii :
• Talpa superioară şi inferioară a fermei se vor realiza cu aceeași secțiune pe întreaga
lungime. În cazul în care fermele sunt alcătuite din mai multe tronsoane de expediție (L >
24m), se vor dimensiona barele cele mai solicitate din tronson.
• Toate diagonalele comprimate ale fermei vor avea aceeași secțiune, cea rezultată din cea
mai solicitată diagonal comprimată , respectiv cea din dreptul reazemului, bara 2-3
• Toate diagonalele întinse ale fermei vor avea aceeași secțiune, cea rezultată din cea mai
solicitată diagonal întinsă, respectiv cea din dreptul reazemului, bara 1-2.

 Verificarea barelor comprimate – SR EN 1993-1-1

Construcții metalice

-Verificarea stabilităţii barelor comprimate la flambaj prin încovoiere după cele două axe
principale de inerţie ale secţiunii pe cele două direcţii se face cu relaţia:

NEd ≤ Nb, Rd

în care
Nb, Rd- valoarea rezistenţei de calcul la flambaj a elementului, corespunzătoare clasei de
secţiune;
NEd -valoarea de calcul a efortului de compresiune;

Rezistenţa de calcul a secţiunii transversale la compresiune uniformă.

Rezistenţa la flambaj a unei bare comprimate depinde de zvelteţea elementului, de marca

de oţel, de forma secţiunii, de imperfecţiunile geometrice de fabricaţie şi de tensiunile
reziduale. Ţinând cont de aceşti factori, rezistenţa de calcul la flambaj se exprimă sub forma:
χA f y
N b , Rd =
γM 1

în care:
S235- f y =234 N /mm2; E=2,1 ⋅105 N /mm 2
γ M =1,0 coeficient parţial de siguranţă al materialului la pierderea stabilităţii
1

Consider ăm χ 0=0,8 talpă; χ 0 =0,6 diagonale;

-Factorul de reducere χ se determină cu relaţia:

1
χ= ≤1
∅+ √ ∅ −λ
2 2

2
∅=0,5[1+ α ( λ−0,2 ) + λ ]; ε =
√ fy
235
=1

λ=
√
A ⋅ f y L cr 1
N cr
În care:
= ⋅ clasa 1,2,3; λ 1=π ⋅
ⅈ λ1 √E
fy
=93,9; ε=93,9

λ−zvelte țea relativă a elementului

Lcr −lungimea de flambaj în planul considerat
i−raza de inerție în raport cu axa considerată , cu caracteristicile secțiunii transversale brute
α −factor de imperfecțiune în funcțiede curba de flambaj
Construcții metalice

Talpa superioară
χAf y
N TS ,Rd =−640,21 kN ≤ N b , Rd=
γM
1

N TS, Rd 640,21 ⋅103 2 2

⇒ A nec = = =3405,37 mm =34,05 cm
χ 0 f y ∕ γ M 0,8 ⋅235 ∕ 1,0
1

Tab. 2 Centralizator dimensionare bare

Eforturi Lung. flambaj

Lung.
Bare în bare N, Rd Nby, Rd Nbz, Rd
elem Secţiunea
NEd Lcy Lcz
Talpa
superioară
Talpa
inferioară

Diagonale
cu
eforturi
maxime

Alte
diagonale