Reabilitarea Fundatiilor C4

Universitatea Politehnica Timişoara
Facultatea de Construcţii
Departamentul de Căi de Comunicație Terestre, Fundații și Cadastru
REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA
FUNDAȚIILOR
- CURS 4 -
CRITERII GENERALE DE PROIECTARE PENTRU FUNDAȚIILE DE SUPRAFAȚĂ
Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

§ 3.5 Criterii de proiectare pentru fundațiile de suprafață
Fundații pentru stâlpi prefabricați din beton
 Fundațiile pentru stâlpii prefabricați din beton trebuie să asigure

transferul forțelor din stâlpul prefabricat la fundație.
 În acest caz nu mai este posibilă continuitatea armăturilor din stâlp
în fundație, însă prinderea este asigurată prin alte mijloace:
 placă de bază din oțel și șuruburi de ancoraj (tălpi armate);
 fundații tip pahar.
Fundații pentru stâlpi prefabricați din beton cu placă de bază
și șuruburi de ancoraj.
 Fundația se calculează similar
cu fundația elastică.
 Calculul trebuie să includă
condițiile de ancorare a
buloanelor și contactul dintre
stâlp și placa de bază.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Fundațiile pahar pot fi realizate din beton armat monolit, din guler
prefabricat plus talpă din beton armat monolit, sau integral prefabricată.
 Paharele pot avea pereți amprentați sau pereți netezi. Gaura pentru
stâlp trebuie să fie mai mare decât stâlpul pentru monolitizare.
 Monolitizarea se face prin turnarea unui beton re rezistență mare.
Fundația pahar Tipologii de prefabricare

 Cerințe geometrice (predimensionare):

 Înălțimea paharului Hp :
 Lungimea minimă de ancorare
(lbd+100mm) unde lbd
reprezintă lungimea de
ancorare a barelor de armare
din stâlp;
 Hp≥1.2 ls (ls este dimensiunea cea mai mare a stâlpului);
 Hp≥500 mm pentru clădiri multietajate;
 Hp≥Hs/8 pentru clădii parter, cu Hs (înălțimea stâlpului) mai mică de 10m.
 Grosimea fundului paharului (Hf) rezultă din verificarea la străpungere
în două situații de proiectare:
 în faza de montaj: încărcare se va lua greutatea stâlpului multiplicată cu un
coeficient dinamic egal cu1.5 (Hf,min=250mm);
 în faza finală, în funcţie de tipul de pahar, amprentat sau neted.

 Grosimea peretelui paharului bp
este de:
 min 200mm în cazul paharelor
din beton armat monolit;
 min 150 mm la paharele din
beton armat prefabricat;
 bp≥ls/3
Obs: Clasa de beton uzuală este min C16/20, mai mare decât cea
cerută de fundațiile elastice (min C12/15).
Suprafețele laterale ale stâlpului respectiv interioară a fundației
prefabricate trebuie umezită al monolitizare.
Există situații în care fundațiile pahar sunt realizate pentru doi
stâlpi. În acest caz peretele dintre cei doi stâlpi trebuie să aibă
grosimea ce cel puțin 5cm.

 Armarea fundațiilor prefabricate:

 Armarea paharului (vezi figura de mai jos):
Rezultă din calculul forțelor laterale induse de stâlp.
Armarea orizontală se face prin suprapunere sau similar etrierilor.
Armătura verticală este ancorată în fundul paharului. Armătura
orizontală trece prin armătura verticală a fundului paharului.


 Armarea paharului - cerințe minime de armare:
- pmin=0.1% pe fiecare față orizontală și verticală;
- armarea orizontală: Φmin=10mm (8mm în jumătatea inferioară a
paharului), minim 2x3 bare orizontale, în partea superioară
dmax=200mm.
- armarea verticlă: Φmin=8mm, dmax=200mm.


 Talpa fundației (armată similar cu fundația tip
talpă):
Rezultă din calculul la momente încovoietoare a
fundației.
Cerințe minime: pmin=0.1%, Φmin=10mm, dmin=100mm, dmax=250mm,
ciocuri de armare de înălțime minimă (d).
 Monolitizarea paharului:
- Dimensiunile golului paharului trebuie să fie mai mari decât ale
secțiunii stâlpului pe fiecare direcție și sens cu 50-75mm la baza
paharului și 85-120mm la partea superioară a paharului;
- Betonul va avea minim clasa betonului din pahar. Dimensiunea
maximă a agregatelor betonului este de 16mm;
- Centrarea stâlpului se face folosind utilaje sau scule specializate.
 Verificări ale fundațiilor pentru stâlpii

prefabricați din beton (revizuire):
 calculul la forța axială dintre placa de
bază și betonul din cuzinet: se consideră că
forța axială se transmite la teren prin două
componente:
 o parte se transmite prin betonul de
monolitizare la pereţii paharului(N1);
 prin fundul paharului (N2).
 solicitările paharului în plan orizontal se
calculează considerând:
 eforturile transmise pereților paharului
de momentul MFd și forța tăietoare VFd
 în partea inferioară presiunile
acţionează la baza paharului.

 Verificări ale fundațiilor pentru stâlpii

prefabricați din beton (revizuire):
 Verificarea tălpii la străpungere se face
conform figurii II.11 sub acţiunea forţei N2, pe
perimetre plecând de la faţa interioară a
paharului, conform SR EN1992-1-1.
 Calculul tălpii fundaţiei pahar se verifică
la moment încovoietor şi la forţă tăietoare.
 Pahare cu pereți amprentați
 paharele cu pereți amprentați sunt
considerate că acționează monolit cu stâlpul;
 amprentările sunt obligatorii pentru stâlpi
solicitați la întindere;
 la întindere suprapunerea armăturilor se face
ca în figură:
Fundații continue
 Fundațiile continue sub pereți

sau stâlpi se folosesc în general
dacă:
 suprafața în plan a fundațiilor
izolate sub stâlpi este prea mare;
 în cazul fundațiilor izolate care nu
pot fi centrate sub stâlpi;
 la fundații amplasate pe terenuri
susceptibile la deformații
diferențiale importante;
 Când stâlpii structurii în cadre au legături la nivelul subsolului cu pereții
de beton armat rezemați pe un teren prin fundații continue;
Obs: Similar cu fundațiile izolate, fundațiile continue pot fi realizate ca fundații tip talpă
(elastice) sau fundații rigide cu cuzinet și una sau mai multe trepte.
Fundații continue
 Principalele tipologii de fundații continue:
Fundație cu un singur Fundație continuă cu Fundație continuă

bloc de beton două trepte pentru pereți subterani
 În cazul fundației continue, partea superioară reprezintă o centură de

minim 20 cm înălțime dispusă pe tot conturul peretelui (min 6 Φ 14).
Fundații continue sub pereți - tipologii
 Lățimea soclului sau a blocului de fundație B trebuie să fie mai mare

decât lățimea zidului cu cel puțin 5cm în fiecare parte a zidului. Dacă
lățimea B este mai mare cu 15cm în fiecare parte, atunci fundația se
execută în două trepte;
 Calculul fundației constă în determinarea înălțimii de fundare și a
lățimii fundației;
 Calcului se face pe o lungime unitară de 1m;
 Lățimea fundației B rezultă în funcție de:
 presiunea convențională a terenului de fundare;
 lățimea peretelui b: B>b+10cm;
 dimensiunile minime pentru executarea gropii de fundare.
 Clasa minimă de
beton: min C12/15

Fundații continue sub pereți - tipologii

 bc/B=0.50…0.65 pentru fundațiile dintr-o treaptă;
 bc/B=0.40…0.50 pentru fundațiile cu mai multe trepte;
 hc≥300mm dar hc/L ≥0.25;
 tanβ≥0.65. Dacă tanβ≥1.00 atunci nu se mai face verificarea la forță
tăietoare. În caz contrar, verificarea la forță tăietoare se face conform
Eurcode 2.
 Clasa betonului: min C12/15
Obs: Dimensiunile finale ale fundației rezultă după verificările de proiectare (verificarea
secțiunii și a presiunilor).

Fundații continue sub pereți structurali din zidărie
 Pentru clădirile amplasate în zone cu seismicitate ag<0.15g pot fi

adoptate următoarele soluții:
 Primul bloc (soclu)
trebuie să aibă o
lățime mai mare decât
cea a peretelui cu
minim 50 mm în
fiecare parte.
Bloc de fundare cu o Bloc de fundare cu

treaptă două trepte
 În cazul încărcărilor importante
pot fi adoptate soluții cu soclu și
două sau mai multe trepte.

 Pentru clădirile amplasate în

zone cu seismicitate ag<0.15g:
 Dacă se respectă condiția
pentru tanα, fundația poate fi
executată din beton simplu;
 Dacă eforturile sunt mai
mari, atunci fundația poate
include o centură din beton
armat și o armare inferioară.

 Armarea centurii
Se face pentru crearea unei
legături la nivelul al fundației.
În general nu se calculează:
- longitudinal: min 6 Φ14
(pmin=0.1%)
- transversal: etrieri Φ8/300mm

 Pentru clădirile amplasate în zone cu seismicitate ag>0.15g pot fi

Fundații continue cu bloc din beton și cuzinet.

 Pentru clădirile amplasate în zone cu seismicitate ag>0.15g pot fi

Fundații continue cu grinzi rigide și cuzinet.

 Pentru fundațiile continue dreptunghiulare, încărcate excentric,

lățimea de fundare se calculează din verificarea presiunii pe teren:
 În anumite cazuri, pereții sunt dispuți excentric – în acest caz,
calculul se face astfel încât rezultanta forței axiale să pice în treimea din
mijloc a bazei. Astfel întreaga fundație este activă.
 Dacă această condiție nu este
îndeplinită, dar lățimea efectivă
este Ba>1.5b, iar condiția de
presiune nu este satisfăcută,
atunci se ține seama de efectul
favorabil al deformării terenului
și a blocului de fundație și se
admite o lățime activă de
Ba=2.25b.

 Transmiterea încărcărilor pe direcție longitudinală:

 Încărcările transmise fundațiilor continue pe direcție longitudinală
sunt datorate în general încărcărilor laterale (seism,vânt):
 dacă peff,min<0 atunci este necesară armarea longitudinală a fundației.

Fundații continue sub pereți structurali din beton armat
 Calculul fundațiilor continue sub pereți structurali din beton

armat se face pe unitatea de lungime (L=1m);
 Fundațiile continue sub pereți se realizează ca tălpi din beton armat
(a) sau ca bloc din beton simplu și cuzinet din beton armat (b):
 Cerințele geometrice
(predimensionarea) și armarea sunt
similare cu cele cerute pentru
sistemele (inclusiv beton) de fundare
echivalente:
 fundație tip talpă
 fundație cu bloc din beton și
cuzinet din beton armat

 Armarea fundațiilor:
 Armarea transversală a tălpilor se face ca în cazul fundațiilor rigide.
 Armarea longitudinală a tălpilor rezultă din evaluarea forțelor
longitudinale (N, M și T) urmate de evaluarea presiunii de contact în
lungul fundației continue.
 Armătura longitudinală trebuie să respecte cerințele minime de
armare (vezi fundațiile continue sub pereți din zidărie) și orice condiție
rezultată din calculul elementelor verticale din beton.
 Armăturile verticale din fundație pentru conectarea cu peretele de
beton armat rezultă din :
 verificarea la lunecare în rosturile fundației;
 verificarea la compresiune excentrică a peretelui din beton;
 verificarea secțiunii la baza peretelui la moment încovoietor determinat
de presiunea pământului pe planul peretelui.
Obs: Armătura peretelui (în mod uzual plasă de armare) se va ancora în fundație pe o lungime de
armare lbd. Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 Fundațiile continue sub pereți structurali din beton armat sunt

realizate ca grinzi de fundații cu bloc de fundare și cuzinet din ebton
armat:
Fundațiile continue sub pereți

structurali din beton armat:
grinzi cu secțiune constantă
Fundațiile continue sub pereți

structurali din beton armat:
grinzi cu secțiune variabilă
Obs: Cerințele geometrice pentru fundațiile continue sub pereți structurali din beton armat cu
bloc de fundare și cuzinet sunt similare cu cele cerute pentru fundațiile izolate.
 Cerința geometrice minime
Obs: Armarea fundațiilor continue sub pereți structurali din beton armat rezultă din calculul de
proiectare și din cerințele minimale.
Fundații radier
 Fundațiile radier constau dintr-un planșeu întors. Radierul poate fi

extins pe o parte a construcției sau pe întreaga ei suprafață.
 Fundațiile tip radier se utilizează în următoarele situații:
 terenuri cu rezistență scăzută, dificile sau neomogene, cu risc de tasări
diferențiate, cu ape subterane la nivel ridicat;
 construcții cu înălțime mare care transmit încărcări importante terenului;
 radierul este o soluție economică pentru terenul de fundare, dacă
fundațiile pe piloți nu pot fi utilizate, iar realizarea unor fundații izolate
este imposibilă;

Fundații radier
 Fundațiile radier constau dintr-un planșeu întors. Radierul poate fi

extins pe o parte a construcției sau pe întreaga ei suprafață.
 Placa este armată cu bare dispuse pe două direcții și pe două straturi
pe înălțimea acesteia.
Obs: În cazul încărcărilor mari în stâlpi, radierul se execută cu grinzi inversate, principale și
secundare, turnat monolit cu radierul.
Fundații radier
 Tipologiile principale de fundații radier:
Radier cu grosime constantă: este

folosit pentru distanțe între stâlpi mici și
uniforme și încărcări mici
Radier cu placă și grinzi pe o direcție: pentru

stâlpi supuși la încărcări importante. În acest caz
stâlpul este însoțit de un capitel pentru preluarea
forțelor de forfecare și a momentelor
încovoietoare
Radier cu placă și grinzi pe două direcții:

în cazul stâlpilor dispuși la distanțe mari,
încărcați cu forțe diferite.

Fundații radier
Tipologiile principale de fundații radier:

Radier tip planșeu ciupercă: Funcțiunea
este similară cu cea a radierului cu placă și
grinzi pe două direcții. Capitelurile sunt
poziționate la bazele stâlpilor.
Radier casetat: este utilizat în cazul încărcărilor
extreme, astfel că pereții verticali acționează ca
rigidizări sau grinzi înalte. Se folosesc în cazurile
în care înălțimea unui radier este mai mare de 90
cm, calculat ca radier cu placă și grinzi pe două
direcții.
Radier pe piloți: radierul este rezemat pe
piloți. Este folosit în cazul terenurilor
compresibile și apă freatică ridicată. Această
tipologie reduce tasarea și controlează forța
arhimedică. Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
Fundații radier

 grosimea minimă a radierului este de 1/10 din deschiderea dintre 2
stâlpi, dar mai mare de 400mm;
 procentul minim de armare: pmin>0.15% pentru fiecare strat de armare și
direcție (0.075% pentru stratul de armare intermediar);
 distanța dintre bare: dmin>150mm, dmax<400mm;
 barele de armare: Φmin>14mm pentru straturile superior / inferior,
Φmin>12mm pentru stratul de armare intermediar;
 clasa betonului: min C12/15.

Fundații radier
 Fundații radier – armătura longitudinală:

 se dispun pentru preluarea momentelor încovoietoare pozitive şi
negative din placă;
 Se dispune pe două straturi, sus și jos, considerând distanța de
acoperire cu beton;
 armarea pe zona mediană a plăcii pentru preluarea solicitărilor din
contracţie este necesară în special atunci când radierul are grosimea
mai mare sau egală cu 600 mm;
 numărul și dispoziția
barelor rezultă din calculul
static (analiza statică) în
conformitate cu Eurocode
2.

Fundații radier
 Fundații radier – armătura transversală:

 se prevăd pentru preluarea forţei tăietoare;
 se verifică și la străpungere;
 pot fi dispuse vertical sau înclinat;
 numărul și dispoziția barelor rezultă din calculul static (analiza statică) în
conformitate cu Eurocode 2.
 Armarea stâlpului:
 va fi extinsă în
radier;
 Calculul este
realizat din
analiza
suprastructurii.

Fundații radier - rosturi
 Fiind elemente masive, radierele au nevoie de rosturi constructive:

 Rosturile constructive trebuie să fie atent poziționate în zonele de
forță tăietoare minime. Practica curentă este de a le poziționa de-a
lungul liniei centrale dintre stâlpi. Turnarea se va face întârziat pentru
cele două tronsoane cu 24 de ore.
 Barele de armare trebuie să fie continue în rosturi.
 Betonul trebuie să fie destul de rezistent pentru a transmite eforturile
de forfecare din rost. Acest lucru se poate realiza prin crearea rosturilor
tip lambă și uluc.
 Dacă este necesar, radierul se poate realiza mai gros pentru a oferi
suficientă
rezistență
rostului.

Reabilitarea Fundatiilor C4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reabilitarea Fundatiilor C4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica Timişoara

CRITERII GENERALE DE PROIECTARE PENTRU FUNDAȚIILE DE SUPRAFAȚĂ

Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

 Fundațiile pentru stâlpii prefabricați din beton trebuie să asigure

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

Fundația pahar Tipologii de prefabricare

 Cerințe geometrice (predimensionare):

 Cerințe geometrice (predimensionare):

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Armarea fundațiilor prefabricate:

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Armarea fundațiilor prefabricate:

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Armarea fundațiilor prefabricate:

 Verificări ale fundațiilor pentru stâlpii

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Verificări ale fundațiilor pentru stâlpii

 Fundațiile continue sub pereți

 Principalele tipologii de fundații continue:

Fundație cu un singur Fundație continuă cu Fundație continuă

 În cazul fundației continue, partea superioară reprezintă o centură de

 Lățimea soclului sau a blocului de fundație B trebuie să fie mai mare

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Cerințe geometrice (predimensionare):

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Pentru clădirile amplasate în zone cu seismicitate ag<0.15g pot fi

Bloc de fundare cu o Bloc de fundare cu

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Pentru clădirile amplasate în

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Pentru clădirile amplasate în zone cu seismicitate ag>0.15g pot fi

Fundații continue cu bloc din beton și cuzinet.

 Pentru clădirile amplasate în zone cu seismicitate ag>0.15g pot fi

Fundații continue cu grinzi rigide și cuzinet.

 Pentru fundațiile continue dreptunghiulare, încărcate excentric,

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Transmiterea încărcărilor pe direcție longitudinală:

 dacă peff,min<0 atunci este necesară armarea longitudinală a fundației.

 Calculul fundațiilor continue sub pereți structurali din beton

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Fundațiile continue sub pereți structurali din beton armat sunt

Fundațiile continue sub pereți

Fundațiile continue sub pereți

 Cerința geometrice minime

 Fundațiile radier constau dintr-un planșeu întors. Radierul poate fi

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Fundațiile radier constau dintr-un planșeu întors. Radierul poate fi

 Tipologiile principale de fundații radier:

Radier cu grosime constantă: este

Radier cu placă și grinzi pe o direcție: pentru

Radier cu placă și grinzi pe două direcții:

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

Tipologiile principale de fundații radier:

 Cerințe geometrice (predimensionare):

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Fundații radier – armătura longitudinală:

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Fundații radier – armătura transversală:

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 Fiind elemente masive, radierele au nevoie de rosturi constructive:

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

S-ar putea să vă placă și