Universitatea Politehnica Timişoara

Facultatea de Construcţii
Departamentul de Căi de Comunicație Terestre, Fundații și Cadastru

REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA
FUNDAȚIILOR

- CURS 8 -

SOLUȚII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDAȚII

Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

 CAPITOLUL V
SOLUȚII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDAȚII

§ 5.3 Soluții de consolidare a fundațiilor pe piloți

 În multe cazuri, încărcările la suprastructură cresc şi fundaţiile pe
piloţi existente nu mai au capacitatea portantă corespunzătoare
preluării noilor încărcări.

Secţiune verticală consolidare Secţiune orizontală

fundaţie pe piloţi consolidare fundaţie pe piloţi
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 5.3 Soluții de consolidare a fundațiilor pe piloți

 Piloţii pentru consolidare de obicei se realizează la faţa locului,

folosind diferite tehnologii de turnare cu tub de protecţie sau utilizarea
noroiului bentonitic.
 Nu se folosesc piloţi prefabricaţi introduşi prin vibrare sau
şocuri deoarece pot să afecteze clădirile din vecinătate sau fundaţia
clădirii ce urmează a se consolida.

Secţiune verticală consolidare Secţiune orizontală

fundaţie pe piloţi consolidare fundaţie pe piloţi
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 CAPITOLUL V
SOLUȚII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDAȚII

§ 5.4 Consolidarea unui radier folosind piloţi turnaţi

 Pentru realizarea piloţilor noi, radierul existent (fundat direct, fără
piloți) se poate perfora în zona piloţilor.
 Piloții se forează în găuri executate în radierul vechi, după care se
armează şi betonează.

 Radierul nou se toarnă peste cel

existent.
 În funcţie de încărcări, radierul
vechi poate fi luat în considerare
sau poate fi neglijat în calcul.

Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR

 CAPITOLUL V
SOLUȚII DE CONSOLIDARE PENTRU FUNDAȚII

§ 5.5 Consolidarea terenului de fundare

 Există situaţii când fundaţiile existente se află într-o stare foarte
bună, dar capacitatea portantă a acestora nu pot prelua noile încărcări.
 În această situaţie se recurge la consolidarea terenului de fundare,
de obicei prin injecţii cu diferite soluţii.
 Injecţiile în terenul de fundare sunt foarte eficiente în cazul
pământurilor necoezive şi în cele semicoezive (prafuri nisipoase, prafuri
argiloase). Nu dau rezultate bune injecţiile în terenuri argiloase.
 În ultima decadă s-au dezvoltat tehnologii care realizează injecţiile
soluţiilor la presiuni de 2-3 atmosfere sau mai mari; acestea produc
fracturarea terenurilor argiloase, în anumite condiţii controlate putându-
se obţine rezultate corespunzătoare.
 Injecţiile se realizează de obicei din lapte de ciment la care se poate
adauga silicat de sodiu.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
 § 5.5 Consolidarea terenului de fundare

 În prima fază se execută injecţiile de tip 1 lângă fundaţie pe direcţia

verticală, la distanţă de cca 2 m, iar în faza a II-a, injecţiile de tip 2
înclinate şi decalate faţă de tipul 2 (intercalat).
 Se pot folosi pentru injectare tuburi din material plastic perforate
parţial şi prevăzute cu manşete din cauciuc care rămân pierdute în
teren sau se pot folosi tuburi metalice cu diametrul de 1 – 2 ţoli,
ascuţite la vârf şi perforate pe lungimi de 1 – 1,5 m în zona acestuia.
Secţiune verticală - Vedere în plan -
consolidarea terenului de poziţionare injectoare
fundare

vârf perforat
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR
(lance)
 § 5.5 Consolidarea terenului de fundare

 Aceste tuburi se introduc în teren prin batere sau vibrare după care
se injectează o soluţie de lapte de ciment sau silicat de sodiu (sticlă
solubilă).
 Injecţiile contribuie atât la mărirea capacităţii portante a terenului, cât
şi la impermeabilizarea acestuia. Soluţiile injectate pătrund în porii
terenului de fundare, legând particulele de fază solidă, formând în final
zone compacte şi impermeabile.
La construcţii vechi, cu fundaţii din cărămidă, aşezate pe grătare şi
piloţi din lemn, în timp, datorită variaţiei nivelului apelor subterane,
piloţii au putrezit şi sub pereţii portanţi au rămas goluri care au dat
naştere la tasări, fisuri şi crăpături în pereţii portanţi.
Consolidarea terenului şi a fundaţiei în acest caz se face tot prin
injecţii, în special cu lapte de ciment şi bentonită.
Exemple de consolidare a terenului prin consolidarea terenului de fundare: Muzeul
Banatului, Castelul Huniazilor, Opera Română din Timişoara.
Adrian Ciutina, REMEDIEREA ȘI CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR