SOLUTII DE FUNDARE LA CLADIRI INDUSTRIALE

Burungiu Ion Prunici Ion

1.1.Definitia fundatiei.
Fundatia este elementul de structura a unei constructii,care asigura transmiterea in bune conditii de rezistenta si stabilitate a sarcinilor exterioare la terenul de fundare.Fundatia intra in alcatuirea infrastructurii constructiei.

1.2.Elemente necesare pentru proiectarea fundatiei.

-Dimensiunile si gabaritele prescrise ale constructiei -Actiunile transmise la nivelul superior al fundatiei,natura lor si combinatiile cele mai defavorabile. -Reactiunile ce se produc pe suprafetele de contact dintre fundatie si terenul de fundare. -Proprietatile si structura terenului de fundare de pe amplasamentul constructiei. -Distributia eforturilor unitare pe talpa fundatiei,solicitarile ce iau nastere in corpul fundatiei,caracteristicile mecanice ale materialelor din care sunt alcatuite. -Factori exterior existenti sau viitori care pot produce schimbari ale caracteristicilor terenului de fundare. Cunoscand toate aceste date,prin proiectarea fundatiilor unei constructii trebuie rezolvate urmatoarele probleme: -alegerea adancimii de fundare; -evaluarea conditiilor de stabilitate ale amplasamentului si determinarea capacitatii portante a terenului de fundare; -alegerea sistemului de fundare; -dimensionarea propriu-zisa a fundatiilor.

1.3.Proiectarea fundatiilor amplasate pe terenuri dificile

a.constructii amplasate pe terenuri macroporice sensibile la umezire. b.constructii realizate pe versanti sau pe terenuri in panta. c.constructii realizate in zone cu nivelul panzei freatice ridicat sau in zone mlastinoase. d.constructii amplasate pe pamanturi lichefiabile. e.constructii realizate pe pamanturi cu contractii si umflari mari. f.constructii realizate in zone cu pamanturi avand capacitatea portanta redusa.

1.4.Clasificarea fundatiilor
Pentru a putea transmite sarcinile constructiei la un strat de pamant care se poate prelua in bune conditii de rezistenta si stabilitate se folosesc diferite solutii constructive,denumite sisteme de fundare. Alegerea sistemului de fundare se face in functie de: -scopul si destinatia suprastructurii; -adancimea de fundare; -forma in plan a fundatiilor de suprafata; -forma fundatiilor de adancime; -rigiditatea fundatiilor; -modul in care sunt luate in calcul fortele ce contribuie la stabilitatea fundatiilor; -pozitia fundatiilor fata de pozitita apelor subterane; -modul de executie; -natura solicitarilor la care sunt supuse; -materialul din care sunt executate.

1.4.a. In raport cu scopul si destinatia suprastructurii constructiei,fundatiile sunt:

-pentru constructii agrozootehnice:grajduri,depozite,crescatorii de animale etc; -pentru cladiri civile si social-culturale:blocuri de locuinte,spitale,teatre,case de cultura,Sali de sport etc. -pentru constructii industriale:hale,silozuri,castele de apa,rezervoare,cosuri de fum etc. -pentru constructii speciale:turnuri de radio si televiziune,linii pentru transportul energiei electrice etc. -pentru utilaje grele si masini; -pentru lucrari hidrotehnice:diguri,baraje,ecluze; -pentru cai de comunicatii si lucrari de arta:drumuri,poduri,viaducte etc.

1.4.b. Functie de adancimea la care este asezata talpa fundatiei fata de cota terenului natural sau amenajat,fundatiile se pot grupa astfel:
I.Fundatii de suprafata (de mica adancime),folosite atunci cand stratificatia si proprietatile fizicomecanice ale terenului la o adancime care sa nu depaseasca 6m.Acestea se mai numesc directe deoarece talpa fundatiei vine in contact direct cu suprafetele realizate prin sapare; II.Fundatii de adancime unde adancimea de fundare este mai mare de 6 m intalnite in zone cu umpluturi,terenuri argiloase,terenuri maloase,prafuri afanate etc.Acestea se mai numesc si fundatii indirecte,deoarece legatura dintre fundatia propriu-zisa si terenul bun de fundare se realizeaza prin intermediul unor elemente special numite:piloti,picoti,barete,coloane,chesoane etc.

Fundatiile de suprafata(mica adancime,directe)

pot fi clasificate dupa forma lor in plan astfel: I.Fundatii izolate sub stalpi. II.Fundatii continue din beton si beton armat. III.Fundatii continue sub stalpi. IV.Fundatii pe retele de grinzi incrucisate. V.Fundatii pe radier general. VI.Fundatii sub ziduri cu descarcare pe reazeme.

Fundatiile de adancime(indirecte)

pot fi grupate astfel: I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane. II.Fundatii pe barete sau pereti mulati. III.Fundatii pe chesoane deschise sau puturi.

Fundatiile de suprafata (mica adancime,directe)

Fundatiile de adancime (indirecte)

Detaliere sisteme de fundare

sunt din beton armat sau din metal. Cuzinetul, realizat din beton armat, are rolul de a prelua si repartiza incarcarile din stalp catre blocul de fundare, realizat din beton simplu, iar acesta la randul sau repartizeaza incarcarile pe o suprafata mai mare : terenul de fundare.

Fundatiile izolate rigide din bloc si cuzinet - se aplica la structuri de tip cadre (stalpi si grinzi) fie ca

urmaresc conturul acestora. Talpa fundatiei, realizata din beton simplu, este cea care asigura transmiterea catre sol a incarcarilor ce provin din constructie.

Fundatiile rigide continue sub ziduri - transmit incarcarile provenite din peretii structurali si

intermediul unor grinzi si le transmit catre sol in puncte izolate prin intermediul blocurilor de fundatie.

Fundatiile rigide sub ziduri cu descarcari pe reazeme - preiau incarcarile din zidarie prin

fundatie bloc si cuzinet. Prezinta un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie sa fie de calitate superioara - consuma otel beton in proportie mai mare decat fundatiile rigide.

Fundatiile izolat elastice sunt fundatii ce se utilizeaza in cazul in care nu poate fi adoptata solutia de

fata de incarcarile provenite din constructie, sau la terenuri cu tasare neuniforma.

Fundatiile elastice continue sub ziduri se realizeaza atunci cand portanta terenului este mai mica

dacat incarcarile provenite din stalpi, iar fundatia izolata, fie ea elastica sau rigida, ar prezenta suprafete foarte mari, nefiind nici economica.

Fundatiile elastice continue sub stalpi se realizeaza atunci cand portanta terenului este mai mica

silozuri, buncare, subsoluri, iar portanta terenului de fundare este foarte slaba

Fundatiile de tip radier se adopta in cazul structurilor cu incarcari foarte mari, cu multe niveluri,

I.Fundatii izolate sub stalpi alcatuite din:

a.bloc de beton sau alte materiale b.bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat c.elastic.(tip obelisc) d.pahar.

I.Fundatii izolate sub stalpi elastici. (tip bloc)

Prezinta un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie sa fie de calitate superioara - consumul otel beton in proportie mai mare decat fundatiile rigide.

-sunt fundatii ce se utilizeaza in cazul in care nu poate fi adoptata solutia de fundatie bloc si cuzinet.

I.Fundatii izolate sub stalpi: Bowling, Laon - Suprafata 1.700mp

I.Fundatii izolate sub stalpi: Magazin BRICORAMA, Laon

I.Fundatii izolate sub stalpi : pahar. M.J , Hartennes , Suprafata : 2.250mp

III.Fundatii continue sub stalpi.

Fundatiile pe grinzi continue sub stalpi se utilizeaza in cazul in care datorita compresibilitatii pronuntate a terenului de fundare,este necesara o rigidizare a constructiei la nivelul inferior.Daca este necesara o rigidizare pe ambele directii se poate realiza o retea de grinzi. In raport cu modul de dispunere in plan a stalpilor,grinzile de fundare pot fi rectilinii,intalnite la hale industriale sau poligonale sau circulare intalnita la castele de apa,turnuri de racire,cosuri de fum etc.

IV.Fundatii pe retele de grinzi incrucisate.

-stalpii transmit terenului sarcinile prin grinzile asezate pe doua directii.

V.Fundaii pe radier general.

-sarcinile sunt transmise pe intreaga suprafata a constructiei in proiectie orizontala Fundatiile sub forma de radier pot fi: -sub forma de placi drepte -sub forma de placa si grinzi -sub forma de planseu ciuperca si stalpi

V.Fundatii pe radier general. Bazin de stocare a apei Saint Quentin.

V.Fundatii pe radier general. Centrala de beton UNIBETON, Soissons.

VI.Fundatii sub ziduri cu descarcare pe reazeme.

-transmit incarcarile exterioare terenului de fundare in mod discontinuu,prin blocuri de fundatie izolata.

VII. Fundatie Wafflemat

Wafflemat este un sistem de fundaie pe soluri intinse. Se creeaz un model de goluri pe partea inferioara a placi de beton de fundaie. Golurile sunt formate cu Waffleboxes, realizate din injecie de 100% turnate din plastic reciclat. Betonul este turnat peste Waffleboxes i o serie de grinzi n dou direcii. Aceste grinzi sprijina direct pe sol.

VII. Fundatie Wafflemat

VIII. Fundatie Slab-on-grade

-o placa de beton armata, asezata direct pe teren, pe margine are o portiune incorporata in placa care are rol de grinda de fundare. Avantajele -reduce costurile de constructie -reduce costurile de excavare -reduce consumul de material masa usoara si timp scurt de realizare se poate elimina drenajul terenului

Fundatiile de adancime(indirecte)
I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane. -Pilotii pot fi executati din lemn,beton armat,beton precomprimat sau din metal,cu sectiune plina sau cu gol in sectiunea transversala. Coloanele se executa in general din materiale granulare

I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane.

Fundatii pe piloti din lemn

III.Fundatii pe chesoane deschise sau puturi.

Chesoanele sunt asemenea unor cutii cu seciune orizontal de form ptrat, dreptunghiular sau circular, care se coboar n teren, prin spare, pn la stratul bun de fundare. Dup atingerea cotei de fundare, chesonul se umple cu beton, obinndu-se, n acest caz, o fundaie masiv, sau se betoneaz fundul su sub forma unui radier. Fundaiile pe chesoane se pot executa cu urmtoarele tipuri de chesoane: -chesoane plutitoare -chesoane deschise -chesoane cu aer comprimat.

III.Fundatii pe chesoane deschise sau puturi.