Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

ANTIPRISME ŞI
SECŢIUNI PLANE ÎN POLIEDRE

PRUNICI ION
ARH AN I

TIMIŞOARA 2009
ANTIPRISME
Antiprismele sunt o subclasă a prismelor. Diferenţa între o prismă şi o antiprismă
e că la antiprisme bazele sunt un pic rotite una faţă de alta şi feţele laterale sunt
triunghiuri, nu patrulatere cum sunt la prisme.

DEFINIŢIE:
n-antiprisma regulată este un poliedru semiregulat, definit de două poligoane
regulate cu n laturi şi 2n triunghiuri echilaterale

Observaţie:
Cele două baze ale antiprismei sunt situate în plane paralele astfel încât dacă
fixăm o bază, cealaltă se obţine din aceasta printr-o rotaţie π/n. Fiecare vârf al bazei se
uneşte cu două vârfuri alăturate celeilalte baze.

Coordonatele carteziene:
Coordonatele carteziene ale vârfurilor unei n-antiprisme drepte, cu feţe laterale
triunghiuri isoscele este:

unde k ia valori de la 0 la 2n-1.


Dacă feţele laterale sunt triunghiuri echilaterale, atunci

Formule de calcul:
1
h = a× 3 − tg 2 π
2n
2
n 1  Unde :
A = a 2 ×  3 + π  h – înălţimea an tiprismei,
2 tg n  a – latura antiprismei
h3 × n n – numărul de laturi
V= A – aria totală
6tg 2πn
V – volumul antiprismei
a rc – raza sferei circumscrise antiprismei
rc = × 1 + 5 × tg 2 π
2n
4tg 2πn ri – raza sferei înscris în prismă
Antiprisme:
a 1. Triunghiulară n=3
ri = × 1 + tg 2 π
2n
4tg 2πn 2. Pătratică n=4
3. Pentagonală n=5 5. etc.
4. Hexagonală n=6
ANTIPRISMA TRIUNGHIULARĂ

- are şase vârfuri, 12 muchii, două baze triunghiuri echilaterale şi 6 feţe laterale.
- se mai numeşte octaedru, deoarece au aceleaşi
caracteristici (nr. de vîrfuri, de feţe, de
muchii, forma feţelor)
- formulele de calcul caracteristice sunt:
h=4/3×a
A= 2×31/2×a2
V=21/2×3×a3
- în natură această formă se întâlneşte la
cristalul de alaun cu crom
(KCr(SO4)2×12H2O)
- în arhitectură nu se prea foloseşte această formă,
putând fi eventual o parte din structura de
susţinere, în deosebi în structura stîlpilor unor
hale industriale sau săli de expoziţie, spaţii cu
săli mari.
ANTIPRISMA PĂTRATICĂ

În geometrie antiprisma pătratică este al doilea corp din


infinitatea de corpuri antiprismatice.
Când opt puncte sunt distribuite pe suprafaţa unei sfere cu
scopul de a maximaliza distanţa între ele în oarecare măsură,
atunci forma rezultată mai bine corespunde unei antiprisme
pătratice decât unui cub.
- este un poliedru prismatic uniform
- are 8 feţe laterale triunghiuri echilaterale şi două baze
pătrate, 16 muchii şi 8 vârfuri
- în arhitectură s-au realizat clădiri care au o aşa formă –
cum ar fi Freedom Tower. Forma este de o antiprismă
pătratică, numai că baza de sus şi baza de jos nu au pătrate
de aceleaşi dimensiuni. Şi totuşi nu am putea spune că are
forma unei antiprisme neregulate. Feţele laterale
reprezintă nişte triunghiuri isoscele.
- în sculptură de asemenea reprezintă o formă care creează
compoziţii interesante şi captivante. Ca exemplu poate
servi monumentul din faţa unui hotel din Sevillia.
ANTIPRISMA PENTAGONALĂ
ANTIPRISMA HEXAGONALĂ
În aceste antiprisme s-ar putea de efectuat diferite tăieturi şi îmbinări care să
creeze noi corpuri interesante folosite în sculptură în special. Ele sunt mai puţin
funcţionale pentru arhitectură, deoarece formează unele colţuri care nu ar fi tocmai
potrivite pentru a le întrebuinţa pentru o mobilare sau transformarea în un element de
mobilier. Am sa încerc în continuare să prezint nişte corpuri formate din antiprisme:
Antiprsma pătratică:
- dacă am tăia antiprisma prin
muchiile feţelor laterale pînă în
centru, şi am translata bucăţile
obţinute, lipindu-le faţă pe faţă:

- dacă ar fi luăm una din jumătăţi ar


fi potrivite pentru un element de
susţinere a unei case care stă în
consolă sau pentru o casă pe care
arhitectul o vede a fi ridicată de la
nivelul solului.

- din aceste două jumătăţi dacă am


tăia iarăşi în jumate şi piramidele
obţinute le-am roti cu cîe 2700 pînă
se lipesc feţele verticale, am obţine în total 4 tetraedre cu muchii laterale a şi
2
muchiile bazei a .
2
- Prin rotaţii de la 0 la 2π, prin separări de acest gen, lipiri şi diferite rotaţii am
putea obţine diferite forme bizare, şi totuşi interesante.

SECŢIUNI PLANE ÎN POLIEDRE


Secţionând un poliedru convex cu un plan dat prin punctele M, N şi P se obţine un
poligon convex. Punctele M, N şi P pot fi situate pe muchiile poliedrului sau pe feţele acestuia.
Pentru construcţia secţiunii ne folosim de teorema Menelaus.

TEOREMA
EOREMA MENELAUS
Fie un ΔABC şi o dreaptă d care nu trece prin
A, B sau C. Dacă d intersectează AB, BC şi CA în
AR BT CS
R, T şi S, atunci × × =1 .
RB TC SA

În problemele de construcţie a secţiunii rezultate, ca şi în problemele de construcţie


cu rigla şi compasul, pentru a justifica construcţia se foloseşte reciproca teoremei
Menelaus:

RECIPROCA TEOREMEI:
Dacă R aparţine lui AB, T aparţine lui BC şi S aparţine lui AC şi dacă R,S şi T
sunt situate două pe laturi şi unul pe prelungirea laturii sau toate trei pe prelungirile
AR BT CS
laturilor şi dacă × × =1 , atunci punctele R, S şi T sunt coliniare.
RB TC SA
Exemplu de costrucţie a secţiunii într-o prismă triunghiulară:

O altă problemă pe care o impune exerciţiile de construcţie a secţiunii este


determinarea raportului în care un vârf al poligonului de secţiune împarte muchia
poligonului, cunoscând poziţiile exacte ale lui M, N şi P, raportul in care imparte
inălţimea poliedrului secţionat, natura figurii obţinute la secţionare, aria figurii,
volumele corpurilor obţinute după secţionare.

În urma secţionării poliedrelor se pot obţine figuri de diferite naturi. Spre exemplu
la o piramidă cu baza triunghi secţiunea poate fi un triunghi sau un patrulater. Cazul cînd
secţiunea dă un triunghi este atunci cînd punctele M, N şi P se află pe muchiile laterale
ale piramidei (fig. 1). Dacă am avea unul din aceste trei puncte pe o latură a bazei, atunci
am obţine un patrulater (fig. 2).

Fig. 1 Fig. 2

În fig. 1 dacă bază ar fi un triunghi echilateral, şi dacă cele trei puncte se află la
distanţe egale de vîrf, atunci figura din secţiune este un triunghi asemenea cu cel din
bază. Pentru fig. 2 dacă MQ este linie mijlocie în triunghiul acărui plan aparţine şi NP
este linie mijlocie în triunghiul din planul din care se află segmentul, atunci pentru un
tetraedru regulat secţiunea va fi un pătrat, iar pentru unul oarecare va fi un dreptunghi
sau trapez sau un oricare alt patrulater neregulat.
Secţiunile într-un cub de asemenea diferă. Pot fi: triunghi, patrulater, pentagon
sau hexagon.

Dacă cele trei puncte se află pe trei laturi ce se unesc într-un vîrf, atunci se obţine
un triunghi în secţiune. Dacă ele ar fi egal depărtate de vîrf, atunci triunghiul de secţiune
va fi echilateral. Pentru celelalte cazuri nu este o regulă bine definită pentru a obţine
tipurile de secţiuni căutate. Sunt 8 laturi ale cubului şi trei puncte deja definite care prin
îmbinări diferite ar da secţiuni de diferite forme, însă natură menţionată mai sus. Ar fi
posibil de căutat raportul în care împarte cele trei puncte muchiile astfel încît să obţinem
o figură regulată. Spre exemplu la cub dacă secţiunea este paralelă cu o muchie şi
punctele M, N şi P se află la o distanţă de jumate de diagonală a unei feţe a cubului de la
muchia la care secţiunea este paralelă, atunci secţiunea va fi un pătrat.

De obicei aceste secţiuni în arhitectură se folosec la realizarea unui concept – se


porneşte de la un paralelipiped în care se face o secţiune pe o diagonală sau o oricare
altă direcţie de secţiune, apoi o jumate de corp se foloseşte mai departe, iar apoi se mai
fac vreo două secţiuni paralele la secţiunea anterioară şi printr-un oarecare ritm unele
bucăţi obţinute se înalţă, altele se coboară. Astfel fiind definit conceptul construcţiei.
Iată nişte exemple de case construite pe baza ideii de secţionare a unei forme primare,
dar şi adiţionare a altor forme obţinute de asemenea prin secţionare:
1. LetterBox House proiectată de Mcbride Charles Ryan

2. Klein Bottle House proiectată de Mcbride Charles Ryan

3. Cape Schanck House proiectată de Jackson Clements Burrows


4. House on a Slope proiectatî de Dellekamp

Diferite corpuri geometrice obţinute prin secţionare cu un plan se mai folosesc şi


pentru diferite jocuri cu ar fi jocurile de puzzele 3D Cubul Lucas sau SuperCub: este un
cub alcătuit din 8 piese egale ca volum, însă ca formă diferită. Piesele sunt obţinute prin
secţionarea unui cub, detaşarea unei prisme şi alipirea lor în diferite poziţii.
Cubul Lucas:
SuperCub:

Datorită secţiunilor prin corpuri putem obţine o infinitate de corpuri care sa fie
folosite în arhitectură, deci cunoaşterea construcţiei secţiunii facilitează o rezolvare
formală corectă, cît şi o manevrare cu forme variate.
BIBLIOGRAFIE

1. Cursul de matematică pentru arhitecţi, Cursul numărul 2, Antiprisme şi secţiuni


plane în poliedre
2. internet
• http://www.mathcurve.com/polyedres/prisme/antiprisme.shtml
• http://en.wikipedia.org/wiki/Antiprism
• http://fr.wikipedia.org/wiki/Antiprisme
• http://mathworld.wolfram.com/Antiprism.html
• http://pagesperso-orange.fr/logoplus/private/prismes%20et
%20antiprismes.pdf
• http://demonstrations.wolfram.com/CrossSectionsOfRegularPolyhedra/
• http://www.wolfram.com/products/player/download.cgi
• http://www.korthalsaltes.com/es/index.html#Antiprisma
• http://www.cit.gu.edu.au/~anthony/graphics/polyhedra/anti_prisms/
• http://www.archdaily.com

S-ar putea să vă placă și