Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing.

Florin BEJAN | 2018-2019

Ț II
- gradul de îndesare, 𝐈𝐃 ;
TEMA 1 - capacitatea de îndesare, 𝐂𝐢 .

DA
Întocmirea fișelor sintetice ale forajelor
1.3. Identificarea pământului
1.1. Tema de proiectare Pământurile se identifică pe baza determinărilor efectuate în
laboratorul geotehnic și prin încadrarea în categoriile și vari-

jan UN
Pe amplasamentul corespunzător ansamblului rezidențial s-
au realizat două foraje geotehnice, F1 și F2. Rezultatele ana-
lizelor de laborator efectuate pe probele recoltate din
cuprinsul celor două foraje, sunt înregistrate în Anexa 1.1.
etățile precizate în continuare.
În funcție de existența forței permanente superficiale de
atracție (coeziunea) între fragmentele solide constituente, pă-
mânturile de împart în două categorii:

19 Be E F
Proiectul va cuprinde: - pământuri necoezive;
- pământuri coezive
A. Piese scrise
- calculul indicilor geotehnici derivați ai pământurilor din Pământurile necoezive se clasifică după granulozitate, în
cuprinsul celor 3 straturi identificate în cele două foraje; funcție de predominația anumitor fracțiuni granulare, conform

R
- identificarea pământurilor; Tabelului 1.1 și în funcție de coeficientul de neuniformitate
(𝐔𝐧 ), conform Tabelului 1.2.
B. Piese desenate

18 Flo TA
- fișele sintetice ale forajelor F1 și F2.

1.2. Generalități
Tabelul 1.1 Clasificarea pământurilor necoezive în funcție de
granulozitate (STAS 1243-88)
Mărimea fracțiunii granulometrice Denumirea pămân-
predomintante (peste 50%), mm tului necoeziv
20 g. IEC
Pământurile alcătuiesc terenul de fundare al construcțiilor 0,05 … 0,25 nisip fin
sau servesc ca materiale pentru realizarea unor construcții 0,25 … 0,50 nisip mijlociu
-20 rin
inginerești (baraje, diguri, platforme, terasamente pentru căi 0,50 … 2,00 nisip mare
de comunicații etc.). 2,00 … 20 pietriș mic
20 … 70 pietriș mare
Eșantioanele prelevate din foraje sunt încercate în laboratorul 70 … 200 bolovăniș
O

geotehnic în vederea determinării caracteristicilor fizico-me- > 200 blocuri

canice ale pământurilor conform reglementărilor tehnice în
Tabelul 1.2 Clasificarea pământurilor necoezive în funcție de
dr. R

vigoare:
- umiditatea, 𝐰 [%] conform STAS 1913/1-82; coeficientul de neuniformitate (STAS 1243-88)
- densitatea scheletului mineral, 𝛒𝐬 [g/cm3 ] conform STAS 𝐔𝐧 Granulozitatea
ist. E P

1913/2-76; <5 foarte uniformă

- densitatea, 𝛒 [g/cm3 ] conform STAS 1913/3-76; 5 … 15 uniformă
- limitele de plasticitate, 𝐰𝐋 [%] și 𝐰𝐏 [%] conform STAS > 15 neuniformă
n

1913/4-86; Pământurile coezive se clasifică în funcție de indicele de

i

- granulozitatea conform STAS 1913/5-85; plasticitate (𝐈𝐩 ) și granulozitate, conform diagramei ternare
D

- compresibilitatea în edometru (𝐄𝐨𝐞𝐝 – modulul de defor-

(Anexa 1.2).
mație edometrică) conform STAS 8942/1-89;
- rezistența la forfecare (𝛟 – unghiul de frecare internă și În funcție de gradul de umiditate (𝐒𝐫), pământurile se clasifică
R

𝐜 – coeziunea) conform STAS 8942/2-82. conform Tabelului 1.3.

𝛄𝐬 ∙ 𝐰
Pe baza acestor indici determinați în laborator, prin calcul, se 𝐒𝐫 = (1.1)
MA

𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝐞 ∙ 𝛄𝐰
pot determina indici geotehnici derivați:
unde 𝛄𝐬 este greutatea volumică a scheletului, 𝐰 este umi-
- greutatea volumică a pământului în stare naturală,
ditatea pământului în stare naturală, 𝐞 este indicele porilor
As

𝛄 [kN/m3 ]; și 𝛄𝐰 este greutatea specifică a apei.

- greutatea volumică a scheletului mineral, 𝛄𝐬 [kN/m3 ];
- greutatea volumică a pământului în stare uscată,
RU

Tabelul 1.3 Clasificarea pământurilor în funcție de gradul de

𝛄𝐝 [kN/m3 ];
umiditate (STAS 1243-88)
- greutatea volumică a pământului în stare saturată,
𝐒𝐫 Starea de umiditate a pământului
𝛄𝐬𝐚𝐭 [kN/m3 ];
< 0,40 uscat
- greutatea volumică a pământului în stare submersată,
0,41 … 0,80 umed
ÎND

𝛾 ′ [𝑘𝑁/𝑚3 ]; 0,81 … 0,90 foarte umed

- porozitatea, 𝐧 [%]; > 0,90 practic saturat
- indicele porilor, 𝐞 [−];
- gradul de umiditate, 𝐒𝐫 [−]. În funcție de gradul de îndesare 𝐈𝐃 , nisipurile se clasifică con-
- indicele de plasticitate, 𝐈𝐏 [%]; form Tabelului 1.4.
- indicele de consistență, 𝐈𝐂 [%];

1
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

Ț II
𝐞𝐦𝐚𝐱 − 𝐞 𝐰𝐋 − 𝐰
𝐈𝐃 = (1.2) 𝐈𝐂 = (1.5)
𝐞𝐦𝐚𝐱 − 𝐞𝐦𝐢𝐧 𝐈𝐏

DA
unde 𝐞 este indicele porilor pământului în stare naturală,
𝐞𝐦𝐚𝐱 este indicele porilor pământului în stare de afânare
maximă și 𝐞𝐦𝐢𝐧 este indicele porilor în stare de îndesare
maximă.
unde 𝐰𝐋 este limita superioară de plasticitate și 𝐰 este umi-
ditatea pământului în stare naturală și 𝐈𝐏 indicele de
plasticitate a pământului.

Tabelul 1.8 Clasificarea pământurilor în funcție de indicele

jan UN
Tabelul 1.4 Clasificarea pământurilor în funcție de gradul de de consistență (STAS 1243-88)
îndesare (STAS 1243-88) 𝐈𝐂 Starea de consistență a pământului
𝐈𝐃 Starea de îndesare a nisipurilor 0 curgător
≤ 0,33 afânată ≤ 0,25 plastic curgător
0,31 … 0,66 cu îndesare medie 0,26 … 0,50 plastic moale

19 Be E F
0,67 … 1 îndesată 0,51 … 0,75 plastic consistent
0,76 … 0,99 plastic vârtos
În funcție de indicele porilor 𝐞 starea de îndesare a pământu- ≥1 tare
rilor necoezive se stabilește conform Tabelului 1.5
După modulul de deformație edometric pentru intervalul de

R
Tabelul 1.5 Clasificarea pământurilor necoezive în funcție de presiuni 200 - 300 kPa 𝐌𝟐−𝟑 (𝐄𝐨𝐞𝐝 𝟐𝟎𝟎−𝟑𝟎𝟎), pământurile se
indicele porilor (STAS 1243-88) clasifică conform Tabelului 1.9.
𝐞

18 Flo TA
< 0,55
0,55 … 0,70
> 0,70
Nisip
Nisip cu pietriș,
nisip mare, nisip
mijlociu
Starea de îndesare
afânată
cu îndesare medie
îndesată
𝐌𝟐−𝟑 =
𝚫𝐩
𝚫𝛆
(1.6)

unde 𝚫𝐩 este variația tensiunii normale, 𝚫𝛆 este variația de-

formației specifice a probei corespunzătoare variației
< 0,60 afânată tensiunii normale 𝚫𝐩.
20 g. IEC
0,60 … 0,75 Nisip fin cu îndesare medie
> 0,75 îndesată
-20 rin
Tabelul 1.9 Clasificarea pământurilor în funcție de modulul
< 0,60 afânată
de deformație edometric pentru intervalul de presiunii 200 -
0,60 … 0,80 Nisip prăfos cu îndesare medie
300 kPa
> 0,80 îndesată
𝐌𝟐−𝟑 [𝐤𝐏𝐚] Compresibilitatea pământului
O

În funcție de capacitatea de îndesare 𝐂𝐢 nisipurile se clasifică > 50000 practic incompresibile

conform Tabelului 1.6 20000 … 50000 cu compresibilitate redusă
𝐞𝐦𝐚𝐱 − 𝐞𝐦𝐢𝐧 10000 … 20000 cu compresibilitate medie
dr. R

𝐂𝐢 = (1.3) 5000 … 10000 cu compresibilitate mare

𝐞𝐦𝐢𝐧
< 5000 cu compresibilitate foarte mare
unde 𝐞𝐦𝐚𝐱 este indicele porilor pământului în stare de afâ-
ist. E P

nare maximă și 𝐞𝐦𝐢𝐧 este indicele porilor în stare de

îndesare maximă.
1.4. Fișa sintetică a forajului
n

Tabelul 1.6 Clasificarea pământurilor în funcție de capacita- Informațiile obținute sunt centralizate în fișele sintetice ale
tea de îndesare (STAS 1243-88) forajelor (Anexa 1.3) ce reprezintă o componentă a unui Stu-
i
D

𝐂𝐢 Capacitatea de îndesare a nisipurilor

diu Geotehnic.
< 0,40 mică Fișa sintetică a forajului reprezintă un tabel în care sunt
0,40 … 0,60 mijlocie completate informațiile geotehnice obținute pe teren și în la-
boratorul geotehnic în funcție de adâncimea la care au fost
R

> 0,60 mare

obținute acele informații.
După indicele de plasticitate 𝐈𝐏 pământurile se clasifică con-
MA

form Tabelului 1.7 (STAS 1243-88) În primele două coloane ale fișei se reprezintă la scară și se
𝐈𝐏 = 𝐰𝐋 − 𝐰𝐏 (1.4) notează cota față de suprafața terenului și respectiv grosimea
straturilor interceptate prin realizarea forajului. În a treia co-
As

unde 𝐰𝐋 este limita superioară de plasticitate și 𝐰𝐏 este li-

mita inferioară de plasticitate. loană se reprezintă și se notează nivelul apei subterane.
Aceste cote se obțin pe amplasament.
RU

Tabelul 1.7 Clasificarea pământurilor în funcție de indicele Descrierea stratului de pământ se va face astfel încât să se
de plasticitate (STAS 1243-88) aibă în vedere textura (gradul de uniformitate și finețe), struc-
𝐈𝐏 Starea de plasticitate a pământului tura (modul de aranjare a particulelor unele față de altele),
0 neplastic culoarea, starea de îndesare sau de consistență (după caz)
ÎND

< 10 cu plasticitate redusă și caracteristicile ce îi sunt specifice, în ordinea:

11 … 20 cu plasticitate mijlocie
- categoria (pe baza granulometriei, gradului de uniformi-
21 … 35 cu plasticitate mare
tate, plasticității);
> 35 cu plasticitate foarte mare
- culoarea;
După indicele de consistență 𝐈𝐂 , pământurile coezive se cla-
sifică conform Tabelului 1.8.

2
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

II
- starea de îndesare sau starea de consistență (pe baza

Ț
gradului de îndesare, respectiv a indicelui de consis-
tență);

DA
- caracteristicile particulare (conținut de impurități, lianți
etc.)

Exemple:

jan UN
- Argilă grasă, vânătă, plastic consistentă, cu concrețiuni
calcaroase;
- Argilă nisipoasă, cafenie cu pete cenușii, plastic moale,
cu macropori și resturi vegetale în curs de carbonizare;
- Nisip argilos, roșcat, plastic vârtos, cu fragmente de co-

19 Be E F
chilii;
- Bolovăniș cu pietriș rulat, cuarțos, albicios, cu resturi
lemnoase.

Următoarea parte a fișei se completează cu tipul de eșantion

prelevat (tulburat, netulburat) și adâncimea de prelevare. În

R
continuare se înregistrează în dreptul fiecărui eșantion valo-
rile indicilor geotehnici obținuți în laboratorul geotehnic.

18 Flo TA
20 g. IEC
-20 rin
O
dr. R
ist. E P
i n
R D
MA
As
RU
ÎND

3
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

Ț II
ANEXA 1.1

DA
Valorile indicilor geotehnici în funcție de
numărul de ordine j
Numere pare
Numere impare
Grosimea Indice geotehnic

jan UN
Grosimea Indice geotehnic Stratul stratului
Stratul stratului Notație Valoare
Notație Valoare 𝑯𝒊 (𝒎)
𝑯𝒊 (𝒎) 3 26,7
γs [kN/m ]
γs [kN/m3 ] 26,7
γ [kN/m3 ] 20 − 0,20 ∙ j
γ [kN/m3 ] 20 − 0,05 ∙ j
wP [%] 17 + 0,25 ∙ j
wP [%] 18 − 0,2 ∙ j

19 Be E F
wL [%] 45 + 0,40 ∙ j
wL [%] 30 + 0,5 ∙ j
w [%] 20 + 0,20 ∙ j
w [%] 20 + 0,15 ∙ j [F1]
[F1] 3,9 − 0,1 ∙ j Argilă [%] 50 − 0,60 ∙ j
1,7 + 0,1 ∙ j Argilă [%] 50 − 0,25 ∙ j
S1 Praf [%] 30 + 0,90 ∙ j
S1 Praf [%] 35 + 0,5 ∙ j [F2] Nisip [%] 20 − 0,30 ∙ j
[F2] Nisip [%] 15 − 0,25 ∙ j 1,7 + 0,1 ∙ j
3,9 − 0,1 ∙ j ϕ [°] 𝟐𝟎 + 𝟎, 𝟓𝟎 ∙ 𝐣

R
ϕ [°] 𝟐𝟓 + 𝟎, 𝟑𝟎 ∙ 𝐣
c [kPa] 𝟐𝟓 − 𝟎, 𝟑𝟎 ∙ 𝐣
c [kPa] 18 + 0,15 ∙ j
ε1 [%] 2,2 + 0,02 ∙ j
ε1 [%] 3,0 − 0,02 ∙ j

18 Flo TA ε2 [%]
ε3 [%]
γs [kN/m3 ]
𝟑, 𝟓 − 𝟎, 𝟎𝟐𝟓 ∙ 𝐣
𝟒, 𝟕 − 𝟎, 𝟎𝟐 ∙ 𝐣
26,5
ε2 [%]
ε3 [%]
γs [kN/m3 ]
γ [kN/m3 ]
𝟑, 𝟐 + 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 ∙ 𝐣
𝟒, 𝟒 + 𝟎, 𝟎𝟐 ∙ 𝐣
26,5
20 − 0,04 ∙ j
γ [kN/m3 ] 20,5 − 0,05 ∙ j
wP [%] 22 − 0,50 ∙ j
20 g. IEC
wP [%] 20 − 0,2 ∙ j
wL [%] 35 + 0,50 ∙ j
wL [%] 30 + 0,5 ∙ j
-20 rin
w [%] 25 − 0,20 ∙ j
w [%] 22 − 0,1 ∙ j [F1]
[F1] 4,1 + 0,1 ∙ j Argilă [%] 50 + 0,10 ∙ j
6,3 − 0,1 ∙ j Argilă [%] 𝟒𝟓 + 𝟎, 𝟏 ∙ 𝐣
S2 Praf [%] 15 − 0,20 ∙ j
S2 Praf [%] 20 − 0,2 ∙ j [F2] Nisip [%] 35 + 0,10 ∙ j
[F2] Nisip [%] 𝟑𝟓 + 𝟎, 𝟏 ∙ 𝐣 6,3 − 0,1 ∙ j
O

4,1 + 0,1 ∙ j ϕ [°] 𝟐𝟎 − 𝟎, 𝟏𝟎 ∙ 𝐣

ϕ [°] 𝟐𝟏 − 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣
c [kPa] 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟓𝟎 ∙ 𝐣
c [kPa] 𝟐𝟖 + 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐣
ε1 [%] 3,8 − 0,02 ∙ j
dr. R

ε1 [%] 3,5 + 0,02 ∙ j

ε2 [%] 𝟔, 𝟎 − 𝟎, 𝟎𝟏 ∙ 𝐣
ε2 [%] 6,4 + 0,02 ∙ j
ε3 [%] 𝟔, 𝟖 − 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 ∙ 𝐣
ε3 [%] 𝟕, 𝟓 + 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 ∙ 𝐣
γs [kN/m3 ]
ist. E P

27
γs [kN/m3 ] 27
γ [kN/m3 ] 21 − 0,08 ∙ j
γ [kN/m3 ] 𝟏𝟗, 𝟑 − 𝟎, 𝟎𝟐 ∙ 𝐣
wP [%] 𝟏𝟗
wP [%] 𝟐𝟒
wL [%] 48 − 0,6 ∙ j
n

wL [%] 𝟖𝟎 − 𝟎, 𝟔 ∙ 𝐣 Strat de
Strat de w [%] 𝟐𝟏
w [%] 𝟐𝟕 bază cu
bază cu Argilă [%] 𝟕𝟑 − 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣
i

grosime
Argilă [%]
D

grosime 𝟔𝟖 − 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣
S3 mare în Praf [%] 𝟐𝟕 + 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣
S3 mare în Praf [%] 𝟑𝟐 + 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣 care forajul Nisip [%] 𝟎
care forajul Nisip [%] 𝟎 pătrunde
pătrunde 2,0 m ϕ [°] 𝟖 + 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣
2,0 m ϕ [°] 𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝐣
R

c [kPa] 𝟖𝟎 − 𝟏, 𝟑𝟎 ∙ 𝐣
c [kPa] 𝟖𝟎 − 𝟏, 𝟎 ∙ 𝐣
ε1 [%] 0,45 + 0,02 ∙ j
ε1 [%] 0,4 + 0,02 ∙ j
ε2 [%] 𝟎, 𝟗 + 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 ∙ 𝐣
MA

ε2 [%] 𝟎, 𝟖 + 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 ∙ 𝐣
ε3 [%] 𝟏, 𝟐 + 𝟎, 𝟎𝟐 ∙ 𝐣
ε3 [%] 1,1 + 0,02 ∙ j
As
RU
ÎND

4
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

II
ANEXA 1.2

Ț
Diagrama ternară (STAS 1243-88)

DA
jan UN
19 Be E F
R
18 Flo TA
20 g. IEC
-20 rin
O
dr. R
ist. E P
i n
R D
MA
As
RU
ÎND

5
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

II
AȚ
ANEXA 1.3
Fișa sintetică a forajului (format A3)

D
jan UN
19 Be E F
R
18 Flo CTA
-20 rin
E
.in ROI
ist E P
20 g.
D
.dr
AR
UM
As
DR
ÎN