NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUCTIILOR PE PMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE (PROIECTARE, EXECUTIE, EXPLOATARE) Indicativ: P 7-2000 nlocuieste P 7 -92 * OBIECT,

CLASIFICARE * DOMENIU DE APLICARE * CARACTERISTICI DE BAZ ALE PMNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE * PRINCIPII DE BAZ PENTRU PROIECTARE * PRINCIPII DE BAZ PENTRU EXECUTIE * EXPLOATAREA SI NTRETINEREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AMPLASATE PE PSU * ANEXA I: Caracteristici de baz ale pmnturilor sensibile la umezire * ANEXA II: Identificarea si caracterizarea pmnturilor psu din punct de vedere al sensibilittii la umezire * ANEXA III: Evaluarea tasrilor suplimentare probabile prin umezire a pmnturilor sensibile la umezire * ANEXA IV: Presiuni conventionale de calcul (pconv) pentru terenurile pe fundare constituite din pmnturi sensibile la umezire avnd Sr 0,8 * ANEXA V: Valori limit ale deformatiilor blocurilor de locuinte fundate pe pmnturi sensibile la umezire * ANEXA VI: Lista principalelor reglementri tehnice care sunt complementare normativului 1. OBIECT, CLASIFICARE 1.1. Prezentul normativ cuprinde principiile de baz si msurile ce trebuie luate n proiectare, executie si exploatare, n scopul de a evita degradarea constructiilor amplasate n zone cu pmnturi sensibile la umezire (PSU), de a asigura acestora stabilitate si rezistent. 1.2. Prezentul normativ trebuie utilizat mpreun cu CR 1-01 "Cod pentru constructii. Principii generale de verificare a sigurantei"; CR 7-01 a "Bazele proiectrii geotehnice"; CR 7-01 b "Cod de proiectare. Bazele cercetrii terenului de fundare si ale stabilirii datelor geotehnice"; CR 7-01 c "Conditii de baz privind supravegherea si monitorizarea lucrrilor geotehnice". 1.3. Pmnturile sensibile la umezire (PSU) sunt acele pmnturi, care sub actiunea ncrcrilor transmise de fundatii sau numai sub sarcin geologic se taseaz suplimentar, atunci cnd umiditatea creste peste anumite limite. n cazul inundrii, tasarea suplimentar se produce de regul, brusc, avnd un caracter de prbusire (colaps). 1.4. Din gama pmnturilor sensibile la umezire (depozite loessoide) fac parte loessurile si pmnturile loessoide. Loessurile sunt pmnturi prfoase de culoare galben-deschis (uneori cenusie spre brun) si se definesc, n general, ca pmnturi macroporice sensibile la umezire, cu porozitate mare n = 40-60% si grad de umiditate Sr< 0,8 , constituite din praf (P), ca fractiune predominant (P>60%), din argil (A<30%) si din nisip (N) cu fractiuni de carbonat de calciu. Pmnturile loessoide - difer de loessuri prin continutul mai mare de nisip sau argil. Fractiunea predominant praf (P) este sub 60% (P>60%). 1.5. Loessurile si pmnturile loessoide, din punct de vedere al modului n care se taseaz suplimentar la umezire se mpart n dou grupe: - grupa A, cuprinde pmnturile care la umezire nu se taseaz semnificativ din sarcin geologic, dar prezint tasri suplimentare sub actiunea ncrcrilor exterioare. n mod conventional, se consider ca semnificative, tasrile suplimentare la umezire sub actiunea greuttii proprii (sarcina geologic), care nu depsesc 5 cm.

- grupa B, cuprinde pmnturile care la umezire se taseaz suplimentar, din sarcin geologic (n mod semnificativ), ct si sub actiunea ncrcrilor exterioare. ncadrarea terenurilor alctuite din pmnturi sensibile la umezire ntr-una din cele dou grupe se face prin studii geotehnice si, pe baza criteriilor specificate n Anexele I si II ale prezentului normativ. 1.6. Suprafete ntinse din tara noastr acoperite cu pmnturi sensibile la umezire se ntlnesc n Cmpia Romn, Dobrogea, Podisul Moldovei, n lungul rurilor Siret, Prut si afluenti. Pe suprafete restrnse apar n Banat si Crisana. O hart ce schematizeaz rspndirea teritorial a PSU n Romnia se prezint n figura 1.1., iar pentru judetele Brila, Constanta, Galati, Tulcea, Clrasi, Ialomita, unde aceste pmnturi au o pondere nsemnat, n figura 1.2, figura 1.3, figura 1.4, figura 1.5, figura 1.6 si figura 1.7 se prezint hrtile privind raionarea pe categorii de pmnturi sub aspect geotehnic. Hrtile au caracter orientativ si nu elimin necesitatea efecturii studiului geotehnic. 1.7. Prospectiunile efectuate prin foraje au semnalat urmtoarele grosimi de depozite loessoide, functie de amplasament: - Malul Drept al Dunrii de la Ostrov spre aval, Cernavod si Tulcea - malul stng al Borcei 30-40 m - Tecuci - Nicoresti 10-30 m - Oras Tecuci 7-8 m- Turnu Mgurele 10-30 m - Brila, Galati 10-35 m - Fetesti 25-35 m - Constanta 6-10 m - Giurgiu 6-10 m Se remarc n tara noastr o similitudine ntre zonele cu climat arid si semiarid, cu aria de rspndire a P.S.U. n Romnia. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Prevederile prezentului normativ se aplic pentru fundarea pe terenuri alctuite din pmnturi sensibile la umezire pentru urmtoarele tipuri de structuri (constructii): - civile si social-culturale; - industriale; - agrozootehnice; - hidrotehnice edilitare; - lucrri de art; - drumuri si ci ferate. 2.2. Eventualele solutii tehnico-constructive, adoptate prin derogare de la prevederile prezentului normativ, pentru unele tipuri de constructii speciale fundate pe pmnturi PSU pot fi aplicate dup ce, n prealabil, au obtinut aviz favorabil de la Directia de resort din cadrul Ministerului Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului. 2.3. n caiete de sarcini privind executia constructiilor amplasate pe terenuri cu pmnturi sensibile la umezire (obligatoriu de ntocmit) se vor detalia msurile rezultate din prevederile prezentului normativ. 3. CARACTERISTICI DE BAZ ALE PMNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE 3.1. Recoltarea, manipularea, conservarea si transportul probelor de PSU se vor face conform STAS 1242/3-87 si 1242/4-85 cu precizarea c se vor lua toate msurile posibile pentru a asigura conservarea structurii naturale si umidittii naturale a probelor. 3.2. Caracteristicile de baz ale pmnturilor sensibile la umezire pun n evident specificul acestor pmnturi.

Anexele I A si I B cuprinde detaliat, caracteristicile de faz, stare si rezistent PSU la actiuni statice si dinamice. 3.3. Caracteristicile geotehnice ce trebuie avute n vedere sunt cele care se refer la propriettile fizice, mecanice, dinamice si, n particular, la lichefierea acestor pmnturi, dup cum urmeaz: 3.3.1. Clasificarea PSU pe baza compozitiei granulometrice este prezentat n tabelul I/I, Anexa I A. Clasificarea are un caracter orientativ si serveste la o evaluare calitativ, care trebuie s fie nsotit totdeauna de prospectiuni de detaliu. 3.3.2. Tabelele 1/2 si 1/3 din Anexa I A contin valori reprezentative ale caracteristicilor fizice specifice pmnturilor sensibile la umezire. Identificarea pmnturilor sensibile la umezire se recomand a fi fcut prin utilizarea amprentei pmnturilor, iar analiza comportrii lor, n functie de umiditate si ndesare, prin diagrama de stare. 3.3.3. Parametrii principali de rezistent PSU, care depind de umiditatea pmntului respectiv sunt: rezistenta structural ( 0), coeziunea (c), unghiul de frecare intern ( si coeficientul de ) presiune lateral (K). Acesti parametri variaz n limite largi, functie de gradul de umiditate. 3.3.4. Parametrii principali de compresibilitate ai PSU sunt: modulul de deformatie edometric (M2-3) si tasarea specific la umezire (im3), care variaz tot functie de gradul de umiditate si presiunea aplicat. Evaluarea cantitat a sensibilittii se apreciaz si prin reprezentarea n diagrama de stare (Anexa I/A) a ncercrilor edometrice duble sau multiple. 3.3.5. Caracteristicile dinamice ale PSU sunt: modulii de deformatie pe cele dou directii principale (Et, Gt), fractiunea din amortizarea critic D si coeficientul de contractie sau dilatare transversal ( d) (Anexa I B). 3.3.6. Fenomenul de lichefiere al PSU se manifest prin pierderea temporar, partial sau total, a rezistentei la forfecare a pmntului sub influenta unor solicitri dinamice. 4. PRINCIPII DE BAZ PENTRU PROIECTARE 4.1. Calculul terenului de fundare Calculul terenului de fundare n cazul amplasamentelor caracterizate prin prezenta unor pmnturi identificate drept sensibile la umezire se va face cu respectarea prevederilor STAS 3300/185 "Teren de fundare. Principii generale de calcul" si STAS 3300/2-85 "Teren de fundare. Calculul terenului n cazul fundrii directe" precum si prevederile prezentului normativ. 4.1.1. Calculul preliminar al terenului de fundare Predimensionarea fundatiilor amplasate pe PSU se va face pe baza presiunilor conventionale de calcul conform STAS 3300/2-85, pornind de la valorile pconv date n Anexa IV. La predimensionarea elementelor portante de structur fundate pe teren neconsolidat se vor avea n vedere urmtoarele: - dimensiunea minim a fundatiei va fi de 0,6 m; - pentru ltimi ale fundatiei B = 0,6, presiunea conventional de calcul se va lua 2/3 din valoarea corespunztoare ltimii B = 1,0, iar pentru ltimi intermediare se va interpola liniar; - pentru fundatiile exterioare, adncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m n cazul constructiilor din clasele de importamt I...II si de minimum 1,0 m pentru cele din clasele de important III si IV. Pentru fundatiile interioare, adncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m si respectiv 0,6 m;

- tlpile fundatiilor se vor gsi sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m n cazul constructiilor din clasele de important I-II si cu 0,60 m n cazul constructiilor de important III si IV; Pentru lucrrile la care exist rezultate experimentale se vor folosi valorile presiunilor conventionale obtinute prin experimentri. 4.1.2. Calculul final al terenului de fundare 4.1.2.1. Verificarea la starea limit de deformatii a fundatiilor constructiilor amplasate pe PSU se va face conform STAS 3300/2-85 cu precizarea c la calculul si se vor lua n considerare si s f tasrile suplimentare rezultate din umezirea terenului de fundare. Evaluarea tasrilor suplimentare rezultate din umezirea PSU se va face conform Anexei III. La calculul presiunii pp1 conform STAS 3300/2-85 cap. 3 pct. 3.3.1. valoarea coeficientului conditiilor de lucru mf se va lua mf = 1. 4.1.2.2. Verificarea la starea limit de capacitate portant a fundatiilor constructiilor amplasate pe PSU se va face n conformitate cu STAS 3300/2-85 cap. 4, cu precizarea, c pentru caracteristicile geotehnice si c vor fi considerate att valorile corespunztoare strii naturale a terenului, ct si , strii rezultate n urma umezirii. La verificare se va considera situatia cea mai nefavorabil. 4.1.2.3. Pentru constructiile din cadrul unor ansambluri de locuinte sau zone cu unitti economice se va avea n vedere la proiectare, ca ipotez de verificare, posibilitatea umezirii pachetului de pmnturi sensibile la umezire pn la nivelul tlpii de fundatie, prin ridicarea general a nivelului apei subterane. 4.2. Solutii de fundare adoptate 4.2.1. Cnd fundarea direct pe terenul natural nu este posibil, datorit strii terenului sau a deformatiilor admisibile pentru constructii, proiectantul va analiza n mod obligatoriu urmtoarele solutii: a) Eliminarea sensibilittii la umezire prin consolidarea terenului, dup procedeele indicate n "Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C2985 si C 29/VIII-96. n toate cazurile, n vederea calcului terenului de fundare si dimensionrii fundatiilor, conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 si a precizrilor din prezentul normativ, caracteristicile de rezistent si de deformatie ale terenului consolidat vor fi determinate corespunztor, prin ncercri de laborator si de teren, pentru pmntul n stare de inundare, la gradul de compactare prevzut prin proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistent si deformatie ale pmntului saturat se recomand utilizarea ncercrilor cu aparatul triaxial, acesta avnd posibilitatea cunoasterii eforturilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajului. b) Adoptarea unui complex de msuri care const din: - eliminarea partial a sensibilittii la umezire a PSU; - micsorarea sensibilittii constructiilor la deformatiile terenului, prin: sporirea rezistentei si rigidittii spatiale a constructiilor prin folosirea centurilor armate, separarea, n tronsoane de lungime limitat prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor, ntrirea si rigidizarea prtii inferioare (subsol - fundatii) a constructiilor, alegerea unor forme n plan a constructiilor ct mai simple, de preferat dreptunghiulare, fr intrnduri si iesinduri, ramificatii etc., lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul n functie de caracteristicile terenului de fundare si structura de rezistent a constructiei. mrirea adaptabilittii constructiilor la deformatiile terenului, prin adoptarea unor constructii elastice sau din elemente separate cu asigurarea stabilittii si rezemrii corespunztoare fiecrui element. prevederea de dispozitive pentru reducerea controlat la nivel a elementelor de constructii sau utilajelor tehnologice.

 prevenirea umezirii terenului de fundare provenit din precipitatii, din pierderi de ap de la retele hidraulice si termice ct si din instalatii tehnologice. La calculul structurii de rezistent a constructiilor se vor lua n considerare tasrile suplimentare la umezire ale PSU rmas neconsolidat, a cror probabilitate de aparitie se vor estima n functie de msurile pentru prevenirea umezirii terenului avute n vedere n faza de proiectare.

c) Adoptarea unor sisteme de fundatii care s depseasc stratul de PSU (fundatii adnci, piloti, coloane etc.) si s se ncastreze n stratul insensibil la umezire. Aceste sisteme se vor utiliza atunci, cnd limitele admise pentru deformatii (tasri, rotiri etc.) sunt reduse si nu ar putea fi respectate prin adoptarea msurilor prevzute la pct. 4.3.1a. sau 4.3.1.b. (ex.: asigurarea functionrii fr ntreruperi a unor poduri rulante, mentinerea unor cote fixe obligatorii pentru utilaje tehnologice etc.) ncrcarea de prob a pilotilor se va face conform STAS 2561/2-83 "Teren de fundare. Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob", pn la sarcina de calcul apoi terenul se va umezi, dup care ncrcarea se va continua pn la sarcina critic. 4.2.2. Umezirea pmntului n jurul pilotului se va face astfel: a) la terenuri de fundare din grupa A: inundarea se realizeaz prin 4 foraje umplute cu material drenant, dispuse n cruce la cca. 1 ma de axul pilotului si avnd adncimea egal cu fisa acestuia. ncrcarea se va face imediat dup terminarea inundrii; b) la terenuri de fundare din grupa: inundarea n jurul pilotului sau al grupului se face, dup caz, fie ntr-o incint cu dimensiunile cel putin egale cu grosimea depozitului de PSU, dar nu mai mici de 20x20, pentru a provoca tasarea terenului prin umezire sub greutate proprie si a putea astfel pune n evident efectul frecrii negative asupra capacittii portante a pilotului sau pilotilor, fie dup metoda indicat pentru terenurile din grupa A, dac se apreciaz c frecarea negativ are o influent redus. 4.3. Msuri de protectie pentru evitarea infiltrrii apei n teren 4.3.1. Indiferent de grupa P.S.U. si de solutiile adoptate, se vor lua ntotdeauna msuri pentru evitarea infiltrrii n teren a apelor de suprafat (precipitatii etc.), att n perioada executiei, ct si n timpul exploatrii constructiilor si din pierderi accidentale ale retelelor hidroedilitare. 4.3.2 n functie de conditiile locale, se va evita pe ct posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zon si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizndu-se lucrri care pot bara cile naturale de iesire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali n functiune sau strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. 4.3.3. n cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea msuri de protectie mpotriva apelor care se scurg pe versanti, prin santuri de gard a cror sectiune s asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice. 4.3.4. Platformele de constructie situate pe versanti se vor nivela n terase cu pante de maximum 1:1 care se vor acoperi cu brazde (nierbare) sau, dup caz, prevzute cu mbrcminti din materiale locale. 4.3.5. Evitarea infiltrrii n teren a apelor de suprafat se va realiza prin adoptarea urmtoarelor msuri de protectie obligatorii: a) sistematizarea vertical si n plan a teritoriului prin asigurarea colectrii si evacurii rapide de pe ntreg teritoriul construit a apelor din precipitatii si din eventualele pierderi masive de la retele si instalatii n aer liber, ctre emisarul n functiune prin prevederea de pante de minimum 2%; se vor realiza initial lucrrile de sistematizare care s asigure lucrrile de executie, urmnd ca celelalte s se termine odat cu punerea n functiune a obiectivului. b) Prin msuri adecvate (trotuare, compactarea terenului n jurul constructiilor sau executia de straturi etanse din argil, pante corespunztoare, rigole, cavalieri etc.) se va evita stagnarea apelor n jurul constructiilor att n perioada executiei, ct si pe toat durata exploatrii.

n caz de necesitate, pentru protectia retelelor subterane din cadrul zonelor cu unitti economice sau pentru evitarea polurii apelor subterane din cauza pierderilor de substante agresive din instalatii, rezervoare etc. se vor prevedea straturi etanse din pmnt tratat prin diferite procedee care s asigure impermeabilizarea necesar. c) incintele spturilor pentru fundatii sau conducte vor fi amenajate (pante, puturi, instalatii de pompare etc.) astfel, nct s permit colectarea si evacuarea rapid a apei din precipitatii pe toat durata executiei; d) la fundarea direct pe teren neconsolidat si la amplasarea retelelor hidroedilitare, stratul de pmnt afectat de precipitatii se va ndeprta imediat nainte de turnarea betonului; e) umpluturile n jurul fundatiilor si peretilor subsolurilor se vor executa imediat dup ce constructia a depsit nivelul terenului natural; f) prin msuri adecvate, se va exclude umezirea terenului de fundare al viitoarelor constructii prin lucrri de organizare, retele provizorii de santier, probarea etanseittii si instalatiile definitive etc. 4.4. Elemente legate de structura de rezistent a cldirilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire 4.4.1. n scopul asigurrii unei bune comportri a constructiilor fundate pe PSU, pe lng eliminarea sensibilittii la umezire prin consolidarea terenului se prevd si o serie de msuri, care conduc la micsorarea sensibilittii constructiilor la deformatiile neuniforme ale terenului, cauzate de umeziri locale. Acestea constau din: a) Forma n plan a constructiilor av fi ct mai simpl, de preferat dreptunghiular, fr intrnduri si iesinduri, ramificatii etc.; b) Separarea n tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoarte dintre dimensiunile generale ale tronsonului se recomand a se situa ntre urmtoarele limite: (4.1.) n care; h, l - ltimea si lungimea tronsonului ht - nltimea total de la nivelul de fundare pn la planseul acoperis. Aceast conditie conduce pentru cldiri P+4 la lungimea tronsonului de aproximativ 25 m. Pentru P+10, lungimea tronsoanelor este lungimea echivalent conditiilor de contractiedilatare. 4.4.2. n cazul unor constructii cu suprafat mai mare sau cu o form n plan mai complicat se vor prevedea rosturi de tasare n numr suficient, constructia fiind mprtit n tronsoane de form simpl. 4.4.3. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor trece si prin fundatii si vor avea o deschidere corespunztoare, pentru a permite rotirea independent a tronsoanelor, ca urmare a tasrilor inegale. Ltimea rosturilor se determin cu formula: ht = 2hv x tg + 5 cm (4.2.) n care; - este rotirea posibil a tronsonului n cazul umezirii la unul din capete. l - lungimea total a tronsonului; B - A - diferenta de tasare ntre capetele A si B ale tronsonului, tinnd seama de caracteristicile tronsonului natural si de solutia de compactare aplicat. 4.4.4. Se interzice de principiu amplasarea alturat a unor tronsoane de nltime sau ncrcri mult diferite. 4.4.5. Msurile referitoare la structura constructiilor constau n:

- la alegerea tipului de structur se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare (ex.: structur cu diafragme din beton armat; diafragmele vor fi continui, fr decalri n plan, pe toat lungimea tronsonului). - pentru P+4 se pot utiliza si structuri din panouri mari prefabricate, cu msurile speciale ce se impun la fundarea pe PSU. - se va prevedea n toate cazurile o infrastructur rigid, cu pereti din beton armat continui pe cele dou directii principale, formnd mpreun cu tlpile de fundatie si cu planseul peste subsol o structur casetat. - infrastructura rigid va avea pe fiecare directie cel putin trei pereti continui, pe toat lungimea tronsonului. 4.4.6. Calculul structurilor la efectul tasrilor inegale se va efectua conform STAS 3300/2-85. 4.4.7. Msurile referitoare la proiectarea fundatiilor sunt urmtoarele: - tronsoanele alturate vor fi fundate, n general, la acelasi nivel. Eventualele denivelri s nu depseasc 50 cm. - dimensionarea fundatiilor se va face utiliznd integral presiunea conventional pe teren. 4.5. Proiectarea si executarea retelelor exterioare de alimentare cu ap rece, canalizare, termoficare, nclzire, ap cald de consum si de recirculare, amplasate pe terenuri sensibile la umezire 4.5.1. La proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu ap rece si de canalizare (retele hidraulice) si a retelelor de termoficare, nclzire, ap cald de consum si de recirculare (retele termice), pozitia de amplasare a retelelor n teren, protejarea acestora n canale de protectie, felul materialelor ce se utilizeaz, se stabilesc n functie de grupa terenului, sistemul de fundare, structura de rezistent, unghiul de infiltrare a apei n teren si de procedeele adoptate pentru eliminarea sensibilittii la umezire PSU, n zona de amplasare a constructiilor si a retelelor hidraulice si termice, alegndu-se solutiile care pe ansamblu sunt mai sigure n exploatare. 4.5.2. Retelele hidraulice, se amplaseaz direct pe pmnt, fr canale de protectie, indiferent de grupa de fundare, n cazul n care n eventualitatea unor pierderi de ap, sistemul de fundare, structura de rezistent, msurile adoptate pentru eliminarea sensibilittii la umezire PSU, unghiul de filtrare n teren a apei provenite de la retele, nu conduc la deformatii sai deplasri ale constructiilor mai mari dect cele admisibile. Distanta minim de amplasare a retelelor de alimentare cu ap si canalizare fat de fundatia cldirilor este de 3 m, de la generatoarea lateral a celei mai apropiate conducte de fundatie si aceasta. 4.5.3. n cazul n care eventualele pierderi de ap ale retelelor hidraulice, conduc la deformatii sau deplasri ale constructiilor mai mari dect cele admisibile, iar mrirea distantei de amplasare a retelelor nu este posibil sau economic, retelele hidraulice se monteaz n canale de protectie individuale sau n comun cu retelele termice. Solutia cu canale individuale sau comune cu alte retele, se adopt pe baza unei analize de cost, n functie de configuratia retelelor si lungimea traseelor separate sau comune. Conductele de ap rece montate n canale de protectie n comun cu retelele termice, se izoleaz termic. Distanta minim de amplasare a canalelor de protectie fat de fundatia cldirilor este de 1,5 m. 4.5.4. Pentru retelele de alimentare cu ap si canalizare, se utilizeaz conducte din PVC, polietilen si polipropilen, conform prevederilor "Ghidului privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu ap si canalizare cu conducte din PVC, polietilen si polipropilen", indicativ CP-043/99 si conducte din PAFSIN, agrementate pentru alimentarea cu ap sau canalizare. 4.5.5. n ansamblurile de cldiri civile pentru retelele termice, se utilizeaz conducte preizolate montate direct n sol, indiferent de grupa terenului de fundare, n cazul n care eventualitatea unor

pierderi de ap, sistemul de fundare, structura de rezistent, msurile adoptate pentru eliminarea sensibilittii la umezire PSU, unghiul de infiltrare n teren a apei provenite de la retele, nu conduc la deformatii sau deplasri ale constructiilor mai mari dect cele admisibile. Distanta minim de amplasare a retelelor termice la care se utilizeaz conducte preizolate montate direct n teren, fat de fundatia cldirilor este de 3 m, de la generatoarea lateral a celei mai apropiate conducte de fundatie si aceasta. 4.5.6. n cazul n care eventualele pierderi de ap ale retelelor termice, conduc la deformatii sau deplasri ale constructiilor mai mari dect cele admisibile, iar mrirea distantei de amplasare a retelelor nu este posibil sau economic, retele termice se monteaz n canale de protectie proprii, sau comune cu retele hidraulice. Solutia cu canale proprii sau comune cu alte conducte, se adopt pe baza unei analize de cost, n functie de configuratia retelelor si lungimea traseelor separate sau comune. Distanta minim de amplasare a canalelor de protectie fat de fundatia cldirilor este de 1,5 m. 4.5.7. La utilizarea conductelor preizolate montate direct n sol, prevzute cu fir nsotitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de ap, la care s-au luat msuri pentru eliminarea sensibilittii la umezire a PSU si n zona de amplasare a retelelor, conform pct. 4.3.1, pe portiunile limitate de acestea, distanta minim de amplasare a retelelor fat de fundatia cldirilor este de 1,5 m, de la generatoarea lateral a celei mai apropiate conducte fat de fundatie. 4.5.8. Pentru retelele de alimentare cu ap cald de consum si de recirculare, se utilizeaz conducte din otel protejate la coroziune prin zincare la care mbinarea se face prin procedee de sudur care s mentin integritatea stratului de zinc n zona de sudur. 4.5.9. Pentru retelele de alimentare cu ap cald de consum si de recirculare, se pot utiliza si conducte din polipropilen preizolate n cazul n care se pot lua msuri pentru preluarea dilatrii conductelor. 4.5.10. n cazul n care se nlocuiesc conductele vechi deteriorate, montate n canale de protectie, solutia de utilizare a conductelor izolate dup montaj, sau preizolate, amplasate n aceleasi canale de protectie sau solutia de utilizare a conductelor preizolate amplasate n teren cu sau fr fir nsotitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de ap si cu luarea de msuri pentru eliminarea sensibilittii la umezire a PSU, si n zona de amplasare a retelelor se adopt pe baza unei analize tehnico-economice. 4.5.11. Cnd rezult ca indicat solutia de amplasare a conductelor preizolate n canale de protectie existente, se utilizeaz comparativ varianta de montare ngropare n nisip sau pe suporti. 4.5.12. n cazul n care conductele preizolate necesit spatii mai mari dect cele ale canalelor existente, se demoleaz peretele opus cldirilor, prelungind pardoseala canalului sub toate conductele, iar pardoseala se prevede cu un umr de cca. 10 cm nltime, pentru ca eventalele pierderi de ap s fie conduse spre punctele de colectare. 4.5.13. Canalele de protectie se execut cu pant iar conductele si suportii de sustinere se monteaz astfel nct s permit scurgerea spre cmine prevzute cu base de colectare a eventualelor pierderi de ap. Apele colectate n base se evacueaz n reteaua de canalizare pe deasupra terenului, cu ajutorul pompelor mobile sau fixe. Pompele fixe se prevd cu dispozitive de pornire automate n functie de prezenta apei n base. Cminele cu base se prevd cte unul pe portiunile de cldire ntre dou rosturi de dilatare si de preferat, pentru cazul n care conductele sunt amplasate n canale de protectie exterioare. Este interzis legarea direct a canalelor de protectie la reteaua de canalizare, iar n cazul n care aceasta exist, se desfiinteaz. 4.5.14. n zonele cu constructii de productie, n care nu este posibil montarea conductelor preizolate n teren sau n canale de protectie, retelel termice se pot monta pe elementele de constructii,

estacadele pentru montarea conductelor tehnologice sau pe suporti amplasati suprateran la joas nltime. 4.5.15. legturile dintre retele hidraulice sau termice exterioare si instalatiile sanitare sau de nclzire din interiorul cldirilor, se realizeaz de tip elastic, pentru a permite tasarea diferentiat a conductelor si a cldirilor. legturile se monteaz n canale de protectie necirculabile, realizate astfel nct s permit tasarea diferentiat a canalelor si a cldirilor, avnd panta spre cminele de racord sau de bransament amplasate pe retelele exterioare (fig. 4.1 si fig. 4.2). 4.5.16. Cminele de racord sau de bransament, se pot executa si din mase plastice de tipul cu base etanse, pentru a putea colecta eventualele pierderi de ap. n cazul n care pe conductele de bransament se prevd vane de nchidere, acestea se monteaz n cminele de bransament. 4.5.17. Traseele retelelor hidraulice si termice exterioare si gruparea lor se alege astfel nct s reduc la minimum numrul intrrilor si iesirilor prin fundatiile sau subsolurile cldirilor si s permit o usoar descoperire n caz de avarii; n acest scop se urmreste amplasarea de preferint a retelelor n spatiul verde sau sub trotuare. 4.5.18. Pentru constructiile hidroedilitare purttoare de ap, de tip rezervoare, bazine, se prevd msuri de protectie proprii tinnd seama de prevederile de la pct. 4.2. Sistemul de colectare si de evacuare a apei din pierderi sau accidentale si sistemul de control al pierderilor de ap, se stabilesc pentru fiecare caz n parte, tinnd seama de importanta acestor constructii si de consecintele care pot s apar n eventualitatea unor pierderi de ap necontrolate. 4.5.19. Canalele exterioare de protectie, se execut de tipul necirculabil pentru conducte al crui diametru nu depseste 300 mm si n cazul n care canalele nu sunt amplasate n partea carosabil. Canalele se acoper cu plci usor demontabile, prevzute cu cmine de control si acces. 4.5.20. Transeele pentru amplasarea retelelor de conducte preizolate termic prevzute cu fir nsotitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de ap sau de amplasare a canalelor exterioare, indiferent de grupa terenului de fundare, se execut ca n terenuri normale, n cazul n care n eventualitatea unor pierderi de ap, sistemul de fundare, structura de rezistent, msurile adoptate pentru eliminarea sensibilittii la umezire PSU, unghiul de infiltrare n teren a apei provenite de la retele, nu conduc la deformatii sau deplasri ale constructiilor mai mari dect cele admisibile. n cazul n care n eventualitatea unor pierderi de ap, sistemul de fundare, structura de rezistent, msurile adoptate pentru eliminarea sensibilittii la umezire PSU, unghiul de infiltrare n teren a apei provenite de la retele, conduc la deformatii sau deplasri ale constructiilor mai mari dect cele admisibile, la amplasarea conductelor direct n pmnt fr canale de protectie, n zona de amplasare a conductelor, se iau msuri pentru eliminarea sensibilittii la umezire a PSU. 4.5.21. La executarea spturilor, efectuarea probelor, umplerea transeelor cu pmnt si receptia lucrrilor, se va tine seama si de prevederile normativului I 9, I 13, I 22 si GP-043. 4.6. Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare si de nclzire din interiorul cldirilor amplasate pe terenuri sensibile la umezire 4.6.1. Instalatiile de alimentare cu ap rece si ap cald de consum, din interiorul cldirilor, se execut cu conducte din PVC 60, 100 pentru ap rece si cu conducte din PVC-C sau polipropilen pentru ap cald de consum si se izoleaz termic cu mansoane sau cochilii din mase plastice expandate. Se pot utiliza pentru ap rece si ap cald si alte tipuri de conducte din mase plastice care sunt agrementate n acest scop. 4.6.2. Conductele de distributie pentriu apa rece si apa cald de consum, din subsolul cldirilor, dintre punctele de intrare n subsol si baza coloanelor, se monteaz pe trasee ct mai scurte si se prevd cu robinete de nchidere la baza fiecrei coloane.

4.6.3. Coloanele pentru apa rece si apa cald de consum, se prevd cu lire de dilatare, pentru apa rece din dou n dou nivele, iar pentru apa cald, n functie si de nltimea nivelelor, la fiecare nivel sau ca la apa rece din dou n dou nivele. 4.6.4. La fiecare coloan pentru apa rece sau pentru apa cald de consum, se pot lega armturile obiectelor sanitare pentru ncperile sanitare grupate pe vertical, sau cuplate (asezate de o parte si de alta a unui perete) grupate pe vertical, numai din cadrul aceluiasi apartament sau sector. Legturile de la coloane la armturile obiectelor sanitare se realizeaz numai cu legturi flexibile, fiind interzise legturile rigide. 4.6.5. Canalizarea apelor menajere se execut cu conducte din PVC 60 tip U sau PP tip U. Coloanele de canalizare, se prevd cu compensatoare de dilatare la fiecare nivel si cu piese de curtire din dou n dou nivele si obligatoriu la planseul peste subsol. Legtura dintre coloane si canalele colectoare din subsol, se realizeaz cu curbe din PVC - 60 tip M sau PP tip M, care se ancoreaz de elementele de constructie. 4.6.6. La coloanele de canalizare se racordeaz obiectele sanitare ale ncperilor sanitare independente grupate pe vertical sau cuplate (asezate de o parte si de alta a unui perete) grupate pe vertical, numai din cadrul aceluiasi sector sau apartament. 4.6.7. La cldirile de locuit, coloanele de la buctrii se prevd cu diametrul minim de 75-110 mm, conform prevederilor normativului I 9. La aceste coloane se racordeaz prin ramificatii la 45 , numai spltoarele din buctrii si masinile de splat vase. 4.6.8. Grupurile sanitare se prevd cu sifoane de pardoseal. La cldirile de locuit se prevd sifoane de pardoseal n camerele de baie, n grupul sanitar suplimentar si n buctrii. 4.6.9. Coloanele instalatiilor sanitare se acoper cu msti de protectie de tip demontabil, care s permit interventii rapide n caz de accidente pentru a preveni inundarea cldirii. 4.6.10. Canalizarea apelor meteorice se execut cu conducte din PVC 60 tip M sau din PP tip M. Coloanele apelor meteorice se prevd cu piese de curtire conform prevederilor normativului I1. Racordarea coloanelor la canalele colectoare din subsolul cldirilor se realizeaz prin curbe ancorate de elementele de constructie. 4.6.11. Se interzice trecerea prin rosturile de dilatare a cldirilor, a conductelor de distributie a apei reci si calde, precum si canalele colectoare a apelor uzate sau meteorice. 4.6.12. Canalizarea apelor menajare care provin de la dusurile grupurilor sanitare ale constructiilor de productie, cmine de studenti, elevi, nefamilisti, de la oficii, buctrii, spltorii publice etc., la care exist pericolul depsirii temperaturii apelor evacuate peste 40 C, se execut cu conducte din polipropilen. Cabinele de dusuri de la grupurile sanitare ale constructiilor de productie, cmine de studenti, elevi, nefamilisti, se amplaseaz pe mijlocul ncperilor respective fiind interzis alipirea acestora de peretii ncperilor. 4.6.13. La canalizarea apelor menajere, nu este admis racordarea canalizrii apelor meteorice n subsolul cldirilor, sau invers, chiar n cazul sistemului unitar de canalizare. Fiecare sistem de canalizare, se racordeaz la reteaua exterioar de canalizare, separat. 4.6.14. Conductele colectoare a apelor menajere din subsolul cldirilor se prevd cu piese de curtire, amplasate dup fiecare ramificatie si nu la distante mai mari de 10 m una de alta. Capacele

pieselor de curtire se amplaseaz la partea superioar cu o nclinare de maximum 30 , fat de orizontal. 4.6.15. n terenuri sensibile la umezire, retelele instalatiilor sanitare si de nclzire, se amplaseaz n subsoluri circulabile, cu nltimea sub grind de minimum 180 cm. Subsolurile se prevd cu pardoseala etans, cu pante spre punctele de iesire a conductelor din cldire, spre canalele de legtur cu retelele exterioare. n subsoluri nu este admis realizarea de base pentru colectarea apelor provenite din scurgeri accidentale de la retelele amplasate n subsol. Subsolurile se prevd cu trepte de acces si usi care s permit intrarea normal a personalului de exploatare si pentru introducerea de scule necesare n caz de interventii. Chiar n cazul cldirilor colective, proprietate personal, este interzis compartimentarea subsolurilor n boxe, pentru a nu mpiedica accesul la instalatiile din subsol n caz de avarii sau accidente. 4.6.16. La cldirile parte sau parte si un nivel, este admis amplasarea instalatiilor sanitare si de nclzire n canale circulabile, n locul subsolurilor. Canalele au ltimea suficient pentru operatiile de ntretinere sau remediere, nltimea la fel ca subsolurile si usi care s permit intrarea normal a personalului de exploatare si introducerea de scule necesare n caz de interventii. Este interzis montarea conductelor instalatiilor sanitare sau termice n canale necirculabile amplasate sub planseul parterului. 4.6.17. Subsolul cldirilor sau canalele circulabile de sub planseul parterului, se prevd cu instalatii electrice de iluminat precum si cu prize de joas tensiune pentru echipamentele electrice de interventie, conform prevederilor normativului I. 7. 4.6.18. Subsolul cldirilor sau canalele circulabile de sub planseul parterului, se prevd cu dispozitive de ventilare natural organizat. n cazul n care cldirea este prevzut cu instalatii de gaze naturale, sau n localitate exist sisteme de alimentare cu gaze naturale, la proiectarea dispozitivelor de ventilare natural, se va tine seama si de prevederile normativului I.6, avnd n vedere si faptul c nu se etanseizeaz trecerea conductelor prin fundatiile cldirilor. n subsolul cldirilor sau canalelor circulabile de sub planseul parterului, din aceste cldiri, se prevd dispozitive de sesizare a prezentei gazelor naturale. 4.6.19. Conductele de legtur care trec prin deschiderile prevzute n soclurile sau fundatiile cldirilor se realizeaz astfel nct s preia tasarea diferential a cldirii fat de retelele exterioare. n figura 4.1. si figura 4.2. se dau exemple de realizare a unor astfel de traversri. 4.6.20. Este interzis trecerea prin subsolul cldirilor a retelelor exterioare secundare sau de serviciu, de alimentare cu ap rece, cald, de recirculare sau de nclzire care asigur legtura dintre statiile de hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de cldiri si instalatiile sanitare sau de nclzire din interiorul cldirilor. 4.6.21. Este interzis amplasarea n subsol a statiilor de hidrofor, a centralelor termice, a punctelor termice, a spltoriilor, a obiectelor sanitare, sau de conducte n pardoseala subsolului. Statiile de hidrofor, centralele termice, punctele termice sau spltoriile, se realizeaz n constructii distincte, de preferat subterane cu msurile respective de protectie la amplasarea lor n PSU. 4.6.22. Canalele colectoare a apelor uzate sau meteorice, din subsolul cldirilor, se amplasez n subsoluri, deasupra nivelului terenului, cu exceptia legturilor la retelele exterioare, pentru a evita supunerea lor la presiune n caz de refulare a retelelor exterioare de canalizare. n caz c nu este posibil aceast amplasare, racordurile de canalizare se prevd cu clapete contra refulrii.

4.6.23. Instalatiile de nclzire se monteaz aparent, fiind interzis ngroparea n elementele de constructie, a coloanelor si legturile la corpurile de nclzire, cu exceptia cldirilor cu conditii deosebite arhitecturale interioare de mobilare la care conductele se acoper cu elemente de mascare ornamentale, demontabile, pentru interventia usoar n caz de avarii sau accidente. 4.6.24. Coloanele instalatiilor de nclzire, se prevd la baz n subsol cu robinete de nchidere cu cana de golire. Golirea instalatiilor interioare de nclzire se face prin intermediul unor plnii de colectare amplasate de preferat n subsol, deasupra nivelului maxim de refulare a retelei de canalizare la care se racordeaz, sau n cazul n care nltimea subsolului nu permite aceast amplasare, colectorul are pe racord o cana de nchidere si o clapet unisens. 4.6.25. Toate amenajrile cum sunt cminele de protectie, pardoselile din subsoluri tehnice sau tehnologice, canalele circulabile etc., care fac parte din sistemul de colectare si evacuare a apei sau a pierderilor de ap si dirijare a lor ctre cminele exterioare de colectare a apelor, se dimensioneaz si se etanseizeaz corespunztor scopului si mentinute permanent n stare de functionare. 4.6.26. Instalatiile sanitare si de nclzire la care n timpul exploatrii exist pericolul deteriorrii sau lovirii(depozite, magazii, ncperi de circulatie intens de mrfuri etc.), se feresc contra loviturilor accidentale cu elemente metalice de protectie. 4.6.27. n cazul constructiilor de productie, la care nu este posibil sau economic, realizarea de subsoluri tehnice sau de canale circulabile, pentru amplasarea instalatiilor sanitare, de nclzire, sau tehnologice, se pot realiza canale n pardoseal, controlabile pe toat lungimea retelelor, si care s permit conditiile necesare remedierii operative a defectiunilor. 4.6.28. La proiectarea si executarea lucrrilor, efectuarea probelor si receptia lucrrilor de instalatii sanitare se va tine seama de prevederile normativului I9, iar pentru instalatii de nclzire de prevederile normativului I 13. 5. PRINCIPII DE BAZ PENTRU EXECUTIE 5.1. Msuri de protectie n cazul fundrii pe pmnturi sensibile la umezire 5.1.1. Alegerea msurilor de protectie n cazul fundrii pe pmnturi sensibile la umezire se va face de ctre proiectant, pe baza analizei urmtorilor factori: - clasa de important, caracterul si destinatia constructiilor, natura proceselor tehnologice pe care le adpostesc; - sensibilitatea la umezire a pmntului, respectiv grupa n care se ncadreaz terenul de fundare (A sau B) si mrimea tasrilor probabile prin umezire: - gradul de seismicitate al regiunii n care este amplasat constructia; - costul lucrrilor si consumul de materiale si manoper n raport cu solutiile alese, inclusiv costul msurilor speciale ce trebuie asigurate n timpul executiei si exploatrii constructiilor. 5.1.2. Clasa de important a constructiei se va stabili potrivit "Normativului pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte social-culturale agrozootehnice si industriale", indicativ P 100-92, conform tabelului 5.1.

Tabel 5.1. Clasa de Caracterizare important Clasa I - Constructii de important vital pentru societate, a cror functionalitate n timpul cutremurului si imediat dup cutremur trebuie s se asigure integral: spitale, statii de salvare, statii de pompieri cldiri pentru unitti administrative, centrale si judetene cu rol de decizie n organizarea msurilor de urgent dup cutremure cldiri pentru comunicatii de interes national si judetean unittii de producere a energiei electrice din sistemul national cldiri care adpostesc muzee de important national - Constructii de important deosebite la care se impune limitarea avariilor avndu-se n vedere consecintele acestora: celelalte cldiri din domeniul ocrotirii snttii scoli, crese, grdinite, cmine pentru copii, handicapati, btrni cldiri care adpostesc aglomeratii de persoane: sli de spectacole artistice si sportive, biserici, centre comerciale importante cldiri care adpostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite cldiri si instalatii industriale care prezint riscuri de incendii sau degajri de substante toxice cldiri industriale care adpostesc echipamente de mare valoare economic depozite cu produse de strict necesitate pentru aprovizionarea de urgent a populatiei - Constructii de important normal (constructii care nu fac parte din clasele I, II sau IV); cldiri de locuit, hoteluri, cmine (cu exceptia celor din clasa II) constructii industriale si agrozootehnice curente - Constructii de important redus: constructii agrozootehnice de important redus (de ex.: sere, constructii parter diverse pentru cresterea animalelor si psrilor etc.) constructii de locuit parte sau parter si etaj alte constructii civile si industriale care adpostesc bunuri de mic valoare si n care lucreaz un personal restrns

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

OBSERVATII: a) Clasificarea constructiilor n clasele de important din tabel nu este identic cu clasificarea din CR 01. b) Tipurile de constructii care nu sunt prevzute explicit n tabel vor fi introduse ntr-una din cele 4 clase pe baza unei justificri tehnice date n tema de proiectare. c) n anumite situatii, unele componente ale cldirilor, inclusiv instalatii si echipamente ale acestora se pot ncadra n clase de important diferite de cea a restului cldirii. d) Decizia de ncadrare a cldirilor n diferite clase de important se va lua de ctre beneficiar cu consultarea forurilor tehnice competente. 5.1.3. Msurile de protectie introduse n proiect vor fi justificate prin eficacitatea scontat a msurilor luate, n raport cu importanta constructiilor si cu cheltuielile suplimentare pe care le comport introducerea msurilor respective. 5.2. Conditii de calitate, verificarea pe parcursul executiei si receptia lucrrilor executate 5.2.1. Conditiile de calitate si de receptie a materialelor si lucrrilor de instalatii, retele si constructii hidroedilitare sau altelem purttoare de ap, trebuie prevzute, n mod expres n proiectele de executie, prin caiete de sarcini elaborate de ctre proiectant. 5.2.2. Pentru lucrri de important deosebit, pe lng prevederile normelor n vigoare, se pot prevedea conditii speciale de receptie care vor fi respectate cu strictete de ctre executant. 5.2.3. Verificarea lucrrilor pe parcursul executiei si receptionarea lor se va face n conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrri si cu reglementrile legale n vigoare, cu urmtoarele precizri: a) Nu este admis atacarea unei noi faze de executie fr executarea verificrilor fazei anterioare, att pentru lucrrile ce devin ascunse ct si pentru lucrrile de a cror calitate depinde protectia mpotriva infiltrrii apei n pmnt, n fazele de executie sau etapele urmtoare. Toate actele privind verificrile pe faze de executie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame, schite, se vor ncheia n dublu exemplar si se vor pstra att de beneficiar ct si de executant, ndosariate pe obiecte n ordine cronologic si se vor prezenta la receptie dup care se vor anexa la cartea tehnic a constructiei; dosarele cu aceast documentatie vor fi tinute n permanent la zi si vor fi prezentate organelor de control si comisiilor de receptie preliminar, final si de punere n functiune a capacittilor de productie. b) La receptia preliminar se va verifica si consemna n mod expres n procesele verbale de receptie, felul n care au fost respectate toate msurile prevzute pentru prevenirea degradrilor datorit umezirii terenului de fundare. Eventualele defectiuni de natur a conduce la umezirea terenului nu pot fi ncadrate n categoria deficientelor admise pentru a fi remediate ulterior: n asemenea cazuri, receptiile vor fi amnate pn la efectuarea remedierilor. c) n cazul punerii n functiune a unor obiecte de investitii, nainte de efectuarea receptiei preliminare n conditiile reglementrilor pentru receptii n vigoare, operatia de predare-primire va cuprinde n mod obligatoriu si verificarea respectrii proiectului si prescriptiilor tehnice privind conditiile de evitare a umezirii terenului. d) Cu ocazia receptiei finale a ultimului oebiect din cadrul unui complex, precum si cu ocazia receptiei definitive a obiectivului, comisia de receptie va verifica comportarea obiectelor independente receptionate anterior, precum si comportarea de ansamblu a ntregului complex, dnd atentie special bunei functionri a instalatiilor si retelelor purttoare de ap, sistematizrii verticale a teritoriului precum si tuturor msurilor luate prin proiectare si executie, n vederea evitrii degradrilor prin umezirea terenului de fundare.

6. EXPLOATAREA SI NTRETINEREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AMPLASATE PE PSU 6.1. Exploatarea si ntretinerea constructiilor amplasate pe PSU 6.1.1. Beneficiarii care exploateaz sau folosesc constructii si instalatii amplasate pe terenuri sensibile la umezire vor lua msurile necesare cu urmrirea, exploatarea si ntretinerea constructiilor, instalatiilor si amenajrilor din interiorul incintelor respective s se fac potrivit prevederilor caietului de sarcini elaborat de proiectat si normelor n vigoare de ntretinere, reparatii si urmrire a comportrii constructiilor. 6.1.2. Toate datele privitoare la defectiunile constatate la operatiile de remediere sau reparare executate, precum si la controlul prealabil punerii n functiune, se vor trece n cartea tehnic a constructiei. 6.1.3. La elaborarea documentatiei economice a investitiei se vor avea n vedere toate cheltuielile necesitate de aplicarea prevederilor prezentului normativ, inclusiv acelea pentru executarea lucrrilor legate de urmrirea comportrii n timp a constructiilor si terenului (mrci de tasare, puturi de observatie a nivelului apelor subterane etc.). 6.1.4. Unittile care efectueaz studii geotehnice vor pstra n vederea sistematizrii datele obtinute n legtur cu pmnturile sensibile la umezire, n scopul utilizrii lor la completarea cartrii teritoriului Romniei. 6.2. Exploatarea si ntretinerea instalatiilor amplasate pe PSU 6.2.1. Instructiunile de exploatare a instalatiilor hidraulice si termice exterioare cldirilor si a instalatiilor sanitare si de nclzire din interiorul cldirilor, trebuie s contin obligatoriu, date cu privire la efectuarea controlului, graficele de efectuare a controlului, modul de nregistrare a operatiilor de control, modul de efectuare a operatiilor de ntretinere a instalatiilor, modul de interventie n caz de avarie sau accidente etc. 6.2.2. La retelele de conducte preizolate montate direct n sol si prevzute cu fir nsotitor de semnalizare a eventualelor pierderi de ap, precum si sistemele de semnalizare a prezentei apei n cminele cu base de colectare a eventualelor pierderi de ap, se prevd n instructiunile de exploatare date precise cu privire la mentinerea n functiune permanent a sistemelor de semnalizare, a controlului si a msurilor de interventie. 6.2.3. La sistemele de ventilare natural organizat, se prevd n instructiunile de exploatare, date privind modul de mentinere a lor permanent n functiune, controalele ce se efectueaz si msurile ce se iau la intrarea n subsol sau canalele circulabile de sub planseul parterului pentru evitarea pericolului de explozie, de la eventualele scpri de gaze naturale. ANEXA I CARACTERISTICI DE BAZ ALE PMNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE A. CARACTERISTICI FIZICE SI MECANICE LA SOLICITRI STATICE 1. Ca trsturi caracteristice ale pmnturilor sensibile la umezire apar particularittile structurii, texturii, micro si macro porozitatea, anizotropia propriettilor, compozitia chimicomineralogic specific acestor pmnturi si compozitia granulometric. 2. Din punct de vedere mineralogic, depozitele loessoide contin cuart, feldspati, mic, caolinit si montmorillonit. Se mai ntlnesc n structura PSU carbonati de calciu si magneziu pn la 10-25%, mai ales n fractiunea 0,01...0,25 mm. 3. Din punct de vedere granulometric, fractiunea preponderent este praful (0,05...0,005 mm), care se gseste n proportie de 50%...80%. Clasificarea pmnturilor sensibile la umezire pe baza compozitiei granulometrice, este prezentat n tabelul I/1.

Tabelul I/1 CLASIFICAREA PMNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE PE BAZA COMPOZITIEI GRANULOMETRICE Tipuri litologice Major Continut de material (%) pe diametre ale particulelor (mm) 0,10,05 15-25 <15 <15 10-50 35-53 40-60 25-50 0,050,01 35-45 >45 >45 10-50 35-55 40-60 25-50 <0,01 <40 <30 <40 <30 <30 <35 >50

Functie de fractiunea >0,25 0,25predominant 0,1 0-15 0-10 0-15 >5 <5 0-5 0-1 25-55 <30 40-10 0-10

1. - nisipoase sub 0,01 Loessuri mm <40% 0,01-0,1 - prfoase sub mm >60% 0,01<30% - argiloase sub 0,01 mm 30-40% 2. Pmnturi loessoide 0,01-0,1 mm <60% - nisipuri si nisipuri argiloase loessoide - prafuri nisipoase loessoide - prafuri argiloase loessoide - argile prfoase loessoide

4. Varianta umidittii conduce la modificarea parametrilor de stare referitoare la plasticitate si permeabilitate. Tabelele I/2 si I/3 cuprind valori ale umidittii caracteristice PSU si clasificarea depozitelor loessoide dup indicele de plasticitate. Tabel I/2 Umiditti caracteristice la depozite loessoide Denumirea strii consistent Tare Variatia lui Ic functie de w Variatia lui w Scara umidittilor Definirea indicelui de plasticitate >1 1 wp Ip = wL - wp Plastic vrtos 0,75 consistent moale curgtor 0,5 wp<w<wL 0,25 0 Curgtor <0 wL

w<wp w=wp

w=wL w>wL

Tabel I/3 Clasificarea depozitelor loessoide dup Ip Natura pmntului Prfoase-nisipoase Prafuri-argiloase Argiloase Indicele de plasticitate Continutul de particule Ip argiloase n % 1<Ip<7 7<Ip<17 Ip>17 3-10 10-30 >30

5. Alctuirea pmnturilor sensibile la umezire si reprezentarea global a naturii lor poate fi analizat si cu ajutorul unor figuri geometrice simple numite amprente, constituite cu ajutorul caracteristicilor de indentificare (granulozitate si plasticitate). amprentele se constituiesc prin reunirea diagramei de plasticitate (cadranul i al sistemului de coordonare), cu diagrama curbei granulometrice (cadranul 3) (fig. I/1). Identificarea pmnturilor cu ajutorul amprentelor permite s se stabileac imediat clasa din care face parte pmntul analizat, fr a se recurge la diferite sisteme de clasificare. 6. Diagrama de stare prevede reprezentarea n absic a umidittii w n procente, iar n ordonat a volumului specific V n cm3 (volumul corespunztor la 1000 grame de material uscat). Pe diagrama de stare pot fi reprezentate curbe de egal rezistent structural 0 (fig. I/2). 7. Limitele de variatie a caracteristicilor fizice si mecanice ale depozitelor loessoide sunt prezentate n tabelul I/4 Tabelul I/4 Limitele de variatie ale caracteristicilor fizice si mecanice pentru PSU Denumirea caracteristic Densitatea scheletului Greutatea volumic n stare natural Greutatea volumic n stare uscat Umiditatea natural Porozitatea Limita de curgere Limita de framntare Indicele de plasticitate Umflare Presiune de umflare Coeficientul de filtratie Simbol s d w n wl wp Ip Pu k U.M. g/cm3 KN/m3 KN/m3 % % % % % % MPa M/zi Valoarea caracteristicii 2.52 2.91 12.0 21.9 11.2 19.2 6 39 25 66 12 54 9 29 1 45 0 12 0 0.10 0.01 2.0

Tasarea suplimentar la p=0.10 Mpa Tasarea suplimentar la p=0.20 Mpa Modulul de deformatie edometric Unghiul de frecare intern Coeziunea

im10 im20 M2-3 c

cm/m(%) cm/m(%) MPa Grade MPa

0 0.6 0 0.18 2.3 80 0 0.25 0 0.25 0.025

8. Cercetrile geotehnice pentru identificarea si caracterizarea PSU n vederea stabilirii solutiilor de fundare si a msurilor mpotriva degradrilor constructiilor ca urmare a umezirii terenului de fundare se vor efectua n conformitate cu prescriptiile tehnice n vigoare, tinnd seama de urmtoarele precizri: a. Natura si volumul cercetrilor pentru caracterizarea sensibilittii la umezire a pmnturilor din cadrul amplasamentului unei constructii sau ansamblu de constructii vor fi stabilite conform STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Prescriptii generale de cercetare geologico-tehnic si geotehnic a terenului de fundare, de ctre unitatea de cercetri si prospectiuni geotehnice, n colaborare cu proiectantul constructor si tehnolog, tinnd seama de natura specific a PSU, de natura si importanta constructiilor, faza de proiectare si gradul de cunoastere a terenului de fundare din studii anterioare. b. La efectuarea lucrrilor de prospectare si explorare conform CR 7-01 b Cod de proiectare. Bazele cercetrii terenului de fundare si ale stabilirii datelor geotehnice se va tine seama de urmtoarele conditii speciale, impuse de comportarea caracteristic a PSU: - forajele geotehnice se vor executa numai n uscat, iar probele de pmnt se vor recolta cel putin din metru n metru; se recomand ca probele, care vor servi ncercrilor n edometru s fie recoltate de preferint, sub form de monoliti, din spturi deschise, puturi sau foraje cu diametrul de peste 1 m (prin decupare din strat). n cazul probelor recoltate se vor folosi stuturi cu pereti subtiri introduse prin presare. - se vor stabili n mod obligatoriu, natura si caracteristicile formatiunii la baza depozitului sensibil la umezire, precum si natura, extinderea si caracteristicile eventualelor intercalatii din cuprinsul acestui depozit. c. n afara ncercrilor de identificare si caracterizare a PSU, n functie de problemele ce se ridic la proiectare si executie se vor efectua, dup caz, si alte ncercri de teren si laborator, prin care s se aprofundeze comportarea la umezire a terenului natural, modul de conlucrare dintre teren si constructie, eficacitatea procedeelor alese pentru mbunttirea terenului de fundare etc. (de ex.: ncercri pe fundatii la scar redus si natural pe suprafete de 10x10 m). d. ncrcrile de prob pe plci se vor efectua att n conditii de umiditate natural, ct si n conditii de inundare. ncrcarea se va face pn la o presiune de cel putin 300 kPa, n trepte de 25...50 kPa, suprafata minim de ncercare fiind de 1,0 m2. La inundarea terenului de sub plac se va asigura mentinerea constant a unei adncimi a apei de 10...15 cm n groapa de ncercare; pe fundul acesteia se va asterne un strat de pietris mrgritar de 3...5 cm grosime. Inundarea va ncepe cu cel putin 15 zile naintea ncrcrii si se va mentine pe toat durata acesteia. e. Incinta experimental de inundare pentru determinarea tasrii efective sub greutatea proprie a terenului va avea dimensiunile de plan cel putin egale cu grosimea depozitului de loess sensibil la umezire, dar nu mai mici de 20x20 m. Inundarea sub un strat de ap 0,3...0,5 m grosime va fi mentinut nentrerupt, pn la amortizarea tasrilor. Se vor urmri att tasrile de suprafat, n interiorul si exteriorul incintei inundate (prin reperi borne topometri), tasrile diverselor orizonturi din adncime (cu ajutorul reperilor mecanici,

electroinductivi, radioactivi etc.), ct si avansarea umezirii n adncime (prin doze de umiditate, radiometrie etc.). Amortizarea tasrilor se consider atins, atunci, cnd ritmul tasrilor de suprafat pentru reperii din incint nu depseste 1 cm/sptmn, timp de cel putin 2 sptmni. ncercarea poate fi considerat terminat, dac timp de o lun nu se nregistreaz nici o tasare. B. CARACTERISTICI DINAMICE DE DEFORMATIE 1. Necesitatea efecturii calculelor de rezistent si deformatie sub solicitri dinamice va fi stabilit de ctre proiectant functie de conditiile specifice pe amplasament, importanta si complexitatea constructiei. n aceast evaluare proiectantul va tine cont de orice element care semnaleaz existenta unui factor de risc privind infrastructura n eventualitatea aparitiei unor solicitri dinamice. Caracteristicile dinamice ale terenului de fundare alctuit din pmnturi sensibile la umezire sunt: - modulul dinamic de deformatie transversal G (kPa); - modulul dinamic de deformatie longitudinal E (kPa); - fractiunea de amortizare critic, D. Caracteristicile dinamice G si E sunt parametrii care definesc relatia efort-deformatie la pmnturi. n cazul n care apare necesar, determinarea caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare alctuit din PSU se va face conform P125/84 si C241/92. 2. Functie de aparatura cu care sunt dotate unittile de profil, metodele de laborator utilizate pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare si a potentialului de lichefiere sunt prezentate n tabelul 1/5: - metoda propagrii undelor generate de un impuls electric, transmis prin proba de pmnt; - metoda coloanei rezonante n care proba de pmnt este solicitat la vibratii longitudinale si/sau trosionale, dup ce n prealabil a fost consolidat. n timpul ncercrii se modific frecventa de vibrare pn se obtine prima frecvent fundamental de rezonant; - metoda ncercrilor ciclice n domeniul deformatiilor mai mari de 10-4 utiliznd modul echivalent. Aparatele folosite sunt: triaxialul cliclc; aparatul de forfecare simpl ciclic; aparat de torsiune ciclic; mas vibrant. - metode seismice cum sunt: metoda refractiei; metoda forajului singular; metoda vibratiilor. Tabelul I/5 Mrimea deformatiei (cm/cm) Fenomene

10-6 Propagarea undelor Vibratii

10-5

10-4

10-3

10-2

10-1

Crpturi Tasri diferentiale

Alunecri Compactri Lichefieri Unghiul de frecare intern Coeziunea Rezistent

Parametrii dinamici Caracteristici mecanice

Modulul de deformatie transversal Coeficientul Poisson Fractiunea de amortizare critic Elastice Elasto-plastice

Metoda de laborator: Metoda propagrii undelor Metoda coloanei rezonante Metoda ncrcrilor ciclice Metoda de teren: Metode seismice Metoda vibratiilor pe teren Metoda ncrcrilor ciclice ANEXA II IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA PMNTURILOR PSU DIN PUNCT DE VEDERE AL SENSIBILITTII LA UMEZIRE 1. Pmnturile sensibile la umezire se caracterizeaz prin valoarea indicelui tasrii specifice la umezire, im3 (n cm/m) si rezistenta lor structural, (n kPa) v. fig. II/1. Indicele tasrii specifice suplimentare la umezire (im3) este diferenta de tasare specific, la o presiune = 300 kPa, pe curbele presiune-tasare obtinute pentru probe cu umiditate natural (w n) si, respectiv, inundat initial (wi). Rezistenta structural a PSU reprezint presiunea minim pentru care se produce fenomenul de tasare suplimentar prin umezire (pn la saturare). Ea corespunde: - presiunii corespunztoare unui indice al tasrii specifice im3 = i - n = 0,01 = 1% n ncercrile edometrice. - presiunii egale cu limita de proportionalitate pe graficul presiune-tasare, la ncercrile de prob cu placa efectuate n conditii de inundare; - presiunii naturale (din greutatea proprie a PSU) la adncimea de la care ncepe s se produc tasarea sub greutatea proprie la inundarea de la suprafat n incinte experimentale. Selectarea valorilor lui 0 se va face n functie de tipul fundatiei astfel: - pentru fundatii izolate si continui, 0 se va stabili prin ncercri triaxiale si/sau ncrcri de prob cu placa; - pentru radiere general 0 se va stabili prin ncercri edometrice si/sau prin inundri n incinte experimentale. Rezistenta structural este variabil cu adncimea terenului sensibil la umezire si aceast variatie se va stabili prin ncercri edometrice, n corelatie cu determinrile pe teren (atunci cnd acestea exist).

2. Identificarea si caracterizarea pmnturilor sensibile la umezire (PSU) se face n baza studiilor geotehnice de teren si laborator, efectuate conform prescriptiilor tehnice n vigoare, cu precizrile de mai jos. Se consider sensibile la umezire pmnturile pentru care este ndeplinit cel putin unul dintre urmtoarele criterii: - criteriul I: im3>2 cm/m = 2% unde: im3 este indicele tasrii specifice suplimentare prin umezire sub presiunea de 300 kpa, determinat prin metoda celor dou curbe (fig. II/1). - criteriul II: = si / s > 5 si = si - sn > 3 cm unde: si este tasarea terenului inundat, iar sn tasarea terenului n conditii de umiditate natural, determinate cu placa ncrcat pn la presiunea de 300 kPa. - criteriul III (orientativ): Gradul de umiditate Sr<0,8, iar indicele I dat de relatia: unde: e este indicele porilor pentru pmntul cu structur si umiditate natural, iar eL este indicele porilor corespunztor umidittii la limita de curgere wL a pmntului. Tabelul II/1 Indicele de plasticitate Ip al pmntului (%) Indicele I

Sub 10 0,10

10...14 0,17

14...22 0,24

Peste 22 0,30

EXEMPLU DE CALCUL Pe baza rezultatelor ncercrilor edometrice efectuate pe probe de loess de Galati s-a trasat n fig. II/1 variatia cu adncimea rezistentei structurale ( 0 ), a presiunii geologice pentru pmntul cu umiditate natural ( gn ) respectiv inundat ( gi ). Tot n fig. II/1 s-a reprezentat variatia cu adncimea a lui im3. Rezult c, dup criteriul I, loessul este sensibil la umezire pe toat adncimea (im3>2%) Referitor la criteriul II din normativ, ncrcrile cu placa efectuate pe loess de Galati au artat, c loessul natural Sn=2,5...3 cm, pentru loessul inundat presiunea de cedare este de 70-80 kPa, deci Si = . Deci, si dup acest criteriu, loessul apare sensibil la umezire. Pentru criteriul III (orientativ) avem: Ip = 19...20%; e = 0,84...1,05; L= 32...37% Rezult o valoarea medie L=0,921 si, deci, I = 0...0.04 << 0,24 Deci, si dup acest criteriu, loessul de Galati rezult ca fiind sensibil la umezire. ANEXA III EVALUAREA TASRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE A PMNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE Prezenta anex cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urmtoarelor elemente: Img tasarea suplimentar prin umezire, sub sarcin geologic; Imp tasarea suplimentar prin umezire, sub ncrcarea transmis de fundatiile constructiilor; pentru gruprile de ncrcri corespunztoare conf. STAS 3300/2-85. S tasarea total suplimentar prin umezire ( S = Img + Imp ); S diferenta maxim de tasare suplimentar prin umezire. Valorile obtinute prin calcul se stabilesc pe baza rezultatelor ncercrilor de compresibilitate. 1. Tasarea suplimentar prin umezire, sub sarcin geologic (Img) se calculeaz cu formula:

(III/1) n care: img este tasarea specific suplimentar prin umezire si se calculeaz pentru adncimea corespunztoare mijlocului stratului elementar, ca la pct. 1.1.; hi grosimea stratului elementar de pmnt de ordinul i (n m) se stabileste tinnd seama de profilul litologic si nu trebuie s depseasc 1 m. 1.1. nsumarea n formula (III/1) se face tinnd seama de urmtoarele situatii (v. fig. III/1): - cnd inundarea se produce nainte de realizarea constructiei (cazul preumezirii), se va calcula: img = gi - 0i + 0,01 (III/2) unde: gi este tasarea specific a pmntului umezit, corespunztoare presiunii geologice a pmntului inundat (gi); 0i este tasarea specific a pmntului umezit, corespunztoare unei presiuni egale cu rezistenta structural (0) - cnd inundarea se produce dup realizarea constructiei se va calcula valoarea redus: imgr = gi - pn (III/3) unde: pn este tasarea specific a pmntului natural corespunztoare presiunii pn = gn + z (sarcina geologic a pmntului natural plus presiunea sub fundatie la adncimea z calculat conform STAS 3300/2-85). Pentru ambele situatii se va stabili hsup si hinf din conditia 0 < gi; dac pe adncime sunt zone n care 0 < gi, pe acestea nu se face nsumarea (se consider img = 0) 2. Tasarea suplimentar prin umezire sub ncrcarea transmis de fundatie (Imp) se calculeaz cu formula: (cm) (III/4) n care: imp este tasarea specific suplimentar prin umezire a stratului de pmnt de ordinul i. hi grosimea stratului de pmnt de ordinul i )n m), se stabileste ca la pct. 1. m coeficientul conditiilor de lucru, conf. Pct. 2.3. Df adncimea de fundare. 2.1. Valoarea imp se calculeaz pe baza curbei de compresiune tasare, obtinut pentru pmntul inundat initial (v. fig. III/1) cu ajutorul relatiei: imp = pi - pi (III/5) n care: pi - tasarea specific a probei inundate de la nceput, pentru presiunea pi = gi + z; gi - tasarea specific a probei inundate pentru presiunea gi n care: gi - este presiunea geologic a depozitului n stare inundat, corespunztoare adncimii z, a mijlocului stratului elementar, z - presiunea sub fundatie, la adncimea z, calculat conform STAS 3300/2-85. Dac pe adncime sunt zone n care 0 > gi, pe acestea valoarea imp se calculeaz cu formula: Imp = pi - 0i + 0,01 (III/6) 2.2. nsumarea n formula (III/4) se face pentru toate straturile de pmnt aflate sub fundatie, pn la o adncime hdef sub care z < 0,1 . gi. 2.3. Valoarea coeficientului conditiilor de lucru se va lua astfel (B = ltimea fundatiei):

- pentru B > 12 m se ia egal cu 1 pentru toate straturile de pmnt din cuprinsul zonei cu sensibilitate la umezire; - pentru B < 3 m se calculeaz cu formula: (III/7) unde: p - este presiunea medie pe talpa fundatiei, n kPa; 0 - rezistenta structural a stratului de loess considerat, n kPa. - pentru 3 m < B < 12 m, se determin prin interpolare ntre valorile m, obtinute pentru B=3 m si B=12 m. 3. tasrile suplimentare, diferentele de tasare suplimentar si nclinrile fundatiilor izolate din zona de infiltrare a apei, lateral fat de sursa de umezire (fig. III/2) se vor determina tinnd seama de limita h a zonei de umezire a straturilor inferioare, determinate cu formula: (III/8) unde: Df - este adncimea de fundare fat de cota terenului nivelat; hdef - adncimea zonei de deformatie sub talpa fundatiei (v. Pct. 2.2.) x - distanta de la limita sursei de umezire pn la axa fundatiei analizate; m - coeficient, care ia n considerare variatia posibil a unghiului de infiltrare lateral a apei n raport cu sursa de umezire, datorit stratificatiei terenului, care se va lua: pentru terenuri omogene m = 1; dac straturile superioare sunt mai permeabile dect cele inferioare m = 5; dac straturile superioare sunt mai putin permeabile dect cele inferioare m = 0,7; hs - adncimea la care se afl sursa de umezire fat de cota terenului nivelat; - unghiul de infiltrare a apei n teren, care se aia: pentru loessuri si pmnturi loessoide nisipoase =35o pentru pmnturi loessoide argiloase = 50o; distanta l de la sursa de umezire, pe care se manifest neuniformitatea tasrilor suplimentare (fig. III/3) se determin cu formula: I = (Df + hdef - hs)m . tg (III/9) unde notatiile sunt aceleasi ca n formula III/8. 4. valoarea tasrii maxime la umezire ( ) din greutatea proprie a pmntului (fig. III.3.a) care are loc la umezirea intensiv de sus n jos pe suprafete mai mari dect grosimea pachetului de PSU sau n cazul ridicrii nivelului apei subterane, se determin cu formula III/4. n cazul ridicrii nivelului apei subterane sau al umidificrii lente a terenului de fundare, nsumarea se va face numai n limitele acelei prti din zona de tasare sub greutatea proprie, n care loc cresterea umidittii. 5. tasarea probabil la umezire sub greutatea proprie ( ) a suprafetei terenurilor din grupa b, la umeziri locale, de scurt durat, pe suprafete cu dimensiuni b mai mici dect grosimea h a stratului sensibil la umezire (fig. III/3-b) se determin cu formula: (III/10) 6. Tasarea la umezire sub greutatea proprie a pmntului, n diferite puncte ale suprafetei de inundare si n afara ei se determin cu formula: (III/11)

unde: - este tasarea maxim la umezire sau tasarea probabil la umezire, sub greutate proprie, n centrul suprafetei de umezire (inundare), determinat conf. Pct. 4 sau pct. 5 din prezenta anex, n cm; x - distanta, n cm, in centrul suprafetei inundate sau de la limita prtii orizontale a suprafetei deformate a terenului, pn la punctul n care se determin mrimea tasrii (n limitele 0<x<r); r - lungimea de calcul, n cm, a portiunii curbilinii a suprafetei deformate a terenului, se determin cu formula: r = h(0,5+ m . tg) (III/12) n care notatiile sunt aceleasi cu cele din formulele III/8 si III/10. 7. Exemplul de calcul n fig. III/4 se arat, pentru loessul de Galati, modul de evaluare a tasrilor calculate (din greutate proprie si sub ncrcarea transmis de fundatie) comparativ cu cele msurate, pentru lada de ncrcare de 10x10m2. ANEXA IV PRESIUNI CONVENTIONALE DE CALCUL (pconv) PENTRU TERENURILE PE FUNDARE CONSTITUITE DIN PMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE AVND Sr 0,8 Tabel IV/1 PMNT NATURAL NATURA PMNTULUI d=1,35 kN/m3 pconv [kPa] LOESS PMNT LOESSOID NISIPOS PMNT LOESSOID ARGILOS 120 140 150 170 170 180 190 200 d=1,55 kN/m3 PMNT COMPACTAT d=1,60 kN/m3 d=1,70 kN/m3

150

180

200

220

Presiunile conventionale pconv. se determin lund n considerare valorile de baz pconv din tabelul de mai sus, care se corecteaz conform STAS 3300/2-85, Anexa B, cap. B2. Pentru valori intermediare ale pd, valorile pconv se determin prin interpolare. OBSERVATII: Pentru intervalele de mai sus, valorile minime corespund PSU foarte umede (Sr=0,8), iar cele maxime celor uscate Sr = 0,4. 1. Pentru PSU cu densitti n stare uscat si grade de saturatie intermediare, valorile p conv se determin prin interpolare. 2. Presiunile pconv date n tabelul IV/1 corespund unei adncimi de fundare de cel putin 1,9 m si pentru fundatii de ltime B = 1,0. Pentru adncimi D < 1,0 m, pconv se determin prin interpolare ntre valoarea pconv stabilit pentru D = 1,0 si 0,5 pconv pentru D = 0. 3. Pentru elemente portante, fundate pe teren neconsolidat se vor avea n vedere urmtoarele:

- dimensiunile n plan ale fundatiei se vor stabili potrivit prevederilor STAS 3300/1-83 si STAS 3300/2-85, avnd n vedere ca dimensiunea minim a fundatiei s nu fie mai mic de 0,6 m; - pentru ltimi ale fundatiei B = 0,6 m, presiunea conventional de calcul se va lua 2/3 din valoarea corespunztoare ltimii B = 1,0, iar pentru ltimi intermediare se va interpola liniar; - pentru fundatiile exterioare, adncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m n cazul constructiilor din clasele de important I...II si de minimum 1,0 pentru cele din clasele de important III si IV. Pentru fundatiile interioare, adncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m si respectiv 0,6 m; - tlpile fundatiilor se vor gsi sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m n cazul constructiilor din clasele de important I II si cu 0,60 m n cazul constructiilor de important III si IV; - fundarea trebuie s se fac n mod obligatoriu sub zona cu frecvente guri de roztoare si trebuie s depseasc stratul vegetal. ANEXA V VALORI LIMIT ALE DEFORMATIILOR BLOCURILOR FUNDATE PE PMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE DE LOCUINTE

1. OBIECT n procesul de comportare a cldirilor si constructiilor fundate pe PSU este necesar o limitare a valorilor deformatiilor ce pot lua nastere n terenul de fundatie si care pot induce n structurile constructiilor, eforturi suplimentare de valori apreciabile. Aceast limitare trebuie realizat prin practicarea unor msuri tehnice adecvate caracteristicilor tipului de PSU, pe care se fundeaz constructia respectiv. 2. MSURI TEHNICE PENTRU REDUCEREA DEFORMATIILOR TERENURILOR DE FUNDATIE ALCTUITE DIN PSU Msurile tehnice pentru reducerea deformatiilor PSU sunt n functie de caracteristicile sistemelor structurale si de cele ale terenului de fundatie (v. Normativul C 29-85). n ceea ce priveste structurile constructiilor, se vor avea n vedere urmtoarele msuri tehnice: 2.a. reducerea lungimilor tronsoanelor de cldiri la nivelul unor sisteme structurale de lungimi medii (1,5 < L/H < 2,5) sau cruste (L/H < 1,5); 2.b. conformarea corpului propriu-zis de cldire cu o infrastructur de mare rigiditate, alctuit din tlpi de fundatie dispuse ordonat pe cele dou directii principale, legate spatial prin corpurile de fundatii rigide si nchise la partea superioar printr-un planseu de beton armat, realizat n tehnologie monolit. Aceast infrastructur poate fi dimensionat si armat potrivit prevederilor Instructiunii nr. 106/1976. 2.c. ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse ct mai uniform pe cele dou axe principale de inertie, astfel nct s se evite asimetriile si salturile de rigiditate ntre succesiunea de sectiuni caracteristice pe fiecare din cele trei axe ale structurii; 2.d. ordonarea golurilor functionale, astfel, nct s se evite obtinerea de sectiuni slbite pe ntreaga vertical, cu scopul de a nltura cunoscutele efecte slbite pe ntreaga vertical, cu scopul de a nltura cunoscutele efecte de forfecare parapet-buiandrug si de a introduce ct mai mult n lucru saibele rigide ale planseelor; 2.e. dispunerea de rosturi ntre tronsoanele de cldiri conformate asa cum s-a artat la pct. A de mai sus si dimensionarea acestor rosturi pentru evitarea coliziunilor dintre tronsoane; 2.f. dimensionarea suplimentar a grinzilor planseelor pentru preluarea tensiunilor suplimentare, intervenite n mod accidental n cazul unor solicitri suplimentare incluse de tasrile neuniforme ale terenurilor de fundatie si care ar depsi capacitatea de preluare a lor de ctre infrastructur. 3. VALORI LIMIT ALE DEFORMATIILOR Stabilirea valorilor deformatiilor efective ale cldirilor se efectueaz pe baza citirilor periodice organizate, ale deplasrilor verticale ale unor puncte caracteristice ale constructiilor.

Citirile se efectueaz prin metode topografice de precizie, efectuate cu ajutorul unor instrumente de nalt precizie si care sunt raportate la un reper fix local. Punctele caracteristice ale constructiei sunt materializate pe soclul constructiei pe baza unei scheme de amplasare elaborat odat cu proiectul si ele cuprind reperi metalici mobili, care se execut si se monteaz pe soclu, potrivit prevederilor normativului de specialitate. Prelucrarea citirilor obtinute astfel se face conform prevederilor din fig. V/1. n afara valorilor caracteristicilor, pentru fiecare directie este necesar si ntocmirea graficelor de evolutie a tasrilor, pe baza citirilor periodice efectuate si stabilirea ratelor reale si medii lunare.

Valorile obtinute din aceste prelucrri se compar cu valorile limit reproduse n tabelul V/1 si se trag concluzii asupra msurilor care se impun privind siguranta si stabilitatea constructiei la efectele tasrilor neuniforme. Tabelul V/1 Caracteristica Simbol Tasarea absolut Si U/M Tipul de structur mm Cldiri cu structura din zidrie L/H Valoarea limit

1,0- 100 1,5 60 1,5- 3 2,5 >2,5 1 1-2 >2 70 50 30

Cldiri cu structura din cadre b.a.

Cldiri cu structura de 1-1,5 180 120 tip dual 1,5- 80 2,5 >2,5 Cldiri cu structura din pereti din b.a. Tasarea relativ 1x10-3 Cldiri cu structura din zidrie portant 1-20 250 >2 150 1,5 2,5 >1,5 1,5

Cldiri cu structura n 1-1,5 2 cadre din b.a. >1,5 1 Cldiri cu structura de 1-2 tip dual >2 Cldiri cu structura din pereti din b.a. ncovoiere relativ 1x10-3 Cldiri cu structura din zidrie portant Idem cu placaj din crmid aparent 2 >2 1,5 5 3 8 4 3

>1,5 0,7-1 1 5 3 9 5,2

Cldiri cu structura de 1-2 tip dual >2 Cldiri cu structura din pereti din b.a. Rata maxim max. s30= lunar a tasrii = St - St-1 absolute mm Cldiri cu structura din zidrie portant 2 >2

1,5 3 >1,5 2,5 2,5 1,5 3 2 4 3 4

Cldiri cu structura n 1-2 cadre din b.a. >2 Cldiri cu structura de 2 tip dual >2 Cldiri cu structura din pereti din b.a. nclinarea cldirilor 1x10-3 Toate tipurile de cldiri 2 >2 -

NOT: n tabel s-au utilizat urmtoarele notatii: Si = tasarea absolut a unui punct de pe conturul cldirii (i=1...n); Sr= tasarea relativ ntre dou puncte de pe conturul cldirii (i, i-1), raportat la distanta dintre ele; d = distanta dintre punctele i si respectiv i-1; ir = ncovoierea relativ a unei prti de cldire, limitat de dou puncte i, i-1, separate prin distanta L si dat de raportul dintre sgeata maxim dintre cele dou puncte (fmax) si, respectiv, lungimea laturii L (ir = fmax/L); fmax = deplasarea maxim pe vertical dintre cele dou puncte de capt ale prtii de cldire considerate; = rata maxim lunar a tasrii absolute a unui punct i, dat de diferenta dintre cele dou citiri lunare St-St-l; L/H = cu semnificatiile obisnuite. Interpretrile privind diferentele dintre valorile obtinute din calcul si cele incluse n tabelul V/1 se vor definitiva de ctre specialisti n probleme de geotehnic si fundatii si structuri de constructii.

ANEXA VI LISTA PRINCIPALELOR REGLEMENTRI COMPLEMENTARE NORMATIVULUI

TEHNICE

CARE

SUNT

A/DOMENIUL INSTALATII La proiectarea si executarea instalatiilor hidraulice si termice din exteriorul cldirilor amplasate pe PSU, precum si a instalatiilor sanitare si de nclzire din interiorul acestor cldiri, se va tine seama de prevederile reglementrilor tehnice din aceast anex numai n msura n care prevederile acestora nu sunt contrare prevederilor din prezentul normativ. I.1/1978 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din PVC neplastifiat. I.5/1998 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare. I6/2000 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. I7/1999 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V curent alternativ si 1500 V curent continuu. I9/2001 Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. I13/2001 Normativ de proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire central. I.22/1999 Normativ de proiectarea si executarea lucrrilor de alimentare cu ap si canalizare a localittilor. NP 003-1996 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnicosanitare si tehnologice cu tevi din polipropilen. NP 029-98 Normativul de proiectare si executie pentru retele termice cu conducte preizolate montate n sol utilizate la transportul agentului termic de nclzire si a apei calde de consum. GP 043/1999 Ghid privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu ap si canalizare cu conducte PVC, polietilen si polipropilen. STAS 4163/1995 Alimentri cu ap. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare. SREN 752-1/1998 Retele de canalizare n exteriorul cldirilor. Partea I. STAS 6054/1977 Teren de fundare. Adncimi maxime de nghet. Zonarea teritoriului Romniei. P118/1999 Normativ de sigurant la foc a constructiilor. B/DOMENIUL CONSTRUCTII C 168-1980 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire a nisipurilor. C 227-1988 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrri de constructii. P 125-1984 ndrumtor tehnic pentru studiul propriettilor pmnturilor necorozive lichefiabile. P70-1979 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi cu umflturi si contractii mari (PUCM). C241-1992 Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitri seismice. C61-1974 Instructiuni tehnice pentru determinare tasrii constructiilor de locuinte socialculturale si industriale prin metode topografice. C245-1993 ndrumtor tehnic pentru proiectarea si executarea minipilotilor forati. C252-1994 Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si receptionarea pilotilor scurti, turnati pe loc prin vibropresare. GE 029-1997 Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatie.