Sunteți pe pagina 1din 14

MEMORIU TEHNIC REZISTENTA -

Proiectant structura

I.N.C.D.T. Proiect P130/2008 - Faza P.A.C.+P.T.


+D.E.

Proiectant general Contract 3872/03.04.2008 cu Primaria


oras Sovata

S.C. INGINERIE SEISMICA S.R.L. Complex balnear in statiunea Sovata jud


Mures

Proiectant structura

MEMORIU TEHNIC REZISTENTA

1. DATE GENERALE.

Primaria orasului Sovata, judetul Mures, detine in proprietate publica un teren, in prezent
liber de constructii, pe care intentioneaza, in conformitate cu Hotararile Consiliului Local, sa
realizeze un Complex Balnear,.

Proiectantul general al investitiei este INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN


TURISM Bucuresti. Proiectantul de specialitate structura este S.C. PROIECTARE SEISMICA
CSC S.R.L. Bucuresti.

Pentru realizarea investitiei, conform legislatiei in vigoare, se va obtine de la Primaria


orasului Sovata, Certificatul de Urbanism necesar in care se va specifica regimul juridic, regimul
economic, regimul tehnic (regimul de inaltime, modul de ocupare a terenului, retragerile fata de
limitele terenului, inaltimea maxima admisa), precum si acordurile, documentele si documentatia
tehnica pe baza carora se va solicita Autorizatia de Construire pentru realizarea acestui obiectiv.

2. INCADRAREA IN ZONA. STUDIUL GEOTEHNIC. CONDITII DE


AMPLASAMENT, TEREN SI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIA NOUA
(PROIECTATA).

Terenul este situat pe teritoriul administrativ al orasului Sovata, judetul Mures, in intravilan.

La intocmirea proiectului in faza P.A.C., in lipsa unor date concrete pentru amplasamentul
Complexului, s-au utilizat datele furnizate de "Studiu Geotehnic pentru construire complex
balnear si baza de tratament in comuna Praid, jud. Harghita", intocmit de S.C. GEOFORAJ
S.R.L. Miercurea Ciuc in februarie 2008.
Din Studiul Geotehnic intocmit de catre dr. ing. geol. Laczko Attila-Albert, rezulta ca, din
punct de vedere geomorfologic, hidrologic, si hidrogeologic, amplasamentul are o stabilitate
buna, nefiind afectat de fenomene fizico - geologice periculoase, inundatii, sau de vreo artera
hidrografica, izvor sau torent.

Din punct de vedere geologic-geomorfologic, amplasametul analizat se incadreaza in


unitatea morfostructurala a ramei estice a bazinului Transilvaniei, la poalele vestice ale muntilor
Gurghiu. Aceasta este caracterizata prin prezenta :

- depozitelor sedimentare cuaternare (depozite de terase si de aluviuni ale raului Tarnava


Mica si afluentilor acestuia);

- vulcanitelor neogen-cuaternare (curgeri masive de lave andezitice, roci) - muntii Gurghiu;

- depozitelor sedimentare ale bazinului Transilvaniei (depozite diverse).

Din punct de vedere hidrologic, zona este tributara raului Tarnava Mica si afluentilor
acestora.

Din prospectiunile efectuate in cele doua foraje executate pe amplasament, rezulta ca


stratificatia terenului este cvasiorizontala, uniforma si continua, fiind alcatuita din depozite
deluviale argilooase.

In forajul F1 executat pe o terasa artificiala cu latimea de cca. 15 m, rezulta urmatoarea


stratificatie :

- 0,00 - 0,45 m : sol vegetal argilos;

- 0,45 - 2,70 m : argila nisipoasa cafenie;

- 2,70 - 2,90 m : lentila de piroclastit alterat;

- 2,90 - 4,00 m : argila galbuie.

In forajul F2 executat la o distanta de cca. 30 m fata de F1 si la cca. 2,00 m mai jos, rezulta
urmatoarea stratificatie :

- 0,00 - 0,50 m : sol vegetal argilos;

- 0,50 - 2,50 m : argila nisipoasa cafenie;

- 2,50 - 5,00 m : argila galbuie.

Apa freatica nu a fost interceptata in forajul F1. In forajul F2 se gaseste la o adancime de


2,40 m de la suprafata terenului, fiind cantonata in stratul de argila nisipoasa cafenie unde
continutul mai ridicat de nisip asigura o permeabilittate care permite circulatia slaba a apei.

Adancimea de inghet conform STAS 6054/87 este de 1,10 m de la suprafata terenului


natural sau sistematizat, stratul de fundare fiind incadrat conform STAS 1709/3-90 in categoria
pamanturilor sensibile la inghet-dezghet.
Din punct de vedere seismic, in conformitate cu STAS 11100/1-93, gradul de intensitate
macroseismica al zonei corespunzator unei perioade de revenire de 50 ani, este 6 MSK. In
conformitate cu Codul P100-1/2006, clasa de importanta si de expunere la cutremur a
constructiei este III (γ = 1,0), zona de hazard seismic este caracterizata prin valoarea de varf a
acceleratiei terenului ag=0,16 si prin perioada de control (colt) Tc=0,7 sec.

Conform CR 1-1-3/2005, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada la sol in


amplasamentul constructiei este s0,k=2,0 kN/m2. Conform NP-082/2004, viteza de referinta a
vantului in amplasamentul constructiei, mediata pe o durata 10 minute la 10 m deasupra solului
si avand 50 de ani intervalul mediu de recurenta este Uref=31 m/s.

In conformitate cu Studiul Geotehnic, fundarea constructiei noi (proiectate) se face direct,


incepand cu adancimea Df = 1,30 m fata de suprafata terenului natural actual, depasindu-se astfel
adancimea maxima de inghet, cu urmatoarele conditii :

• Stratul de sol vegetal de la suprafata este impropriu fundarii, trebuind a fi excavat pana la
epuizare si evacuat in totalitate in afara amplasamentului.

• Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, se va investiga daca pe amplasament exista


eventuale conducte subterane purtatoare de apa-canal, agent termic, gaze, electrica, si, dupa
caz, acestea se vor dezafecta si/sau devia cu avizul autoritatilor si furnizorilor respectivi.

• La executia sapaturilor vor fi depasite orice zone accidentale de umpluturi, hrube, canale,
foste pivnite, resturi de fundatii vechi, foste conducte dezafectate, radacini de arbori, etc.,
care ar putea fi intalnite eventual pana la cota de fundare. Radacinile se vor extrage in
totalitate iar zonele accidentale se vor excava si se vor curata total pana la terenul natural bun
de fundare, golurile rezultate urmand a fi umplute (plombate) cu beton simplu de completare
de clasa Bc 5.

• Sapaturile pentru fundatiile constructiei noi se pot executa mecanizat sau manual. Sapatura
se poate realiza cu taluze inclinate avand pante 2:1, protejate in perioadele cu precipitatii cu
sprijiniri din dulapi de lemn sau metalici.

• Depozitarea pamantului excavat sau a materialelor de constructii se va face la distante mai


mari de 1,50 m de la marginea sapaturii generale.

• Se va evita orice tendinta de sporire a umiditatii pamantului pe durata lucrarilor de sapatura


si fundatii. Bazele sapaturilor vor fi prevazute cu pante de scurgere catre base de colectare si
evacuare rapida a eventualelor ape din precipitatii. Sapaturile nu se vor lasa deschise timp
indelungat pentru a nu fi expuse mai multe zile caldurii solare si/sau precipitatiilor (pentru a
se conserva starea de umiditate naturala din teren). In acest scop, ultimul strat de sapatura in
grosime de 20 cm se va indeparta manual numai cu putin timp inainte de turnarea betonului
de egalizare.

• La cota de fundare terenul va fi imbunatatit prin compactare cu maiul mecanic sau manual.

• Infrastructura (radier, talpi de fundatii), ca si suprastructura constructiei se vor realiza din


beton armat, cu suficiente capacitati de rezistenta si rigiditate.

• La proiectare si executie se vor lua masuri pentru : evitarea umezirii terenului de fundare ;
evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii si a infiltrarii in teren a apelor de
suprafata ; indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii ; evitarea umezirii
terenului cu ape din retelele exterioare si instalatiile interioare, etc.

• In cazul in care pe parcursul lucrarilor de excavatii si sapaturi se intalnesc situatii


neprevazute, diferite de conditiile considerate in proiect, executantul lucrarilor de constructii
va anunta inginerul geotehnician si proiectantul de rezistenta pentru luarea masurilor
corespunzatoare. In diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de
turnarea betonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea,
confirmarea si avizarea terenului de fundare.

Pentru dimensionarea fundatiilor constructiei noi, in conformitate cu Studiul Geotehnic si


STAS 3300/1/2-85, pe stratul pe care se face fundarea, mentionat mai sus, se poate considera o
presiune conventionala de baza = 400 kPa in gruparea fundamentala de incarcari
(permanente – gravitationale), pentru fundatii avand latimea talpii B = l,00 m si adancimea de
fundare fata de nivelul terenului natural, Df = 2,00m. Pentru alte latimi ale talpii sau alte
adancimi de fundare, presiunea conventionala s-a calculat cu respectarea recomandarilor STAS
3300/2-85, aplicandu-se corectia de latime CB si corectia de adincime CD. Conditiile pentru
dimensionarea fundatiilor sunt : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari, respectiv
p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala.

3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)

3.1. DATE GENERALE SI DE ARHITECTURA

Cladirea va ocupa suprafata terenului in conformitate cu prevederile Certificatului de


Urbanism obtinut.

Functiunea cladirii este cea de Complex balnear si baza de tratament. Regimul de inaltime
este S tehnic partial + P + E partial. Destinatiile sunt in conformitate cu planurile de arhitectura
prezentate.

• Subsolul tehnic are aceeasi amprenta cu zona de agrement de la parter si o inaltime libera de
2,45 m. La subsol se afla instalatiile de filtrare si recirculare a apei din bazine. Accesul la
subsol se face atat din exterior (printr-o curte de lumina ce serveste si la montajul utilajelor),
cat si din interior, pe o scara ce porneste din centrala termica. Subsolul partial se dezvolta
intre axele 1-8× A-H.

• Parterul prezinta doua zone :

- Zona mai inalta, de tip hala, cu un singur nivel, dezvoltat pe inaltimea parterului si a etajului
cuprinde : un bazin pentru balneoterapie de 20 m lungime si 10 m latime, cu fundul inclinat
intr-o singura rampa, de la -1,2 m la -1,4 m, ce va fi umplut cu apa termala de la un foraj
exterior, din imediata vecinatate a obiectivului (izvor termal are apa sarata, clorosodica,
specific zonei) ; un alt bazin de aceleasi dimensiuni, insa mai adanc, respectiv de la -1,4 la
-1,8 m, umplut cu apa dulce, destinat pentru inot, agrement, antrenamente, inclusiv scoala ;
un bazin pentru copii, avand o forma rectangulara, de 24 mp si adanc de 60 cm ; o platforma
inaltata la 45 cm de la cota ± 0,00, pe care sunt amplasate doua cuve circulare, cu diametrul
de 3,00 m si adanci de 90 cm, in care se vor monta 2 SPA-uri cu deversare, pentru 10
utilizatori fiecare.

- Zona mai putin inalta, cu un singur nivel dezvoltat numai pe inaltimea parterului cuprinde :
hol acces-receptie-asteptare ; fisier-casa de bilete ; cabinete medicale pentru consultatii-
diagnostic ; cabinet impachetari namol ; vestiare cu cabine de schimb ; o zona de agrement
de inalta temperatura, alcatuita din doua saune din lemn (o sauna finlandeza si o sauna cu
infrarosii) ce se vor monta intr-un spatiu de 8,89 mp fiecare, o baie romana, o baie de abur
turceasca, doua bai frumos decorate cu placute vitroceramice si banchete, doua bazine
adanci de -1,00 m si cu o suprafata de 3 mp fiecare, unul pentru apa rece, in jur de 12 ÷ 16 °
C si altul cu apa calda de 36 °C ; centrala termica din care se accede atat la subsolul tehnic
situat sub bazine cat si la etaj pritr-o scara metalica.

- Etaj : hol asteptare pacienti ; birou administratie ; birou contabilitate ; hol ; sala pentru bai
la cada cu apa sarata concentrata ; cabinete pentru impachetari cu parafina, masaj, aerosoli,
reflexoterapie, electroterapie ; sala de gimnastica si fitness ; centrala de ventilatielocuri ;
camera pentru conferentiar ; oficiu ; grup sanitar ; scara acces catre mansarda;

Inaltimile de nivel sunt : 2.70 m la subsolul tehnic partial ; 8,20 m la Parter in zona mai
inalta a bazinelor ; 3,50 m la Parter (in zona cu etaj) ; 3,00 m la Etaj. Cota ± 0,00 , reprezentand
cota nivelului finit al pardoselii parterului, corespunde cotei absolute .......m (NMN), se afla la
cca. 0,60 m deasupra terenului natural in zona cea mai ridicata a acestuia, si va fi materializata
pe teren in prezenta proiectantului de arhitectura.

Constructia are in plan, la nivelul terenului, o forma relativ compacta, ce se poate inscrie intr-
un dreptunghi cu laturile 54,85 m (in directia lunga, paralela cu axele 1-8) × 35,80 m (in directia
scurta, paralela cu axele A-J), ce prezinta doua mici retrageri care insa nu necesita tronsonarea
constructiei. Deschiderile si traveile sunt obisnuite pentru acest tip de cladire dupa cum urmeaza
:

• in directia longitudinala-lunga (paralela cu axele 1-4) : travei 9× 6,00 m;

• in directia transversala-scurta (paralela cu axele A-D) :

- in zona mai inalta de tip hala cuprinsa intre axele 2-8× A-H (dezvoltata pe un nivel
suprateran) : 2 deschideri× 15,00 m

- in zona cu doua niveluri supraterane (Parter+Etaj) : 7 deschideri× 5,00 m

Peretii exteriori de inchidere sunt din zidarie de caramida eficienta cu goluri verticale GVP
de 30 cm grosime, placati cu 10 cm polistiren termoizolant. Elementele structurale din beton
armat de la exterior (de pe conturul cladirii) se termoizoleaza de asemenea cu placi de polistiren
extrudat. Peretii interiori (despartitori si de compartimentare) sunt alcatuiti din zidarie de
caramida cu goluri verticale GVP si/sau panouri usoare de ghips-carton de tip RIGIPS, dupa caz.

In zona mai inalta, de tip hala (dezvoltata pe un nivel), acoperisul este de tip sarpanta
metalica in doua pante de cca 17%, cu invelitoare din panouri termoizolatoare de 10 cm grosime.

In zona cu doua niveluri acoperisul este de tip sarpanta din lemn iar invelitoarea este pe tabla
tip LINDAB. Scurgerea apelor din precipitatii de pe acoperis se realizeaza printr-un sistem de
jgheaburi si burlane la rigole impermeabile, racordate la reteaua de canalizare din incinta (cu
debusee asigurate direct la canalizarea stradala si/sau in sistemul de evacuare a apei de
precipitatii din zona).

3.2. STRUCTURA DE REZISTENTA

La adoptarea solutiei pentru structura de rezistenta a constructiei proiectate (infrastructura si


suprastructura), s-au avut in vedere urmatoarele : regimul de inaltime (Subsol tehnic partial +
Parter + Etaj) ; inaltimile de nivel obisnuite pentru complexele balneare si bazele de tratament ;
configuratia de deschideri si travei, curenta pentru acest tip de constructii ; rezolvarea optima a
cerintelor de functionalitate, folosirea eficienta a suprafetei construite disponibile aprobate prin
certificatul de urbanism, conditiile de teren si de seismicitate ale amplasamentului.

SUPRASTRUCTURA cladirii este alcatuita din cadre din beton armat dispuse ortogonal
pe cele doua directii principale/ortogonale ale acesteia, fiind capabile sa preia solicitarile produse
de incarcarile seismice si gravitationale in conditiile impuse de STAS-urile si codurile de
incarcari, STAS 10107/0-90, codul P100-1/2006, normativul NP 007-97, etc.

Peretii de umplutura din zidarie de caramida sau panouri usoare de gops-carton nu sunt
tratati ca elemente structurale, urmand a fi conectati de structura din beton armat (stalpi, grinzi,
placi), in conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2006, C104-83, si celelalte
prescriptii tehnice.

Stalpii au sectiunea transversala de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 50× 100 cm in


zona mai inalta de tip hala (dezvoltata pe un nivel suprateran intre axele 2-8× A-H), si patrata cu
dimensiunile 50× 50 cm in zona cu doua niveluri supraterane.

Grinzile cadrelor din beton armat au sectiunea transversala cu dimensiunile (b× h) dupa cum
urmeaza :

- In zona cu doua niveluri supraterane : 30× 60 cm, inaltimea fiind determinata de deschideri,
de suprafetele de planseu aferente, de preluarea corespunzatoare a eforturilor in gruparea
speciala de incarcari (accidentale – suprapunerea incarcarilor gravitationale si seismice),
precum si de asigurarea rigiditatii de ansamblu a structurii.

- In zona mai inalta de tip hala cuprinsa intre axele 2-8× A-H (dezvoltata pe un nivel
suprateran), grinzile exterioare de pe contur au dimensiunile (b× h) 30× 50 cm.

Structura de rezistenta a acoperisului din aceasta zona se asambleaza cu suruburi si este


alcatuita din:

• invelitoare realizata din tabla cutata rezemata pe pane la 3.75 m interax, cu izolatie
termica din vata minerala si izolatie termica din membrana bituminoasa – vezi Det.
Arhitectura;

• rigle de acoperis simplu rezemate la partea superioara a stalpilor din beton armat; riglele
sunt din profile europene IPE 600;
• pane simplu rezemate cu deschiderea nominala de 6,00 m din profile laminate U24,
avand talpa superioara la acelas nivel cu talpa riglelor de acoperis;

• contravantuiri orizontale, dispuse longitudinal si transversal salii, realizate din profile U


indoite la rece, asamblate la montaj cu suruburi pe guseele metalice sudate in uzina de
pane.

Subliniem importanta asigurarii unei protectii anticorozive a structurii metalice a


acoperisului care va trebui sa fie executata sub stricta supraveghere conform solutiei prezentate
in cadrul proiectului de arhitectura. Atragem atentia in mod special ca, avand in vedere
asamblarea elementelor acoperisului cu suruburi, este interzisa marirea sau alungirea pe santier a
gaurilor pentru suruburi fata de dimensiunile din proiect.

Planseele intermediare si scara exterioara de acces la subsol sunt din beton armat turnat monolit.
Placile au grosimea de min. 15 cm, pentru a se indeplini atat conditiile de rezistenta, deformatie
si izolare fonica, cat si pentru a realiza "saibe orizontale" suficient de rigide si rezistente in
planul lor, care sa asigure conlucrarea spatiala a cadrelor structurii, in cazul actiunii seismice.
Din motive tehnologice si de incarcare cu utilaje, placile de sub centrala termica de la parter si de
sub centrala de ventilatie de la etaj, au grosimea de 20 cm.

Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul cu programul ETABS, in conformitate
cu codul P100-1/2006, fiind capabila sa preia solicitarile din incarcarile gravitationale si
seismice. Avand in vedere densitatea amplasarii si dimensiunile grinzilor de fundatii
(elevatiilor/talpilor de fundatii si a peretilor subsolului partial) de sub cota ± 0,00, se poate
admite ipoteza simplificatoare (importanta pentru calculul structural), ca infrastructura are o
rigiditate la deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor superioare (constituie o "cutie
rigida"), astfel incat suprastructura este incastrata, pentru actiunea fortelor orizontale, practic la
cota ± 0,00. Eforturile rezultate in gruparea speciala/accidentala de incarcari (determinanta,
produsa de actiunea concomitenta a incarcarilor gravitationale cu cele seismice), armaturile
rezultate din dimensionarea elementelor principale ale cadrelor (stalpi si grinzi), precum si
dimensiunile fundatiilor, se inscriu in valori curente pentru acest tip de constructie si sistem
structural. Dimensionarea si verificarea armaturilor din stalpi si grinzi s-a efectueat cu programe
automate (DEFBAR; EFO; ARC 1.0). De asemenea, deplasarile relative de nivel se inscriu in
limitele admise prevazute de codul P100-1/2006.

INFRASTRUCTURA constructiei, alcatuita in conditiile mentionate la cap. 2 din prezentul


Memoriu tehnic, este compusa din :

A. Sistemul de fundatii.

Fundatiile sub stalpi sunt de tip :

- Radier din beton armat cu grosimea de 50 cm in zona cu subsol partial (zona de tip hala a
bazinelor - dezvoltata pe un nivel)

- Retea de talpi si elevatii continui din beton armat dispuse pe cele doua directii principale in
zona fara subsol partial (cu doua niveluri supraterane). Talpile de fundatii au latimea de 1,00
m si inaltimea de 30 cm. Elevatiile au inaltimea de 1,45 m peste fata superioara a talpii de
fundatie, si grosimea de 50 cm.

Fundarea constructiei se face in conformitate cu Studiul Geotehnic, depasindu-se astfel


adancimea maxima de inghet si stratul de sol vegetal de la suprafata, dupa cum urmeaza :

- in zona fara subsol partial (cu doua niveluri supraterane), la o adancime de 1,30 m fata de
cota terenului natural CTN, respectiv la –1,90 m fata de cota ± 0,00 a constructiei, pe stratul
de argila galbuie

- in zona cu subsol partial (zona mai inalta, de tip hala, a bazinelor), la o adancime de –3,35 m
fata de cota ± 0,00 a constructiei respectiv la 2,75 m adancime fata de cota terenului natural
CTN, pe stratul de argil nisipoasa cafenie.

Diferenta de adancime a fundatiilor din zona cu subsol partial fata de cea fara subsol, impune
ca racordarea fundatiilor cu adancimi diferite sa se faca in trepte, cu respectarea prevederilor pct.
9.5 din normativul NP 112/2004. terenul prezinta o diferenta de nivel de cca. 1,40 m.

La lucrarile de sapatura si fundatii se vor respecta prevederile din Studiul Geotehnic pe


amplasament si masurile specificate la Cap. 2 de mai sus.

Dimensiunile in plan ale fundatiilor asigura ca presiunile verticale efective pe talpa


fundatiilor sa nu depaseasca presiunea conventionala prevazuta in Studiul Geotehnic pentru
terenul bun de fundare, respectiv : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari
(permanente), si p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala de incarcari (accidentale).

Detaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, ele


urmand sa fie eventual modificate in concordanta cu rezultatele si recomandarile unui
Studiu Geotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate
pentru amplasamentul concret pe care se va executa Complexul Balnear.

B. Peretii subsolului si elevatiile talpilor de fundatii.


Peretii subsolului, dispusi pe conturul subsolului partial, sunt din beton armat, au grosimea
de 25 cm si se vor hidroizola la exterior in contact cu pamantul ; exceptie face peretele din axul
A care are grosimea de 30 cm. pentru a permite incastrarea stalpisorilor de fatada din acest ax
care au sectiuni de 38 x 30 cm.

Peretii interiori, dispusi local pentru sustinerea bazinelor pentru adulti au grosimea de 30 cm.

In zona fara subsol, elevatiile din beton armat 50× 145 cm sunt prevazute pentru a asigura
transmiterea corespunzatoare a incarcarilor stalpilor la talpile de fundatii si o buna comportare
generala a infrastructurii .

C. Planseul peste subsolul partial si placa suport a pardoselii parterului in zona fara
subsol si a pardoselii subsolului.

Planseul peste subsol are o alcatuire asemanatoare celor de la suprastructura - placi si grinzi
din beton armat. Placile au grosimea de 15 cm si/sau 20 cm, dupa caz.
Placa suport a pardoselii parterului in zona fara subsol si a pardoselii subsolului sunt din
beton armat, cu grosimea de 15 cm, si sunt asezate pe un strat de pietris de 20 cm grosime cu rol
de rupere a capilaritatii.

Avand in vedere ca in zona fara subsol, intradosul placii suport a pardoselii parterului se afla
la 0,50 m peste CTN, este obligatoriu ca umplutura de pamant intre terenul natural/decapat si
stratul de pietris pentru ruperea capilaritatii sa fie foarte bine compactata, in straturi de max. 20
cm grosime, cu maiuri mecanice, placi vibratoare, etc., in conformitate cu prevederile STAS
9850/89. Umplutura se va realiza numai din argila, fiind interzisa folosirea ca material de
umplutura a pamantului decapat cu resturi vegetale sau molozului rezultat din alte lucrari. Inainte
de turnarea betonului, peste stratul de pietris se va asterne hartie Kraft sau folie de polietilena
pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment in stratul de pietris.

In proiect se prevede turnarea betonului in grinzile de fundatii si in placile support ale


pardoselii in aceiasi etapa de turnare ; placile sunt prevazute cu o armare dubla, la partea
superioara si la cea inferioara Ф 8/15 cm pentru asigurarea unei bune comportari in exploatare.

D. In proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatii se vor prevedea


masuri de protectie a stratului de fundare impotriva umezirii, dupa cum urmeaza :

a) Masuri pentru evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii, a infiltrarii in teren a
apelor de suprafata, si pentru indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii :

− amenajarea corespunzatoare a suprafetei terenului inconjurator cu pante de scurgere spre


exteriorul constructiei ; sistematizarea verticala trebuie sa asigure colectarea si evacuarea
rapida a apelor din precipitatii (rigole, cavalieri, santuri de garda impermeabile si cu pante
adecvate, special prevazute cu debusee asigurate legate la reteaua de canalizare/de colectare-
evacuare a apelor de precipitatii din zona);

− realizarea de trotuare etanse in jurul cladirii, cu latimea minima de 1,50 m, prevazute cu


panta de 5% spre exterior, precum si cu scafa etansa si dop de mastic elastic la racordul cu
soclul cladirii;

− realizarea umpluturilor din jurul constructiei se va face imediat dupa ce constructia a depasit
nivelul terenului, in scopul creerii unui ecran perimetral impermeabil, mentinerii unor
conditii stabile de umiditate sub trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva
infiltratiilor de apa de suprafata in terenul de fundare ; umpluturile se vor executa numai din
argila imbunatatita prin amestec cu nisip in raportul 3:1 (fara resturi de sol vegetal, deseuri
de materiale de constructii, materiale drenante), care va fi bine compactata (in straturi etanse
de max. 10-15 cm grosime in conformitate cu normativele C29/85, C169/1988).
Compactarea se va face cu mijloace terasiere de mica capacitate, adecvate lucrului in spatii
inguste (maiuri mecanice, placi vibratoare), la o umiditate w=14%, astfel incat in stare uscata
sa se obtina o valoare de control a greutatii volumetrice a pamantului in conformitate cu
prevederile STAS 9850/89 – "Lucrari de imbunatatiri funciare – Verificarea compactarii
lucrarilor" (recomandabil pana la obtinerea unei a greutatii volumice in stare uscata γ w=1,7
t/m3 ).

− evacuarea apelor de pe acoperis se va face prin burlane, la rigole impermeabile special


prevazute in acest scop, cu debusee asigurate direct in reteaua de canalizare/de evacuare a
apelor meteorice din zona.
b) Masuri pentru evitarea umezirii terenului cu ape din retelele exterioare din vecinatate si
instalatiile interioare :

− retelele, conductele si instalatiile subterane, trebuie sa respecte prevederile normelor in


vigoare privind : amplasarea la distantele corespunzatoare/minime prevazute fata de cladire ;
montarea in canale de protectie etanse (canivouri), controlabile ; conductele de intrare si
iesire a instalatiilor care trec prin golurile prevazute in soclurile sau grinzile de fundatie ale
cladirii, trebuie realizate astfel incat sa preia tasarea diferentiata a cladirii fata de canalele
exterioare de legatura si sa se evite spargerea lor in aceste puncte ; instalatiile interioare de
apa si canalizare, precum si amenajarile care fac parte din sistemul de colectare si evacuare a
apei din avarii, pierderi de apa, etc. (camine, canale de protectie, base, pompe) si de dirijare a
lor catre emisarii de evacuare, trebuie sa functioneze in permanenta;

− proprietarul/administratorul cladirii care exploateaza sau foloseste constructia, instalatiile


aferente si retelele hidroedilitare din vecinatate, trebuie sa ia masurile necesare pentru ca
urmarirea, exploatarea si intretinerea acestora sa se faca conform prevederilor caietelor de
sarcini si normelor in vigoare privind intretinerea, reparatia si urmarirea comportarii
constructiilor si instalatiilor.

− in exploatare, prin grija proprietarului (investitorului) si a proiectantului, se va urmari


evolutia in timp a tasarilor prin metode topometrice conform STAS 2745-69 (sau prin alte
metode care sa asigure o precizie de masurare similara) ; se vor monta de repere de urmarire
a tasarilor pe noua constructie, pentru evaluarea interactiunii sol-structura si a evolutiei
tasarilor in timp;

4. MATERIALE UTILIZATE

La realizarea structurii se vor folosi materiale obisnuite, utilizate in mod curent la acest tip
de constructii. Materialele principale sunt urmatoarele :

Betoane :

C8/10 (Bc10) in blocurile din beton simplu ale fundatiilor izolate;

C16/20 (Bc20) in elementele din beton armat (cuzinetii fundatiilor izolate, grinzi de
fundatie/elevatii, placa suport a pardoselii parterului, stalpi, grinzi, plansee, placi, scara).

Otel beton :

OB 37 la armaturile de rezistenta transversale, la armaturile constructive si de montaj

PC 52 la armaturile de rezistenta longitudinale rezultate din calcul sau pe baza procentelor


minime de armare.

Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de standardele de produs,
precum si STAS 10107/0-90 si NE 012-99.
Otel laminat :

Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 11503-80. Laminatele din
otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de catre uzina
producatoare. Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice
corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/1,2-80.

Toate elementele din lemn se vor trata anti-insecte, anti-fungicide si anti-foc (prin ignifugare
trebuie asigurata o rezistenta la foc de min. 1h). Materialul lemnos de rasinoase va fi de calitate
superioara (clasa extra) conform STAS 1949/86 : uscat, fara putregai, neregularitati, crapaturi in
lungul fibrelor, noduri, zone imbibate cu rasina, etc.

Masuri speciale :

Avand in vedere umezeala creata de apa din bazine precum si salinitatea acesteia, sunt
necesare masuri de protectie anticoroziva a elementelor din beton armat (sporirea stratului de
acoperire cu beton a armaturii) precum si a elementelor metalice ce alcatuiesc sarpanta
acoperisului in zona mai inalta de tip hala a bazinelor – vezi specificatii in cadrul proiectului de
arhitectura.

5. NORME SPECIFICE UTILIZATE

La proiectarea structurii de rezistenta s-au avut in vedere prevederile cuprinse in actualele


standarde si normative care reglementeaza activitatea de proiectare si executie in constructii,
dintre care mentionam urmatoarele:

- Seria de standarde STAS 10100 si 10101 privind principii generale de verificare a sigurantei
constructiilor si actiuni in constructii : STAS 10100/0-75; STAS 10101/0-75, STAS
10101/OA-77, STAS 10101/1-91, STAS 10101/2-75, STAS 10101/2A1-91, STAS
10101/2A2-78.

- CR0-2005 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

- CR 1-1-3/2005 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.

- NP-082/2004 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea


vantului.

- STAS 3300/1-85, 2-85 : Teren de fundare - Principii generale de calcul. Calculul terenului de
fundare in cazul fundarii directe.

- NP 112/2004 : Normativ pentru proiectarea de fundare directa.

- P10/86 : Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la


constructii.

- NE 0001- 96 : Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu


umflari si contractii mari.

- P100-1/2006 : Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri.


- STAS 10107/0-90 : Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.

- NP 007-97 : Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat.

- CR 2-1-1-1/2005 : Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat.

- C28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

- C28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

- NP 005-96 : Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn.

- NP 019-97 : Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn.

- NE 012-99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton
precomprimat, aprobat de MLPAT cu ordinul 59/N/24.08.19999.

6. PRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA


LEGISLATIEI IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA
LUCRARILOR.

6.1. Tehnologia de executie este obisnuita (clasica), fiind utilizata in mod curent la cladirile
de acest tip, putand fi adoptata cu usurinta de executantul lucrarilor de constructie, printr-o
dotare tehnica corespunzatoare, personal calificat si respectand normativele in vigoare.

6.2. Investitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructii, au obligatia ca la


realizarea lucrarilor de constructii la cladirea noua (proiectata) a Complexului balnear si bazei de
tratament din comuna Praid, judetul Harghita, sa respecte Legea Nr.10/1995 privind calitatea in
constructii, precum si celelalte prevederi ale legislatiei in vigoare, legate de activitatea de
investitii, proiectare si executie in constructii. Proiectul de structura in faza P.A.C., P.T., D.E.
este valabil numai daca se respecta Certificatul de Urbanism si Autorizatia de Construire ce va fi
obtinuta de investitor (proprietar). Lucrarile de constructie vor incepe numai dupa obtinerea
Autorizatiei de Construire si a avizelor mentionate in Certificatul de Urbanism.

6.3. Executantul lucrarilor va asigura respectarea proiectului si a legislatiei si normelor in


vigoare privind : protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la actiunea focului,
prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesului din strada pe
santier, a restituirii in forma initiala a suprafetelor utilizate pentru executie si organizare de
santier, a drumurilor pentru acces cu utilaje si mijloace de transport, etc. Se vor respecta toate
normele in vigoare care cuprind masuri specifice de protectie si igiena muncii, in/sau legate de
constructii, printre care mentionam :

- Legea 90/1996 privind protectia muncii;

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu ordinul


9/N/15.III.1993, volumele "A"-Norme generale si "C"-Constructii (prevederi si masuri
specifice fiecarei categorii de lucrari);

- Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime;
- Ordinul MMPS nr. 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;

- Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern / 1995, elaborate de


Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;

- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor


si instalatiilor - Decret nr. 290/16.VIII.1997;

- P118/83 : Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la


actiunea focului;

- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu ordinul nr.


381/4.03.1993, nr. 775/22.07.1998, si MLPAT cu ordinul 7/N/3.03.1993;

- C300/1994 : Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de


constructii si instalatiile aferente acestora – Ordinul MLPAT nr. 20N/11.07.1994;

- Decret nr. 290/16.VIII.1997 : Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor,


specifice organizarilor de santier si pe timpul executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;

- C58/96: Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor


combustibile din lemn si textile utilizate la constructii;

- Toate normativele si reglementarile tehnice in vigoare (cu caracter republican si/sau


departamental), privind cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995, referitoare la protectia si
igiena muncii in constructii, prevenirea si stingerea incendiilor, etc.

6.4. Pentru a nu permite patrunderea apelor de suprafata in terenul de fundare, trebuie luate
masuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, de colectare si
indepartare rapida de constructie a acestora, precum si de deversare in sistemul de evacuare a
apei de precipitatii din zona. Se vor elimina eventualele scurgeri de apa din instalatiile sanitare si
termice, si/sau din retelele si conductele subterane purtatoare de apa si canalizare din vecinatate.

6.5. Pe parcursul lucrarilor de executie, constructorul si reprezentantul tehnic al


investitorului (inspectorul de lucrare/dirigintele de santier), vor semnala si vor comunica
proiectantului si verificatorului atestat, orice nepotrivire si neconcordanta care apare fata de
considerentele care au stat la baza proiectului intocmit faza P.A.C., P.T. si D.E., si a "Studiului
Geotehnic...” elaborat pentru amplasamentul Complexului. Proiectantul va lua masurile
necesare de adaptare a proiectului si detaliilor respective la situatia concreta din teren (in acest
caz se vor prevedea toate masurile suplimentare, considerate ca necesare pentru asigurarea
capacitatii de rezistenta de ansamblu si de detaliu a constructiei noi in conformitate cu normele
tehnice in vigoare).

6.6. Proiectarea lucrarilor de constructii, avizarea si executarea acestora se face in


conformitate cu legislatia in vigoare. In conformitate cu Legea 10/95 si HG 925/1995, proiectul
de structura in faza P.A.C.+P.T.+D.E. se va verifica pentru exigenta A1 de catre verificator de
proiecte atestat. Realizarea lucrarilor de structura pe santier se va face in conformitate cu
plansele desenate ale proiectului si prevederile din memoriul tehnic de rezistenta si fisele
tehnologice. Verificarea tuturor lucrarilor de executie, realizate pe santier, se va face in
conformitate cu prevederile normativelor NE 012-1999 si C56-85.
6.7. PENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUI
BENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATE UN STUDIU
GEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE
EXECUTE COMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE
PROIECTARE AU UN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE
EVENTUAL MODIFICATE IN CONCORDANTA CU REZULTATELE SI
RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.

Intocmit,

ing. Cristian Balan

mai 2008