Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectant structura
Proiectant structura
1. DATE GENERALE.
Primaria orasului Sovata, judetul Mures, detine in proprietate publica un teren, in prezent
liber de constructii, pe care intentioneaza, in conformitate cu Hotararile Consiliului Local, sa
realizeze un Complex Balnear,.
Terenul este situat pe teritoriul administrativ al orasului Sovata, judetul Mures, in intravilan.
La intocmirea proiectului in faza P.A.C., in lipsa unor date concrete pentru amplasamentul
Complexului, s-au utilizat datele furnizate de "Studiu Geotehnic pentru construire complex
balnear si baza de tratament in comuna Praid, jud. Harghita", intocmit de S.C. GEOFORAJ
S.R.L. Miercurea Ciuc in februarie 2008.
Din Studiul Geotehnic intocmit de catre dr. ing. geol. Laczko Attila-Albert, rezulta ca, din
punct de vedere geomorfologic, hidrologic, si hidrogeologic, amplasamentul are o stabilitate
buna, nefiind afectat de fenomene fizico - geologice periculoase, inundatii, sau de vreo artera
hidrografica, izvor sau torent.
Din punct de vedere hidrologic, zona este tributara raului Tarnava Mica si afluentilor
acestora.
In forajul F2 executat la o distanta de cca. 30 m fata de F1 si la cca. 2,00 m mai jos, rezulta
urmatoarea stratificatie :
• Stratul de sol vegetal de la suprafata este impropriu fundarii, trebuind a fi excavat pana la
epuizare si evacuat in totalitate in afara amplasamentului.
• La executia sapaturilor vor fi depasite orice zone accidentale de umpluturi, hrube, canale,
foste pivnite, resturi de fundatii vechi, foste conducte dezafectate, radacini de arbori, etc.,
care ar putea fi intalnite eventual pana la cota de fundare. Radacinile se vor extrage in
totalitate iar zonele accidentale se vor excava si se vor curata total pana la terenul natural bun
de fundare, golurile rezultate urmand a fi umplute (plombate) cu beton simplu de completare
de clasa Bc 5.
• Sapaturile pentru fundatiile constructiei noi se pot executa mecanizat sau manual. Sapatura
se poate realiza cu taluze inclinate avand pante 2:1, protejate in perioadele cu precipitatii cu
sprijiniri din dulapi de lemn sau metalici.
• La cota de fundare terenul va fi imbunatatit prin compactare cu maiul mecanic sau manual.
• La proiectare si executie se vor lua masuri pentru : evitarea umezirii terenului de fundare ;
evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii si a infiltrarii in teren a apelor de
suprafata ; indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii ; evitarea umezirii
terenului cu ape din retelele exterioare si instalatiile interioare, etc.
Functiunea cladirii este cea de Complex balnear si baza de tratament. Regimul de inaltime
este S tehnic partial + P + E partial. Destinatiile sunt in conformitate cu planurile de arhitectura
prezentate.
• Subsolul tehnic are aceeasi amprenta cu zona de agrement de la parter si o inaltime libera de
2,45 m. La subsol se afla instalatiile de filtrare si recirculare a apei din bazine. Accesul la
subsol se face atat din exterior (printr-o curte de lumina ce serveste si la montajul utilajelor),
cat si din interior, pe o scara ce porneste din centrala termica. Subsolul partial se dezvolta
intre axele 1-8× A-H.
- Zona mai inalta, de tip hala, cu un singur nivel, dezvoltat pe inaltimea parterului si a etajului
cuprinde : un bazin pentru balneoterapie de 20 m lungime si 10 m latime, cu fundul inclinat
intr-o singura rampa, de la -1,2 m la -1,4 m, ce va fi umplut cu apa termala de la un foraj
exterior, din imediata vecinatate a obiectivului (izvor termal are apa sarata, clorosodica,
specific zonei) ; un alt bazin de aceleasi dimensiuni, insa mai adanc, respectiv de la -1,4 la
-1,8 m, umplut cu apa dulce, destinat pentru inot, agrement, antrenamente, inclusiv scoala ;
un bazin pentru copii, avand o forma rectangulara, de 24 mp si adanc de 60 cm ; o platforma
inaltata la 45 cm de la cota ± 0,00, pe care sunt amplasate doua cuve circulare, cu diametrul
de 3,00 m si adanci de 90 cm, in care se vor monta 2 SPA-uri cu deversare, pentru 10
utilizatori fiecare.
- Zona mai putin inalta, cu un singur nivel dezvoltat numai pe inaltimea parterului cuprinde :
hol acces-receptie-asteptare ; fisier-casa de bilete ; cabinete medicale pentru consultatii-
diagnostic ; cabinet impachetari namol ; vestiare cu cabine de schimb ; o zona de agrement
de inalta temperatura, alcatuita din doua saune din lemn (o sauna finlandeza si o sauna cu
infrarosii) ce se vor monta intr-un spatiu de 8,89 mp fiecare, o baie romana, o baie de abur
turceasca, doua bai frumos decorate cu placute vitroceramice si banchete, doua bazine
adanci de -1,00 m si cu o suprafata de 3 mp fiecare, unul pentru apa rece, in jur de 12 ÷ 16 °
C si altul cu apa calda de 36 °C ; centrala termica din care se accede atat la subsolul tehnic
situat sub bazine cat si la etaj pritr-o scara metalica.
- Etaj : hol asteptare pacienti ; birou administratie ; birou contabilitate ; hol ; sala pentru bai
la cada cu apa sarata concentrata ; cabinete pentru impachetari cu parafina, masaj, aerosoli,
reflexoterapie, electroterapie ; sala de gimnastica si fitness ; centrala de ventilatielocuri ;
camera pentru conferentiar ; oficiu ; grup sanitar ; scara acces catre mansarda;
Inaltimile de nivel sunt : 2.70 m la subsolul tehnic partial ; 8,20 m la Parter in zona mai
inalta a bazinelor ; 3,50 m la Parter (in zona cu etaj) ; 3,00 m la Etaj. Cota ± 0,00 , reprezentand
cota nivelului finit al pardoselii parterului, corespunde cotei absolute .......m (NMN), se afla la
cca. 0,60 m deasupra terenului natural in zona cea mai ridicata a acestuia, si va fi materializata
pe teren in prezenta proiectantului de arhitectura.
Constructia are in plan, la nivelul terenului, o forma relativ compacta, ce se poate inscrie intr-
un dreptunghi cu laturile 54,85 m (in directia lunga, paralela cu axele 1-8) × 35,80 m (in directia
scurta, paralela cu axele A-J), ce prezinta doua mici retrageri care insa nu necesita tronsonarea
constructiei. Deschiderile si traveile sunt obisnuite pentru acest tip de cladire dupa cum urmeaza
:
- in zona mai inalta de tip hala cuprinsa intre axele 2-8× A-H (dezvoltata pe un nivel
suprateran) : 2 deschideri× 15,00 m
Peretii exteriori de inchidere sunt din zidarie de caramida eficienta cu goluri verticale GVP
de 30 cm grosime, placati cu 10 cm polistiren termoizolant. Elementele structurale din beton
armat de la exterior (de pe conturul cladirii) se termoizoleaza de asemenea cu placi de polistiren
extrudat. Peretii interiori (despartitori si de compartimentare) sunt alcatuiti din zidarie de
caramida cu goluri verticale GVP si/sau panouri usoare de ghips-carton de tip RIGIPS, dupa caz.
In zona mai inalta, de tip hala (dezvoltata pe un nivel), acoperisul este de tip sarpanta
metalica in doua pante de cca 17%, cu invelitoare din panouri termoizolatoare de 10 cm grosime.
In zona cu doua niveluri acoperisul este de tip sarpanta din lemn iar invelitoarea este pe tabla
tip LINDAB. Scurgerea apelor din precipitatii de pe acoperis se realizeaza printr-un sistem de
jgheaburi si burlane la rigole impermeabile, racordate la reteaua de canalizare din incinta (cu
debusee asigurate direct la canalizarea stradala si/sau in sistemul de evacuare a apei de
precipitatii din zona).
SUPRASTRUCTURA cladirii este alcatuita din cadre din beton armat dispuse ortogonal
pe cele doua directii principale/ortogonale ale acesteia, fiind capabile sa preia solicitarile produse
de incarcarile seismice si gravitationale in conditiile impuse de STAS-urile si codurile de
incarcari, STAS 10107/0-90, codul P100-1/2006, normativul NP 007-97, etc.
Peretii de umplutura din zidarie de caramida sau panouri usoare de gops-carton nu sunt
tratati ca elemente structurale, urmand a fi conectati de structura din beton armat (stalpi, grinzi,
placi), in conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2006, C104-83, si celelalte
prescriptii tehnice.
Grinzile cadrelor din beton armat au sectiunea transversala cu dimensiunile (b× h) dupa cum
urmeaza :
- In zona cu doua niveluri supraterane : 30× 60 cm, inaltimea fiind determinata de deschideri,
de suprafetele de planseu aferente, de preluarea corespunzatoare a eforturilor in gruparea
speciala de incarcari (accidentale – suprapunerea incarcarilor gravitationale si seismice),
precum si de asigurarea rigiditatii de ansamblu a structurii.
- In zona mai inalta de tip hala cuprinsa intre axele 2-8× A-H (dezvoltata pe un nivel
suprateran), grinzile exterioare de pe contur au dimensiunile (b× h) 30× 50 cm.
• invelitoare realizata din tabla cutata rezemata pe pane la 3.75 m interax, cu izolatie
termica din vata minerala si izolatie termica din membrana bituminoasa – vezi Det.
Arhitectura;
• rigle de acoperis simplu rezemate la partea superioara a stalpilor din beton armat; riglele
sunt din profile europene IPE 600;
• pane simplu rezemate cu deschiderea nominala de 6,00 m din profile laminate U24,
avand talpa superioara la acelas nivel cu talpa riglelor de acoperis;
Planseele intermediare si scara exterioara de acces la subsol sunt din beton armat turnat monolit.
Placile au grosimea de min. 15 cm, pentru a se indeplini atat conditiile de rezistenta, deformatie
si izolare fonica, cat si pentru a realiza "saibe orizontale" suficient de rigide si rezistente in
planul lor, care sa asigure conlucrarea spatiala a cadrelor structurii, in cazul actiunii seismice.
Din motive tehnologice si de incarcare cu utilaje, placile de sub centrala termica de la parter si de
sub centrala de ventilatie de la etaj, au grosimea de 20 cm.
Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul cu programul ETABS, in conformitate
cu codul P100-1/2006, fiind capabila sa preia solicitarile din incarcarile gravitationale si
seismice. Avand in vedere densitatea amplasarii si dimensiunile grinzilor de fundatii
(elevatiilor/talpilor de fundatii si a peretilor subsolului partial) de sub cota ± 0,00, se poate
admite ipoteza simplificatoare (importanta pentru calculul structural), ca infrastructura are o
rigiditate la deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor superioare (constituie o "cutie
rigida"), astfel incat suprastructura este incastrata, pentru actiunea fortelor orizontale, practic la
cota ± 0,00. Eforturile rezultate in gruparea speciala/accidentala de incarcari (determinanta,
produsa de actiunea concomitenta a incarcarilor gravitationale cu cele seismice), armaturile
rezultate din dimensionarea elementelor principale ale cadrelor (stalpi si grinzi), precum si
dimensiunile fundatiilor, se inscriu in valori curente pentru acest tip de constructie si sistem
structural. Dimensionarea si verificarea armaturilor din stalpi si grinzi s-a efectueat cu programe
automate (DEFBAR; EFO; ARC 1.0). De asemenea, deplasarile relative de nivel se inscriu in
limitele admise prevazute de codul P100-1/2006.
A. Sistemul de fundatii.
- Radier din beton armat cu grosimea de 50 cm in zona cu subsol partial (zona de tip hala a
bazinelor - dezvoltata pe un nivel)
- Retea de talpi si elevatii continui din beton armat dispuse pe cele doua directii principale in
zona fara subsol partial (cu doua niveluri supraterane). Talpile de fundatii au latimea de 1,00
m si inaltimea de 30 cm. Elevatiile au inaltimea de 1,45 m peste fata superioara a talpii de
fundatie, si grosimea de 50 cm.
- in zona fara subsol partial (cu doua niveluri supraterane), la o adancime de 1,30 m fata de
cota terenului natural CTN, respectiv la –1,90 m fata de cota ± 0,00 a constructiei, pe stratul
de argila galbuie
- in zona cu subsol partial (zona mai inalta, de tip hala, a bazinelor), la o adancime de –3,35 m
fata de cota ± 0,00 a constructiei respectiv la 2,75 m adancime fata de cota terenului natural
CTN, pe stratul de argil nisipoasa cafenie.
Diferenta de adancime a fundatiilor din zona cu subsol partial fata de cea fara subsol, impune
ca racordarea fundatiilor cu adancimi diferite sa se faca in trepte, cu respectarea prevederilor pct.
9.5 din normativul NP 112/2004. terenul prezinta o diferenta de nivel de cca. 1,40 m.
Peretii interiori, dispusi local pentru sustinerea bazinelor pentru adulti au grosimea de 30 cm.
In zona fara subsol, elevatiile din beton armat 50× 145 cm sunt prevazute pentru a asigura
transmiterea corespunzatoare a incarcarilor stalpilor la talpile de fundatii si o buna comportare
generala a infrastructurii .
C. Planseul peste subsolul partial si placa suport a pardoselii parterului in zona fara
subsol si a pardoselii subsolului.
Planseul peste subsol are o alcatuire asemanatoare celor de la suprastructura - placi si grinzi
din beton armat. Placile au grosimea de 15 cm si/sau 20 cm, dupa caz.
Placa suport a pardoselii parterului in zona fara subsol si a pardoselii subsolului sunt din
beton armat, cu grosimea de 15 cm, si sunt asezate pe un strat de pietris de 20 cm grosime cu rol
de rupere a capilaritatii.
Avand in vedere ca in zona fara subsol, intradosul placii suport a pardoselii parterului se afla
la 0,50 m peste CTN, este obligatoriu ca umplutura de pamant intre terenul natural/decapat si
stratul de pietris pentru ruperea capilaritatii sa fie foarte bine compactata, in straturi de max. 20
cm grosime, cu maiuri mecanice, placi vibratoare, etc., in conformitate cu prevederile STAS
9850/89. Umplutura se va realiza numai din argila, fiind interzisa folosirea ca material de
umplutura a pamantului decapat cu resturi vegetale sau molozului rezultat din alte lucrari. Inainte
de turnarea betonului, peste stratul de pietris se va asterne hartie Kraft sau folie de polietilena
pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment in stratul de pietris.
a) Masuri pentru evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii, a infiltrarii in teren a
apelor de suprafata, si pentru indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii :
− realizarea umpluturilor din jurul constructiei se va face imediat dupa ce constructia a depasit
nivelul terenului, in scopul creerii unui ecran perimetral impermeabil, mentinerii unor
conditii stabile de umiditate sub trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva
infiltratiilor de apa de suprafata in terenul de fundare ; umpluturile se vor executa numai din
argila imbunatatita prin amestec cu nisip in raportul 3:1 (fara resturi de sol vegetal, deseuri
de materiale de constructii, materiale drenante), care va fi bine compactata (in straturi etanse
de max. 10-15 cm grosime in conformitate cu normativele C29/85, C169/1988).
Compactarea se va face cu mijloace terasiere de mica capacitate, adecvate lucrului in spatii
inguste (maiuri mecanice, placi vibratoare), la o umiditate w=14%, astfel incat in stare uscata
sa se obtina o valoare de control a greutatii volumetrice a pamantului in conformitate cu
prevederile STAS 9850/89 – "Lucrari de imbunatatiri funciare – Verificarea compactarii
lucrarilor" (recomandabil pana la obtinerea unei a greutatii volumice in stare uscata γ w=1,7
t/m3 ).
4. MATERIALE UTILIZATE
La realizarea structurii se vor folosi materiale obisnuite, utilizate in mod curent la acest tip
de constructii. Materialele principale sunt urmatoarele :
Betoane :
C16/20 (Bc20) in elementele din beton armat (cuzinetii fundatiilor izolate, grinzi de
fundatie/elevatii, placa suport a pardoselii parterului, stalpi, grinzi, plansee, placi, scara).
Otel beton :
Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de standardele de produs,
precum si STAS 10107/0-90 si NE 012-99.
Otel laminat :
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 11503-80. Laminatele din
otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de catre uzina
producatoare. Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice
corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/1,2-80.
Toate elementele din lemn se vor trata anti-insecte, anti-fungicide si anti-foc (prin ignifugare
trebuie asigurata o rezistenta la foc de min. 1h). Materialul lemnos de rasinoase va fi de calitate
superioara (clasa extra) conform STAS 1949/86 : uscat, fara putregai, neregularitati, crapaturi in
lungul fibrelor, noduri, zone imbibate cu rasina, etc.
Masuri speciale :
Avand in vedere umezeala creata de apa din bazine precum si salinitatea acesteia, sunt
necesare masuri de protectie anticoroziva a elementelor din beton armat (sporirea stratului de
acoperire cu beton a armaturii) precum si a elementelor metalice ce alcatuiesc sarpanta
acoperisului in zona mai inalta de tip hala a bazinelor – vezi specificatii in cadrul proiectului de
arhitectura.
- Seria de standarde STAS 10100 si 10101 privind principii generale de verificare a sigurantei
constructiilor si actiuni in constructii : STAS 10100/0-75; STAS 10101/0-75, STAS
10101/OA-77, STAS 10101/1-91, STAS 10101/2-75, STAS 10101/2A1-91, STAS
10101/2A2-78.
- STAS 3300/1-85, 2-85 : Teren de fundare - Principii generale de calcul. Calculul terenului de
fundare in cazul fundarii directe.
- NP 019-97 : Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn.
- NE 012-99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton
precomprimat, aprobat de MLPAT cu ordinul 59/N/24.08.19999.
6.1. Tehnologia de executie este obisnuita (clasica), fiind utilizata in mod curent la cladirile
de acest tip, putand fi adoptata cu usurinta de executantul lucrarilor de constructie, printr-o
dotare tehnica corespunzatoare, personal calificat si respectand normativele in vigoare.
- Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime;
- Ordinul MMPS nr. 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
6.4. Pentru a nu permite patrunderea apelor de suprafata in terenul de fundare, trebuie luate
masuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, de colectare si
indepartare rapida de constructie a acestora, precum si de deversare in sistemul de evacuare a
apei de precipitatii din zona. Se vor elimina eventualele scurgeri de apa din instalatiile sanitare si
termice, si/sau din retelele si conductele subterane purtatoare de apa si canalizare din vecinatate.
Intocmit,
mai 2008