Capitolul IX

DIMENSIONAREA FUNDATIILOR
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

1. STUDIU GEOTEHNIC

INTRODUCERE
Prezentul studiu geotehnic s-a intocmit avand ca scop determinarea capacitatii portante a
terenului de fundare si punerea la dispozitia proiectantului a datelor necesare pentru realizarea
proiectului “Imobil P+2E, strada Frumoasa, Iasi”.
Amplasamentul studiat este situat in Municipiul Iasi, fiind delimitat pe trei laturi de
proprietati particulare si de stat si pe o latura de strada, respectiv strada Frumoasa, asa cum se
poate urmari pe plansa.
Conform STAS 10100/0-75 anexa 2 , constructiile cu un regim de inaltime de P+2E, se
incadreaza in clasa a patra de importanta. Conform P100/04 constructia se poate incadra in
clasa a patra de importanta.
Suprastructura constructiilor va fi alcatuite din cadre de beton armat cu umplutura de
zidarie din caramida sau BCA. Se poate opta si pentru o suprastructura din zidarie portanta.
Conform STAS 10101/20-90 (“Actiuni in constructii – Incarcari date de vant”),
amplasamentul cercetat este situat (avand in vedere harta de zonare) in zona “ C ” avand o
presiune dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10m de gv = 0,55 KN/m2.
Conform STAS 10101/21-92 (”Actiuni in contructii – Incarcari date de zapada”),
amplasamentul cercetat este situat (avand in vedere harta de zonare) in zona “ C ” avand
greutatea de referinta a stratului de zapada gz = 1,5 KN/m2 (corespunzatoare perioadei de
revenire de 10 ani).
Tasarile admisibile maxime ale fundatiilor, conform prevederilor STAS-ului 3300/2-85
sunt de 8,0cm. In cazul in care si opteaza pentru o suprastructura pe zidarie portanta, tasarea
maxima admisibila a fundatiiilor se va considera 10,0cm.
1. PARTEA GENERALA
Din punct de vedere geomorfologic perimetrul cercetat este situat in Culoarul Bahluiului –
Terasa superioara (Cod : XII, B, 2.4), parte a Campiei Jijiei inferioare (Cod : XII, B, 2),
apartinand subregiunii Campia Moldovei (Cod : XII, B), parte a regiunii Podisul Moldovei
(Cod : XII).
Din punct de vedere geologic, perimetrul studiat face parte din Platforma Moldoveneasca,
caracterizata prin aparitia la zi in zonele adiacente, de sub formatiunile Cuaternare a
depozitelor Neogene (Basarabiene).
Conform P100 din 2004, perimetrul studiat este situat in zona seismica de calcul C, avand
coeficientul seismic KS = 0,20 si perioadele de colt Tc = 1,00 sec (echivalent cu gradul VIII).

44
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Stabilitatea generala a zonei este asigurata in contextul actual (in zona nu s-au semnalat
fenomene de instabiliatae care sa necesite lucrari - drenuri,impadurii, amenajari de suprafata,
etc.) pentru stabilizara deplasarilor de pamant (terenul este aproape orizontal).
2. PARTEA SPECIALA
Pe amplasament au fost executate observatii asupra imobilelor existente in imediata
vecinatate, au fost cercetate lucrarile efectuate anterior in zona precum si lucrari de
prospectiune constand intr-un foraj cu 0,4’’ pana la -7,0m, lucrari a caror pozitionare in spatiu
poate fi urmarita pe plansa.
Cercetarile efectuate respectand prevederile NP074/2002, aprobat de MLPTL cu ordinul
nr. 1216/29/08/2002 si GT035/2002 aporbat de MLPTL cu ordinul nr. 837/06/2002, au
evidentiat urmatoarea stratificatie :
- umplututra de pamant, neagra-cafenie, cu bucati si fragmente de caramida, piatra,
sticla si beton, de la -2,20m cu aspect de sol vegetal avand o grosime de la cca. -
2,50m de la CTN.
- argila, galbena-cafenie, plastic consistenta, avand o grosime de cca. 1,20m.
- argila, prafoasa galbena-cafenie plastic consistenta la plastic moale avand o grosime
de cca. 1,00m.
- nisip, argilos, galben-cafeniu, cu zone negre la -6,0m saturat avand o grosime de cca.
1,8m.
- argila cafenie-cenusie plastic vartoasa cu slabe concretii calcaroase intalnita pana la -
7,00m de la CTN, adancime la care s-au oprit lucrarile de prospectiune.
Apa subterana a fost intalnita in lucrarile executate pe amplasament la adancime de cca. -
4,00m de la CTN, avand un caracter ascensional(la terminarea lucrarilor de prospectiune,
nivelul hidrostatic era situat la -3,00m de la CTN).
Stabilitatea zonei este asigurata in contextul actual. Constructiile existente in zona se
comporta bine, ceea ce arata ca zona este stabila.
3. CONCLUZII SI RECOMANDARI
3.1 Amplasamentul studiat are stabilitatea locala si generala asigurata in contextul
actual(panta generala cca. 0o- 2o). Amplasamentul nu este supus pericolului inundatiilor.
3.2 Stratificatia rezultata in urma cercetarilor efectuate, completate cu rezultatele obtinute
anterior in zona, evidentiaza urmatoare configuratie a succesiunii litologice:
- umplututra de pamant, neagra-cafenie, cu bucati si fragmente de caramida, piatra,
sticla si beton, de la -2,20m cu aspect de sol vegetal avand o grosime de la cca. -2,50m de
la CTN.

45
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

- argila, galbena-cafenie, plastic consistenta, avand o grosime de cca. 1,20m.

- argila, prafoasa galbena-cafenie plastic consistenta la plastic moale avand o grosime
de cca. 1,00m.
- nisip, argilos, galben-cafeniu, cu zone negre la -6,0m saturat avand o grosime de cca.
1,8m.
- argila cafenie-cenusie plastic vartoasa cu slabe concretii calcaroase intalnita pana la -
7,00m de la CTN, adancime la care s-au oprit lucrarile de prospectiune.
3.3 Apa subterana a fost inatlnita in lucrarile executate pe amplasament la adancimi de
cca. -4,00m de la CTN, avand un caracter ascensional (la terminarea lucrarilor de
prospectiune, nivelul hidrostatic era situat la -3,00m de la CTN). Betoanele ce se vor utiliza la
fundatiile ce intra in contact cu apa subterana vor respecta indicatiile din STAS 3349/1-83
privind tipul de ciment, dozajul, etc.(Dupa determinarea gradului de agresivitate al apei
subterane – in zona apa are un caracter de agresivitate sulfatica-slaba la intensa).
3.4 Conform STAS 6054 – 77, adancimea maxima de inghet este de -0,9m de la CTN.
3.5 Normativul P100 -2004, arata ca perimetrul studiat este situat in zona seismica de
calcul C, avand coeficientul seismic KS = 0,20 si perioadele de colt Tc = 1,00 sec (echivalent
cu gradul VIII Msk valoare recomandata a se utiziza in activitatea de proiectare).
3.6 Adancimea de fundare va fi de minim 1,10m pentru fundatiile exterioare de la CTN.
Conform normativului P10-86 fundarea se va realiza cu o incastrare minima de 20cm in
stratul bun de fundare.(la cca. -2,5m in zona forajului F1) respectiv in stratul de argila,
galbeana-cafenie, plastic consistenta. Fundatiile alaturate vor avea aceeasi cota de fundare iar
in cazul in care acest lucru nu este posibil, diferenta de cota nu va depasi in nici un caz 0,5m.
Avand in vedere ca terenul de fundare se poate incadra in categoria „ teren dificil de
fundare” se recomanda rigidzarea infrastructurii.
In cazul fundarii la adancimea minima aratata anterior pentru prevenirea degradarilor
la constructiile fara conditii speciale de exploatare se considera a se avea in vedere
urmatoarele masuri minime constructive:
- anexele cladirilor (scari, terase,etc) trebuie fundate la aceeasi adancime cu
constructia pentru a se evita degradarea lor;
- urmarirea comportarii si miscarii constructiei se va efectua conform prevederilor din
STAS 2745-90 si ST 016-97;
- sistematizarea verticala va asigura indepartarea rapida a apelor din zona in care este
situata constructia;

46
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

- sectionarea cladirilor si fundatiilor in tronsoane de maxim 30,0m, prin rosturi de

tasare;
- conductele purtatoare de apa care intra si ies din cladiri trebuie prevazute cu
racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor sau fundatiilor;
3.7 Infrastructura constructiilor este reprezentata de fundatii continue pentru imobilul
P+2E. Sapaturile se vor executa cu respectarea prevederilor normativului C169-88 dupa
indepartarea eventualelor retele de amplasament. In cazul sapaturilor sub nivelul hidrostatic se
vor avea in vedere epuismentele directe (se va executa o retea de santuri de drenaj dirijate
catre un put colector-basa). Se recomanda realizarea unui blocaj de pietris (refuz de ciur) de
0,30m-a,50m, pe fundul sapaturii, in cazul fundarii sub nivelul hidrostatic.
Fundarea se va putea realiza in urmatoarele variante:
a. Fundarea directa in stratul de umplutura la adancimea minima de -1,10m de la CTA,
luand in calcul Ppl = 70 KPa pentru incarcari din sarcini fundamentale si Pcr =
120Kpa pentru cele provenite din incarcari exceptionale avandu-se in vedere
realizarea a doua centuri din beton armat la nivelul infrastructurii astfel incat sa poata
prelua eventualele tasari diferentiate;
b. Fundarea directa in stratul de argila ,galbena-cafenie, la adancimea de -2,70m (dupa
caz), luand in calcul Ppl = 135Kpa pentru incarcari din sarcini fundamentale (cu
subsol), Ppl = 165 Kpa pentru incarcari din sarcini fundamentale (fara subsol) si Pcr =
265 Kpa pentru cele provenind din incarcari exceptionale la umiditatea de saturatie,
avanduse in vedere conformarea infrastructurii astfel incat sa poata prelua eventulalele
tasari diferentiale;
c. Fundarea prin intermediul unei platforme (perna) de balast(material granular) de
minimum 1,0m grosime cu o evazare egala cu grosimea pernei, luand in calcul Ppl =
240 Kpa pentru incarcari din sarcini fundamentale(fara subsol) si Pcr = 300 Kpa
pentru cele provenind din incarcari exceptionale;
3.8 Avand in vedere caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de fundare , in cazul
fundarii directe se va considera Ppl = 180Kpa pentru incarcari din sarcini fundamentale (cu
subsol) , Ppl = 215 Kpa pentru incarcari din sarcini fundamentale (fara subsol)si Pcr = 280
Kpa pentru cele provenind din incarcari exceptionale la umiditatea naturala
[ B=1,0m;Hf=2,70m;vezi breviar de calcul SG6-SG8] si Ppl = 135Kpa pentru incarcari din
sarcini fundamentale (cu subsol) , Ppl = 165 Kpa pentru incarcari din sarcini fundamentale
(fara subsol) si Pcr = 280 Kpa pentru cele provenind din incarcari exceptionale la umiditatea
de saturatie -la inundarea terenului de fundare.

47
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

3.9 In proiectare si executie se vor respecta prevederile normativelor P10 – 86 si C169/88.

Pe intreaga perioada de excecutare a sapaturii se va asigura evacuarea apei prin epuismente
directe(in cazul in care se vor executa lucrari sub cota nivelului hidrostatic din zona –cca. -
3,00m de la CTN)
3.10 Se recomanda sporirea rezistentei si rigiditatii spatiale a structurii si micsorarea
sensibilitatii constructiilor la deformatii(centuri, stalpisori, etc.). Se recomanda de asemenea
realizarea in jurul constructiei de trotuare de minimum 1,0m latime. Sistematizarea verticala
va asigura indepartarea raoida a apelor din apropierea constructiei catre un emisar in
functiune.
3.11 Umpluturile ce se vor realiza in jurul fundatiilor si sub pardoseli se vor executa din
roci coezive ce se incadreaza STAS-ului 2914-84 (tab. 1a si tab. 1b-la categoria 4a,4b,4c-nu
se recomanda utilizarea unor pamanturi cu umflare libera- Ul mare si indici de plasticitate Ip
ridicati) avand in vedere obtinerea unui grad de compactare mediu de 95% si minim de 92%
(se recomanda utilizarea de pamant galben sortat-praf argilos sau argila prafoas). Controlul pe
santier al calitatii umpluturilo va avea in vedere o verificare atenta a granulozitatii
materialului utilizat (conform STAS 1913/5-85) si a umiditatii acesteia(verificarea lucrarilor
de imbunatatire a terenului de fundare se va face in conformitate cu prevederile normativelor
C29-85, C56-85 si STAS-9850-89).
Umpluturile de pamant se vor realiza in straturi a caror grosime optima a stratului
elementar se va determina experimental(grosimea stabilita experimental nu poate fi depasita
cu mai mult de 10%).
Umiditatea optima de compactare se va determina prin cel putin o incercare Proctor(la
orice schimbare a grnulometriei, a naturii pamantului utilizat, incercarea se va repeta) pe
materialul recoltat din groapa de imprumut-cariera.
Umpluturile din jurul fundatiilor se vor executa imediat dupa ce constructia a ajuns la cota
0, cu argila prafoasa sau praf argilos urmarindu-se realizarea parametrilor aratati in studiul
geotehnic (grad de compactare mediu 95%; grad de compactare minim 92 %, straturi
elementare de minimum 20-25cm Wopt = 16%-18%, etc.).
3.12 Pamanturile intalnite pe amplasamentin cadrul cercetarii terenului de fundare,
conform Ts/1993, tab.1, pot fi incadrate dupa cum urmeaza:

48
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

- umplutura de pamant, cu aspect de sol vegetal, poz.20:

manual :tare
mecanizat :categ.II
- argila galbena-cafenie, poz.27:
manual :f. tare
mecanizat :categ.II
- argila prafoasa, galbena-cafenie, poz.21:
manual :tare
mecanizat :categ.II
- nisip argilos, galben-cafeniu, poz.22:
manual :tare
mecanizat :categ.I

3.13 Proiectantul geo va fi solicitat pe santier in urmatoarele situatii:

- la aparitia unor neconcordante intre situatia de pe teren si cea prevazuta in studiul geotehnic
(accidente locale de teren);
- la atingerea cotei de fundare pentru atestarea terenului;
- la fazele determinante cerute de Inspectia de Stat in Constructii
Lucrarile la fundatii se vor ataca doar dupa verificarea terenului la cota de fundare.
3.14 in procesul de executie a lucrarilor de fundatii trebuie respectate normele de
protectie a muncii in vigoare si in mod deosebit cele din „ Regulament privind protectia si
igiena muncii in constructii” aprobat de MLPMAT cu ord. 9/N/15.03.93
Se vor respecta de asemenea prevederile din STAS-urile, normativele si normele PSI
in vigoare si in mod deosebit cele din C169-88, P10-86, P130-99, P100-92, C56-85, NP016-
97, ST016-97, GE028-97, STAS 2745-90 si STAS 6054-77

49
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

2. Dimensionarea fundaţiei izolate

A. Proiectarea fundaţiei izolate rigide pentru stâlpul marginal
S3(50X50)

Calculul se va realiza in doua variante

 in gruparea fundamentala Nf, Mf
 ingruparea speciala Ns, Ms

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista :

GF : Nf = 1199,14 KN
Mf = 29,35 KNm
GS : Ns = 810,59 KN
Ms = 18,63 KNm

Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:

c=19kN/m2 N1=0,61
=22,2o deci N2=3,44
=17,77kN/m3 N3=6,04

1.Stabilirea adincimii de fundare

Adâncimea de fundare se stabileste in functie de adâncimea de inghet, adică in functie
de zona in care este amplasata constructia. (Iasi , Di=90cm)
Df=Di+20cm=90+20=110cm

2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

(conform stas 3300/1,2-85)
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:

pefectiv max<1,2ppl

ml=1,4

q=Df =1,1·17,77=18,87kN/m

50
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Pefmax = efortul unitar maxim transmis de fundaţie la teren (KPa)

Ppl = capacitatea portantă a terenului de fundare
ml = coeficient al condiţiilor de lucru
 = media ponderată a greutăţilor volumice de calcul a straturilor de sub fundaţie
cuprinse pe o adâncime de B/4 măsurată de la talpa fundaţiei (KN/m3)
B = latura mică a fundaţiei (m)
q = suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul, respectiv interiorul
fundaţiei de subsol (KPa)
c = valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei (KP a)
N1, N2, N3 = coeficienţi adimensionali, funcţie de valoare de calcul a unghiului de
frecare interioară a terenului de sub talpa fundaţiei

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B

Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=2,80m latimea
fundatiei B=2,80m.

2.1 Determinarea caracteristicilor:

 greutatea fundatiei

 incarcarea totala la nivelul talpii

2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei

2.3Verificare

51
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale:

Ns = 810,59 KN
Ms = 18,63 KNm

3.1 Determinarea incarcarii totale

3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

3.3 Determinarea presiunii critice

Datorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B’/L’=1.02>0,2 vom avea

urmatorii coeficienti de forma:
p =γB’N λ+qN λ +cN

Pentru B/L≥0, 2

Pentru :

ф=22,2○ Nγ=2,7 Nq=8,2 Nc=17,5

Verificare

52
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

4.Stabilirea dimensiunilor cuzinetului

Conform normativului P100-86, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton(BC15)

simplu se alege din considerente economice, dupa conditiile
 pentru bloc din beton cu o singura treapta

 pentru bloc din beton cu doua trepte

Se alege bloc din beton simplu cu o treapta , astfel dimensiunile cuzinetului vor fi:

Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta

taietoare respectind conditia:

se adopta hc=60cm

5.Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu

laturile pe cele doua directii.
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma
dreptunghiulara in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei
stilpului drepte inclinate la 45o fata de axele fundatiei.
Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o
presiune reactiva de pe talpa cuzinetului.

53
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Pmed

p2
P1

5.1 Calculul presiunilor de la baza cuzinetului

5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii

54
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

5.3 Armarea cuzinetului

ab=acoperirea de beton

5.4.Verificarea procentelor de armare

55
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.

Pentru
Vom alege H = 70 cm ;

7. Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat (strivire)

Verificarea unghiului de rigiditate

pe directia x-x :

pe directia y-y:

B. Proiectarea fundaţiei izolate rigide pentru stâlpul

S1(45X45)

Calculul se va realiza in doua variante

 in gruparea fundamentala Nf, Mf
 ingruparea speciala Ns, Ms

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista :

56
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

GF : Nf = 743,14 KN
Mf = 32,33 KNm
GS : Ns = 506,96 KN
Ms = 20,95 KNm

Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:

c=19kN/m2 N1=0,61
=22,2o deci N2=3,44
=17,77kN/m3 N3=6,04

1. Stabilirea adincimii de fundare

Adâncimea de fundare se stabileste in functie de adâncimea de inghet, adică in functie
de zona in care este amplasata constructia. (Iasi , Di=90cm)
Df=Di+20cm=90+20=110cm

2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

(conform stas 3300/1,2-85)

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:

pefectiv max<1,2ppl

ml=1,4

q=Df =1,1·17,77=18,87kN/m·

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B

Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=2,50 m latimea
fundatiei B=2,50 m.

2.1 Determinarea caracteristicilor:

 greutatea fundatiei

 incarcarea totala la nivelul talpii

57
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

2.2 Calculul eforturilor de la baza fundatiei

2.3 Verificare

3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale:

Ns = 506,96 KN
Ms = 20,95 KNm

3.1 Determinarea incarcarii totale

3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

3.3 Determinarea presiunii critice

Datorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B’/L’=1.02>0,2 vom avea

urmatorii coeficienti de forma:
p =γB’N λ+qN λ +cN

Pentru B/L≥0, 2

58
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Pentru :

ф=22,2○ Nγ=2,7 Nq=8,2 Nc=17,5

Verificare

4.Stabilirea dimensiunilor cuzinetului

Conform normativului P100-86, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton(BC15)

simplu se alege din considerente economice, dupa conditiile
 pentru bloc din beton cu o singura treapta

 pentru bloc din beton cu doua trepte

Se alege bloc din beton simplu cu o treapta , astfel dimensiunile cuzinetului vor fi:

Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta

taietoare respectind conditia:

se adopta hc=60cm

59
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

5. Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu

laturile pe cele doua directii.
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma
dreptunghiulara in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei
stilpului drepte inclinate la 45o fata de axele fundatiei.
Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o
presiune reactiva de pe talpa cuzinetului.

60
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Pmed

p2
P1

5.1 Calculul presiunilor de la baza cuzinetului

5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii

61
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Aria necesara pentru armatura de ancoraj:

5.3 Armarea cuzinetului

ab=acoperirea de beton

62
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

5.4.Verificarea procentelor de armare

6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.

Pentru
Vom alege H = 60 cm ;

7. Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat (strivire)

Verificarea unghiului de rigiditate

63
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

pe directia x-x :

pe directia y-y:

C. Proiectarea fundaţiei izolate elastice pentru stâlpul

S4(50X50)
Caracteristicile terenului de fundare
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=19kN/m2 N1=0,61
=22,2o deci N2=3,44
=17,77kN/m3 N3=6,04
Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala
Nf=1699,28kN si un moment Mf=51,64kNm.

1. Stabilirea adincimii de fundare

Adâncimea minimă de fundare trebuie să fie cu minim 20 cm mai mare decât
adâncimea de îngheţ talpa fundaţiei să pătrundă cel puţin 20 cm în terenul bun de fundare
pentru Iasi adâncimea de îngheţ este 90 cm

Df=Di+20cm=90+20=110cm

64
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Profil litologic

1-strat umplutură neagra - cafenie

2-strat argilă galbena - cafenie plastic consistenta
3-argilă prafoasa galbena - cafenie
4-strat nisip argilos galben - cafeniu,plastic moale saturat
5-strat de bază argilă cafenie - cenusie plastic vartoasa

2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:

pefectiv max<1,2ppl

ml=1,4
q=Df 

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.

65
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei

L=2,80m latimea fundatiei B=2,80m.

2.1Determinarea caracteristicilor:
 greutatea fundatiei

 incarcarea totala la nivelul talpii

2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei

2.3Verificare

3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale:

Ns =1055,71kN si Ms=27,23kNm

3.1 Determinarea incarcarii totale

3.2 Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

66
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

3.3 Determinarea presiunii critice

Datorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L>0,2 atunci vom avea
urmatorii coeficienti de forma:

p =γB’N λ+qN λ +cN

Pentru B/L≥0,2

Pentru ф=22,2○ Nγ=2,7 Nq=8,2 Nc=17,5

Verificare

4. Stabilirea dimensiunilor fundatiei

Pentru a nu mai fi necesară verificarea la forţă tăietoare min = 0,26
pt B150

L=2,8m B=2,8m p<5daN/cm2

67
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

5. Armarea fundatiei izolate elastice

5.1 Calculul momentelor de pe cele 2 directii

Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :

,unde λ,μ,η,se determina functie de

rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.

Pentru

68
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

5.2 Armarea fundatiei

ab=acoperirea de beton

C12/15; Rc = 95 daN/cm2
Ra = 2100 daN/cm2
Fundaţia se armează cu o plasă din bare drepte dispuse paralel cu laturile bazei
fundaţiei: - distanţa maximă între bare 25 cm ; - procentul minim de armare pe fiecare direcţie
se va lua 0,05 %

5.3 Verificarea procentelor de armare

69
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

3. CALCULUL TASĂRII SUB TALPA FUNDAŢIILOR

Se va calcula tasarea cu ajutorul STAS 3300/1,2-85 pentru fundatia cea mai
solicitata(fundatia rigida de tip bloc si cuzinet pentru stalpul S3)

Calculul tasarii terenului sub fundatia izolata rigida a stalpului

S3(50X50)

70
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Tasarea absoluta probabila a fundatiilor se calculeaza prin metoda insumarii pe

straturi elementare. Prin aceasta metoda, pamantul situat sub nivelul talpii de fundare se
imparte in straturi elementare, pana la adancimea zonei active;fiecare strat elementar va fi
constituit din pamant omogen.

1.Determinare adancimii zonei active z0

 z <  gz
-este conditionata de relatia: , unde:
-σz - reprezinta efortul unitar vertical datorita incarcarii fundatiei
-σgz - reprezinta presiunea geologica la adancimea respectiva
Pe verticala in centrul fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare
eforturile unitare verticale datorita presiunii nete transmise pe talpa fundatiei se calculeaza cu
relatia: σz<α0 pn (Kpa) ,in care:
- α0 este coeficientul de distributie a eforturilor verticale(functie de L/B si z/B)
- z –adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii
fundatiei
- pn-efortul unitar mediu pe talpa fundatiei
1.2. Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei

- vom lua h=1m grosimea straturilor elementare de sub talpa fundatiei

Determinarea zonei active

71
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

72
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

Z γ σz=α0pn σgz = γH 0,2σgz σzimed

n=L/B z/B α0
(m) KN/m3 KPa KPa KPa KPa

0 17,77 1 0 1 159.80 31.98 6.39 146.22

1 17,77 1 0.36 0.83 132.63 49.76 9.95

107.87
2 17,77 1 0.71 0.52 83.10 67.53 13.51
64.72
3 17,77 1 1.07 0.29 46.34 85.30 17.06
39.95
4 17,77 1 1.43 0.21 33.56 103.07 20.61
27.17
5 17,77 1 1.79 0.13 20.77 120.84 24.17
18.38
6 17,77 1 2.14 0.10 15.98 138.61 27.72
14.38
7 17,77 1 2.5 0.08 12.78 156.38 31.28

Se observa ca inegalitatea  este indeplinita la cota -5,00 m sub talpa

fundatiei. Deci adancimea zonei active Z0=5,00m.

1.3 Calculul tasarii efective

Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia

- β -coeficient de corectie =0,8

- Ei –modul de deformatie liniara al stratului elementar i (Kpa)
- hi –grosimea stratului elementar i (m)

73
PROIECT DE LICENŢĂ – CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ

74