RECOMANDAREA 1 CASA CU SISTEMATIZARE RECOMANDARI

FUNDATIE

5. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUŢIILE MINIME DE FUNDARE

5.1. Generalități
Studiul geotehnic are drept scop prezentarea datelor geotehnice, a elementelor geologice,
hidrogeologice, seismice şi climatice, pentru o descriere adecvată a proprietăţilor esenţiale ale
terenului şi pentru o estimare în domeniul de siguranţă a valorilor parametrilor care vor fi
utilizaţi în cadrul proiectării elementelor de construcţii aferente obiectivului.
5.2. Aspecte privind încadrarea amplasamentului în zone tehnice
Din punct de vedere climatic
Conform raionării tehnice a teritoriului naţional, pentru amplasamentul studiat sunt definite
următoarele valori caracteristice privind acţiunile încărcărilor din vânt şi zăpadă.
 presiunea de referinţă, dinamică a vântului, mediată pe 10 minute qb=0.7 kPa, conform CR
1-1-2012 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”
 valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k = 2.5 kN/m2, conform CR 1–1–3–
2012 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.”
Adâncimea maximă de îngheţ se consideră a fi la (0.80÷0.90)m de la cota terenului natural
sau amenajat, conform STAS 6054-77.
Conform reglementării tehnice P100-1/2013, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului
pentru proiectare, în zona municipiului Iași, jud. Iași, pentru evenimente seismice având
intervalul mediu de recurenţă IMR=225 ani, are următoarea valoare:
Acceleraţia terenului pentru proiectare: ag=0.25g;
Perioada de control (colţ) TC a spectrului de răspuns, reprezintă graniţa dintre zona de valori
maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de viteze relative.
Pentru zona studiată, perioada de colţ are valoarea TC=0.70 sec.
5.3. Natura terenului
În scopul precizării stratificaţiei terenului şi determinării parametrilor fizici şi
mecanici, pe amplasament, s-a realizat un foraj geotehnic cu prelevare de probe tulburate, cu
adâncimea de 6,0m, notat cu F01.
Încercările de laborator utilizate pentru determinarea parametrilor geotehnici, sunt:
 Determinarea granulozităţii
- analiza granulometrică prin metoda cernerii
- analiza granulometrică prin metoda sedimentării
 Determinarea umidităţii
- metoda cântăririlor succesive
 Determinarea limitelor de plasticitate
- metoda cu cupa
- metoda cilindrilor de pământ
Rezultatele astfel obţinute indică în forajele geotehnice realizate pe amplasamentul studiat,
următoarea stratificaţie:
COD
F01 Adâncime 6.00m Localizare Intravilan Rediu, NC 67676, jud . Iasi
PROSPECŢIUNE
STRATIFICAŢIE
Limită
Limită
Nr. Grosime superioară
inferioară strat Descriere
strat [m] strat
[m]
[m]
S00 1.20 0.00 (C.T.N.) -1.20 Sol vegetal brun, cu resturi de rădăcini și urme de calcar
Argilă, cenușie pe primii doi metri și cafenie în continuare, cu
S01 2.80 -1.20 -4.00 potențial de umflare – contracție cu plasticitate foarte mare
spre mare
Argilă grasă, cafenie, cu potențial de umflare – contracție, cu
S02 2,00 -4.00 -6.00
plasticitate foarte mare, plastic vârtoasă
APA SUBTERANĂ
Cota faţă de C.T.N.
Provenienţă
[m]
-4.50 - acvifer

5.4. Sistemul de fundare

Adoptarea sistemului de fundare (fundaţii de suprafaţă sau fundaţii de adâncime) se va
realiza de către proiectantul structurii în funcţie de regimul de înălţime al construcţiei şi de
încărcările transmise elementelor de fundaţii.
În situaţia adoptării unor fundaţii de suprafaţă în forma unor fundaţii izolate şi/sau
continue, se recomandă ca adâncimea minimă de fundare să fie cel puţin 1.50m faţă de C.T.A.
Stratul de sol vegetal brun va fi îndepărtat, fundarea fiind executată în stratul de argilă prăfoasă
maronie-cafenie, cu zone negricioase, cu plasticitate mare, plastic vârtoasă.
Având la dispoziţie caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare, în corelare
cu prevederile conţinute în STAS 3300/2-85 şi SR EN 1997-1:2004, au fost estimate valori ale
capacităţilor portante ale terenului de fundare (presiuni plastice şi critice) la diferite adâncimi,
considerând o lăţime a tălpii fundaţiei B=1.0m.
Valorile capacității portante ale terenului de fundare (presiuni plastice și critice) vor fi
calculate de către proiectant, valorile conținute de prezentul studiu geotehnic fiind estimative.
Pentru zona aferentă forajului geotehnic F01, valorile presiunilor plastice, respectiv
critice ale terenului de fundare, estimate sunt următoarele:
 Adâncime Stare limită ultimă
de fundare (SLU)
faţă de SLD SLCP Natură teren de fundare
C.T.N.
[m] ppl [kPa] pcr [kPa]
1.50 170 210 Argilă cenușie pe primii doi metri și cafenie în continuare
Tabel 5.1. Estimarea valorilor capacităţilor portante ale terenului în Zona aferentă forajului geotehnic F01, pentru
diferite adâncimi
În cazul adoptării sistemului de fundare de suprafață, se recomandă fundarea prin
intermediul unei perne din material granular, de minim 0.50m grosime, aşezată pe un strat de
blocaj de piatră spartă pentru terenul de fundare constituit din argilă grasă cenușie-negricioasă,
cu aspect mâlos, cu plasticitate foarte mare, plastic vârtoasă.
Stratul de blocaj se aşterne cu o grosime de 20-30 cm şi se cilindrează fără vibraţii. Dacă
materialul nu se înglobează, se trece la cilindrarea cu cilindrul compactor cu vibrare. Dacă se
constată înglobarea pietrei sparte, se aşterne un nou strat de blocaj şi se compactează. În
condiţiile în care nu se obţine stabilizarea materialului de umplutură după aşternerea celui de-al
doilea strat, se va integra o geogrilă peste care se va aşterne un strat de balast amestec optimal cu
grosimea de minim 10 cm.
Grosimea efectivă a pernei se va stabili atât din conditii tehnologice cât și din condiţia ca
presiunea efectivă la baza pernei sa fie inferioară valorii presiunii plastice, calculate conform
prevederilor mentionate la pct. 3.3.2 din STAS 3300/2-85, adica P plz > σz + σgz. Evazarea pernei
va fi în toate cazurile egală cu grosimea acesteia. Înainte de aşternerea agregatelor se vor executa
lucrările pentru drenarea apelor din excavaţie.
Pentru realizarea pernei de balast se recomandă adoptarea următoarei tehnologii:
1. Realizarea săpăturii generale la cota inferioară a pernei de balast cu taluz înclinat,
raportul dintre înălţimea taluzului şi proiecţia orizontală a acestuia fiind de maxim 1:1,25 pentru
adâncimi pînă la 3,0 m şi 1:1,50 pentru adîncimi mai mari. Dacă vecinătăţile nu permit realizarea
acestor pante, atunci se vor executa sprijiniri corespunzătoare care să asigure stabilitatea
malurilor săpăturii.
2. La sprijinirea malurilor săpăturii generale în zonele în care nu se poate realiza săpătura
în taluz, proiectantul va analiza posibilitatea susţinerii malurilor prin realizarea unor piloţi din
beton armat foraţi şi turnaţi pe loc, care să fie în sarcină numai pe timpul execuţiei. Adîncimea
de forare (lungimea piloţilor) se va determina din condiţia de realizare a unei încastrări suficiente
în teren, în momentul realizării săpăturii generale, când aceste elemente lucrează ca o palplanşă.
3. Atestarea naturii terenului de fundare la baza pernei.
4. Realizarea stratului de blocaj din piatră spartă pentru asigurarea accesului utilajelor.
5. Trecerea la realizarea pernei din balast compactat.
Pentru precizarea parametrilor de compactare, pe amplasament, se va realiza o pistă
experimentală în amplasamentul viitoarei construcţii.
Pentru tehnologia de execuţie se fac următoarele precizări:
 1. Dacă va fi necesar, se vor realiza epuismente pentru asigurarea unei incinte uscate. Se
vor avea în vedere la realizarea măsurilor de epuismente directe, prevederile din anexa 1 pct.2
din normativul C169-88.
2. Aşternerea primului strat de balast în grosime de 0,30…0,35 m.
Se va asigura în teren, umiditatea optimă de compactare a materialului granular.
3. Executarea cilindrării cu cilindru compactor vibrator, preferabil VV200. Cilindrarea se
va realiza în următoarele etape:
a) Precompactarea terenului, prin două treceri ale cilindrului compactor fără
vibrare.
b) Compactarea propriu-zisă prin executarea a două, patru şi şase treceri ale
cilindrului compactor, cu vibrare, pe cele trei fîşii ale pistei cu lăţimi de aproximativ 2,50 m. În
această etapă parametrii utilajului VV200 vor fi:
-frecvenţa oscilaţiilor 1400…1500 oscilaţii/minut;
-viteza de deplasare va fi de 1,6…2,8 km/oră, cu specificaţia că la primele treceri
viteza va fi de 1,6…2,0 km/oră iar la următoarele viteza va fi de 2,0…2,8 km/oră;
-turaţia motorului se recomandă a fi de 2200 rotaţii pe minut.
c) Postcompactarea se va realiza pe toate cele trei fîşii prin executarea a două treceri
ale cilindrului compresor, fără vibrare.
4. Recoltarea probelor se va efectua astfel: se vor recolta din cel puţin trei puncte din
fiecare fîşie cîte trei probe, de la suprafaţa, mijlocul şi baza stratului, pentru stabilirea diagramei
etalon, în vederea verificării gradului de îndesare realizat.
5. Încercări de laborator.
Se vor determina toate caracteristicile de laborator necesare determinării gradului de
îndesare a stratului compactat şi anume:
-indicele porilor în starea de îndesare maximă, minimă şi în starea naturală din strat;
-umiditatea materialului;
-greutăţi volumice (naturale, uscate, saturate, minime şi maxime).
6. Interpretarea rezultatelor.
Cu datele obţinute din încercările de laborator se va calcula gradul de îndesare realizat pe
fiecare fîşie şi se va compara cu cel din STAS 9850-89.
În funcţie de rezultatele obţinute pe fiecare fîşie şi pe baza unui calcul economic, se va
stabili numărul necesar de treceri.
7. Verificarea calităţii compactării pentru întreaga suprafaţă, se va realiza de către un
laborator specializat, prin determinări ale greutăţilor volumice obţinute prin prelevare de probe,
prin compararea rezultatelor obţinute cu cele din diagrama etalon. Calitatea materialelor utilizate
la execuţia pernei, vor fi aceleaşi cu cele utilizate la realizarea pistei experimentale.
8. Consumurile de material, vor fi stabilite pe baza cantităţii efective de material introdus
şi nu pe baza unui calcul ţinînd seama de grosimea acestuia, deoarece prin fenomenul de
înfrăţire, rezultă grosimi diferite, determinate de neuniformitatea stratului suport.
 9. După ajungerea la cota de fundare se va solicita prezenţa proiectantului geotehnician
pentru încheierea procesului verbal privind natura terenului de fundare, atestarea naturii terenului
de fundare la partea superioară a pernei.
Executantul va prezenta documentele privind rezultatele pistei experimentale şi cele
referitoare la realizarea gradului de îndesare a pernei.
10. Pentru platforme, parcaje, zone de acces, având în vedere grosimea mare a
umpluturilor (1,30 - 6,00 m), proiectantul va stabili tehnologia de execuţie în funcţie de
parametrii ceruţi la exploatarea acestora.
Amenajările de suprafaţă, sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului trebuie să
asigure o evacuare rapidă a apelor din precipitaţii sau din alte surse de suprafaţă (se va avea în
vedere existenţa unei circulaţii a apelor de infiltraţie în corpul umpluturilor) pentru evitarea
pătrunderii apei în profunzime, având ca efect modificarea în sens negativ a comportării în timp
a construcţiei.
Dimensionarea pernei va fi realizată de către proiectantul de specialitate, în funcție de
încărcările transmise și de adâncimea de fundare.

6. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUŢII DE SISTEMATIZARE A

AMPLASAMENTULUI
Se recomandă realizarea unor lucrări în vederea colectării şi descărcării controlate a
apelor pluviale, prin amenajarea de sanţuri şi rigole, pe toată suprafaţa de teren analizată şi
dirijarea acestora către sistemele de canalizare special amenajate sau cel mai apropiat curs de
apă.
Observaţiile directe desfăşurate pe teren a terenului de pe amplasament, coraborate cu
datele furnizate prin prezentul studiu geotehnic, evidenţiază situaţia actuală a zonei
amplasamentului precum şi necesitatea acordării pe parcursul fazei de proiectare a viitorului
obiectiv a unei atenţii sporite asupra condiţiilor de teren.
Se va asigura protecţia elementelor de construcţie împotriva infiltrării apelor în raport cu
categoria de umezire admisă, conform normativ C112/86.
Efectuarea lucrărilor de săpătură se va face cu respectarea precizărilor din normativ
C169/83.
Pentru reducerea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă, sunt obligatorii următoarele
măsuri:
- sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru colectarea şi evacuarea rapidă a
apelor din precipitaţii sau din alte surse de suprafaţă, prin realizarea unor pante de minim 2%;
- evitare stagnării apei în jurul construcţiei, atât pe perioada execuţiei cât şi pe toată durata
exploatării, prin amenajări şi lucrări măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole). O atenţie
deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi
se va urmări menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durata de exploatare a construcţiei;
- incintele săpăturilor pentru fundaţii vor fi amenajate (pante, instalaţii de pompare, etc.) astfel
încât să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei;
 Umpluturile se vor realiza cu pământ sortat, dispus în straturi elementare de 15-20 cm
grosime, care se vor compacta până la atingerea uni grad de compactare de minimum 92 % .
Pe tot parcursul lucrărilor de săpături şi umpluturi vor trebui urmărite şi consemnate în
scris starea respectiv calitatea terenului de fundare şi parametrii referitor la umpluturi conform
normelor tehnice în vigoare.
La elementele construcţiilor supuse acţiunii laterale sau ascendente (prin absorbţie
capilară) a umidităţii pământului, se vor prevedea izolaţii hidrofuge.

RECOMANDAREA 2 CASA PE PSU

5. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUŢIILE MINIME DE FUNDARE

5.1. Generalități
Studiul geotehnic are drept scop prezentarea datelor geotehnice, a elementelor geologice,
hidrogeologice, seismice şi climatice, pentru o descriere adecvată a proprietăţilor esenţiale ale
terenului şi pentru o estimare în domeniul de siguranţă a valorilor parametrilor care vor fi
utilizaţi în cadrul proiectării elementelor de construcţii aferente obiectivului.
5.2. Aspecte privind încadrarea amplasamentului în zone tehnice
Din punct de vedere climatic
Conform raionării tehnice a teritoriului naţional, pentru amplasamentul studiat sunt definite
următoarele valori caracteristice privind acţiunile încărcărilor din vânt şi zăpadă.
 presiunea de referinţă, dinamică a vântului, mediată pe 10 minute qb=0.7 kPa, conform CR
1-1-2012 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”
 valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k = 2,5 kN/m2, conform CR 1–1–3–
2012 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.”
Adâncimea maximă de îngheţ se consideră a fi la (0.80÷0.90)m de la cota terenului
natural sau amenajat, conform STAS 6054-77.
Conform reglementării tehnice P100-1/2013, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului
pentru proiectare, în zona municipiuluiIași, jud. Iași, pentru evenimente seismice având
intervalul mediu de recurenţă IMR=225 ani, are următoarea valoare:
- Acceleraţia terenului pentru proiectare: ag=0,25g;
- Perioada de control (colţ) TC a spectrului de răspuns, reprezintă graniţa dintre zona de valori
maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de viteze relative.
Pentru zona studiată, perioada de colţ are valoarea TC=0,70 sec.
5.3. Natura terenului
În scopul precizării stratificaţiei terenului şi determinării parametrilor fizici şi mecanici,
pe amplasament, s-a realizat 1 foraj geotehnic cu prelevare de probe tulburate, cu adâncimea de
7,00 m, notat cu F01.
 Încercările de laborator utilizate pentru determinarea parametrilor geotehnici, sunt:
 Determinarea granulozităţii
- analiza granulometrică prin metoda cernerii
- analiza granulometrică prin metoda sedimentării
 Determinarea umidităţii
- metoda cântăririlor succesive
 Determinarea limitelor de plasticitate
- metoda cu cupa
- metoda cilindrilor de pământ

Rezultatele astfel obţinute indică în forajele geotehnice realizate pe amplasamentul studiat,

următoarea stratificaţie:
COD
F01 Adâncime 7.00 m Localizare Sat Valea Adâncă, Comuna Miroslava, jud. Iași
PROSPECŢIUNE
STRATIFICAŢIE
Limită
Limită
Nr. Grosime superioară
inferioară strat Descriere
strat [m] strat
[m]
[m]
S00 0.40 0.00 (C.T.N.) -0.40 Sol vegetal
Alternanță de praf argilos și argilă prăfoasă de culoare cafenie,
S01 6.60 -0.40 -7.00
loessoidă, cu plasticitate medie spre mare, plastic tare
APA SUBTERANĂ
Cota faţă de C.T.N.
Provenienţă
[m]
- - fără apă
5.4. Sistemul de fundare
Adoptarea sistemului de fundare (fundaţii de suprafaţă sau fundaţii de adâncime) se va
realiza de către proiectantul structurii în funcţie de regimul de înălţime al construcţiei şi de
încărcările transmise elementelor de fundaţii.
În situaţia adoptării unor fundaţii de suprafaţă în forma unor fundaţii izolate şi/sau
continue, se recomandă ca adâncimea minimă de fundare să fie cel puţin 1,10 m faţă de C.T.A.
Stratul de sol vegetal va fi îndepărtat, fundarea fiind executată în stratul de argilă prăfoasă,
respectiv argilă.
Având la dispoziţie caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare, în corelare cu
prevederile conţinute în STAS 3300/2-85 şi SR EN 1997-1:2004, au fost estimate valori ale
capacităţilor portante ale terenului de fundare (presiuni plastice şi critice) la diferite adâncimi,
considerând o lăţime a tălpii fundaţiei B=1,00 m.
Valorile capacității portante ale terenului de fundare (presiuni plastice și critice) vor fi
calculate de către proiectant, valorile conținute de prezentul studiu geotehnic fiind estimative.
Pentru zona aferentă forajului geotehnic F01, valorile presiunilor plastice, respectiv critice
ale terenului de fundare, estimate sunt următoarele:
 Adâncime Stare limită ultimă
de fundare (SLU)
faţă de SLD SLCP Natură teren de fundare
C.T.N.
[m] ppl [kPa] pcr [kPa]
1,10 110,24 216,59 Alternanță de praf argilos și argilă prăfoasă de culoare cafenie,
2,00 134,17 255,18 loessoidă, cu plasticitate medie spre mare, plastic tare
Tabel 5.1. Estimarea valorilor capacităţilor portante ale terenului în Zona aferentă forajului geotehnic F01

În cazul fundării pe terenul natural, fără a i se aduce imbunătăţiri, pământul loessoid va

prezenta tasări. Având în vedere cele menţionate şi pentru eliminarea tasărilor suplimentare, se
recomandă fundarea pe teren imbunătăţit:
- prin compactarea până la o adâncime la care stratul de pământ loessoid se
desenzibilizează
sau
- prin executarea unor incluziuni de beton slab sub fundaţii
Recomandari privind fundarea pe PSU
Principalele măsuri constructive recomandate în cazul pământurilor sensibile la umezire
(conform NP 125-2010) indiferent de grupa din care face parte amplasamentul, trebuiesc
adoptate prin proiectare, atât în perioada de execuție cât și în timpul exploatării, urmând măsurile
enuțate mai jos:
1. Sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi
evacuării rapide către un emisar a apelor din precipitaţii şi din pierderile de la reţele şi
instalaţii în aer liber, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va realize iniţial
sistematizarea necesară pentru lucrările de execuţie, urmând ca celelalte lucrări de
sistematizare să se termine odată cu punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul
platformelor de construcţii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea
măsuri de protecţie împotriva apelor care se scurg de pe versanţi, prin şanţuri de gardă
a căror secţiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; platformele
de construcţie situate pe versanţi se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1,
care se vor proteja prin diferite soluţii tehnologice (brazde, înierbare, îmbrăcăminţi din
materiale locale, geosintetice etc.).
2. Evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic şi ridicării nivelului apei subterane; nu
se vor realiza lucrări care pot bara căile naturale de ieşire a apei la zi şi curgerea ei
către emisarii naturali şi artificiali în funcţiune; nu vor fi străpunse orizonturi
impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.
3. Colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei
săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, puţuri, instalaţii de pompare etc.); în
situaţia în care la cota de fundare se constată existenţa unui strat de pământ afectat de
precipitaţii, acesta va fi îndepărtat imediat înainte de turnarea betonului.
4. Evitarea stagnării apelor în jurul construcţiilor, atât în perioada execuţiei cât şi pe toată
durata exploatării, prin soluţii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului
 în jurul construcţiilor, execuţia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare,
rigole, cavalieri etc.). În caz de necesitate, pentru protecţia reţelelor subterane
purtătoare de apă sau pentru evitarea poluării apelor subterane din cauza pierderilor de
substanţe agresive din instalaţii, rezervoare etc. se vor prevedea soluţii de
impermeabilizare (strate etanşe din pământ tratat prin diferite procedee sau alte
variante).
5. Execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe măsură ce acestea
sunt realizate.
6. La alegerea soluţiilor privind îmbunătăţirea terenului prin diferite tehnologii urmărind
formarea unei noi structuri interne pentru întregul strat sensibil la umezire se va
consulta P29/1985. Vor fi avute în vedere:
− compactare intensivă;
− injectare;
− coloane de îndesare având corpul realizat din materiale locale compactate in-situ; la
stabilirea materialului ce va fi utilizat în coloană se va ţine seama de modul în care
este influenţată permeabilitatea stratului astfel îmbunătăţit, corelat cu litologia
specifică şi măsurile referitoare la prezenţa apei. Se recomandă ca la partea superioară
stratul îmbunătăţit să fie închis (uniformizat şi protejat) printr-o pernă.

6. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUŢII DE SISTEMATIZARE A

AMPLASAMENTULUI
Se recomandă realizarea unor lucrări în vederea colectării şi descărcării controlate a apelor
pluviale, prin amenajarea de sanţuri şi rigole, pe toată suprafaţa de teren analizată şi dirijarea
acestora către sistemele de canalizare special amenajate sau cel mai apropiat curs de apă.
Soluţiile concrete de consolidare, lucrările de amenajare de suprafață şi lucrările de drenare
a apelor subterane se vor adopta de către inginerul de specialitate, în funcţie de recomandările
prezentului studiu.
Observaţiile directe desfăşurate pe teren, coroborate cu datele furnizate prin prezentul
studiu geotehnic, evidenţiază situaţia actuală a zonei amplasamentului precum şi necesitatea
acordării pe parcursul fazei de proiectare a viitorului obiectiv a unei atenţii sporite asupra
condiţiilor de teren.
Se va asigura protecţia elementelor de construcţie împotriva infiltrării apelor în raport cu
categoria de umezire admisă, conform normativ C112/86.
Efectuarea lucrărilor de săpătură se va face cu respectarea precizărilor din normativ
C169/88.
Pentru reducerea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă, sunt obligatorii următoarele
măsuri:
- sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru colectarea şi evacuarea rapidă a
apelor din precipitaţii sau din alte surse de suprafaţă, prin realizarea unor pante de minim 2%;
- evitare stagnării apei în jurul construcţiei, atât pe perioada execuţiei cât şi pe toată durata
exploatării, prin amenajări şi lucrări măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole). O atenţie
deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi
se va urmări menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durata de exploatare a construcţiei;
- incintele săpăturilor pentru fundaţii vor fi amenajate (pante, instalaţii de pompare, etc.) astfel
încât să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei;
Umpluturile se vor realiza cu pământ sortat, dispus în straturi elementare de 15-20 cm
grosime, care se vor compacta până la atingerea uni grad de compactare de minimum 92 % .
Pe tot parcursul lucrărilor de săpături şi umpluturi vor trebui urmărite şi consemnate în
scris starea respectiv calitatea terenului de fundare şi parametrii referitor la umpluturi conform
normelor tehnice în vigoare.
La elementele construcţiilor supuse acţiunii laterale sau ascendente (prin absorbţie
capilară) a umidităţii pământului, se vor prevedea izolaţii hidrofuge.

RECOMANDAREA 3 STUDII PENTRU DESEURI

1. Concluzii
In urma analizelor de teren cat si a celor de laborator se poate spune ca
amplasamentul analizat nu indeplineste in totalitate cerintele Normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor.
Amplasamentul analizat prezinta partial o bariera geologica ce se
incadreaza in cerintele proprietatilor fizice cat si a celor de impermeabilitate,
conform ,Ordin nr. 757 din 26/11/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
86 din 26/01/2005 Intrare in vigoare: 25/02/2005 pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Datorita geologiei zonei, aceasta bariera geologica nu se gaseste in zona
tuturor forajelor.O serie de imagini de ansamblu, realizate cu ajutorul unui
program de modelare 3D a stratificatiei amplasamentului analizat se gaseste
in figurile 9, 10, 11, 12.
Fig.9

Fig.10

Fig.11
 Fig.12
Conform fiselor de foraj bariera geologica, ce respecta proprietatile fizice si
a celor de impermeabilitate, se intalneste in intervalul – 1,90 ÷ – 3,50, sub forma
unei argile grase cenusie, cu plasticitate foarte mare, plastic vartoasa spre tare,
practic impermeabila.
Dupa cum se observa in figura 13, aceasta argila impermeabila se
intalneste doar in zona forajelor F01, F02, F03, F04, F05, F06, F08 si F1 (zona 1,
conform figurii 13).
In zona forajelor F7, F09, F10, F11, F12, F13, F14, s-a intalnit o
stratificatie ce nu respecta in totalitate cerintele barierei geologice din punct de
vedere al permeabilitatii si a grosimii stratului, conform normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor.
Stratificatia acestora find in mare parte alcatuita din pamanturi necoezive
cu permeabilitati relativ ridicate.
O alternativa al barierei geologice o reprezinta stratul de argila prafoasa
neagra ce se regaseste pe toata suprafata analizata, cu grosimi intre 0,35 m si 1,25
m.Aceasta argila prafoasa neagra respecta cerintele proprietatilor fizice cat si a
celor de impermeabilitate, conform buletinelor de analiza emise in etapa anterioara
de investigatii geotehnice la depozitul de deseuri Tutora, dar conform ordinului
757 din 2004 privind depozitarea deseurilor, aceasta nu se incadreaza din punct de
vedere al grosimii stratului.
2. Recomandari
Pentru zona 1 se recomanda folosirea stratului de argila grasa cenusie, ca
bariera geologica naturala.
Pentru zona 2 se poate adopta solutia comasarii stratului de argila prafoasa
neagra cu stratul de pachet de argila prafoasa si praf argilos galben, pentru a
 obtine rezultatul corespunzator cerintelor de grosime a stratului, conform
normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Pentru zona 3 se recomanda o bariera geologica construita, tinandu-se cont
de conditiile geotehnice si geologice locale, cat si de recomandarile generale din
normativul in vigoare privind depozitarea deseurilor.
Bariera construită trebuie să îndeplinească cel puţin cerinţele din Tabelul 1.

Tabel 1
Depozite pentru Depozite pentru Depozite pentru
deseuri inerte deseuri nepericuloase deseuri periculoase
Grosime geomembrana
- 2,00 mm 2,5 mm
PEHD
Permeabilitate strat (m/s) 10-8 10-9 10-10
Grosime strat (m) ≥0,5 ≥0,5 ≥1,5
Respectand recomandarile de mai sus se poate aprecia ca suprafata zonei 1
impreuna cu zona 2 si zona 3 respecta in totalitate cerintele proprietatilor fizice cat
si a celor de impermeabilitate, conform ,Ordin nr. 757 din 26/11/2004 Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 86 din 26/01/2005 Intrare in vigoare: 25/02/2005
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
 Fig. 13

Fig 13. Plan delimitare zone de interventie.

RECOMANDAREA 4 CASA

9. Verificarea stabilităţii locale şi generale a versantului

Calculul de stabilitate locală şi generală al versantului s-a efectuat cu ajutorul

programului GEO5. Metoda de calcul folosită este „Bishop” în mai multe ipoteze:
A. versant aflat in stare naturală
B. versant aflat in stare naturală, încărcat cu sarcini transmise de un eventual seism;
C. versant aflat in stare naturală, încărcat cu sarcini transmise de constructie si N.H. la
adancimea de - 1,00 m față de C.T.N.;
D. versant aflat in stare naturală, încărcat cu sarcini transmise de constructie si de un
eventual seism si N.H. la adancimea de - 1,00 m față de C.T.N;
 Având la dispoziţie forajele realizate pe amplasament (vezi planşa SG00) şi pe baza
informaţiilor consultate, s-a trasat profilul litologic pe linia de cea mai mare pantă, pe baza
căruia s-au efectuat calculele şi determinând coeficienţii minimi de siguranţă la alunecare. S-au
analizat un număr de 30-50 suprafeţe potenţiale de alunecare circulare sau oarecare, locale sau
generale.
Rezultatele obţinute din calculul de stabilitate cu programul GEO5 sunt indicate în tabelul
1.
Tabelul 1.
Ipoteza A Ipoteza B Ipoteza C Ipoteza D
Prof. Lit. 1-1 3.78 2.48 2.96 2.16
Analizând tabelul de mai sus putem trage următoarele concluzii:
Rezultatele calcului automat pun în evidenţă faptul că în ipotezele A, B, C, D,
coeficientul de stabilitate la alunecare este mai mare de 1,25. În această situaţie, stabilitatea
versantului este asigurată. Se poate observa ca prezenta apei subterane in combinatie cu
solicitarile dinamice (seismul) conduc la valori mai mici ale coeficientilor de stabilitate pe
suprafetele potentiale de alunecare.

Breviarul de calcul este ataşat prezentului studiu geotehnic – Anexa A – Breviar de calcul
- Studiu de stabilitate a amplasamentului.

9. Concluzii şi recomandări
În baza contractului, încheiat între S.C. PROEXROM S.R.L. Iaşi, în calitate de prestator
şi BALAN LIANA MALINA SI BALAN MIHAIL în calitate de achizitor, s-a efectuat
prezentul studiu geotehnic având ca obiectiv „Construire locuinta si imprejmuire pe teren
proprietate”, conform „Certificatului de urbanism nr. 3467 din 04.11.2013”, pus la dispoziţie de
către beneficiar. Adresa proprietăţii este în mun. Iaşi, strada Toma Cozma, nr. 69A.
Studiul geotehnic are drept scop prezentarea datelor geotehnice, a elementelor geologice,
hidrogeologice, seismice şi climatice, pentru o descriere adecvată a proprietăţilor esenţiale ale
terenului şi pentru o estimare în domeniul de siguranţă a valorilor parametrilor care vor fi
utilizaţi în cadrul proiectării.
 Din punct de vedere geomorfologic, zona Municipiului Iaşi se încadrează în Podişul
Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare, subunitatea Culoarul
Bahluiului, terasa inferioară a râului Bahlui.
Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră, Platforma
Moldovenească.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în faţa Carpaţilor Orientali, de
care este delimitată la suprafaţă de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate
de litologia depozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei relieful a fost sculptat în
formaţiuni Sarmaţiene (argile şi nisipuri cu intercalaţii de calcare şi gresii).
Din punct de vedere climatic, teritoriul Municipiului Iaşi aparţine zonei de climat
temperat continental cu puternice influenţe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii şi a
celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Din observaţiile meteorologice pluri anuale se constată
că din punct de vedere termic zona analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de
9-10°C. Temperatura minima a aerului coboară pana la cca. -20°C în lunile de iarnă şi atinge
valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este iulie (21,20C), iar
cea mai rece, ianuarie (-4,00C).
Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 minute qref = 0,7 kPa, conform NP 082–
04 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea
vântului.”
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k = 2,5 kN/m2, conform CR 1–1–
3–2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.”
Adâncimea maximă de îngheţ se consideră între -0.80 şi -0.90 m, de la cota terenului
natural sau amenajat, conform STAS 6054-77.
Conform reglementării tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de
proiectare pentru clădiri” indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei
terenului pentru proiectare, în judeţul Iaşi, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de
recurenţă IMR = 100 ani, are următoarele valori:
 Acceleraţia terenului pentru proiectare: ag=0,20g
 Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona de
valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de
viteze relative. Pentru zona studiată perioada de colţ are valoarea Tc= 0,70 sec.
 În scopul precizării stratificaţiei terenului şi determinării parametrilor fizici şi
mecanici, s-au efectuat 2 (doua) foraje geotehnice cu adâncimi pana la 7.00 m, notate cu F01 –
F02.
Analizele de laborator pe probele de pământ au fost efectuate în laboratorul geotehnic
gradul II al societăţii S.C. PROEXROM S.R.L. IAŞI.
Încercările de laborator utilizate pentru determinarea parametrilor geotehnici, sunt:
 Determinarea granulozităţii
- analiza granulometrică prin metoda cernerii
- analiza granulometrică prin metoda sedimentării
 Determinarea umiditatii
- metoda cântăririlor succesive
 Determinarea limitelor de plasticitate
- metoda cu cupa
- metoda cilindrilor de pământ
Rezultatele obţinute din forajele executate pe amplasamentul studiat, indică următoarea
stratificaţie:
FORAJUL F01
(0.00 ÷ 0.60)m – Sol vegetal;
 (0.60 ÷ 2.70)m – Argila prafoasa, de culoare maroniu-galbuie, cu intercalatii
calcaroase in intervalul, cu plasticitate mare, plastic vartoasa, foarte umeda;
 (2.70 ÷ 3.50)m - Argila nisipoasa galbena cu zone ruginii, cu intercalatii cochilifere,
cu plasticitate, plastic vartoasa;
 (3.50 ÷ 4.20)m - Nisip cafeniu ruginiu, cochilifer, în grosime de 0.70 m;
 (4.20 ÷ 7.00)m - Argila grasa, de culoare galbuie cu zone verzui, cu rar lentile de
nisip cenusii si ruginii, cu plasticitate foarte mare, plastic tare
FORAJUL F02
(0.00 ÷ 0.70)m – Sol vegetal;
 (0.70 ÷ 3.70)m – Argila prafoasa, de culoare maroniu-galbuie, cu intercalatii
calcaroase in intervalul, cu plasticitate mare, plastic vartoasa, foarte umeda;
 (3.70 ÷ 4.00)m - Nisip cafeniu ruginiu, cochilifer;
 (4.00 ÷ 7.00)m - Argila grasa, de culoare galbuie cu zone verzui, cu rar lentile de
nisip cenusii si ruginii, cu plasticitate foarte mare, plastic tare
 Rezultatele calculului de stabilitate pun în evidenţă faptul că în ipotezele A, B, C, D,
coeficientul de stabilitate la alunecare este mai mare de 1.25 . În această situaţie, stabilitatea
versantului este asigurată. Se poate observa ca prezenta apei subterane sau a apelor de infiltratie
(nivel freatic la -1.00 m fata de CTN) in combinatie cu solicitarile dinamice (seismul), conduc la
valori minime ale coeficientilor de stabilitate pe suprafetele potentiale de alunecare.
Recomandările pentru alegerea sistemului de fundare sunt următoarele:

 Proiectantul va adopta în funcţie de regimul de înălţime a construcţiei şi de încărcările

transmise sistemului de fundare, fundaţii de suprafaţă sau de adâncime (indirecte – piloti metalici
elicoidali sau piloti din beton armat )

 În cazul adoptării sistemului de fundare de suprafaţă (fundaţii continue şi/sau radier

general) se va lua in considerare zona forajului F01 si se va avea în vedere ca adâncimea de
fundare sa fie de cel puţin 2.00 m faţă de cota terenului natural pentru a realiza o încastrare cât
mai bună în teren. Stratul de fundare este reprezentat de o argilă prăfoasa galbena cu papusi de
calcar, cu plasticitate mare, plastic vartoasă.De asemena trebuie luat in considerare o solutie de
sprijinire a sapaturii in amonte, in cazul adoptarii varientei cu fundatie directa, precum si un
sistem de drenaj tinand cont de nivelul freatic. Teren de fundare trebuie prefazut cu o perna de
balast compactat,pentru sporirea capacității portante si pentru ruperea capilarității avand în
considerare că nivelul hidrostatic se află la aproximativ 3,70 m față de cota terenului natural.
Capacitatea portantă a terenului la adâncimea de 3.50 m, pentru constructii cu subsol, conform
STAS 3300/2/85 pentru lăţimea fundaţiei B=1.00 m este:
 pentru starea limită de deformaţii cu încărcări din gruparea fundamentală:
 ppl = 166 kPa
 pentru starea limită de capacitate portantă cu încărcări din gruparea specială:
 pcr = 268 kPa
 Fundarea indirectă se va realiza prin intermediul piloţilor (metalici elicoidali sau
beton
Armat) , care vor fi dimensionaţi să preia atât sarcinile transmise de construcţie cât şi împingerile
masivului de pământ. Piloţii vor fi încastraţi în stratul de bază pe o adâncime echivalentă a
minim 2 diametre.Stratul de baza este reprezentat printr-o argila grasă, de culoare galbuie cu
zone verzui, cu rar lentile de nisip cenusii si ruginii, cu plasticitate foarte mare, plastic tare.
 Având în vedere stratificatia terenului cu caracter dificil pana la adancimea maxima de
– 4,50 m față de CTN, conform fiselor de foraj, ca soluţie finală de fundare se recomandă
folosirea fundaţiilor indirecte (fundaţii pe piloţi metalici elicoidali sau beton armat ). Acestia vor
fi incastrati in stratul de argila grasă cel putin pe o adancime echivalenta a minim 2 diametre.
Pentru calculul capacităţii portante a piloţilor se vor respecta prevederile din STAS
2561/3-90 (Piloţi. Prescripţii generale de proiectare).

Datorită naturii terenului de fundare şi poziţiei amplasamentului în zonă de versant sunt

necesare măsuri pentru eliminarea tuturor posibilităţilor de infiltrare a apei în teren şi de umezire a
acestuia cu efect negativ imediat asupra construcţiei şi stabilităţii, în acest sens, măsurile vor trebui
îndreptate spre cele două posibilităţi de umezire a terenului, din apele de suprafaţă şi din reţelele
subterane.

Pentru reducerea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă, sunt obligatorii următoarele

măsuri:

- Sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru colectarea şi evacuarea rapidă

a apelor din precipitaţii sau din alte surse de suprafaţă, prin realizarea unor pante de minim 2%;

- Evitare stagnării apei în jurul construcţiei, atât pe perioada execuţiei cât şi pe toată durata
exploatării, prin amenajări şi lucrări măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole). O atenţie
deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi se va
urmări menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durata de exploatare a construcţiei;

- Incintele săpăturilor pentru fundaţii vor fi amenajate (pante, instalaţii de pompare, etc.)
astfel încât să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei;

- Umpluturile în jurul fundaţiilor se vor executa imediat când condiţiile tehnice permit acest
lucru. Prin compactarea cu maiul mecanic sau manual, se va urmări realizarea unei greutăţi
volumice în stare uscată medie, mai mare decât 15,5 kN/m3.

Pentru prevenirea umezirii terenului cu ape din reţelele subterane se vor adopta următoarele
masuri:

- Reţelele de alimentare cu apă rece şi canalizare, reţelele de termoficare sau încălzire se vor
monta în canale de protecţie subterane la o distanţă mai mare de 1,5 m faţă de fundaţile clădirilor;
 - Traseele reţelelor exterioare hidroedilitare şi gruparea lor se vor alege astfel încât să se
reducă la minimum numărul intrărilor şi ieşirilor prin fundaţiile clădirii;

- Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă de consum se vor executa cu
conducte din PVC 60,100 pentru apă rece şi cu conducte din PVC-G sau propilenă pentru apă caldă
de consum şi se izolează termic cu manşoane sau cochilii din mase plastice expandate;

- Conductele de canalizare a apelor menajere se vor executa din PVC 60 tip U sau PP tip U.
Legătura dintre coloane şi canalele colectoare din subsol sau canale circulabile se va realiza cu
curbe din PVC - 60 tip M sau PP tip M, care se ancorează de elementele de construcţie. Canalizarea
apelor menajere la care există pericolul depăşirii temperaturii de 40°C se va executa cu conducte
din polipropilenă;

- Coloanele instalaţiilor sanitare se vor acoperi cu măşti de protecţie demontabile care să

permită depistarea eventualelor defecţiuni şi executarea operativă a reparaţiilor;

- Se interzice mascarea sau îngroparea în elementele de construcţii a coloanelor instalaţiilor

de încălzire;

- Toate amenajările privind colectarea şi evacuarea apei trebuie menţinute permanent în stare
de funcţionare;

Proiectantul va întocmi caiet de sarcini pentru executant şi instrucţiuni de exploatare pentru

beneficiar.

În cadrul instrucţiunilor de exploatare se va pune accentul asupra măsurilor impuse de

conservarea stabilităţii zonei amplasamentului, de sensibilitatea la umezire a terenului de fundare şi
anume:

- urmărirea periodică a modului de curgere a apelor pluviale şi intervenţia imediată prin

remediere, etanşare sau recondiţionare pentru evitarea infiltrării în teren a apelor din precipitaţii;

- acordarea unei atenţii deosebite oricăror semne de umezire a terenului de fundare în jurul
construcţiei pe o distanţă de minim 10 m;

- urmărirea asigurării permanente a etanşeităţii rostului trotuar - clădire;

- urmărirea permanentă a modului de scurgere a apelor spre canalizare şi integritatea

conductelor care transportă lichide de orice fel.
 La verificarea calităţii execuţiei infrastructurii se va ţine seama de prevederile următoarelor
reglementări tehnice:

- normativ C169-88 (normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale)
- normativ C56-85, caiet II, cap I (normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente)
- ghid GE 026-97 publicat în BC 5/1998 (ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi
în plan înclinat)
- STAS 2914-84 – Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate
În condiţiile în care neomonogitatea terenului impune excavarea stratelor nisipoase, la
realizarea umpluturilor pentru fundaţie se va ţine cont de natura şi tipul rocii utilizate (argilă), căreia
trebuie să i se asigure un grad minim de compactare de 92%. În acest sens se vor respecta
prevederile din normativele C169-88 şi C29-86.

Realizarea lucrărilor de decopertare şi de execuţie a fundaţiei se vor face cu respectarea

normativului C169-88 şi a NTSM – regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

În cazul în care apar neconcordanţe în teren, faţă de cele expuse în prezentul studiu
geotehnic, acestea vor fi aduse imediat la cunoştinţa inginerului geotehnician.

RECOMANDAREA 5 introducere PUZ in intravilan Geiger Letcani

6. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUŢII DE SISTEMATIZARE A

AMPLASAMENTULUI
Se recomandă realizarea unor lucrări în vederea colectării şi descărcării controlate a
apelor pluviale, prin amenajarea de sanţuri şi rigole, pe toată suprafaţa de teren analizată şi
dirijarea acestora către sistemele de canalizare special amenajate sau cel mai apropiat curs de
apă.
Se va asigura protecţia elementelor de construcţie împotriva infiltrării apelor în raport cu
categoria de umezire admisă, conform normativ C112/86.
Efectuarea lucrărilor de săpătură se va face cu respectarea precizărilor din normativ
C169/83.
 Pentru reducerea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă, sunt obligatorii următoarele
măsuri:
- sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru colectarea şi evacuarea rapidă a
apelor din precipitaţii sau din alte surse de suprafaţă, prin realizarea unor pante de minim 2%;
- evitare stagnării apei în jurul construcţiei, atât pe perioada execuţiei cât şi pe toată durata
exploatării, prin amenajări şi lucrări măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole). O atenţie
deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi
se va urmări menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durata de exploatare a construcţiei;
- incintele săpăturilor pentru fundaţii vor fi amenajate (pante, instalaţii de pompare, etc.) astfel
încât să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei;
Umpluturile se vor realiza cu pământ sortat, dispus în straturi elementare de 15-20 cm
grosime, care se vor compacta până la atingerea uni grad de compactare de minimum 92 % .
Pe tot parcursul lucrărilor de săpături şi umpluturi vor trebui urmărite şi consemnate în
scris starea respectiv calitatea terenului de fundare şi parametrii referitor la umpluturi conform
normelor tehnice în vigoare.
La elementele construcţiilor supuse acţiunii laterale sau ascendente (prin absorbţie
capilară) a umidităţii pământului, se vor prevedea izolaţii hidrofuge.