pr.60-2015 Caiete de Sarcini .pdf1

Digitally signed
Alexandr by Alexandru
Cristea
u Cristea Date: 2016.09.26
12:31:14 +03'00'
CAPITOLUL A - LUCRARI DE TERASAMENTE
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea ,

constructia si repararea drumurilor publice .
2. MATERIALE FOLOSITE
2.1. Pamant vegetal
Se foloseste pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate .

Pamantul vegetal fiind rezultat de la curatirea terenului sau adus de pe alte suprafete .
2.2. Pamant pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi , clasificate conform STAS 1243 :

- pamanturi foarte bune tip 1a , 1b si 2a pot fi folosite in orice conditii climatice si
hidrologice , la orice inaltime de terasament , fara a se lua masuri speciale ;
- pamanturi bune 2b pot fi folosite in orice conditii climatice si hidrologice , la orice
inaltime de terasament , compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata ;
- pamanturile prafoase si argiloase , clasificate ca mediocre tip 3a , 3b , 4a , 4b si 4c in
cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocrice si nefavorabile , vor fi folosite
numai cu respectarea prevederilor din STAS 1907/ 1., 2, 3 privind actiunea fenomenului
de inghet-dezghetla lucrarile de drumuri ;
- pentru pamanturi argiloase tip 4d se recomanda fie inlocuirea , fie stabilizarea cu var ,
ciment sau stabilizatori chimici pe o grosime de minim 15 cm ;
- cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo > 0,55 se va executa un
strat de separatie din gepotextil , rezistent si permeabil ;
- in cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului , alcatuite din pamanturi
argiloase tip 4e, 4f vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate
mecanic sau cu lianti (var, cenusa de termocentrala) pe o grosime de minim 20 cm , in
cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm , in cazul pamanturilor foarte rele .
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturi organice , maluri , namoluri , pamanturi turboase si
vegetale , precum si pamanturi cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa .
Nu se introduc in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice
in putrefactie (brazde , frunzis , radacini , crengi , etc.) .
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia :
Nr. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de
ctr. determinare
conform STAS
1 Granulozitatea In functie de heterogenitatea pamantului 1913 / 5 – 85
2 Limita de plasticitate utilizat insa nu va fi mai mica decat o 1913 / 4 – 86
3 Densitatea uscata maxima incercare la fiecare 5000 mc 1913 / 3 – 76
4 Coeficient de neuniformitate 730 – 89
5 Caracteristici de compactare Pentru pamanturile folosite in rambleurile 1913 / 13 – 83
din spatele zidurilor si cele folosite la
1
6 Unflarea libera protectia rambleurilor , o incercare la 1913 / 12 – 88
fiecare 1000 mc
7 Sensibiliotatea la inghet-dezghet O incercare la fiecare : 1709 / 3 – 89
2000 mc pamant pentru rambleuri
250 ml de drum in debleu
8 Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500mc 1913 / 1 – 82
2.3. Apa de compactare
Apa necesara compactarii fundatiei de balast sau balast amestec optimal poate sa
provina din reteaua publica sau alte surse , dar in acest caz din urma nu trebuie sa contina nici un
fel de particole in suspensie (nu trebuie sa fie murdara sau sa contina materii organice) .
Apa trebuie sa respecte conditiile impuse de SR EN 1008:2003 .
3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TERASAMENTELOR
Terasamentele se executa conform STAS 2914 .

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul va restabili si completa
pichetajul axei drumului si va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele :
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax ;
- limitele amprizei ;
- inclinarea taluzelor .
Lucrarile de terasamente pot incepe numai dupa executarea urmatoarelor lucrari
pregatitoare:
- defrisari ;
- curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni ;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal ;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime ;
- demolarea constructiilor existente .
Toate rambleele vor fi compactate , realizandu-se gradul de compactare Proctor prescris in
STAS 2914 in functie de felul pamantului , tipul de imbracaminte permanenta sau semipermanenta
si a zonelor din terasamente la care se prescrie gradul de compactare
Taluzurile rambleelor depind de natura terenului pe care va fi asezat rambleul , de inaltimea
maxima a rambleului si de natura materialului din rambleu .
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturi organice , maluri , namoluri , pamanturi turboase si
vegetale , precum si pamanturi cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa .
Nu se introduc in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde , frunzis , radacini , crengi , etc.) .
4. CONTROLUL EXECUTIEI
4.1. Tolerante de executie
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si a taluzurilor sub lata de 3m :

- profil platforma cu strat de forma ± 3 cm
- profil platforma fara strat de forma ± 5 cm
- taluz neprotejat ± 10 cm
In ceea ce priveste latimea platformei si cotele de executie , abaterile limita sunt :
- la latimea platformei : ± 0,05 m fata de ax
± 0,10 m la latimea intreaga
- cotele proiectului : ± 0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului .
2
4.2. Controlul calitatii lucrari
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta din :

• verificarea trasarii axei si amprizei drumului ;
• verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
• verificarea calitatii si starii pamantului utilizat ;
• controlul grosimii straturilor asternute ;
• controlul compactarii terasamentelor ;
• controlul capacitatii portante .
Deformabilitatea terenului de fundatie se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie conform CD 31 .
Valoarea admisibila a deformatiei elastice in 1/100 mm sub sarcina osiei etalon de 91KN
este :
- nisip prafos , nisip argilos ------------------------------------------------------- 350 sutimi de
milimetru
- praf nisipos , praf argilos nisipos , praf argilos--------------------------------400 sutimi de
milimetru
- argila prafoasa , argila nisipoasa , argila prafoasa nisipoasa , argila -------450 sutimi de
milimetru
La sfarsitul lucrarilor de terasamente se vor intocmi :
- proces-verbal pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse , care va contine si modificarile
introduse fata de proiect ;
- proces-verbal de receptie calitativa pentru terenul de fundare ;
- proces-verbal de faza determinanta daca este cazul ;
4.3. Controlul compactarii
In timpul executiei terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza :
Denumirea incercarii Frecventa minimala a Observatii

incercarilor
Incercarea Proctor 1 la 5000mc Pentru fieecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa 1 la 250 m de platforma
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 m de platforma
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a realiza gradul de compactare Proctor Normal
prevazut in STAS 2914 , conform tabel :
Zonele de terasamente (la care se Pamanturi
prescrie gradul de compactare) Necoezive Coezive
Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural
sub un rambleu , cu inaltimea :
h≤ 2.00 m 100 95 97 93
h > 2.00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleurilor , la adan-
cimea sub patul drumului :
h≤ 0.50 m 100 100 100 100
0.50 < h ≤ 2.00 m 100 97 97 94
h > 2.00 m 95 92 92 90
3
c.In debleuri , pe adamcimea de 30 100 100 100 100
cm sub patul drumului
5. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze , preliminare , finale )
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Regional in Constructii
Sud – Muntenia , Inspectoratul Judetean in Constructii Prahova .
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa ,
desenata , in caietul de sarcini sau dispozitii de santier , pentru o anumita etapa , sunt terminate si
se cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale
de lucrari ce devin ascunse , procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .
Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calitativa ,
adica :
a) documente – furnizori ( dupa caz ) :
- certificate de calitate ;
- declaratie de conformitate ;
- buletine de analiza ;
- dosar al produsului ;
- agrement tehnic .
b) documente – executie ( dupa caz ) :
- ordin de incepere a lucrarilor ;
- proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativa ;
- proces-verbal de faza determinanta daca este cazul .
Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin
decizia investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii .
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face in conditiile
prezentului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a eventualelor probleme specificate de
comise la terminarea lucrarilor in procesul verbal .
6. REFERINTE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos si

normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini .
Ordin comun MT nr. 411 si MI / 1112 / 2000 publicat in MO 397 / 24 . 08 . 2000

Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului .
Legea 319 / 2006
Legea securitatii si sanatatii in munca .
Norme generale de protectia muncii .
Norme de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor .
Ordin MI nr. 775 / 1998
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere .
Ordin AND nr. 116 / 1999
Instructiuni propii de securitatea muncii pentru lucrarile de intretinere ,
4
reparare si exploatare a drumurilor si podurilor .
M.O. 138 bis / 1998
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum – mediu
Inconjurator .
CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide .
SR EN 1008 : 2003 Apa pentru prepararea betoanelor . Specificatii pentru prelevarea ,
incercarea si evaluarea aptitudiniii de utilizare a apei , inclusive a apelor
recuperate din procese tehnologice ale industriei de betoane , ca apa de
preparare pentru beton ;
SR EN ISO 14688 – 1 : 2004 Teren de fundare . Clasificarea si identificarea
pamanturilor .
STAS 1242/2 – 83 Teren de fundare . Cercetari geologico-tehnice,si geotehnice
specifice
traseelor de cai ferate,drumuri si autostrazi .
STAS 1242/3 – 87 Teren de fundare . Cercetari prin sondaje deschise .
STAS 1242/4 – 85 Teren de fundare . Cercetari geotehnice prin foraje executate in
pamanturi .
STAS 1242/7 – 84 Teren de fundare . Cercetarea terenului prin penetrare statica .
STAS 1709/1 – 90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri .
Actiunea de inghet in complexul rutier . Prescriptii de calcul .
Prevenirea remedierea degradarilor din inghet-dezghet .
Prescriptii tehnice .
Determinare sensibilitati la inghet a pamantului de fundatie .
Metoda de determinare .
STAS 1913/1 – 82 Teren de fundare . Determinarea umiditatii .
STAS 1913/3 – 76 Teren de fundare . Determinarea densitatii pamantului .
STAS 1913/4 – 86 Teren de fundare . Determinarea limitelor de plasticitate .
STAS 1913/5 – 85 Teren de fundare . Determinarea granulozitatii .
STAS 1913/6 – 76 Teren de fundare . Determinarea permiabilitatii in laborator .
STAS 1913/13 – 83 Teren de fundare . Determinarea caracteristicilor de compactare .
Incerarea Proctor .
STAS 1913/15 – 75 Teren de fundare . Determinarea greutatii volumice pe teren .
STAS 2914 – 84 Lucrari de drumuri . Terasamente . Conditii tehnice de calitate .
STAS 2914/4 – 89 Lucrari de drumuri si c.f. Determinarea modulului de deformatie
liniara .
STAS 6054 – 77 Teren de fundare . Adancimi maxime de inghet . Zonarea
teritoriului Romaniei .
STAS 6400-84 Straturi de forma si de fundatie . Conditii tehnice de calitate .
STAS 8942/1 – 89 Teren de fundare . Determinarea compresibilitatii pamanturilor
prin incercarea cu edometru .
STAS 8942/3 – 90 Teren de fundare . Determinarea modulului de deformatie liniara
prin incercari pe teren cu placa .
5
CAPITOLUL B – FUNDATIE DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC
OPTIMAL
1 . DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie de

balast si / sau balast amestec optimal pentru structuri rutiere ale drumurilor publice .
Strat inferior de fundatie in alcatuirea sistemelor rutiere pentru drumuri de clasa tehnica
I…V .
2 . MATERIALE FOLOSITE
2.1. Agregate naturale ( balast ) sau balast amestec optimal
Trebuie sa aiba granula maxima de 63 mm si trebuie sa provina din roci stabile ,

nealterabile la aer , apa sau inghet-dezghet , nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile ( bulgari
de pamant , carbune , lemn , resturi vegetele ) sau elemente alterate .
2.2. Apa
Apa necesara compactarii fundatiei de balast sau balast amestec optimal poate sa provina
din reteaua publica sau alte surse , dar in acest caz din urma nu trebuie sa contina nici un fel de
particole in suspensie (nu trebuie sa fie murdara sau sa contina materii organice) .
3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR
• Se asterne si se niveleaza balastul in straturi de maxim 15 cm ( inainte de compactare ) .

Grosimea balastului inainte de compactare poate depasi 15 cm in cazul unor utilaje de
compactare ale caror caracteristici tehnice indica grosimi de compactare mai mari de 15 cm . In
acest caz grosimea de asternere a materialului se stabileste pe santier , inainte de inceperea
executiei ;
• Se adauga prin stropire , cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare , determinata prin incercarea Proctor modificata , conform STAS 1913 / 13 - 83 ;
• Se compacteaza cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede usoare ( 6 - 8 t ) si apoi cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare (10 -14 t ) . Stratul de fundatie din balast trebuie
compactat pana la realizarea gradului de compactare 95 - 98 % Proctor modificat pentru
drumurile din clasele tehnice IV – V.
4. VERIFICAREA CALITATII
4.1. Verificarea calitatii materialelor inainte de asternere
Caracteristicile calitative balastului sau balastului amestec optimal conform tabel 1.
Conditii de admisibilitate Metode de

Amestec Fundatii Completarea verificare
Caracteristici optimal rutiere sistemului rutier conform
la inghet-dezghet
- strat de forma -
Sort 0-63 0-63 0-63
6
Continut de fractiuni % STAS 1913/5
Sub 0.02 mm max.3 max.3 max.3
Sub 0.2 mm 4-10 3-18 3-33
0 – 1 mm 12-22 4-18 4-53
0 – 4 mm 26-38 16-57 16-72
0 – 8 mm 35-50 25-70 25-80
0 – 16 mm 48-65 37-82 37-86 STAS 4606
0 – 25 mm 60-75 50-92 50-90
0 – 50 mm 82-92 80-98 80-98
0 – 63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform tabel
Coeficient de neuniformitate (Um) minim 15 15
Echivalentul de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS 730
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % 50 50 50
max.
Limitele de granulozitate ale balastului amestec optimal conform tabel 2.

Domeniul de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de …..in mm
granulozitate 0.02 0.2 1 4 8 25 63
0 - 63 Inferioara 0 4 12 28 35 60 100
Superioara 3 10 22 38 50 75 100
Limitele de granulozitate ale balastului pentru fundatii rutiere conform tabel 3.
granulozitate 0.02 0.2 1 4 8 25 63
0 - 63 Inferioara 1 4 4 18 25 50 100
Superioara 3 18 38 57 70 90 100
Limitele de granulozitate ale balastului pentru completarea sistemului rutier la

inghet-dezghet - strat de forma -conform tabel 3.
granulozitate 0.02 0.2 1 4 8 25 63
0 - 63 Inferioara 2 18 38 57 70 90 100
Superioara 3 33 54 72 80 90 100
4.2. Verificarea elementelor geometrice dupa executie
Grosimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect .

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm .
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect .
Abaterea limita poate fi de maximum ± 5 cm .
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect .
Denivelarile in profil transversal sunt cu ± 0.5 cm diferit fata de cele admise pentru
imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta .
Declivitatile in profil longitudinal se verifica in axul drumului si trebuie sa fie conform
proiectului .
Abaterea limita poate fi in profil longitudinal de ± 10 mm .
4.3. Verificarea compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal
7
In timpul executiei stratului de balast sau balast amestec optimal se vor face incercarile si
determinarile din tabelul 4
Nr. Determinarea , procedeul de verificare Frecvente minime la locul de punere Metoda de

crt sau caracteristica , care se verifica in opera verificare
conform
1 Incercarea Proctor modificata STAS 1913/13
2 Determinarea umiditatii de compactare Zilnic , dar cel putin untest la fiecare STAS 4606
si corelatia umiditatii 250 m de banda de circulatie
3 Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafata de
compactat 2000 mp de strat
4 Verificarea realizarii intensitatii de Zilnic
compactare Q /S
5 Determinarea gradului de compactare Zilnic in minium : STAS 1913/15
prin determinarea greutatii volumetrice 3 puncte suprafate < 2000mp de strat STAS 12288
in stare uscata 5 puncte suprafate > 2000mp de strat
6 Determinarea capacitatii portante la In cate 2 puncte situate in profiluri Normativ
nivelul superior al stratului de fundatie transversale la distante de 10 m unul CD 31
de altul pentru fiecare banda cu
latimea de 7.50 m
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile
deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile din tabel 5
Grosimea stratului Valorile deflexiunilor admisibile

de fundatie din Stratul suport al terasamentelor alcatuit din :
balast sau balast Strat de forma Pamanturi de tipul ( conform STAS 1243 ) :
amestec optimal conform Nisip prafos Praf nisipos Argila
h (cm) STAS 12253 Nisip argilos Praf argilos Argila nisipoasa
Praf Argila prafoasa
Deflexiuni , in sutimi de mm
10 185 323 371 411
15 163 284 322 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 100 190 219 245
40 101 176 204 222
45 95 165 190 213
50 89 156 179 204
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa ,
desenata , in caietul de sarcini sau dispozitii de santier , pentru o anumita etapa , sunt terminate si
adica :
c) documente – furnizori ( dupa caz ) :
8
- agrement tehnic .
d) documente – executie ( dupa caz ) :
- proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces-verbal de faza determinanta daca este cazul .
6. REFERINTE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos si


Legea 319 / 2006
Ordin MI nr. 775 / 1998
M.O. 138 bis / 1998
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum – mediu inconjurator
AND 589-2004 caiet de sarcini 5 . Fundatii din balast si / sau balast amestec optimal
CD 148-2003 Ghid privind tehnologia de executie a straturilor din balast
CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide .
incercarea si evaluarea aptitudiniii de utilizare a apei , inclusive a apelor recuperate din
procese tehnologice ale industriei de betoane , ca apa de preparare pentru beton .
STAS 12253-84 Lucrari de drumuri . Strat de forma . Conditii tehnice generale de calitate .
STAS 12288-85 Lucrari de drumuri . Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip .
SR EN 12620 Agregate pentru beton ;
SR EN 13242 + A1 : 2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare
în lucrări de inginerie civilă şi în construcţia de drumuri ;
SR EN 13450-2003 Agregate naturale pentru lucrari c.f. si drumuri . Metode de incercare .
9
STAS 1913/1 – 82 Teren de fundare . Determinarea umiditatii .
STAS 1913/5 – 85 Teren de fundare . Determinarea granulozitatii .
STAS 1913/13 – 83 Teren de fundare . Determinarea caracteristicilor de compactare .
Incercarea Proctor .
STAS 1913/15 – 75 Teren de fundare . Determinarea greutatii volumice pe teren .
STAS 4606 – 80 Agregate naturale grele pt. mortare si betoane cu lianti minerali .
Metode de incercare .
STAS 6400-84 Straturi de forma si de fundatie . Conditii tehnice de calitate .
CAPITOL C – AMENAJAREA SANTURILOR , RIGOLELOR SI

CASIURILOR
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia dispozitivelor de scurgere si

evacuare a apelor de suprafata si anume :
• rigole la marginea platformei , cu :
- sectiune neprotejata ;
- sectiunea partial protejata ;
- sectiunea pavata cu pereu din piatra sau placi prefabricate din beton simplu ;
- sectiunea betonata ( in interiorul sau in afara acostamentului ) .
• rigole de acostament , cu :
- sectiunea pavata cu pereu din piatra sau placa prefabricata din beton simplu ;
- cu placuta carosabila din beton armat .
• santuri la marginea platformei , cu :
- sectiunea neprotejata ;
- sectiunea partial protejata ;
- sectiunea pavata cu pereu din piatra sau placi prefabricate din beton simplu .
• santuri de garda , in cazul profilelor in :
- rambleu ;
- mixt ;
- debleu ;
• casiuri de descarcare a rigolei de acostament la ramblee ;
si cuprinde conditiile tehnice privind calitatea materialelor puse in opera , precum si tehnologia de
executie a acestora .
Santurile sau rigolele vor avea panta longitudinala minima de :
- 0,25 % in teren natural ;
- 0,10 % in cazul santurilor si rigolelor protejate .
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisibila pentru evitarea eroziunii pamantului , date in tabelul de mai jos :
Denumirea principalelor tipuri de Panta maxima admisibila ,

pamanturi %
Pamanturi coezive cu compresibilitate 0,5
mare
Pamanturi coezive cu compresibilitate
redusa : 1
10
- nisipuri prafoase si argiloase 2
- prafuri argiloase nisipoase 3
- argile prafoase si nisipoase
Pamanturi necoezive grosiere :
- pietris ( 2 – 20 mm ) 3
- bolovanis ( 2 0– 200 mm ) 4
- blocuri ( peste 200 mm ) 5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie
si fina :
- nisip fainos si fin ( 0,05 – 0,25 mm ) 0,5
- nisip mijlociu mare ( 0,25 – 2,00 mm ) 1
- nisip cu pietris 2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul de mai jos :
Tipul protejarii santului , rigolei sau casiului Panta maxima

admisibila , %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de
maxim 5 cm grosime , beton fiind :
- clasa C 25/30 12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de
ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa 15
C 25/30 pe pat de beton
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra

bruta cu mortar de ciment sau din elemente 67
prefabricate cu amenajare corespunzatoare la
piciorul taluzului
Pentru valori mai mari decat cele din tabel santurile sau rigolele se vor executa in trepte .
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii :
• la ramblee cu inaltimea 3,0…5,0 m , in cazul curbelor convertite sau suprainaltate ;
• la ramblee peste 5.00 m .
Santurile de garda se vor amplasa la distanta minima , de :

- 5.0 m de muchia taluzului debleului ;
- 1.50 m – 2.00 m de piciorul rambleului .
Santurile de garda trebuie sa fie pereate , indiferent de panta .
2.1. Cimentul
Pentru prepararea betoanelor si mortarelor specificate in proiectul de executie se va utiliza

cimentul , care corespunde conditiilor de calitate prevazute in CP 012/1 - 2007 si NE 012 – 2/2010
Tipul de ciment se alege in functie de :
- clasa betonului si mortarului;
- viteza de dezvoltare a rezistentei ;
11
- conditiile de executie si tehnologia aplicata ;
- conditiile de expunere a constructiei in functie de mediu .
2.2. Agregate
2.2.1. Agregate naturale :

- balast pentru betoane sort 0 – 31 sau 0 – 71;
- nisip natural sort 0 – 4 ;
- pietris sort 4 – 8 ; 8 – 16 ; 16 – 25 .
2..2.2. Agregate concasate :
- nisip de concasaj sort 0 – 4 ;
- pietris concasat sort 4 – 8 ; 8 –16 ; 8 –25 ; 16 –25 ;
- savura sort 16 – 25 ;
- split sort 0 – 8 ;
- piatra sparta sort 25 – 40 ;
Compozitia granulometrica ale agregatelor pentru prepararea betoanelor va fi
conform
SR EN 933 – 1 pe site SR ISO 3310 .
2.3. Apa
Apa poate sa provina din reteaua publica sau alte surse , dar in acest caz din urma nu trebuie
sa contina nici un fel de particole in suspensie (nu trebuie sa fie murdara sau sa contina materii
organice) .
2.4. Armatura
Plase sudate sau bare din otel beton de tip PC 52 sau OB 37 .
2.5. Cofraje
Cofrajele sunt de inventar executate industrial sau confectionate pe loc .
2.6. Betoane
Clasa betonului se va stabili de proiectant in functie de conditiile de lucru si de sarcinile la

care este supus .
2.7. Elemente prefabricate
Elementele prefabricate din beton sau beton armat care se folosesc la executia santurilor ,
rigolelor si casiurilor :
• element fund sant prefabricat din beton simplu ;
• placa prefabricata pentru pereerea santului sau acostamentului ;
• element fund rigola prefabricata din beton simplu ;
• placa prefabricata pentru pereerea rigolei sau acostamentului .
• placute carosabile din beton armat pentru acoperirea rigolei , amplasata in interiorul
acostamentului ;
12
• rigola prefabricata din beton simplu pentru acostament ;
• element prefabricat din beton simplu pentru casiuri pe taluzuri .
2.8. Piatra
- bolovani de rau ( lungime, latime 80 –140 mm ; inaltime 120 – 160 mm )

- piatra bruta negeliva pentru pereuri : inaltimea 140 – 180 mm
lungimea egala sau mai mare ca inaltimea ;
latimea 80 – 150 mm ;
3 . TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Executia comporta urmatoarele operatii :

* pichetarea lucrarilor ;
* executia sapaturilor ;
* executia santurilor , rigolelor si casiurilor :
- din beton turnat pe loc ;
- din elemente prefabricate ;
- din pereuri uscate din piatra bruta ;
- din pereuri uscate din piatra bruta rostuite cu mortar de ciment ;
- din pereuri in mortar de ciment ;
- din pereuri de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton .
3.1. Pichetarea lucrarilor
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor

lucrarilor , in functie de natura acestora , legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor .
Pichetarea lucrarilor se face pe baza planurilor de executie .
3.2. Executia sapaturii
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei , pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului , inaltimea si inclinarea taluzurilor )
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau muchia taluzului in cazul
santurilor de garda .
Pamantul rezultat din sapatura va fi aruncat lateral sau evacuat si transportat in depozit .
La terminarea lucrarilor de sapaturi se va verifica , in raport cu prevederile proiectului :
• pozitia in plan ;
• dimensiunile .
Se vor intocmi procese verbale privind natura terenului de fundare si cota atinsa , care se
trec in “ registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ” .
3.3. Executia santurilor , rigolelor si casiurilor
3.3.1. Din beton turnat pe loc
Dupa receptionarea lucrarilor de sapaturi peste terenul bine nivelat se asterne un strat de
nisip grauntos si aspru , in grosime de 5 cm dupa pilonare .
13
Peste stratul de nisip pilonat se toarna direct stratul de beton de ciment de clasa C 25/30 , in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane alternative de 1,50 m lungime , cu rosturi de 2,0 cm .
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza s-a terminat prin stropire cu apa , atat cat este nevoie ,
in functie de conditiile atmosferice .
Betoanele se pot prepara in instalatii necentralizate sau centralizate .
Compozitia betonului se va stabili pe baza de incercari preliminare folosindu-se materialele
aprovizionate .
La stabilirea retetei pentru betoanele preparate in instalatii necentralizate se va tine seama
de capacitatea si tipul betonierei , de umiditatea agregatelor , iar pe timp friguros se va tine seama
de temperature materialelor componente si a betonului . Dozarea materialelor folosite pentru
prepararea betoanelor se face in greutate .
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate .
In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton .
Betonul turnat se va vibra cu mijloace mecanice de vibrare .
Betonul trebuie sa respecte conditiile prevazute in CP 012/1 - 2007 si NE 012 – 2/2010
privind prepararea , transportul si punerea in opera .
Rosturile se vor umple cu mortar de ciment M 100 , avand un dozaj de ciment de 400 kg la
mc de nisip .
3.3.2. Din elemente prefabricate
Dupa receptionarea lucrarilor de sapaturi peste terenul bine nivelat se vor monta elementele
prefabricate , astfel :
- pe un strat de nisip grauntos si aspru , in grosime de 5 cm dupa pilonare daca panta santului
este mai mica de 12 % ;
- daca panta santului depaseste 12 % peste stratul de nisip se va turna si un strat de beton
simplu .
Elementele prefabricate din beton sau beton armat vor fi confectionate din beton de ciment
de clasa minima C 25/30 .
Forma si dimensiunile elementele prefabricate vor fi conform prevederilor din proiectul de
executie .
Dupa montarea elementelor prefabricate rosturile se vor umple cu mortar de ciment M 100 ,
avand un dozaj de ciment de 400 kg la mc de nisip .
3.3.3. Din pereuri uscate din piatra bruta
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat , in grosime initiala de 8 cm ,
de aceeasi calitate , in care se aseaza piatra bruta sau bolovani .
Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat batandu-se deasupra si lateral cu
ciocanul astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine .
Pietrele se aseaza cu rosturile tesute .
Pentru a asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat
penrtu asezarea pietrelor .
Se asterne apoi un strat de nisip de 1,0 – 1,5 cm grosime ,pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana la refuz , dupa care se bat din nou cu maiul pana la
refuz .
14
3.3.4. Din pereuri uscate din piatra bruta rostuite cu mortar de ciment
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat , in grosime initiala de 8 cm ,
de aceeasi calitate , in care se aseaza piatra bruta sau bolovani .
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat batandu-se deasupra si lateral cu
ciocanul astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine .
Pietrele se aseaza cu rosturile tesute .
Pentru a asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat
penrtu asezarea pietrelor .
Umplerea rosturilor cu mortar de ciment M 100 , dupa care se piloneaza pana la refuz
inainte de inceperea prizei mortarului .
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile .
3.3.5. Din pereuri in mortar de ciment
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 , in
care se implanta pietrele sau bolovani si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile .
Se continua apoi umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei
prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria .
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile .
3.3.6. Din pereuri de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton
Dupa receptionarea lucrarilor de sapaturi peste terenul bine nivelat se va realiza un pereu
zidit, rostuit cu mortar de ciment , pe un strat de nisip grauntos si aspru , in grosime de 5 cm dupa
pilonare , daca panta santului este cuprinsa intre 5 % si 15 % .
Peste stratul de nisip pilonat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul
de executie din beton de ciment de clasa C 25 / 30 .
Se implanta pietrele sau bolovani in stratul de beton pana sa inceapa priza betonului .
Pietrele sau bolovani se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a
rosturilor si o refulare a betonului la suprafata prin toate rosturile .
Se continua apoi umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei
prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria .
4.1. Verificarea materialelor - incercari preliminare si inainte de utilizare a

materialelor
Materialul Incercari sau Metode conform Frecventa incercarilor

caracteristici care se
verifica Incercarea de Incercare inainte de
informare utilizare
Ciment Examinarea datelor din - La fiecare lot -
certificatul de calitate aprovizionat
15
Constanta de volum SR EN 196 - 3 : + O determinare la -
A1 : 2009 fiecare lot
aprovizionatnu mai
Timpul de priza SR EN 196 - 3 : + -
putin de 100 t pe o
A1 : 2009
proba medie
Rezistente mecanice la 2 SR EN 196 - 1 : O proba la 100 t sau -
(7) zile 2006 la fiecare siloz la care
Rezistente mecanice la s-a depozitat lotul
28 zile aprovizionat
Starea de conservare SR EN 196 - 1 : - Doua determinari pe
numai daca s-a depasit 2006 siloz sus si jos
termenul de depozitare
sau au intervenit factorii
de alterare
Agregate Examinarea datelor din - La fiecare lot -
certificatul de calitate aprovizionat
Partea levigabila SR EN 12620 - O determinare pe lot
SR EN 13043 de 100 m³
Humus STAS 4606 La schimbare sursei -
Corpuri straine , argila STAS 4606 - O determinare pe lot
in bucati , argila de 100 m³
aderenta , continut de
carburanti , mica
Granulozitatea sorturilor SR EN 933 – 1 : O proba la maxim -
2012 500 mc pentru fiecare
sort si sursa
Echivalentul de nisip SR EN 933 - 8 : O determinare pentru O determinare pe lot
2012 fiecare sursa de 50 m³
Rezistenta la uzura cu SR EN 933 – 3 : O proba la maxim -
masina tip Los Angeles 2012 500 mc pentru fiecare
sort si sursa
Piatra bruta Examinarea datelor din - La fiecare lot -
pentru pereuri si certificatul de calitate aprovizionat
zidarii de piatra Rezistenta la SR EN 1926 : 2007 - O incercareepe
compresiune a rocii pe fiecare lot de 100 m³
epruvete in stare uscata
Rezistenta la inghet - SR EN 12371 : 2010 - O incercareepe
dezghet fiecare lot de 100 m³
Bolovani pentru Examinarea datelor din - La fiecare lot -
pereuri si zidarii certificatul de calitate aprovizionat
Rezistenta la sfaramare SR EN 933 - 5 : - O incercareepe
prin compresiune 2001 fiecare lot de 100 m³
+ A1 : 2005
Rezistenta la uzura cu SR EN 933 - 5 : - O incercareepe
masina Deval 2001 fiecare lot de 100 m³
+ A1 : 2005
Apa Analiza chimica SR EN 1008:2003 Pentru apa potabila Ori de cate ori se
nu este cazul . pentru schimba sursa sau
apa care nu provine cand apar conditii de
din reteaua publica poluare
potabila o analiza
pentru fiecare sursa
Otel beton Examinarea datelor din - La fiecare cantitate -
certificatul de calitate aprovizionata
Incercarea de informare cuprinde studii de compozitie a betoanelor si mortarelor , precum si

incercari de studii efectuate inainte inceperii fabricarii .
Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel intarit :

16
- realizarea vibrarii betonului ;
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5° C ;
- calitatea betonului proaspat – prin recoltari de probe ;
- lucrabilitatea betonului ;
- la statia de betoane se ia o proba pe schimb si tip de beton ;
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei
efectuate asupra rezultatelor incercarii , probelor de verificare a clasei si a interpretarilor
rezultatelor incercarilor nedistructive sau pe carote ;
- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si
calitatea cimentului .
4.2. Incercari si controale :
Se fac urmatoarele incercari :
A. incercari preliminare de informare

B. incercari de control de calitate
C. incercari de control de receptie
Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria Frecventa

de control
A B C
Betoane > C 8 / 10 - studiul compozitiei * * Pe parti de
- incercari la compresiune * * * lucrare
- incercar la intindere * * *
Cofraje - controlul dimensiunilor de amplasare si * Inainte betonarii
solidaritate fiecarui element
Armatura - controlul pozitiei armaturilor * Inainte betonarii
fiecarui element
Lucrari executate din beton sau - controlul dimensiunilor si incadrarii in * La fiecare lucrare
zidarie din piatra bruta sau toleranta *
bolovani - controlul corectarii finisarii a fetei vazute
Lucrari de amenajare a santurilor , - amplasamentul lucrarii * * La fiecare lucrare
rigolelor si casiurilor - dimensiunile si calitatea lucrarilor * *
- profilul longitudinal , sectiunea si grosimea * *
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentetia scrisa ,
desenata , in caietul de sarcini sau dispozitii de santier pentru o anumita etapa sunt terminate si se
cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale de
lucrari ce devin ascunse , procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .
adica:
17
- agrement tehnic .
documente – executie ( dupa caz ) :
- proces verbal de predare – primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
6 . REFERINTE
La executarea lucrarilor de amenajarea santurilor , rigolelor si casiurilor se vor respecta

prevederile din standardele de mai jos si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si
nu contravin prezentului caiet de sarcini .

Legea 319 / 2006
Ordin MI nr. 775 / 1998
M.O. 138 bis / 1998
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum – mediu inconjurator
AND 589-2004 Caiet de sarcini 4 . Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata .
C 16 - 84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrasrilor de constructii si a instalatiilor
aferente .
C 56 - 85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente .
CP 12 / 1 – 2007 Cod de practica pentru producerea betonului .
NE 012 / 2 – 2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton , beton armat si
precomprimat . Partea 2 . Executarea lucrarilor din beton .
SR EN 196 - 1 : 2006 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 1 : Determinarea rezistentelor
mecanice .
SR EN 196 - 2 : 2006 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 2 : Analiza chimica a
cimenturilor .
SR EN 196 - 3 + A1 : 2009 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 3 : Determinarea timpului
de
priza si a stabilitatii .
18
SR EN 196 - 6 : 2010 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 6 : Determinarea finetii .
SR EN 196 - 7 : 2008 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 7 : Metode de prelevarea si
pregatirea probelor de ciment .
SR EN 197 – 1 : 2007 Ciment . Partea 1 : Compozitie , specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale .
SR EN 933 – 2 : 2002 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor .
Partea 2 . Analiza granulometrica , site de control , dimensiuni nominale ale ochiurilor .
SR EN 933 – 5 : 2001 / A1 : 2005 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor . Partea 5 . Determinarea procentului de suprafete concasate si sfaramate .
incercarea si evaluarea aptitudiniii de utilizare a apei , inclusive a apelor
recuperate din procese tehnologice ale industriei de betoane , ca apa de preparare
pentru beton .
SR EN 1097 – 1 : 2011 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor . Partea 1 : Determinarea rezistentei la uzura .
SR EN 12350 – 2 : 2009 Incercare pe beton proaspat . Partea 2 . Incercarea de tasare .
SR EN 12350 – 4 : 2009 Incercare pe beton proaspat . Partea 4 . Grad de compactare .
SR EN 12350 – 5 : 2009 Incercare pe beton proaspat . Partea 5 . Incercarea de raspandire .
SR EN 12350 – 6 : 2009 Incercare pe beton proaspat . Partea 6 . Densitatea .
SR EN 12371 : 2010 Metode de incercare a pietrei naturale . Determinare rezistentei la inghet .
SR EN 12390 – 3 : 2009 / AC : 2011 Incercare pe beton intarit . Partea 3 .Rezistenta la
compresiune a epruvetelor .
SR EN 12390 – 6 : 2002 Incercare pe beton intarit . Partea 6 . Determinarea rezistentelor
mecanice.
SR EN 12620 + A1 : 2008 Agregate pentru beton .
SR EN 1926 : 2007 Metode de incercare a pietrei naturale . Determinarea rezistentei la
compresiune uniaxiala .
SR EN 13242 + A1 : 2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
lucrări de inginerie civilă şi în construcţia de drumuri ;
STAS 438 / 1 – 89 Otel laminat la cald . Marci . Conditii tehnice de calitate .
STAS 1848 / 4 : 1995 Siguranta circulatiei . Semafoare pentru dirijarea circulatiei . Conditii
tehnice de calitate .
STAS 1848 / 5 - 82 Siguranta circulatiei . Indicatoare luminoase pentru circulatie . Conditii
STAS 4606 – 80 Agregate naturale grele pt. mortare si betoane cu lianti minerali . Metode de
incercare .
STAS 6200 / 17 – 91 Pietre naturale pentru constructii . Determinarea comportarii la actiunea
agentilor atmosferici .
STAS 6400 – 84 Lucrari de drumuri . Straturi de baza si de fundatie . Conditii tehnice de calitate .
STAS 10796 / 1 – 77 Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor , rigole , santuri si
casiuri . Prescriptii generale de proiectere .
casiuri . Prescriptii de proiectere si executie .
19
CAPITOLUL D – RIGOLE CAROSABILE
Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia şi recepţia rigolelor carosabile executate din
beton armat şi cuprinde condiţiile tehnice privind calitatea materialelor puse în opera , precum şi
tehnologia de execuţie a acestora .
Rigolele carosabile se vor executa în baza planşelor din proiect verificate şi ştampilate de
verificator , cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini şi a standardelor şi normativelor
în vigoare.
2.1. Agregate naturale :
Agregate folosite la prepararea betoanelor :

- balast pentru betoane sort 0 – 31 sau 0 – 71;
- nisip natural sort 0 – 4 ;
- pietriş sort 4 – 8 ; 8 – 16 ; 16 – 25 .
2.2. Ciment
Pentru prepararea betoanelor specificate în proiectul de execuţie se va utiliza cimentul , care

corespunde condiţiilor de calitate prevăzute în CP 012/1 - 2007 si NE 012 – 2/2010 .
Tipul de ciment se alege in funcţie de :
- clasa betonului ;
- viteza de dezvoltare a rezistenţei ;
- condiţiile de execuţie şi tehnologia aplicată ;
- condiţiile de expunere a construcţiei în functie de mediu .
2.3. Apa
Apa să provina din reţeaua publică sau alte surse , dar în acest caz din urmă nu trebuie să
conţină nici un fel de particole în suspensie (nu trebuie să fie murdară sau să conţină materii
organice) .
Apa trebuie să respecte condiţiile impuse de SR EN 1008:2003 .
2.4. Armături
Armătura va corespunde caracteristicilor stabilite prin STAS 438 /1 – 1989 /

A91 : 2007 / C91 : 2009 .
Conform proiectului de execuţie .
2.6. Aditivi
20
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţii ≤ 5 % substanţă uscata
faţă de masa cimentului în scopul imbunătăţirii / modificări proprietăţilor betonului în stare
proaspată sau întărită .
3 . TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE
Execuţia comportă următoarele operaţii :

* execuţia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturilor ;
* turnarea betonului în stratul de nivelare ;
* montarea armăturii în fundaţie ;
* turnarea betonului în fundaţie ;
* montara armăturii în elevaţie ;
* montarea cofrajelor ;
* turnarea betonului în elevaţie ;
* confecţionarea şi montarea plăcuţelor carosabile .
3.4. Execuţia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturilor
Săpătura se va face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime , în ordinea stabilită prin

proiect .
Săpărea pământului - se execută manual , necesitând şi sprijinirea malurilor . Sprijinirile
pot fi din lemn sau metalice şi se execută odata cu săparea .
Când executarea săpăturilor implica dezvelirea unor reţele subterane existente ( apă , gaze ,
electrice , etc.) ce rămân în funcţiune , trebuie să fie luate măsuri pentru protejarea acestora
împotriva deteriorării .
La terminarea săpăturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare şi a
naturii terenului de fundare .
3.5. Execuţia armăturilor
Armăturile vor corespunde caracteristicilor stabilite prin STAS 438 /1 – 1989 /

A91 : 2007 / C91 : 2009 . Oţel laminat la cald . Mărci . Condiţii tehnice de calitate .
Domeniul de utilizare , dispoziţiile constructive şi modul de executare al acestor armături
vor corespunde îndrumărilor date în NE 012 – 2/2010 .
Livrarea oţelului beton se face în colaci sau bare şi trebuie să fie depozitat separat pe tipuri
şi diametre , evitându-se condiţiile care favorizează corodarea , murdărirea cu noroi sau reziduuri
petroliere a oţelului .
Executantul va verifica caracteristicile mecanice (rezistenţa la rupere şi numărul de indoiri
alternante) pentru fiecare colac în parte , iar pentru 10% din numărul colacilor se face si
determinarea limitei de curgere, alungirii relative la rupere şi a numărului de torsiuni la care se rupe
bara de oţel . Determinarea se face pe epruvete luate de la capetele colacilor .
Fasonarea barelor , confecţionarea şi montarea armăturilor se va face în strictă conformitate
cu prevederile proiectului .
Oţelul beton va fi îndreptat înainte de tăiere şi fasonare . Barele fasonate vor fi depozitate în
pachete etichetate , separate pe elemente de construcţie .
Armaturile din OB 37 se vor fasona cu ciocuri indoite la 180° cu raza interioara de minim
2,5 d si portiunea dreapta de minim 3 d , unde “d ” este diametrul armaturii ce se fasoneaza , iar
cele din PC 52 cu ciocuri drepte .
Se interzice fasonarea armăturilor sub – 10°C .
21
3.6. Execuţia cofrajelor
Cofrajele trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii :

- să asigure obţinerea formei , dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect ,
respectându-se înscrierea în abaterile minime prevăzute în prezent caiet de sarcini ;
- să fie etanşe , astfel încat să nu permită pierderea laptelui de ciment ;
- să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie ;
- să permită poziţionarea armăturilor din oţel beton şi acoperirea lor cu beton , astfel încât să
se poata asigura precizia prevăzută în proiect şi în prezentul caiet de sarcini ;
- să permită o compactare cât mai bună a betonului ;
- să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru a muncitorilor care execută turnarea
şi compactarea betonului , evitându-se circulaţia pe armături ;
- feţele în contact cu betonul să fie curate şi să nu prezinte defecte sau pete de rugină ;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton
cofrate sau componentele cofrajelor şi a susţinerilor ;
- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele ce se decofrează .
Se va da o atenţie deosebită la montarea şi pregătirea cofrajelor în vederea turnării betonului .
Cofrajele se pot confecţiona din :
˘ lemn sau produse pe baza de lemn ;
˘ metal ;
˘ produse pe baza de polimeri .
Montarea cofrajelor va cuprinde :
= trasarea poziţiei cofrajelor ;
= asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor de cofraj ;
= verificarea şi corectarea poziţiei panourilor ;
= încheierea , legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor .
3.7. Execuţia lucrarilor de betonare
Betoanele se pot prepara în instalaţii necentralizate sau centralizate .

Compoziţia betonului se stabilesţe de antreprenor în conformitate cu normativul NE 012 –
2/2010 pentru fiecare marca de beton din proiect , într-un laborator specializat şi atestat .
La stabilirea reţetei pentru betoanele preparate în instalaţii necentralizate se va ţine seama
de capacitatea şi tipul betonierei , de umiditatea agregatelor , iar pe timp friguros se va ţine seama
de temperaturile materialelor componente şi a betonului . Dozarea materialelor folosite pentru
prepararea betoanelor se face în greutate .
Transportul betonului cu tasare mai mare de 50 mm se face cu autobetonierele , iar a
betoanelor cu tasare mai mica de 50 mm cu autobasculanta cu benă amenajată corespunzator .
Temperatura amestecului Durata maximă de transport ( minute )

de beton , C° Cimenturi de clasă Cimenturi de clasă
32,5 ≥42,5
10°<T ≤ 30° 50 35
T < 10° 70 50
Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să aibă agregatele segregate .

În perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton .
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii :
22
• întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acestuia de investitor ;
• sunt realizate măsurile pregătitoare , sunt aprovizionate şi verificate materialele necesare şi sunt
în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare , în conformitate cu fişa tehnologică ;
• sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în privinţa tehnologiei de execuţie şi măsurile
privind securitatea muncii şi P. S. I. ;
• au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături , cofraje şi armături ;
• în cazul în care de la recepţionarea armăturii a trecut mai mult de 6 luni până la turnarea
betonului se va întocmi o comisie (beneficiar , executant , proiectant şi reprezentant I.J.C. )
care vor decide continuarea lucrărilor de betonare .
• suprafeţele de beton turnate anterior şi întărite sunt curaţate de pojghiţa de lapte de ciment , de
zonele necompactate , de zonele segregate sau rugoase ;
• sunt stabilite măsurile de continuare a betonării în cazul intervenirii unor situaţii accidentale ;
• în cazul fundaţiilor au fost luate măsuri de dirijare a apelor pluviale ;
• sunt asigurate condiţiile de recoltare a probelor de beton ;
• este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile
tehnice stabilite sau refuzate .
REGULULI GENERALE DE BETONARE :
• betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru ;

• betonul trebuie pus în opera în max. 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare ;
• cofrajele de lemn , betonul vechi sau zidăriile care vin în contact cu betonul proaspat , vor fi
udate cu apa cu 2 … 3 ore înainte de turnare şi imediat înainte de turnare ;
• descărcarea betonului din mijloacele de transport se face în bene , pompe , benzi transportoare
sau direct în lucrare ;
• este interzisă îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului prin adăugarea de apă , ci numai printr-un
aditiv superplastifiant ;
• înălţimea de cădere liberă a betonului :
3, 0 m în cazul lăţimii elementului de max. 1 m ;
1, 5 m în celelalte cazuri .
• betonarea elementelor cofrate pe înaltimii mai mari de 3 m se face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun având capătul inferior situat la 1, 5 m de zona ce se betonează ;
• betonul trebuie să fie răspândit în straturi de max. 50 cm înălţime şi turnarea stratului superior
înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior ;
• se vor lua măsuri pentru evitarea deformării şi deplasării armăturilor ;
• se va urmări înglobarea completă a armăturilor în beton , respectându-se grosimea stratului de
acoperire ;
• se va urmări comportarea cofrajelor şi susţinerilor şi menţinerea lor în poziţia iniţială ;
• circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine , astfel
rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii . Este interzisă circulaţia pe armături sau pe
betonul proaspăt ;
• betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru ;
• durata maximă a întreruperilor de betonare , fără a se lua măsuri speciale la reluarea turnării ,
nu trebuie să depaşească timpul de începere a prizei betonului . În practică durata este de 2 ore
la betoane preparate cu ciment cu adaos şi 1,5 ore la betoane preparate cu ciment fără adaos .
În timpul lucrărilor de betonare se va întocmi condica de betoane în care se vor consemna :
= bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;
= locul unde a fost pus în lucrare ;
= orele începerii şi terminării betonării ;
23
= probele de beton prelevate ;
= măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt ;
= evenimente intervenite (întreruperea turnarii , intemperii , etc.) ;
= temperatura mediului (în perioada de timp friguros) ;
= personalul care a supravegheat lucrarea de betonare .
COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare , care poate fi realizată prin următoarele
procedee :
• vibrare internă , se folosesc pervibratoarele ;
• vibrare externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj ;
• vibrarea de suprafată cu ajutorul vibratoarelor plăci sau a riglelor vibrante .
Durata de vibrare se situază între 5 si 30 sec . Distanţa dintre două puncte succesive de
vibrare este de maxim 1, 0 m . Grosimea stratului de beton supus vibrării nu va depăşi 3/4 din
lungimea capului vibrator , care trebuie să pătrundă 5 … 15 cm în stratul vibrat anterior .
Semnele exterioare după care se constată terminarea vibrării :
• betonul nu se mai tasează ;
• suprafaţa betonului devine orizontala şi usor lucioasă ;
• înceteaza apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului .
ROSTURI DE LUCRU
In măsura în care este posibil acestea se vor evita .

Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele reguli :
• la plăci şi pereţi vor fi perpendiculare pe suprafata lor ;
• suprafata rostului va fi bine curăţată , îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi
pojghiţa de lapte de ciment ;
• înaintea betonării betonul vechi trebuie uscat la suprafata şi lăsat să absoarbă apa dupa regula :
“ betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântata ” .
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Tratarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare , pentru a
preîntâmpina uscarea prematură a betonului datorită soarelui şi vântului , scurgerea pastei de
ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare) , temperaturilor scăzute sau îngheţului , eventuale
şocuri sau vibraţii , etc .
In acest scop se folosesc :
• menţinerea betonului în cofraje ;
• acoperirea cu materiale de protecţie (saltele alcătuite din rogojini dispuse între folii de
polietilena sau prelate , strat minim de 10 cm nisip umed , acoperirea cu prelate , etc.) ;
• stropirea periodică cu apă ;
• aplicarea de pelicule de protecţie .
•
DECOFRAREA
Decofrarea betoanelor se face după ce betonul a atins rezistenţa minimă .

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele reguli :
• desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către şeful punctului de lucru ;
24
• susţinerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii şi continuând
simetric către reazeme ;
• slabirea pieselor de descintrare (pene , vinciuri , etc.) se face treptat fără şocuri ;
• decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele
ce se decofrează , evitându - se ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor
si susţinerilor .
In termen de 24 ore de la decofrarea oricărei părţi de construcţie se va întocmi un proces
verbal între constructor , reprezentantul beneficiarului şi proiectant (dacă a solicitat să fie convocat)
, în care se vor consemna calitatea lucrărilor şi defectele constatate .
Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de această examinare .
4. VERIFICAREA CALITAŢII
4.1. Verificarea calitaţii materialelor
Agregatele ce se folosesc la prepararea betoanelor trebuie depozitate pe platforme betonate ,

compartimentate , având pante şi rigole de scurgerea apelor . Nu se admite depozitarea directă pe
pământ a agregatelor .
Controlul calitaţii agregatelor se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
a). la aprovizionare când :
- se verifică examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităţii emise de
furnizor şi/sau de producător ;
- se verifică conţinutul de impuritaţi (parte levigabilă , humus , argilă in bucăţi , argilă
aderentă , conţinut de cărbune şi mică)
- se verifică granulozitatea ;
- se verifică densitatea în grămadă , în stare afânată şi uscată .
b). înainte de utilizare când :
- se verifică conţinutul de impuritaţi (parte levigabilă , humus , argilă în bucăţi , argilă
aderentă , conţinut de cărbune şi mică) ;
- se verifică umiditatea .
Controlul calitaţii cimentului se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
- se verifică examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităţii sau a garanţiei
emise de furnizor şi/sau producător ;
- se verifică stabilitatea ;
- se verifică timpul de priză SR EN 196 - 3 + A1 : 2009 ;
- se verifică rezistenţa mecanică SR EN 196 – 1 : 2006 ;
- se prelevează probe care se păstrează minim 45 zile ;
- se verifică starea de conservare , numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au
intervenit factorii de alterare .
- se verifică durata de depozitare ;
Controlul calităţii otelului beton se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
- se verifică dimensiunile şi profilul secţiunii ;
- se verifică aspectul ;
25
- se verifică oţelul beton prin îndoire la rece pe dorn ;
- se verifică caracteristicile mecanice prin încercarea la tracţiune şi / sau la sudabilitate ( daca
sunt dubii cu privire la calitate ) .
După aceste operaţii se poate trece la fasonarea şi montarea armături.
Apa folosită la prepararea betoanelor poate proveni din reteaua publică sau altă sursa , dar
care trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice de calitate din SR EN 1008 : 2003 .
4.2. Verificarea execuţiei lucrării
4.2.1 Controlul şi recepţia lucrărilor de betonare
In staţiile de betoane se vor verifica sau determina :

pe betonul proaspăt :
• consistenţa betonului ;
• temperatura dacă este cerută ca o condiţie ;
• conţinutul de nisip 0…3 mm .
pe betonul întărit :
• rezistenţa la compresiune la 28 zile pe epruvete cilindrice sau cubice ;
• idem , la vârsta de 3 sau 7 zile pentru încercări orientative ;
• gradul de impermiabilizare sau gelivitate .
La locul de punere în opera a betonului se vor face următoarele determinări sau verificări :
a). betonul proaspăt :
• examinarea documentului de transport ;
• consistenţa ;
• temperatura dacă este cerută ca o condiţie tehnică .
b). betonul întărit :
• determinarea rezistenţei la compresiune pe epruvete cilindrice sau cubice pentru verificarea
rezistenţei pe faze ;
• idem , pt. verificarea clasei betonului ;
• determinarea gradului de impermeabilitate ;
• determinarea gradului de gelivitate .
4.2.2 Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare
Cofrajele vor fi verificate pe trei faze :

preliminar , controlându - se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile
de cofraj şi susţineri ;
în cursul execuţiei , verificându - se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de
fixare a elementelor ;
final , recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în “ registrul de procese
verbale pentru verificarea calitaţii lucrărilor ce devin ascunse ” .
In cazul în care cofrajele se închid , după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje şi armături .
Abaterile acceptate faţă de dimensiunile din proiect sunt date mai jos :
= lungime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 4 mm .
= lăţime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 3 mm .
4.2.3. Controlul şi recepţia lucrărilor de armare
26
A91 : 2007 / C91 : 2009 .
Domeniul de utilizare , dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi
vor corespunde îndrumărilor date în NE 012 – 2 / 2010 .
5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei ( pe faze , preliminare , finale )
conform programului pentru controlul calităţii aprobat de Inspectoratul Regional in Constructii
Recepţia pe faze se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute ( în documentaţia scrisă
, în cea desenată , în caietele de sarcini sau dispoziţii de şantier ) pentru o anumita etapă sunt
terminate şi se cere aprobarea pentru trecerea la etapa următoare . Ea consta din întocmirea de
procese verbale de lucrări ce devin ascunse , procese verbale de recepţie calitativă sau de faze
determinante .
Recepţia pe faze nu va fi admisă dacă nu vor exista documentele de atestare calitativă ,
adică:
a) documente – furnizori ( după caz ) :
- declaraţie de conformitate ;
- buletine de analiză ;
- agrement tehnic .
b) documente – execuţie ( după caz ) :
- ordin de începere a lucrărilor ;
- proces verbal de predare – primire a amplasamentului şi a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrărilor ;
- proces verbal de verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de recepţie calitativă ;
- proces-verbal de fază determinantă , dacă este cazul .
Recepţia la terminarea lucrării se efectuează de către comisia de recepţie numită prin
decizia investitorului , în urma căreia se încheie proces verbal de recepţie la terminarea lucrării .
Recepţia finala va avea loc după expirarea termenului de garanţie şi se va face în condiţiile
prezentului caiet de sarcini pe baza verificării stării lucrării , a eventualelor probleme specificate de
comise la terminarea lucrărilor în procesul verbal .
6. REFERINŢE
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos şi

normativele în vigoare , în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini .
Ordin comun MT nr. 411 si MI / 1112 / 2000 publicat în MO 397 / 24 . 08 . 2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a
restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau
LEGE nr. 211 /2011
Legea privind regimul deşeurilor.
Legea 319 / 2006
Legea securitaţii şi sănătăţii în muncă .
Norme generale de protecţia muncii .
27
Norme de protecţia muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor .
Ordin MI nr. 775 / 1998
Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere .
Instrucţiuni propii de securitatea muncii pentru lucrările de întreţinere ,
reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor .
M.O. 138 bis / 1998
Norme privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum – mediu înconjurător .
C 16 - 84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente .
C 56 - 85 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente .
CP 12 / 1 – 2007 Cod de practică pentru producerea betonului .
NE 012 / 2 – 2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton , beton armat şi
precomprimat . Partea 2 . Executarea lucrărilor din beton .
SR EN 196 - 1 : 2006 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 1 : Determinarea rezistenţelor
mecanice .
SR EN 196 - 2 : 2006 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 2 : Analiza chimica a
cimenturilor .
SR EN 196 - 3 + A1 : 2009 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 3 : Determinarea timpului
de priză şi a stabilităţii .
SR EN 196 - 6 : 2010 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 6 : Determinarea fineţii .
SR EN 196 - 7 : 2008 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 7 : Metode de prelevarea şi
pregătirea probelor de ciment .
SR EN 197 - 1 : 2011 - Ciment . Partea 1 . Compoziţie , specificaţii şi criterii de conformitate ale
SR EN 933 – 2 : 2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor .
Partea 2 . Analiza granulometrică , site de control , dimensiuni nominale ale ochiurilor .
SR EN 933 – 5 : 2001 / A1 : 2005 Încercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor . Partea 5 . Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate .
Partea 9 . Evaluarea părţilor fine .
SR EN 934 - 2 : 2009 – Aditivi pentru beton , mortar şi pastă . Partea 2 . Aditivi pentru beton .
definiţii , condiţii , conformitate , marcare şi etichetare .
SR EN 1008 : 2003 Apa pentru prepararea betoanelor . Specificaţii pentru prelevarea ,
încercarea şi evaluarea aptitudinii de utilizare a apei , înclusiv a apelor
recuperate din procese tehnologice ale industriei de betoane , ca apă de preparare
pentru beton .
SR EN 1097 – 1 : 2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor . Partea 1 . Determinarea rezistenţei la uzură .
SR EN 1097 – 2 / 1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor . Partea 2 . Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare .
agregatelor . Partea 2 . Metode pentru determinarea masei volumetrice în vrac şi a
porozităţii intergranulare .
SR EN 12350 – 2 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 2 . Încercarea de tasare .
SR EN 12350 – 4 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 4 . Grad de compactare .
SR EN 12350 – 5 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 5 . Încercarea de răspândire .
SR EN 12350 – 6 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 6 . Densitatea .
SR EN 12390 – 3 : 2009 / AC : 2011 Încercare pe beton întărit . Partea 3 .Rezistenţa la
28
SR EN 12390 – 6 : 2002 Încercare pe beton întărit . Partea 6 . Determinarea rezistenţelor
mecanice .
SR EN 12620 + A1 : 2008 Agregate pentru beton ;
SR EN 13450-2003 Agregate naturale pentru lucrari c.f. şi drumuri . Metode de încercare .
STAS 438 / 1 – 89 Oţel laminat la cald . Mărci . Condiţii tehnice de calitate .

STAS 1242/2– 83 Teren de fundare . Cercetari geologico-tehnice,si geotehnice
specifice traseelor de cai ferate,drumuri si autostrazi .
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali . Metode de
încercare .
STAS 6400 – 84 Lucrari de drumuri . Straturi de baza şi fundaţie . Condiţii tehnice generale de
calitate .
STAS 6657 / 2 - 89 – Elemente prefabricate din beton , beton armat şi precomprimat . Reguli şi
metode de verificare a calităţii .
STAS 10796 / 1 – 77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor , rigole , şanţuri şi
casiuri . Prescripţii generale de proiectere .
casiuri . Prescripţii de proiectere şi executie .
SR EN ISO 14688 – 1 : 2004 Teren de fundare . Clasificarea si identificarea pamanturilor .
CAPITOL E - PAVAJ DIN PAVELE AUTOBLOCANTE DIN BETON
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia

pavajului din pavele autoblocante din beton , precum şi condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de
materialele de construcţie folosite .
Pavele autoblocante din beton se folosesc pentru executia pavajului pentru pavarea
strazilor , drumurilor si trotuarelor .
Pavelele autoblocante au în funcţie de furnizor : forme , dimensiuni şi culori variate .

Pavelele folosite pentru amenajarea trotuarului au grosimea de 8,0 cm .
Clasa betonului folosit la confecţionarea pavalelor este de C 30/37 , beton rezistent la
acţiunea traficului şi ciclului de îngheţ-dezgheţ .
La confecţionarea pavelelor se va folosi ciment conform SR –EN 197-1 : 2002 şi SR –EN
197-2 : 2002 şi agregate pentru betoane SR EN 12620 + A1 2008 .
3 . TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Înainte de execuţia pavajului , se va verifica dacă fundaţia corespunde cotelor din proiect ,
se vor verifica declivitaţile în profil longitudinal şi transversal .
Pavajul se executa pe fundatie din beton , astfel :
Latimea fundatiei va fi mai lata cu cca. 30 cm decat latimea finita a pavajului .
29
Fundatia se va compacta cu placa vibratoare sau cu rulou compactor .
Pavajul se va executa intre borduri pe :
- 3-5 cm strat suport din material pietros cu granulatia de 2 – 4 pana la 5 – 8 mm ;
- 10 cm strat din beton de clasa C 8/10 ;
- 10 cm fundatie din balast .
Se incepe montarea pavelelor dintr-un unghi drept si din punctul cel mai de jos al
suprafetei de montaj , pavelele montandu-se « peste cap » , adica pornind de la suprafata deja
acoperita inainte .
Pavajul necompactat trebuie executat cu 1 cm deasupra cotei din proiect .
Alinierea randurilor de pavele se verifica din 3 in 3 metri , cu ajutorul unor sfori .
Este obligatoriu pastrarea unui rost de 3 – 5 mm intre pavele .
Rosturile pavajului complect montat se vor umple prin maturare si presare cu nisip uscat de
granulatie 0.6 – 1.3 mm . Se recomanda folosirea nisipului de concasaj .
Compactarea suprafetei pavajului , bine curatita de nisip , se face cu placa vibratoare cu
dispozitiv de glisare din PVC sau cu un rulou compactor acoperit cu material sintetic .
Dupa compactare rosturile trebuie sa fie umplute complet , inca o data , iar apoi suprafata
se curata .
4.1. Conditii tehnice , reguli si metode de verificare
Pavelele din beton se livrează paletizat .

Pavelele se vor livra la 28 zile după turnare şi se vor depozita în stive de maxim 1,0 m
înălţime .
Verificarea calitaţii pavelelor se va face pe loturi urmărindu-se forma , dimensiunile şi
aspectul .
Din punct de vedere al aspectului pavelele trebuie să îndeplineasca următoarele condiţii :
- culoare uniformă ;
- la feţele văzute abaterile de la planeitate să fie maxim 2 mm ;
- să nu aibă ştirbituri sau crăpături .
Înainte de montare , se verifică pavelele pentru identificarea eventualelor defecte vizibile ,
iar pentru eliminarea diferanţelor de culoare şi de textură se iau pavele , în acelaşi timp , din paleţi
diferiţi ( pe coloane şi nu pe rânduri ) .
Încărcarea în mijloace de transport se face cu motostivuitorul sau cu instalaţii de ridicat
echipate cu dispozitive tip furcă .
Descărcarea din mijloace de transport se face cu motostivuitorul , instalaţii de ridicat echipate
cu dispozitive tip furcă sau manual dacă cumparatorul nu dispune de aceste mijloace .
Se interzice transportul pavelelor din beton în vrac precum şi descărcarea acestora prin
basculare sau aruncare .
Se recomanda evitarea şocurilor în timpul transportului .
Betonul din pavele trebuie să respecte condiţiile din tabel :
Caracteristici Standardul de Prevederile din standard Valorile declarate

încercari
Rezistenţa la SR EN 1338 : 2004 Rezistenţa caracteristica la Minim 4 N/mm²
încovoiere încovoiere nu trebuie să fie mai
mică de 3.6 N/mm² .Niciunul
din rezultatele individuale nu
trebuie să fie < 2.9 N/mm²
30
Rezistenţa la SR EN 1338 : 2004 Clasa 2 : Absorţie de apă (% Maxim 6 %
acţiunea din masa) ≤ 6 , ca medie
factorilor Clasa 3 : Pierderea de masa 0.59 kg/m²
climaterici dupa încercarea la îngheţ-
dezgheţ (kg/m²) ≤ 1.0 . Nicio
valoare individuală >1.5 kg/m²
Rezistenţa la SR EN 1338 : 2004 Clasa 4 : Rezultatele trebuie să ≤ 18.000mm² /
abraziune fie ≤ 18.000mm² / 5.000mm² 5.000mm²
Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate ale

standardelor respective .
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Regional in Construcţii
Sud – Muntenia , Inspectoratul Judeţean în Construcţii Prahova .
Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentetia scrisa ,
desenata in caietul de sarcini sau dispozitii de santier pentru o anumita etapa sint terminate si se
cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale de
lucrari ce devin ascunse , procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .
adica:
- agrement tehnic .
documente – executie ( dupa caz ) :
- proces verbal de predare – primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
6 . REFERINTE
La executarea pavajelor din pavele autoblocante din beton se vor respecta prevederile din
standardele de mai jos si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin
prezentului caiet de sarcini .
31
Legea 319 / 2006
Ordin MI nr. 775 / 1998
Instructiuni propii de securitatea muncii pentru lucrarile de intretinere , reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor .
M.O. 138 bis / 1998 Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum – mediu
inconjurator .
aferente .
C 56 - 85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente .
precomprimat - Partea 2 . Executarea lucrarilor din beton .
NP 116 – 2004 Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere rigid si supple pentru strazi .
SR EN 196 - 1 : 2006 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 1 : Determinarea rezistentelor
mecanice .
cimenturilor .
de priza si a stabilitatii .
SR EN 197 – 1 : 2007 Ciment . Partea 1 : Compozitie , specificatii si criterii de conformitate ale
SR EN 1008 : 2003 Apa pentru prepararea betoanelor . Specificatii pentru prelevarea , incercarea
si evaluarea aptitudiniii de utilizare a apei , inclusive a apelor recuperate din procese
tehnologice ale industriei de betoane , ca apa de preparare pentru beton .
agregatelor . Partea 1 : Determinarea rezistentei la uzura .
SR EN 12390 – 6 : 2002 Incercare pe beton intarit . Partea 6 . Determinarea rezistentelor mecanice
SR EN 13242 + A1 : 2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
lucrări de inginerie civilă şi în construcţia de drumuri ;
32
STAS 1598 / 1 – 89 Lucrari de drumuri . Incadrarea imbracamintilor la constructii noi si
modernizari de drumuri . Prescriptii generale de proiectare si executie .
STAS 4606 – 80 Agregate naturale grele pt. mortare si betoane cu lianti minerali . Metode de
incercare .
STAS 6400 – 84 Lucrari de drumuri . Straturi de baza si de fundatie . Conditii tehnice de calitate .
STAS 6978 : 1995 Lucrari de drumuri . Pavaje de piatra naturala , pavele normale , pavele
abnorme si calupuri .
STAS 9095 – 90 Lucrari de drumuri . Pavaje de piatra bruta sau bolovani .
CAPITOL F - PODETE DALATE
I. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia podetelor dalate si cuprinde

conditiile tehnice privind calitatea materialelor puse in opera , precum si tehnologia de executie a
acestora .
Podetul se executa numai pe baza planselor din proiect , verificate si stampilate de
verificator , cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini , a standardelor si normativelor
in vigoare
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini .
Anteprenorul va intocmi si va propune investitorului un plan pentru asigurarea calitatii
lucrarilor , ce va cuprinde :
• numele responsabilului tehnic cu executia lucrarilor ;
• organizarea controlului intern ;
• lista lucrarilor si materialelor pentru care trebuie efectuate incercari ;
• modalitatea de efectuare a incercarilor .
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cerere verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale , sau prin colaborare cu un laborator
autorizat , efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini .
Investitorul are dreptul sa dispuna in scris pe parcursul executiei lucrarilor :
• indepartarea de pe santier a oricarui material necorespunzator ;
• refacerea oricarei lucrari sau parti din lucrare necorespunzatoare din punct de vedere
calitativ .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau de la standardele
si normativele in vigoare , se va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se
impun .
Inainte de inceperea executiei podului se vor intocmi :
- Proces Verbal de predare – primire a amplasamentului constructiei si a bornelor de reper
si nivelment ;
- Proces Verbal de trasare a lucrarii .
II. EXECUTIA SAPATURILOR PENTRU FUNDATII
Inaintea inceperii sapaturilor pentru fundatii se vor intocmi :
33
• Proces verbal de predare ˘ primire a amplasamentului constructiei si a bornelor de reper
si nivelment;
• Proces verbal de trasare a lucrarii .
La terminarea lucrarilor de sapaturi se va verifica , in raport cu prevederile proiectului :
• pozitia in plan a fundatiilor ;
• dimensiunile fundatilor .
Se vor intocmi procese verbale privind natura terenului de fundare si cota atinsa , care se
trec in “ registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ”
.
III. SCHELE SI ESAFODAJE
Lucrarile cu caracter provizoriu ( esafodaje , schele , dispozitive de protectie ) se executa

de catre antrepenor pe baza de proiect .
Aceste lucrari vor fi astfel proiectate si executate incat sa nu afecteze calitatea si siguranta
lucrarilor definitive si sa nu pericliteze securitatea lucratorilor .
Calitatea materialelor folosite la executarea lucrarilor provizorii trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare .
Antrepenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare a calitatii pentru materialele
destinate lucrarilor provizorii .
Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atata timp cat deformatiile lor sau
efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei .
Antrepenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii .
Tolerantele admisibile pentru lucrarile provizorii se stabilesc in functie de tolerantele
pentru lucrarile definitive .
IV. COFRAJE
Cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie etanse , astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment ;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie ;
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si acoperirea lor cu beton , astfel
incat sa se poata asigura precizia prevazuta in proiect si in prezentul caiet de sarcini ;
- sa permita o compactare cat mai buna a betonului ;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru a muncitorilor care executa
turnarea si compactarea betonului , evitindu-se circulatia pe armaturi ;
- fetele in contact cu betonul sa fie curate si sa nu prezinte defecte sau pete de rugina ;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor si a sustinerilor ;
- sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele ce se
decofreaza .
Se va da o atentie deosebita la montarea si pregatirea cofrajelor in vederea turnarii
betonului .
Cofrajele se pot confectiona din :
˘ metal ;
34
= trasarea pozitiei cofrajelor ;
= asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor de cofraj ;
= verificarea si corectarea pozitiei panourilor ;
= incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor .
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

- preliminar , controlindu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraj si sustineri ;
- in cursul executiei , verificindu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor ;
- final , receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in “ registrul de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ” .
In cazul in care cofrajele se inchid , dupa montarea armaturilor se va redacta un proces
verbal comun pentru cofraje si armaturi .
Abaterile acceptate fata de dimensiunile din proiect sunt date mai jos :
= lungime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 4 mm .
= latime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 3 mm .
V. ARMATURI
Armatura va corespunde caracteristicilor stabilite prin STAS 438 /1 – 1989 /

A91 :2007/C91 :2009 .
vor corespunde indrumarilor date in NE 012 – 2/2010
La executia acestei podului se vor folosi bare si etrieri din otel beton OB 37 si PC 52 .
Livrarea otelului beton se face in colaci sau bare si trebuie sa fie depozitat separat pe tipuri
si diametre , evitindu-se conditiile care favorizeaza corodarea , murdarirea cu noroi sau rezidii
petroliere a otelului .
Fasonarea barelor , confectionarea si montarea armaturilor se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului .
Otelul beton va fi indreptat inainte de taiere si fasonare . Barele fasonate vor fi depozitate
in pachete etichetate , separate pe elemente de constructie .
Armaturile din OB 37 se vor fasona cu ciocuri indoite la 180° cu raza interioara de minim
2,5 d si portiunea dreapta de minim 3 d , unde “d ” este diametrul armaturii ce se fasoneaza , iar
cele din PC 52 cu ciocuri drepte .
Se interzice fasonarea armaturilor sub – 10°C .
Controlul calitatii otelului beton se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
- se verifica examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii sau a declaratiei
de conformitate emise de furnizor si/sau producator ;
- se verifica dimensiunule si profilul sectiunii ;
- se verifica aspectul ;
- se verifica otelul beton prin indoire la rece pe dorn ;
- se verifica caracteristicile mecanice prin incercarea la tractiune si / sau la sudabilitate ( daca
sunt dubii cu privire la calitate ).
Dupa aceste operatii se poate trece la fasonarea si montarea armaturi.
35
VI BETOANE
Elementele podetului se vor realiza numai din beton de clasa C 25 /30 conform CP 012/1 -
2007 .
A) . CIMENTUL
Tipul de ciment pentru pod va fi ales in functie de :

- clasa betonului ;
- viteza de dezvoltare a rezistentei ;
- conditiile de executie si tehnologia aplicata ;
- conditiile de expunere a constructiei in functie de mediu .
Controlul calitatii cimentului se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
a). la aprovizionare cand :
- se verifica examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii sau a garantiei
emise de
furnizor si/sau producator;
- se verifica stabilitatea ;
- se verifica timpul de priza SR EN 196 - 3 : + A1 : 2009 ;
- se verifica rezistenta mecanica la 2 , 7 sau 28 zile SR EN 196 - 1 : 2006 ;
- se preleveaza probe care se pastreaza minim 45 zile ;
- se verifica starea de conservare , numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au
b). inainte de utilizare cand :
- se verifica durata de depozitare ;
- se verifica starea de conservare , numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au
B) . AGREGATE PENTRU PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT
La prepararea betoanelor se folosesc agregate cu densitatea cuprinsa intre 1201 – 2500

kg/mc si care provin din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor stabile, nealterabile .
Agregatele trebuie sa fie inerte d.p.d.v. chimic si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
liantului folosit .
La prepararea betoanelor se utilizeaza sorturile :
Naturale : 0 / 4 ; 4 / 8 ; 8 / 16 sau 16 / 25 (31) ;
Concasate : 0 / 4 ; 4 / 8 ; 8 / 16 sau 8 / 25 ; 16 / 25 ;
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate compartimentate , avand pante si
rigole de scurgerea apelor . Nu se admite depozitarea directa pe pamant a agregatelor .
Controlul calitatii agregatelor se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
a). la aprovizionare :
- se verifica examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii emise de
furnizor si/sau de producator ;
- se verifica continutul de impuritati (parte levigabila , humus , argila in bucati , argila
aderenta , continut de carbune si mica)
- se verifica granulozitatea ;
- se verifica densitatea in gramada , in stare afinata si uscata .
b). inainte de utilizare :
- se verifica continutul de impuritati (parte levigabila , humus , argila in bucati , argila
aderenta ,continut de carbune si mica)
- se verifica granulozitatea ;
36
- se verifica umiditatea .
C) . APA PENTRU BETOANE
Apa folosita la prepararea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau
din alta sursa , dar care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din SR EN 1008 : 2003 .
D) . ADITIVI PENTRU BETOANE
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitatii ≤ 5 % substanta uscata
fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii / modificari propietatilor betonului in stare
proaspata si/sau intarita .
Ei se folosesc in mod obligatoriu pentru betoane de clasa ≥ C 12/15 conf. NE 012 –
2/2010 .
VII.1. PREPARAREA BETOANELOR
Betoanele se prepara in statii de betoane atestate .

Compozitia betonului se stabileste de antreprenor in conformitate cu normativul NE 012 –
2/2010 pentru fiecare marca de beton din proiect , intr-un laborator specializat si autorizat .
In cursul prepararii retetele se corecteaza in functie de :
- umiditatea agregatelor ;
- granulozitatea sorturilor ;
- densitatea aparenta a betonului proaspat ;
- lucrabilitatea betonului .
In comanda catre statia de preparare a betonului se va specifica :
- clasa betonului ;
- tipul de ciment ce se va utiliza si dozajul minim ;
- consistenta betonului proaspat si raportul A/C ;
- tipul de agregate ;
- tipul si cantitatea de aditiv sau adaos .
exemplu : C16 / 20 – T 3 – IIA – S 32,5 / 0 – 31.
In statiile de betoane se vor verifica sau determina :
pe betonul proaspat :
• consistenta betonului ;
• temperatura daca este ceruta ca o conditie ;
• continutul de nisip 0…3 mm .
pe betonul intarit :
• rezistenta la compresiune la 28 zile pe epruvete cilindrice sau cubice ;
• idem , la varsta de 2 sau 7 zile pentru incercari orientative ;
VII.2. TRANSPORTUL BETONULUI

betoanelor cu tasare mai mica de 50 mm cu autobasculanta cu bena amenajata corespunzator .
Temperatura amestecului Durata maxima de transport ( minute )

de beton , C° Cimenturi de clasa Cimenturi de clasa
32,5 ≥42,5
10°<T ≤ 30° 50 35
37
T < 10° 70 50
VII.3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii :
• intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acestuia de investitor ;
• sunt realizate masurile pregatitoare , sunt aprovizionate si verificate materialele necesare si sunt
in stare de functionare utilajele si dotarile necesare , in conformitate cu fisa tehnologica ;
• sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in privinta tehnologiei de executie si masurile
privind securitatea muncii si P.S. I.
• au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi , cofraje si armaturi ;
• in cazul in care de la receptionarea armaturii a trecut mai mult de 6 luni pana la turnarea
betonului se va intocmi o comisie (beneficiar , executant , proiectant si reprezentant IRC Sud
Muntenia - IJC Prahova) care vor decide continuarea lucrarilor de betonare .
• suprafetele de beton turnate anterior si intarite sunt curatate de pojghita de lapte de ciment ,
de zonele necompactate , de zonele segregate sau rugoase ;
• sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale ;
• in cazul fundatiilor au fost luate masuri de dirijare a apelor pluviale ;
• sunt asigurate conditiile de recoltare a probelor de beton ;
• este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile
• betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru ;

• betonul trebuie pus in opera in max. 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare ;
• cofrajele de lemn , betonul vechi sau zidariile care vin in contact cu betonul proaspat , vor fi
udate cu apa cu 2 … 3 ore inainte de turnare si imediat inainte de turnare ;
• descarcarea betonului din mijloacele de transport se face in bene , pompe , benzi transportoare
sau direct in lucrare ;
• este interzisa imbunatatirea lucrabilitatii betonului prin adaugarea de apa , ci numai printr-un
• inaltimea de cadere libera a betonului :
3, 0 m in cazul latimii elementului de max. 1 m ;
1, 5 m in celelalte cazuri .
• betonarea elementelor cofrate pe inaltimii mai mari de 3 m se face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun avand capatul inferior situat la 1, 5 m de zona ce se betoneaza ;
• betonul trebuie sa fie raspindit in straturi de max. 50 cm inaltime si turnarea stratului
superior inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior ;
• se vor lua masuri pentru evitarea deformarii si deplasarii armaturilor ;
• se va urmari inglobarea completa a armarurilor in beton , respectindu-se grosimea stratului de
acoperire ;
• se va urmari comportarea cofrajelor si sustinerilor si mentinerea lor in pozitia initiala ;
• circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine , astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii . Este interzisa circulatia pe armaturi sau pe
betonul proaspat ;
• betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru ;
38
• durata maxima a intreruperilor de betonare , fara a se lua masuri speciale la reluarea turnarii ,
nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului . In practica durata este de
2 ore la betoane preparate cu ciment cu adaos si 1,5 ore la betoane preparate cu ciment fara
adaos .
In timpul lucrarilor de betonare se va intocmi condica de betoane in care se vor consemna

:
= bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare ;
= locul unde a fost pus in lucrare ;
= orele inceperii si terminarii betonarii ;
= masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat ;
= evenimente intervenite (intreruperea turnarii , intemperii , etc.) ;
= temperatura mediului (in perioada de timp friguros) ;
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare , care poate fi realizata prin urmatoarele procedee :
• vibrare interna , se folosesc pervibratoarele ;
• vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj ;
• vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placi sau a riglelor vibrante .
Durata de vibrare se situaza intre 5 si 30 sec . Distanta dintre doua puncte succesive de
vibrare este de maxim 1, 0 m . Grosimea stratului de beton supus vibrarii nu va depasi 3/4 din
lungimea capului vibrator , care trebuie sa patrunda 5 … 15 cm in stratul vibrat anterior .
Semnele exterioare dupa care se constata terminarea vibrarii :
• betonul nu se mai taseaza ;
• suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa ;
• inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului .
ROSTURI DE LUCRU
In masura in care este posibil acestea se vor evita .

Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele reguli :
• la placi si pereti vor fi perpendiculare pe suprafata lor ;
• suprafata rostului va fi bine curatata , indepartindu-se betonul ce nu a fost bine compactat si
pojghita de lapte de ciment ;
• inaintea betonarii betonul vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa regula :
“ betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvantata ” .
La locul de punere in opera a betonului se vor face urmatoarele determinari sau verificari :
a). pe betonul proaspat :
• consistenta ;
• temperatura daca este ceruta ca o conditie tehnica .
b). pe betonul intarit :
• determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice sau cubice pt. verificarea
rezistentei pe faze ;
39
Tratarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curând posibil dupa compactare , pentru a
preintimpina uscarea prematura a betonului datorita soarelui si vantului , scurgerea pastei de ciment
datorita ploii (sau apelor curgatoare) , temperaturilor scazute sau inghetului , eventuale socuri sau
vibratii , etc .
• mentinerea betonului in cofraje ;
• acoperirea cu materiale de protectie (saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de
• stropirea periodica cu apa ;
• aplicarea de pelicule de protectie .
DECOFRAREA
Decofrarea betoanelor se face dupa ce betonul a atins rezistenta minima .

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :
• desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre seful punctului de lucru ;
• sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii si continuind
simetric catre reazeme ;
• slabirea pieselor de descintrare (pene , vinciuri , etc.) se face treptat fara socuri ;
• decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza , evitindu-se ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajelor si sustinerilor
In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va intocmi un proces
verbal intre constructor , reprezentantul beneficiarului si proiectant (daca acesta a solicitat sa fie
convocat) , in care se vor consemna calitatea lucrarilor si defectele constatate .
Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare .
VIII. INFRASTRUCTURA
La executia elevatiilor se vor respecta prevederile din capitolele anterioare ( schele si esafodaje ,
cofraje , armaturi , betoane ) .
IX. ELEMENTE PREFABRICATE
Pentru realizarea lucrarilor sunt necesare urmatoarele tipuri de elemente prefabricate din
beton armat sau precomprimat :
• dale arnmate de 1.00m lungime , 1.00m latime , grosime de 0.15 cm .
Incarcarea , descarcarea si asezarea definitiva a dalelor pe infrastructurile podetului se va
face numai cu automacaraua .
Operatiunile de manipulare si transport se vor efectua cu grija , evitindu-se socurile si
izbiturile ce pot produce fisurarea sau stirbirea betonului .
Depozitarea dalelor inainte de montare se va face pe platforme amenajate , astfel incat
sa se fie exclus contactul cu materiale corozive .
X : HIDROIZOLATII
Hidroizolatiile au ca scop :
- impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta ;
- colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere .
40
La podet hidroizolatia este alcatuita din :
- strat suport din mortar de ciment ;
- strat de amorsare ;
- hidroizolatie tip membrana alcatuita din doua strate (izobrige si izoflex);
- strat de protectie din mortar asfaltic
- imbracaminte din asfalt etans , executata in doua straturi .
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in
hidroizolatii
Tehnologia de aplicare poate fi :
- prin lipire la cald a membranelor cu bitum sau cu solutii pe baza de bitum ;
- prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice ;
- prin lipire cu supraincalzirea membranelor cu flacara ;
- prin aplicarea directa de membrane autoadezive .
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si
asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice de pe pod .
Pentru realizarea hidroizolatilor se pot utiliza materiale ( si tehnologii corespunzatoare
acestora ) , produse de diverse firme cu conditia ( conf. Legii 10/1995 ) prezentarii unui aviz tehnic
de agrementare emis de o unitate de cercetare mandatata in acest scop. Avizul trebuie sa indice ca
produsul poate fi utilizat in Romania in conditiile de trafic si climaterice specifice zonei unde se
realizeaza lucrarea .
Temperatura mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare va fi de cel putin :
+ 5° C .
XI : IMBRACAMINTE PE PODET
Se pot folosi urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice ( bituminoase ) , conform tabel :

Nr Tipul Simbol Zona Strat Clasa tehnica
crt. mixturii aplicare Drum Strada
1 Beton asfaltic BAP 16 Calea pe pod Inferior I – III I – II
pentru poduri Ambele straturi IV - V II - IV
2 Mixtura asfaltica MAS 16 Calea pe pod Superior I -V I -IV
3 Asfalt turnat dur ATD 16 Calea pe pod Ambele straturi I -V I -IV
4 Asfalt turnat AT Trotuare - I -V I -IV
5 Mortar asfaltic MAT Strat protectie - I -V I -IV
turnat hidroizolatie
6 Beton asfaltic BA 8 Strat protectie - I -V I -IV
hidroizolatie
Trotuare
7 Mortar asfaltic MA Strat protectie Trotuare I -V I -IV
cilindrat hidroizolatie
Mixturile asfaltice se vor executa conform « Normativ privind executarea la cald a

imbracamintilor bituminoase pentru cale ape pod – AND -546 – 2013 »
41
XII : RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (pe faze , preliminare , finale)
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Directia Regionala Sud – Muntenia ,
Inspectoratul Judetean in Constructii Prahova .
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa
sau desenata , in caietul de sarcini sau dispozitii de santier pentru o anumita etapa sunt terminate si
Receptia pe faza nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calicativa adica
a). documente – furnizori (dupa caz) :
- agrement tehnic .
b). documente – executie :
- proces – verbal de incepere a lucrarilor ;
- proces – verbal de predare – primire a amplasamentului si a bornelor de repere ;
- proces – verbal de verificare a naturii terenului de fundare ;
- proces – verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces – verbal de verificare a calitatilor lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces – verbal de receptie calitativa ;
- proces – verbal pentru lucrari speciale ;
- registru privind montarea elementelor prefabricate ;
- condica de betonare ;
- fisa de betonare .
Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin decizia
investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii .
comisie la terminarea lucrarilor si a documentatiei de controlul calita - tii preliminar si in timpul
lucrarilor si de certificare a calitatii lucrarilor executate .
Cap . XVIII : REFERINTE
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos si

LEGE nr. 211 /2011
Legea 319 / 2006
Ordin MI nr. 775 / 1998
42
Instructiuni propii de securitatea muncii pentru lucrarile de intretinere , reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor .
M.O. 138 bis / 1998
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum – mediu inconjurator .
AND 546 - 2013 Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe
pod .
AND 577 - 2002 Normativ privind executia si controlul calitatii hidroizolatiei la poduri .
AND 605 / 2013 Mixturi asfaltice executate la cald . Conditii tehnice privind proiectarea ,
prepararea si punerea in opera .
aferente .
C 56 - 85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrasrilor de constructii si a
instalatiilor aferente .
C 182 / 1997 – Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri .
CD 63 - 2000 – Normativ departamental privind proiectarea si folosirea aparatelor de reazem din
neopren la podurile de cale ferata si sosea .
precomprimat . Partea 2 . Executarea lucrarilor din beton .
NP 067 – 2000 Normativ pentru proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor , cailor ferate si
podurilor impotriva apelor curgatoare si lacurilor .
PD 95 – 2001 Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor .
SR EN 196 - 1 : 2006 Metode de incercare a cimenturilor . Partea 1 : Determinarea
rezistentelor mecanice .
cimenturilor .
de priza si a stabilitatii .
SR EN 197 - 1 : 2011 - Ciment . Partea 1 . Compozitie , specificatii si criterii de conformitate ale
Partea 9 : Evaluarea partilor fine .
SR EN 934 - 2 : 2009 – Aditivi pentru beton , mortar si pasta . Partea 2 . aditivi pentru beton .
definitii , conditii , conformitate , marcare si etichetare .
incercarea si evaluarea aptitudiniii de utilizare a apei , inclusive a apelor recuperate din
procese tehnologice ale industriei de betoane , ca apa de preparare pentru beton ;
agregatelor . Partea 1 . Determinarea rezistentei la uzura .
SR EN 1097 – 2 / 1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor . Partea 2 . Metode pentru determinarea rezistentei la sfaramare .
SR EN 1097 – 3 / 2002 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
43
agregatelor .Partea 2 . Metode pentru determinarea masei volumetrice in vrac si a
porozitatii intergranulare .
SR EN 1926 : 2007 Metode de incercare a pietrei naturale . Determinarea rezistentei la
compresiune uniaxiala .
SR EN 12371 : 2010 Metode de incercare a pietrei naturale . Determinare rezistentei la inghet .
SR EN 12390 – 6 : 2002 Incercare pe beton intarit . Partea 6 . Determinarea rezistentelor mecanice
SR EN 12591 : 2009 Bitumuri si lianti bituminosi . Specificatii pentru bitumuri rutiere .
SR EN 12593 : 2008 Bitumuri si lianti bituminosi . Determinarea punctului de rupere Frass .
SR EN 12607 -1 : 2007 Bitumuri si lianti bituminosi . Determinarea rezistentei la incalzire sub
efectul caldurii si aerului . Partea 1 . Metoda RTFOT
SR EN 12607 -2 : 2007 Bitumuri si lianti bituminosi . Determinarea rezistentei la incalzire sub
efectul caldurii si aerului . Partea 2 . Metoda TFOT
SR EN 12697 -1,2,4,5,6,8,11,18,22,24,25,26,27,28,30,31,33,34,35 + A1 : 2007, AC :2012 Mixturi
asfaltice Metode de incercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald
SR EN 13043 : 2006 si SR EN 13043 : 2003 + AC :2004 Agregate pentru amestecuri
bituminoase si pentru finisarea suprafetelor utilizate in constructia soselelor, a eroporturilor
si a altor zone cu trafic .
SR EN 13108 – 1,5,7,20,21 + AC : 2008, AC : 2009 Mixturi asfaltice . Specificatiipentru
materiale .
SR EN 13420 / 2004 Elemante din bordure de beton . Conditii si metode de incercari .
STAS 438 / 1 – 89 Otel laminat la cald . Marci . Conditii tehnice de calitate .
STAS 539 – 79 Filer de calcar , filer de creta si filer de var stins in pulbere .
STAS 661 – 71 Celochit .
STAS 863 – 85 Lucrari de drumuri . Elemente geometrice ale traseelor . Prescriptii de
proiectare .
STAS 1848 / 4 : 1995 Siguranta circulatiei . Semafoare pentru dirijarea circulatiei . Conditii
STAS 1848 / 5 - 82 Siguranta circulatiei . Indicatoare luminoase pentru circulatie . Conditii
STAS 1910 - 83 – Poduri din beton , beton armat si precomprimat . Suprastructura . Conditii
generale de executie .
STAS 2914 / 1984 – Lucrari de drumuri . Terasamente . Conditii generale de calitate .
STAS 2924 - 91 – Poduri de sosea . Gabarite .
STAS 4068 / 2 - 87 – Probabilitati teoretice ale debitelor maxime in conditii normale si speciale in
exploatare.
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali . Metode de
incercare .
STAS 5088 – 75 Lucrari de arta . Hidroizolatii . Prescriptii de proiectare si executie .
STAS 6165 – 88 Hartie Kraft .
STAS 6200 / 17 – 91 Pietre naturale pentru constructii . Determinarea comportarii la actiunea
44
agentilor atmosferici .
STAS 6400 – 84 Lucrari de drumuri . Straturi de baza si fundatie . Conditii tehnice generale de
calitate .
STAS 6657 / 2 - 89 – Elemente prefabricate din beton , beton armat si precomprimat . Reguli si
metode de vefificare a calitatii .
STAS 8270 – 86 Poduri de sosea . Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie .
STAS 10111 / 1 – 77 Poduri de calea ferata si sosea . Infrastructuri din zidareie , beton si beton
armat .
STAS 10144 / 3 – Strazi . Elemente geometrice . Prescriptii de proiectare .
casiuri . Prescriptii generale de proiectere .
casiuri . Prescriptii de proiectere si executie .
STAS 11348 : 87 – Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod .
CAPITOLUL G – PUTURI ABSORBANTE
Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia şi recepţia puţurilor absorbante şi cuprinde

condiţiile tehnice privind calitatea materialelor puse în opera , precum şi tehnologia de execuţie a
acestora .
Puţurile absorbante se vor executa în baza planşelor din proiect verificate şi ştampilate de
verificator , cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini şi a standardelor şi normativelor
în vigoare.
2.1. Agregate
- piatră spartă sort 4 – 8 ;

- piatră spartă sort 25 – 80 ;
2.2. Ciment
Pentru prepararea betoanelor specificate în proiectul de execuţie se va utiliza cimentul , care

corespunde condiţiilor de calitate prevăzute în CP 012/1 - 2007 şi NE 012 – 2/2010 .
Tipul de ciment se alege în funcţie de :
- clasa betonului ;
- viteza de dezvoltare a rezistenţei ;
- condiţiile de execuţie şi tehnologia aplicată ;
- condiţiile de expunere a construcţiei în funcţie de mediu .
2.5. Apa
Apa să provina din reţeaua publică sau alte surse , dar în acest caz din urmă nu trebuie să
conţină nici un fel de particole în suspensie (nu trebuie să fie murdară sau să conţină materii
organice) .
Apa trebuie să respecte condiţiile impuse de SR EN 1008:2003 .
45
2.6. Armături

A91 : 2007 / C91 : 2009 .
Tuburi din beton cu diametrul exterior de 1,00 m ;
3.1. Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţii ≤ 5 % substanţă uscata
faţă de masa cimentului în scopul îmbunătăţirii / modificări proprietăţilor betonului în stare
proaspată sau întărită .
3 . TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE
Execuţia comportă următoarele operaţii :

* execuţia săpăturii manual cu sprijiniri sau mecanic în tub recuperabil ;
* execuţia umpluturii din piatra sparta ;
* montarea tubului din beton cu diametrul exterior de 1,00 m ;
* execuţia şantului deasupra tubului ;
* montarea gratarului .
3.8. Execuţia săpăturii manuale şi sprijinirea malurilor săpăturilor
Înainte de începerea săpăturilor se verifica existentă în zona a reţelelor subterane ( apă ,

gaze , electrice , etc.) ce rămân în funcţiune , trebuie să fie luate măsuri pentru protejarea acestora
împotriva deteriorării .
Săpărea pământului se execută ori manual , ori mecanic .
Săpăturile manuale se execută numai cu sprijinirea malurilor . Sprijinirile pot fi din lemn
sau metalice şi se execută odata cu săparea .
Săpăturile mecanice se execută in tub recuperabil cu instalaţii tip Benotto .
La terminarea săpăturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare şi a
naturii terenului de fundare .
3.9. Execuţia umpluturilor
După execuţia săpăturii se trece la executarea umpluturilor din piatra sparta sort 25-80 mm
ultimul metru executandu-se din sparta sort 4-8 mm .
3.10. Montarea tubului din beton cu diametrul exterior de 1,00 m
Montarea tubului se face numai cu automacaraua .
3.11. Execuţia şantului deasupra tubului
3.4.1. Execuţia cofrajelor
46
- să fie etanşe , astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment ;
- să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie ;
- să permită poziţionarea armăturilor din oţel beton şi acoperirea lor cu beton , astfel încât să
se poata asigura precizia prevăzută în proiect şi în prezentul caiet de sarcini ;
- să permită o compactare cât mai bună a betonului ;
- să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru a muncitorilor care execută turnarea
şi compactarea betonului , evitându-se circulaţia pe armături ;
- feţele în contact cu betonul să fie curate şi să nu prezinte defecte sau pete de rugină ;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton
cofrate sau componentele cofrajelor şi a susţinerilor ;
- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele ce se decofrează .
Se va da o atenţie deosebită la montarea şi pregătirea cofrajelor în vederea turnării betonului .
Cofrajele se pot confecţiona din :
˘ metal ;
= trasarea poziţiei cofrajelor ;
= asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor de cofraj ;
= verificarea şi corectarea poziţiei panourilor ;
= încheierea , legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor .
3.4.2. Execuţia armăturilor
Armăturile vor corespunde caracteristicilor stabilite prin STAS 438 /1 – 1989 /

A91 : 2007 / C91 : 2009 . Oţel laminat la cald . Mărci . Condiţii tehnice de calitate .
Domeniul de utilizare , dispoziţiile constructive şi modul de executare al acestor armături
vor corespunde îndrumărilor date în NE 012 – 2/2010 .
Livrarea oţelului beton se face în colaci sau bare şi trebuie să fie depozitat separat pe tipuri
şi diametre , evitându-se condiţiile care favorizează corodarea , murdărirea cu noroi sau reziduuri
petroliere a oţelului .
Executantul va verifica caracteristicile mecanice (rezistenţa la rupere şi numărul de indoiri
alternante) pentru fiecare colac în parte , iar pentru 10% din numărul colacilor se face si
determinarea limitei de curgere, alungirii relative la rupere şi a numărului de torsiuni la care se rupe
bara de oţel . Determinarea se face pe epruvete luate de la capetele colacilor .
Fasonarea barelor , confecţionarea şi montarea armăturilor se va face în strictă conformitate
cu prevederile proiectului .
Oţelul beton va fi îndreptat înainte de tăiere şi fasonare . Barele fasonate vor fi depozitate în
pachete etichetate , separate pe elemente de construcţie .
Armăturile din OB 37 se vor fasona cu ciocuri îndoite la 180° cu raza interioară de minim
2,5 d şi porţiunea dreaptă de minim 3 d .
Armăturile din PC 52 se vor fasona cu cu ciocuri drepte la 90° cu raza interioară de minim
2,5 d şi porţiunea dreaptă de minim 3 d .
“d ” este diametrul armăturii ce se fasonează .
Se interzice fasonarea armăturilor sub – 10°C .
47
3.4.3. Execuţia lucrărilor de betonare
Betoanele se pot prepara în instalaţii necentralizate sau centralizate .

Compoziţia betonului se stabilesţe de antreprenor în conformitate cu normativul NE 012 –
2/2010 pentru fiecare marca de beton din proiect , într-un laborator specializat şi atestat .
La stabilirea reţetei pentru betoanele preparate în instalaţii necentralizate se va ţine seama
de capacitatea şi tipul betonierei , de umiditatea agregatelor , iar pe timp friguros se va ţine seama
de temperaturile materialelor componente şi a betonului . Dozarea materialelor folosite pentru
prepararea betoanelor se face în greutate .
betoanelor cu tasare mai mica de 50 mm cu autobasculanta cu benă amenajată corespunzator .
Temperatura amestecului Durata maximă de transport ( minute )

de beton , C° Cimenturi de clasă Cimenturi de clasă
32,5 ≥42,5
10°<T ≤ 30° 50 35
T < 10° 70 50
Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să aibă agregatele segregate .

În perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton .
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii :
• întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acestuia de investitor ;
• sunt realizate măsurile pregătitoare , sunt aprovizionate şi verificate materialele necesare şi sunt
în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare , în conformitate cu fişa tehnologică ;
• sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în privinţa tehnologiei de execuţie şi măsurile
privind securitatea muncii şi P. S. I. ;
• au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături , cofraje şi armături ;
• în cazul în care de la recepţionarea armăturii a trecut mai mult de 6 luni până la turnarea
betonului se va întocmi o comisie (beneficiar , executant , proiectant şi reprezentant I.J.C. )
care vor decide continuarea lucrărilor de betonare .
• suprafeţele de beton turnate anterior şi întărite sunt curaţate de pojghiţa de lapte de ciment , de
zonele necompactate , de zonele segregate sau rugoase ;
• sunt stabilite măsurile de continuare a betonării în cazul intervenirii unor situaţii accidentale ;
• în cazul fundaţiilor au fost luate măsuri de dirijare a apelor pluviale ;
• sunt asigurate condiţiile de recoltare a probelor de beton ;
• este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile
• betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru ;

• betonul trebuie pus în opera în max. 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare ;
• cofrajele de lemn , betonul vechi sau zidăriile care vin în contact cu betonul proaspat , vor fi
udate cu apa cu 2 … 3 ore înainte de turnare şi imediat înainte de turnare ;
• descărcarea betonului din mijloacele de transport se face în bene , pompe , benzi transportoare
sau direct în lucrare ;
48
• este interzisă îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului prin adăugarea de apă , ci numai printr-un
• înălţimea de cădere liberă a betonului :
3, 0 m în cazul lăţimii elementului de max. 1 m ;
1, 5 m în celelalte cazuri .
• betonarea elementelor cofrate pe înaltimii mai mari de 3 m se face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun având capătul inferior situat la 1, 5 m de zona ce se betonează ;
• betonul trebuie să fie răspândit în straturi de max. 50 cm înălţime şi turnarea stratului superior
înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior ;
• se vor lua măsuri pentru evitarea deformării şi deplasării armăturilor ;
• se va urmări înglobarea completă a armăturilor în beton , respectându-se grosimea stratului de
acoperire ;
• se va urmări comportarea cofrajelor şi susţinerilor şi menţinerea lor în poziţia iniţială ;
• circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine , astfel
rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii . Este interzisă circulaţia pe armături sau pe
betonul proaspăt ;
• betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru ;
• durata maximă a întreruperilor de betonare , fără a se lua măsuri speciale la reluarea turnării ,
nu trebuie să depaşească timpul de începere a prizei betonului . În practică durata este de 2 ore
la betoane preparate cu ciment cu adaos şi 1,5 ore la betoane preparate cu ciment fără adaos .
În timpul lucrărilor de betonare se va întocmi condica de betoane în care se vor consemna :
= bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;
= locul unde a fost pus în lucrare ;
= orele începerii şi terminării betonării ;
= măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt ;
= evenimente intervenite (întreruperea turnarii , intemperii , etc.) ;
= temperatura mediului (în perioada de timp friguros) ;
Compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare , care poate fi realizată prin
următoarele procedee :
• vibrare internă , se folosesc pervibratoarele ;
• vibrare externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj ;
• vibrarea de suprafată cu ajutorul vibratoarelor plăci sau a riglelor vibrante .
Durata de vibrare se situază între 5 si 30 sec . Distanţa dintre două puncte succesive de
vibrare este de maxim 1, 0 m . Grosimea stratului de beton supus vibrării nu va depăşi 3/4 din
lungimea capului vibrator , care trebuie să pătrundă 5 … 15 cm în stratul vibrat anterior .
Semnele exterioare după care se constată terminarea vibrării :
• betonul nu se mai tasează ;
• suprafaţa betonului devine orizontala şi usor lucioasă ;
• înceteaza apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului .
ROSTURI DE LUCRU
In măsura în care este posibil acestea se vor evita .

Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele reguli :
49
• la plăci şi pereţi vor fi perpendiculare pe suprafata lor ;
• suprafata rostului va fi bine curăţată , îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi
pojghiţa de lapte de ciment ;
• înaintea betonării betonul vechi trebuie uscat la suprafata şi lăsat să absoarbă apa dupa regula :
“ betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântata ” .
Tratarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare , pentru a
preîntâmpina uscarea prematură a betonului datorită soarelui şi vântului , scurgerea pastei de
ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare) , temperaturilor scăzute sau îngheţului , eventuale
şocuri sau vibraţii , etc .
• menţinerea betonului în cofraje ;
• acoperirea cu materiale de protecţie (saltele alcătuite din rogojini dispuse între folii de
• stropirea periodică cu apă ;
• aplicarea de pelicule de protecţie .
DECOFRAREA
Decofrarea betoanelor se face după ce betonul a atins rezistenţa minimă .

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele reguli :
• desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către şeful punctului de lucru ;
• susţinerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii şi continuând
simetric către reazeme ;
• slabirea pieselor de descintrare (pene , vinciuri , etc.) se face treptat fără şocuri ;
• decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele
ce se decofrează , evitându - se ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor
si susţinerilor .
In termen de 24 ore de la decofrarea oricărei părţi de construcţie se va întocmi un proces
verbal între constructor , reprezentantul beneficiarului şi proiectant (dacă a solicitat să fie convocat)
, în care se vor consemna calitatea lucrărilor şi defectele constatate .
Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de această examinare
3.12. Montarea gratarului
Se va monta gratarul pe fundul şanţului executat deasupra tubului de beton .
4. VERIFICAREA CALITAŢII
4.3. Verificarea calitaţii materialelor
Agregatele ce se folosesc la prepararea betoanelor trebuie depozitate pe platforme betonate ,

compartimentate , având pante şi rigole de scurgerea apelor . Nu se admite depozitarea directă pe
pământ a agregatelor .
Controlul calitaţii agregatelor se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
50
- se verifică examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităţii emise de
furnizor şi/sau de producător ;
- se verifică conţinutul de impuritaţi (parte levigabilă , humus , argilă in bucăţi , argilă
aderentă , conţinut de cărbune şi mică)
- se verifică densitatea în grămadă , în stare afânată şi uscată .
- se verifică conţinutul de impuritaţi (parte levigabilă , humus , argilă în bucăţi , argilă
aderentă , conţinut de cărbune şi mică) ;
- se verifică umiditatea .
Controlul calitaţii cimentului se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
- se verifică stabilitatea ;
- se verifică timpul de priză SR EN 196 - 3 + A1 : 2009 ;
- se verifică rezistenţa mecanică SR EN 196 – 1 : 2006 ;
- se prelevează probe care se păstrează minim 45 zile ;
- se verifică durata de depozitare ;
Controlul calităţii otelului beton se face conform normativului NE 012 – 2/2010 :
- se verifică dimensiunile şi profilul secţiunii ;
- se verifică aspectul ;
- se verifică oţelul beton prin îndoire la rece pe dorn ;
- se verifică caracteristicile mecanice prin încercarea la tracţiune şi / sau la sudabilitate ( daca
sunt dubii cu privire la calitate ) .
După aceste operaţii se poate trece la fasonarea şi montarea armături.
Apa folosită la prepararea betoanelor poate proveni din reteaua publică sau altă sursa , dar
care trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice de calitate din SR EN 1008 : 2003 .
4.4. Verificarea execuţiei lucrării
4.4.1. Controlul şi recepţia lucrărilor de betonare
In staţiile de betoane se vor verifica sau determina :

pe betonul proaspăt :
• consistenţa betonului ;
• temperatura dacă este cerută ca o condiţie ;
• conţinutul de nisip 0…3 mm .
pe betonul întărit :
• rezistenţa la compresiune la 28 zile pe epruvete cilindrice sau cubice ;
• idem , la vârsta de 3 sau 7 zile pentru încercări orientative ;
51
La locul de punere în opera a betonului se vor face următoarele determinări sau verificări :
a). betonul proaspăt :
• consistenţa ;
• temperatura dacă este cerută ca o condiţie tehnică .
b). betonul întărit :
• determinarea rezistenţei la compresiune pe epruvete cilindrice sau cubice pentru verificarea
rezistenţei pe faze ;
4.4.2. Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare

preliminar , controlându - se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile
de cofraj şi susţineri ;
în cursul execuţiei , verificându - se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de
fixare a elementelor ;
final , recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în “ registrul de procese
verbale pentru verificarea calitaţii lucrărilor ce devin ascunse ” .
In cazul în care cofrajele se închid , după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje şi armături .
Abaterile acceptate faţă de dimensiunile din proiect sunt date mai jos :
= lungime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 4 mm .
= lăţime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ± 3 mm .
4.2.3. Controlul şi recepţia lucrărilor de armare

A91 : 2007 / C91 : 2009 .
vor corespunde îndrumărilor date în NE 012 – 2 / 2010 .
5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei ( pe faze , preliminare , finale )
conform programului pentru controlul calităţii aprobat de Înspectoratul Regional în Construcţii
Sud – Muntenia , Înspectoratul Judeţean în Construcţii Prahova .
Recepţia pe faze se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute ( în documentaţia scrisă
, în cea desenată , în caietele de sarcini sau dispoziţii de şantier ) pentru o anumita etapă sunt
terminate şi se cere aprobarea pentru trecerea la etapa următoare . Ea consta din întocmirea de
procese verbale de lucrări ce devin ascunse , procese verbale de recepţie calitativă sau de faze
determinante .
Recepţia pe faze nu va fi admisă dacă nu vor exista documentele de atestare calitativă ,
adică:
a) documente – furnizori ( după caz ) :
52
- agrement tehnic .
b) documente – execuţie ( după caz ) :
- proces verbal de predare – primire a amplasamentului şi a bornelor de reper ;
- proces verbal de verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de recepţie calitativă ;
- proces-verbal de fază determinantă , dacă este cazul .
Recepţia la terminarea lucrării se efectuează de către comisia de recepţie numită prin
decizia investitorului , în urma căreia se încheie proces verbal de recepţie la terminarea lucrării .
Recepţia finala va avea loc după expirarea termenului de garanţie şi se va face în condiţiile
prezentului caiet de sarcini pe baza verificării stării lucrării , a eventualelor probleme specificate de
comise la terminarea lucrărilor în procesul verbal .
6. REFERINŢE
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos şi

normativele în vigoare , în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini .
Ordin comun MT nr. 411 si MI / 1112 / 2000 publicat în MO 397 / 24 . 08 . 2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a
restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau
LEGE nr. 211 /2011
Legea 319 / 2006
Legea securitaţii şi sănătăţii în muncă .
Norme generale de protecţia muncii .
Norme de protecţia muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor .
Ordin MI nr. 775 / 1998
Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere .
Instrucţiuni propii de securitatea muncii pentru lucrările de întreţinere ,
reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor .
M.O. 138 bis / 1998
Norme privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum – mediu înconjurător .
C 16 - 84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente .
C 56 - 85 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente .
CP 12 / 1 – 2007 Cod de practică pentru producerea betonului .
NE 012 / 2 – 2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton , beton armat şi
precomprimat . Partea 2 . Executarea lucrărilor din beton .
SR EN 196 - 1 : 2006 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 1 : Determinarea rezistenţelor
mecanice .
SR EN 196 - 2 : 2006 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 2 : Analiza chimica a
cimenturilor .
SR EN 196 - 3 + A1 : 2009 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 3 : Determinarea timpului
de priză şi a stabilităţii .
53
SR EN 196 - 6 : 2010 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 6 : Determinarea fineţii .
SR EN 196 - 7 : 2008 Metode de încercare a cimenturilor . Partea 7 : Metode de prelevarea şi
pregătirea probelor de ciment .
SR EN 197 - 1 : 2011 - Ciment . Partea 1 . Compoziţie , specificaţii şi criterii de conformitate ale
Partea 2 . Analiza granulometrică , site de control , dimensiuni nominale ale ochiurilor .
SR EN 933 – 5 : 2001 / A1 : 2005 Încercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor . Partea 5 . Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate .
Partea 9 . Evaluarea părţilor fine .
SR EN 934 - 2 : 2009 – Aditivi pentru beton , mortar şi pastă . Partea 2 . Aditivi pentru beton .
definiţii , condiţii , conformitate , marcare şi etichetare .
SR EN 1008 : 2003 Apa pentru prepararea betoanelor . Specificaţii pentru prelevarea ,
încercarea şi evaluarea aptitudinii de utilizare a apei , înclusiv a apelor
recuperate din procese tehnologice ale industriei de betoane , ca apă de preparare
pentru beton .
SR EN 1097 – 1 : 2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor . Partea 1 . Determinarea rezistenţei la uzură .
agregatelor . Partea 2 . Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare .
agregatelor . Partea 2 . Metode pentru determinarea masei volumetrice în vrac şi a
porozităţii intergranulare .
SR EN 12350 – 2 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 2 . Încercarea de tasare .
SR EN 12350 – 4 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 4 . Grad de compactare .
SR EN 12350 – 5 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 5 . Încercarea de răspândire .
SR EN 12350 – 6 : 2009 Încercare pe beton proaspăt . Partea 6 . Densitatea .
SR EN 12390 – 3 : 2009 / AC : 2011 Încercare pe beton întărit . Partea 3 .Rezistenţa la
SR EN 12390 – 6 : 2002 Încercare pe beton întărit . Partea 6 . Determinarea rezistenţelor
mecanice .
SR EN 13450-2003 Agregate naturale pentru lucrari c.f. şi drumuri . Metode de încercare .
STAS 438 / 1 – 89 Oţel laminat la cald . Mărci . Condiţii tehnice de calitate .
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali . Metode de
încercare .
STAS 6400 – 84 Lucrări de drumuri . Straturi de baza şi fundaţie . Condiţii tehnice generale de
calitate .
STAS 6657 / 2 - 89 – Elemente prefabricate din beton , beton armat şi precomprimat . Reguli şi
metode de verificare a calităţii .
casiuri . Prescripţii generale de proiectere .
casiuri . Prescripţii de proiectere şi executie .
54
CAPITOLUL H – MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA
CALD
Prezentul caiet de sarcini stabileşte conditiile tehnice pe care trebuie să le indeplinească

mixturilor asfaltice executate la cald şi se aplică la construcţia , modernizarea , reabilitarea si
întreţinerea drumurilor .
1 . PREVEDERI GENERALE
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură :

Tabel 1.
Nr. Clasa Stratul de uzură
crt. tehnică Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
a drumului
1. III Mixtură asfaltică stabilizată: MAS 12,5 ; MAS 16
Mixtură asfaltică poroasă: MAP 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
2. IV Mixtură asfaltică stabilizată: MAS 8 ; MAS 12,5 ; MAS 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
3. V Beton asfaltic: BA 8 ; BA 12,5 ; BA 16
Beton asfaltic cu pietriş concasat: BAPC 16
Mixturile asfaltice pentru stratul de legatură :

Tabel 2.
Nr. Clasa Stratul de legatură
a drumului
1. III Beton asfaltic deschis: BAD 20 ; BAD 25
2. IV , V Beton asfaltic deschis: BAD 20 ; BAD 25
Beton asfaltic deschiscu pietriş concasat: BADPC 25
Beton asfaltic deschiscu pietriş sortat: BADPS 25
Mixturile asfaltice pentru stratul de bază :

Tabel 3.
Nr. Clasa Stratul de bază
a drumului
1. III Anrobat bituminos cu criblură: AB 16 ; AB 25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat şi minim 35% criblură:
ABPCC 16 ; ABPCC 25
2. IV Anrobat bituminos cu criblură: AB 16 ; AB 25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat: ABPC 25
3, V Anrobat bituminos cu criblură: AB 16 ; AB 25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat: ABPC 25
Anrobat bituminos cu pietriş sortat: ABPS 25
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe :

- straturi de bază din mixturi asfaltice executate conform prezentului normativ ;
- straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici
55
- straturi de bază din macadam şi piatră spartă ;
- îmbracăminte bituminoasă existentă ;
- îmbracăminte din beton de ciment existentă ;
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport
care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 6400 .
2 . STANDARDE
AND 605 / 2013 Mixturi asfaltice executate la cald . Conditii tehnice privind proiectarea ,
prepararea si punerea in opera .
SR 61 Bitumuri. Determinarea ductilitaţii
SR 179 Lucrari de drumuri . Macadam . Condiţii generale de calitate .
SR 1120 Lucrari de drumuri . Straturide bază şi îmbracaminţi de macadam semipenetratşi
penetrat . Conditii tehnice de calitate .
SR 4032-1 Lucrari de drumuri . Terminologie .
SR 8877-1,2 Lucrari de drumuri . Emulsii bituminoase cationice .
SR 10969 Lucrari de drumuri . Determinarea adezivitaţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor
cationice bituminoase de agregatele naturale .
SR EN 933-1,2,4,5,7,8,9 Încercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor .
SR EN 1097-1,2,6 Încercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor .
SR EN 1367-1,2 Încercari pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale
agregatelor .
SR EN 1426 Bitum şi lianţi bituminoşi . Determinarea penetrabilitaţii cu ac .
SR EN 1427 Bitum şi lianţi bituminoşi . Determinarea punctului de înmuiere . Metoda cu inel şi
bilă .
SR EN 12591 Bitum şi lianţi bituminoşi . Specificaţii pentru bitumuri rutiere .
SR EN 12593 Bitum şi lianţi bituminoşi . Determinarea punctului de rupere Frass .
SR EN 12607-1,2 Bitum şi lianţi bituminoşi . Determinarea rezistenţei la încalzire sub efectul
căldurii şi a aerului .
SR EN 12697-1,2,4,5,6,8,11,12,17,18,19,22,23,24,25,26,27,28,30,31,33,34,35 Mixturi asfaltice
Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald .
SR EN 13036-1,4,7 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuale .
SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor utilizate
în construcţia şoselelor , a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic .
SR EN 13108-1,2,3,4,5,6,7,8,20,21 + AC:2008 + AC:2009 Lucrari de drumuri . Imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald . Partea 1 . Conditii tehnice pentru mixturi
asfaltice .
SR EN 13242 + A1 : 2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în lucrări de inginerie civilă şi în construcţia de drumuri ;
SR EN 13808 Bitum şi lianţi bituminoşi . Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile cationice de
bitum .
SR EN 14023 Bitum şi lianţi bituminoşi . Cadrul pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu
polimeri .
STAS 539 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
STAS 863 Lucrari de drumuri . Elemente geometrice ale traseelor . Prescripţii de proiectare .
STAS 1339-79 Lucrari de drumuri . Dimensionarea sistemelor rutiere . Principii fundamentale .
56
STAS 1598/1-89 Lucrari de drumuri . Încadrarea îmbracaminţilor la lucrari de construcţii noi
şi modernizări de drumuri .
STAS 1598/2-89 Lucrari de drumuri . Încadrarea îmbracaminţilor la ranforsarea sistemelor
rutiere existente .
STAS 2900-89 Lucrari de drumuri . Lăţimea drumurilor .
STAS 6400 Lucrari de drumuri . Straturi de baza si fundatie .Conditii tehnice generale
de calitate .
3 . MATERIALE COMPONENTE
3.1. Agregate
Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform SR EN 13043 .
3.1.1 Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice :

Tabel 4.
Nr. Caracteristica determinantă Condiţii de calitate Metoda de
crt. pentru cribluri sort încercare
4-8 8-12,5(16) 16-25
1. Conţinutul de granule în afara sortului : SR EN 933-1

- rest pe ciurul superior(dmax) , % , max . 5
- trecere pe ciurul inferior(dmin) , % , max . 10
2. Coeficient de formă , % , max . 25 SR EN 933-4
3. Conţinut de impurităţi – corpuri străine nu se admit vizual
4. Conţinut de particule fine sub 0,063mm , 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1
% , max .
5. Calitatea particulelor fine (valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru) , max .
6. Rezistenţa la fragmentare clasa tehnică 20 SR EN 1097-2
coeficient LA , % , max . III
clasa tehnică 24
IV , V
7. Rezistenţa la uzură (coeficient micro- 20 - SR EN 1097-1
Deval) , % , max .
8. Sensibilitate la îngheţ-dezgheţ la 10 SR EN 1367-1
cicluri de îngheţ-dezgheţ
- pierderea de masă (F) , % , max . 3
- pierderea de rezistenţă (DSLA) , % , max 20
.
9. Sensibilitate la acţiunea sulfatului de 3 SR EN 1367-2
magneziu , % , max .
10. Conţinutul de particule total sparte, % , 90 SR EN 933-5
min . (pentru cribluri provenind din roci
detritice)
57
3.1.1.2 Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice :
Tabel 5.
crt. pentru nisipul obţinut încercare
prin concasarea pietrei

2. Granulozitatea continuă SR EN 933-1
3. Conţinut de impurităţi – corpuri străine , nu se admit vizual
% , max .
4. Conţinut de particule fine sub 0,063mm , 10 SR EN 933-1
% , max .
5. Calitatea particulelor fine (valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru) , max .
3.1.1.1 Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice :

Tabel 6.
Nr. Caracteristica determinantă Pietriş sortat Pietriş concasat Metoda de

crt. 4-8 8-16 16-25 4-8 8-16 16-25 încercare
1. Conţinutul de granule în afara SR EN
sortului : 933-1
- rest pe ciurul superior(dmax) , 5 5
% , max .
- trecere pe ciurul 10 10
inferior(dmin) , % , max .
2. Conţinut de particule sparte, - - - 90 90 90 SR EN
% , min . 933-5
3. Conţinut de forma , % , max . 25 25 SR EN
933-4
4. Conţinut de impurităţi – nu se admit nu se admit SR EN
corpuri străine 933-4
şi vizual
5. Conţinut de particule fine sub 2,0 1,0 0,5 2,0 1,0 0,5 SR EN
0,063mm , % , max . 933-1
6. Rezistenţa la fragmentare 28 28 SR EN
coeficient LA , % , max . 1097-2
7. Rezistenţa la uzură (coeficient 25 25 SR EN
micro-Deval) , % , max . 1097-1
8. Sensibilitate la îngheţ-dezgheţ 3 3 SR EN
- pierderea de masă (F) , % , 1367-1
max .
9. Sensibilitate la acţiunea 3 3 SR EN
sulfatului de magneziu , % , 1367-2
max .
58
3.1.1.4. Nisipul natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice :
Tabel 7.
crt. pentru nisipul natural încercare

2. Granulozitatea continuă SR EN 933-1
3. Coeficient de neuniformitate , min . 8 *
4. Conţinut de impurităţi SR EN 933-7
– corpuri străine , % , max . nu se admit Vizual
– conţinut de humus (culoarea soluţiei de galben STAS 4606
NaHO) , max .
5. Echivalentn de nisip pe sort 0-4 mm , % , 85 SR EN 933-8
min .
6. Conţinut de particule fine sub 0,063mm , 10 SR EN 933-1
% , max .
7. Calitatea particulelor fine , sub 0,125 mm 2 SR EN 933-9
(valoarea de albastru) , max .
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia : Un=d60 / d10 , unde :
d60 = diametru ochiului sitei prin care trec 60 % din masa probei analizate pentru verificarea
granulozitaţii ;
d10 = diametru ochiului sitei prin care trec 10 % din masa probei analizate pentru verificarea
granulozitaţii ;
● Agregatele pot conţine granule alterate , moi , friabile , poroase şi vacuolare , max. 5% din
masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort .
● Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a
fi folosite in amestec .
● Sitele de control utilizate pentru determinarea granuloyita’ii agregatelor naturale sunt
conform SE EN 933 – 2 .
● Verificarea caracteristicilor agregatelor :
- pentru fiecare lot de material
sau
- pentru maxim :
500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat ;
200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregastelor de balastieră ;
1000 t pentru cribluri ;
500 t pentru nisip de concasare (obţinut prin concasarea agregastelor de carieră( ;
3.2. Filer
Filerul ( filer de calcar , filer de cretă şi filer de var stins în pulbere ) trebuie sa corespunda
prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539 .
La aprovizionare , filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performaţele
produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot sau pentru maxim 100
tone .
59
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică .
Nu se admite folosirea filerului aglomerat .
3.3. Lianţi
Lianţi care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt :

- bitum de clasa 35 / 50 , 50 / 70 şi 70 / 100 ;
- bitum modificat cu polimeri :
* clasa 3 ( penetraţie 25 / 55 )
Lianţi se selectează în funcţie de penetraţie , în concordanţă cu zonele climatice :
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35 / 50 şi 50 / 70 şi bitumuri modificate 25 /
55 şi 45 / 80 ;
- pentru zonele reci utilizează bitumurile 70 / 100 şi 50 / 70 şi bitumuri modificate 40 /
100 ;
- pentru mixturile stabilizate tip MAS , indiferent de zonă , se utilizează bitumurile 50 /
70 şi bitumuri modificate 45 / 80 .
Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate
de minim 80 % faţă de agregatele folosite . În caz contrar se aditivează cu agenţi de
adezivitate .
Conform SR 61 bitumul trebuie să prezinte la 25° C o ductibilitate de :
* mai mare de 100 cm pentru bitumul 50 / 70 şi 70 / 100 ;
* mai mare de 50 cm pentru bitumul 35 / 50 ;
* mai mare de 50 cm pentru bitumul 50 / 70 îmbătrinit prin metoda TFOT / RTFOT ;
Bitumul se depoziteaza separat , pe tipuri de bitum , în conformitate cu specificaţiile
producătorului de bitum , respectiv cu specificaţiile tehnice de depozitare .
Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120° C….140° C , iar cel
modificat de minim 140° C şi reciclarea 20 minute la începutul zilei de lucru .
Pentru amorsare se utilizează emulsii cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1 şi SR
EN 13808 .
La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu performaţele
produsului şi se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului pentru fiecare lot
aprovizionat , dar nu mai mult de :
- 500 tone bitum / bitum modificat din acelaşi sortiment ;
- 100 tone emulsie cationică din acelaşi sortiment .
3.4. Aditivi
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un
laborator autorizat sau acreditat , agreat de beneficiar , fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de
performanţă specificate .
Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard , un agrement
tehnic european sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan
naţional , cum ar fi agrementul tehnic .
60
4 . COMPOZIŢIA MIXTURILOR ASFALTICE
Materialele folosite la fabricarea mixturilor asfaltice sunt : bitumul , bitumul modificat ,

aditivii şi materialele granulare .
4.1. Materialele granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice :

Tabel 8.
Nr. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
1. Mixtură asfaltică stabilizată MAS Criblura sort 4-8 , 8-12,5 sau 8-16
Nisip de concasare sort 0-4
Filer
2. Mixtură asfaltică poroasă MAP Criblura sort 4-8 , 8-16
Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
3. Beton asfaltic rugos BAR Criblura sort 4-8 , 8-16
Filer
4. Beton asfaltic BA Criblura sort 4-8 , 8-12,5 sau 8-16
Nisip natural sort 0-4
Filer
5. Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC Pietriş concasat sort 4-8 , 8-16
Filer
6. Beton asfaltic deschis cu criblură BAD Criblura sort 4-8 , 8-16 , 16-20 sau 16-25
Filer
7. Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat Pietriş concasat sort 4-8 , 8-16 , 16-25
BADPC Nisip de concasare sort 0-4
Filer
8. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Pietriş sortat sort 4-8 , 8-16 , 16-25
BADPS Nisip de concasare sort 0-4
Filer
9. Anrobat bituminos cu criblură Criblura sort 4-8 , 8-16 , 16-25
Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip
de concasare)
Filer
10. Anrobat bituminos cu criblură şi pietriş Criblura min.35% sort 4-8 , 8-16 şi / sau
ABPCC 16-25
Pietriş concasat sort 4-8 , 8-16 , 16-25
concasare)
Filer
11. Anrobat bituminos cu pietriş concasat Pietriş concasat sort 4-8 , 8-16 şi / sau
61
ABPC 16-25
concasare)
Filer
12. Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS Pietriş sortat sort 4-8 , 8-16 şi / sau 16-25
Filer
La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură sau de legatură se foloseşte nisip de

concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural în proporţie de maxim :
• 25 % pentru BA8 , BA12,5 , BA16 ;
• 50 % pentru BAD20 , BAD25 ŞI BADPC25 , BADPS25 .
4.2. Limitele procentelor de agregate şi filer :

Tabel 9.
Nr. Fracţiuni de agregate Strat de uzură Strat de legătură
crt. naturale din
amestecul total
BADPC25
BADPS25
BAPC16
MAP16
BA12,5
BAR16
BAD20
BAD25
BA16
BA8
1. Filer şi fracţiuni din 8…14 7…14 8…13 2…10 8…11 8…13 4…9 3…8 3…8 3…8
nisipuri sub 0,1mm , %
2. Cribluri cu dimensiu- 5…25
nea sub 2 mm , %
3. Filer şi nisip fracţiu-
nea (0,1…4) mm , % Diferenţa pâna la 100
4. Cribluri cu dimensiu- 22…44 34…48 34…58 - 47…61 - 55…72 55…72 - -
nea peste 4 mm , %
5. Pietriş concasat cu - - - - - 15…34 - - 39…58 -
dimensiunea peste 8
mm , %
6. Pietriş sortat cu - - - - - - - - - 39…58
dimensiunea peste 8
mm , %
4.3. Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beron asfaltic exprimată în treceri
prin site cu ochiuri pătrate :
Tabel 10.
Mărimea BA8 BA12,5 BA16 BAR16 BAD20 BAD25 AB16 AB25
ochiului BAPC16 BADPC25 ABPCC16 ABPCC25
sitei BADPS25 ABPC16 ABPC25
conform ABPS16 ABPS25
SR EN
933-2 ,
mm
31,5 mm - - - - 100 100 - 100
25 mm - - 100 100 - 90…100 - 90…100
20 mm - - - - 90…100 - 100 -
16 mm 100 100 90…100 90…100 73…90 73…90 90…100 74…97
62
12,5mm - 90…100 - - - - - -
8 mm 90…100 70…85 66…85 61…74 40…60 42…61 52…85 52…85
4 mm 56…78 52…56 42…66 39…53 28…45 28…45 37…66 37…66
2 mm 30…55 35…50 30…50 27…40 20…35 20…35 20…48 22…50
1 mm 22…42 24…38 22…42 21…31 14..30 14…32 11…36 14…39
0,63mm 18…35 - 18…35 18…35 - 10…30 8…33 10…35
0,20mm 11…25 - 11…25 11.25 - 5…20 5…20 4…22
0,125 - 8…16 - - 5…10 - - -
0,10mm 8…14 - 8…13 8…11 - 3…8 3…12 3…12
0,063 7…11 5…10 7…10 7…9 3…7 2…5 2…7 2…7
4.4. Caracteristicile granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Tabel 11.
Nr. Caracteristica MAS 8 MAS 12,5 MAS 16
crt.
90…100 90…100 90…100
1. Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1 Filer şi fracţiuni de nisipuri sub 0,1 mm , % 11…14 8…13 10…14
1.2 Filer şi nisip fracţiuneae 0,1…4 mm , % Diferenţa până la 100
1.3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm , % 45…60 60…73 63…75
2. Granulometrie treceri pe site cu ochiuri pătrate , %
Sita de 25 mm - - 100
Sita de 16m 100 100 90…100
Sita de 12,5 mm - 90…100 -
Sita de 8 mm 90…100 50…70 44…59
Sita de 4 mm 40…55 27…40 25…37
Sita de 2 mm 20…30 20…28 17…25
Sita de 1 mm 15…22 16…22 16…22
Sita de 0,63 mm 13…20 - 13…20
Sita de 0,20 mm 12…16 - 11,15
Sita de 0,125 mm - 9…14 -
Sita de 0,1 mm 11…14 - 10…14
Sita de 0,063 mm 10…12 8…12 9…12
4.5. Zona granulometrică ae mixturilor asfaltice poroase MAP 16

Tabel 12.
Site cu ochiuri pătrate Treceri , %
Sita de 16m 90…100
Sita de 8 mm 10…20
Sita de 2 mm 5…25
Sita de 1 mm 4…15
Sita de 0,063 mm 2…10
4.6. Conţinutul recomandat de bitum

Tabel 13.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conţinut de liant ,
% în mixtură
MAS 8 minim 6,5
MAS 12,5 minim 6,0
MAS 16 minim 5,9
63
BAR 16 5,7…6,2
uzură ( rulare ) BA 12,5 ; BA16 5,7…6,5
BA 8 6,0…7,2
BAPC 16 5,7…7,0
MAP 16 4,0…6,0
BAD 20
legătură ( binder ) BAD 25 minim 4,5
BADPC 25
BADPS 25
AB 16 ; AB 25
bază ABPCC 16 ; ABPCC25 ; ABPC 16 minim 4,5
ABPC 25 ;
ABPS 16 ; ABPS 25
4.7. Raportul filer – liant

Tabel 14.
Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport
crt. filer-liant
1. Betoane asfaltice rugoase 1,4…1,8
Betoane asfaltice 1,3…1,8
legătură ( binder ) Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,3…1,8
Mixtură asfaltică stabilizată 1,1…2,3
Mixtură asfaltică poroasă 1,2…2,2
2. legătură ( binder ) Betoane asfaltice deschise 0,7…1,4
3. bază Anrobat bituminos 0,7…1,5
Reţeta de fabricaţie va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente ,

stabilirea amestecului şi validarea acestuia pe baza testelor conform tabelului 28 tipul şi
frecvenţa încercărilor pe mixturi asfaltice .
Reţeta va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură şi va fi susţinută de studiile şi
încercările efectuate , împreună cu rezultatele obţinute .
În execuţie , este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie , ceea ce constă în verificarea
respectării reţetei la staţie , verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor mixturii realzate .
5 . CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe :

- corpuri de probă confectionate :
* mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dojazelor optime ;
* mixturi asfaltice prelevate de la malaxor ;
* mixturi asfaltice prelevate de la aşternere ;
- precumşi din straturile îmbracăminţilor gata executate .
3.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin

încercări pe cilindrii Marshall
64
Tabel 15.
Nr. Tipul Clasa Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
crt. mixturii tehnică a
asfaltice drumului Stabilitatea S Indice de Raport S / I Absorbţia
, 60° C , curgere , I , de apa
KN mm KN /mm
(maxim) (minim) % vol.
1. BA 8 IV…V 6,0…13 3,5 2,5 1,5…5
2. BA 12,5 IV…V 8,0…15 3,0 4,5 1,5…5
BA 16
3. BA 16 IV…V 6,5…13 3,5 3,0 1,5…5
BAPC 16
4. BAR 16 I…II 8,5…15 3,0 4,5 2…6
III 8,0…15 3,0 4,0 -
5. MAP 16 I…II 8.,5…15 2,5 5,0 -
6. BAD 20 I…V 5,0…13 3,5 3,5 1,5…6
BAD 25
7. BADPC 25 III…V 4,5…13 3,5 3,0 1,5…6
8. BADPS 25 IV…V 4,5…13 3,5 3,0 1,5…6
9. AB 16
AB 25
ABPCC 16
ABPCC 25 I…V 6,5…13 3,0 6,0 1,5…5
ABPC 16
ABPC 25
ABPS 16
ABPS 25
3.2. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin

încercări dinamice
Tabel 16.
Nr. Caracteristica Mixtură
crt. asfaltică pentru
stratul de uzură
clasa tehnică a
drumului
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1. Volum de goluri , la 80 giraţii , % maxim 5,0 6,0
1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
- deformaţia la 50°C , 300KPa şi 10000 impulsuri , µm/m , maxim 20000 30000
- viteza de deformaţie la 50°C , 300KPa şi 10000 impulsuri ,
µm/m/ciclu , maxim 1 2
1.3 Modulul de rigiditate la 20°C , 124ms , Mpa , minim 4600 4100
2. Caracteristici pe placi confecţionate în laborator sau pe carote din îmbracăminte
2.1 Rezistenţa la deformaţii permanente 60°C (ornieraj)
- viteza de deformaţie la ornieraj , mm / 1000 cicluri 0,5 0,7
- adâncimea făgaşului , % din grosimea iniţială a probei 5 7
65
3.3. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin
Tabel 17.
stratul de
legătură
clasa tehnică a
drumului
I-II III-IV
1.1. Volum de goluri la 120 giraţii , % maxim 9,5 10,5
1.4 Rezistenţa la oboseală proba cilindrică solicitată la întindere indirec-
tă: Număr minim de cicluri până la fisurarea la 15° C 400000 300000
2. Rezistenţa la oboseală , epruvete trapezoidale sau prismatice
6 -6 100 150
10 , minim
3.4. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin

Tabel 18.
stratul de bază
clasa tehnică a
drumului
I-II III-IV
1.1. Volum de goluri la 120 giraţii , % maxim 7,5 8,5
1.4 Rezistenţa la oboseală proba cilindrică solicitată la întindere indirec-
tă: Număr minim de cicluri până la fisurarea la 15° C 500000 400000
2. Rezistenţa la oboseală , epruvete trapezoidale sau prismatice
6 -6 100 150
10 , minim
5.5 Caracteristicile specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Tabel 19.
66
Nr. Caracteristica Strat de uzură
crt. MAS 8 MAS 12,5
MAS 16
1.1. Volum de goluri la 80 giraţii , % 2,5…3,5 3…6
1.2 Volum de goluri umplut cu bitum , conform SR EN 12697-18, 77…83 77…83
%
1.3 Test Shellenberg , conform SR EN 12697-8 , maxim 0,2 0,2
1.4 Sensibilitatea la apă , SR EN 12697-12 , metoda A , % minim 80 80
5.6 Caracteristicile specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Tabel 20.
Nr. Caracteristica MAP 16
crt.
1 Volum de goluri la 80 giraţii , % minim 14

2 Sensibilitatea la apă , SR EN 12697-12 , metoda A , % minim 70
3 Pierdere de material , SR EN 12697-17 , metoda A , % minim 30
4 -3 0,1…4
Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 10 m /s
5 -3 0,1…4
Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10 m /s
6 . CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE :
Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt :

• gradul de compactare , şi absorţia de apă ;
• rezistenţa la deformatii permanente ;
• elementele geometrice ale stratului executat ;
• caracteristicile suprafeţei îmbracaminţilor bituminoase executate .
6.1. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Tabel 21.
Nr. Tipul stratului Absorţia de Gradul de
crt. apă compactare
% vol. % minim
1. Mixtură asfaltică stabilizată MAS 8 , MAS 12,5 , MAS 16 2…6 97
2. Beton asfaltic rugos BAR 16 4…7 97
3. Mixtură asfaltica poroasa MAP - 97
4. Beton asfaltic BA 8 , BA 12,5 , BA 16 , BAPC 16 2…5 97
5. Beton asfaltic deschis BAD 20 , BAD25 , BADPC 25 ,
BADPS 25 3…8 96
6. Anrobat bituminos AB16 , AB25 , ABPCC16 , ABPCC25
, ABPC16 , ABPC25 , ABPS16 , ABPS25 2…8 96
6.2. Rezistenţa la deformatii permanente
Rezistenţa la deformatii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se

verifică pe minim 2 carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat , la cel
puţin 7 zile dupa aşternere .
67
Rezistenţa la deformatii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de
deformaţie la ornieraj şi / sau adâncimea făgaşului , la temperatura de 60°C . Valorile
admisibile , în funcţie de trafic , sunt cele din tabelul 16 .
6.3. Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi
asfaltice
Tabel 22.
Nr. Elemente geometrice Condiţii de Abateri limită locale
crt. admisibilitate admise la elementele
(min. , cm) geometrice
1. Grosimea minimă a stratului compact, cm, min: -nu se admit abateri în
- strat de uzură minus faţă de
cu granule de maxim 8 mm 3,0 grosimea minimă
cu granule de minim 12,5 mm 4,0 prevăzută în proiect
- strat de legatură pentru fiecare strat
cu granule de maxim 20 mm 5,0
cu granule de maxim 25 mm 6,0 -abaterile în plus nu
- strat de bază 6,0 constituie motiv de
respingere a lucrării
2. Lăţimea părţii carosabile conform ±50 mm
STAS 2900
3. Profil transversal sub forma de ±5,0 mm faţă de
- în aliniament acoperiş cotele profilului
- în curbe şi zone aferente conform adoptat
- cazuri speciale STAS 863
pantă unică
4. Profil longitudinal ± 5,0 mmm faţă de
- declivitate , % maxim ≤7 cotele profilului
proiectat , cu condiţia
respectării pasului de
proiectare adoptat
Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase

Tabel 23.
Nr. Caracteristica Condiţii de Metoda de încercare
crt. admisibilitate
1. Planeitatea în profil longitudinal Reglementări tehnice

Indice de planeitate , IRI , m / km : în vigoare privind
- drumuri de clasă tehnică I...II ≤ 1,0 măsurarea indicelui de
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 1,5 planeitate
- drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2,5
- drumuri de clasă tehnică V ≤ 3,0
2. Uniformitatea în profil longitudinal SR EN 13036-7
Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de
3 m , mm :
- drumuri de clasă tehnică I..II ≤ 3,0
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 4,0
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≤ 5,0
3. Uniformitatea în profil transversal , mm / m Echipamente
68
- drumuri de clasă tehnică I..III ±2,0 electronice omologate
- drumuri de clasă tehnică IV...V ±3,0 sau metoda şablonului
4 Rugozitatea suprafeţei
4.1 Aderenţa suprafeţei . Încercarea cu pendulul SR EN 13036-4
(SRT) – unităţi PTV
- drumuri de clasă tehnică I..II ≤ 80
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 75
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≤ 70
4.2 Adâncimea medie a macrotexturii , metoda SR EN 13036-1
volumetrică MTD , (pata de nisip) :
- adâncime textură , mm
- drumuri de clasă tehnică I..II 1,2
- drumuri de clasă tehnică III 0,8
- drumuri de clasă tehnică IV...V 0,6
4.3 Adâncimea medie a macrotexturii , metoda SR EN 13473-1
profilometrică MTD :
- adâncime medie profil exoprimată în Reglementări tehnice
coeficient de frecare (µGT) : în vigoare , cu
- drumuri de clasă tehnică I..II 0,45 aparatul de măsură
- drumuri de clasă tehnică III 0,41 Grip Tester
- drumuri de clasă tehnică IV...V 0,35 Măsurători efectuate
la 50 km / h cu un
debit de apă de 11 litri
/ minut
5 Omogenitatea. Vizual : Aspect fără degradări sub
Aspectul suprafeţei formă de exces de bitum , zone poroase
, deschise , slefuite
7 . PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE :
7.1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare , uscare ,

resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale , dozare gavimetrică sau volumetrică
a bitumului şi filerului , precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul
bituminos .
Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturilor asfaltice se face în mod
periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de
producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de
măsurare şi control .
Temperaturi la prepararea mixturilor asfaltice

Tabel 24.
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltică la
ieşirea din malaxor
Temperatura , ° C
Bitum rutier neparafinos 170...180 160...170 160...175
Bitum modificat cu
polimeri 170...190 170...180 170...180
69
Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate .
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate , acoperite cu
prelate speciale , imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot
timpul transportului , să fie minime .
Mixturile asfaltice preparate cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculante cu benă termoizolantă şi acoperită cu prelată .
7.2. Lucrări pregătitoare
7.2.1. Pregătirea stratului support înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Înainte de aşternerea mixturi , stratul suport trebuie bine curaţat , iar dacă este cazul se
remediază şi reprofilează . Materialele neaderente , praful şi orice poate afecta legatura
dintre stratul support şi stratul nou executat trebuie îndepărtat .
Dacă stratul suport este alcătuit din :
- macadam: se curăţă şi se mătură
- mixturi asfaltice deschise: dacă nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul
următor se curăţă prin periere mecanică şi spalare
- mixturi asfaltice existente: aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiect se realizează ,
după caz ,fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică sau prin frezare .
3.1.1. Amorsarea
Înainte de amorsare suprafaţa stratului suport trebuie să fie curată şi uscată .Amorsarea
stratului suport şi a rosturilor de lucru se face cu emulsie cationică cu rupere rapidă .
Amorsarea se face cu un dispozitiv special , care poate regla cantitatea de liant pe metru
pătrat în funcţie de natura stratului support (trebuie să fie de 0,3...0,5 kg /m²) .
Amorsarea se face în faţa finisorului la o distanţă de maxim 100 m , astfel încât aşternerea
mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase .
La straturile de mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat , când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15
cm , rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetic .
În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fiszri sau crăpături pronunţate se
recomandă acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisură) în grosime
minimă de 2 cm , acoperite cu geogrile sau geosintetice .
7.3 Aşternerea mixturii asfaltice
Aşternerea mixturii asfaltice se face pe o suprafaţă uscată la temperaturi de :

- minim 10° C , pentru mixturile preparate cu bitum rutier neparafinos ;
- minim 15° C , pentru mixturile preparate cu bitum modificat cu polimeri ;
Aşternerea mixturii asfaltice se face numai cu repartizoare-finisoare .
Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este fixată de proiectant , dar
nu mai mare de 10 cm .
Temperaturi mixturii asfaltice la aşternere şi compactare

Tabel 25.
Tipul liantului Temperatura mixtuii Temperatura mixtuii
asfaltice la aşternere asfaltice la compactare
° C , min . ° C , min .
70
început sfârşit
Bitum rutier neparafinos , clasă :
35 / 50 150 145 110
50 / 70 145 140 110
70 / 100 140 135 100
Bitum modificat cu polimeri , clasă :
25 / 55 165 160 120
45 / 80 160 160 120
40 / 100 155 160 120
Pentru mixtura asfaltică stabilizată , se vor utiliza temperaturi cu 10° C mai mari decât cele
prevăzute în tabel .
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atenţie deosebită se va acorda
realizării rosturilor de lucru , longitudinale şi transversale , care trebuie să fie foarte regulate
şi etanşe .
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă , zonele adectate rostului de
lucru , longitudinale şi / sau transversale se taie pe toată grosimea stratului , astfel încât să
rezulte o muchie vie verticală .
Când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi , tăierea rostului longitudinal nu mai este
necesară .
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se
va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi , pe o lungime variabilă în funcţie de
grosimea noului strat , astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia , cu o pantă de
0,5% .
Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase , nefiind lăsat
neprotejat sub trafic .
Stratul de legătură (binder) , realizat din beton asfaltic deschis , nu se va lăsa neacoperit în
anotimpul rece pentru a se evita apariţia degradărilor .
7.4 Compactarea mixturii asfaltice
Compactarea mixturii asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede şi / sau

compactoare cu pneuri , prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate , astfel încât să se
obţină caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice , conform tabel 21 .
Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte .
Compactarea se execută în lungul benzii , primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi , apoi de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată .
Pe sectoarele în rampă , prima trecere se face cu utilajul de copmactare în urcare .
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri , cu o viteză mai redusă la început , pentru a
evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndeparta mai mult de 50
m în spatele repartizatorului .
Locurile inaccesibile cpmpactorului , in special în lungul bordurilor , în jurul gurilor de
scurgere sau a căminelor de vizitare , se compacteayă cu maiul mecanic .
Compactarea mixturilorasfaltice . Număr minim de treceri .

Tabel 26.
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de
71
120 KN 120 KN
Număr de trceri minime
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Strat de bază 12 4 14
8 . CONTROLUL CALITĂŢII LUCRARILOR :
8.1 Controlul calităţii materialelor
Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini .
8.2 Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic constă în urmatoarele operaţii :
Ce se controlează Când se controlează

Controlul instalaţiei de funcţionarea corectă a la începutul fiecărei zile de
preparare a mixturii asfaltice dispozitivelor de cântărire sau lucru
dotare volumetrică
funcţionarea corectă a predoza- zilnic
toarelor de agregate naturale
Controlul regimului termic temperatura liantului la permanent
de preparare a mixturii introducerea în malaxor
asfaltice temperatura agregatelor naturale permanent
uscate şi incălzite la ieşirea din
malaxor
temperatura mixturii asfaltice la permanent
ieşirea din malaxor
Controlul procesului pregătirea stratului suport zilnic, la începerea lucrării pe
tehnologic de execuţie a sectorul respectiv
stratului bituminos temperatura mixturii asfaltice la cel puţin de 2 ori pe zi la
asternere şi compactare compactare
modul de execuţie a rosturilor zilnic
tehnologia de compactare zilnic
(atelier de compactare , număr
de treceri)
Verificarea respectării granulozitatea amestecului de zilnic sau ori de câte ori se
compoziţiei mixturii agregate naturale şi filer la observă o calitate
asfaltice(reţeta de referinţă) iesirea din malaxor , înainte de necorespunzătoare a
adăugarea liantului (şarjă albă) mixturilor asfaltice
conţinutul minim obligatoriu de la începutul fiecărei zile de
materiale concasate lucru
compoziţia mixturii asfal- zilnic
tice(compoziţie granulometrică
şi conţinut de bitum) prin
extracţii , pe probe de mixtură
prelevate de la malaxor şi
aşternere
72
Verificarea calităţii mixturii compoziţia mixturii asfaltice , 1 probă / 400 tone mixtură
asfaltice se va face prin care trebuie să corespundă fabricată ,
analize efectuate de un compoziţiei stabilite prin studiul dar cel puţin una pe zi
laborator autorizat de preliminar de laborator
mixtură asfaltică caracteristicile fizico-mecanice
care trebuie să se încadreze în
limitele din preyentul caiet de
sarcini .
Abateri faţă de compoziţie

Tabel 27.
Abateri admise faţă de reţeta , % , în valoare absolută
Agregate 25...31,5 ±5
Fracţiunera , mm 16...25 ±5
8...16 ±5
4...8 ±5
1...4 ±4
0,20...0,63 ±3
0,1...0,2 ±2
0,063...0,1 ±1,5
0...0,063 ±1,0
Bitum ±0,2
Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

Tabel 28.
Nr. Natura controlului / Caracteristicile Tipul mixturii asfaltice
crt. încercării şi frecvenţa verificate şi limite de
încercării încadrare
1. Încercări iniţiale de tip Caracteristici fizico- Mixturi asfaltice tip :
(validare în laborator) mecanice pe epruvete BA , BAR , MAP , BAD şi AB
Marshall conform tabel indiferent de clasa tehnică a
15 drumului
Conform tabel 19 Mixturi asfaltice tip :
MAS indiferent de clasa tehnică a
drumului
Conform tabel 20 Mixturi asfaltice tip :
MAP indiferent de clasa tehnică a
drumului
Caracteristici conform Toate tipurile de mixturi asfaltice
tabel 16 destinate stratului de uzură conf.
caiet de sarcini pentru clasa tehnică
a drumului I , II , III , IV
Caracteristici con-form Toate tipurile de mixturi asfaltice
tabel 17 şi 18 destinate stratului de legătură şi de
bază conf. caiet de sarcini pentru
clasa tehnică a drumului I , II , III ,
IV
2. Încercări iniţiale de tip Idem punctul 1 La transpunerea pe staţia de asfalt a
73
(validare în producţie) dozajelor proiectate în laborator ,
vor fi prelevate probe pe care se vor
reface toate încercările prevăzute la
punctul 1 din acest tabel
3. Verificarea caracteristicilor Conform tabel A : Toate tipurile de mixturi asfaltică
mixturii asfaltice prelevate - verificarea respectării pentru stratul de uzură , stratul de
în timpul execuţiei : compoziţiei mixturii legătură şi de bază .
asfaltice(reţeta de refe-
Frecvenţa 1 / 400 tone rinţă)
mixtură asfaltică în cazul - verificarea calităţii
staţiilor cu productivitate mixturii se va face prin
< 80 tone / oră analize efectuate de un
laborator autorizat de
Frecvenţa de cel puţin o mixtură asfaltică
probă / zi în cazul staţiilor Caracteristici fizico- Toate tipurile de mixturi asfaltică
cu productivitate mecanice pe epruvete pentru stratul de uzură , stratul de
80 tone / oră Marshall conform tabel legătură şi de bază .
15
- stabilitate , fluaj ,
raport S / T
- volumul de goluri cu
încadrarea în
urmatoarele limite :
* uzură 3-6 %
* legătură 4-7 %
* bază 4-7 %
Volumul de goluri pe Mixturi asfaltice stabilizate
epruvete Marshall cu
încadrarea în limite 3-6
% -test Schellenberg
Volumul de goluri pe Mixturi asfaltice poroase MAP
epruvete Marshall
minim 14 %
4. Verificarea calităţii stratului Caracteristici conform Toate tipurile de mixturi asfaltică
executat : tabel 21 pentru stratul de uzură , stratul de
- o verificare pentru fiecare - absorţia de apă legătură şi de bază .
2
20000 m executaţi - gradul de compactare
5. Verificarea rezistenţei Rata de ornieraj şi / sau Toate tipurile de mixtură asfaltică

stratului la deformaţii adâncime făgaş destinate stratulului de uzură , ptr.
permanente : drumurile de clasă I , II , III , IV
- frecvenţa : 1 set carote
pentru fiecare 20000 m2
executaţi
6. Verificarea elementelor Conform tabel 22 Toate straturile executate
geometrice ale stratului
executat
7. Verificarea suprafeţei Conform tabel 23 Strat de uzură
74
stratului executat Strat de legătură şi de bază , prin
sondaj
8. Verificări suplimentare în Caracteristici : Mixturile asfaltice destinate
situaţii cerute de comisia de - absorţia de apă stratului de uzură , legătură şi bază
recepţie (beneficiar) - gradul de compactare pentru clasa tehnică a drumului I , II
- frecvenţa : 1 set carote - compoziţia mixturii , III , IV
pentru fiecare solicitare - rata de ornieraj şi /
sau adâncimea făgaş
8.3 Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice
Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevare de epruvete , astfel :

- carote ø 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj
- carote ø 100 mm sau placi de minim 400 x 400 mm sau carote de ø 200 mm pentru
determinarea grosimii straturilor , a gradului de compactare şi a absorţiei , precum şi a
compoziţiei (la cererea beneficiarului) (granulometrie şi conţinut de bitum).
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului , al beneficiarului şi a
consultantului sau a dirigintelui , la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile ,
încheindu-se un proces verbal , în care se va nota grosimea straturilor .
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai
defavorabile .
Verificarea compactării stratului , se efectuează prin determinarea gradului de compactare
în situ , prin încercări nedistructibile sau prin încercări de laborator pe carote .
3.1 Verificarea elementelor geometrice
Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei constă în :

- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie ;
- verificarea grosimii stratelor :
• în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare a probelor prelevate din stratul
executat pentru verificarea calitaţii , conform tabelelor 21 şi 22 ;
• la aprecierea comisiei de recepţie , maxim două sondaje pe kilometru , efectuate la 1 m
de marginea stratului de bază ;
- verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate , omologate ;
- verificarea profilului longitudinal se face în axă , cu ajutorul unui aparat topografic de
nivel sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime , pe minim 10 % din lungimea traseului ;
9 . RECEPŢIA LUCRARILOR :
9.1 Recepţia pe faze determinante
Recepţia pe faze determinante , stabilite în proiectul tehnic , privind straturile de uzură ,

de legătură şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calităţii în construcţii şi a Procedurii privind controlul statului în faze determinante .
Receptia pe faze determinante se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în
documentaţia scrisă , desenată , în caietul de sarcini sau dispoziţii de şantier , pentru o
anumita etapă , sunt terminate şi se cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea
consta din întocmirea de procese verbale de lucrări ce devin ascunse , procese verbale de
recepţie calitativă sau de faze determinante .
75
Receptia pe faze determinante nu va fi admisă dacă nu vor exista documentele de atestare
calitativă , adică :
e) documente – furnizori ( dupa caz ) :
- agrement tehnic .
f) documente – execuţie ( dupa caz ) :
- proces verbal de predare - primire a amplasamentului şi a bornelor de reper ;
- proces verbal de verificarea calitaţii lucrărilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativă ;
- proces-verbal de faza determinantă dacă este cazul .
9.2 Recepţia la terminarea lucrărilor
Receptia la terminarea lucrarii de către beneficiar se efectueaza conform Regulamentului

de recepţie a lucrarilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora .
Comisia de receptie examinează lucrarile executate faţă de documentaţia tehnică aprobată
şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei şi întocmeşte procesul verbal
de recepţie la terminarea lucrării .
În vederea recepţiei la terminarea lucrărilor se va face verificarea elementelor geometrice
ale stratului , uniformitatea suprafeţei de rulare şi masurători de capacitate portantă .
În perioada de garanţie , urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor , toate
Eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor .
3.1 Recepţia finală
Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat prin HG 273 / 94 după expirarea
perioadei de garanţie .
Pentru lucrările de ranforsare , reabilitare , precum şi construcţii noi de drumuri , în vederea
recepţiei finale se vor prezenta măsurători de planeitate , rugozitate şi capacitate portantă ,
care se vor compara cu măsurătorile prezentate la recepţia la terminarea lucrărilor .
Intocmit ,
Dipl.Ing.Carmen Daniele
76

pr.60-2015 Caiete de Sarcini .pdf1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pr.60-2015 Caiete de Sarcini .pdf1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitally signed

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea ,

2.1. Pamant vegetal

Se foloseste pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate .

2.2. Pamant pentru terasamente

Categoriile si tipurile de pamanturi , clasificate conform STAS 1243 :

2.3. Apa de compactare

3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TERASAMENTELOR

Terasamentele se executa conform STAS 2914 .

4.1. Tolerante de executie

Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si a taluzurilor sub lata de 3m :

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta din :

4.3. Controlul compactarii

In timpul executiei terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza :

Denumirea incercarii Frecventa minimala a Observatii

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos si

Ordin comun MT nr. 411 si MI / 1112 / 2000 publicat in MO 397 / 24 . 08 . 2000

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie de

2.1. Agregate naturale ( balast ) sau balast amestec optimal

Trebuie sa aiba granula maxima de 63 mm si trebuie sa provina din roci stabile ,

3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR

• Se asterne si se niveleaza balastul in straturi de maxim 15 cm ( inainte de compactare ) .

4.1. Verificarea calitatii materialelor inainte de asternere

Caracteristicile calitative balastului sau balastului amestec optimal conform tabel 1.

Conditii de admisibilitate Metode de

Limitele de granulozitate ale balastului amestec optimal conform tabel 2.

Limitele de granulozitate ale balastului pentru fundatii rutiere conform tabel 3.

Limitele de granulozitate ale balastului pentru completarea sistemului rutier la

4.2. Verificarea elementelor geometrice dupa executie

Grosimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect .

4.3. Verificarea compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal

Nr. Determinarea , procedeul de verificare Frecvente minime la locul de punere Metoda de

Grosimea stratului Valorile deflexiunilor admisibile

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele de mai jos si

Ordin comun MT nr. 411 si MI / 1112 / 2000 publicat in MO 397 / 24 . 08 . 2000

CAPITOL C – AMENAJAREA SANTURILOR , RIGOLELOR SI

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia dispozitivelor de scurgere si

Denumirea principalelor tipuri de Panta maxima admisibila ,

Tipul protejarii santului , rigolei sau casiului Panta maxima

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra

Santurile de garda se vor amplasa la distanta minima , de :

Pentru prepararea betoanelor si mortarelor specificate in proiectul de executie se va utiliza

2.2.1. Agregate naturale :

Plase sudate sau bare din otel beton de tip PC 52 sau OB 37 .

Cofrajele sunt de inventar executate industrial sau confectionate pe loc .

Clasa betonului se va stabili de proiectant in functie de conditiile de lucru si de sarcinile la

2.7. Elemente prefabricate

- bolovani de rau ( lungime, latime 80 –140 mm ; inaltime 120 – 160 mm )

Executia comporta urmatoarele operatii :

3.1. Pichetarea lucrarilor

Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor

3.2. Executia sapaturii

3.3. Executia santurilor , rigolelor si casiurilor

3.3.1. Din beton turnat pe loc

3.3.2. Din elemente prefabricate

3.3.3. Din pereuri uscate din piatra bruta

3.3.5. Din pereuri in mortar de ciment

3.3.6. Din pereuri de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton

4.1. Verificarea materialelor - incercari preliminare si inainte de utilizare a

Materialul Incercari sau Metode conform Frecventa incercarilor

Incercarea de informare cuprinde studii de compozitie a betoanelor si mortarelor , precum si

Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel intarit :

4.2. Incercari si controale :