EXECUTIE STRAT BA8 LA TROTUARE

Pregatirea suprafetei pentru executarea sapaturii la trotuare ce consta in:

 Curatarea terenului de resturi vegetale si buruieni;
 Decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
 Asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si de adancime;
 Demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai pe baza documentatiilor
aprobate pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separate si izolate toate retelele de instalatii.
Curatirea completa a terenului, prin incarcarea mecanizata si evacuarea materialelor rezultate.
Executarea sapaturilor
Saparea; manipularea si transportul manual
Saparea, manipularea si transportul pamantului manual se aplica la executarea lucrarilor de modernizarea;
constructia si reconstructia strazilor si aleilor din localitati la lucrarile:
 cu volum mic de sapatura;
 consolidarea unor constructii existente;
 unde utilajele nu pot avea loc de manevra;
 de finisarea taluzelor sau a fundurilor unor sapaturi executate mecanizat;
 in zonele retelelor subterane existente, indeosebi cabluri electrice de joasa sau inalta tensiune;
conducte de gaze; conducte de apa;etc..
Saparea; manipularea si transportul mecanizat
Pentru modul de executie al sapaturilor la trotuare se pot alege utilajele in functie de posibilitatile de lucru al
acestora si anume:
 Utilaje care sapa si incarca;
 Utilaje care sapa, incarca si transporta;
 Utilaje care sapa si deplaseaza pamantul prin impingere.
In functie de parametrii si performantele utilajului care executa sapatura la trotuare se determina alegerea ca
tip, manuire si numar a celorlalte utilaje, masini si scule, astfel ca lantul format de succesiunea operatiilor sa
asigure realizarea productivitatii maxime a utilajului principal.
In functie de utilajele folosite si de posibilitatea de manevrare a acestora, sapatura se executa concomitent cu
manevrarea si incarcarea materialului rezultat din sapatura.
Sapatura la trotuare se va executa cu respectarea cotelor si pantelor din profilele transversale si profilul
longitudinal.
Pe toata durata executiei sapaturilor la trotuare se va avea in vedere lucrarile de scurgerea si drenarea rapida
a apelor prin asigurarea pantelor si santuri de colectare cu locuri de evacuarea apei in punctele cele mai
joase.
In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre terasament, acestea trebuie dirijate prin
santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, unde este
cazul, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apei pluviale si a altor ape.
In cazul in care, din diferite motive terenul de fundare nu se va acoperi in imediata apropiere de timp, executia
sapaturii la trotuare se va opri la circa 10-15 cm. fata de cota de fundare, acesti ultimi 10-15 cm. urmand a se
sapa cu 24 de ore inainte de a se pregati patul de fundare si de acoperirea acestuia cu stratul urmator din
sistemul rutier.
In functie de performantele utilajelor, de cantitatile de executat si de conditiile locale, se intocmesc proiecte
tehnologice de catre proiectant.
Pentru detalierea succesiunii operatiilor si variante de executie se intocmesc fise tehnologice, unde este
cazul.
Transportul materialelor rezultate din sapatura se face cu autocamioane de diferite tonaje, in functie de
posibilitatea deplasarii si de gabarit, in depozite aprobate de catre Inginer in prealabil.
Executia patului de fundare
Lucrarile privind pregatirea patului de fundare trebuiesc atacate frontal pe întreaga lãtime.
Nu se vor creea supraadâncimi în sapatura. În cazul când în mod accidental apar asemenea situatii se va
trece la umplerea lor, conform modalitãtilor pe care le va prescrie inspectorul de santier.
La sãparea în terenuri sensibile la umezealã, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se
permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizãrii echilibrului hidrologic al zonei sau a
nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pãmânturilor. Toate lucrãrile preliminare de drenaj vor fi
finalizate înainte de începerea sãpãturilor, pentru a se asigura ca lucrãrile se vor executa fãrã a fi afectate de
ape.
În cazul când terenul întâlnit la cota fixatã prin proiect nu va prezenta calitãtile stabilite si nu este de portanta
prevãzutã, inspectorul de santier va putea prescrie realizarea unui strat de formã pe cheltuiala beneficiarului.
Compactarea acestui strat de formã se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. În acest
caz se va limita pentru stratul superior , gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Dacã pe parcursul lucrãrilor de pregatire a patului de fundare, masele de pãmânt devin instabile,
antreprenorul va lua mãsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp beneficiarul.
Sapaturile în terenuri moi, ajunse la cotã, se vor compacta pânã la 100% Proctor Normal, pe o adâncime de
30 cm .
Dacã topografia locurilor permite o evacuare gravitationalã a apelor, Antreprenorul va trebui sã mentinã o
pantã suficientã pentru scurgere, la suprafata pãrtii excavate si sã execute în timp util santuri, rigole, lucrãri
provizorii necesare evacuãrii apelor în timpul excavãrii.
Toate debleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal 100% prevãzut în
STAS 2914-84.
Abaterile limitã la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrãcãmintile din beton de ciment si de 4% sub
celelalte îmbrãcãminti si se acceptã în max. 10% din numãrul punctelor de verificare.
La realizarea stratului de beton asfaltic tip BA 8 la trotuare, se vor executa urmatorii pasi tehnologici si
organizatorici:
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se
reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se executa urmatoarele
operatii :
 Se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie ;
 Se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se
rezolva problemele privind drenarea apelor ;
 Se curata temeinic stratul support, prin maturarea mecanica a suprafetei betonului;
 Se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului
suport se realizeaza mecanizat cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise.
In functie de natura stratului support, cantitatea de emulsie raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un
dozaj de 0,3..0,5 Kg. bitum rezidual pe metru patrat, raspandit in film continuu.
 Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixtura trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
 La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul support cu o
emulsie bituminoasa cu rupere rapida.
 Stratul support se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
 Pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din
imbracaminti asfaltice;
 Pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la un interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
 Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.
 In functie de natura stratului support, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului,
trebuie sa fie de minim 0,3...0,5 Kg/mp.
 Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.
Asternerea
 Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de
peste 10˚C, in conditiile unui timp fara precipitatii.
 Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute
cu sistem de nivelare automat si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste
asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare
strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
 Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica.
Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului.
 Grosimea maxima a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea prevazuta in proiectul de
executie.
 Viteza de asternere cu finisorul va fi adaptata in functie de sosirea mixturilor de la statie si cat se
poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
 Eventualele denivelari se vor corecta imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material
proaspat depus inainte de compactare.
 Rosturile de lucru la imbracaminti bituminoase se trateaza astfel:
 La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru,
longirtudinal si /sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie
verticala.
 Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne,
depasind rostul cu 5..10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel
inat sa apara rostul, dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.
Compactarea
 La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare care sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat
in parte.
 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare
cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de
compactare prescris in caietul de sarcini.
 Inainte de asternerea stratului de mixtura, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se
determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
 Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:
 Sarcina fiecarui utilaj;
 Numarul de treceri al fiecarui utilaj;
 Viteza de mers a fiecarui utilaj;
 Presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;
 Temperatura de asternere.
 Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim.
 Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasa catre cea ridicata.
 Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza redusa la inceput, pentru a evita valurirea
imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inacesibile
compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se
compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
 Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata
imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.
 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie daca asternerea se face pe timp
friguros.