2.CS Constructii Civile

Proiect: SV-CL-15 DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si Caiet de Sarcini pentru constructii civile

apa uzata din localitatea Siret
DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE
pentru contractul sectorial de lucrari
REABILITAREA SI EXTINDEREA RETELELOR DE APA SI APA UZATA

DIN LOCALITATEA SIRET
Cod de identificare contract: SV-CL-15
in cadrul proiectului
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA

DIN JUDETUL SUCEAVA IN PERIOADA 2014-2020
PROIECT MAJOR
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA/FONDUL DE COEZIUNE
2021
1
CAPITOL 2 – CAIET DE SARCINI

SUBCAPITOL 2.1 - SPECIFICATII
SECTIUNEA 3 - CAIET DE SARCINI DE EXECUTIE
PARTEA 2 - CAIET DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII CIVILE
NOTA:
Orice referire din cuprinsul prezentului document, prin care se face trimitere la specificaţii
tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde
europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale,
alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene
sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale
sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor
şi la utilizarea produselor se va citi și interpreta ca fiind însoțită de mentiunea „SAU
ECHIVALENT”.
2
CUPRINS
1 General...................................................................................................................................11
1.1 Introducere..........................................................................................................................................................11
1.2 Standarde şi normative......................................................................................................................................11
1.3 Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile................................................................................11
1.4 Nivel şi cote de nivel...........................................................................................................................................11
1.5 Dimensiuni...........................................................................................................................................................11
1.6 Trasarea lucrărilor.............................................................................................................................................11
1.7 Execuţia şi calitatea execuţiei............................................................................................................................12
1.8 Specificaţii cu privire la standarde...................................................................................................................12
1.9 Standarde pe şantier...........................................................................................................................................12
1.10 Aspectele care nu sunt acoperite de standarde................................................................................................13
1.11 Planuri şi calcule.................................................................................................................................................13
1.12 Propuneri de construcţie....................................................................................................................................13
2 MATERIALE........................................................................................................................14
2.1 Condiţii generale.................................................................................................................................................14
2.2 Beton....................................................................................................................................................................14
2.2.1 Apă..................................................................................................................................................... 14
2.2.2 Ciment................................................................................................................................................ 14
2.2.3 Depozitarea cimentului....................................................................................................................... 14
2.2.4 Agregate pentru beton....................................................................................................................... 14
2.2.5 Depozitare agregatelor....................................................................................................................... 14
2.2.6 Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare.............................................................................15
2.2.7 Bară de armătură şi cofraj distanţier.................................................................................................. 15
2.2.8 Aditivi pentru beton............................................................................................................................ 15
2.2.9 Membrane protectoare lichide............................................................................................................ 16
2.2.10 Profile hidroizolante............................................................................................................................ 16
2.2.11 Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune...........................................................................16
2.2.12 Materiale de etanşare a rosturilor....................................................................................................... 17
2.2.13 Protecţia betonului............................................................................................................................. 17
2.2.14 Strat de acoperire mortar pentru structuri de reţinere a apei..............................................................18
2.2.15 Membrane flexibile din bitum/polietilenă............................................................................................19
2.2.16 Tencuieli fără contracţii...................................................................................................................... 19
2.2.17 Cofraje............................................................................................................................................... 20
2.3 Confecţii metalice...............................................................................................................................................20
2.3.1 Structuri metalice............................................................................................................................... 20
2.3.2 Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere........................................................................................... 20
2.3.3 Limite de deviaţie............................................................................................................................... 20
2.3.4 Balustrade, trepte, scări, lanţuri de siguranţă.....................................................................................21
2.3.5 Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe...................................................................................................... 21
2.3.6 Sudare............................................................................................................................................... 21
2.3.7 Fabricare............................................................................................................................................ 22
2.3.8 Măsuri normale de protecţie anti-corozivă.......................................................................................... 22
2.3.9 Măsuri speciale de protecţie anticorozivă........................................................................................... 22
2.3.10 Strat de protecţie pentru părţile sub apă............................................................................................ 22
3
2.4 Material pentru realizarea patului conductelor..............................................................................................23

2.4.1 Materiale pentru realizarea patului conductelor..................................................................................23
2.5 Lucrări de şantier...............................................................................................................................................23
2.5.1 Material de umplere........................................................................................................................... 23
2.5.2 Strat de fundaţie şi strat de bază........................................................................................................ 24
2.5.3 Asfalt.................................................................................................................................................. 24
2.5.4 Borduri............................................................................................................................................... 24
2.5.5 Dale de pavaj din beton prefabricat.................................................................................................... 24
3 LUCRĂRI DE DEMOLARE ȘI DEFRIȘARE.................................................................25

3.1 Aprobarea...........................................................................................................................................................25
3.2 Gardurile şi barierele temporare......................................................................................................................25
3.3 Condiţii cu privire la trafic................................................................................................................................25
3.4 Curăţarea şantierului.........................................................................................................................................25
3.5 Protecţii...............................................................................................................................................................25
3.6 Dotări ale drumurilor.........................................................................................................................................25
3.7 Depozitare...........................................................................................................................................................25
3.8 Exploziile.............................................................................................................................................................25
3.9 Umplerea terenului şi finisarea suprafeţei.......................................................................................................26
3.10 Protecţia obiectelor existente.............................................................................................................................26
3.11 Umplerea şi sigilarea conductelor abandonate................................................................................................26
4 LUCRĂRI DE TERASAMENTE.....................................................................................27
4.1 Materiale de umplutură.....................................................................................................................................27
4.2 Excavaţiile vor fi umplute cu material granular.............................................................................................27
4.3 Proiectarea rambleului......................................................................................................................................27
4.4 Notificarea de începere a lucrărilor..................................................................................................................27
4.5 Lucrări de terasamente pe linii şi nivele...........................................................................................................27
4.6 Mărimea excavaţiilor.........................................................................................................................................28
4.7 Gropi de împrumut............................................................................................................................................28
4.8 Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat.................................................29
4.9 Compactarea materialului de umplutura........................................................................................................29
4.10 Excavarea materialului necorespunzător.........................................................................................................30
4.11 Alunecări, prăbuşiri şi excavaţii excesive.........................................................................................................30
4.12 Excavaţiile care vor fi protejate împotriva infiltrării apei.............................................................................30
4.13 Metoda de execuţie a excavaţiilor.....................................................................................................................30
4.14 Ramblee şi pante.................................................................................................................................................30
4.15 Curăţarea suprafeţei solului..............................................................................................................................31
4.16 Gropile de sondaj................................................................................................................................................31
4.17 Inspecţiile efectuate de către supervizor..........................................................................................................31
4.18 Intersectarea cursurilor de apă.........................................................................................................................31
4.19 Evacuarea apei....................................................................................................................................................31
4.20 Excavarea conform aliniamentelor şi nivelelor...............................................................................................32
4.21 Testele cu privire la apa subterană...................................................................................................................32
4
4.22 Testele cu privire la nivelul formaţiunilor.......................................................................................................32

4.23 Evacuarea surplusului de material excavat.....................................................................................................32
4.24 Excavarea în plus................................................................................................................................................32
4.25 Excavaţiile pentru conducte..............................................................................................................................32
4.26 Compactarea manuală a nivelului de platformă.............................................................................................33
4.27 Realizarea umpluturii fără punerea în pericol a structurilor........................................................................33
4.28 Selectarea şi compactarea materialului de umplutură...................................................................................33
4.29 Umplerea Excavaţiilor realizate sub Drumuri................................................................................................34
4.30 Nivelarea zonelor................................................................................................................................................37
4.31 Acoperirea şi sprijinirile....................................................................................................................................37
4.32 Refacerea şoselelor.............................................................................................................................................38
4.32.1 Generalităţi......................................................................................................................................... 38
4.32.2 Restabilirea şoselelor, trotuarelor, potecilor, aleilor pentru biciclişti şi acostamentelor......................38
4.32.3 Restabilirea bordurilor, canalelor, marginilor şi a ancadramentelor...................................................38
4.33 Refacerea drumurilor distruse şi a aleilor.......................................................................................................38
4.34 Refacerea şoselelor şi a drumurilor cu beton spongios...................................................................................38
4.35 Refacerea spaţiilor verzi....................................................................................................................................38
4.35.1 Generalităţi......................................................................................................................................... 38
4.35.2 Garduri, Garduri vii şi Ziduri............................................................................................................... 39
4.35.3 Acostamente...................................................................................................................................... 39
4.35.4 Copacii............................................................................................................................................... 39
4.35.5 Drenarea terenului............................................................................................................................. 39
4.35.6 Rambleierea....................................................................................................................................... 40
4.35.7 Demolarea.......................................................................................................................................... 40
4.35.8 Întreţinerea reparaţiilor....................................................................................................................... 40
4.35.9 Defrişarea zonei................................................................................................................................. 40
4.35.10 Aşezarea şi compactarea cenuşii de combustibil pulverizate (PFA)..................................................41
4.35.11 Peisagistică........................................................................................................................................ 41
5 BETONUL SI COFRAJELE...............................................................................................44
5.1 BETONUL...........................................................................................................................................................44
5.2 Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat................................................................................45
5.3 Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente.........................46
5.4 Turnarea betonului............................................................................................................................................47
5.4.1 Prevederi Generale Privind Betonarea............................................................................................... 47
5.5 Betonul preparat in staţie..................................................................................................................................48
5.6 Adaosuri de beton...............................................................................................................................................49
5.7 Amestecurile de probă.......................................................................................................................................49
5.8 Adaosuri de beton ce conţin PFA.....................................................................................................................50
5.9 Betonul ciclopian................................................................................................................................................50
5.10 Beton cu antrenare de aer..................................................................................................................................50
5.11 Conţinutul de cloruri..........................................................................................................................................50
5.12 Dozarea şi amestecarea......................................................................................................................................50
5.13 Lucrabilitatea betonului....................................................................................................................................50
5.14 Transportarea, turnarea şi compactarea.........................................................................................................50
5
5.15 Turnarea betonului la temperaturi mici..........................................................................................................51

5.16 Turnarea betonului pe timp calduros...............................................................................................................52
5.17 Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă.....................................................................................................53
5.18 Temperatura betonului......................................................................................................................................53
5.19 Tratarea betonului dupa turnare......................................................................................................................53
5.20 Controlul calităţii lucrărilor..............................................................................................................................53
5.21 Decofrarea...........................................................................................................................................................54
5.22 Blocurile de testare.............................................................................................................................................54
5.23 Compactarea betonului......................................................................................................................................55
5.24 Rosturile de lucru...............................................................................................................................................55
5.25 Turnarea betonului pe lucrări executate anterior...........................................................................................56
5.26 Protecţia şi întărirea betonului..........................................................................................................................56
5.27 Lucrări defectuoase............................................................................................................................................57
5.28 Betonul de egalizare...........................................................................................................................................57
5.29 Încărcarea structurilor de beton.......................................................................................................................57
5.30 Tratament de remediere a suprafeţelor de beton............................................................................................57
5.31 Mortarul uscat....................................................................................................................................................57
5.32 Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor.................................................................58
5.33 Localizarea şi aliniamentul................................................................................................................................58
5.34 Înregistrări ale betonării....................................................................................................................................58
5.35 Clasificarea structurilor de beton.....................................................................................................................58
5.36 Coduri şi Standarde...........................................................................................................................................58
5.37 Metodele de Proiectare.......................................................................................................................................59
5.38 Încărcări luate în calculul structurilor.............................................................................................................59
5.39 Presiunea exercitată de apa freatică.................................................................................................................59
5.40 Proiectul de rezistenţă........................................................................................................................................59
5.41 Organizarea producerii betonului pe şantier...................................................................................................59
5.42 Materiale şi testare – Tipul de Ciment.............................................................................................................60
5.43 Testarea cimentului............................................................................................................................................60
5.44 Livrarea şi depozitarea cimentului...................................................................................................................60
5.45 Cimentul măsurat prin cântărire......................................................................................................................61
5.46 Respingerea cimentului......................................................................................................................................61
5.47 Calitatea apei......................................................................................................................................................61
5.48 Agregatele grosiere şi fine..................................................................................................................................61
5.49 Sortarea agregatelor...........................................................................................................................................62
5.50 Depozitarea agregatelor.....................................................................................................................................63
5.51 Teste preliminare cu privire la agregate..........................................................................................................63
5.52 Teste de lucru pentru agregate..........................................................................................................................63
5.53 Livrarea Probelor...............................................................................................................................................63
5.54 Testarea betonului..............................................................................................................................................63
5.55 Calitatea şi testarea............................................................................................................................................64
6
5.56 Eşantionarea cuburilor......................................................................................................................................64

5.57 Rezultatele rezistenţei cubului...........................................................................................................................64
5.58 Alte teste..............................................................................................................................................................64
5.59 Contaminarea.....................................................................................................................................................64
5.60 Finisajele suprafeţelor produse fără cofraje....................................................................................................65
5.61 Finisajele suprafeţelor produse cu cofraje.......................................................................................................65
5.62 Finisarea betonului de rezistenţă înaltă...........................................................................................................65
5.63 Toleranta pentru reparatiile suprafeteleor de beton......................................................................................65
5.64 Toleranţa pentru suprafeţele din beton............................................................................................................67
5.64.1 Cerinţele de conformare pentru beton................................................................................................ 68
5.64.2 Amestecurile neaprobate................................................................................................................... 68
5.64.3 Testarea nucleelor de beton............................................................................................................... 68
5.64.4 Conţinutul de apă şi Testele de tasare............................................................................................... 69
5.64.5 Dozare prin cântărire şi amestecare.................................................................................................. 69
5.65 Elementele de beton prefabricat.......................................................................................................................70
5.65.1 Generalități......................................................................................................................................... 70
5.65.2 Calitatea betonului şi testele asupra betonului...................................................................................71
5.65.3 Părţile încastrate................................................................................................................................ 71
5.65.4 Transportul, depozitarea şi montajul.................................................................................................. 71
5.65.5 Montarea elementelor de beton prefabricat........................................................................................71
5.65.6 Producerea în fabrica......................................................................................................................... 71
5.65.7 Programul de lucru şi metoda de execuţie......................................................................................... 71
5.66 Marcarea componentelor din beton prefabricat.............................................................................................72
5.67 Lucrari pentru fundatii directe.........................................................................................................................72
5.68 Fundaţii din beton armat...................................................................................................................................73
5.69 Prevederi de execuţie..........................................................................................................................................73
5.69.1 Generale............................................................................................................................................ 73
5.69.2 Prevederi specifice............................................................................................................................. 74
5.69.3 Recepţia lucrărilor de fundaţii............................................................................................................. 75
5.70 COFRAJUL........................................................................................................................................................75
5.70.1 Generalităţi......................................................................................................................................... 75
5.70.2 Ungerea cofrajelor.............................................................................................................................. 76
5.70.3 Depozitarea........................................................................................................................................ 76
5.70.4 Condiţii de montaj.............................................................................................................................. 76
5.70.5 Toleranţe............................................................................................................................................ 76
5.70.6 Planuri şi calcule................................................................................................................................ 76
5.70.7 Materiale pentru cofraj....................................................................................................................... 77
5.70.8 Construcţia cofrajelor......................................................................................................................... 77
5.70.9 Curăţarea şi tratarea cofrajelor........................................................................................................... 78
5.70.10 Dezasamblarea cofrajului................................................................................................................... 78
5.70.11 Cofrajele în pantă............................................................................................................................... 79
6 ARMĂTURI DIN OȚEL......................................................................................................80

6.1 Tipuri, calitate şi depozitare..............................................................................................................................80
6.2 Grafice de îndoire şi tăiere.................................................................................................................................80
6.3 Protecţie şi curăţare...........................................................................................................................................80
6.4 Tăierea şi îndoirea armăturii............................................................................................................................80
7
6.4.1 Fasonarea.......................................................................................................................................... 81
6.4.2 Toleranţă............................................................................................................................................ 81
6.4.3 Fixarea armăturilor............................................................................................................................. 81
6.4.4 Stratul de acoperire din beton............................................................................................................ 82
6.4.5 Tăierea plaselor sudate...................................................................................................................... 82
6.4.6 Înnădirea prin suprapunere a barelor şi a plaselor.............................................................................82
6.4.7 Fixarea armăturii................................................................................................................................ 82
6.4.8 Oţeluri pentru armături....................................................................................................................... 83
6.4.9 Controlul calităţii................................................................................................................................. 83
6.5 Sudarea armăturii..............................................................................................................................................83
6.6 Aprobarea înainte de betonare..........................................................................................................................83
7 LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE..............................................................84
7.1 Aspect (defecte de suprafaţă) şi defecte interioare..........................................................................................84
7.2 Abateri limită de la formă şi dimensiuni..........................................................................................................84
7.3 Abateri limită la trasare.....................................................................................................................................84
7.4 Trasare.................................................................................................................................................................84
7.5 Tăiere...................................................................................................................................................................85
7.6 Protecţia anticorozivă........................................................................................................................................85
7.7 Montajul construcţiilor din otel........................................................................................................................85
7.8 Reguli si metode de verificare a calităţii...........................................................................................................86
7.9 Depozitare, livrare si transport.........................................................................................................................86
7.10 Pregătirea materialelor......................................................................................................................................87
7.11 Procedee de sudare.............................................................................................................................................87
7.12 Remedierea defectelor........................................................................................................................................88
7.13 Controlul execuţiei..............................................................................................................................................88
8 LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII...........................................................................90
8.1 Hidroizolaţii la fundaţii (orizontale).................................................................................................................90
8.2 Hidroizolaţii verticale pe pereţi.........................................................................................................................90
8.3 Hidroizolaţii speciale..........................................................................................................................................90
8.4 Hidroizolaţii la bazine şi rezervoare.................................................................................................................90
9 LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI...............................................92
9.1 Generalităţi.........................................................................................................................................................92
9.2 Trasarea lucrărilor.............................................................................................................................................92
9.3 Verificări calitative.............................................................................................................................................92
9.4 Îmbrăcăminți......................................................................................................................................................93
9.4.1 Îmbrăcăminţi vegetale (înierbări)........................................................................................................ 93
9.4.2 Îmbrăcăminţi din piatră....................................................................................................................... 93
9.4.3 Îmbrăcăminţi din dale de beton.......................................................................................................... 93
9.5 Straturi filtrante.................................................................................................................................................93
9.6 Reazeme pentru îmbrăcăminți..........................................................................................................................94
9.7 Fundații pentru apărări de maluri...................................................................................................................94
9.8 Gabioane..............................................................................................................................................................94
9.9 Materiale utilizate la apărări de maluri...........................................................................................................94
8
9.9.1 Piatră.................................................................................................................................................. 94
9.9.2 Lemn.................................................................................................................................................. 95
9.9.3 Beton.................................................................................................................................................. 95
9.9.4 Pământ............................................................................................................................................... 95
10 REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII......................................................96

Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, Generalitati...........................................................................................96
10.1 Pregătirea pentru tencuială...............................................................................................................................98
10.2 Fixarea panourilor de gips carton.....................................................................................................................98
10.3 Tencuiala.............................................................................................................................................................99
10.4 Tencuiala pe timp friguros................................................................................................................................99
10.5 Finisajele pardoselilor de beton........................................................................................................................99
10.6 Placarea pardoselii.............................................................................................................................................99
10.7 Material pentru mozaic......................................................................................................................................99
10.8 Tencuirea exterioară..........................................................................................................................................99
10.9 Placarea pereţilor...............................................................................................................................................99
10.10 Dulgheria şi tâmplăria.......................................................................................................................................99
10.11 Lucrările de structuri metalice........................................................................................................................100
10.12 Acoperişurile.....................................................................................................................................................100
10.13 Pardoseli din lemn............................................................................................................................................100
10.14 Cadrele uşilor....................................................................................................................................................100
10.15 Ferestrele...........................................................................................................................................................101
10.16 Geamurile..........................................................................................................................................................101
10.17 Vopsirea.............................................................................................................................................................101
10.18 Faianţa şi gresia................................................................................................................................................101
10.19 Acoperişul din beton uşor................................................................................................................................101
10.20 Hidroizolarea acoperişului..............................................................................................................................101
10.21 Ţevile..................................................................................................................................................................101
10.22 Goluri din pereţi, pardoseli şi tavane.............................................................................................................101
10.23 Toleranţele pentru lucrările la clădiri............................................................................................................101
10.24 Instalaţiile electrice...........................................................................................................................................102
10.25 Rosturile în construirea clădirilor..................................................................................................................102
10.26 Articole încastrate............................................................................................................................................102
10.27 Jgheaburile şi burlanele...................................................................................................................................102
10.28 Uşile exterioare.................................................................................................................................................102
10.29 Uşile interioare..................................................................................................................................................102
10.30 Lucrări de remediere defectiuni finisaje........................................................................................................102
10.31 Specificaţii asupra lucrărilor structurale din oţel.........................................................................................103
10.31.1 General............................................................................................................................................ 103
10.31.2 Materiale.......................................................................................................................................... 103
10.31.3 Detaliile de executie......................................................................................................................... 103
10.31.4 Fabricarea........................................................................................................................................ 104
10.31.5 Sudură............................................................................................................................................. 106
10.31.6 Fixarea Cu suruburi si Nituirea......................................................................................................... 108
9
10.31.7 Tratamentul de protectie.................................................................................................................. 108

11 LUCRĂRI DE DRUMURI................................................................................................112
11.1 Lucrări de terasamente pentru drumuri........................................................................................................112
11.2 Straturi si substraturi de fundatie din balast.................................................................................................123
11.3 Straturi rutiere de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment....................................................132
11.4 Mixturi asfaltice cilindrate..............................................................................................................................148
11.5 Straturi din beton de ciment rutier.................................................................................................................175
11.6 Utilizarea materialelor de tip geocompozit la realizarea imbracamintilor rutiere bituminoase.............193
11.7 Refacere structuri rutiere trotuare. borduri de beton..................................................................................199
12 ÎMPREJMUIRI ȘI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR............................................204

12.1 Documente înaintate.........................................................................................................................................204
12.2 Materiale...........................................................................................................................................................204
12.2.1 Stratul de sol vegetal........................................................................................................................ 204
12.2.2 Iarba................................................................................................................................................. 204
12.2.3 Copaci şi arbuşti............................................................................................................................... 204
12.2.4 Pietrişul............................................................................................................................................ 204
12.3 Montarea gardurilor şi porţilor......................................................................................................................204
12.4 Amenajarea peisagistică..................................................................................................................................204
12.4.1 Tăierea pomilor................................................................................................................................ 204
12.4.2 Inspecţia pomilor păstraţi................................................................................................................. 204
12.4.3 Protejarea copacilor păstraţi............................................................................................................. 204
12.4.4 Întreţinerea copacilor păstraţi........................................................................................................... 205
12.4.5 Pregătirea terenului.......................................................................................................................... 205
12.4.6 Cultivarea terenului.......................................................................................................................... 205
12.4.7 Perioada pentru plantare.................................................................................................................. 206
12.4.8 Plantarea ierbii................................................................................................................................. 206
12.4.9 Irigarea............................................................................................................................................. 206
12.4.10 Întreţinerea....................................................................................................................................... 206
12.4.11 Înlocuirea.......................................................................................................................................... 206
12.4.12 Testarea solului................................................................................................................................ 206
13 PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE
DETERMINANTE.........................................................................................................................207
10
1 General
1.1 Introducere
1 Condiţiile Contractului şi Planurile obţinute de la Autoritatea Contractantă vor fi interpretate în coroborare
cu Specificaţiile şi aspectele raportate la acestea.
2 Indiferent de împărţirea Specificaţiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerată ca
suplimentara şi complementara la fiecare din celelalte parţi.
3 Titlurile din cadrul Specificaţiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora şi nu vor fi luate în considerare
în interpretarea sau alcătuirea acestora în cadrul Contractului.
4 Toate referinţele din cadrul Specificaţiilor vor fi referinţe la clauzele sau Sub-clauzele acestora, cu
excepţia cazului în care se dispune contrar.
5 Toate lucrările civile vor respecta prevederile cuprinse în aceste Specificaţii, dacă nu există alte dispoziţii.
Antreprenorul va furniza numele producătorilor şi informaţii detaliate despre materialele propuse pentru a
fi folosite la lucrări Reprezentatului Angajatorului care va avea puterea să respingă orice parte care, după
părerea lui, este nesatisfăcătoare şi nu respectă specificaţiile.
1.2 Standarde şi normative

1 Toate lucrările civile vor respecta Standardele Româneşti în vigoare, ca cerinţă minimă.
2 Vor fi folosite cu precădere Standarde româneşti sau, după necesităţi alte Standarde Internaţionale
recunoscute folosite în general pentru lucrările civile.
3 Materialele furnizate şi munca executată vor respecta aceste standarde şi reglementări ca o cerinţă
minimă. Dacă producătorii oferă materiale la alte standarde, acestea vor fi egale sau superioare
standardelor menţionate şi vor pune la dispozitia Angajatorului detalii complete privind diferenţele dintre
acestea.
1.3 Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile

1 În sensul celor menţionate anterior se vor avea în vedere standardele romaneşti menţionate în anexa A.
2 Lista nu este exhaustiva. Toate proiectele, materialele şi lucrările se vor baza pe standardele naţionale
aplicabile, în vigoare la data proiectării. Dacă nu există standarde naţionale relevante aplicabile,
Antreprenorul va utiliza standarde străine aplicabile (EU-DIN, BS etc.) caz în care va ataşa documentaţiei
proiectului norma respectivă, împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română.
1.4 Nivel şi cote de nivel

1 Cu excepţia cazului în care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate în metri faţă de nivelul
Marii Negre, cu o acurateţe de trei zecimale. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de
nivel aprobate de către Supervizor.
2 Antreprenorul va stabili, construi şi proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de
executare a Lucrărilor, care vor fi verificate periodic.
3 Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrărilor în conformitate cu datele referitoare la nivele.
Cotele de nivel şi celelalte puncte de referinţa din vecinătatea Şantierului (Şantierelor) vor fi furnizate de
către Supervizor Antreprenorului înainte de executarea Lucrărilor.
4 Antreprenorul va ţine un registru al nivelelor tuturor cotelor şi va înainta Supervizorului o copie a
registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe şantier va fi sistemul de coordonate utilizat de
Autoritatea Contractanta şi va fi corelat cu nivelul cotelor şi aprobat de către Supervizor.
1.5 Dimensiuni
1 Toate dimensiunile, distanţele şi nivelele conţinute în Planurile obţinute de la Autoritatea Contractanta
sunt exprimate în sistemul metric. În cazul în care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va
pregăti şi înainta aceste planuri în sistem metric.
1.6 Trasarea lucrărilor

1 Lucrările vor fi marcate şi relaţionate in sistemul Naţional de Coordonate. Antreprenorul va poziţiona cote
de nivel temporare şi staţii de investigaţii în locaţiile corespunzătoare din cadrul Şantierului de Lucrări şi,
11
în perioadă de execuţie a Lucrărilor, va verifica periodic nivelele bornelor şi coordonatele staţiilor în raport
cu liniile şi nivelele de referinţa furnizate de către Supervizor. Bornele temporare şi staţiile de investigare
vor fi amplasate în afară Lucrărilor de construcţii, cu excepţia cazului în care se specifica contrar.
2 Antreprenorul va înainta Supervizorului, în vederea aprobării, planurile în care se indica amplasarea şi
nivelele sau coordonatele, după caz, ale fiecărei borne de nivel temporare şi ale staţiilor de investigaţii
utilizate pentru marcarea Lucrărilor, în dublu exemplar.
3 Înainte de a începe execuţia oricărei secţiuni de Lucrări, Antreprenorul va înainta Supervizorului spre
aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, împreună cu calculele şi planurile suport (inclusiv
planurile ce indică amplasamentele şi coordonatele punctelor de referinţă utilizate), în dublu exemplar.
4 Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentelor tuturor structurilor prin raportarea lor la lucrările
existente şi prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, reţelelor de conducte şi nivelul
deversoarelor, radierul canalelor şi al altor structuri hidraulice vor fi indicate în planuri, cu excepţia
cazurilor în care se solicită contrar sau se aprobă de către Supervizor.
5 Locaţiile structurilor care vor fi construite ca şi componente de Lucrări vor fi identificate prin raportare la
ţăruşi de oţel bătuţi în beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de către Antreprenor,
care trebuie să stabilească şi coordonatele instrumentelor de marcaj şi distanţa acestora faţă de
structurile adiacente existente.
6 Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinţă la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul
colectoarelor şi conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate şi clar marcate în locurile
aprobate, fie pe clădirile existente, ori prin ţăruşi din oţel, fixaţi în beton.
7 Antreprenorul va stabili secţiunile Lucrărilor în momentul în care este instruit în acest sens de către
Supervizor, în scopul facilitării intervenţiei Autorităţilor care prestează servicii în vederea realizării unor
modificări temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile pozate ingropat deţinute de
acestea.
1.7 Execuţia şi calitatea execuţiei

1 Antreprenorul va angaja supervizori înalt calificaţi şi cu experienţă, aprobaţi de către Supervizor, pentru
supravegherea investigaţiilor şi stabilirea acestora, aşa cum este descris prin Contract.
2 Instrumentele de investigaţie utilizate de către Antreprenor vor fi moderne din punct de vedere al tipului şi
fabricaţiei, corespunzătoare pentru executarea lucrărilor şi menţinute la standarde de primă clasă.
Instrumentele şi/sau echipamentele vor fi supuse aprobării Supervizorului.
3 Pentru toate instrumentele de investigaţie utilizate în cadrul Lucrărilor, Antreprenorul va depune
certificatele de etalonare recent emise de către autorităţile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie
realizată la fiecare şase luni.
4 Toate jurnalele cu date din teren, calculele şi hărţile rezultate din activităţile de investigare menţionate
anterior vor fi predate Supervizorului imediat după finalizarea activităţii de investigare.
5 Antreprenorul va asigura forţa de munca calificata şi necalificată precum şi materialele necesare pentru a
facilita verificarea şi aprobarea de către Supervizor a nivelelor şi marcajelor aliniamentelor şi localizării
structurilor, aşa cum este prevăzut în clauza referitoare la “Marcajul lucrărilor” – “Informaţii de ordin
general”.
6 Antreprenorul va înregistra progresul Lucrărilor prin efectuarea de fotografii electronice.
7 Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale construcţiei pentru Inspectoratul de Stat
pentru Verificarea Calităţii în Construcţii.
1.8 Specificaţii cu privire la standarde

1 Toate proiectele, materialele şi lucrările se vor baza pe standardele naţionale aplicabile, în vigoare la data
proiectării. Dacă nu există standarde naţionale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde
străine aplicabile (EU-DIN, BS etc.) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă,
împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română.
2 O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în anexă. Lista nu este exhaustiva.
1.9 Standarde pe şantier

1 Antreprenorul va achiziţiona şi păstra pe şantier o copie după fiecare Standard, Ghid şi Manual important
sau după Standardele naţionale aprobate la care se face referire în Specificaţii. În plus, Antreprenorul va
12
achiziţiona şi păstra pe şantier o copie după orice alt Standard, Ghid sau Standard Naţional care se
aplica materialelor furnizate.
2 Copiile după standarde vor fi disponibile permanent pentru referinţa în biroul Supervizorului. În cazul în
care Supervizorul solicită traducerea în limba romana sau engleza a oricărui Standard sau Manual,
Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisă la computer în termen de 7 zile de la data primirii
solicitării în scris.
1.10 Aspectele care nu sunt acoperite de standarde

1 Orice materiale sau orice execuţie de lucrări care nu sunt specificate în/sau acoperite de standarde,
Ghiduri şi Manuale vor fi de asemenea tip şi de o asemenea calitate încât să fie în măsura să asigure
executarea unei lucrări de prima clasa. În astfel de cazuri, Supervizorul va determina dacă toate
materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe şantier sunt corespunzătoare pentru a fi utilizate în
realizarea Lucrărilor, iar hotărârea Supervizorului în aceasta privinţa va fi definitivă şi fără echivoc.
1.11 Planuri şi calcule

1 Planurile care descriu Cerinţele Autoritarii Contractante sunt incluse în Documentaţia de atribuire –
Capitol 3 Caiet de sarcini - Planse.
1.12 Propuneri de construcţie

1 In cadrul propunerilor scrise cu privire la executarea construcţiei tuturor componentelor importante de
Lucrări, o atenţie specială se va acorda urmatoarelor:
(a) Materialelor şi metodelor de execuţie a reţelelor de conducte, în special lucrărilor „fără săpătura”;
(b) Managementului traficului de autovehicule pentru lucrările efectuate cu afectarea drumurilor
publice;
(c) Soluţiilor cu privire la debitele de apă de suprafaţa şi de apă brută existente;
(d) Materialelor pentru toate componentele structurale principale;
(e) Metodelor de executare pentru majoritatea lucrărilor de terasamente, excavaţii, turnare a
betonului, ridicare clădiri, inclusiv lucrările de reabilitare;
(f) Legăturilor, coordonării şi cooperării cu alţi Contractori.
13
2 MATERIALE
2.1 Condiţii generale
1 Toate materialele, în special cele importate, vor fi adecvate condiţiilor climatice şi de mediu de pe teren.
Se va urmari respectarea cerintelor legislatiei in vigoare din Romania privind agrementarea materialelor
utilizate.
2.2 Beton
2.2.1 Apă
1 Apa folosită pentru amestecul şi protejarea betonului împotriva uscării rapide va fi conformă Standardelor
româneşti pentru calitatea apei potabile. Apa destinată folosirii pentru beton şi mortar şi pentru protejare
împotriva uscării rapide va fi obţinută de la o sursă aprobată. Apa nu va afecta rezistenţa şi durabilitatea
betonului sau a mortarului şi nu va provoca decolorarea betonului întărit şi nici nu va afecta armătura.
2.2.2 Ciment
1 Tot cimentul va fi ciment Portland rezistent la sulfaţi conform standardelor din Romania Copii ale
certificatelor de testare ale producătorului vor fi puse la dispoziţia Angajatorului de către Antreprenor fără
să mai fie cerute. Cimentul în saci va fi livrat la locul lucrărilor în condiţii de siguranţă şi în ambalajul
sigilat şi cu marca producătorului.
2.2.3 Depozitarea cimentului

1 Dacă cimentul este furnizat de mai multe surse, vor fi asigurate locuri de depozitare separate. Orice
ciment contaminat de un alt ciment provenind dintr-o sursă diferită va fi respins. Imediat după recepţie,
cimentul va fi depozitat fie în silozuri speciale fie în structuri ce garantează un mediu uscat, etanş, aerisit
corespunzător cu podeaua la cel puţin 500 mm deasupra nivelului solului. Toate spaţiile de depozitare vor
permite accesul facil în scopul verificării şi identificării.
2.2.4 Agregate pentru beton

2 Agregatele vor fi conform Standardele Româneşti in vigoare. Eşantioane de agregate vor fi predate unui
laborator desemnat pentru testare cu cel puţin 3 săptămâni înainte de data stabilită pentru începerea
betonării şi ori de câte ori se propune o sursă diferită pentru agregate. Agregatele trebuie să fie
rezistente, solide, durabile, curate, să nu conţină materie organică şi strat de acoperire aderent.
3 Dacă nu există alte aprobări, Antreprenorul, în conformitate Standardele Româneşti, va determina
proprietăţile de contracţie ale agregatelor de la sursa de aprovizionare propusă. Folosirea agregatelor
pentru beton în anumite locaţii nu va fi aprobată, dacă, în opinia Angajatorului, proprietăţile de contracţie
sunt excesive. Concentraţiile de clorură şi sulfat din agregate vor fi în limite ce nu vor depăşi
concentraţiile specifice compoziţiei betonului.
2.2.5 Depozitare agregatelor

1 Antreprenorul va asigura mijloace de depozitare a agregatelor în fiecare locaţie unde este făcut betonul
astfel încât:
(g) Agregatele grosiere şi fine vor fi păstrate separat tot timpul;
(h) Contaminarea agregatelor cu pământ sau alt material străin va fi prevenită în mod eficient tot
timpul;
(i) Fiecare grămadă de agregate se va putea usca liber.
2 Agregatele de tipuri diferite vor fi despartite de pereti din elemente din beton. Peretii vor fi suficient de
inalti pentru a evita amestecarea agregatilor de diferite tipuri. Fiecare compartiment va fi etichetat la
vedere. Se interzice depozitarea agregatelor direct pe pamant sau pe platforme de balast
3 Agregatele fine umede nu vor fi folosite, conform Supervizorului, până nu au ajuns prin uscare la o
consistenţă stabilă şi uniformă, decât dacă Antreprenorul măsoară continuu conţinutul de umiditate din
agregatele fine şi va ajusta cantităţile de agregate fine şi apă adăugată în fiecare încărcătură de ciment.
Dacă este necesar, pentru conformarea la cerinţele acestei Clauze, Antreprenorul va proteja grămezile
14
de agregat fin împotriva condiţiilor aspre de mediu. Depozitul de agregate trebuie inchis cu elemente
prefabricate din beton si trebuie sa aiba asigurata scurgarea apelor
4 Antreprenorul va pune la dispoziţia Supervizorului oricâte eşantioane de agregate solicită să verifice.
Aceste eşantioane vor fi colectate în punctul de descărcare al agregatelor la centrala de dozare. Dacă
unul dintre aceste eşantioane nu este conform Specificaţiilor, agregatul respectiv va fi îndepărtat imediat
de pe şantier şi Antreprenorul va face modificările necesare în aranjamentele de depozitare pentru a
asigura conformitatea cu Specificaţiile.
2.2.6 Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare

1 Oţelul precomprimat va fi conform Standardelor româneşti în ceea ce priveşte caracterizările,
proprietăţile, simbolurile de identificare, oţelul beton, dimensiuni bare şi construcţii din oţel beton,
distanţieri din oţel beton
2 Dispozitivele de fixare din oţel precomprimat vor fi aprobate şi adecvate pentru tipul de sârmă şi cabluri.
Antreprenorul va colecta şi, la cerere, va furniza Angajatorului certificate de la producători confirmând că
oţelul şi celelalte elemente componente furnizate sunt conforme cu normativele si standardele in vigoare
din Romania. Oţelul nu va conţine ulei, vopsea, tunder de la laminare, murdărie, rugină, sulfaţi, cloruri sau
alt agent ce poate afecta îmbinarea sau poate conduce la apariţia coroziunii.
2.2.7 Bară de armătură şi cofraj distanţier

Distanţiere pentru beton armat
1 Pe latura unde betonul impermeabil intră în contact cu apa, se vor folosi doar distanţiere din beton
structural cu rezistenţă minimă produs într-un atelier cu condiţii de calitate monitorizată sau orice solutie
agrementata si dovedida prin acte de calitate inaintate de catre Antreprenor catre Angajator.
Cofraj distanţier
2 Doar distanţiere realizate din şuruburi cu filet pe toată lungimea şi porţiune hidroizolantă la mijloc, precum
şi conuri din plastic sunt permise pentru betonul impermeabil.
3 Pentru beton neimpermeabil se vor folosi distanţiere cu conuri de fixare pentru încărcarea prin sârme
pentru beton precomprimat. Pentru beton permeabil se vor folosi sârme din beton precomprimat. În cazuri
speciale, cu acordul Angajatorului, conurile nu sunt folosite (în aceste cazuri conurile lipsă vor fi izolate cu
închizători din plastic după îndepărtarea sârmelor din beton precomprimat).
2.2.8 Aditivi pentru beton

1 Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru aditivi conform SR EN 934-2.
Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificată prin încercări preliminare.
Cantitatea totală de aditivi utilizaţi nu trebuie să depăşească dozajul maxim recomandat, de producătorul
de aditivi şi nu trebuie să fie mai mare de 50g aditiv (în stare de livrare) pe kg de ciment, în afară de cazul
când s-a stabilit influenţa unui dozaj mai ridicat asupra performanţelor şi durabilităţii betonului.
Aditivii utilizaţi în cantitate inferioară valorii de 2g/kg ciment nu sunt admişi decât dispersaţi într-o parte
din apa de amestec.
Dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluţie), este superioară valorii de 3l/m3 de beton, conţinutul său
de apă trebuie luat în consideraţie la calculul raportului apă/ciment.
Când sunt utilizaţi mai mulţi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificată atunci când se efectuează
încercările iniţiale.
Betoanele de consistenţă ≥S4; V4; C3 sau ≥F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic reducători de apă sau
cu super-plastifianţi.
2 Antreprenorul va colecta şi va furniza la cerere Angajatorului următoarele detalii despre orice aditiv
propus:
(j) Numele şi marca producătorului
(k) Tipul; ex. accelerator de priză, care reţine apă, antrenor de aer, pentru beton de etanşare cum ar fi
microsilica etc.
(l) Detalii complete de la producător despre testele de acceptare a aditivilor
(m) Dozarea recomandată de producător şi efectele sub-dozării şi supra-dozarii
(n) Instrucţiuni de folosire şi măsuri de siguranţă
(o) Stare fizică; ex. lichidă sau solidă şi culoarea
15
(p) Compoziţie; ex. conţinut de materie uscată, conţinut de cenuşă şi densitatea relativă a aditivilor
lichizi
(q) Conţinutul de ioni ai clorurii exprimat în greutatea aditivilor şi greutatea cimentului pentru dozarea
recomandată
(r) Condiţii de depozitare recomandate, durata de viaţă şi de depozitare şi reacţia aditivilor la
temperaturi extreme; cum ar fi sub punctul de îngheţ şi peste 40 °C
(s) Orice incompatibilitate cunoscută cu alţi aditivi sau anumite tipuri de ciment
3 Conţinutul de clorură al amestecului nu va depăşi 2 % din greutatea amestecului sau 0,03 % din
greutatea cimentului pentru dozarea recomandată şi va fi respectat conţinutul total de clorură şi sulfat al
amestecului de beton. Înainte de a folosi orice aditiv pentru lucrări, Antreprenorul va furniza certificate ce
confirmă că cerinţele de depozitare au fost respectate.
2.2.9 Membrane protectoare lichide

1 Antreprenorul va oferi, la cerere, Angajatorului, informaţii despre tipul, numele mărcii, producătorul,
forma, ingredientele active şi rata de aplicare a produselor de tratare propuse.
2 Aprobarea oricărui produs de tratare se va face cu următoarea condiţie: capacitatea de a reţine umezeala
în condiţii de mediu pe timpul verii să fie cel puţin 75 %. Produsele de protejare nu vor reacţiona chimic
cu betonul şi nu se vor fisura, coji sau dezintegra timp de 3 săptămâni după aplicare sau nu vor cauza
decolorarea suprafeţelor în timp.
2.2.10 Profile hidroizolante

1 Acolo unde sunt montate profile hidroizolante în beton, acestea vor fi fixate astfel încât să prevină
mişcarea şi nu vor avea strat de acoperire exterior care ar putea slăbi fixarea. Antreprenorul va lua
măsuri de siguranţă pentru a preveni formarea pungilor de aer, spaţiilor goale sau a altor defecte în timp
ce este turnat betonul.
2 Profilele hidroizolante pentru toate rosturile vor fi continue în jurul elementelor noi aplicate şi îmbinărilor.
Îmbinările vor fi realizate prin sudură conform recomandărilor producătorului. Vor fi instalate astfel încât
să nu intre în conflict cu oţelul beton.
3 Suprafeţele ce intră în contact cu materialele de etanşare vor fi curate, uscate şi solide fără urme de ulei
sau orice alt strat de acoperire. Pregătirea suprafeţelor, amorsarea, prelucrarea şi pregătirea materialelor
se vor face în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
4 Toate profilele hidroizolante instalate vor fi produse standardizate provenind de la producători renumiţi.
5 Detaliile profilelor hidroizolante propuse vor fi înaintate spre aprobare. Profilele hidroizolante cu
membrană de cauciuc sau din PVC vor fi rezistente la deteriorarea în timp, abraziune mecanică şi la
acţiunea apei, a apei reziduale menajere, a apei mării şi sărurilor naturale.
6 Profilele hidroizolante vor cuprinde mortar de acoperire. Lăţimea minimă va fi de 200 mm pentru beton cu
grosime de până la 600 mm şi 300 mm pentru beton cu o grosime mai mare de 600 mm.
7 Profilele hidroizolante din PVC aşezate central pentru structurile de reţinere a apei vor avea o grosime a
peretilor de cel puţin 3.5 mm şi o lăţime de cel puţin 240 mm (< 5m presiune hidrostatică) şi 4.5 mm şi
320 mm la o presiune hidrostatică de 5 – 10 m.
8 Profilele hidroizolante folosite pentru rosturile de expansiune pentru a acomoda mişcarea între cele două
secţiuni din beton vor fi dintre tipurile recomandate de producător si inaintate de catre Antreprenor spre
Autoritatea Contractanta spre aprobare. Toate îmbinările cu excepţia îmbinărilor cap la cap între profilele
de acelaşi tip vor fi prefabricate. Îmbinările dintre profilele hidroizolante cu membrană de cauciuc vor fi
executate prin metode adecvate de vulcanizare sau netezire. Îmbinările pentru profilele PVC vor fi
executate printr-o tehnică de sudare cu placă fierbinte.
2.2.11 Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune

1 Toate rosturile trebuie să fie proiectate şi dimensionate corespunzător de către Antreprenor în
conformitate cu standardul corespunzător. Bazele în calcularea lăţimii necesare a rostului sunt valorile
tehnice ale materialului de etanşare şi materialul construcţiilor adiacente, plus expunerea clădirii, metoda
de construire şi dimensiunea sa.
2 Substratul pentru îmbinările deschise va fi curat, uscat, omogen, fără pete de ulei şi grăsimi, praf sau
particule libere ori friabile. Laptele de ciment trebuie îndepărtat.
16
Bare de susţinere din polietilenă

3 În orice structură de reţinere a apei potabile materialul de etanşare pentru îmbinări va fi susţinut de bare
închise de susţinere din polietilenă.
Dop de bitum pentru umplere
4 Dopurile de bitum pentru umplere vor fi folosite pentru îmbinări în structuri de reţinere a apei şi a apei
menajere, suprafeţe trafic, acoperişuri şi pardoseli. Materialele de umplere vor fi non-absorbante, non-
extrudate; produse din granule din plută cu bitum şi capsulate în fetru bituminat. Materialul de umplere va
suporta o compresiune de până la 50 % din grosimea iniţială şi revenire rapidă până la 80 %, în contact
cu umezeala. Vor fi acceptate materiale de umplere din polietilenă reticulată.
Dop de umplere cimentat cu raşină
5 Poate fi folosit în situaţii când prezenţa umezelii este improbabilă şi poate fi folosit pentru garnituri grinzi
de susţinere.
Materiale umplere plăci fibrolemnoase
6 Materialele de umplere pentru plăci fibrolemnoase vor fi constituite din fibre impregnate cu bitum, cu
compresiune 40 % şi revenire cel puţin 80 %. Vor avea 6 mm grosime, profil lambă-uluc. Nu se vor folosi
pentru structuri de reţinere a apei, dar vor fi potrivite pentru suprafeţe trafic, acoperişuri, pardoseli şi
executarea fundaţiilor din beton.
Materiale de umplere pe bază de cauciuc (neopren)
7 Materialul de umplere pe bază de cauciuc va avea la bază material non-absorbant cu structură celulară
închisă din cauciuc neopren cu o revenire de până la 90 % din grosimea iniţială după cel puţin 50 %
compresiune şi o rezistenţă la compresiune de 5 N/cm2.
2.2.12 Materiale de etanşare a rosturilor

1 Materialele pentru etanşarea rosturilor vor fi notate în detaliile din Proiectul Tehnic şi vor fi aprobate de
Angajator. Materialul va fi utilizat pentru instalaţii de apă potabilă dar şi pentru valorile de temperatură ce
se aşteaptă pe şantier şi nu va fi degradabil în contactul cu apele uzate din fose septice.
2 Utilizarea materialelor de etanşare se va face în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi va ţine
cont de condiţiile de mediu.
Material etanşare elastomeric
3 Acesta va fi făcut din polisulfuri sau va avea o compoziţie similară cu valorile potrivite pentru aplicarea
rosturilor orizontale şi verticale. Materialul de etanşare va avea o durată de viaţă estimată la minim 15
ani. Materialul de etanşare va avea o aderenţă bună la beton conform informaţiilor furnizate de
producător. Va fi potrivit pentru imersiune în apă şi va fi rezistent la acizi diluaţi şi alcali, la grăsimi
animale, vegetale şi minerale. Materialele de etanşare în contact direct cu apa reziduală menajeră,
nămolul de canalizare sau apa de scurgere vor fi rezistente la atacul biologic. Toate îmbinările structurilor
de reţinere a apei vor fi amorsate conform indicaţiilor producătorului înainte de aplicarea materialului de
etanşare.
Mastic pentru etanşeizare
4 Acesta va avea o bună aderenţă la lemn, sticlă şi beton şi va rămâne flexibil şi etanş la apă în caz de
mişcare, şoc sau vibraţie. Materialul va avea o alungire la rupere mai mare de 100 % dar o valoare mai
înceată de revenire, mai mică de 10 %.
Materiale termoplastice de etanşare
5 Acestea vor fi din cauciuc/bitum sau vor avea o compoziţie cu valori adecvate pentru rosturi orizontale
sau verticale. Materialul de etanşare are bună aderenţă la beton cu amorsa recomandată de producător.
Acolo unde este precizat, se vor folosi materiale rezistente la combustibili. Folosirea materialului de
etanşare din cauciuc /bitum va fi în mod normal acceptată în contact cu apa reziduală.
2.2.13 Protecţia betonului

Pregătirea suprafeţei din beton
1 Suprafaţa din beton trebuie să fie pregătită astfel încât să existe o legătură permanentă şi completă între
beton şi sistemul de protejare a suprafeţei. Astfel suprafaţa din beton trebuie să fie uniformă, solidă şi
fără materiale de separare, margini de cofraj şi margini ascuţite.
2 Pregătirea suprafeţei din beton trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
17
(t) Îndepărtarea straturilor de acoperire, a materialelor de protejare a betonului şi a murdăriei

(u) Îndepărtarea laptelui de ciment şi a părţilor instabile de la suprafaţă
(v) Îndepărtarea betonului deteriorat şi, dacă este necesar, dezvelirea armăturii. Dacă armătura nu
este dezvelită, Antreprenorul trebuie sa ţină cont de aspectele statice ale elementului structural în
cauză.
(w) Îndepărtarea ruginei la armătura neacoperită şi la alte părţi metalice.
(x) Curăţarea suprafeţei din beton de apă, praf şi elemente libere.
3 Antreprenorul trebuie să garanteze proprietăţile structurii din beton folosind metode şi echipamente
adecvate pe durata lucrărilor de pregătire.
Protecţia betonului
4 Suprafeţele componentelor şi construcţiilor din beton trebuie să fie acoperite cu un sistem de protejare a
suprafeţei .
5 Pe baza diferitelor solicitări, este necesară folosirea diferitelor sisteme de protecţie. Antreprenorul va
selecta sistemul de protecţie corect în funcţie de tipul solicitării şi durata de folosire. Sistemul de protecţie
va îndeplini următoarele funcţii:
(a) Protecţie împotriva carbonatării
(b) Etanşare la apă
(c) Etanşare la gaze
(d) Etanşare la atacuri chimice
(e) Etanşare la uleiuri şi lubrifianţi
(f) Producere de planuri care nu permit alunecarea
(g) Rezistenţă sporită la uzură
(h) Îmbunătăţirea capacităţii de curăţare
6 În conformitate cu cerinţele, sistemul de protecţie va avea următoarele proprietăţi:
(a) rezistenţă la difuziune
(b) rezistenţă lichidă
(c) rezistenţă chimică
(d) rezistent la apă
(e) rezistent la variaţii de temperatură
(f) capacitate de acoperire a fisurilor
7 Diferitele sisteme de protecţie a suprafeţelor necesită diferite tehnologii de îmbinare în funcţie de
necesităţile tehnologice.
8 Antreprenorul va indica tehnologia de îmbinare în desene specificând orice dependenţă de diferitele
sisteme de protecţie a suprafeţelor .
2.2.14 Strat de acoperire mortar pentru structuri de reţinere a apei

1 Angajatorul acordă o mare atenţie calităţii lucrărilor de construcţie şi finisării finale a suprafeţei.
2 De aceea toate structurile de reţinere a apei brute şi a apei potabile vor garanta
(a) Etanşeitatea la apă
(b) Durabilitate pe termen lung (50 ani) datorită unei rezistenţe ridicate la impact mecanic, chimic şi
hidrolitic
(c) Suprafeţe curate uniforme omogene închise cu caracteristici igienice şi operaţionale
3 Toate structurile din beton de reţinere a apei inclusiv structurile în mediu umed şi coroziv vor fi acoperite
cu un strat rezistent de beton/mortar pulverizat pe bază de silice ultra fină modificată de aproximativ 15
mm sau orice alta solutie agrementata si acceptata de catre Autoritatea Contractanta.
4 Următoarele cerinţe vor fi îndeplinite
18
(a) proces special de acoperire prin pulverizare fină cu amestec

(b) conţinutul de aer din mortarul proaspăt ≤ % 5
(c) porozitate ≤12% după 28 zile, ≤10% după 90 zile; (porizimetria cu mercur)
(d) mărimea maximă a granulelor 2 (4) mm
(e) un strat cu grosimea de 15 mm (30 mm)
(f) rezistenţa la compresiune (28d) ≥ 40 N/mm²
(g) folosirea de materiale controlate din punct de vedere al calităţii:
(i) ciment
(ii) agregate fără impurităţi organice, nisip cuarţos 0-2 mm/0-4 mm
(iii) aditivi anorganici (silice ultra fină)
(h) fără folosirea de aditivi organici
(i) stoc de mortar uscat în saci din hârtie de 25 kg, fără folosirea de material din siloz pentru a preveni
segregarea
(j) pereţi, elemente de susţinere şi tavane cu un singur strat de acoperire, peste toate porţiunile
neuniforme ale suprafeţei cu finisare finală, grosimea normală a stratului 15 mm
(k) strat unic de acoperire pentru podele cu aplicare mortar fără pulverizare şi în amestec, grosimea
normală a stratului 20 mm
(l) protecţie anticorozivă
(m) mortar pulverizat cu rezistenţă ridicată la hidroliză
5 Înainte de aplicarea stratului de acoperire, suprafaţa betonului va fi asperizată prin sablare cu apă (>200
bari) pentru a îndepărta barbotina de ciment şi pentru a curăţa suprafeţele de beton.
6 După asperizare cu apă, suprafaţa din beton va fi curăţată şi examinată atent pentru a detecta orice
defect la materiale sau de structură. Toate materialele libere vor fi îndepărtate complet.
7 Antreprenorul va furniza o listă cu structurile de referinţă unde a fost aplicat un strat de acoperire din
mortar pentru utilităţile de apă potabilă în ultimii 5 ani.
8 Lucrările de acoperire vor fi executate de o echipă cu experienţă, certificată şi sub supravegherea
producătorului de mortar.
9 Suprafeţele din mortar vor fi netezite mecanic şi manual. O atenţie specială va fi acordată finisării
perfecte a muchiilor şi maturării în condiţii de umiditate pentru cel puţin 7 zile.
10 Toate testele pentru beton (ex. rezistenţa la compresiune) şi supravegherea stratului de beton vor fi
executate înainte de aplicarea stratului de acoperire. În cazul în care stratul de acoperire se dovedeşte a
fi insuficient, grosimea stratului de mortar va fi mărită corespunzător pentru a îndeplini cerinţele
contractuale. Testele de impermeabilitate şi de rezistenţă la infiltrare a apei vor fi executate după
aplicarea stratului de acoperire.
2.2.15 Membrane flexibile din bitum/polietilenă

1 Membranele din bitum / polietilenă autoadezive cu autoetanşare vor fi o combinaţie de strat gros de
polietilenă şi compus bituminos cu bandă cauciuc autoadezivă. Vor avea o rezistenţă la întindere de 14
N/mm2, şi o alungire relativă de 250 %, şi o grosime de 1,5 mm.
2.2.16 Tencuieli fără contracţii

1 Dacă nu există alte specificaţii, toate tencuielile fără contracţii specificate în desene sau indicate de
Angajator vor avea o rezistenţă la compresiune de cel puţin 60 N/mm2 după 28 zile. Proporţiile
amestecului şi instrucţiunile de folosire vor fi respectate în strictă conformitate cu instrucţiunile
producătorului.
2 Materialele liante de injectare care vor intra în contact cu apa vor fi de tip non-metalic şi non-toxic.
3 Antreprenorul va înainta spre aprobare Supervizorului specificaţiile tehnice pentru materialele liante de
injectare.
19
2.2.17 Cofraje
1 Cofrajul va fi folosit pentru toate construcţiile din beton, incluzând fundaţii necesare pentru formarea
betonului şi vor fi executate în conformitate cu prevederile Standardelor Româneşti.
2 Cofrajul va fi construit din lemn de bună calitate, fără noduri, cioturi şi suprafeţe deformate. Lemnul pentru
cofraj va avea o grosime de cel puţin 30 mm, marginile plăcii vor fi netede şi îmbinările vor fi de tip lambă
şi uluc. Cofraje din metal sau placaj pot fi folosite cu aprobarea Angajatorului.
3 Pe cofraj va fi aplicat, înainte de plasarea armăturii, un ulei aprobat ce nu pătează sau un strat de
acoperire lichid fără parafină la bază.
4 Toate cofrajele folosite pentru structuri de reţinere apă brută sau apă potabilă nu vor conţine substanţe
dăunătoare pentru calitatea apei potabile.
2.3 Confecţii metalice

2.3.1 Structuri metalice
1 Structurile şi plăcile metalice vor fi conform Standardelor româneşti in vigoare .
2 În cazul în care nu există alte instrucţiuni din partea Angajatorului, toate componentele din oţel în contact
cu:
(a) apa potabilă vor fi din oţel inoxidabil
(b) apa uzată vor fi din oţel inoxidabil
(c) apa brută vor fi din oţel inoxidabil sau galvanizat la cald
2.3.2 Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere

1 Proiectarea grinzilor pentru podul rulant va ţine cont de toţi factorii importanţi pentru menţinerea efectivă a
susţinerii de către grindă în orice condiţii de sarcină inclusive.
2 Grinzi pod rulant suspendat şi traverse pentru dispozitive de ridicare:
(a) Solicitarea flanşelor combinate rezultând din solicitarea totală la îndoire şi îndoirea flanşei locale
sub acţiunea presiunii roţilor provocând solicitări de încovoiere
(b) Instabilitate transversală
(c) Limitare de torsiune
(d) Limitare deviaţie
(e) Îmbinări, în special aglomerări locale de forţă din cauza solicitărilor din zona îmbinărilor
Poduri rulante şi grinzi:
(a) Solicitare secundară combinată cu sarcini verticale legate de efectele seismice
(b) Conform celor menţionate mai sus dar legate de acţiuni de ridicare simultană, rotire, transportare
executate de macara.
3 Toate structurile de susţinere a macaralei vor fi proiectate pentru a susţine:
(a) Solicitările proiectate; sau
(b) Capacitatea prevăzută a macaralei
2.3.3 Limite de deviaţie

1 La verificarea valorilor de deviaţie ale unei structuri, se vor lua în calcul combinaţia realistă cea mai
nefavorabilă şi factorii de solicitare neprevăzuţi. Deviaţia unei clădiri sau a unei părţi din clădire va fi
limitată pentru a nu slăbi rezistenţa sau buna funcţionare a clădirii sau a componentelor acesteia, sau
pentru a nu avea un aspect neplăcut sau să dăuneze finisajului sau să provoace inconveniente
ocupanţilor acesteia. Deviaţia elementelor cuprinse în tabelul de mai jos nu va depăşi limitele prezentate
doar dacă Antreprenorul poate demonstra Angajatorului că valori mai mari nu vor fi în detrimentul calităţii
construcţiei.
2 Limite de deviaţie
20
Grinzi Deviaţii date de sarcini mobile

Pereţi şi dale 1 - 50 sau 1 - 20
Grinzi în console Lungime/180
Grinzi cu tencuială de mortar Întindere/360
Grinzi pentru acoperiş fără tencuială de Întindere/200
mortar
Pene şi şine laminate Potrivire cu proprietăţile de laminare
Coloane Deviaţie orizontală

Fiecare etaj, vârf de coloană, placări cu Înălţime/300
cărămidă sau mortar
2.3.4 Balustrade, trepte, scări, lanţuri de siguranţă

1 Antreprenorul va proiecta şi va executa lucrările pentru balustrade, trepte şi scări etc. cu protecţie
anticorozivă mărită conform Standardelor româneşti in vigoare
2 Lanţurile de siguranţă vor fi lanţuri cu zale scurte din oţel moale galvanizat de 10 mm.
3 În zonele cu agresivitate atmosferică, se va folosi oţel inoxidabil.
2.3.5 Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe

1 Piuliţele, buloanele şi şaibele vor avea un strat de finisare cu rezistenţă la coroziune egală cu cel al
materialului de fixare. Acolo unde este posibil ca metale diferite să intre în contact, vor fi folosite şaibe şi,
dacă este necesar, manşoane de izolare adecvate.
2 Buloanele de ancorare din răşină sau de dilatare pentru fixare în beton vor avea o rezistenţă la smulgere
nu mai mică decât rezistenţa la întindere a bulonului.
2.3.6 Sudare
1 Toate operaţiile de sudură executate pe durata fabricării în fabrică şi instalare pe teren vor respecta
condiţiile tehnice indicate în desenele de detaliu ale Antreprenorului care au fost aprobate. Detaliile
procedurilor de sudare propuse vor fi înaintate spre aprobare Reprezentantului Angajatorului în acelaşi
timp cu desenele de detaliu. Toate îmbinările vor fi sudate astfel încât legăturile finite să fie curate şi
netede şi să fie pregătite pentru vopsit. Vor fi îndepărtate toate resturile de zgură şi orice proeminenţă
ascuţită va fi nivelată. Înainte de începerea sudării, fie în fabrică fie pe teren, procedurile de sudare vor fi
testate conform Standardelor româneşti. Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de
uzinare, pe imbinari de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor
distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din
tabelul 6 al normativului respectiv. Sudurile se executa de sudori autorizati conform EN 287-1 si EN 1418
si numai pe baza de proceduri de sudare omologate conform EN ISO 15614-1.
2 Când sunt dirijate şi/sau stabilite, lucrările de sudură vor fi supuse unor încercări nedistructive prin
procese ce pot include dar nu se vor limita neapărat la încercarea cu pulbere feromagnetică, ultrasonică,
radiografică sau verificarea cu lichide penetrante metoda vopselelor penetrante în funcţie de tipul de
sudură şi poziţia în cadrul construcţiei.
3 Dacă la o lucrare apar defecte sau lucrarea respectivă nu îndeplineşte condiţiile din desenele sau
specificaţiile tehnice aprobate din orice motiv, va fi reparată sau respinsă chiar dacă a fost executată de
sudori calificaţi prin proceduri aprobate.
4 Procedura de sudare pentru straturile de acoperire cupru-nichel va evita formarea porozităţii la sudare şi
orice dilutie necontrolată a sudării.
5 Vor fi luate măsuri de precauţie speciale pentru a evita riscul de destrămare lamelară în cazul sudării
tablelor de grosimi mari, cu folosirea de electrozi cu conţinut scăzut de hidrogen (bazici). Sudurile din
Clasa 1 vor fi radiografiate exceptând cazurile când există alte specificaţii.
6 În condiţii de intemperii, sunt necesare măsuri suplimentare pe durata sudării: în caz de ploaie se va
păstra suprafaţa pentru sudare uscată. În condiţii de temperatură sub 5 C°, o bandă de 100 mm va fi
21
preîncălzită la 50 C°, pe ambele laturi ale îmbinării prin sudură în caz de sudură de prindere şi în
cusătură continuă.
7 Pe durata sudării nu sunt permise petele, urmele de ardere, cordon de sudură neregulat, margini
supradimensionate la îmbinările în colţ, cusăturile de sudare şi crăpăturile. Suprafeţele trebuie să nu aibă
urme de impact, adâncituri şi deformări.
2.3.7 Fabricare
1 Proiectarea tuturor detaliilor, calitatea lucrărilor pe şantier şi în afara acestuia precum şi verificarea vor fi
conforme Standardelor româneşti relevante sau standardelor internaţionale recunoscute.
2 Toate îmbinările pe teren, cu excepţia celor minore, vor fi făcute cu şuruburi prelucrate sau buloane de
mare rezistenţă (pentru strângere prin fricţiune); Îmbinările minore pot fi făcute cu şuruburi brute. Pentru
îmbinările unde sunt necesare şuruburile prelucrate, buloanele vor fi prevăzute cu şaibe prefabricate de 6
mm.
3 Găurile de bulon nu vor fi formate prin ardere sau perforare. Găurile nu vor avea bavuri sau margini
ascuţite. Nu se vor folosi pile pentru lărgit găuri.
4 Bavurile şi crestăturile muchiilor tăiate vor fi şlefuite pentru a obţine o suprafaţă curată.
5 Toate lucrările de sudură vor fi executate conform Standardelor româneşti in vigoare şi proiectul de
detaliu de către sudori testaţi şi acceptaţi. Toate consumabilele pentru sudură (electrozi, sârmă, materiale
de adaos, flux, gaze pentru sudare etc.) vor respecta condiţiile Standardelor româneşti in vigoare .
6 Crăpăturile nu vor fi acoperite prin resudare. Orice crăpătură din sudare va fi eliminată în întregime şi
suprafaţa va fi resudată. Electrozii vor fi folosiţi în poziţii şi în limitele de curent specificate de Standardele
Româneşti.
7 Antreprenorul se va sigura că toate îmbinările pot suporta reacţiile descrise în planurile cadrului. Sarcina
excentrică este luată în considerare în calcularea rezistenţei îmbinărilor cu excentric.
2.3.8 Măsuri normale de protecţie anti-corozivă

1 Vă rugăm să consultaţi Specificaţiile Generale pentru Lucrări mecanice
2 Piesele din oţel vor fi decapate de zgură, rugină sau alţi agenţi de contaminare. Piesele din oţel vor fi
vopsite cu un strat de amorsă, un strat protector şi cel puţin două straturi de finisare.
3 Suprafeţele ce necesită galvanizare la cald vor include scări, pat de cablu, trepte de scară, rezemătoare
balustradă, grătare, grilaje, buloane, piuliţe şi şaibe şi alte obiecte din oţel carbon sau oţel slab aliat.
Galvanizarea va fi făcută doar după terminarea lucrărilor de tăiere, foraj, sudare sau alte activităţi de
fabricare asociate elementelor ce vor fi tratate.
2.3.9 Măsuri speciale de protecţie anticorozivă

1 Vă rugăm să consultaţi Specificaţiile Generale pentru Lucrări Mecanice
2 Toate părţile care nu pot fi protejate prin vopsire din cauză mecanismului de funcţionare (piese rulante,
mecanism cu arc, bolţuri etc.) precum şi acele părţi care sunt greu accesibile pentru serviciile de
întreţinere şi unde înlocuirea este greu de făcut vor fi făcute din oţel inoxidabil sau bronz.
3 Acolo unde se folosesc metale diferite în apropierea componentelor din oţel sau a îmbinărilor acestora,
va fi evitat contactul între aceste metale şi oţel exceptând cazul când Antreprenorul poate demonstra
Angajatorului că acest contact între metale diferite nu duce la coroziune electrochimică.
4 Detaliile măsurilor de precauţie luate de Antreprenor vor fi înaintate spre aprobare Angajatorului. Acolo
unde "oţelul inoxidabil" este indicat pentru folosire, acesta va avea o rezistenţă la coroziunea atmosferică
nu mai mică decât cea asigurată de un otel având 18 % oţel crom - 10 % oţel nichel.
5 Pentru instalaţiileingropate (sau de subsol), suprafaţa construcţiilor din oţel va fi acoperită cu două straturi
suplimentare de epoxi-gudron (pe bază de răşină epoxidică), grosimea minimă de strat uscat a celor
două straturi va fi de 250 microni. Ca substitut pentru stratul de epoxi-gudron, se poate aplica pentru
protecţie anticorozivă bandă adezivă din PVC cu bitum.
2.3.10 Strat de protecţie pentru părţile sub apă

1 Toate părţile metalice, realizate din oţel moale sau fontă, cum ar fi grătarele, stăvilarele, vanele, ramele
din oţel total sau parţial scufundate în apă vor fi protejate cu un strat de protecţie corespunzător, conform
specificatiilor standardelor si normelor tehnice in vigoare precum si a specificatiilor producatorului.
22
2.4 Material pentru realizarea patului conductelor

2.4.1 Materiale pentru realizarea patului conductelor
1 Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm grosime,
pentru amenajarea fundului de tranşee după săpături şi asigurarea realizării pantelor din profilul
longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua şi încărcarile rezultate în timpul montării tipului de conductă,
fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secţiunea transversală din săpătura amenajată.
2 Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu granulaţia
maximă de 10 mm, fără impurităţi şi părţi organice la furnizor. Nisipul va fi însoţit de declaraţia de
conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat şi declarat. Acest material va fi folosit şi pentru
lestarea provizorie a conductelor montate pe poziţiile din Proiect, prin intermediul unor saci împletiţi din
fire biodegradabile, umpluţi 75÷80%.
3 Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor
proiectate pentru acel amplasament.
4 In cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Supervizor, realizarea pozarii
conductei, dar numai dupa finisarea la cotele de radier din Proiect si prin intermediul unui strat de nisip
monogranular necompactat de cca 10 cm.
5 Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de pozare a
conductei. Grosimea minima a patului sub conducta trebuie sa fie de cel putin 10 cm , iar in cazul cand
fundul santului nu este uniform, este indicata executarea unui pat mai gros.
6 Materialul pentru patul tevilor (nisipul) se va introduce in sant numai manual prin lopatare si se va nivela
manual.
7 Nisipul va fi umezit si compactat manual in straturi cu grosimea mai mica de 10 cm dupa compactare. Se
va acorda atentie deosebita compactarii in jurul conductei.
8 Conductele vor fi pozate astfel incat sa fie sustinute pe materialul patului pe intreaga lor lungime, avand
grija ca santul sa fie scobit in dreptul mufarilor, vanelor si flanselor ingropate, astfel incat sa nu apara
sarcini in aceste puncte
2.5 Lucrări de şantier

2.5.1 Material de umplere
1 Materialele de umplere şi lucrările corespunzătoare vor fi în conformitate cu practicile existente în
România. Se aplică doar materialelor inorganice, netoxice şi nepoluate.
Material pentru Umpluturi Curente
2 Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile nu vor contine
materii organice sau alte impuritati si trebuie sa-si pastreze gradul prescris dupa compactare.
3 Granulometria trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos:
Dimensiunea sitei Procent de trecere

75 mm 100
37,5 mm 85-100
20 mm 60-100
10 mm 40-70
5 mm 25-45
600 micron 8-22
75 micron 0-10
4 Limita de umiditate a materialului, incarcat la furnizor in mijlocul de tranport auto, sa nu depaseasca 30%.
Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pana la atingerea celor optime
necesare obtinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 90÷95%, functie de
23
intensitatea traficului si incarcarile din circulatie, aplicand procedee tehnice proprii supuse acceptului
Supervizorului/Beneficiarului. Atestarea gradului de compactare se face prin document inregistrat.
Material pentru Protejare Conducta Ingropata
5 Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a mentine forma conductei ingropate si de a
favoriza preluarea incarcarilor verticale din umpluturi si traficul de la cota terenului. Protejarea se
realizeaza prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuala, dupa cum urmeaza:
• strat de sprijin, manual imprastiat afanat, de cca 10 cm grosime, din nisip cu granulatie maxima
de 10 mm, pentru asezarea conductei la cotele Proiectului,
• patul superior de pozare, pana sub axul orizontal longitudinal al conductei, din nisip cu
granulatie maxima de 10 mm, cu rol de a asigura aliniamentul montajului; compactarea se
executa cu grija sporita si la un indice Proctor de cca. 95%, pe ambele parti si se verifica prin
aplicari de sarcini locale diferit directionate, sub care sa nu se produca deplasari,
• umpluturi laterale longitudinale, pana la generatoarea superioara, din nisip cu granulatie
maxima de 10 mm si la un indice Proctor de cca. 95%, cu rol de distribuire uniforma pe peretii
conductei a incarcarilor verticale preluate in sectiune transversala,
• umplutura peste generatoarea superioara a conductei, cu o grosime minima de 30 cm, din
nisip cu granulatie maxima de 10 mm compactat la un indice minim de de cca. 95%;
Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor
proiectate pentru acel amplasament.
Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale (nisip) produse in statii de
sortare de pe langa balastiere.
2.5.2 Strat de fundaţie şi strat de bază

1 Materialul va fi conform specificaţiilor Standardelor româneşti pentru construirea de şosele şi poduri.
2.5.3 Asfalt
2 Betonul asfaltic rutier va fi conform Standardelor româneşti pentru construirea de şosele şi poduri.
2.5.4 Borduri
3 Bordurile din beton prefabricat vor avea 0.5 m lungime şi vor fi realizate din beton cu o calitate
corespunzatoare. Unităţile de borduri curbate vor fi realizate pentru o rază de 20 m sau mai mică. Pentru
raze mai mari pot fi folosite secţiuni lineare de 0,6 m.
2.5.5 Dale de pavaj din beton prefabricat

4 Dalele de pavaj din beton prefabricat vor avea dimensiuni de 500 x 500 mm şi nu mai puţin de 50 mm,
turnate din beton cu rezistenţă la compresiune de 300 kg/cm2
24
3 LUCRĂRI DE DEMOLARE ȘI DEFRIȘARE

3.1 Aprobarea
5 Antreprenorul va înainta Supervizorului o notificare scrisă cu privire la intenţia sa de a începe operaţiunile
de curătare, defrişare, demolare şi/sau utilizare a explozibilului. Lucrările nu vor fi începute înainte de a fi
primita aprobarea scrisă din partea Supervizorului.
6 Solicitarea va fi insotita de un program de executie a operatiunilor enumerate mai sus. Nici o lucrare de
curatare, defrisare, demolare si/sau utilizare a explozibilului nu va incepe pana nu se vor lua toate
masurile de siguranta necesare (lucrari temporare si/sau devieri, evacuari necesare).
7 Antreprenorul se va asigura ca lucrările de curăţare, defrişare şi exploziile controlate vor fi realizate cu
mult înaintea altor lucrări de construcţii în zonele relevante, pentru a fi evitate întârzierile.
3.2 Gardurile şi barierele temporare

8 Limitele birourilor Antreprenorului, ale şantierului, magaziilor şi depozitelor vor fi împrejmuite
corespunzător de-a lungul limitelor convenite cu Supervizorul.
9 Antreprenorul va prevede garduri în jurul şantierelor de construcţii înainte de începerea Lucrărilor, pe
care le va demonta după ce acestea vor fi finalizate. Gardul va fi realizat conform Proiectului de
Organizare de Santier intocmit si aprobat.
3.3 Condiţii cu privire la trafic

10 Inainte de inceperea lucrarilor de executie a drumurilor (comunale, judetene, nationale, europene) sau
inainte de a fi afectata structura rutiera, Antreprenorul va prezenta Supervizorului, Administratiei
Drumurilor si Politiei, metoda de lucru.
11 Pe tot parcursul desfasurarii lucrarilor, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si cu Politia.
12 Toate zonele de desfasurare a lucrarilor, vor fi semnalizate corespunzator, iar pe timp de noapte sau in
zone cu vizibilitate redusa semnele de avertizare vor fi iluminate.
13 In cazul devierilor/inchiderilor temporare a unor drumuri sau zone pietonale,Antreprenorul va asigura si
intretine cai de acces alternative.
14 Rampele de acces vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator categoriei de folosinta.
3.4 Curăţarea şantierului

15 Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru amplasamentul conductelor, structurilor , de toata
vegetatia si de toate obstacolele intalnite (suprafete de drum, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte)
3.5 Protecţii
16 Copacii si/sau alta vegetatie care urmeaza a fi pastrata in conformitate cu planurile sau cu indicatiile
Supervizorului, vor fi protejate impotriva daunelor pe toata perioada executiei lucrarilor.
3.6 Dotări ale drumurilor

17 Antreprenorul va repune in functiune dotările drumurilor (ca stâlpi de iluminat, semne de circulaţie sau
semafoare) care au fost îndepărtate în perioadă de desfăşurare a Lucrărilor. Repunerea in functiune a
acestora se va realiza pe amplasamentul iniţial al acestora, intr-o stare cel puţin similara cu cea avuta
anterior îndepărtării lor.
3.7 Depozitare
18 Toate obiectele rezultate in urma curatarii zonelor rezervate pentru executia lucrarilor, vor fi transportate
si depozitate intr-un depozit special, depozit indicat de Supervizor.
3.8 Exploziile
19 Orice explozie care va fi necesara in vedere executiei lucrarilor va fi aprobata in scris de catre Supervizor.
Inainte de utilizarea explozibilului se vor lua masuri pentru protejarea persoanelor si proprietatilor publice
si private.
25
20 Exploziile se vor realiza de catre persoane autorizate, intr-un mod controlat astfel incat sa nu arunce
materialul in afara limitelor prescrise si semnalizate corespunzator Zonele de producere a exploziilor vor fi
inconjurate cu semnale de avertizare, aprobate de către Supervizor şi de autorităţi însărcinate cu
siguranţa şi ordinea publică.
21 Eventuale pagube cauzate prin folosirea explozibilului vor fi suportate de către Antreprenor si vor fi
readuse la starea în care se aflau înainte de cauzarea prejudiciului.
22 Toate materialele rezultate in urma exploziilor vor fi evacuate în afara Şantierului, in locuri speciale,
indicate de catre Supervizor, cu excepţia cazului în care se specifica altfel.
3.9 Umplerea terenului şi finisarea suprafeţei

23 Toate gropile vor fi umplute cu pământ compactat la aceeaşi densitate ca şi terenul înconjurător, iar
suprafaţa va fi finisata la nivelul existent al terenului şi intr-o maniera considerată satisfăcătoare de către
Supervizor.
3.10 Protecţia obiectelor existente

24 Antreprenorul nu va demola sau îndepărta nici o clădire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv
copaci, indiferent dacă aceasta este prevăzuta în Proiect sau nu, decât la primirea unei Instrucţiuni
speciale din partea Supervizorului. Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie pentru a nu cauza
pagube acestor obiecte, incluzând case, clădiri, garduri şi copaci, care sunt situate pe şantier(e) sau în
apropierea acestuia (acestora).
25 Proprietăţile localizate în imediata apropiere a Lucrărilor vor fi protejate împotriva pagubelor ce pot fi
cauzate de vehicule, alunecări, vibraţii, etc.
26 Pagubele cauzate vor fi reparate de către Antreprenor astfel încât proprietatea să fie readusă la starea sa
iniţiala şi de o maniera satisfăcătoare pentru Supervizor.
3.11 Umplerea şi sigilarea conductelor abandonate

27 În situaţia în care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situat în
aval de branşament, care nu este încorporata în noul sistem, va fi abandonata.
28 Conductele îngropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de
minim 1 m, la ambele capete şi între cămine.
29 Căminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate până la o adâncime de 0.5 m sub nivelul
solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafaţa refăcuta la
un finisaj similar cu cel al zonei înconjurătoare. Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate
până la o adâncime de 0.5 m sub nivelul final al solului.
26
4 LUCRĂRI DE TERASAMENTE
4.1 Materiale de umplutură
30 Criteriile de selectare ale materialelor ca fiind adecvate pentru a fi folosite la umplere se bazează pe
dovedirea unei rezistente adecvate, a rigidităţii şi permeabilităţii după compactare. Aceste criterii vor ţine
seama de scopul umplerii şi de cerinţele structurii care va fi plasata pe acest material de umplutura. În
momentul alegerii unui material de umplutura trebuie să se tina cont de următoarele aspecte:
(a) nivelare
(b) rezistenţa la prăbuşire
(c) compactibilitatea
(d) conţinutul organic
(e) agresivitatea chimică
(f) susceptibilitatea la schimbarea volumului (argile expandate şi materiale care se pot deforma)
(g) efectele îngheţului
(h) rezistenţa la condiţiile climaterice.
31 Materialul de umplutura nu trebuie să conţină materii străine ca zăpada, gheata sau turba, în cantităţi
importante. Criteriile de compactare vor fi stabilite pentru fiecare zona sau strat de umplere, în raport cu
scopul sau cerinţele de performanta.
32 Lucrările de compactare vor fi verificate prin inspecţii sau testări în scopul de a se asigura ca natura
materialului de umplutura, conţinutul de apă al locaţiei şi procedurile de compactare sunt conforme cu
cele prevăzute.
4.2 Excavaţiile vor fi umplute cu material granular

33 Un sistem de drenaj pentru disiparea forţelor hidrostatice de ridicare va fi încorporat în proiectul bazinelor.
Zona excavată în afară pereţilor bazinelor în scopul de a se oferi spaţiu de lucru va fi umpluta la loc cu
material granular cu drenaj liber, prelungind nivelul terenului completat până la baza pereţilor.
34 În cazul în care lăţimea suprafeţei de lucru excavate depăşeşte 1.0 m (măsurat orizontal, perpendicular
pe faţada peretelui), atunci numai o fâşie verticala cu lăţimea de 1.0 m, adiacenta peretelui, trebuie să fie
umpluta la loc cu material granular. Materialul de umplutura de sub structuri trebuie să fie material
granular curat, cu granule rare şi cu drenare liberă.
4.3 Proiectarea rambleului

35 Plasarea şi compactarea umpluturii va fi realizată conform Specificaţiilor şi în special aşa cum este
descris la punctele “Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat”,
“Compactarea materialului de umplutura” şi “Ramblee şi pante”.
4.4 Notificarea de începere a lucrărilor

36 Inainte de a incepe executia Lucrarilor, Antreprenorul va anunta Supervizorul cu cel putin sapte zile
inainte, printr-o notificare scrisa, intentia sa.
37 Antreprenorul va furniza Supervizorului cotele terenului si alte informatii specifice din zonele de incepere
a lucrarilor, in scopul de verificare a masuratorilor
38 Lucrările de terasamente vor începe cand Antreprenorul va primi din partea Supervizorului, in scris,
aprobarea de incepere a Lucrarilor.
4.5 Lucrări de terasamente pe linii şi nivele

39 Totalitatea lucrărilor de terasament efectuate pentru anumite componente de Lucrări vor fi realizate la
dimensiunile şi nivelele indicate în Planuri sau la acele dimensiuni şi nivele indicate de către Supervizor.
40 În sensul acestei Specificaţii, termenul de “nivel al terenului” se refera la suprafaţa terenului înainte de
începerea lucrărilor de terasamente, dar după curăţare şi defrişare. Expresia “nivelul formaţiunii” folosita
în Specificaţii va avea semnificatia de nivel al fundaţiei structurii în cauza, incluzând betonul de egalizare.
27
4.6 Mărimea excavaţiilor

41 Mărimea excavaţiilor va fi cea minima necesară sau practicabila pentru construcţia Lucrărilor, în opinia
Supervizorului.
42 Execuţia şanţurilor deschise va fi, în orice moment, limitată la lungimile anterior aprobate în scris de către
Supervizor. Cu excepţia cazului când se dispune contrar de către Supervizor, în scris, vor fi finalizate
lucrările pe o anumită lungime aprobată intr-o manieră mulţumitoare pentru Supervizor, înainte să fie
începute lucrările pe o nouă lungime.
43 Lăţimea maximă a şanţului va fi restricţionată la cea indicată în Capitol 3 Caiet de sarcini - Planse. În
cazul în care se excavează un şanţ pentru pozarea conductelor, având marginile în taluz sau în trepte,
acea porţiune a şanţului care se extinde din formaţiune până la un punct situat la 300 mm deasupra
generatoarei conductei va fi modelat cu margini verticale având dimensiunile indicate în Planuri, cu
excepţia cazului în care se aprobă altfel de către Supervizor.
44 Excavaţiile pentru celelalte structuri, măsurate la nivelul formaţiunii, vor fi limitate la linia conturului
structurii plus 1 m pe toate laturile. Nu vor fi permise excavaţiile în taluz pe şoselele publice, grădini
private sau intr-o raza de 30 m fata de clădiri sau alte structuri. În cazul în care Antreprenorul adopta
metoda de excavare în taluz, obligaţia sa de a asigura suportul acestora va fi cea specificată în clauza
intitulata “Alunecări, Prăbuşiri şi Excavarea excesiva”.
45 Transeele conductelor vor fi excavate la sectiunile transversale tipice sau conform detaliului tip..
Antreprenorul se va asigura ca in fiecare punct latimea transeei este suficienta pentru a permite pozarea,
imbinarea, realizarea patului si a imprejmuirii si reumplerea in jurul conductei conform cerintelor
Supervizorului.
46 Acolo unde imbinarea sau sudarea conductelor si/sau accesoriilor trebuie realizata in transee, transeea
va fi largita si/sau adancita in forma de clopot, la dimensiunea necesara stabilita de catre Supervizor.
Aceasta largire trebuie sa permita executarea facila a sudurilor, imbinarilor si fixarilor in toate etapele
acestora, a tuturor reparatiilor necesare la conducte si la acoperirea de protectie, si inspectarea acestor
operatiuni.
47 Antreprenorul va aplica toate masurile necesare de sprijinire si consolidare pentru a pastra latimea
transeelor in limitele prezentate in detaliile tip.
48 Excavarea santurilor pentru conducte va avea un avans de cel putin 15 m fata de operatiunile de punere
in opera a conductelor. Aici sunt incluse si excavatiile pentru ramificatii, caz in care cei 15 m vor fi sapati
in toate directiile urmate de ramificatie.
49 In locurile unde santurile pentru conducte subtraverseaza drumuri, adancimea acestora va fi cea minim
necesara stabilita in proiect si aviz.
50 La intalnirea in sapatura de cabluri, conducte ori protectii care semnalizeaza prezenta lor in teren, se va
opri lucrul in acea zona, seful punctului de lucru va lua masuri de semnalizare a prezentei retelei
subterane, va anunta Operatorul de retea, lucrul in acea zona reluandu-se doar in prezenta acestuia, cu
luarea tuturor masurilor de protejare si de protectie a muncii.
51 Peretii transeei excavati in roca vor fi cat mai aproape de verticala, iar Antreprenorul va sustine peretii in
toate zonele in care acestia sunt slabiti indiferent de cauza, si va indeparta materialul prabusit.
52 In zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau in care Supervizorul considera ca utilizarea
acestor echipamente este imposibila sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea transeei se va realiza
manual. Nu se vor efectua plati suplimentare pentru lucrarile in zonele greu accesibile.
53 Materialul excavat va fi indepartat in intregime de pe amplasamentul excavatiei. Materialul excavat
NU va fi depozitat de-a lungul transeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe
santier vor fi considerate ca incluse in preturile unitare pentru excavatii de transee. Cu cel putin doua
saptamani inainte de inceperea excavarilor de transee, Antreprenorul ii va prezenta Supervizorului
propunerea sa pentru amplasarea temporara si depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de
depozitare. Daca Supervizorul considera propunerea ca nesatisfacatoare, aceasta poate fi respinsa iar
Antreprenorul va trebui sa o revizuiasca corespunzator. Toate costurile suplimentare impuse de o
propunere revizuita vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obtine aprobarea din partea
autoritatilor pentru depozitarea materialului excavat.
4.7 Gropi de împrumut

54 Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de împrumut pentru toate tipurile de materiale şi
să obţină, transporte şi plaseze materialul, atunci când este necesar pentru execuţia Lucrărilor.
28
55 Antreprenorul va obţine aprobarea Supervizorului atât pentru zonele, cât şi pentru materialele pe care
propune a le utiliza. În cazul în care se stipulează sau se dau indicaţii în acest sens de către Supervizor,
materialul de umplutura care urmează să fie încorporat în Lucrări va fi obţinut din gropi de împrumut,
aprobate după ce au fost realizate testele care să confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. La
finalizarea lucrărilor de excavaţii, Antreprenorul va nivela sau va lăsa groapa de împrumut intr-o stare de
curăţenie satisfăcătoare pentru Supervizor şi, în cazul în care este instruit în acest sens, va realiza, fără a
fi plătit suplimentar, lucrările de terasamente necesare pentru a preveni acumularea apei în zona.
4.8 Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat

56 În cazul în care se emit Instrucţiuni în acest sens de către Supervizor, materialele propuse pentru utilizare
ca umplutura compactata (altele decât cele corespunzătoare, eventual extrase din aceeaşi locaţie de pe
şantier) vor fi testate pe şantier, în conformitate cu procedurile specificate în standardele şi normativele
naţionale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor şi conformării acestora.
4.9 Compactarea materialului de umplutura

57 Umplerea transeelor conductelor, cu exceptia imbinarilor, se va realiza cat mai curand dupa ce
conductele au fost pozate, imbinate, aprobate de catre Supervizor.
58 Intinderea si compactarea umpluturii se va realiza in mod uniform, fara dislocarea, deformarea sau
deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanta mai mica de 30 cm in jurul
conductei sau imbinarilor.
59 Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic in straturi uniforme care nu depasesc o grosime
compactata de 20 cm.
60 Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
61 La punerea in opera a materialului pentru umpluturi se va tine seama de umiditatea optima de
compactare stabilita prin incercarea Proctor norma cu o variatie a acesteia de 2 procente – daca W opt >
12% si 1 procent daca W opt este sub 12% (cazul balasturilor).
62 Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si va face recomandari in
consecinta pentru punerea in opera.
63 Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim doua esantioane prelevate
la fiecare 100 m de conducta. Supervizorul va determina locatia exacta in plan si adancimea testarii.
Testele care se vor realiza pe aceste esantioane vor include continutul de apa, greutatea specifica,
compactarea standard, densitatea in situ prin inlocuirea nisipului, testul de permeabilitate si analiza
gradarii.
64 Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la receptia lucrarii.
65 Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din
valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal cand conducta nu e pozata sub drumuri strazi sau
platforme carosabile. In caz contrar, compactarea va respecta prevederile din capitolul „4.29. Umplerea
Excavaţiilor realizate sub Drumuri.
66 Se intrerupe orice activitate de excavare transport, imprastiere si compactare daca temperatura
exterioara scade sub –5ºC. La executia lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie
respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant prevazute in „Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente”, indicativ C 16 – 1984.
67 In perioada cand temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua urmatoarele masuri:
• compactarea se va executa imediat dupa umectarea stratului
• se va urmari starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecventa marita (la
cca. 2 ore – in perioada de arsita).
68 Daca stratul de imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de inceperea compactarii se
va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa pentru compactare.
69 Antreprenorul va fi responsabil, in toate cazurile, pentru orice tasari ale umpluturii si va remedia pe
cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorarile produse de aceasta. Antreprenorul va proteja
conductele impotriva deplasarii dupa pozare, pe durata Lucrarilor. Toate conductele deteriorate dupa
pozare vor fi inlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile si intarzierile produse.
29
4.10 Excavarea materialului necorespunzător

70 În cazul în care, prin excavarea fundaţiilor structurilor, apar materiale necorespunzătoare cerinţelor
specificate în proiect, Antreprenorul le va îndepărta şi le va evacua conform indicatiilor Supervizorului.
71 Cu excepţia cazului în care se stipulează sau se dispune contrar de către Supervizor, Antreprenorul va
umple golurile din fundaţii astfel formate, cu beton simplu.
72 Dacă materialele neconforme cu cerinţele proiectului apar si în şanţurile de pozare a conductelor,
Antreprenorul le va îndepărta şi evacua conform instructiunilor date de Supervizor.
73 Costurile necesare la indepartarea si inlocuirea materialelor necorespunzatoare, vor fi suportate de
Antreprenor dacă, în opinia Supervizorului, cauza neconformării este datorată nerespectării Specificaţiilor
de către Antreprenor, inclusiv aceea de a proteja excavaţia împotriva pătrunderii apei.
4.11 Alunecări, prăbuşiri şi excavaţii excesive

74 Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie pentru a preveni alunecările şi prăbuşirea terenului sau
a altor materiale excavate. În situaţia alunecărilor şi prăbuşirilor sau în cazul în care s-au efectuat
excavaţii peste limita minimă necesară sau practicabilă pentru construirea lucrărilor, golurile astfel
formate vor fi umplute. În cazurile în care golurile astfel formate vor reprezenta suportul pentru lucrări
permanente sau structuri şi servicii adiacente după umplere, atunci aceste goluri vor fi umplute cu beton
simplu, pe cheltuiala Antreprenorului.
75 În toate celelalte cazuri, golurile vor fi umplute cu material excavat selectat sau un alt material de
umplutura aprobat şi compactat conform aprobării Supervizorului.
76 În situaţia în care un şanţ destinat pozării conductelor depăşeşte lăţimea maximă permisă, specificată
sau indicata în Planuri, Supervizorul va dispune refacerea şanţului la lăţimea specificată.
77 Antreprenorul va duce la îndeplinire măsurile dispuse de către Supervizor şi nu va ridica nici o pretenţie
fata de Autoritatea Contractanta cu privire la costurile suplimentare rezultate din executarea acestor
Instrucţiuni.
4.12 Excavaţiile care vor fi protejate împotriva infiltrării apei

78 Antreprenorul va proteja excavaţiile împotriva pătrunderii apei şi apei uzate, rezultate fie din pânza
freatică, inundaţii, furtuni sau altele asemenea, astfel încât Lucrările să fie executate în condiţii de sol
uscat, după cum se impune de către Supervizor.
79 Antreprenorul va menţine apă acumulată la o cota sub partea inferioară a Lucrărilor Permanente, pe
perioada indicată de către Supervizor. În eventualitatea în care Antreprenorul are nevoie de canale sau
conducte de drenaj, Supervizorul va permite construirea acestor Lucrări sub nivelul şi în limitele laterale
ale Lucrărilor permanente, cu condiţia să fi aprobat detaliile de execuţie cuprinse în propunerea
Antreprenorului.
80 Nici o conductă de drenaj subteran nu va fi lăsata îngropată, cu excepţia cazului în care este umplută cu
beton simplu sau alt material aprobat. În cadrul drenajelor construite de către Antreprenor sub Lucrările
Permanente, acestea, în cazul păstrării, vor asigura un suport cel puţin egal cu acela care ar fi existat în
lipsa acestor drenaje subterane.
81 Apa drenata nu va putea fi descărcata în cursurile de apă sau canalizare fără să fi fost obţinute toate
aprobările şi avizele necesare de către Antreprenor.
4.13 Metoda de execuţie a excavaţiilor

82 Antreprenorul va pregăti o metoda de execuţie corespunzătoare de efectuare a excavaţiilor pentru fiecare
componenta în parte a Lucrărilor ce vor fi construite, cu detalierea amplasării, programului de excavare,
materialelor de sprijin temporare şi dispunerea şi manevrarea materialului excavat.
83 Antreprenorul va înainta Supervizorului spre aprobare metoda de execuţie propusă cu cel puţin 14 zile
înainte de data la care intenţionează să înceapă lucrările de terasament pentru fiecare componenta de
lucrări în parte.
4.14 Ramblee şi pante

84 Materialul utilizat pentru formarea rambleelor şi a bancurilor de pământ şi pentru umplerea zonelor joase
ale şantierului va fi de tip umplutura obişnuita sau selectata. Zonele unde se va utiliza material de
umplutura selectat sunt stipulate în cele ce urmează sau indicate pe Planuri.
30
85 Materialul de umplutura selectat va fi utilizat la formarea bazelor (unde este cazul) şi sub drumuri.
86 Materialul de umplere pentru celelalte ramblee va fi cel obişnuit.
87 Materialul de umplutura va fi obţinut din excavaţii sau material similar.
88 Se vor utiliza compactoare cu discuri operate manual, compactoare cu vibraţii sau electrice care vor fi
aprobate in prealabil de catre Supervizor.
89 În cadrul operaţiunilor de nivelare şi formare a rambleelor de pamant, Antreprenorul va face adaosuri la
înălţime şi lăţime pentru consolidare. Dimensionarea rambleelor va fi conforma profilelor indicate în
Planuri, cu adaosurile necesare pentru finisarea suprafeţei.
4.15 Curăţarea suprafeţei solului

90 La indicaţia Supervizorului, suprafaţa solului va fi curătată pe întreaga arie a Şantierului până la o
adâncime de 250 mm, la alte adâncimi stipulate prin Contract sau la adâncimile şi pe ariile indicate de
către Supervizor, şi păstrata pentru reutilizare în cadrul altei operaţiuni anterioara excavaţiilor viitoare ce
ar putea fi necesare.
91 Suprafaţa solului va înclude orice material de suprafaţa capabil să susţină vegetaţia şi corespunzător
utilizării în zonele agricole pentru a fi înierbat sau cultivat. Antreprenorul nu va evacua surplusul de sol de
suprafaţă fără aprobarea scrisă a Supervizorului.
4.16 Gropile de sondaj

92 Antreprenorul va excava gropile de sondaj care ii sunt necesare pentru a determina poziţionarea lucrarilor
subterane sau pentru orice alte motive. Antreprenorul va dispune reumplerea şi readucerea la starea
iniţiala a gropilor de sondaj, de îndată ce informaţiile necesare au fost obţinute.
93 Readucerea la starea iniţiala a suprafeţelor gropilor de sondaj va fi executata conform aprobării date de
Supervizor.
4.17 Inspecţiile efectuate de către supervizor

94 În momentul în care sunt atinse nivelele şi limitele stipulate ale excavaţiilor, Supervizorul va inspecta
suprafaţa expusă şi, în cazul în care considera ca o anumită parte a acesteia este prin natura sa
neadecvată, poate dispune Antreprenorului să excaveze în continuare.
95 O asemenea excavaţie va fi tratata ca Excavaţie Excesiva, iar materialul rezultat din aceasta va fi
îndepărtat de pe şantier.
4.18 Intersectarea cursurilor de apă

96 Acolo unde excavaţiile intersectează cursuri de apă, rigole, canale, Antreprenorul este obligat să ia toate
măsurile suplimentare necesare pentru construcţia corespunzătoare a lucrărilor în aceste intersecţii,
inclusiv menţinerea debitului de apă neschimbat.
4.19 Evacuarea apei

97 Pe toata durata lucrarilor, Antreprenorul va pastra zona de lucru si toate excavatiile uscate si protejate
fata de apa din orice sursa (ploaie, apa infiltrata, apa din izvoare de suprafata si subterane, apa freatica
etc.) si va asigura si utiliza toate cele necesare in acest scop (conducte, pompe, puncte de foraj, aparate
si materiale necesare).
98 Conductele vor fi pozate in transee numai dupa ce apa a fost evacuata in prealabil. Pe durata executiei,
Antreprenorul va proteja structurile si/sau conductele impotriva plutirii, prin lestare. Acolo unde conductele
vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din transee si din sol va continua pana la
finalizarea umplerii santului. Acolo unde dimensiunea conductei depaseste 400mm, Antreprenorul va
utiliza sisteme de evacuare a apei prin puncte de foraj, daca Supervizorul nu hotaraste utilizarea altui
sistem.
99 Evacuarea apei de catre Antreprenor va corespunde cerintelor Supervizorului si ale autoritatilor si
persoanelor care au drepturi asupra terenurilor pe/prin care se realizeaza deversarea apei evacuate.
Antreprenorul va fi responsabil fata de Beneficiar pentru orice pretentii sau penalitati care pot fi generate
de nerespectarea acestor cerinte.
31
100 Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartare a apei va fi supusa aprobarii
Beneficiarului. Antreprenorul va asigura instalatii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice
intrerupere in continuitatea epuizarii apei subterane.
101 Costul acestei activitati se va considera inclus in tariful excavarii si nu va fi decontat, indiferent de nivelul
precipitatiilor sau a nivelului freatic subteran.
102 In timpul functionarii pompelor in cursul noptii (daca este cazul), se vor lua masurile necesare ca zona de
lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
4.20 Excavarea conform aliniamentelor şi nivelelor

103 Excavaţiile vor fi executate la dimensiunile care vor permite un epuisment corespunzător, consolidarea
adecvată a marginilor, ridicarea cofrajului, turnarea betonului, umplerea, inclusiv compactarea şi orice
alte operaţiuni de construcţie. O atenţie specială trebuie acordată pentru a nu fi deranjat nivelului
formaţiunii excavaţiilor structurale.
4.21 Testele cu privire la apa subterană

104 Pe perioada de desfăşurare a lucrărilor, Supervizorul va solicita prelevarea de probe din apa subterană
pentru a testa şi confirma lipsa substanţelor dăunătoare. Testarea se va desfăşura conform procedurilor
standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
4.22 Testele cu privire la nivelul formaţiunilor

105 La atingerea nivelului corespunzător pentru nivelarea manuală specificat prin aceasta, Supervizorul poate
dispune efectuarea de teste în situu sau orice alte teste, pentru a se determina natura, capacitatea
portantă şi proprietăţile de deformare ale stratului de sol.
4.23 Evacuarea surplusului de material excavat

106 Materialul excavat va fi indepartat in intregime de pe amplasamentul excavatiei. Materialul excavat NU va
fi depozitat de-a lungul transeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe santier vor fi
considerate ca incluse in preturile unitare pentru excavatii de transee. Cu cel putin doua saptamani
inainte de inceperea excavarilor de transee, Antreprenorul ii va prezenta Supervizorului propunerea sa
pentru amplasarea temporara si depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Daca
Supervizorul considera propunerea ca nesatisfacatoare, aceasta poate fi respinsa iar Antreprenorul va
trebui sa o revizuiasca corespunzator. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuita vor fi
suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obtine aprobarea din partea autoritatilor pentru depozitarea
materialului excavat.
107 În legătură cu evacuarea materialului excavat în exces, Antreprenorul va fi responsabil în perioada de
executare a Contractului pentru următoarele:
(a) Creşterea solidităţii şi calităţii drumului (drumurilor) de acces existente şi întreţinerea acestora în
stare bună şi finală.
(b) Deshidratarea zonei (zonelor) basculate prin pozarea de conducte poroase din beton pe fundul
văilor sau după cum s-a convenit cu Supervizorul.
(c) Descărcarea, împrăştierea, nivelarea şi dispunerea solului în ramblee, după caz, pentru a se
menţine suprafaţa (suprafeţele) sigure.
(d) Curăţarea vehiculelor la părăsirea zonei (zonelor) de basculare şi luarea măsurilor pentru a se
asigura că acestea nu contaminează drumurile publice.
4.24 Excavarea în plus

108 Orice excavare în plus peste limitele specificate sau indicate va fi umplută de către Antreprenor pe
cheltuiala proprie cu beton simplu sau orice alt material aprobat si compactat cu atenţie.
4.25 Excavaţiile pentru conducte

109 Sapaturile se vor executa partial mecanic si manual, functie de conditiile impuse in zona de lucru si
conform specificatiilor din listele de cantitati.
110 Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descarcarea pamantului in auto (excedentarul).
Sapaturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Sapatura ultimului strat pana la cota din proiect si
32
politura se vor executa imediat inainte de asezarea stratului de nisip sub conducta sau a stratului de
egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operatiunea se va executa
pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. In cazul in care se constata aparitia crapaturilor
paralele cu marginea superioara a transeelor sau a gropilor se vor lua masuri de consolidare
suplimentara a malurilor pentru a evita surparile.
111 Formaţiunea va fi excavată şi umplută, după cum este stipulat, astfel încât tubul fiecărei conducte să fie
susţinut în mod egal pe întreaga sa lungime, cu excepţia săpăturilor adecvate pentru îmbinări care vor fi
excavate sub fiecare flanşa sau racord, la o asemenea adâncime încât flanşa sau racordul să nu atingă
fundul săpăturii.
4.26 Compactarea manuală a nivelului de platformă

112 Acolo unde nivelul platformei excavaţiei va fi acoperit cu beton sau umplutură compactată, ultimii 0.15 m
ai excavaţiei vor fi compactaţi manual, ori prin orice alta metodă aprobată sau dispusă de către
Supervizor.
113 Platforma va fi nivelată cu atenţie şi în forma cerută. Antreprenorul va raporta Supervizorului atunci când
excavaţiile sunt gata pentru pozarea conductelor sau turnarea fundaţiilor de beton şi nu va iniţia
operaţiunea de pozare a conductelor, turnare a betonului sau orice alte lucrări, până ce acestea nu au
fost înaintate Supervizorului şi aprobate de către acesta.
114 Lucrările de pozare a conductelor, turnare a betonului sau orice alta lucrare executată fără aprobarea
prealabilă a Supervizorului, vor fi îndepărtate imediat pe cheltuiala Antreprenorului.
4.27 Realizarea umpluturii fără punerea în pericol a structurilor

115 Antreprenorul va stabili perioada şi coeficientul de plasare a umpluturii pentru structuri astfel încât nici o
parte a Lucrărilor să nu fie supusă unei presiuni prea mari, slăbită, deteriorată sau pusă în pericol.
116 Straturile de material trebuie plasate astfel încât să menţină un drenaj adecvat şi să prevină acumularea
de apă. În special, plasarea materialului în jurul structurilor de beton va fi iniţiată numai după ce acestea
au fost finalizate şi au dobândit în întregime rezistenţa specificată.
117 Materialul va fi astfel plasat încât să exercite o presiune uniformă în jurul structurilor. Indiferent de metoda
adoptată pentru umplere, Antreprenorul se va asigura ca excavaţia pentru umplutura este executată
conform cerintelor Supervizorului. Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie necesare pentru a se
asigura că nu este cauzat nici un prejudiciu Lucrărilor Permanente şi structurilor adiacente.
118 Umpluturile de pamant in jurul constructiilor si in transeea conductei se vor face dupa executarea
hidroizolatiei peretilor sub cota terenului si dupa probele de presiune la conductele pentru apa potabila,
respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de etanseitate la conductele pentru canalizare menajera.
4.28 Selectarea şi compactarea materialului de umplutură

119 Atunci când este necesară umplerea sub cota terenului, materialul care va fi folosit va fi ales cu atenţie şi
compactat conform Specificaţiilor.
120 Nici o lucrare de umplutură nu va fi executată înainte de a fi aprobată de către Supervizor. Atunci când
umplutura este plasată pe două sau mai multe margini laterale ale structurii, va fi plasată simultan şi pe
laturile opuse astfel ca diferenţa de nivel să nu depăşească niciodată 0.30 m, sau altă valoare indicată.
121 Diferenţa între nivelul umpluturii pe cele două laturi ale conductei nu va depăşi un maxim de 0.20 m.
122 Excavaţiile pentru reţelele terestre de conducte vor avea un strat suport din material granular (nisip) cu o
grosime de 10cm.
123 Stratul suport din material granular (nisip) al conductelor va fi format prin împrăştierea şi compactarea
materialului pe întreaga laţime a şanţului.
124 Se va asigura suficient material granular pentru a permite conductelor să fie plasate în acesta şi să fie
puternic sprijinite pe o linie şi la un nivel stabil.
125 Trebuie lăsat un spaţiu suficient pentru a înlesni realizarea îmbinărilor şi inspectarea acestora, iar
Antreprenorul va asigura ca cel puţin trei pătrimi din lungimea fiecărei conducte să fie sprijinită în
totalitate.
126 După ce pozarea reţelei de conducte a fost aprobată de către Supervizor, şanţul va fi umplut cu material
granular. Pentru conductele rigide (de ex. fonta ductilă, beton), umplutura va fi dispusă după cum
urmează:
33
(e) materialul suport din material granular (nisip) al conductei, bine compactat pană la nivelul
diametrului orizontal al conductei;
(f) materialul de umplutură conform plansei de detaliu, bine compactat pană la coronamentul
conductei;
(g) materialul de umplutura conform plansei de detaliu, uşor compactat manual pană la 300 mm peste
coronamentul conductei.
127 Umplutura va fi executată în straturi care nu vor depăşi o grosime de 200 mm. În cazul conductelor
flexibile (de ex. PAFSIN, PVC, polietilenă), umplerea cu materialul granular aprobat se va realiza pană la
300 mm peste generatoarea superioara a conductei.
128 Această umplutura va fi compactată foarte bine şi cu mare atenţie, în straturi care să nu depăşească o
grosime de 200 mm, astfel încât să se evite deranjarea conductelor sau îmbinărilor. Partea rămasă din
şanţ va fi umplută cu materialul selectat aprobat, conform Specificaţiilor.
4.29 Umplerea Excavaţiilor realizate sub Drumuri

129 Excavaţiile pentru conductele pozate sub drumurile de pe şantier sub drumuri publice, sub strazi sau sub
platforme vor fi umplute la baza drumului, deasupra materialului de umplere din jurul conductei, cu
pamanturi necoezive clasificate din punct de vedere al calitatii, ca material pentru terasamente conform
STAS 2914, ca foarte bune sau bune. Conform SR EN ISO 14688-2 clasificarea pamanturilor care se pot
folosi in acest scop e conform tabelului urmator:
Grupa de Denumire in grupe de pamant cu
Criteriu Cuantificare
pamant proprietati asemanatoare
cea mai mare parte a particulelor
>200mm Bo xBo
foarte >63mm boCo coBo
grosier
Pamant in
Co saCo, sagrCo
stare umeda,
grCo
particulele nu
adera unele cea mai mare parte a particulelor
de altele >2mm
Gr cosaGr
coGr
grosier >0.063mm saGr,
grSa
Sa
Legenda
simbolurilor Component Component secundar sau tertiar
Pamant principal
bo
Blocuri Bo co
Bolovani Co gr Gr(gr) si Sa(sa)pot fi subdivizate in fin F (f), mediu M(m) sau grosier
Pietris Gr C(c)
Nisip Sa sa
X-Orice combinatie a componentilor
FRACTIUNI GRANULARE – PAMANTURI DE BAZA – GRANULOZITATE UNIFORMA
Fractiuni ale Marimea particulelor

Subdiviziuni Simboluri
pamantului mm
Blocuri mari LBo >630

Pamant foarte grosier Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pietris Gr >2,0 pana la 63
Pamant grosier
Pietris mare CGr >20 pana la 63
34
Pietris mijlociu MGr >6,3 pana la 20

Pietris mic FGr >2,0 pana la 6,3
Nisip Sa >0,063 pana la 2,0
Nisip mare CSa >0,63 pana la 2,0
Nisip mijlociu MSa >0,2 pana la 0,63
Nisip fin FSa >0,063 pana la 0.2
Pentru indeplinirea conditiilor de3 calitate impuse mai sus si in scopul incadrarii pamanturilor ce se pot utiliza in
categoria pamanturilor foarte bune sau bune, acestea trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul urmator:
Granulozitate Coeficient Indice de
Continut in parti fine de plasticitate Calitate
Denumirea si caracterizarea in % din masa totala pt: uniformi- Ip pentru material
principalelor tipuri de Denumire tate fractiunea pentru
pamanturi granulo- terasa-
d<0,005 d<0,05 d<0,25 metrica mente
mm mm mm
CU sub 0,5 mm
1.Pamanturi cu foarte
necoezive putine parti
grosiere fine, xBo,
(fractiunea neuniforme boCo,
mai mare de (granulozitate coBo, Foarte
2 mm continua) saCo, >5 buna
reprezinta insensibilitate sagrCo,
0
mai mult de la inghet- grCo, <1 <10 <20
50%) dezghet si la cosaGr,
variatiile de coGr,
umiditate Bo,
Co,
Blocuri,
uniforme Gr
bolovanis, Foarte
(granulozitate <5
pietris buna
continua)
2. Pãmânturi cu parti fine,
necoezive neuniforme
medii si fine (granulozitate
(fractiunea continua)
mai micã de sensibilitate
2 mm mijlocie la
reprezintã inghet- Foarte
mai mult de dezghet, >5
bunã
50%) insensibile la Sa,
variatiile de grSa <6 <20 <40
umiditate
<10
Nisip cu uniforme
pietris, nisip (granulozitate
<5 Buna
mare mijlociu discontinua)
sau fin
Gr(gr) si Sa(sa)pot fi subdivizate in fin F (f), mediu M(m) sau grosier C(c)
130 Umplutura va fi dispusă în mod egal pe toată lăţimea şi compactată în straturi care să nu depăşească
200 mm adâncime şi având un grad optim de umiditate. Gradul de umiditate al materialului de umplutură
poate să necesite o ajustare pentru a se obţine atingerea densităţii maxime.
131 Materialul de umplutură care prezintă un grad de umiditate insuficient pentru a se obţine compactarea
dorită va necesita încorporarea unei cantităţi de apă suplimentare înainte de dispunere, cu ajutorul unor
utilaje adecvate si aprobate.
35
132 Nu se vor utiliza agregate naturale monogranulare, cu granule rotunde și netede, care se compactează
greu și se afânează ulterior. Marimea granulelor mari trebuie să nu depășească 2:3 din grosimea stratului
ce se compactează.
133 Stratul se considera compactat daca gradul de compactare este conform tabelului urmator:
36
Gradul de compactare prescris

Pământuri
Zonele din terasamente Necoezive
(la care se prescrie Sub Sub
imbrăcăminti imbrăcăminti
gradul de compactare) permanente semipermanente
Gradul de compactare, %
a. În corpul umpluturilor, la
adâncimea sub patul drumului:
h  0,50 m*
100 100
0,5 < h  2,00 m
100 97
h > 2,00 m 95 92
b. Pe adâncimea de 30 cm sub
100 100
patul drumului
*) zonă considerată activă (partea superioară a terasamentului – PST)
NOTĂ: Pentru pietrișuri și alte pamânturi necoezive cu peste 50% granule mai mari de 20mm, se va putea
considera a fi atins gradul de compactare 100%, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul
experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.
134 Antreprenorul se va asigura ca materialul de umplutura necesar pentru un perete de beton al unei
structuri sau bloc de reazem va fi bine compactat. Se vor utiliza compactoare cu placi vibrante operate
manual, cu vibraţii sau electrice.
135 În alte situaţii, compactarea se va efectua cu compactoare cu vibraţii, rolere cu roti moi sau pneumatice,
sau alte utilaje adecvate si aprobate de Supervizor.
136 Excavaţiile pentru conductele altfel pozate sau pentru alte structuri situate sub carosabil, unde nu se
poate aplica compactarea mecanica datorită spaţiului îngust, vor fi umplute cu beton amestecat slab.
Acest beton va fi alcătuit în următoarele proporţii:
(a) 1 parte ciment
(b) 3 părţi nisip
(c) 6 părţi agregat cu o dimensiune maximă de 40 mm.
137 Betonul şi turnarea acestuia se vor conforma Specificaţiilor.
4.30 Nivelarea zonelor

138 Zonele din jurul şi de deasupra structurilor vor fi nivelate la cotele impuse, aşa cum sunt indicate acestea
în planuri sau conform Instrucţiunilor Supervizorului. Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie
pentru a împiedica prejudicierea structurilor în timpul nivelării. Nivelarea zonelor din jurul structurilor va fi
executată prin metode aprobate. Orice componentă deteriorată va fi înlocuită sau reparată pe cheltuiala
Antreprenorului şi conform cu cerintele Supervizorului.
4.31 Acoperirea şi sprijinirile

139 Antreprenorul va fi responsabil cu proiectarea, instalarea si întreţinerea pe perioada construcţiei a
pieselor de sprijinire necesare pentru şanţuri şi alte excavaţii.
140 Antreprenorul va înainta Supervizorului spre aprobare propunerile sale cu detaliile pentru sprijinirea
excavaţiei, detalii ce vor înclude planuri, calcule şi alte documente explicative solicitate de acesta. O
asemenea aprobare nu îl va eliberă pe Antreprenor de obligaţiile pe care le are conform Contractului.
Excavaţiile nu pot incepe până când propunerile Antreprenorului nu sunt aprobate de către Supervizor.
141 Antreprenorul nu va îndepărta Lucrările temporare de sprijinire a excavaţiilor până când, în opinia
Supervizorului, Lucrările Permanente nu sunt suficient de avansate pentru a permite o asemenea
îndepărtare, care va fi executată sub supravegherea personală a unui maistru competent.
37
142 Atunci când Supervizorul consideră ca îndepărtarea pieselor de sprijinire a excavaţiei ar pune în pericol
structurile existente, Antreprenorul va păstra aceste piese de sprijin, îndepărtând doar minimum necesar
pentru a permite refacerea suprafeţelor.
4.32 Refacerea şoselelor

4.32.1 Generalităţi
143 Procedura de compactare a fundatiei drumului şi echipamentele necesare pentru compactare vor fi
încercate prin probe la începutul lucrărilor, pentru a obţine acordul Supervizorului. Probele de compactare
vor fi efectuate la conţinuturi cu umiditate diferită. Greutăţile, tipurile şi numărul de treceri ale
echipamentului de compactare va fi de asemenea variat pentru a determina efortul optim de compactare.
144 Înainte de plasarea stratului următor al construcţiei, fundaţia drumului trebuie măturată mecanic sau
curăţată cu aer comprimat pentru a îndepărta toate materialele libere şi pentru a lăsa o suprafaţă cu
textură apropiată.
145 Suprafaţa finisată din bitum şi macadam nu va depăşi cu mai mult de 10 mm de-a lungul unei margini
drepte lungă de 3 m structura existenta neafectata de constructie.
146 Traficul nu va fi permis pe suprafaţă până când aceasta nu a fost depusă şi tratată ulterior. Nu se va
permite traficul pe straturile turnate anterior în afara celui necesar pentru a turna straturile următoare.
4.32.2 Restabilirea şoselelor, trotuarelor, potecilor, aleilor pentru biciclişti şi acostamentelor.

147 Restabilirea va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii Drumurilor şi va fi de calitate identică
sau superioară celei originale.
4.32.3 Restabilirea bordurilor, canalelor, marginilor şi a ancadramentelor

148 Bordurile, canalele, marginile şi ancadramentele afectate de lucrări vor fi reaşezate cu elementele
existente, cu condiţia să nu fie avariate. Acolo unde elementele existente nu sunt potrivite pentru
refolosire, se vor asigura unităţi înlocuitoare de textură, culoare şi tipuri similare, asemănătoare celor
alăturate şi in conformitate cu prevederile relevante.
149 Reaşezarea bordurilor, canalelor, marginilor şi ancadramentele va fi în conformitate cu practica optimă.
Bordurile şi canalele vor fi reaşezate pentru a fi conforme cu bordurile şi canalele alăturate.
4.33 Refacerea drumurilor distruse şi a aleilor

150 Se vor restabili drumurile distruse şi aleile folosind acelaşi material întâlnit în timpul excavărilor şi se vor
înlocui materialele excavate în ordinea potrivită în straturi bine consolidate.
4.34 Refacerea şoselelor şi a drumurilor cu beton spongios

151 Refacerea şoselelor şi a drumurilor cu beton spongios se va face în conformitate cu cerinţele Autorităţii
Drumurilor.
4.35 Refacerea spaţiilor verzi

152 La finalizarea lucrărilor pe pământ nepavat, se va marunti suprafaţa întregului pământ afectat, la
adâncime de cel puţin 300 mm, înainte de a înlocui pământul vegetal, şi va cultiva şi restabili pământul
cât mai aproape de condiţia sa originală.
153 Suprafeţele ce urmează a fi însămânţate cu iarba vor fi reduse la strat subţire arabil şi vor fi curăţate de
pietre şi materiale străine mai mari de 50 mm. Sămânţa va fi plantată în anotimpurile potrivite, distribuită
egal şi aplicată într-o proporţie nu mai mică de 6g/m 2 pe suprafeţe netede şi 10g/m2 pe suprafeţe în
pantă.
154 Suprafeţele ce urmează a fi acoperite cu iarbă vor fi pregătite ca pentru însămânţare. Gazonul aprobat va
fi aşezat, îmbinat, unit şi bătătorit, iar marginile vor fi umplute cu sol fin nisipos. Pe suprafaţa în pantă,
unde există posibilitatea de alunecare, gazonul va fi aşezat în diagonală. Orice tasare ce are loc trebuie
efectuată corect prin ridicarea gazonului, umplerea cu sol nisipos şi reaşezarea gazonului în modul
specificat mai sus. Orice gazon care se usucă va fi înlocuit cu unul nou.
155 Restabilirea pământului nepavat va fi efectuată de către contractant după cum urmează:
38
(a) Pământul vegetal va fi înlocuit şi gradat conform profilurilor de pământ finisat, inclusiv prevederile
privind orice suprafaţă necesară suplimentară.
(b) Pietrele şi alte reziduuri vor fi îndepărtate şi depozitate.
(c) Munca va fi executată în timpul condiţiilor atmosferice pe care Supervizorul le consideră potrivite.
156 Un îngrăşământ general va fi aplicat în conformitate cu recomandările producătorului.
157 Se vor reînsămânţa toate zonele in care sămânţa nu se dezvoltă destul de bine.
158 Dacă nu se detaliază altfel, toate malurile şi şanţurile vor fi formate şi gradate conform profilului original.
Malurile vor fi formate folosind material din subsol bine consolidat, cu un minim de 100 mm adâncime de
pământ vegetal acoperitor.
4.35.2 Garduri, Garduri vii şi Ziduri

159 Acolo unde lucrările traversează linia gardurilor, se va îndepărta cu grijă, depozita pe durata lucrărilor şi
reinstala gardurile pe locul lor original sau după îndrumări. Orice gard avariat în timpul acestei operaţiuni
va fi înlocuit. Acolo unde lucrările traversează linia gardurilor vii sau a zidurilor, acestea vor fi îndepărtate,
iar orice plante sau materiale corespunzătoare pentru refolosire vor fi depozitate în scopul refolosirii.
Gardurile vii şi zidurile vor fi restabilite cât mai aproape posibil de locul lor original.
160 Unde este nevoie să se înlăture o parte dintr-un gard, gard viu sau zid, se va asigura că lăţimea
îndepărtată este minimul absolut necesar pentru executarea lucrărilor.
161 Spaţiul rezultat va fi asigurat conform indicaţiilor Supervizorului.
162 Acolo unde o lungime a zidului este îndepărtată, materialul de zidit va fi pus cu grijă deoparte şi depozitat
pentru reutilizare.
4.35.3 Acostamente
163 Restabilirea acostamentelor de pe marginea drumurilor va fi efectuată în conformitate cu cerinţele
Autorităţii Drumurilor.
164 Dacă nu se reuşeşte să se menţină pământul vegetal separat de celelalte materiale excavate, se va
furniza şi aşeza material înlocuitor potrivit.
4.35.4 Copacii
165 Plantarea şi întreţinerea copacilor va fi efectuată în conformitate cu SR EN ISO 14001:2005.
166 Pregătirea, plantarea şi asigurarea copacilor semi-maturi va fi efectuată în conformitate cu SR EN ISO
14001:2005, iar întreţinerea lor ulterioară va fi în conformitate cu SR EN 1991-1-4-2006.
167 Măsurile de protejare şi păstrare a copacilor existenţi ce trebuie păstraţi pe loc trebuie luate în
conformitate cu SR EN 1991-1-4-2006.
168 Niciun copac nu va fi doborât sau îndepărtat din zona de lucru fără acord prealabil de la autorităţile
relevante.
169 Tot lemnul va rămâne în proprietatea deţinătorului pământului şi va fi tăiat şi îndepărtat în conformitate cu
cerinţele sale rezonabile.
170 Acolo unde ţevile sunt aşezate în apropiere de rădăcini de copaci sau ramuri, acestea nu vor fi tăiate
decât dacă este absolut necesar, iar pământul din jurul rădăcinilor va fi de 150 mm de la suprafaţa
solului. Rădăcinile şi ramurile nu vor fi tăiate decât manual si cu acordul Supervizorului. Toate capetele
tăiate vor fi vopsite cu o solutie speciala pentru prevenirea putrezirii rădăcinii sau ramurii.
4.35.5 Drenarea terenului

171 Poziţiile tuturor drenurilor din pământ interceptate sau deranjate vor fi marcate la fiecare punct de
intersecţie cu lucrările. Se vor înregistra aceste poziţii, adâncimi, diametre de conducte şi tipuri ale
construcţiilor. Se va avea grijă ca în timpul lucrărilor să nu se deranjeze marcajele.
172 Înaintea restabilirii permanente a drenurilor din pământ, se vor elibera capetele drenurilor existente, acolo
unde au fost interceptate de săpături, şi îi va lăsa pe Supervizor şi proprietar sau deţinător al pământului
să le inspecteze şi să stabilească mărimea înlocuirilor ce ar fi necesare.
39
173 Umpluturile de pământ ce se intersectează cu săpăturile vor fi compactate în straturi de 200 mm, pentru a
oferi o suprafaţă de susţinere fermă imediat înainte ca ţevile de înlocuire să fie aşezate şi vor fi ridicate la
nivelul părţii inferioare a drenurilor din pământ sau al oricărui suport ce trebuie furnizat.
174 Drenurile afectate trebuie integrate în pământ solid până când, în fiecare caz, se expune o secţiune care
nu este afectată de lucrări.
175 Ţevile înlocuitoare sau grinzile de susţinere se vor sprijini pe pământ neatins pe cel puţin 500 mm la
fiecare capăt. Ţevile înlocuitoare vor avea acelaşi diametru intern ca şi secţiunile de scurgere pe care le
vor înlocui şi vor fi conectate corespunzător la fiecare capăt.
176 Se vor păstra înregistrări ale lucrărilor de restabilire efectuate asupra sistemelor de drenaj.
177 Cu excepţia traversării şanţurilor, ţevile înlocuitoare vor fi de acelaşi fel cu cele îndepărtate, dacă nu se
stabileşte altfel cu Supervizorul. Drenurile din pământ vor fi din fontă ductilă acolo unde traversează
şanţuri umplute.
178 Nu se va efectua restabilirea niciunui dren până când nu a fost dat acordul, cu privire la mărimea
conductei din fontă ductilă ce urmează a fi folosită la reparaţii. Lungimea conductei este suficientă pentru
a traversa şanţul, plus 0,5 m sprijin pe fiecare parte.
179 Se va înştiinţa în avans cu 48 de ore înainte finalizării reparaţiilor de la scurgeri, pentru a permite
Supervizorului să dea ocazia proprietarului sau deţinătorului terenului să inspecteze aceste lucrări.
180 Nu vor fi reacoperite lucrări la repararea drumurilor până când Supervizorul nu le-a inspectat şi lucrările
nu au fost aprobate de către Supervizor.
4.35.6 Rambleierea
181 Malurile şi alte zone de rambleu se vor forma din materiale potrivite, capabile de a fi compactate normal
pentru a forma o umplutură stabilă, depozitată şi compactată imediat după excavare, în straturi de
grosime potrivită utilajului de compactare folosit.
182 Rambleul, acolo unde este posibil, va fi construit şi compactat în mod egal şi va fi menţinut tot timpul cu
un unghi şi o suprafaţă suficient de nivelată pentru a permite apei de la suprafaţă să se scurgă rapid de
pe el.
183 Tot pământul vegetal, materialele organice şi pungile de material moale vor fi îndepărtate din toate zonele
ce trebuie rambleiate.
184 Materialul pentru rambleiere va fi aşezat în straturi ce nu depăşesc 250 mm.
4.35.7 Demolarea
185 Structurile vor fi demolate până la 1 m sub nivelul solului. Rezervoarele, bazinele şi subsolurile vor avea
găuri pentru a permite egalizarea nivelurile apei. Structurile ce se prelungesc sub 1 m adâncime vor fi
umplute cu material compactat. Materialul de umplere la peste 1 m adâncime va fi material ales de la
demolare sau umplutură din exterior cu mărimea particulei ce nu depăşeşte 150 mm.
4.35.8 Întreţinerea reparaţiilor

186 Până la expirarea perioadei de notificare asupra defectelor, Antreprenorul va inspecta în mod regulat şi
frecvent toate restabilirile efectuate de către el în legătură cu acest contract pentru a asigura siguranţa
publică în orice moment.
187 Acolo unde apare o deteriorare a suprafeţei sau tasare, fie că aceasta este observată de către Autoritatii
Contractante în timpul unei inspecţii de rutină sau i se raportează în alt mod, Antreprenorul va remedia
imediat defectul într-un mod aprobat de către Supervizor şi, dacă este cazul, de Autoritatea Drumurilor
competentă.
188 Acolo unde Antreprenorul, sau subcontractantul specialist angajat de acesta, a finalizat restabilirea finală
a şanţurilor de pe marginea drumurilor, acestea vor fi supuse unei inspecţii comune din partea Autorităţii
Drumurilor.
4.35.9 Defrişarea zonei

189 Defrişarea zonei nu va începe până când locul unde se desfasoara defrisarea nu este imprejmuit.
190 Antreprenorul nu va arde lemne din tufişuri sau alte deşeuri combustibile pe şantier decât dacă are
acordul Supervizorului.
40
191 Gardurile şi porţile vor fi înlăturate cu grijă si depozitate pentru reutilizare.
4.35.10 Aşezarea şi compactarea cenuşii de combustibil pulverizate (PFA)

192 Testele pentru conţinutul optim în umiditate al PFA aşa cum este livrat se va efectua de către Autoritatea
Contractanta. Conţinutul în umiditate al PFA se va situa între 90 – 110% din conţinutul optim de
umiditate.
193 Antreprenorul va depozita PFA în straturi cu o grosime finală de 150 mm.
194 Antreprenorul va asigura compactarea adecvată pe pantele marginale.
195 Pentru compactarea PFA, vor fi folosite compactoare vibratoare dacă nu s-a stabilit altfel de către
Supervizor.
4.35.11 Peisagistică
196 Antreprenorul va asigura că se realizează crearea peisajului într-un anotimp potrivit şi in condiţii meteo
adecvate aşa cum a fost aprobat de către Supervizor. Operaţiunile de plantare vor fi suspendate în
perioadele de secetă, când solul este îngheţat sau inundat, sau în perioade de vânt rece uscat persistent.
197 Pregătirea solului
(a) Însămânţarea şi plantarea gazonului
Aria va fi cultivată la o adâncime minimă de 100 mm de către un motocultor mecanic sau printr-o
metodă similară aprobată. Pietrele de peste 500 mm, în orice dimensiune lineară vor fi îndepărtate.
Toate buruienile vor fi îndepărtate. Zona va fi tasată uşor şi greblată pentru a furniza un strat fin de
25 mm adâncime. Toate nivelurile terminate vor fi niveluri egale şi se vor conforma contururilor sau
nivelurilor punctiforme arătate pe desene.
Cu 3 până la 5 zile înainte de însămânţare sau plantare de gazon, se va aplica un ierbicid
împotriva buruienilor în zonă, conform instrucţiunilor producătorului, iar un îngrăşământ aprobat
pre-germinare va fi aplicat în zonă în stratul de suprafaţă.
(b) Liniile gardului viu
Se va pregăti o fâşie potrivită prin îndepărtarea vegetaţiei de suprafaţă. Fâşia va fi apoi cultivată
până la o adâncime de 200 mm, iar buruienile şi rădăcinile dăunătoare vor fi îndepărtate.
Antreprenorul va depozita pământ vegetal importat pentru a împiedica schimbările bruşte de nivel.
Înainte de plantarea materialului de gard viu, se vor încorpora în zona de plantare îngrăşăminte
adecvate, în conformitate cu recomandările producătorului.
(c) Copaci şi Arbuşti
Acolo unde urmează a fi plantaţi copaci individuali sau arbuşti, se va pregăti o zonă circulară de
1,2 m în diametru, iar această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Se vor
îndepărta toate buruienile şi rădăcinile dăunătoare şi se va excava o groapă potrivită pentru
plantare în centrul zonei cultivate. Acolo unde se vor crea zone cu arbuşti sau copăcei, se va
pregăti întreaga arie de plantare în mod similar şi se vor realiza găuri de plantare pentru fiecare
arbust sau copac individual.
198 Plantarea
(a) Însămânţarea şi plantarea
Însămânţarea va avea loc numai in timpul condiţiilor meteo adecvate aşa cum se aprobă de către
Supervizor.
După însămânţare, pământul urmează să fie greblat sau grăpat şi uşor consolidat prin tasarea cu
un compactor cu placă aprobat.
Dacă sămânţa nu încolţeşte, Antreprenorul va reânsămânţa parţial sau în întregime până când se
obţine un gazon nivelat.
Când iarba este înaltă de 75-100 mm tunderea se va face cu ajutorul unei coase rotitoare care va
reduce înălţimea ierbii la 50 mm.
Se vor indeparta gramezile de iarba si se va efectua apoi o a doua tăietură la o perioadă nu mai
mică de o lună de la prima tundere, pentru a reduce înălţimea ierbii la 50 mm.
41
Vor urma tăieturi cu o maşină de tuns la intervale de 2 săptămâni, iarba tăiată fiind îndepărtată.
Imediat după a patra tăietură, sau la un interval ales de Supervizor, zona cu iarbă proaspăt tăiată
va fi tratată în mod egal cu un îngrăşământ aprobat.
(b) Plantarea de gard viu
Plantarea de gard viu va fi efectuată în condiţii meteo adecvate. Gardul viu va fi format dintr-o
specie locală aprobată. Gardurile vor fi plantate la 500 mm distanţă sau la o altă distanţă cerută, în
două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pentru întreaga lungime a gardului viu. Gropile de
plantare vor fi săpate la o dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinile plantelor să se
răspândească sau bulbilor să se acomodeze. Plantele din gardul viu ce sunt livrate în condiţii
meteo nepotrivite vor fi păstrate înăuntru (dacă condiţiile o permit) şi vor fi protejate de îngheţ sau
ploaie folosind baloţi de paie şi/sau prelate (care vor fi îndepărtate de câte ori şi cât de mult este
posibil pentru a evita lipsa lemnului) sau vor fi udate în timpul secetei. Orice plante care arată
semne de deteriorare vor fi respinse
(c) Plantarea copacilor şi arbuştilor
Plantarea copacilor şi arbuştilor se va face în condiţii meteo favorabile. In mod alternativ pot fi
folosite plante ţinute în recipiente ce pot fi plantate în alte perioade ale anului, cu condiţia să fie
întreprinsă irigarea adecvată de către Autoritatea Contractanta.
Gropile de plantare vor fi săpate la o dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinilor plantelor să
se răspândească sau bulbilor să se acomodeze. Adâncimea fiecărei gropi va fi astfel încât copacul
sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime ca aceea în care a crescut în pepinieră sau în
recipient. Groapa va fi umplută cu solul conţinând un îngrăşământ potrivit aplicat în conformitate cu
recomandările producătorului. Planta va fi scuturată pe măsură ce are loc umplerea pentru a
asigura că rădăcinile intră în contact cu solul şi minimalizează orice spaţii goale şi vor fi
compactate în straturi în nivelul existent al solului.
Dacă, atunci când copacii sau arbuştii sunt livraţi la şantier, vremea nepotrivită împiedică plantarea
imediată, ei vor fi acoperiţi şi protejaţi cu baloturi de paie şi prelate împotriva îngheţului sau
efectelor excesive ale ploii.
Zona de plantare va fi pregătită folosind un compost adecvat. Solul din zona de plantare va fi irigat
pentru a asigura că este umezit în mod corespunzător.
Se va furniza un arac pentru fiecare copac. Va fi ascuţit, cu diametrul de 75-100 mm şi din lemn
analizat şi aprobat. Fiecare arac va fi de 1,2 m lungime şi va fi înfipt în groapa de plantare pe
partea copacului expusă vântului, înainte de plantare, astfel încât 800 mm să rămână deasupra
nivelului definitiv al solului. Copacii individuali ce nu se află în zonele de crâng vor avea 3 araci
pentru a forma un suport triunghiular.
Fiecare copac, care este susţinut de un singur arac, va avea o legătură de cauciuc cu un butuc de
spaţiere. Va fi poziţionat la 25 mm de vârful aracului şi bătut în cuie de arac, folosind un cui
galvanizat. Unde un copac este susţinut de un sistem din 3 araci, se vor asigura legături orizontale
din cablu de oţel sau din funie de nylon. Copacul va fi protejat printr-un manşon de cauciuc şi prin
legături orizontale ataşate la 25 mm de vârf.
Arbuştii vor fi plantaţi în mod similar, însă nu este nevoie de legături orizontale.
199 Întreţinerea
(a) Orice zone cu iarbă care nu se dezvolta în mod satisfăcător va fi reînsămânţate sau reacoperite cu
gazon după indicaţiile Supervizorului şi după pregătirea adecvată a solului;
(b) Trei pari şi legături vor fi reaşezaţi după cum este necesar pentru a asigura sprijin adecvat
copacilor individuali;
(c) Gardurile împotriva iepurilor şi împrejmuirile vor fi menţinute pe tot parcursul perioadei de
acomodare;
(d) Zonele cu pământ gol din jurul copacilor, arbuştilor şi gardurilor vii vor fi menţinute fără buruieni şi
iarbă;
(e) Antreprenorul va iriga toate zonele cu iarbă, gardurile vii, copacii şi arbuştii, după cum este
necesar;
(f) Toate crengile moarte sau vlăstarii ce apar pe trunchiurile copacilor vor fi îndepărtate;
42
(g) Plantele din gardul viu vor fi tăiate la intervale potrivite pentru a stimula creşterea tufişurilor. In mod
asemănător, arbuştii vor fi tăiaţi pentru a încuraja forma frumoasă, în conformitate cu practica
horticulturii.
43
5 BETONUL SI COFRAJELE
5.1 BETONUL
Conditii tehnice
1 Clasele betoanelor utilizate în elementele noi vor fi cele prevăzute în proiect.
2 În starea proaspătă, betoanele vor îndeplini la locul de punere în opera, următoarele condiţii:
(a) Consistenta va corespunde clasei de tasare S3 (tasare de la 100-150 mm); Metoda tasarii,
conform SR EN 12350-2/2009.
(b) Temperatura maximă va fi de +25ºC.
Compoziţia betonului:
Parametrii compoziţiei betonului –. Materialele componente nu trebuie să conţină substanţe nocive în cantităţi care
pot avea efect dăunător asupra durabilităţii betonului, sau care provoacă eroziunea armăturilor ele trebuind să fie apte
pentru utilizarea betonului.
3 În acest sens vor fi respectate prevederile din ,,Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”, indicativ NE012-1:2007, precum şi ale standardelor în vigoare,
specifice fiecărui material
Prepararea betonului:
4 Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform prevederilor codului NE 012/1-2007; executantul fiind
obligat să ia măsuri in vederea realizarii acestui scop.
5 Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admiţându-se următoarele
abateri:
(a) ciment:  2%
(b) agregate:  3%
(c) apa:  1%
(d) aditivi:  5%
6 Se va verifica cel puţin de 2 ori pe săptămână şi ori de câte ori se consideră necesar funcţionarea corectă
a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi eşalonate cel puţin până la 200 kg.
7 Aditivi -Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru aditivi conform SR EN 934-2 Dozarea
corespunzătoare, care să permită o măsurare cât mai exactă a cantităţii de soluţie de aditiv stabilită prin
reţeta betonului. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru prepararea şi dozarea
corespunzătoare a aditivilor, ţinând seama ca abateri mai mari în plus sau în minus decât cele prevăzute,
pot influenţa nefavorabil calitatea betonului.
8 Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră va fi următoarea: agregate, ciment, apă şi
la urmă aditivul .
9 Durata de malaxare a unei şarje va fi de minim 1 minut/ m 3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mică de 5
m3.
10 Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspăt la preparare, cu un ecart care să ţină seama de
evoluţia acestora în funcţie de durata de transport, timpul de punere în operă şi condiţiile de mediu, astfel
încât la punerea în lucrare să aibă consistenta prevăzuta in proiect si sa nu depăşească temperatura
maxima de +25º C.
Condiţii de preparare pe timp friguros
11 În perioada de timp friguros, Antreprenorul trebuie să ia măsurile necesare preparării betonului peste
temperatura minimă prevăzută.
12 Aceste măsuri vor cuprinde: îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate, acoperirea
agregatelor cu prelate în încălzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de ţevi, utilizarea apei calde etc.
13 Agregatele nu vor fi încălzite la temperatură mai mare de 60ºC.
14 Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apă care are temperatură mai mare de 40ºC, se va evita
contractul direct al apei cu cimentul.
44
15 În acest caz se va amesteca mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura amestecului a
scăzut sub 40ºC, se va adăuga şi cimentul.
Condiţii de preparare pe timp călduros
16 În perioada de timp călduros, Antreprenorul va lua măsurile necesare producerii betonului sub
temperatura maximă admisă.
17 Aceste măsuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apă rece, protecţia depozitelor de
agregate şi a rezervoarelor de apă împotriva acţiunii directe a razelor solare şi a vânturilor calde şi
uscate, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, betonarea la ore cu temperaturi mai scăzute ale zilei
sau noaptea.
Transportul betonului
18 Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare se va face cu autoagitatoare
sau basculante cu benă etanşă.
19 Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri, tomberoane etc.
20 Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de transport în care vor fi menţionate cel puţin
următoarele date:
(a) numărul bonului şi data întocmirii;
(b) betoniera la care s-a preparat betonul;
(c) tipul de beton şi volumul (mc.);
(d) destinaţia betonului;
(e) ora plecării din staţie;
(f) ora sosirii în şantier;
(g) ora începerii şi terminării descărcării.
21 Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei iar datele din şantier de
conducătorul lucrării. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, din care unul rămâne în şantier
şi celălalt se întoarce la staţia de betoane.
22 Durata de transport, care se consideră din momentul începerii încărcării şi până la terminarea descărcării
în mijlocul de transport, nu va depăşi:
(a) 45 minute când temperatura mediului este mai mare de 30ºC;
(b) 60 minute când temperatura mediului este cuprinsă între 15º - 30ºC;
(c) 90 minute când temperatura mediului este mai mică de 15ºC.
23 Antreprenorul va lua măsuri ca în timpul transportului să nu se altereze calitatea betonului (pierderi de
lapte de ciment sau segregări, în cazul transportului cu basculante, adăugări de apă, în cazul
transportului betonului cu auto-agitatoare).
24 Antreprenorul va asigura transportul betonului în bune condiţii, în timpul executării lucrărilor pe timp
friguros sau călduros, luând măsurile corespunzătoare de protecţie în scopul conservării calităţii betonului
proaspăt.
5.2 Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat

25 Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare de calitate a lucrărilor, cumulativ cu prevederile
Normativelor NE 012/1-2007 şi NE 012/2-2010, trebuie îndeplinite condiţiile tehnice înscrise în prezenta
specificatie tehnica.
26 Prezentul capitol se referă la lucrările de betonare în elemente noi.
27 Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în majoritate, lucrări care
devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în procese verbale de
lucrari ce devin ascunse si receptia se incheie cu procese verbale de recepţie calitativă, încheiate între
delegaţii Autoritatii Contractante şi Antreprenorului. Nu se considera valabile procesele verbale de
recepţie calitativă încheiate numai de Antreprenor.
28 Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza
precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
45
29 În procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă se admite
trecerea la faza de execuţie următoare.
30 Este obligatorie încheierea de procese verbale în următoarele faze de execuţie:
(a) la terminarea executării cofrajelor;
(b) la terminarea montării armăturilor;
(c) înainte de începerea betonării;
(d) în cursul betonării;
(e) la decofrare.
31 Abaterile limită admisibile sunt:
(a) pentru cofraje
(i) lungimi  10 mm;
(ii) dimensiuni secţiuni  3 mm;
(iii) înclinare faţă de verticală  2 mm/m şi 10 mm total.
(b) pentru armături
(i) distanţa între armături  5 mm;
(ii) grosime strat acoperire  3 mm.
(c) lungimi armături (totale sau parţiale) exprimate astfel:
(i) pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm;
(ii) pentru bare între 1 şi 10 m 20 mm.
(d) pentru dimensiunile elementelor după decofrare:
(i) dimensiuni  15 mm
(ii) înclinarea suprafeţelor faţă de verticală parţială  3 mm/m
(iii) înclinarea suprafeţelor faţă de verticală totală  5 mm
(iv) înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală parţială  5 mm/m
(v) înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală totală  10 mm
32 Antreprenorul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de specialitate, să efectueze
încercările prevăzute în prezenta specificatie tehnica şi să ţină evidenţa rezultatelor.
5.3 Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor

componente
33 Prezentul capitol se referă la lucrările de betonare în elemente noi.
34 Capitolul cuprinde prevederi referitoare la:
(a) condiţii tehnice de calitate pentru betoane şi materiale componente ale acestora;
(b) compoziţia betoanelor;
(c) condiţii de preparare, transport, punere în operă şi tratare ulterioară a betoanelor;
(d) metodologia de verificare a calităţii betoanelor şi materialelor componente,
(e) condiţii tehnice şi controlul calităţii pentru cofraje şi armături.
35 Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţiile de betoane care funcţionează pe baza
certificatelor de atestare.
36 Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatul încercărilor preliminare de laborator
privind:
(a) umiditatea agregatelor;
(b) granulozitatea sorturilor;
46
(c) densitatea aparentă a betonului proaspăt;

37 Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţi de apă, în funcţie de
umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012/1-2007.
Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la locul de punere în
operă.
5.4 Turnarea betonului

5.4.1 Prevederi Generale Privind Betonarea
38 Betonarea elementelor construcţiei se va face pe baza proiectelor de execuţie, a ordinei şi tehnologiei de
execuţie adoptată de executant şi a prevederilor prezentei specificatii tehnice. Se vor respecta regulile de
betonare din Cod NE 012/2-2010.
39 Înainte de a începe betonarea oricărui element, se vor verifica:
(a) cotele de nivel şi starea de curăţenie a suprafeţei cofrajelor sau a betonului turnat în faza
anterioară;
(b) corespondenţa cotelor cofrajelor atât în plan cât şi de nivel cu cele din proiect, verticalitatea
cofrajelor, existenţa măsurilor pentru menţinerea formei, asigurarea etanşeităţii şi fixarea cofrajelor
cu elemente de susţinere;
(c) rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, corecta rezemare şi fixare a susţinerilor,
existenţa penelor şi a altor dispozitive de decofrare etc.;
(d) dispunerea corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor cu cele din proiect,
solidarizarea armăturilor între ele, existenţa în număr suficient a distanţierilor etc.;
(e) funcţionarea corectă a mijloacelor de preparare, transport şi punere în operă a betonului;
(f) etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
(g) existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;
(h) existenţa utilajelor necesare pentru vibrare;
(i) asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare, transport,
punere în operă şi tratare ulterioară a betonului, astfel încât să fie respectate prevederile
referitoare la beton şi betoane.
40 Dacă se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază că nu sunt asigurate toate condiţiile
necesare începerii betonării, se vor lua măsurile corespunzătoare.
41 În urma efectuării verificărilor menţionate mai sus şi a celor prevăzute în alte documente, se va completa
“Procesul verbal de inspecţie la punct fix pentru verificarea condiţiilor prealabile betonării”.
42 Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful lucrării. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va
supraveghea desfăşurarea acţiunii, luând măsuri operative de remediere a oricăror deficiente constatate,
deficienţele şi măsurile adoptate fiind consemnate în “Procesul verbal de betonare” al elementelor ce se
toarnă.
43 Betonul trebuie pus în lucrare în timp cât mai scurt posibil, după aducerea la locul de turnare, punerea lui
în operă făcându-se fără întreruperi între rosturile de turnare prevăzute în proiect.
44 Turnarea betonului se va face în straturi orizontale, pe cât posibil uniforme, cu grosimea de max. 30 cm.
Înălţimea de cădere liberă a betonului nu va fi mai mare de 1 m când se toarnă cu pompa şi 1,5 m când
se toarnă cu alte mijloace.
45 Durata maximă de timp admisă între turnarea a două straturi succesive se va aprecia în funcţie de
compoziţia betonului, condiţiile de mediu şi dimensiunile elementului, astfel încât să existe garanţia ca
stratul nou de beton turnat poate fi vibrat împreună cu stratul turnat anterior. Dacă Antreprenorul
consideră că, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de beton în timpul necesar
asigurării continuităţii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe lângă aditivul de bază, se va folosi
şi aditiv întârzietor (hexametafosfat de sodiu).
46 Dacă totuşi betonul din stratul turnat anterior s-a întărit sau dacă din motive de forţă majoră, continuarea
betonării este imposibilă, suprafaţa betonului se va considera rost de turnare şi va fi tratată în consecinţă:
se va curăţa betonul necompactat, laptele de ciment, se va crea o suprafaţă rugoasă care înainte de
reluarea betonării va fi bine suflată cu aer comprimat şi spălată.
47
47 La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012/2-2010 şi se va urmări următoarele aspecte:

(a) betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se încadrează în
limitele de lucrabilitate admise şi nu prezintă segregări);
(b) betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale;
(c) se va urmări umplerea completă cu beton a secţiunii;
(d) se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor;
48 La turnarea betonului se va urmări cu atenţie înglobarea completă a armăturilor în beton şi realizarea
corectă a grosimii stratului de acoperire. În zonele cu armături dese (noduri de cadru), umplerea completă
cu beton şi compactarea acestora se va face cu deosebită grijă, iar acolo unde este cazul se vor crea
posibilităţi de acces lateral a betonului proaspăt prin spaţii care să permită şi pătrunderea vibratorului sau
a vergelelor metalice pentru îndesarea betonului.
49 Se va evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect; se interzice
circulaţia muncitorilor direct pe armături.
50 Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operaţie pe parcursul căreia
Antreprenorul va lua măsuri privind:
(a) instruirea personalului în ceea ce priveşte tehnica vibrării şi importanţa executării corecte şi cu
conştiinciozitate a acestei operaţii;
(b) dotarea muncitorilor instruiţi în acest sens cu vibratoare corespunzătoare şi în număr suficient.
(c) timpul optim de vibrare şi grosimea stratului de beton se va stabili prin determinări de probă
efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează.
51 La vibrarea betonului se vor respecta următoarele reguli:
(a) vibratorul se va introduce cât mai vertical, pătrunzând în stratul inferior pe adâncime de cca. 10 …
15 cm;
(b) scoaterea vibratorului se va face cât mai lent pentru a se evita formarea de goluri în punctele de
extragere;
(c) durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între 5 … 20 min. în
funcţie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi gradul de armare, precum şi tipul de
vibrator utilizat.
52 Semnele după care se recunoaşte ca vibrarea s-a terminat sunt următoarele:
(a) betonul nu se mai tasează;
(b) suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
(c) încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor;
(d) apare lapte de ciment sau apă la îmbinările cofrajelor.
5.5 Betonul preparat in staţie

53 Acolo unde betonul urmează să fie obţinut de la un furnizor de beton, Antreprenorul va obţine acordul
Supervizorului asupra sursei şi va aduce argumenta in mod justificat că statia de betoane este capabilă
să producă beton la standardele cerute. Betonul trebuie sa fie preparat in statii specializate si atestate,
trebuie sa fie transportat adecvat pe santier, conform normativului NE 012/2007 si documentelor din
proiect
54 Antreprenorul va informa de asemenea pe Supervizor asupra unor furnizori alternativi disponibili dacă
acordul asupra sursei specificate mai sus a fost retras de acesta pe durata contractului.
55 Buletinul de livrare necesar pentru fiecare încărcătură de beton gata amestecat va detalia:
(a) clasa sau descrierea betonului;
(b) lucrabilitatea specificată;
(c) conţinutul minim de ciment;
(d) procentul maxim de apă/ciment;
(e) cantitatea de beton în metri cubi;
48
(f) ora la care a fost produs;

(g) tipul şi mărimea maximă nominală a agregatelor;
(h) tipul sau denumirea şi proporţia oricărui adaus;
(i) conţinutul real de ciment şi procentajul oricăror PFA (Pulverised Fuel Ash sau GGBS (Ground
Granulated Blast-furnace Slag) incluse;
(j) locaţia betonului în lucrări.
56 Toate buletinele de livrare vor fi păstrate la şantier şi vor fi făcute disponibile pentru inspectare de către
Supervizor.
57 Cerinţele pentru materiale şi calitatea forţei de muncă specificate aici, inclusiv toate eşantionările, testele
şi rezultatele, se vor aplica în mod egal atât betonului amestecat la şantier cât şi betonului adus de la o
statie de betoane.
58 Nu se va adăuga apă in compozitia betonului dintr-o betonieră decât la fabrica de dozare a acestuia.
Amestecul va fi agitat încontinuu pe durata transportului. Transportul şi momentele plasării vor fi revizuite
şi aplicate strict în legătură cu circumstanţele distanţei şi riscului de întârzieri în trafic.
5.6 Adaosuri de beton

59 Acestea vor fi completate de către Antreprenor pentru orice element proiectat şi vor fi trimise
Supervizorului pentru aprobare înainte ca acesta să depună o comandă pentru beton. Cele 4 tipuri de
amestec sunt definite după cum urmează:
(a) Amestecul prescris: Amestec pentru care cumpărătorul specifică proporţiile materialelor
constituente şi este responsabil cu asigurarea ca aceste proporţii să producă beton cu
performanţa cerută ;
(b) Amestecul prescris: Amestec pentru care cumpărătorul specifică proporţiile materialelor
constituente şi este responsabil cu asigurarea ca aceste proporţii să producă beton cu
performanţa cerută;
(c) Amestecul standard: amestecul selectat din lista restricţionată oferită în SR EN 206-1:2000 şi
executat cu o gamă restrictivă de materiale;
(d) Amestecul proiectat: Amestec produs în conformitate cu specificaţiile oferite în SR EN 206-1:2000
şi care necesită ca producătorul să menţină certificarea conformităţii produsului bazată pe testarea
produsului şi supraveghere cuplată cu acordul sistemului calitativ al producătorului conform cu EN
ISO 9001.
60 Cu cel puţin 4 săptămâni înainte ca lucrările în beton să fie propuse, Antreprenorul va trimite
Supervizorului, şi va obţine acordul său înainte de începerea turnării betonului, următoarele informaţii:
(a) Natura şi sursa fiecărui material constituent;
(b) Sursa aprovizionării cu beton şi orice surse alternative ce pot fi folosite;
(c) Detalii asupra tuturor amestecurilor de beton, precum:
(i) marca betonului;
(ii) proporţiile propuse sau cantitatea fiecărui constituent per metru cub de beton compactat;
(iii) conţinutul de aer inclus, dacă este cazul;
(iv) conţinuturile de clor, alcali reactivi şi sulfaţi;
(v) lucrabilitatea intenţionată.
(d) Detalii asupra metodei generale de construcţie, metodele de turnare a betonului şi mărimea şi
succesiunea turnărilor de beton;
(e) Metodele propuse de tratare ulterioară a betonului.
61 Supervizorul va fi informat de orice modificări ale sursei materialelor constituente sau ale proporţiilor lor.
5.7 Amestecurile de probă

62 Dacă datele existente asupra materialelor şi proprietăţilor amestecurilor de beton nu sunt disponibile, se
vor efectua teste preliminare de laborator pentru a stabili ce amestecuri de materiale existente
îndeplinesc specificaţiile.
49
63 Acolo unde sunt necesare amestecuri de probă pe teren, se vor crea trei doze separate de beton,
folosind materiale tipice pentru sursa de aprovizionare propusă şi, acolo unde este cazul, în condiţii de
lucru pentru producţia la scară largă.
64 Lucrabilitea, conţinutul de aer şi densitatea fiecărei doze de testare vor fi stabilite, şi se vor face trei
cuburi din fiecare doza pentru testarea după 28 de zile. Rezistenţa medie la 28 de zile a celor trei
amestecuri nu va fi mai mică decât cea medie proiectată.
5.8 Adaosuri de beton ce conţin PFA

65 Raportul apă/ciment din amestecurile de beton ce conţin PFA (cenusi de combustibil pulverizate), nu va
depăşi 0,50 pentru ca betonul proiectat să fie impermeabil si va tine cont de lucrabilitatea ceruta a
betonului.
66 Cimentul rezistent la sulfaţi nu va fi folosit în amestecurile ce conţin PFA.
5.9 Betonul ciclopian

67 Betonul ciclopian va conţine ciment obişnuit Portland şi agregate in mărimi de 20 mm în proporţie de 1:10
cu masa acestuia.
68 Betonul va fi amestecat până ajunge la o culoare şi o consistenţă uniformă adaugand suficienta apa
pentru a acoperi toate agregatele, fără a crea lapte de ciment în exces.
69 Betonul nu va fi vibrat mecanic sau lucrat excesiv când este turnat.
5.10 Beton cu antrenare de aer

70 Acolo unde este necesar betonul cu antrenare de aer, acesta va avea un conţinut de aer mediu de 5%-
7%, pe volum de beton proaspăt, la momentul turnării, măsurat prin utilizarea unui aparat de măsurare a
antrenării aerului.
5.11 Conţinutul de cloruri

71 Clorura de calciu sau adaosurile ce conţin clorură de calciu nu vor fi folosite în producerea betonului
armat.
72 Conţinutul total de ioni de clor estimat, raportat la masa cimentului din betonul armat nu va depăşi
următoarele limite:
Beton din ciment Portland, sau combinaţii cu PFA. 0.3%
Beton fabricat cu ciment rezistent la sulfaţi. 0.2%
Beton uscat cu aburi şi beton precomprimat 0.1%
5.12 Dozarea şi amestecarea

73 Cimentul si agregatele vor fi dozate în greutate până la ±2% din masele dozelor ţintă. Apa şi adaosurile
vor fi dozate până la ±1% din volumele ţintă ale dozelor.
74 Amestecarea se va face cu o betonieră cu tamburul pe axa orizontală. Cantităţile dozelor vor fi între 30%
şi 60% din capacitatea nominală a betonierei.
75 Timpul de amestecare nu va fi mai mic de 2 minute şi va fi suficient pentru a produce un beton de culoare
uniformă.
5.13 Lucrabilitatea betonului

76 Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi astfel încât betonul poate fi manevrat şi turnat fără segregare şi,
după compactare, el poate umple în întregime cofrajul şi poate înconjura toate armăturile şi ţevile.
5.14 Transportarea, turnarea şi compactarea

77 Betonul va fi transportat de la betonieră şi turnat în lucrări cât mai rapid posibil prin metode ce vor
împiedica segregarea sau pierderea oricăror ingrediente şi care vor păstra lucrabilitatea cerută. Va fi
depozitat cât mai aproape posibil de poziţia sa finală şi întregul echipament pentru transportul betonului
va fi păstrat curat.
78 Antreprenorul va oferi Supervizorului notificare cu cel puţin 24 de ore înainte, intenţia sa de a turna beton.
50
79 Betonul va fi compactat minuţios în poziţia sa finală într-un interval de 30 de minute de la descărcarea din
betonieră, cu excepţia cazului în care este transportat în agitatori fabricaţi special ce funcţionează
continuu.
80 Instalaţia folosită pentru compactare va opera în mod continuu pe durata turnării fiecărei doze de beton
până când eliberarea de aer a încetat şi într-o manieră care nu permite segregarea ingredientelor.
81 Ori de câte ori este nevoie de aplicarea externă a vibraţiilor, proiectul cofrajului şi dispunerea
vibratoarelor trebuie să fie astfel încât să asigure compactarea eficientă şi să evite deteriorări ale
suprafeţei.
82 Turnarea nu va începe până nu au fost aprobate fixarea şi poziţionarea armăturilor şi a elementelor ce
urmează a fi înglobate precum şi condiţiile suprafeţelor sau cofrajelor.
83 Betonul va fi transportat prin mijloace care împiedică contaminarea (cu praf, ploaie etc.), şi va fi
transportat şi turnat fără întârziere.
84 Înălţimea de turnare a betonului va fi stabilită inainte împreună cu Supervizorul.
85 Betonul va fi turnat direct în poziţia sa finală, fără deplasarea armăturii, elementelor încastrate şi
cofrajului.
86 Vibraţiile nu vor fi aplicate direct sau indirect betonului după ce a avut loc priza iniţială, şi nici nu vor fi
folosite pentru a face betonul să curgă în cofraj.
87 Turnarea între rosturile construcţiei, în fiecare secţiune de lucru va fi continuă. Dacă turnarea betonului
este întârziată cu mai mult de 30 de minute datorită unor defectiuni, Antreprenorul va monta puncte de
oprire verticale şi va forma un rost al construcţiei sau va înlătura betonul deja turnat şi va reporni turnarea
după repararea defecţiunii.
88 Turnarea nu va avea loc în timpul furtunilor, ploilor torenţiale sau ninsorii. Dacă este probabilă apariţia
unei astfel condiţii, Antreprenorul va asigura protecţie materialelor, instalaţiei şi cofrajelor, pentru ca
lucrările să poată continua. Dacă vântul puternic persistă, se va asigura protecţie împotriva ploii şi
prafului.
89 Antreprenorul va stabili împreună cu Supervizorul cu cel puţin 7 zile înainte, succesiunea de turnare
betonului. Antreprenorul va turna betonul treptat şi va evita deformarea cofrajului.
5.15 Turnarea betonului la temperaturi mici

90 În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egală cu +5º C sau există probabilitatea ca în
interval de 24 ore să scadă sub această limită, se recomandă ca temperatura betonului să fie în jurul
valorii maxime prescrise, luându-se măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă
şi gheaţă.
91 Daca se va ajung in situatia de a se turna betonul pe timp friguros, pe şantier se vor respecta cu stricteţe
prevederile din codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat, indicative NE012-
1,2: 2010, privitoare la producerea şi turnarea betonului pe timp friguros.
92 Producerea betonului pentru turnarea pe timp friguros constă în păstrarea caracteristicilor betonului din
proiectul de execuţie şi utilizarea unui accelerator de priză, care are rolul de a facilita şi urgenta priza
betonului proaspăt turnat în condiţiile nefavorabile ale timpului friguros.
93 Tipul de aditiv şi dozajul acestuia vor fi stabilite la laboratorul staţiei de betoane care aprovizionează
şantierul.
94 Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare.
95 Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de +5º C, betonarea
nu va începe.
96 Betonarea la temperaturi medii de sub 8º C poate fi efectuată numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
(a) Agregatele şi apa folosite în amestec vor fi ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ. Dacă este necesar,
se vor folosi jeturi de abur pentru a dezgheţa grămezile de agregate;
(b) Înainte de turnarea betonului, cofrajul, armătura şi orice suprafaţă cu care intră în contact betonul
proaspăt, vor fi ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ;
(c) Temperatura iniţială a betonului la momentul turnării va fi de cel puţin 10º C. Dacă este necesar,
se vor folosi apă şi agregate încălzite pentru a atinge această valoare;
51
(d) Cea mai scăzută temperatură la suprafaţa betonului va fi menţinută la minim 5º C pentru o
perioadă de preîntărire de cel puţin 3 zile sau până la realizarea unei rezistenţe minime de 70%
din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 de zile; în nici un caz nu se va turna
betonul dacă temperatura scade sub -3 0C.. Se vor pune la dispoziţie pături izolatoare sau
acoperitoare încălzite pentru a obţine conformitatea cu această cerinţă;
(e) Temperatura la suprafaţa betonului va fi măsurată folosind un aparat potrivit cu o precizie de 1º C.
Temperatura betonului pentru fiecare turnare va fi măsurată la intervale de timp regulate ce nu
depăşesc 24 de ore.
97 Împrejmuirile încălzite vor fi ventilate în mod adecvat, iar jeturile de aer cald nu vor lovi direct betonul
98 Antreprenorul va lua măsuri de precauţie pentru a minimaliza tensiunile termice datorită temperaturilor
scăzute ale aerului în vremea rece. La finalul perioadei de pre-întărire, betonul va fi lăsat să se răcească
treptat. In general, temperatura betonului proaspat nu trebuie sa depaseasca 30°C, cu excepția cazului în
care au fost luate măsuri speciale pentru a putea depăși aceasta temperatura. Pentru temperaturi ale
aerului mai mici de -3°C, temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de +10°C. Pe timp friguros vor
fi luate masuri adecvate pentru turnare, constand in protectia la inghet a betonului. Este recomandat in
aceasta situatie, folosirea cimentului cu eliberare puternica de caldura si/sau aditivi de accelerare a prizei
sau antiinghet. Nu este permisa turnarea betonului la temperaturi ale aerului sub -10°C
99 Pe perioada de timp friguros este important să se menţină cofrajele pe intervalele de timp
corespunzătoare. Astfel, decofrarea se va efectua la următoarele intervale minime:
- 14 zile la t = 10º C
- 20 zile la t = 0  10º C
- 28 zile la t = --30C
100 Nu se va decofra în perioada de îngheţ puternic
101 Constructorul poate folosi cofraje izolante pentru a mentine betonul la temperatura agreata intre
producator si utilizator.
5.16 Turnarea betonului pe timp calduros

102 La turnarea betonului pe timp călduros, Antreprenorul va lua măsurile necesare respectării temperaturii
maxime admise şi protejării corespunzătoare a betonului împotriva efectuării evaporării rapide a apei din
beton.
103 Se recomandă betonarea în timpul nopţii.
104 Tratarea betonului după turnare:
(f) În condiţii normale de temperatură
105 Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire, betonul va fi menţinut permanent umed timp de
minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanentă, fie prin acoperirea betonului cu prelate, rogojini, pânză
de sac etc. menţinute permanent umede. În perioada de timp călduros tratarea betonului se va face pe o
perioadă de minim 14 zile de la turnare.
106 Protecţia betonului pe feţele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat peste o folie
de polietilenă. Înlăturarea protecţiei şi decofrarea se va face progresiv în funcţie de regimul de
temperatură măsurat, înlăturarea completă făcându-se numai atunci când diferenţa de temperatură dintre
suprafaţa betonului şi aer este mai mică de 110C.
107 Se atrage atenţia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile, în vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandările conţinute în acel
document, cu modificările şi completările următoare. Antreprenorul va avea grija să prevină fisurarea sau
crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul să
fie turnat dimineaţa devreme sau seara târziu, după cum dispune Supervizorul.
108 Antreprenorul va acorda o atenţie specială cerinţelor specificate în cele ce urmează cu privire la întărire.
109 Cofrajul va fi ferit de expunerea directă în soare atât înainte de turnarea betonului, cât şi în timpul
dispunerii lui.
110 Antreprenorul va lua măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca armătura, atat cea interioară şi cea
care iese în afara secţiunii ce va fi betonată, este menţinută la cea mai scăzută temperatură practicabilă.
111 Dacă este necesar, Antreprenorul va răci agregatele şi apa de amestec prin metodele aprobate de
Supervizor.
52
112 Acolo unde este cazul, Antreprenorul va proiecta, instala şi opera un sistem de răcire prin care apa de
răcire este pompată printr-un sistem de conducte pentru a se scădea temperatura hidratării în timpul
betonării.
113 Propunerile pentru un asemenea sistem de răcire vor fi înaintate spre aprobare Supervizorului, cu mult
înainte de executarea operaţiunilor de betonare.
5.17 Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă

114 Betonarea nu va fi permisă în timpul ploilor torenţiale, când temperatura aerului scade sub 2°C, sau când
temperatura betonului depăşeşte 32°C.
115 Atunci când temperatura aerului depăşeşte 25°C, betonarea va fi permisă numai după ce sunt luate
măsuri de precauţie speciale, aprobate de Supervizor, cu scopul de a se preveni întărirea timpurie a
betonului, ca de exemplu scăderea temperaturii apei ce va fi utilizată în amestec sau printr-un sistem de
răcire, menţinerea permanentă a agregatelor şi cofrajelor pulverizate cu apă şi construcţia unor
parasolare pentru zona de lucru.
5.18 Temperatura betonului

116 Temperatura materialelor în orice doză de beton la punctul şi momentul livrării către lucrare, nu va depăşi
cu 6º C temperatura dominantă la umbră.
117 Acolo unde exista probabilitatea ca temperatura betonului proaspăt turnat să depăşească 32º C,
betonarea nu va fi permisă decât dacă sunt luate măsuri pentru a ţine temperatura sub acel nivel. Aceste
măsuri pot include, dar nu sunt limitate la, următoarele:
(a) răcirea apei amestecate;
(b) acoperirea materialelor;
(c) stropirea agregatelor cu apă;
5.19 Tratarea betonului dupa turnare

118 In timpul perioadei de tratare, se vor lua măsuri pentru prevenirea pierderii de umiditate şi pentru a
minimaliza tensiunile termice cauzate de diferenţa de temperatură dintre suprafaţa betonului şi miezul
masei betonului precum si pentru a susţine hidratarea susţinută a betonului. Se atrage atenţia asupra
necesităţii unei tratări riguroase şi continue, mai ales în cazul betonului ce conţine PFA si GGBS (Ground
granulated blast furnace slag).
119 Antreprenorul va pregăti şi trimite propuneri detaliate de metode pentru întărirea betonului şi păstrarea
unui regim de întreţinere. Betonul va fi tratat cu apă sau cu o membrană pe bază de apă pentru o
perioadă minimă de 7 zile. Propunerile de metode vor fi supuse aprobării de către Supervizor , iar cele
aprobate vor fi aplicate riguros.
120 Pentru membranele de întreţinere pe bază de apă: pulverizările vor fi aplicate în termen de o oră de la
decofrare şi vor fi de tipul aprobat de Supervizor. Aplicarea va fi în ritmul recomandat de producător. Pe
vreme caldă, însorită, se vor folosi membrane ce reflectă lumina, dacă Supervizorul le consideră
necesare. Membranele de tratare pe baza de stropire cu apă nu vor fi folosite pe suprafeţe pentru care
betonul urmează a fi etanşat sau peliculizat.
121 Antreprenorul va lua măsuri de precauţie împotriva crăpăturilor datorate contracţiei din suprafeţele nou
turnate ale betonului. Aceste măsuri de precauţie pot include, dar nu sunt limitate la, următoarele:
(a) acoperirea suprafeţelor nou-turnate;
(b) aplicarea imediată a stratului de polietilenă pentru a reduce evaporarea;
(c) ridicarea de scuturi împotriva vântului.
5.20 Controlul calităţii lucrărilor

122 În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor lucrări
devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în ”procese – verbale” de
lucrari ascunse. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între Supervizor şi Antreprenor şi
vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de
încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară.
123 Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
53
(a) executarea cofrajelor;

(b) calitatea şi montarea armăturilor;
(c) introducerea corespunzătoare şi fixarea ancorelor;
(d) calitatea betonului livrat de staţia de betoane;
(e) condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
(f) decofrarea elementelor;
(g) Betonul turnat într-un element se consideră de calitate corespunzătoare din punct de vedere al
rezistenţei, dacă sunt îndeplinite criteriile din Anexa H ale Codului NE 012/2-2010.
(h) Betonul se consideră corespunzător din punct de vedere al comportării la permeabilitate dacă sunt
îndeplinite criteriile din Anexa X ale Codului NE 012/2-2010.
(i) Laboratorul Antreprenorului va prezenta o evidenţă clară şi la zi a rezultatelor încercărilor pentru
fiecare tip de beton în parte, astfel încât să se poată identifica uşor betonul dintr-un element
corespunzător unei probe prelevate şi încercate.
5.21 Decofrarea
124 Dacă prin proiect nu se specifică altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevăzute în Cod NE
012/2-2010.
125 În cazul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
(a) desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrării; în cazul în care se
constată defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta capacitatea portantă a
elementului, decofrarea elementelor de susţinere se va sista până la aplicarea măsurilor de
remediere;
(b) susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând
simetric către reazeme;
(c) decofrarea se va face cu atentie prin slabirea lenta a dispozitivelor de decofrare (pene, vinciuri,
etc.), fara a produce socuri sau lovituri
(d) decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă de către elementele ce se
decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor
acestuia.
5.22 Blocurile de testare

126 Înainte de a se începe turnarea betonului în straturi , Antreprenorul va construi blocuri de testare cubice.
Temperatura betonului la momentul fabricării blocurilor nu va depăşi 15ºC, cu excepţia condiţiilor de
temperatura ridicată, caz în care se aplica cerinţele specificate de clauza “Turnarea betonului pe timp
calduros”. Materialele utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, împreună cu armătura,
cofrajul şi materialele utilizate pentru protejarea suprafeţelor superioare vor fi de acelaşi tip şi din aceeaşi
sursa ca cele ce se intenţionează a fi utilizate la turnarea în straturi mari.
127 Două dintre blocuri vor fi armate pe două laturi opuse şi pe faţada superioara cu bare de armătura cu
diametrul de 32 mm plasate la o distanţa de 250 mm în fiecare direcţie. Învelişul către barele exterioare
va fi de 60 mm.
128 Antreprenorul va confirma caracteristicile termice ale cimentului şi agregatelor care vor fi utilizate, pe
baza cărora va calcula creşterea de temperatura maximă probabila a betonului.
129 Datele folosite vor fi indicate clar în calculele pe care Antreprenorul le va furniza Supervizorului înainte de
fabricarea blocurilor.
130 Termometrele vor fi amplasate în beton, în apropierea suprafeţei, în centrul fiecărei faţade, iar unul va fi
plasat în centrul blocului.
131 Temperaturile vor fi înregistrate la intervale de 6 ore, pe o perioadă de cel puţin 7 zile pentru fiecare
dintre blocuri.
132 Şase cuburi de testare de 150 mm vor fi prelevate în timpul turnării betonului pentru fiecare bloc, două
pentru testarea la 7 zile şi patru pentru testarea la 28 de zile.
54
133 Blocurile de testare vor fi considerate satisfăcătoare dacă, pentru fiecare dintre blocuri, sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
Rezistenţa medie a celor patru cuburi de testare la 28 de zile depăşeşte rezistenţa caracteristică
specificată cu cel puţin 7.5 N/mm²;
Creşterea de temperatura pe durata hidratării nu depăşeşte 45°C şi diferenţa de temperatura între orice
latura şi centrul blocului nu depăşeşte în nici unniciun moment 20°C;
5.23 Compactarea betonului

134 Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operaţiune de importantă fundamentală, al cărui
obiectiv va fi să se realizeze un beton simplu cu o rezistenţă şi densitate maximă.
135 Betonul va fi compactat cu mare atenţie în timpul operaţiunii de turnare şi va fi prelucrat în jurul armaturii,
a elementelor încastrate şi în colturile cofrajului şi ale formelor.
136 Vibratoarele mecanice vor fi de tipul imersat cu o frecventa nu mai mică de 6000 de vibraţii pe minut şi al
căror specificatii va fi aprobat de Supervizor.
137 Va fi utilizat un număr suficient de vibratoare pentru a manipula rata maximă de producţie a betonului, cu
o tolerantă de 50% pentru unităţile de rezervă, pe toată perioada betonării. Toţi operatorii ce manipulează
vibratoare vor fi instruiţi pentru operarea acestora.
Vibratoarele vor fi introduse în betonul necompactat, vertical şi la intervale regulate. Acolo unde betonul
necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspăt compactat, se va permite ca vibratorul să
pătrundă vertical la aproximativ 100 mm în stratul anterior.. Vibratoarele vor fi astfel manipulate incat sa
vibreze betonul in jurul armaturilor si a reazemurilor fixe si in colturile si unghiurile cofrajelor. Trebuie
evitata localizarea laptelui de ciment. Distanta de aplicare a vibratoarelor va fi uniforma si nu va depasi
de doua ori raza peste care vibratia este vizibila.Nu se vor efectua vibratii direct sau prin armatura
sectiunilor sau straturilor de beton cand acesta a intrat in proces de intarire. Vibratoarele vor fi retrase
uşor din masa de beton pentru a se evita lăsarea de goluri. Vibratoarele de tip intern nu vor fi amplasate
în beton la întâmplare sau de o manieră periculoasă, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrării în
alta cu ajutorul vibratoarelor
138 . Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite de beton în cofraj pe distanţe atât de mari încât
să cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul betonului în cofraj.
139 Vibraţiile betonului se vor conforma în general la cerinţele stipulate în prevederile standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
140 Se va avea grijă ca armătura şi legăturile ataşate cofrajului să nu fie deranjate şi să nu se cauzeze
deteriorări ale betonului deja dispus sau ale feţei interne a cofrajului prin utilizarea de vibratoare de tip
imersat. În zonele cu armătura congestionata poate fi necesară utilizarea de tije cu diametru mai mic iar
Antreprenorul va furniza mărimile potrivite de tije pentru fiecare componentă de lucrări.
141 Nu va fi permisă vibrarea betonului prin ciocănirea cofrajului cu unelte manuale.
142 Durata vibraţiei va fi limitata la cea necesară pentru a se produce o legare satisfăcătoare, fără a se
determina separarea.
143 Vibraţiile nu vor continua după apariţia la suprafaţă a apei sau a pastei de ciment. Betonul nu va fi
deranjat după compactare şi dispunerea în poziţia finală.
5.24 Rosturile de lucru

144 Rosturile de lucru vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Poziţionarea exactă a rosturilor de
lucru, în cazul în care nu este indicată în Planuri, va fi convenită cu Supervizorul înainte de începerea
betonării. Rosturile de lucru se vor realiza în general pe planurile cu forfecare minima şi vor fi în plus
amplasate astfel încât cantitatea de beton dispusă printr-o singură operaţiune să fie limitată ca mărime şi
formă pentru a se minimiza contractarea şi consecinţele temperaturii.
145 În măsura în care este posibil trebuie evitate rosturile de lucru, pentru că acestea generează rezistență
slabă a zonelor respective; executarea turnarii betonului se va face fără întrerupere la un anumit nivel sau
între rosturile de dilatație
146 Tratarea rosturilor:
 Se spală cu apă și aer sub presiune după sfârșitul prizei (aproximativ 5:00 ore dupa turnare sau
în funcție de rezultatele testelor de laborator pentru constructii cu caracter special);
55
 Înainte de turnarea betonului, suprafața rostului va fi complet curatata,îndepărtandu-se betonul

care nu a fost bine compactat și / sau frecat cu o perie de sârmă pentru a îndepărta laptele de
ciment, precum și orice alte impurități ; după curățarea suprafetei de beton, acesta va fi udata
abundent;
 Înainte de betonare, suprafața de beton existent trebuie să fie udata și lăsata să absoarbă apa
dupa urmatoarea regula: betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafața sa uscată. Inaintea turnarii
unei noi sarje de beton peste un beton care a fost intarit , va fi controlata strangerea cofrajelor
iar suprafata betonului va fi curatata cu atentie pentru inlaturarea impuritatilor si se va amorsa cu
lapte de ciment.
 Turnarea betonului se va face in mod continuu,de la rost la rost. Fetele libere ale tuturor rosturilor
vor fi finisate cu atentie si puse la cota si linia corecta.
 Pentru structurile de beton rezistent la apa, rosturile trebuie sa fie deasemenea tratate ca
impermeabile. Tratarea rosturilor se va face prin folosirea materialelor de etansare indicate in
proiect sau convenita cu va fi convenită cu Supervizorul.
5.25 Turnarea betonului pe lucrări executate anterior

147 Acolo unde betonul va fi depus lângă sau peste lucrări executate anterior, suprafaţa betonului vechi va fi
curătată cu atenţie cu o perie de sârmă şi curătată cu apă şi aer sub presiune pentru a se expune
suprafaţa agregatului şi a se îndepărta laptele şi pasta de ciment, pentru ca aplicarea să se facă pe o
suprafaţă curată.
148 În anumite cazuri, în funcţie de categoria de beton utilizata, deîn timpul scurs între operaţiunile succesive
de betonare şi condiţiile metereologice din momentul reînceperii betonării, Supervizorul poate solicita ca
betonul vechi să fie tratat distinct, incluzând tehnicile de spălare şi uscare, peria de sârmă, etc.
5.26 Protecţia şi întărirea betonului

149 Betonul va fi protejat de daunele produse de condiţiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie,
zăpadă sau îngheţ), de curgerea apei sau deteriorare mecanică pe perioada de întărire.
150 Toate metodele ce vor fi utilizate pentru întărirea şi protejarea betonului proaspăt turnat vor face
obiectului aprobării prealabile a Supervizorului.
151 Temperaturile minime şi maxime ale ambientului şi umiditatea vor fi măsurate şi înregistrate zilnic de
către Antreprenor.
152 Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Supervizorului pentru inspecţie. Toate suprafeţele expuse, ca
procedura de finisare, vor fi acoperite cu o tabla umedă, urmată de un strat de polietilenă reflectorizant.
Acestea vor fi legate în jurul marginilor şi sprijinite în scopul de a nu deteriora suprafaţa finisată a
betonului.
153 Cât de curând posibil, straturile de tabla şi de polietilenă vor fi coborâte în contact apropiat cu betonul şi
vor fi asigurate sau legate pentru a se preveni pătrunderea vântului dedesubtul lor. Învelişul va fi menţinut
în stare umedă în permanentă şi va fi inspectat la intervale de cel mult 6 ore.
154 Betonul va fi menţinut umed pe suprafeţele expuse pe o perioadă de cel puţin 10 zile sau după cum se
aprobă de către Supervizor.
155 Supervizorul poate aproba şi metode alternative de protecţie şi întărire a betonului. În orice caz,
membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate pe suprafeţele expuse sau acolo unde va fi îndepărtata
suprafaţa veche şi agregatele vor fi expuse pentru a se asigura o legătura satisfăcătoare pentru
dispunerea altor repere de beton sau mortar.
156 Membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu răşină sau
substanţa de sigilare a îmbinării. Vor fi disponibile suficiente metode care să permită protecţia deplina a
stratului de beton turnat la locaţia lucrării, înainte de începerea betonării. În condiţii de vreme toridă,
Antreprenorului i se poate solicita să răcească cofrajul ce conţine beton prin pulverizarea de apă şi acest
lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice alte măsuri luate de Antreprenor pentru
întărirea betonului.
157 Toate materialele, echipamentul de pulverizare şi o cantitate semnificativă de apă vor fi pregătite pe
şantier înainte de începerea betonării.
56
5.27 Lucrări defectuoase

158 Orice parte a unei lucrări care se prezintă în fagure sau în orice alta forma defectuoasa, va fi, la ordinul
scris al Supervizorului, secţionată imediat şi reconstruită fără costuri suplimentare.
159 Nu se va permite zugrăvirea lucrărilor defectuoase. Toleranţele dimensionale se vor încadra în limitele
stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Orice scurgeri sau
fisuri vor fi etanşate prin injectare cu răşină sintetică sau prin orice alte metode aprobate de Supervizor.
5.28 Betonul de egalizare

160 Un strat de beton simplu, de minim 10 cm (strat de baza), va fi dispus sub fundaţii acolo unde se indica
pe Planuri sau se dispune de către Supervizor. Stratului de baza i se va permite întărirea înainte ca
betonul de rezistenta pentru fundaţie să fie turnat.
5.29 Încărcarea structurilor de beton

161 Nici o sarcină externă de nici unniciun tip nu va fi aplicată pe vreo parte a unei structuri de beton până
când betonul nu s-a intarit cel puţin 7 zile şi numai cu aprobarea Supervizorului şi după confirmarea că
rezistenţa cubului după 7 zile, convenită de Supervizor, a fost atinsă. Sarcina maximă proiectată nu va fi
aplicată până când nu se confirmă că a fost atinsă rezistenţa specifică după 28 zile.
162 Antreprenorul nu va face umplutura în jurul unei structuri ce încorporează un parter sau platelaj înainte de
obţinerea confirmării că placa şi peretele au atins rezistenţa specifică la 28 de zile.
5.30 Tratament de remediere a suprafeţelor de beton

163 Orice tratament de remediere a suprafeţelor de beton va fi convenit cu Supervizorul ca urmare a
inspectării, imediat după îndepărtarea cofrajului şi va fi efectuat fără întârziere.
164 Betonul a cărui suprafaţă se constată că a fost tratată înainte de efectuarea inspecţiei de către Supervizor
va fi respins.
165 Orice defect minor al suprafeţei va fi reparat intr-o maniera satisfăcătoare pentru Supervizor, imediat
după finalizarea întăririi.
166 Măsurile de remediere pot include, dar nu se vor limita la, următoarele:
(a) Găurile lăsate pentru sprijinirea cofrajului vor fi curăţate cu atenţie pentru a se înlătura materialele
scăpate, iar marginile vor fi degroşate, dacă este cazul, pentru a se asigura o aderenta
satisfăcătoare. Apoi vor fi umplute cu mortar uscat.
(b) Muchiile, bulele mici, decolorarea suprafeţei şi alte defecte minore vor fi netezite cu pânză şi
ciment imediat ce cofrajul este scos.
(c) Iregularităţile abrupte şi graduale pot fi netezite cu carbură de siliciu şi apă după ce betonul s-a
întărit complet.
(d) Defectele mici şi fagurele minor vor fi concasate perpendicular pe suprafaţa betonului până la o
adâncime de cel puţin 25 mm şi umplute cu mortar uscat, după cum se stipulează în clauza
„Mortarul uscat”.
167 Toate celelalte defecte vor fi tratate ca fiind prea extinse pentru a permite o reparare satisfăcătoare, iar
betonul ce prezintă defecte va fi spart şi înlocuit.
5.31 Mortarul uscat

168 Mortarul uscat pentru umplerea găurilor şi repararea defectelor suprafeţei va fi realizat din o parte ciment
şi trei părţi agregat fin ce trece prin sita de 1 mm şi un agent de expandare aprobat de Supervizor.
169 Pot fi adăugaţi aditivi pentru creşterea prelucrabilităţii, cu aprobarea Supervizorului. Culoarea mortarului
se va potrivi cu cea a betonului înconjurător.
170 Mortarul va fi amestecat doar cu cantitatea de apă suficientă pentru a face ca materialele să se lipească
în momentul modelării în mână.
171 Materialul uscat va fi dispus şi compactat în straturi cu o grosime ce nu depăşeşte 15 mm. Conexiunea
se va realiza cu ajutorul unui băţ de lemn dur şi a unui ciocan şi se va întinde pe toată suprafaţa stratului,
o atenţie specială acordându-se compactării mortarului din jurul marginilor găurii. După conexiune,
suprafaţa fiecărui strat va fi zgâriată înainte să se depună alte materiale libere. Găurile nu vor fi
57
supraîncărcate şi suprafaţa va fi finisată prin plasarea unui bloc de lemn dur pe umplutura uscată şi
lovirea blocului de câteva ori. Nu se vor utiliza unelte de finisaj din oţel şi nu se va adăuga apă pentru
facilitarea finisajului.
5.32 Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor

172 Antreprenorul se va asigura că fundaţiile pentru soclurile echipamentelor, şuruburile de ancorare şi
montajul echipamentelor sunt amplasate conform planurilor aprobate ale echipamentelor.
173 La primirea planurilor aprobate pentru echipamente, Antreprenorul va realiza lucrările de excavare şi de
construcţie ale fundaţiilor şi bazelor necesare pentru diversele componente de echipamente, incluzând
execuţia găurilor şi filetelor pentru conducte, structurilor de oţel, cablurilor, conductoarelor, a şuruburilor
striate şi, acolo unde este cazul, încastrarea şuruburilor de fundaţie şi a diverselor componente de
echipament, toate acestea în conformitate cu planurile.
174 Vor fi lăsate spaţii libere între beton şi placa de fundaţie pentru injectare şi încastrare. Antreprenorul va
furniza toate şabloanele necesare pentru fixarea poziţiei găurilor şuruburilor, etc.
175 Echipamentul va fi montat pe o placa de oţel plat de o grosime care să preia variaţiile de nivel ale
fundaţiilor de beton.
176 Echipamentul va fi aliniat, nivelat şi fixat cu ajutorul piuliţelor şuruburilor de ancorare printr-o cheie de
piuliţe de o lungime obişnuita, şi nu va fi aplicat mortarul până când echipamentul nu va fi pus în
funcţiune şi verificat de către Supervizor, în ceea ce priveşte stabilitatea şi vibraţiile.
177 Antreprenorul va curata betonul şi va aplica mortarul după ce pompele, motoarele, traversele, etc. au fost
strânse şi fixate.
5.33 Localizarea şi aliniamentul

178 Atunci când componentele separate ale echipamentului interconectat, cum ar fi: motoare, cupluri, cutii de
viteze şi altele similare, depind de un aliniament corect pentru o operare satisfăcătoare, fiecare dintre
aceste componente trebuie localizată în poziţia de operare corecta cu ajutorul diblurilor, pivoţilor de
localizare, şuruburilor de păsuire sau a altor mijloace aprobate, astfel încât re-alinierea corectă să poată fi
uşor realizată atunci când se reasamblează componentele ce au fost scoase pentru revizuirea generală.
5.34 Înregistrări ale betonării

179 Antreprenorul va păstra înregistrări actualizate ale datelor şi orelor la care s-a efectuat betonarea, precum
şi ale vremii şi temperaturilor din acele momente. Înregistrările vor fi disponibile Supervizorului pentru
inspectare.
5.35 Clasificarea structurilor de beton

180 Această clasificare se va aplica în mod egal componentelor de structuri, în cazul în care există mai multe
tipuri în cadrul global al unei anumite structuri. Structurile vor fi împărţite în două clase, după cum
urmează:
(a) Clasa 1 acele structuri care nu sunt destinate stocării, reţinerii sau transmisiei de lichide
(exemplu: clădiri tip hală – staţie de clorare, pavilion,etc.; cămine din beton pentru vane, cămin
debitmetru, etc);
(b) Clasa 2 acele structuri tip bazin din beton armat, care sunt destinate stocării lichidelor, şi care
pot face/sau nu obiectul presiunii hidrostatice a apelor freatice din amplasament.
5.36 Coduri şi Standarde

181 Betonul armat şi precomprimat va fi proiectat în conformitate cu prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile (vezi anexa )
182 Betonul simplu (nearmat) şi masiv va fi proiectat în conformitate prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile (vezi anexa )
183 Eforturile suplimentare în structuri induse de seism (cutremur) se vor calcula conform P 100_1–2013 -
Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri.
184 În mod absolut obligatoriu, structurile din clasa 2 vor fi proiectate şi în conformitate cu:
58
Normativ P 73–94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectare şi execuţia recipientelor pentru

lichide, din beton armat sau comprimat
CR2-1-1.1-2013 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat
SR EN 1998-4 Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremure_Partea a 4
a .silozuri,rezervoare si conducte
5.37 Metodele de Proiectare

185 Structurile din clasele 1 şi 2 vor fi proiectate conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile.
186 Întocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr.
10/24.03.1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu
modificările şi completările ulterioare.
187 În cazul în care sunt adăugate cantităţi de beton peste necesităţile obişnuite specificate în proiectul de
rezistenţă, cu scopul de a câştiga greutate proprie pentru a contracara efectele forţei ascensionale, acest
beton suplimentar va fi distribuit uniform pe suprafaţa radierului (plăcii de fund a bazinului) sau pe
componentele de substructură, în măsura în care acest lucru este posibil.
5.38 Încărcări luate în calculul structurilor

188 Structurile vor fi proiectate să suporte încărcările datorate proceselor tehnologice, incluzând efectele
dinamice acolo unde acestea apar.
189 Celelalte încărcări vor fi concordante celor stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile.
190 Încărcarea din vânt asupra structurilor va fi calculata în conformitate cu prevederile standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile.
191 În realizarea proiectelor trebuie să se tina seama de temperatura aerului şi de fluctuaţiile în temperatura
aerului.
192 Încărcarea generata de cutremure se va conforma prevederilor standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile.
5.39 Presiunea exercitată de apa freatică

193 Structurile vor fi proiectate să reziste presiunii apelor freatice. Forţele de ridicare ce acţionează asupra
structurilor, bazinelor şi conductelor vor fi calculate prezumându-se că acestea sunt goale.
194 Structurile de tipul 2, pentru care se vor efectua probe de etanşeitate vor fi proiectate fără presiunea
apelor freatice în timpul testării.
195 Proiectul pereţilor structurilor şi bazinelor va permite deversarea apei peste partea superioară a pereţilor,
în caz de umplere accidentală (ex. peste nivelul înălţimii de garda).
5.40 Proiectul de rezistenţă

196 Lucrările vor fi proiectate sub toate aspectele în conformitate cu ultimele tehnologii si solutii .
197 Fundaţiile, elementele de rezistenţă vor fi proiectate în conformitate cu standardele naţionale şi, după
caz, internaţionale , după cum se stipulează în prezenta documentaţie.
198 Impactul încărcării generate de cutremure se va conforma prevederilor standardelor şi normelor naţionale
aplicabile.
5.41 Organizarea producerii betonului pe şantier

199 La demararea Contractului, Antreprenorul va înainta spre aprobare Supervizorului o Metodă de Execuţie
ce va detalia, în raport cu cerinţele Specificaţiei, propunerile sale pentru organizarea activităţilor de
betonare pe şantier.
200 Metoda de Execuţie va include următoarele aspecte:
(a) Staţia propusă.
(b) Locaţia şi planul facilitaţii de producere a betonului.
59
(c) Metoda de organizare propusă pentru staţia de producere a betonului.

(d) Procedurile de control al calităţii pentru beton şi materialele din beton.
(e) Transportul şi turnarea betonului.
(f) Detaliile cu privire la modalitatea de lucru, incluzând vibrarea şi procedura pentru sprijinirea
temporară a grinzilor şi planşeelor.
(g) Protecţia şi maturarea.
5.42 Materiale şi testare – Tipul de Ciment

201 Inlocuirea tipului de ciment nu este admisa decât cu avizul proiectantului, cu un ciment cu calitati similare.
202 Cimentul Portland se va conforma prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în
vigoare.
203 Cimentul va fi livrat fie în saci sigilaţi marcaţi cu numele producătorului, fie expediat vrac intr-o manieră
agreată de către Supervizor.
5.43 Testarea cimentului

204 Înainte ca cimentul să fie comandat şi livrat pe şantier, Antreprenorul va înainta Supervizorului spre
aprobare o listă detaliată a surselor, ţara sau ţările de provenienţă şi denumirea firmei producătorilor
pentru tipul de ciment pe care propune să-l utilizeze. Antreprenorul va înainta Supervizorului, gratuit,
certificate de testare pentru fiecare transport de ciment.
205 Fiecare certificat va indica faptul că a fost testată o probă de ciment din transportul respectiv de către
producător sau un laborator agreat şi că aceasta se conformează în toate cerinţele Specificaţiei.
206 La solicitarea Supervizorului, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau
în timpul depozitarii pe şantier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat.
207 Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fără aprobarea Supervizorului, iar Antreprenorul va ţine o
evidentă a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusă la dispoziţia
Supervizorului pentru verificare. În situaţia în care, pentru orice motiv, în orice moment al derulării
Contractului, Antreprenorul decide să schimbe sursa, ţara sau producătorul pentru orice tip de ciment,
care au fost deja aprobate de către Supervizor, acesta îl va notifica pe Supervizor cu privire la orice
asemenea variaţie şi va efectua toate testele solicitate de către Supervizor prin aprobarea în scris a
variaţiei, înainte de a comanda materialul de la o sursă sau furnizor nou.
208 În situaţia în care cimentul a fost depozitat pe şantier pe o perioadă mai lungă de 40 zile sau este de o
calitate îndoielnică conform opiniei Supervizorului, pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica dacă
acestea se mai conformează cerinţelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
5.44 Livrarea şi depozitarea cimentului

209 Cimentul va fi livrat pe şantier în saci de hârtie sigilaţi, rezistenţi şi marcaţi corespunzător şi permanent
sau în alte containere agreate, cu excepţia cazului în care Supervizorul îşi dă acordul în scris pentru
manipularea cimentului în vrac.
210 Cimentul va fi livrat în cantitatea suficienţa pentru a se asigura un progres corespunzător al Lucrărilor, iar
cantităţile ţinute pe stoc pe şantier vor fi aprobate de către Supervizor.
211 O astfel de aprobare nu îl va elibera pe Antreprenorul de responsabilitatea sa de a asigura cimentul.
212 Cimentul importat va fi împachetat în saci de plastic sigilaţi şi introduşi în saci de hârtie. În timpul
transportului cimentului la Şantier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat în mod
corespunzător împotriva condiţiilor meteorologice şi contaminării cu praf, nisip sau alte materii organice.
213 Cimentul care se dovedeşte a fi fost expus deteriorării cu apă va fi respins la livrare. Întreaga cantitate de
ciment va fi depozitată intr-o clădire etanşată (împotriva acţiunii condiţiilor metereologice, apei şi aerului),
destinată exclusiv acestui scop.
214 Platformele de depozitare vor fi ridicate cu cel puţin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni
absorbţia de umezeală.
215 Depozitarea cimentului în aer liber va fi permisă numai pentru lucrări mici cu aprobarea scrisă a
Supervizorului, în acest caz cimentul va fi plasat pe o platformă înaltă şi protejat cu învelitoare etanşe,
aprobate de către Supervizor.
60
216 Nu este permisă depozitarea sacilor la o înălţime mai mare de 2 metri. În cazul în care cimentul este livrat
vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat în mod corespunzător.
217 Silozul va fi etanşat şi prevăzut cu pereţi adecvat izolaţi împotriva luminii soarelui. În situaţia în care se
utilizează silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora
vor fi separate complet şi dotate cu un filtru sau o altă metodă alternativă aprobată de control al prafului.
218 Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel încât să permită menţinerea
cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf şi afectarea acurateţei cântăririi prin
creşterea presiunii. Supervizorului i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de
ciment livrat.
219 Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a înlesni accesul pentru inspectare şi testare.
220 După ce au fost aprobate de către Supervizor, transporturile vor fi utilizate în ordinea în care au fost
livrate. Cimentul nu va fi scos din depozit decât dacă va fi utilizat imediat.
5.45 Cimentul măsurat prin cântărire

221 Cimentul utilizat la lucrări va fi măsurat prin cântărire. Cimentul din sacii umpluţi parţial sau nesigilaţi nu
va fi folosit.
5.46 Respingerea cimentului

222 Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea şi depozitarea
cimentului” şi obţinerea aprobării din partea Supervizorului, acesta din urmă poate respinge cimentul în
urma efectuării altor teste.
223 Supervizorul poate de asemenea să respingă cimentul care s-a deteriorat datorită unei protecţii
inadecvate sau din alte cauze, sau în orice altă situaţie când cimentul nu este agreat.
224 Antreprenorul va îndepărta neîntârziat de pe şantier cimentul respins, pe cheltuiala sa.
5.47 Calitatea apei

225 Apa utilizată în orice scop în timpul execuţiei Lucrărilor va fi potabilă, curată, proaspătă şi fără cantităţi
inacceptabile de nisip, materii organice, baze, săruri sau alte impurităţi şi se va conforma cerinţelor
prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
226 Apa utilizată pentru amestecarea betonului şi mortarului, spălarea agregatelor şi maturarea betonului va
proveni dintr-o sursă aprobată şi nu va conţine alte materii nocive care să afecteze semnificativ armătura,
timpul de tasare, rezistenţa sau durabilitatea betonului sau care să producă efecte asupra înfăţişării
betonului întărit prin decolorare sau înflorire.
227 Antreprenorul va furniza Supervizorului, gratuit, probe din apa propusă a fi utilizată la lucrări pentru ca
Supervizorul să efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma că aceasta este adecvată.
228 Probele vor fi livrate în avans fata de Lucrări pentru finalizarea testelor înainte ca apă să fie necesară şi la
orice alt moment din derularea Contractului, după cum Supervizorul dispune.
229 La solicitarea Supervizorului, Antreprenorul va trata apă luată din altă sursă, fără costuri suplimentare
pentru Autoritatea Contractanta, atat cât este necesar pentru a o face adecvată în vederea amestecării
betonului şi mortarului.
5.48 Agregatele grosiere şi fine

230 Agregatele grosiere şi fine pentru beton vor fi obţinute din surse aprobate de Supervizor. Agregatele fine
vor fi reprezentate de nisip natural, cu excepţia cazului când se aprobă altfel.
231 Cu excepţia modificărilor specificate în cele ce urmează, agregatele (grosiere şi fine) pentru toate tipurile
de beton se vor conforma prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
232 Acestea vor fi tari, solide şi durabile şi nu vor conţine materiale dăunătoare în asemenea cantitate încât
să afecteze negativ rezistenţa şi durabilitatea betonului sau, în cazul betonului armat, să atace armătura.
233 Agregatele grosiere şi fine se vor conforma următoarelor cerinţe de natură fizică:
(a) Procentul de vid ce formează cochilii goale în agregatele fine şi reţinute de o sita de 2.36 mm nu
va depăşi 3%.
(b) Conţinutul de argilă, nisip fin şi praf nu va depăşi următoarele limite:
61
a. Agregate grosiere 1% din greutate

b. Nisip natural 3% din greutate.
(c) Materiale de etanşare (pentru betonul etanş):
a. Cenuşa zburătoare max. 2% din conţinutul de ciment
b. Siliciu max. 2% din conţinutul de ciment.
(d) Coeficientul de exfoliere şi cel de dilataţie al agregatelor rare, determinate conform prevederilor
standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare nu va depăşi 20% şi respectiv 35%.
(e) Absorbţia agregatelor fine şi grosiere, măsurată conform prevederilor standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, nu va depăşi 3% din greutate.
(f) Indicele de rezistenţă la şocuri al agregatelor grosiere, măsurat conform prevederilor standardelor
şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare nu va depăşi 30%.
(g) Agregatele fine vor fi curate, clare, de tip nisip grosier format în mod natural şi vor fi conforme
prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
(h) Agregatele grosiere vor fi obţinute prin sfărâmare mecanică şi cernere.
234 Agregatele grosiere şi fine, în momentul testării conform prevederilor standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare, cu utilizarea soluţiei de Na2S04, vor indica o pierdere ce nu va depăşi
10% şi respectiv 12% din greutate. Agregatele fine şi grosiere se vor conforma următoarelor cerinţe de
natura chimică:
(a) Agregatele fine şi grosiere nu vor depăşi o concentraţie de 0.10% şi respectiv 0.05% de cloruri (ca
NaCl). Dacă oricare din materiale depăşeşte limitele menţionate anterior, materialul va fi totuşi
acceptabil din acest punct de vedere cu condiţia ca concentraţia totală de sodiu din amestec să se
conformeze Clauzei „Proiectarea amestecului de beton”.
(i) Agregatele fine şi grosiere nu vor conţine mai mult de 0.40% sulfaţi solubil acid (ca SO3) din
greutate.
(j) Agregatele grosiere vor reprezenta minim 85% din greutate carbonat de calciu.
(k) Agregatele fine şi grosiere nu vor reacţiona cu bazele. Dacă aceasta cerinţa nu este îndeplinită,
Antreprenorul va introduce componente în betonul sau astfel încât fie:
(l) Materialul din ciment va avea un conţinut de baze reactive care nu va depăşi o valoare maximă de
0.6% din masă, atunci când este definit şi testat conform metodei stipulate, sau
(m) masa totală de baze reactive din amestecul de beton nu va depăşi 3 kg pe m³ de beton, atunci
când este definită, testată şi calculată conform metodei stipulate. Antreprenorul il va informa pe
Supervizor cu privire la propunerile sale pentru conformarea la această cerinţă la momentul
începerii Lucrărilor.
235 În cazul în care, în opinia Supervizorului, agregatele nu se conformează sau există dubii cu privire la
uniformitatea conformării la cerinţele specifice, acesta va dispune ca agregatele să fie spălate înainte de
a fi utilizate la executarea Lucrărilor. Atunci când se dispune spălarea, se va utiliza apă de calitatea
stipulată prin clauză referitoare la “Calitatea apei” şi prin metode şi cu utilaje aprobate în prealabil de
către Supervizor, iar toate costurile ocazionate de aceasta vor fi suportate de către Antreprenor.
5.49 Sortarea agregatelor

236 Sortarea agregatelor fine se va face în limitele stipulate în clauza “Sortarea agregatelor”. Se atrage
atenţia Antreprenorului asupra faptului ca ar putea să fie necesară combinarea a două sau mai multe
sorturi de agregate fine, sau înlocuirea unor porţiuni prin sortare hidraulica, cu scopul de a se obţine
sortarea stipulata.
237 Sortarea agregatelor grosiere se va face în limitele stipulate de prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile în vigoare iar Antreprenorul, la solicitarea Supervizorului, va obţine granulometria
stipulata prin combinarea agregatelor de o anumită mărime pentru a rezultă granulometria stipulată.
Mărimea maximă impusă a agregatelor nu va depăşi în mod normal 40 mm.
238 Sunt necesare cel puţin patru mărimi de agregate, după cum urmează: Agregate fine: 8 mm Agregate
grosiere, mărime nominala: 16 mm Agregate grosiere, mărime nominală: 32 mm Agregate grosiere,
mărime nominală: 40 mm (Beton masiv)
62
5.50 Depozitarea agregatelor

239 Fiecare mărime de agregate va fi depozitata în recipiente separate sau în zone acoperite cu tablă de oţel,
beton sau altă suprafaţă dură şi curată, cu auto-drenare şi protejată împotriva contaminării cu pământ sau
alte materii dăunătoare.
240 Agregatele fine şi grosiere vor fi depozitate astfel încât să se evite amestecul celor două tipuri de
materiale.
5.51 Teste preliminare cu privire la agregate

241 Antreprenorul va înainta Supervizorului eşantioane de agregate fine şi grosiere propuse pentru a fi
utilizate la execuţia Lucrărilor.
242 Prelevarea de probe şi testarea se vor realiza conform metodelor descrise în clauzele “Sortarea
agregatelor” şi “Depozitarea agregatelor” şi prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile,
în vigoare.
243 Probele vor fi de o mărime suficientă pentru a se putea realiza toate testele preliminare stipulate, pe care
Supervizorul le-ar putea dispune în plus fata de testele cu privire la beton stipulate de clauza “Testarea
betonului” şi se vor furniza 50 kg de probe pentru a se putea face comparaţiile descrise mai jos.
244 Probele vor fi apoi testate de către Antreprenor în prezenta Supervizorului, conform Specificaţiilor sau
după cum dispune Supervizorul.
245 Dacă sursa agregatelor este schimbată la solicitarea Antreprenorului şi cu aprobarea Supervizorului, în
orice moment al execuţiei Lucrărilor, prelevarea probelor şi testarea descrise în clauzele relevante se vor
repeta pe cheltuiala Antreprenorului. După ce s-a obţinut aprobarea pentru un anumit agregat, o probă
din agregatul aprobat ce cântăreşte cel puţin 50 kg va fi păstrată de Supervizor ca standard de
comparaţie pentru toate probele viitoare.
5.52 Teste de lucru pentru agregate

246 În perioadă de derulare a Contractului, agregatele fine şi grosiere vor fi testate pe şantier ori de câte ori
se solicită de către Supervizor şi pe cheltuiala Antreprenorului.
5.53 Livrarea Probelor

247 Probele de ciment, apă, agregate fine şi grosiere, stipulate conform Clauzelor următoare, vor fi livrate de
către Antreprenor Supervizorului în vederea testării, înainte de data prevăzută pentru începerea turnării
betonului, astfel încât testele necesare asupra materialelor şi testele de încercare pe cub preliminare ale
betonului, stipulate de clauza “Blocurile de testare”, să poată fi finalizate înainte de data prevăzută pentru
începerea lucrărilor.
5.54 Testarea betonului

248 Testarea poate fi efectuată în conformitate cu orice set recunoscut de standarde, cu condiţia să se
asigure continuitatea în aplicarea standardelor. Limitele de acceptare vor fi, totuşi, definite aici în relaţie
cu standardul specificat.
249 Eşantionarea şi testarea vor fi în conformitate cu secţiunile relevante din SR EN 12390-1:2013; SR EN
12390-2:2009, următorul ISO relevant, sau aşa cum îndrumă Supervizorul. ISO 1920 – dimensiuni,
toleranţe şi aplicabilitatea specimenelor de testare; ISO 2736-1 – specimene de testare, partea 1 –
eşantionarea betonului proaspăt; ISO 2736-2 – specimene de testare, partea 2 – prelevarea şi tratarea
specimenelor de testare pentru testele de rezistenţă.
250 Ca parte a controlului calităţii, furnizorul va testa betonul fabricat. Copii ale acestor rezultate ale testelor
vor fi puse la dispoziţia Supervizorului, la cererea acestuia. Acolo unde betonul este amestecat la faţa
locului, sau unde înregistrările nu sunt disponibile din partea furnizorului, se vor efectua teste
suplimentare la faţa locului, la îndrumarea Supervizorului.
251 Antreprenorul va fi răspunzător pentru prelevarea, transportul, depozitarea, tratarea şi testarea cuburilor
de beton necesare pentru a asigura conformitatea amestecurilor aşa cum se menţionează în Clauzele 4.3
şi 4.4.
63
5.55 Calitatea şi testarea

252 Eşantionarea în vederea testării va fi în conformitate cu ISO 2736/1 (la faţa locului) şi SR EN 12390-
2:2002 (în laborator). Prelevarea şi tratarea specimenelor va fi în conformitate cu ISO 1920 şi ISO
2736/2. Cuburile vor avea 150 mm şi vor fi testate conform SR EN 12390-2:2002.
253 Cuburile vor fi testate de către un laborator care are acreditare pentru a efectua testări ale rezistenţei
betonului.
5.56 Eşantionarea cuburilor

254 Ritmul eşantionării betonului va fi după cum urmează. Cel puţin un eşantion de beton va fi luat din fiecare
grad şi tip de beton structural zilnic.
Tipul structurii Eşantion care să reprezinte un volum de (m3)

Structură importantă 10
Structură intermediară 50
Structură grea din beton 100
255 Din fiecare eşantion se vor face 2 cuburi pentru testare la 28 de zile şi unul pentru testare la 7 zile în
vederea controlului. Rezultatul testului de 28 de zile va fi media celor două cuburi.
256 Antreprenorul, pentru fiecare cub luat, va păstra şi va pune la dispoziţia Supervizorului înregistrări
detaliate arătând:
(a) Numărul de referinţă al cubului;
(n) Locaţia şi lotul din care a fost luat eşantionul pentru pregătirea cubului;
(o) Data pregătirii;
(p) Condiţiile meteo la momentul eşantionării;
(q) Data testării;
(r) Vârsta betonului la momentul testării;
(s) Rezistenţa la compresiune în N/mm2.
5.57 Rezultatele rezistenţei cubului

257 Evaluarea conformităţii betonului prin incercarea pe beton intarit va fi efectuată respectând standardele si
normativele in vigoare.
258 Dacă rezistenţa caracteristică specificată nu a fost atinsă sau rezultatele individuale nu sunt conforme,
atunci poate fi aplicată oricare din următoarele acţiuni:
(a) Schimbarea amestecului;
(t) Îmbunătăţirea controlului calităţii;
(u) Tăierea şi testarea carotelor din betonul turnat;
(v) Testarea elementelor structurale relevante;
(w) Testarea nedistructivă a betonului turnat;
(x) Scoaterea şi înlocuirea betonului defect.
5.58 Alte teste

259 Factorul de compactare (EN 12350-5, ISO 4111) tasarea (EN 12350-2, ISO 4109), Vebe (EN 12350-3,
ISO 4110) sau alte teste de utilitate vor fi efectuate în timpul betonării lucrărilor permanente pentru a
controla utilitatea la utilajul de dozare şi la locul turnării. Gradul de utilitate va fi ca cel pentru amestecurile
de probă.
5.59 Contaminarea
260 Betonul va fi protejat împotriva contaminării cu apă de mare sau sărată, petrol, combustibili şi alte
materiale nocive pe o perioadă minimă de 30 de zile după turnare.
64
5.60 Finisajele suprafeţelor produse fără cofraje

261 Finisarea prin riglare: betonul va fi nivelat şi lucrat cu rigla manuală pentru a produce o suprafaţă
uniformă sau o suprafaţă striată, după caz. Nu se va aplica nici o altă lucrare asupra suprafeţei decât
dacă este o primă etapă pentru finisarea cu dreptar de lemn sau cu mistria din oţel.
262 Finisarea cu dreptar de lemn: finisarea prin riglare va fi realizată prin apăsare uşoară pentru a elimina
neregularităţile de la suprafaţă.
263 Finisarea prin netezire cu mistria de oţel: când stratul de umezeală a dispărut şi betonul s-a întărit
suficient pentru împiedica laptele de ciment să fie lucrat în suprafaţă, suprafaţa va fi netezită sub presiune
fermă pentru a produce o suprafaţă densă, netedă, uniformă, lipsită de urme de mistrie.
264 Acolo unde nu este specificat tipul finisării: suprafeţele ascunse vor fi „finisate prin riglare”, iar suprafeţele
expuse vor fi finisate „prin netezirea cu mistria de oţel”.
5.61 Finisajele suprafeţelor produse cu cofraje

265 Finisajul aspru: acest finisaj va fi obţinut prin folosirea cofrajelor sau a formelor stabilite de scânduri tăiate
şi îmbinate strâns. Suprafaţa va fi lipsită de găuri substanţiale, structura „fagurelui” sau alte defecte mari.
266 Finisajul neted: acest finisaj se va obţine din cofrajele proiectate să realizeze o suprafaţă netedă. Numai
defecte de suprafaţă foarte minore vor fi permise şi nu va fi permisă pătarea sau decolorarea. Orice
proeminenţe vor fi înlăturate, iar suprafaţa va fi reparată.
267 Finisajul lucrat neted: acest finisaj se va obţine prin realizarea unui finisaj neted şi apoi prin umplerea
tuturor defectelor de suprafaţă cu mortar de ciment şi agregate fine, proaspăt pregătit în timp ce betonul
este încă proaspăt acolo unde este posibil. După ce betonul a fost tratat corespunzător, feţele vor fi
frecate, dacă este nevoie, pentru a obţine o suprafaţă netedă şi uniformă. Dacă suprafaţa va fi expusă în
lucrarea finală, orice efort trebuie să fie făcut pentru a potrivi culoarea betonului.
268 Se vor obţine următoarele standarde de finisare a betonului:
Tipul suprafeţei Tipul de finisaj al suprafeţei

Suprafeţe exterioare verticale sub pământ Finisaj aspru
Suprafeţe exterioare orizontale sub pământ Finisaj aspru
Suprafeţe interioare verticale Finisaj neted
Intradosul plăcilor Finisaj neted
Toate celelalte suprafeţe verticale, orizontale şi în pantă Finisaj neted
5.62 Finisarea betonului de rezistenţă înaltă

269 Finisarea betonului de rezistenţă ridicată (finisarea granolit) va fi realizată cu dreptarul dacă nu se
specifică altfel.
5.63 Toleranta pentru reparatiile suprafeteleor de beton

270 „Defectele foarte minore ale suprafeţei” permise în finisarea netedă sunt definite după cum urmează:
271 Defectul de suprafaţă nu trebuie să pătrundă mai mult de 5 mm în beton. Aria unui defect de suprafaţă
izolat nu trebuie să fie mai mare 0.01 m2.
272 Aria totală a tuturor defectelor de pe suprafaţa unei turnări nu trebuie să fie mai mare de 2% din suprafaţa
totală a acelei turnări.
273 Nu se va efectua nici o lucrare în legătură cu repararea noilor suprafeţe de beton până când Supervizorul
nu a examinat suprafeţele în cauză şi nu si-a dat acordul pentru pregătirea şi tratamentul propuse.
274 Toate suprafeţele ce urmează a fi reparate vor fi pregătite cu grijă pentru a asigura o suprafaţă bună de
aderenţă, spre mulţumirea Supervizorului. Această muncă de pregătire poate presupune, tăierea,
cioplirea, frecarea cu peria, suflarea cu aer şi uscarea pentru a înlătura membranele de tratare etc.
Dacă nu se îndrumă sau aprobă altfel de către Supervizor, vor fi folosite următoarele metode:
65
(a) Toate reparaţiile suprafeţelor din beton ce reţin apa vor fi efectuate folosind o răşină din epoxid în
conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Acest material este un pachet de mortar din două părţi care va fi amestecat şi aplicat strict în
conformitate cu instrucţiunile producătorului.
(y) Toate reparaţiile suprafeţelor din beton ce nu reţin apa vor fi efectuate cu un mortar ciment/nisip şi
un adeziv pe bază de PVA (Polyvinyl acetate), în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Proporţiile de amestec al mortarului, utilizarea de adezivi şi metoda de aplicare vor fi aprobate de
Supervizor. Trebuie notat că în anumite cazuri, Antreprenorul poate fi nevoit să experimenteze cu
amestecuri de probă pentru a obţine o potrivire culoare/textură cu suprafeţele originale, care să fie
acceptabilă pentru Supervizor.
275 .Dacă nu se menţionează altfel, sau nu se îndrumă prin cerinţele echipamentului mecanic, suprafeţele
betonului din lucrările finale nu vor varia cu mai mult decât valorile permisibile arătate în tabelul de mai
jos:
Tipul structurii Dimensiunea măsurată Toleranţa (mm)

Finisaj produs cu Finisaj produs fără
cofraj cofraj
Neted Neted Riglare Lemn/Oţel
lucrat
Beton îngropat Poziţie ± 25 - ± 25 -
Aliniament ± 15 - ± 15 -
Înălţime până la 5m ± 25 - ± 15 -
Grosime ± 10 - ± 10 -
Rectiliniaritate în 5m ± 15 - ± 10 -
Verticalitate per 5m 20 (30) - - -
(Limită) Pas deplasare 10 - 10 -
Beton expus în Poziţie - ± 20 ± 10 ± 10
mod curent Aliniament - ± 10 ± 10 ±3
Înălţime până la 5m - ± 10 - -
Grosime - ±5 ±5 ±5
Rectiliniaritate în 5m - ± 10 ± 10 ± 10
Verticalitate per m (Limită) - 3 (15) - -
Deplasare treptată - 3 5 0
Beton expus Poziţie - ±5 ±3 ±3

(acolo unde o Aliniament - ±3 ±3 ±2
instalaţie
nălţime până la 5m - ±5 - -
mecanică
trebuie Grosime - ±5 ±5 ±5
instalată), Beton Rectiliniaritate în 5m - ±3 ±5 ±3
prefabricat Verticalitate per m (Limită) - 3 (5) - -
Riglare**
Deplasare treptată - 0 3 0
Aparate de Poziţie - ±2 - ±2
măsură Aliniament - ±2 - ±2
(deversoare,
Rectiliniaritate 1m - ±2 - ±2
etc.)
Verticalitate per m (limită) - 2 (2) - -
Deplasare treptată - 0 - 0
** Acest grup are scopul de a fi utilizat acolo unde utilajul mecanic reazemă direct pe beton.
Acolo unde utilajul este urcat pe suporturi, cu pene de fixare sau altele de acest gen,
lucrările vor fi efectuate cu toleranţele specificate pentru betonul expus obişnuit.
Definiţii ale dimensiunile măsurate
66
Tipul structurii Dimensiunea măsurată Toleranţa (mm)

Finisaj produs cu Finisaj produs fără
cofraj cofraj
Neted Neted Riglare Lemn/Oţel
lucrat
Poziţia relaţia cu poziţia, în linie, pantă sau nivel arătat în desene
Aliniament relaţie cu orice parte a structurii ce coincide sau este alăturată
Înălţime dimensiunea verticală
Grosime dimensiunea dintre feţele opuse măsurată pe desene
Rectiliniaritate abaterea de la un şablon de 5 m ce poate fi drept sau curbat, după caz, aşezat
orizontal şi/sau vertical;
Verticalitate per verticalitatea reală
m(Fir de plumb)
Deplasare deplasare abruptă a oricărei feţe sau suprafeţe
distanţată
5.64 Toleranţa pentru suprafeţele din beton

276 Nu se va permite nici o abatere de la acoperirea cu beton a armăturii.
277 Suprafeţele finisate nu vor avea neregularităţi bruşte.
278 Toleranţa stabilită a poziţiei structurilor va fi de ±20 mm.
279 In cazul neîndeplinirii toleranţelor cerute în zonele stabilite a fi neimportante vizual sau funcţional,
Antreprenorul poate trimite detalii pentru aprobare, despre lucrările de reparaţii ale suprafeţei, ca
alternativă la îndepărtarea acestora şi reexecutarea adecvată.
280 In cazul neîndeplinirii toleranţelor cerute în zonele importante vizual sau funcţional, lucrările neîncadrate
în toleranţe vor fi îndepărtate şi reexecutate corespunzător aşa cum se specifică în contract.
281 Toate canalele vor fi proiectate în conformitate cu ISO 4359 cu următoarele amendamente:
Următoarele toleranţe au fost amendate şi se vor aplica canalelor acolo unde lăţimea şanţului este mai
mică de 1 m:
(a) lăţimea părţii inferioare a gurii canalului ±2 mm;
(z) abaterea de la suprafaţa plană a gurii canalului ±0.2% din L;
(aa) lăţimea dintre suprafeţele verticale ale gurii canalului ±2 mm;
(bb) pantele medii longitudinale şi transversale ale bazei şanţului ±0.1%;
(cc) panta suprafeţelor înclinate ale şanţului ±0.1%;
(dd) lungimea gurii canalului ±1% din L;
(ee) abaterea de la o suprafaţă cilindrică sau conică la intrarea în gura canalului ±0.2% din L;
(ff) abaterea de la suprafeţe plane la trecerea spre intrarea în canal ±0.2% din L;
(gg) abaterea de la suprafeţe plane la ieşirea din gura canalului ±0.3% din L;
(hh) abaterea de la partea netedă sau curbă a altei suprafeţe verticale sau înclinate ±1%;
(ii) abaterea de la orizontala netedă a albiei canalului ±0.1% din L;
Pentru o gură cu o lăţime mai mare de 1m, se va aplica un standard recunoscut internaţional.
O dată ce construcţia este finalizată, Antreprenorul va remăsura structura canalului şi va recalcula
formulele din cadrul dispozitivului de măsurare a debitului. Toate structurile de măsurare a debitului vor fi
certificate de contractant cu detalii asupra oricăror abateri de la standard. Acestea vor fi trimise
Supervizorului spre aprobare.
67
5.64.1 Cerinţele de conformare pentru beton

282 Atunci când conformarea se determina prin respectarea dozării sau din fisele autografice, conţinutul de
ciment nu va fi mai mic de 95% şi mai mare de 105% din valoarea aprobată de către Supervizor pentru
fiecare amestec de beton.
283 Atunci când conformarea este evaluata din rezultatele testelor de analiza efectuate asupra betonului
proaspăt, conţinutul de ciment nu va fi mai mic de 90% şi mai mare de 110% din valoarea aprobată de
către Supervizor pentru fiecare amestec de beton. Antreprenorul va realiza lucrările aşa cum se dispune
de către Supervizor pentru a i se înlesni verificarea conformităţii la cerinţele referitoare la conţinutul de
ciment.
284 Conformarea la valorile maxime ale raportului apă/ciment aprobate de către Supervizor pentru fiecare
categorie de amestec de beton va fi evaluata prin intermediul testelor de tasare.
285 În urma aprobării de către Supervizor a valorilor de tasare pentru fiecare categorie de amestec de beton,
toleranţa care se va aplica ulterior la rezultatele testelor va fi de ± ⅓ din tasarea aprobată.
286 Conformarea la cerinţele referitoare la rezistenţa caracteristică se va baza pe rezultatele testelor pe
cuburi, determinată conform cerinţelor relevante ale clauzei intitulata aici “Testarea betonului” şi va fi
prezumată dacă condiţiile stipulate la punctele c) şi d) sunt îndeplinite în mod cumulativ:
287 Rezistenţa medie determinată pentru orice grup de rezultate a patru teste consecutive depăşeşte
rezistenţa caracteristică specifica cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton simplu şi cu 3 N/mm² pentru
celelalte categorii de beton.
288 Rezistenţa determinată din rezultatul oricărui test nu este mai mică decât rezistenţa caracteristică
specifică cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton simplu şi cu 3 N/mm² pentru celelalte categorii de beton.
289 Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include
amestecurile de unde au fost prelevate prima şi ultima probă, împreună cu toate amestecurile
intermediare.. În cazul în care rezultatele testelor pe cuburi nu se conformează cerinţelor din rezultatele
rezistentei cubului’’, Antreprenorul va elimina betonul reprezentat de cuburile neconforme sau va lua alte
măsuri dispuse de Supervizor. Supervizorul poate solicita Antreprenorului să efectueze testarea
suplimentară, prin una sau mai multe metode dintre cele stipulate în prevederile standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, a betonului reprezentat de cuburile neconforme cu această
clauză.
290 Toate costurile rezultate din neconformarea la cerinţele specificate pentru beton vor fi suportate de către
Antreprenor.
5.64.2 Amestecurile neaprobate

291 Aprobarea amestecului va fi întârziata sau retrasa în următoarele situaţii:
(a) Sortarea agregatului se schimba astfel încât proporția de agregat reţinuta de orice sita diferă de
proporţia de agregat corespunzătoare din amestecul aprobat cu mai mult de 2% din cantitatea
totala de agregate grosiere şi fine.
(a) Este schimbata sursa de agregat sau ciment. În eventualitatea în care aprobarea unui amestec al
unei categorii de beton simplu este retrasa din orice motiv, Antreprenorul va efectua alte probe şi
teste cu scopul de a se obţine un amestec satisfăcător pentru acea categorie de beton.
5.64.3 Testarea nucleelor de beton

292 În cazul în care rezultatele referitoare la rezistenţa la compresiune a betonului folosit la lucrări nu
îndeplinesc cerinţele conţinute de clauza intitulata “Testarea betonului”, sau defectele de execuţie din
timpul construcţiei dau naştere la suspiciuni legate de rezistenţa, durabilitatea şi/sau siguranţă
construcţiei sau a unei părţi a acesteia, se poate solicita efectuarea unor teste suplimentare.
293 Cel puţin şase nuclee de beton, în situaţia în care se dispune de către Supervizor, vor fi perforate sau
tăiate perpendicular pe faţada betonului întărit şi testate conform prevederilor standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare. Nucleele vor avea aproximativ 150 mm în diametru şi, acolo unde este
posibil, un raport înălţime /diametru egal cu doi.
294 Acolo unde este posibil raportul înălţime/diametru egal cu doi, factorul de corecţie indicat în prevederile
standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare se va aplica pentru a se afla rezistenţa
echivalentă a cilindrului având raportul specificat mai sus. În situaţia în care rezistenţa la compresiune a
nucleelor, ajustată în privinţa raportului înălţime/diametru şi vârstei, nu atinge rezistenţa caracteristică
68
specificată după 28 de zile, porţiunea de beton suspectată va fi secţionată, îndepărtată şi înlocuită cu

beton corespunzator, fără costuri suplimentare.
5.64.4 Conţinutul de apă şi Testele de tasare

295 Înainte de începerea turnării betonului se va verifica conţinutul în umiditate al agregatului. În scopul
estimării cantităţii de apă liberă care va fi adăugată în mixer, Antreprenorul va produce un grafic care va
relaţiona conţinutul în umiditate al agregatului cu apă ce va fi adăugată la amestecarea tuturor categoriilor
de beton utilizate, grafic a cărui copie va fi înaintată Supervizorului spre aprobare. Cantitatea de apă
introdusă în amestec va fi strict controlată şi va reprezenta cantitatea minimă corespunzătoare unei
legături complete.
296 Aparatul pentru măsurarea cantităţii de apă va indica cantitatea cu acurateţe şi va fi proiectat astfel încât
alimentarea cu apă să fie întreruptă automat în timpul turnării apei în amestec.
297 Se vor efectua teste frecvente de tasare conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile, în vigoare, pe probe de beton prelevate imediat înainte de turnare, cu scopul de a se
determina consistenţa betonului. Tasările amestecurilor de beton de probă vor fi înregistrate în scop de
identificare şi pentru utilizarea ulterioară ca verificare de rutină a calităţii. Totuşi, testele de tasare nu vor fi
utilizate ca măsurători oficial acceptabile ale prelucrabilităţii betonului.
5.64.5 Dozare prin cântărire şi amestecare

298 Betonul va fi amestecat intr-un mixer de tip cântar, fabricat conform prevederilor standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, iar utilajul propus va fi supus aprobării Supervizorului.
299 Toate utilajele şi echipamentele utilizate pentru dozarea şi amestecarea betonului şi a materialelor de
beton vor fi vopsite în alb şi vor fi dotate cu mijloacele care să permită verificări rapide şi corecte ale
calibrării. Piloţii de agregate stocaţi, cimentul şi bazinele de amestec al apei vor fi amplasate la umbră.
300 Materialele pentru toate categoriile de beton simplu, vor fi proporţionate prin cântărire intr-un dozator cu
cântar aprobat şi vor fi amestecate cu atenţie intr-un mixer cu dozare de mărimea şi tipul aprobat, astfel
încât să asigure o distribuţie uniformă a materialelor în beton.
301 Tipul de mixer va fi adecvat mărimii maxime nominale a agregatului. Materialele vor fi amestecate pe
durata şi la viteza tamburului specificate de producătorul mixerului. Se vor asigura mijloacele mecanice
pentru înregistrarea numărului de rotaţii pentru fiecare dozator şi care să prevină în mod automat
descărcarea mixerului înainte ca materialele să fie amestecate pe durata minimă specificată.
302 Acurateţea unui astfel de echipament va fi menţinută la toleranţa descrisă în prevederile standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile, în vigoare şi verificată faţa de greutăţi şi volume, când şi după cum se
solicită de către Supervizor.
303 Maşinile de dozare cu cântar vor asigura Lucrărilor controlul acurateţei şi măsurarea agregatelor fie
individual, fie cumulativ şi vor avea capacitatea să fie ajustate imediat cu ajutorul unor operatori semi-
calificaţi, astfel încât să permită realizarea unor variaţii la amestec.
304 Toate diviziunile cântarului vor fi uşor vizibile din locul din care se controlează îndepărtarea şi golirea
pâlniilor. Cimentul utilizat la producerea betonului poate fi măsurat prin dimensionarea fiecărei doze de
beton astfel încât să necesite un număr întreg de saci sau tambururi de ciment.
305 Mărimea maximă a dozatorului nu va depăşi capacitatea maximă a mixerului specificată de către
producător şi marcată pe mixer. Echipamentul de dozare cu cântar va fi menţinut curat şi în bună ordine.
306 Dacă un mixer este scos din funcţiune mai mult de 20 de minute, acesta va fi curăţat cu atenţie, împreună
cu întregul utilaj de manipulare, înainte să se înceapă amestecarea betonului.
307 Toate utilajele de amestecare şi manipulare vor fi de asemenea curăţate cu atenţie în situaţia utilizării
unui tip de ciment diferit. În nici un caz betonul nu va fi amestecat cu mai mult de un tip de ciment intr-un
singur dozator.
308 Cantităţile de agregate grosiere şi fine vor fi ajustate după caz astfel încât să permită fie conţinutul de apă
liberă în agregate, fie absorbţia agregatului. Cantitatea de apă ce va fi adăugată la fiecare amestec de
beton, după caz, va fi fie redusă cu cantitatea de apă liberă conţinută de agregatele grosiere şi fine, fie
mărită pentru a permite absorbţia agregatului.
309 Valorile, fie ale conţinutului de apă liberă, fie ale absorbitei agregatelor grosiere şi fine, vor fi determinate
de către Antreprenor printr-o metoda aprobată de Supervizor imediat înainte să înceapă amestecarea şi
la intervalele dispuse de Supervizor.
69
310 Fiecare maşină de amestecare a betonului va fi dotata cu un dispozitiv de măsurare a apei adăugate prin
cântărire sau volum şi va fi construită astfel încât vanele de admisie şi de evacuare a apei să fie
interconectate pentru ca nici una dintre ele să nu poată fi deschisă dacă cealaltă nu este complet închisă.
311 Dispozitivul va fi prevăzut cu un deversor cu o arie de secţiune transversală de cel puţin patru ori cea a
conductei de admisie şi cu punctul de evacuare în afara utilajului de amestecare. Întreaga instalaţie
pentru transportul apei va fi menţinut permanent, fără pierderi, iar dispozitivul de măsurare va fi dotat cu o
conductă de drenare care va permite ca întreaga cantitate de apă măsurată să fie drenată pentru
verificarea măsurătorii.
312 Aranjamentul la evacuare a dispozitivului de măsurare va fi astfel încât între cinci şi zece procente din
apă să între în mixer înaintea celorlalte materiale şi alte cinci - zece procente să între în mixer după
celelalte materiale. Restul de apă va fi adăugat intr-o proporţie uniformă cu celelalte materiale.
Dispozitivul de măsurare a apei va fi uşor ajustabil astfel încât cantitatea de apă adăugată în mixer să
poată varia, dacă este cazul, pentru fiecare dozare.
313 Orice adaos ce va fi utilizat va fi măsurat separat în dozatoare calibrate. Acurateţea utilajelor de cântărire,
dispozitivelor de măsurare a apei şi dozatoarelor de adaos va fi verificată înainte de a se efectua
amestecurile de probă, înainte de includerea primului amestec în Lucrări, după fiecare reparaţie sau
ajustare a utilajului de amestecare şi în orice caz cel puţin o data pe lună. Înainte de a începe operaţiunile
de betonare la o anumită secţiune de Lucrări, Antreprenorul va asigura Supervizorul de existenţa unor
utilaje suficiente în stare de funcţionare, inclusiv a unui echipament adecvat de rezerva, pentru a se
asigura amestecarea corespunzătoare a betonului necesară pe perioada turnării. Prima doza de
materiale pentru beton introdusă în mixer va conţine o cantitate suficientă de ciment, nisip şi apă în exces
pentru a înveli interiorul tamburului fără să reducă conţinutul necesar de mortar al amestecului.
314 La încetarea amestecului pe o perioadă semnificativă, mixerul va fi curăţat cu atenţie. Amestecarea
fiecărei doze va continua până la o distribuţie uniformă a materialelor şi uniformitatea de culoare şi
consistenţă a betonului.
315 Adaosurile aprobate în scris de către Supervizor vor fi introduse în beton cu ajutorul unui echipament de
dozare automată.
316 Acest echipament se va alimenta cu o cantitate fixa de adaos de apă de amestec, înainte ca aceasta să
fie turnată în mixer şi va fi supus aprobării Supervizorului.
317 Antreprenorul va acorda o atenţie specială faptului că nici un material rezidual nu rămâne pe mixer după
depozitarea fiecărei doze de beton şi se va curăţa şi spăla tamburul mixerului imediat după finalizarea
fiecărei operaţiuni de obţinere a betonului şi atunci când se trece la un amestec cu utilizarea unui alt tip
de ciment.
318 Supervizorul poate interzice, la libera sa alegere, amestecarea sau turnarea betonului dacă consideră că
temperatura ambientală este prea ridicată. Antreprenorului i se poate dispune de către Supervizor să
efectueze o curăţare frecventă a echipamentului pentru a îndepărta depozitele de beton întărit sau uscat
care se acumulează rapid la temperaturi atmosferice ridicate. În anumite condiţii, Supervizorul poate
consimţi la amestecarea manuală a betonului simplu, în acest caz betonul realizându-se pe o platformă
plană impermeabilă dintr-o zonă adecvată.
319 Cimentul şi agregatele vor fi împrăştiate în straturi subţiri şi uscat amestecate, până când se obţine o
culoare uniformă. Apoi se va adăuga apă iar amestecul va fi răsturnat cel puţin de trei ori sau până când
betonul va avea o culoare şi consistenţă uniformă în întregime.
320 Betonul amestecat manual va conţine cu 10 procente mai mult ciment decât cantităţile determinate de
testele preliminare şi pe amestecurile de probă. Celelalte materiale, în afară de ciment, ale betonului
amestecat manual vor fi proporţionate după volum. Volumul maxim de beton permis la amestecarea
manuală pentru fiecare operaţiune va fi acela obţinut dintr-un sac de ciment de 50 kg.
5.65 Elementele de beton prefabricat
5.65.1 Generalități
321 Elementele de beton prefabricat, atât cele armate, cât şi cele nearmate, se vor conforma cerinţelor din
Specificaţii, acolo unde este cazul.
322 Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe şantier sau intr-o fabrică de beton agreată de către
Supervizor.
323 Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnării şi numărul de identificare înainte ca
betonul să se întărească complet.
70
324 Orice unitate care nu este datata poate fi respinsă de către Supervizor. Antreprenorul va lua măsurile
necesare cu privire la întărirea şi protejarea unitatilor după fabricare.
325 Transportarea elementelor prefabricate, pe şantier va fi permisă numai în una din următoarele condiţii: 28
zile după fabricare, sau după ce rezistenţa la comprimare specificată în Tabelul Amestecurilor de Beton
Proiectate va fi atinsa. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate în cadrul unei anumite
structuri se face astfel încât faţadele unitarii vor fi expuse intern sau extern, suprafeţele expuse ale
elementelor aşa cum sunt finisate vor fi uniforme în ceea ce priveşte culoarea şi textura.
326 Cimentul, agregatele şi celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obţinute din aceleaşi
surse aprobate în perioada de fabricaţie.
327 Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat şi compactat prin metodele aprobate de către
Supervizor.
5.65.2 Calitatea betonului şi testele asupra betonului

328 Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma în toate privinţele Clauzei
“Betonul”.
329 Proiectarea, amestecarea, testarea, întărirea şi controlul de calitate al betonului utilizat la elementele
prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”.
5.65.3 Părţile încastrate

330 Părţile încastrate, precum şi consolele de ridicare, colierele de strângere, structurile de sprijinire a
materialelor de îmbinare, etc. vor fi fixate pe poziţiile indicate în planurile de lucru.
331 Părţile încastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grăsimi şi vor fi depozitate corespunzător înainte de
utilizare.
5.65.4 Transportul, depozitarea şi montajul

332 În orice moment şi până la finalizarea Lucrărilor, elementele prefabricate vor fi protejate în mod adecvat
pentru a se conserva toate suprafeţele şi părţile permanent expuse. Protecţia nu va marca sau nu va
deforma în nici un mod betonul. Transportul, depozitarea şi montajul elementelor de beton prefabricat se
vor realiza astfel încât să se evite deteriorarea lor şi să se păstreze suprafeţele elementelor fără mizerie
sau alte urme nedorite. Încărcarea şi descărcarea, depozitarea şi montajul elementelor prefabricate de
beton pe şantier se vor realiza de către muncitori calificati şi sub supravegherea unui supraveghetor
competent. Elementele de beton prefabricate care se constată că sunt crăpate, deteriorate sau de o
calitate inferioară fie înainte, fie după montaj vor fi respinse şi vor fi înlocuite de către Antreprenor.
5.65.5 Montarea elementelor de beton prefabricat

333 Elementele de beton prefabricate vor fi plasate,îmbinate şi fixate conform liniilor, nivelelor şi altor detalii
indicate în planurile de lucru aprobate.
334 Mortarul uscat, atunci când este necesar, va fi utilizat pentru îmbinare şi compactare, după cum se
specifică în clauza “Mortarul uscat”.
335 Mortarul va fi turnat şi compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele părţi ale spaţiului ce este
umplut, cu ajutorul ciocănirii unui băt de lemn, până ce mortarul este bine compactat.
5.65.6 Producerea în fabrica

336 Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrică agreată de către Supervizor şi care nu se
găseşte pe şantier. În situaţia în care elementele vor fi produse intr-o fabrică, atunci Antreprenorul il va
informa pe Supervizor în avans cu privire la numele şi adresa fabricii şi data probabilă când se va începe
fabricarea.
337 Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Supervizorul să inspecteze fabrica în timpul orelor de
lucru.
5.65.7 Programul de lucru şi metoda de execuţie

338 Antreprenorul va înainta Supervizorului spre aprobare Programul de Lucru şi Metoda de Execuţie, oferind
detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operaţiunilor legate de producerea şi
construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include următoarele:
(a) Perioadă necesară pentru realizarea planurilor şi calculelor detaliate;
71
(b) Datele începerii fabricării elementelor de beton prefabricate;

(c) Datele de livrare pe şantier împreună cu Specificațiile pentru construcţie;
(d) Succesiunea construirii şi perioadă necesară pentru lucrările de construcţie de pe şantier;
(e) Descriere a patului de turnare, a matriţei şi cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura
pentru armare, turnarea betonului şi metoda de întărire a betonului; Procedura pentru transportul,
manipularea, ridicarea şi amplasarea fiecărui tip de element de beton prefabricat;
(f) Rezistenţa necesară pentru betonul turnat „în situ” înainte de începerea lucrărilor de construcţie pe
şantier;
(jj) Proiectarea, fabricarea şi detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „în situ” la
ansamblu; şi Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se
asigura o stabilitate adecvată în timpul construirii şi pentru a susţine efectele sarcinilor de
construcţie, sarcinilor determinate de vânt şi a altor sarcini tranzitorii.
339 Nu se va permite începerea lucrărilor până când programul si metoda de execuţie nu sunt aprobate de
către Supervizor.
5.66 Marcarea componentelor din beton prefabricat

340 Acolo unde este cazul, se vor aplica semne de identificare şi orientare corespunzătoare şi permanente
asupra tuturor componentelor din beton prefabricat, într-o astfel de poziţie încât semnele să nu fie vizibile
pe lucrarea finalizată.
5.67 Lucrari pentru fundatii directe

Prevederi generale
341 Orice lucrare de fundaţii va fi începuta numai după verificarea si recepţionarea ei ca “faza de lucrări” a
naturii terenului, a săpăturilor si după retrasarea generala a tuturor fundaţiilor si a elementelor geometrice
respective.
342 In cazul fundaţiilor pentru stâlpi metalici se va verifica in plus si poziţia dimensiunilor pieselor, golurilor si
altor elemente înglobate, precum si a elementelor pentru menţinerea poziţiei acestora.
343 In cazul fundaţiilor executate in apa, cu sau fără epuismente, se va verifica in mod special ca nu s-au
produs prăbuşiri, afuieri, etc. sau ca efectele acestora au fost înlăturate, in aşa fel încât corpul fundaţiei
sa poată fi executat corect, conform proiectului.
344 Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii si rezultatele acestora se
vor înregistra in procese verbale de lucrări ascunse.
345 Având in vedere importanta deosebita pe care o are fundaţia in asigurarea rezistentei si stabilităţii întregii
construcţii, faptul ca fundaţiile constituie lucrări ascunse, trebuie sa se tina seama de următoarele:
(a) gradul de importanta al lucrării;
(kk) seismicitatea regiunii. Efectul cutremurelor de pământ poate fi considerabil asupra anumitor
terenuri. In timpul cutremurului unele nisipuri saturate îşi pot pierde capacitatea portanta datorita
fenomenului de lichefiere, iar unele pământuri argiloase îşi reduc sensibil coeziunea prin
distrugerea legăturilor structurale dintre particule;
(ll) caracteristicile structurii de rezistenta a construcţiei, existenta subsolurilor, densitatea si felul
elementelor portante, capacitatea structurii de-a prelua eventualele tasări inegale ale terenului de
fundare;
(mm) mărimea si uniformitatea in plan a încărcărilor transmise;
(nn) comportarea clădirilor vecine;
(oo) condiţii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafaţa, variaţia sezoniera a nivelului
hidrostatic, agresivitate, posibilitatea de pătrundere a acestora la fundaţii);
(pp) condiţii locale, care in unele cazuri pot determina materialele ce trebuie folosite la realizarea
fundaţiei;
(qq) considerente tehnologice;
(rr) gelivitatea cu efectele ei negative;
72
(ss) sensibilitate la umezire; loessurile si pământurile cu structuri instabila la înmuiere pun probleme
deosebite la fundarea construcţiilor pe astfel de terenuri;
(tt) fenomenele de umflare-contracţie provocate de variaţiile de umiditate ale terenurilor, de la un
anotimp la altul si care se resimt in tara noastră pana la adâncimi de  2 m;
(uu) existenta de goluri subterane - caverne naturale uneori greu de depistat, pot crea dificultăţi atât in
timpul execuţiei, cat si al exploatării construcţiei respective;
(vv) solicitările dinamice provocate de fundaţiile de la pompe, ciocane, compresoare, transmit terenului
de fundare vibraţii si şocuri care se propaga prin masivul de pământ si pot afecta construcţiile
învecinate.
346 In mod obişnuit fundaţiile se executa din:
(a) beton simplu
(ww) beton armat.
347 Mărcile minime de betoane pentru fundaţii vor fi conform următoarelor specificaţii tehnice.
5.68 Fundaţii din beton armat

348 Betonul folosit pentru tălpi de fundaţie, socluri pentru fundaţii continue, cuzineţi, radiere, fundaţii pahar va
avea minim clasa C 12/15 sau cea indicata in plansele de detaliu;
349 Betonul folosit pentru fundaţii speciale supuse la solicitări importante si fundaţii supuse acţiunilor
dinamice va avea minim clasa C 16/20 sau cea indicata in plansele de detaliu .
350 Fundaţiile directe sunt fundaţii de suprafaţa care se folosesc in construcţii atunci când stratul de fundare
asigura capacitatea portanta necesara preluării încărcărilor date de suprastructura si se găseşte la mica
adâncime fata de cota terenului natural.
351 Fundaţiile directe pot fi continue sau izolate, indiferent de forma elementelor pe care le sprijină, iar din
punct de vedere al modului de lucru, ele pot fi rigide sau elastice.
352 Dimensiunile maxime ale agregatelor nu trebuie sa depăşească 16 mm.
353 Fundaţii pe radiere se utilizează in cazul structurilor cu încărcări mari, pe terenuri cu capacitate portanta
foarte redusa, cu compresibilitate variata la care sunt posibile tasări neuniforme.
354 In cazul fundării construcţiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afânate,
umpluturilor) executarea si verificarea lucrărilor de fundaţii se va face cu respectarea Normativului C 29-
85
5.69 Prevederi de execuţie

5.69.1 Generale
355 Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea fundaţiilor, trebuie să fie terminate lucrările
premergătoare şi anume:
(a) executarea săpăturilor pentru fundaţii;
(xx) asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajelor de lucru,
fără a influenţa fundaţiile construcţiilor învecinate, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor
auxiliare necesare executării fundaţiilor;
(yy) verificarea corespondenţei dintre situaţia reală şi proiect, din punct de vedere al calităţii terenului.
356 La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:
(a) materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor din
standardele şi normele de fabricaţie în vigoare;
(zz) fundaţiile se vor executa fără întrerupere;
(aaa) înaintea turnării betonului se vor verifica armăturile montate, precum şi poziţionarea cofrajelor
laterale. Se vor respecta prevederile SR EN 1992-1-1 privind acoperirile minime cu beton şi NE
012/2 -2010;
(bbb) în cazul apariţiei apei subterane se vor prevedea epuismente şi măsuri contra afuierii terenului şi
spălării cimentului din beton, respectându-se prevederile NE 012/2 -2010;
73
(ccc) pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie, se va
menţine umiditatea betonului în primele zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin
acoperirea cu materiale de protecţie şi stropirea periodică cu apă, care va începe după 2 + 12 ore
de la turnare, funcţie de tipul cimentului şi temperatura mediului; nu se va stropi sub temperatură
de +50C;
(ddd) în procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţii se vor respecta normele de protecţia muncii
(eee) recepţia calitativă a lucrărilor de fundaţii se va face de către Supervizor, Antreprenor şi proiectant
pe baza actelor încheiate anterior, a verificării încadrării în prevederile proiectului şi eventual a
unor sondaje locale.
5.69.2 Prevederi specifice

357 Lucrările de fundaţii vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea ca “fază de lucrări” a naturii
terenului şi a săpăturilor precum şi după retrasarea fundaţiilor.
358 Abaterile admisibile la aceste verificări sunt:
(a) la poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor - 10 mm;
(fff) la poziţia în plan vertical a cotei de nivel - 10 mm.
359 Cofrajele pentru fundaţii şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele
condiţii:
(g) să se asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează
a fi executate;
(ggg) să fie etanşe, astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment;
(hhh) să fie stabile şi rezistente la acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;
(iii) să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar;
(jjj) pentru reducerea aderenţei dintre beton şi panourile de cofraj panourile se ung înainte de fiecare
folosire cu soluţii de decofrare.
360 Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la
poziţionarea iniţială (din proiect), este necesar ca înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea
poziţiilor finale ale acestora. Decofrarea fundaţiilor se va face cu respectarea prevederilor din codul NE
012/2-2010.
361 Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea sau degradarea lor (umezire,
murdărie, putrezire).
362 Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraj.
363 La execuţia fundaţiilor vor fi respectate şi prevederile privind lucrările de betonare.
364 Fundaţiile se vor turna, pe cât posibil, fără întrerupere pe distanţa între două rosturi de tasare; în cazul
când această condiţie nu poate fi respectată se vor avea în vedere următoarele:
(a) suprafaţa rostului de lucru se face perpendicular pe axa fundaţiei, şicanată ;
(kkk) turnarea benzilor de fundaţie se va face în straturi orizontale de 30 – 50 cm, iar suprapunerea
stratului superior de beton se va face obligatoriu înainte de începerea prizei cimentului din stratul
inferior;
(lll) nu se admit rosturi de lucru înclinate la fundaţii;
(mmm) durata maximă admisă a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua măsuri speciale la
reluarea betonării, va fi între 1,5 şi 2 ore, în funcţie de tipurile de ciment folosit (cu sau fără
adaosuri);
(nnn) reluarea turnării se va face după pregătirea suprafeţei rosturilor constând din curăţirea şi spălarea
abundentă cu apă imediat înainte de începerea turnării betonului proaspăt;
(ooo) atunci când rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical la o distanţă de 1,0 m
de la marginea stâlpilor sau a intersecţiilor de pereţi;
(ppp) nu se admit rosturi de lucru în fundaţiile izolate sau sub zonele cu concentrări maxime de eforturi
din fundaţiile continue;
74
(qqq) întreruperile betonării cu durata mai mare vor fi stabilite de Antreprenor în concordanţă cu
prevederile din proiect, cu dispunerea de armături suplimentare şi măsuri speciale de realizare a
profilului de întrerupere; reluarea lucrării se va face prin tratarea suprafeţei betonului întărit prin
udarea îndelungată (8 – 10 ore), curăţirea cu perie de sârmă, jet de apă, etc. imediat înainte de
turnarea betonului proaspăt.
365 Rostul de tasare se va face într-un plan perpendicular pe talpa fundaţiei şi va avea lăţimea prevăzută în
proiect.
366 Înaintea turnării cuzineţilor se vor verifica toate armăturile din punct de vedere al numărului de bare, al
poziţiei, formei, diametrului, lungimii, distanţelor etc. Se va verifica de asemenea şi grosimea stratului de
acoperire care va trebui să fie prevăzută în proiect dar nu mai puţin de 35 mm pentru faţa inferioară şi 45
mm pentru feţele laterale.
367 Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii şi rezultatele acestora se
vor înregistra în procese verbale de lucrări ascunse.
368 La fundaţiile directe se pot admite următoarele abateri:
(a) Privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
(i) poziţia in plan orizontal a axelor fundaţiilor: ± 10 mm;
(ii) poziţia in plan vertical a cotei de nivel: ± 10 mm.
(h) Dimensiuni in plan orizontal:
(i) înălţimi pana la 2 m: ± 20 mm;
(ii) înălţimi peste 2 m: ± 30 mm.
(i) Înclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafeţelor
(i) pentru un ml: 3 mm;
(ii) pe toata înălţimea: 16 mm.
(j) Înclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafeţelor
(i) pentru un ml: 5 mm;
(ii) pentru suprafeţe libere: 20 mm.
5.69.3 Recepţia lucrărilor de fundaţii

369 La recepţiile pe faze de lucrări si recepţiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara de
examinarea actelor încheiate pe parcurs, in ce priveşte frecventa, conţinutul si încadrarea in prevederile
proiectantului si prescripţiile tehnice, in limita abaterilor admisibile – si o serie de sondaje, in numărul pe
care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare, in special in
ce priveşte poziţiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundaţiilor.
5.70 COFRAJUL
370 Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului împreună cu toate construcţiile
temporare necesare pentru susţinerea acestor forme.
371 Cofrajele se pot confecţiona din lemn sau produse pe bază de lemn şi/sau metal; materialele utilizate
trebuie să asigure realizarea unei suprafeţe de beton corespunzătoare.
372 La adoptarea materialului din care se va confecţiona cofrajul şi tipul de cofraj ce se va utiliza, se va ţine
seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora şi de tehnologia de punere în operă a
betonului.
373 Cofrajele şi susţinerile lor vor îndeplini următoarele condiţii:
(a) să asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect;
(rrr) să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie;
(sss) să fie alcătuite din elemente care să permită un număr mare de refolosiri;
(ttt) să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.
75
5.70.2 Ungerea cofrajelor

374 Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung pe feţele ce vin în contact cu betonul,
înainte de fiecare folosire cu agenţii de decofrare. Aceştia trebuie să nu păteze betonul, să nu deterioreze
cofrajul, să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a
lucrărilor.
5.70.3 Depozitarea
375 Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor (umezire,
murdărire, putrezire, ruginire etc.). Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea
altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
5.70.4 Condiţii de montaj

376 La montarea cofrajelor se va acorda o atenţie deosebită sprijinirilor şi legării cofrajului. Este interzisă
legarea cofrajului de barele de armătură.
377 Se vor utiliza tiranţi, bare metalice sau buloane corespunzătoare.
378 Legăturile cofrajelor nu vor lăsa găuri sau spaţii neregulate care să necesite reparaţii ale suprafeţei
betonului şi nu vor conduce la degradarea acestuia.
379 Se recomandă ca după îndepărtarea cofrajului să nu rămână nici un element metalic înglobat în beton la
o distanţă mai mică de 5 cm de la faţa betonului.
380 Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate încât să nu permită deplasări sau deformări ale cofrajului în
timpul turnării betonului.
381 La cofrajele stâlpilor si pereţilor se vor prevedea la partea inferioară ferestre speciale pentru curăţire
înainte de betonare; la intervale de maxim 2 m pe înălţime se vor prevedea ferestre pentru turnarea
betonului, dacă betonul nu se toarnă cu pompa sau bene cu furtun.
382 Cofrajele din placaj sau alte produse din lemn, trebuie să asigure obţinerea unor suprafeţe rugoase
(pentru aderenţa cu betonul) şi să aibă găuri pentru trecerea mustăţilor de legătură. Se va urmări
etanşeitatea şi rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi
să asigure preluarea încărcărilor ce apar.
5.70.5 Toleranţe
383 Panourile de cofraj şi piesele de susţinere sau asamblare trebuie să fie confecţionate cu ajutorul
şabloanelor şi dispozitivelor care să asigure exactitatea dimensiunilor, formelor şi poziţiilor pieselor.
384 Abaterile şi toleranţele cofrajului vor fi:
abateri limită la la lungimi  4 mm

dimensiunile panourilor
la lăţimi  3 mm
abateri limită pentru cofraje lumina la plăci, pereţi sau 10 mm
gata confecţionate grinzi
grosimea la pereţi şi plăci  2 mm
toleranţa la înclinare faţă pe 1 m. liniar  2 mm
de orizontală a muchiilor şi
suprafeţelor cofrajelor gata pe toată suprafaţa  10 mm
confecţionate
5.70.6 Planuri şi calcule

385 Antreprenorul va înainta spre aprobare Supervizorului planurile şi calculele ce vor indica detaliile
cofrajului pe care intenţionează să il utilizeze.
386 Planurile vor indica materialele propuse şi detaliile de construcţie, ca de ex. mărimea pieselor, spaţierea
şi poziţionarea zidăriei, traverselor, piroanelor şi împănărilor.
387 Cofrajul nu va fi construit până când planurile şi calculele (dacă este cazul) nu vor fi aprobate de către
Supervizor.
76
388 O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea şi

performanta cofrajului.
389 Orice schimbări sau modificări ale cofrajului solicitate de către Supervizor vor fi executate fără costuri
suplimentare pentru Autoritatea Contractantă.
390 Cofrajul va avea un proiect şi o construcţie adecvate pentru suportarea unor sarcini fără a se curba,
distorsiona sau deplasa excesiv.
391 Cofrajul va fi astfel construit încât să prevină pierderile de apă sau de pasta din ciment. Se va acorda o
atenţie specială cofrajului atunci când se utilizează vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea
betonului.
5.70.7 Materiale pentru cofraj

392 Cofrajul poate fi realizat din lemn de foarte buna calitate, fără noduri, crăpături sau suprafeţe deformate.
Lemnul pentru cofraj nu va avea o grosime mai mică de 30 mm, fetele lambriului în contact cu betonul şi
marginile lambriului vor fi plane şi netede, iar îmbinările vor fi cu lamba şi uluc.
393 Alternativ, cu aprobarea Supervizorului, cofrajul poate fi realizat fie din
(a) metal cu îmbinări aliniate cu acurateţe şi ajustate prin strângere
(uuu) lambriu sau placa dura de 5 mm grosime sprijinita de lemn ajustat prin strângere de 17.5 mm
grosime
(vvv) lambriu cu o grosime de cel puţin 17.5 mm.
394 Lambriul sau placa dura vor fi rezistente la deteriorarea prin udare şi vor fi fixate şi îmbinate astfel încât
să ofere betonului un finisaj perfect neted şi egalizat.
395 Pentru formele de beton texturat vă rugăm să vă referiţi la clauza “Finisarea suprafeţelor de beton”.
5.70.8 Construcţia cofrajelor

396 Cofrajele vor fi suficient de rigide şi etanşe pentru a împiedica pierderea de lapte de ciment din beton şi
pentru a menţine poziţia, formei şi dimensiunilor corecte ale lucrărilor terminate. Vor fi de asemenea
construite astfel încât să se poată înlătura de pe betonul turnat fără deteriorări.
397 Cofrajele vor fi capabile să producă o calitate ridicată a suprafeţei, aşa cum este descris în contract.
398 Acolo unde găurile sunt necesare pentru a monta armături, dispozitive de fixare sau alte elemente
încastrate, vor fi luate măsuri de precauţie pentru împiedicarea pierderii cimentului de legătură din mortar.
399 Cofrajele vor permite accesul la pregătirea suprafeţelor rosturilor, înainte ca betonul să se fi întărit.
400 Metoda Antreprenorului de realizare a cofrajelor va permite sprijinirilor pentru cofraje să rămână pe loc in
perioada descrisă.
401 Legături metalice sau ancore în cadrul cofrajelor vor fi construite sau manşonate pentru a permite
îndepărtarea lor completă până la o adâncime de cel puţin a stratului de acoperire de la faţă, fără
deteriorări ale betonului. Toate garniturile pentru legăturile metalice vor fi astfel construite încât, după
înlăturare, cavităţile lăsate să fie cât mai mici posibile. Cavităţile datorate fie îndepărtării parţiale sau
complete a legăturilor vor fi înăsprite şi umplute cu un material aprobat de către Supervizor.
402 Panourile cofrajului vor avea margini drepte pentru o aliniere precisă şi vor fi fixate fie cu rosturi verticale,
fie orizontale. Acolo unde sunt necesare teşituri, racordurile vor fi tăiate pentru a furniza o linie dreaptă.
Rosturile nu vor permite scurgerile de lapte de ciment, nici praguri sau muchii în suprafeţele expuse. Se
va lăsa o toleranţă pentru deformarea cofrajului în timpul turnării betonului.
403 Cofrajele fasonate vor fi făcute din panouri din oţel, GRP, placaj sau alte materiale potrivite pentru
obţinerea unui aspect final corespunzător. Panourile individuale vor fi aranjate într-un şablon uniform.
404 Cofrajele fasonate vor fi compuse din scânduri tăiate cu ferăstrăul, foi de metal sau orice alt material
adecvat care împiedică pierderea inutilă de lapte de ciment atunci când betonul este vibrat şi va asigura o
suprafaţă a betonului potrivită pentru aplicarea oricărui strat protector specificat.
405 Dacă nu se indică altfel în desene, toate muchiile expuse vor fi şanfrenate 25 mm x 25 mm.
406 Antreprenorul va lua toate măsurile în selectarea şi utilizarea cofrajelor şi în înlăturarea cofrajelor si
tratarea ulterioară a betonului pentru a împiedica variaţii rapide ale temperaturii în beton.
77
5.70.9 Curăţarea şi tratarea cofrajelor

407 Interioarele tuturor cofrajelor vor fi curăţate riguros înainte ca orice beton să fie turnat. Feţele cofrajelor
aflate în contact cu betonul vor fi curate şi tratate cu un agent de decofrare potrivit, acolo unde este cazul.
408 Se va da înştiinţare cu cel puţin 4 ore înainte pentru inspectarea şi aprobarea cofrajelor şi armăturilor.
409 Acolo unde o suprafaţă a betonului este expusă permanent, se va folosi un singur agent de decofrare pe
întreaga suprafaţă. Agenţii de decofrare vor fi aplicaţi uniform şi se va evita contactul cu ranforsările şi
alte elemente înglobate. Acolo unde suprafaţa betonului urmează a primi o finisare, se va avea grijă să se
asigure compatibilitatea agentului de decofrare cu finisarea.
5.70.10 Dezasamblarea cofrajului

410 Cofrajul va fi îndepărtat fără lovituri sau deranjare a betonului. Dacă este posibil îngheţul, cofrajul nu va fi
îndepărtat până când betonul monolit nu are o rezistenţă de 5 N/mm2.
411 Cofrajul pe suprafeţe verticale sau cofrajul în pantă ce nu susţine betonul împotriva deflecţiei nu va fi
îndepărtat până când duritatea betonului nu va fi suficientă pentru a combate forţa vântului asupra
betonului, cu probabilitate mare de a apărea la momentul când cofrajul este îndepărtat; şi
(a) Rezistenţa betonului monolit (confirmată de încercările cuburilor tratate în condiţii reprezentative
ca şi cuburi la marginea cofrajului sau cuburi tratate la temperaturi potrivite) să fi atins 5 N/mm2
sau
(www) pentru betonul ce conţine numai ciment Portland, în absenţa rezultatelor testului cubic, o
perioadă minimă trebuie să fi trecut de la turnarea betonului, echivalent cu 8 ore la 20º C pentru
cofrajele din placaj neaglomerat, sau 6 ore la 20º C pentru cofrajele impermeabile.
Perioadele la alte temperaturi pot fi calculate folosind specificaţiile din NE 012-2/2010
Cofrajul ce susţine betonul contra deformării nu va fi îndepărtat până când:
Rezistenţa betonului (confirmată de testul cuburilor tratate în condiţii reprezentative) nu atinge 10N/mm2,
sau de două ori tensiunea la care va fi supus apoi betonul, care e mai mare, sau pentru betonul ce
conţine numai ciment Portland, în absenţa rezultatelor testului cubului sau a oricărei proceduri formale
aprobată în scris de Supervizor, vor fi folosite perioadele dinaintea demontării calculate prin formula
relevantă oferită, din tabelul următor:
Tip cofrajului Perioadă calculată pentru temperatura mediului

ambient (t) între 0º C şi 25º C folosind formulele
de mai jos
Forme scafă pentru plăci şi grinzi 100 zile
(t + 100)
Sprijiniri pentru plăci şi grinzi 250 zile
(t + 10)
412 Antreprenorul va oferi înştiinţare adecvată Supervizorului asupra intenţiei sale de a demonta cofrajul.
413 După înlăturare, lucrările de reparare nu vor fi efectuate până când betonul nu a fost inspectat şi aprobat.
414 Înainte de demontarea cofrajului, sau de aplicarea încărcăturilor betonului, Antreprenorul va asigura că
betonul este capabil să reziste eforturilor provocate.
415 Momentul demontării cofrajului poate fi evaluat printr-una din metodele alternative de mai jos, dacă sunt
aprobate de Supervizor:
(a) măsurători de maturitate;
(xxx) teste de pătrundere;
(yyy) testele de extragere;
(zzz) testele de dezmembrare.
5.70.11 Cofrajele în pantă

416 Cofrajul de deasupra va fi furnizat pentru pante de 30º sau mai mult de la orizontal.
78
6 ARMĂTURI DIN OȚEL

6.1 Tipuri, calitate şi depozitare
417 Armatura de oţel pentru beton va fi formată din bare de oţel sau plase sudate din bare de oţel beton, cu
excepţia cazului în care se indica altceva.
418 Barele de oţel beton vor fi reprezentate de bare profilate sau/si netede, după cum se stipulează în
prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
419 Armatura din ţesătura din fire de oţel (plase sudate) se va conforma la prevederile standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
420 Toate plasele sudate din bare de otel beton vor fi livrate ca foi plate. Antreprenorul va pregăti specimene
de testare din armatura de oţel care va fi utilizata în Lucrări.
421 Specimenele de testare vor fi prelevate în prezenta Supervizorului şi vor avea o mărime suficienta pentru
efectuarea testelor, aşa cum se descrie în cele ce urmează.
422 Acestea vor fi testate în laboratoare agreate şi vor fi înaintate Supervizorului copii legalizate ale
rezultatelor testelor.
423 Specimenele vor fi testate cu privire la proprietătile de îndoire şi tensionare, iar plasele sudate din bare de
otel beton şi cu privire la rezistenta la forfecare a sudurii.
424 Metodele şi cerinţele pentru testare vor fi realizate conform prevederilor standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare.
425 Nici o armatura de otel nu va fi utilizata la lucrari pana ce Supervizorul nu a aprobat rezultatele testelor.
426 Dacă se dispune de către Supervizor, procedurile de testare vor fi repetate pe cheltuiala Antreprenorului
pentru fiecare noua livrare de armatura de pe parcursul executării Lucrărilor.
427 Depozitarea armăturii se va face pe postamente sau suporturi deasupra solului. Tipurile şi dimensiunile
diferite vor fi păstrate separat.
6.2 Grafice de îndoire şi tăiere

428 Antreprenorul va pregăti pentru uz propriu grafice de îndoire a barelor si grafice de taiere pentru fiecare
structură individuală, din informaţiile oferite în planuri şi Specificaţii, şi va avea responsabilitatea să se
asigure ca sunt furnizate informaţiile corecte atunci când se comanda armătura. Copiile după aceste
grafice, liste sau comenzi vor fi înaintate Supervizorului spre aprobare.
Suporturile pentru barele de oţel vor fi incluse în graficele de îndoire.
429 Aprobarea graficelor de îndoire şi taiere, listele şi comenzile nu il va elibera pe Antreprenor de
responsabilitatea sa de a executa fixarea armăturii conform planurilor şi/sau cerinţelor stipulate în
prevederile standardelor şi normelor naţionale aplicabile.
6.3 Protecţie şi curăţare

430 Armătura va fi protejată permanent împotriva deteriorării şi la momentul amplasării în structura va fi
curăţată de noroi, zgura, rugina, vopsea, ulei sau orice altă substanţă străină.
431 Armătura de oţel va fi curăţată cu atenţie de betonul întărit sau parţial întărit, uleiul sau vopseaua de
cofraj care s-au depus în timpul construirii Lucrărilor adiacente.
6.4 Tăierea şi îndoirea armăturii

432 Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate
cu proiectul.
433 Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele impurităţi de pe suprafaţa
barelor se vor îndepărta.
434 Pentru a se evita corodarea oţelului, se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile
de la fasonare.
435 La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea menţineri poziţiei prevăzute în proiect prin:
(a) montarea distanţierilor;
79
(aaaa) crearea spaţiilor necesare pătrunderii libere a betonului sau a furtunurilor prin care se descarcă
betonul;
(bbbb) crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare;
6.4.1 Fasonarea
436 Înainte de fasonarea armăturilor, barele trebuie să fie curate şi rectilinii; în acest scop se va îndepărta
pământul, urmele de ulei, vopseaua sau alte impurităţi.
437 Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea eventualelor carcase sau plase de armătură, se va realiza
în strictă conformitate cu prevederile proiectului.
438 Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât să se evite confundarea lor
şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
439 Îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şoc.
440 La maşinile de îndoit cu două viteze nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la viteză mare a
maşinii. Se va aduce la cunoştinţă Supervizorului dacă, la îndoire, barele au tendinţa de a se fisura sau
rupe.
441 Raza interioară de îndoire este de minim 1,25 diametre in cazul armaturilor netede si de 2 diametre in
cazul armaturilor cu profil periodic. Porţiunea dreaptă de la capăt după îndoire este de 3 diametre la
armaturile netede si 7 diametre la cele cu profil periodic.
6.4.2 Toleranţă
442 La fasonarea şi montarea armăturilor se vor respecta următoarele toleranţe:
La lungimea tăiată faţă de lungimea de proiect (dacă lungimea barelor este  25 mm

mai mare de 10 m)
La lungimea de petrecere a barelor la înnădirea prin suprapunere (faţă de  3 diametre
prevederile proiectului sau prescripţiilor)
La poziţia înnădirilor (faţă de proiect) 50 mm
Distanţa dintre axele barelor  5 mm
La grosimea stratului de acoperire  3 mm
443 Tăierea şi îndoirea armăturii va fi în conformitate cu ISO 4066 iar operatiile vor fi efectuate fără aplicarea
căldurii şi la o temperatură nu mai mică de 5º C. Îndoiturile vor avea o curbură constantă substanţială.
444 Armătura nu va fi îndreptată sau reînnoită fără acordul Supervizorului. Dacă permisiunea este acordată
pentru îndoirea armăturii, se va avea grijă să nu se avarieze betonul şi pentru a asigura că raza nu este
mai mică decât minimul specificat în ISO 4066.
445 La alegerea Supervizorului, un număr de bare de ranforsare poate fi necesar pentru a fi testate
independent la un laborator aprobat de către Supervizor, iar certificatele de testare obţinute vor indica
următoarele: compoziţia chimică, rezistenţa la întindere, valorile testelor de alungire şi îndoire. In acest
scop, Antreprenorului i se poate cere să furnizeze o bară suplimentară de fiecare diametru pentru 3
coduri de fasonare diferite.
6.4.3 Fixarea armăturilor

446 Armăturile vor fi montate la poziţia prevăzută în proiect prin detaliile de armare; menţinerea la poziţie
trebuie să fie asigurată în tot timpul turnării betonului.
447 Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevăzut se vor utiliza distanţieri confecţionaţi din mase
plastice sau prisme de mortar prevăzute cu câte o sârmă pentru a fi legate de armături; se interzice
folosirea cupoanelor din oţel-beton. La montare se vor prevedea:
(a) cel puţin 3 distanţieri/mp de placă sau perete;
(cccc) cel puţin un distanţier la fiecare ml de grindă.
448 Dacă nu se specifică altfel prin proiect, legarea armăturilor se va face cu două fire de sârmă neagră de
1,5 mm diametru (STAS 889-89) în modul următor:
80
(a) reţelele de armături din pereţi şi plăci vor fi legate în mod obligatoriu la toate încrucişările, dacă
latura reţelei este mai mare de 30 cm; în caz contrar vor fi legate în mod obligatoriu două rânduri
de încrucişări marginale pe tot conturul, iar restul încrucişărilor din 2 în 2 în ambele sensuri (şah).
449 Armătura trebuie să fie susţinută ferm pe poziţie şi asigurată împotriva deplasării.
450 Conexiunile non-structurale pentru poziţionarea armăturilor vor fi făcute cu sârmă de legat sau alte
dispozitive de fixare. Vor fi luate măsuri pentru a asigura că capetele legăturilor sau clamelor nu
depăşesc limita acoperirii cu beton.
451 Armătura va fi ţinută în poziţie pe durata turnării betonului prin folosirea pieselor de distanţare,
distanţierelor sau altor metode aprobate de Supervizor. Numai distanţierii aprobaţi pot fi folosiţi în lucrările
permanente. Înainte ca distanţierii să fie aprobaţi pentru folosire în lucrări, trebuie demonstrată
capacitatea lor de a menţine ranforsarea în siguranţă în poziţie pe durata betonării fără a afecta turnarea
betonului, compactarea sau durabilitatea acestuia.
452 Legăturile vor fi strânse astfel încât barele să fie proptite, iar partea interioară a părţilor lor curbate să fie
în contact cu barele ce sunt conectate.
453 Betonul turnat parţial ce aderă la barele expuse în timpul operaţiilor de betonare va fi îndepărtat
6.4.4 Stratul de acoperire din beton

454 Stratul de acoperire cu beton se consideră de la faţa interioară a cofrajului la faţa exterioară a armăturii.
455 Stratul de acoperire cu beton, dacă prin proiectul elementului nu se specifică altfel va fi conform SR EN
1992-1-1 pct.4.4.1.
6.4.5 Tăierea plaselor sudate

456 Plasele de armătura vor fi tăiate in unghi drept.
457 Tăierea plaselor se va realiza în aşa fel încât să se limiteze pierderea de material.
458 Nu va fi permisă utilizarea la lucrările Permanente a părţilor tăiate rămase.
6.4.6 Înnădirea prin suprapunere a barelor şi a plaselor

459 Barele şi plasele suprapuse sunt permise atunci când sunt necesare şi se aprobă de către Supervizor.
460 Nu se va efectua sudarea armaturii decât cu autorizarea Supervizorului. În cazul când se aprobă de către
Supervizor, sudarea şi testarea armaturii se vor conforma cerinţelor stipulate în prevederile standardelor
şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
461 Cu excepţia situaţiei când se specifică contrar, lungimea de suprapunere a barelor se va conforma
standardului, iar suprapunerile vor fi poziţionate în zigzag.
462 Suprapunerile la secţiunile adiacente din plase sudate din bare de otel beton vor fi realizate în general
după cum urmează:
Una lângă alta prin plasarea celor două fire din margine (firele longitudinale din marginile plaselor), una
de-a lungul şi suprapusă celeilalte şi securizarea celor două piese împreună cu legături de sârmă
amplasate la intervale de 900 mm.
463 Înnădirea barelor se va face prin petrecere în conformitate cu prevederile proiectului sau prin sudură
acolo unde este prevăzut.
6.4.7 Fixarea armăturii

464 Armătura de oţel va fi amplasată şi fixată cu acurateţe pe poziţie şi ţinută în acea poziţie pe timpul plasării
betonului.
465 Poziţionarea corectă va fi obţinută prin utilizarea suporturilor barelor de oţel, blocuri, legături, ancoraje şi
alte asemenea suporturi aprobate.
466 Distanţierii vor fi realizati din blocuri de beton prefabricat dens, cu dimensiunile şi formele aprobate sau
sau plastic.
467 Distanţierii vor fi dotaţi cu o cavitate semi-circulară şi sârme de legat duble curbate. Etanşeitatea acestor
blocuri va fi cel puţin similară cu cea a betonului în care sunt turnate.
468 Nu se va permite utilizarea materialului de concasare, a bucătilor de piatra spartă, cărămizilor sau altor
materiale.
81
469 Oţelul va fi îndoit şi legat în poziţia corectă cu sârme de oţel. În plus fată de orice cerinţă, oţelul de
armătură va fi fixat astfel încât să suporte propria greutate şi alte sarcini care pot fi postate pe timpul
construcţiei fără a se deplasa, a devia sau a suferi vreo mişcare. În elementele de beton cu două straturi
de armătură, straturile paralele de bare de oţel vor fi sprijinite pe poziţie cu ajutorul unor saboţi de oţel.
470 Distanţierii vor fi plasati pentru a susţine straturile de armătura ale betonului de fundaţie sau cofrajului.
Acoperirea de beton de până la cea mai apropiata armătură, excluzând zugrăveala şi alte finisaje
decorative şi betonul de sub fundaţie se vor conforma standardelor respective.
471 Distanţa între oricare două bare paralele, cu excepţia celor de la suprapuneri, va fi cu cel puţin 5 mm mai
mare decât mărimea nominală a agregatului.
472 Toată armătura care este probabil să fie expusa la condiţiile meteorologice pe o perioadă îndelungata
înainte de a se începe betonarea, va fi acoperita cu polietilenă, bandă oarbă, sau alte materiale
satisfăcătoare pentru Supervizor cu scopul de a se preveni ruginirea excesivă sau pătarea betonului
înconjurător. În situaţia în care, în ciuda acestor măsuri de precauţie, apar pete de rugină pe suprafeţele
vizibile în permanentă, acestea vor fi îndepărtate imediat intr-un mod satisfăcător pentru Supervizor.
6.4.8 Oţeluri pentru armături

473 Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund OB 37 şi
PC 52, STNB care trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din specificaţia tehnică în vigoare privind
produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă ST 009/2005.
474 Livrarea, depozitarea şi controlul calităţi armăturilor se va realiza cu respectarea prevederilor normativului
NE 012/2-2010.
475 Livrarea oţelului-beton şi a plaselor sudate se va face conform prevederilor în vigoare şi trebuie să fie
însoţită de certificatul de calitate emis de producător. Dacă livrarea se face de către o bază de
aprovizionare, aceasta este obligată să transmită copii ale certificatelor de calitate corespunzătoare
loturilor pe care le livrează.
476 Barele de oţel-beton şi plasele de armătură trebuie depozitate separat, pe tipuri şi diametre, urmărindu-
se:
(a) evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;
(k) evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
(l) asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
6.4.9 Controlul calităţii

477 Pentru cantitate şi diametru aprovizionat, operaţia de verificare va consta în:
(a) constatarea existenţei certificatului de calitate;
(dddd) verificarea dimensiunilor secţiunii;
(eeee) examinarea aspectului;
(ffff) verificarea prin îndoire la rece.
478 La cererea Supervizorului sau când există dubii asupra calităţii oţelurilor, Antreprenorul va proceda la
verificarea caracteristicilor mecanice prin încercare la tracţiune, conform STAS 6605-78.
6.5 Sudarea armăturii

479 Armătura nu va fi sudată pe şantier exceptând acolo unde este descris sau unde este permis în
documentaţia contractului. Toate procedurile de sudură vor fi supuse aprobării de către Supervizor în
scris.
6.6 Aprobarea înainte de betonare

480 Armătura, după fixarea pe poziţie, va fi inspectata şi aprobata de către Supervizor înainte ca betonul să
fie turnat. Betonul turnat cu nerespectarea acestei cerinţe va fi îndepărtat împreună cu armătura şi
înlocuit de către Antreprenor pe cheltuiala sa, dacă se dispune în acest sens de către Supervizor.
82
7 LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE

481 Materialele ce se folosesc trebuie sa aibă compoziţia chimica si caracteristicile mecanice
corespunzătoare pentru mărcile si clasele de calitate prevăzute in proiectul de execuţie întocmit in baza
prevederilor din standardele de produse, precum si a altor prescripţii legale in vigoare.
482 Alte condiţii necuprinse in standarde, apreciate de proiectant ca necesare, pot fi introduse in proiect si
nota de comanda, de acord cu uzina furnizoare. Aceste condiţii suplimentare vor fi garantate de uzina
furnizoare.
483 Mărcile si clasele de calitate ale otelurilor, precum si caracteristicile mecanice ale şuruburilor, piuliţelor si
şaibelor nu pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al proiectantului.
7.1 Aspect (defecte de suprafaţă) şi defecte interioare

484 Laminatele utilizate la elementele de construcţii din otel trebuie sa corespunda condiţiilor tehnice cu
privire la neregularităţi de execuţie (defecte de suprafaţa si defecte interioare), stabilite prin prezentele
prescripţii.
485 Se admit defecte de suprafaţa a căror adâncime nu depăşeşte 1/2 din abaterea limita la grosime
prescrisa in standardul de produs respectiv. Defectele cuprinse intre 1/2 si valoarea întreaga a abaterii
limita se vor înlătura prin polizare, care se recomanda a fi executata in direcţia eforturilor si a cărei panta
fata de suprafaţa piesei nu va depăşi 1:10.
486 În ambele cazuri, grosimea minima efectiva trebuie sa fie cel puţin egala cu grosimea admisa.
487 Se interzice utilizarea pieselor din laminate cu suprapuneri care nu se înlătura complet la uzinare.
488 Laminatele care prezintă defecte de suprafaţa cu adâncimi mai mari decât abaterea limita din standardul
de produs, sau incluziuni ne-metalice respectiv sulfuri cu lungimi mai mari de 5 mm si latimi sau grosimi
mai mari de 1 mm, pot fi utilizate numai cu acordul scris prealabil al proiectantului si cu eventualele
masuri de remediere prescrise de acesta.
7.2 Abateri limită de la formă şi dimensiuni

489 Abateri limita la îndreptarea la rece sau la cald se exprima prin săgeata a cărei valoare nu trebuie sa fie
mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, dar fără a depăşi 10 mm.
490 La îndreptarea tablelor, abaterea limita dintre acestea si o rigla de otel cu lungimea de 1 m aşezată in
orice direcţie si in orice loc pe suprafaţa lor, este de maximum 1,5 mm.
491 La piesele îndoite, abaterea limita se exprima prin mărirea rostului dintre acestea si un şablon a cărui
lungime măsurata pe arc este egala cu lungimea zonei de îndoire, dar fără a depăşi 1,5 m. Mărimea
rostului nu va depăşi 1/500 din lungimea arcului zonei de îndoire, dar maximum 3 mm.
7.3 Abateri limită la trasare

492 Trasarea pieselor se executa cu o precizie de ± 1 mm exceptând pe cele pentru care proiectul prescrie o
precizie mai mare.
(a) Abaterile limita admise la forma si dimensiunile elementare sunt conform tabelului 1 - STAS 767/0-
88;
(gggg) Abateri limita admise la montajul elementelor construcţiilor din otel;
(hhhh) Abaterile limita la rezemarea elementelor din otel sunt conform tabelului 2 STAS 767/0-88;
(iiii) Abaterile limita admise la construcţiile din otel după executarea lucrărilor de montaj sunt conform
tabelului 3, STAS 767/0-88;
(jjjj) Îndoirea pieselor se poate face la rece, daca raza este mai mare sau cel puţin egala cu jumătatea
valorii limite admise in cazul îndreptării la rece.
7.4 Trasare
493 Indiferent daca se executa trasarea sau daca tăierea se face direct, la stabilirea cotelor de debitare a
materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sunt finale, care trebuie realizate după
încheierea întregului proces tehnologic de uzinare.
494 Orientarea pieselor fata de direcţia de laminare poate fi oarecare, cu excepţia cazurilor când se face
menţiuni speciale in desenele de execuţie.
83
7.5 Tăiere
495 In cazul tăierii termice, marginile care urmează sa rămână libere, precum si cele care nu se vor topi
complet (pe întreaga grosime) prin sudare, trebuie sa se încadreze in clasa de calitate II, conform STAS
10546-76. Marginile care se vor topi prin sudare, precum si toate marginile pieselor care au rol de fururi,
trebuie sa se încadreze in clasa de calitate III.
496 Piesele vor fi curăţate si uscate in zona de efectuare a tăierii.
497 După tăierea termica, marginile tăierii precum si suprafeţele adiacente pe o lăţime de cel puţin 20 mm, se
vor curata de zgura, prelingeri de metal, de bavuri si de stropi.
498 Piesele care prezintă după tăierea termica neregularitatea locale mai mari decât cele prescrise pentru
clasa de calitate respectiva a tăieturii, pot fi utilizate numai daca aceste neregularităţi nu depăşesc dublul
valorii prescrise si cu condiţia remedierii lor. Remedierea tăieturii, nu se efectueaza prin încărcare cu
sudura. Aceasta din urma se admite numai cu condiţia respectării tehnologiei de sudare pentru remedieri
prescrise in documentaţia tehnica de execuţie, iar in cazul marginilor libere ale elementelor din categoria
de execuţie A este necesar si acordul scris prealabil al proiectantului.
499 Prelucrarea mecanica ulterioara a marginilor tăiate termic este obligatorie numai daca se prescrie in
proiect. In acest caz, se va îndepărta un strat de minimum 2 mm adâncime. Suprafaţa rămasa nu va
prezenta neregularităţi sau fisuri.
500 In cazul tăierii cu foarfeca sau prin stanţare, marginile care urmează sa fie libere sau care nu vor fi
complet topite prin sudare, se prelucrează prin polizare sau rabotare. In cazul pieselor din grupa de
execuţie A, prelucrarea se extinde in mod obligatoriu pana la o adâncime de cel puţin 2 mm la piese cu
grosimi pana la 14 mm inclusiv, respectiv cel puţin 3 mm la piese mai groase.
501 Marginile care urmează sa fie topite complet prin sudare, precum si marginile pieselor care au rol de
fururi nu se prelucrează, daca aceasta nu se prescrie in proiect.
502 La marginile libere ale pieselor tăiate cu fierăstrăul, se vor îndepărta bavurile prin polizare.
503 Tăierea pieselor cu unghiuri intrande se va face după executarea prin aşchiere a unei găuri cu diametrul
egal cu dublul razei de racordare prescrise in proiect, la care se racordează tangent laturile tăiate.
Observatie:
(a) Se poate renunţa la aceasta găurire daca tăierea se executa termic, la maşini automate;
(kkkk) Daca in proiect nu se specifica raza de racordare, aceasta se va realiza de minimum 25 m.
7.6 Protecţia anticorozivă

504 Pregătirea suprafeţelor se va face in conformitate cu STAS 10166 /1-77, iar straturile de protecţie, vor
respecta prevederile proiectului si ale STAS 10702/1-83, SR EN ISO 12944-1:2002.
505 Se va urmări si consemna in procese verbale de lucrări ascunse aplicarea protecţiei anticorosive pe
suprafeţele interioare ale elementelor care urmează sa fie închise, daca in proiect se prevede protejarea
acestora.
506 În uzina se va aplica obligatoriu cel puţin un strat de grund pe toate suprafeţele care urmează sa fie
protejate prin vopsire.
507 Prin înţelegere intre uzina si întreprinderea de montaj, in uzina se pot executa si unul sau mai multe
straturi de protecţie prevăzute a fi aplicate la montaj.
7.7 Montajul construcţiilor din otel

508 Montajul construcţiilor din otel se face pe baza documentaţiei tehnice elaborate de întreprinderea de
montaj cu respectarea indicaţiilor prevăzute in proiect.
509 Înainte de începerea montajului, se vor face verificările prescrise in STAS 767/0. De asemenea se va
verifica daca exista nepotriviri intre elementele care urmează sa fie asamblate, sunt necesare remedieri,
acestea se vor executa in condiţiile menţionate in prezentul standard.
510 În cazul când unele operaţii trebuie sa aibă loc la temperaturi scăzute, se vor respecta toate prevederile
prescripţiilor legale in vigoare privind executarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros.
511 La montaj se interzic lărgirea găurilor cu dornul, prin lipire sau cu flacăra (aceasta din urma fiind permisa
numai pentru găurile de trecere destinate şuruburilor de ancoraj si numai cu acordul scris prealabil al
Supervizorului).
84
512 Îndepărtarea pieselor auxiliare sudate (urechi, cârlige etc.) nu se va face prin lovire, ci prin taiere cu
flacăra oxiacetilenica la o distanta suficient de mare de suprafaţa elementului de construcţie pentru a nu
se produce încrestări. Părţile din piese si cusăturile care rămân se vor înlătura apoi complet prin polizare,
evitându-se o încălzire prea mare. După aceasta se refac straturile de protecţie anticorosiva, daca exista
si au fost deteriorate.
7.8 Reguli si metode de verificare a calităţii

513 Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate a elementelor construcţiilor din otel consta in:
(a) verificarea îmbinărilor care se executa la montaj;
(llll) verificarea condiţiilor privind comportarea unor elemente sau a construcţiei din otel sub încărcări.
514 Verificarea pieselor si a elementelor de construcţii din otel din punct de vedere a aspectului si al
respectării abaterilor admise la dimensiunile geometrice, se efectuează bucata cu bucata. Proporţiile
verificărilor referitoare la calitatea materialelor si a îmbinărilor sunt cele stabilite de prescripţiile tehnice
legale in vigoare. In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea justificări scrise a acestor prestaţii
suplimentare.
515 Verificarea calităţii materialelor utilizate la uzinare si montajul construcţiilor din otel (oteluri, organe de
asamblare, materiale de adaos pentru sudura, materiale folosite pentru protecţia anticorosivă etc.) se
face pe baza de produs sau in lipsa totala sau parţiala a acestor certificate, prin încercări in laborator
autorizate, in concordanta cu standardele menţionate.
516 Verificarea respectării tehnologiei de execuţie se face separat pentru fiecare faza intermediara
(îndreptare, îndoire, taiere, găurire, etc.) pe baza încercărilor si a măsurătorilor prevăzute in documentaţia
tehnica de execuţie si in prescripţiile legale in vigoare.
517 Trecerea de la o faza la alta este permisa numai după verificarea realizării in faza precedenta a condiţiilor
de calitate prescrise.
518 Verificarea îmbinărilor executate la montaj se face pe baza prescripţiilor tehnice legale in vigoare, precum
si a eventualelor condiţii suplimentare prevăzute in documentaţia tehnica de execuţie.
519 Verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de construcţii din otel se face pentru ca
elementele sa corespunda datelor din specificatiile tehnice si documentaţia tehnica. In uzina, aceasta
verificare se va efectua înainte de aplicarea primului strat de protecţie anticorosivă.
520 Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de construcţii din otel sa corespunda condiţiilor
tehnice de calitate cu privire la neregularităţile de execuţie (denivelări locale, rosturi de îmbinare, fisuri,
etc.) modul de tratament anticorosiv, stabilite pentru fiecare tip de element si îmbinare prin documentaţia
tehnica sau prin alte prescripţii, in funcţie de importanta, modul de finisare si condiţiile de exploatare ale
elementului.
521 Verificarea poziţiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundaţiilor (inclusiv şuruburile de ancoraj sau
golurile pentru şuruburi), sau a zonelor de rezemare pentru elementele construcţiei din otel se face pentru
ca acestea sa corespunda datelor din documentaţia tehnica de execuţie. In cazul când abaterile
depăşesc valorile admise, se vor executa de către Antreprenor prin personal calificat toate remedierile
necesare. Atât verificările, cat si remedierile efectuate vor fi consemnate obligatoriu in procese verbale.
522 Verificarea calităţii construcţiei din otel montate se face conform reglementarilor in vigoare privind
efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
7.9 Depozitare, livrare si transport

523 Depozitarea elementelor de construcţii din otel se face pe tipuri de dimensiuni.
524 La aşezarea elementelor in depozit si la transport se vor respecta prescripţiile legale in vigoare si
eventualele indicaţii din proiectul de execuţie privind:
(a) condiţiile de protecţie contra intemperiilor pentru elemente speciale;
(mmmm) condiţii de rezemare pentru ca sa nu se producă deformaţii remanente in elemente;
(nnnn) asigurarea stabilităţii elementului sau a stivei de elemente.
525 Pentru manipulare, daca se prevede in proiect sau pe baza acordului scris prealabil al Supervizorului, se
pot suda unele piese auxiliare (urechi, cârlige, etc.) sau se pot găuri unele elemente. De asemenea, tot
cu avizul Supervizorului aceste piese auxiliare pot fi înlăturate după montajul elementelor.
85
526 Locurile de agăţare a elementelor in vederea manipulării se stabilesc de către uzina (daca nu sunt
prevăzute in proiect), astfel încât elementele sa nu fie suprasolicitate in timpul manipulării.
527 La manipularea elementelor se vor respecta masurile de protecţie a muncii, prevăzute in normele in
vigoare, precum si eventualele masuri speciale indicate in proiect.
528 Toate materialele necesare pentru îmbinările de montaj (eclise, fururi, materiale de adaos pentru sudura,
organe de asamblare etc.) se vor livra de către uzina, la comanda Antreprenorului.
529 Aceste materiale trebuie ambalate in mod corespunzător si protejate anticorosiv (daca este cazul) si vor fi
însoţite obligatoriu de certificate de calitate.
7.10 Pregătirea materialelor

530 Înainte de debitare, laminatele se verifica bucata cu bucata in ceea ce priveşte aspectul exterior si
dimensiunile. Laminatele cu suprapuneri, stratificări, exfolieri, segregaţii, deformaţii (torsionări sau curburi
in forma de sabie), abateri dimensionale si alte defecte, care nu se încadrează in cele prevăzute in
prescripţiile in vigoare, trebuie eliminate de la debitare.
531 Bavurile si crusta de oxizi de pe muchiile tăiate dintr-o taiere defectuoasa, se vor înlătura cu dalta, cu
polizorul sau vor fi rabotate pe adâncimea defectului.
532 Prelucrarea marginilor pieselor ce urmează a se asambla prin sudare se poate face prin rabotare sau cu
flacăra oxigen la maşini automate sau semiautomate, care sa asigure rectiliniaritatea marginilor si
unghiurilor de teşire prescrise pentru îmbinarea respectiva.
533 Piesele din tabla având prevăzute tăieturi cu unghiuri intrânde, trebuie mai întâi găurite in vârful unghiului,
cu un burghiu cu diametrul de cel puţin 50 mm, pentru a evita ruperea tablei.
534 Marginile si fetele laminate ce urmează sa se îmbine prin sudare vor fi curăţate de oxizi pana la luciu
metalic după cum urmează:
(a) la îmbinările cap la cap, marginile tablelor se vor curata de oxizi si rugina prin polizare cu pietre
abrazive sau cu discuri de sarma, pe ambele fete ale marginilor, pe o latine de 30 - 40 mm;
(oooo) la îmbinările de colt, atât pentru cele in relief cat si pentru cele in adâncime, se va curata prin
polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sarma stratul de oxizi sau rugina, la inimi pe ambele
fete ale marginilor pe o lăţime de 30-40 mm, iar fata tălpii pe care se sudează inima se va curata in
zona de sudare pe o lăţime de 40-60 mm, pe toata lungimea.
(pppp) înainte de începerea sudarii, marginile laminatelor ce urmează a se suda se vor curata de
grăsimi prin spălare cu substanţe dizolvante si se vor usca in cazul când sunt umede.
535 Electrozii si fluxurile de asemenea trebuie sa fie uscate.
536 Prinderea prin sudura trebuie făcuta cu atenţie. Lungimea si desimea prinderilor cu sudura trebuie astfel
alese încât sa păstreze poziţia reciproca a pieselor de legătura intre ele, in cazul transportării elementului
asamblat de la sectorul de asamblare la sectorul de sudare, dar, sa nu îngreuneze nici efectuarea
operaţiei de sudare printr-o grosime exagerata si desimea nejustificata a acestor prinderi.
7.11 Procedee de sudare

537 Procedeele si metodele de sudare se aleg in primul rând pe considerente de calitate si in al doilea rând
pe considerente de economie.
538 În execuţia construcţiilor si elementelor se vor folosi, in limita capacitaţii instalate, sudarea automata si
semiautomata, respectiv procedeele de sudare cele mai economice si productive, care sa asigure
condiţiile de calitate cerute. In vederea aplicării acestora, forma rosturilor îmbinărilor poate fi modificata
de către uzina executanta, cu avizul Supervizorului.
539 Sudarea
540 Sudarea construcţiilor de otel se va executa la o temperatura de peste 0C, si in general in ateliere si
spatii închise. In cazul execuţiei lucrărilor de sudare in aer liber, trebuie luate masuri pentru protejarea
locului de sudare si a sudorului, de vânt, de ploaie si zăpada.
541 Se recomanda ca sudurile executate la temperaturi sub 0C sa se execute cu electrozi cu înveliş bazic
rezistent la fisurare.
542 În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite masuri pentru reducerea deformaţiilor si
prevenirea concentrării tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de
86
executare a cordoanelor de sudura, a trecerilor etc. si indicarea parametrilor optimi si ai regimurilor de

sudare.
543 Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute in desenele de execuţie si cu respectarea
abaterilor limita prevăzute in prescripţiile oficiale in vigoare sau in obiectele de sarcini.
544 La sudarea in mai multe straturi, suprafaţa se va curata cu grija de orice urma de zgura si mai ales
marginile stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor înlătura si repara înaintea aplicării
stratului următor.
545 Se recomanda ca pe cat posibil sudarea sa se facă in poziţie orizontala, evitându-se sudarea in poziţie
verticala si peste cap.
546 Sudarea se va executa fără pori, incluziuni ne-metalice, lipsuri de pătrunderi si lipsuri de topire. Suprafaţa
cusăturilor trebuie sa fie cat mai neteda si uniforma. Se vor evita crestăturile de topire la marginile
sudurilor, iar craterele se vor umple cu metal.
547 La sudarea electrica prin presiune, puterea maşinilor trebuie sa corespunda secţiunii de sudat.
Suprafeţele de contact intre piese sunt intre piese si bacurile de prindere, respectiv electrozi la sudarea
prin puncte, se vor curăţi cu grija.
548 Bavurile rezultate după sudarea cap la cap prin presiune se vor îndepărta la cald sau la rece; se
recomanda forjarea îngroşării rezultate din sudare pana la grosimea materialului nesudat.
549 La sudurile solicitate la sarcini dinamice, se va asigura trecerea lina de la materialul de baza la sudura.
7.12 Remedierea defectelor

550 Crestăturile (adânciturile) ivite in timpul sudării se vor umple cu sudură, iar trecerile de la materialul de
baza la sudura se vor netezi prin polizare in direcţia de solicitare. Se interzice lăsarea unor rizuri
perpendiculare pe direcţia liniilor de forţă.
551 Se admit şlefuiri locale ale crestăturilor si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu depăşeşte 5 %
din grosimea elementelor. Adâncimile mai mari se umplu cu sudura si se netezesc prin polizare îngrijita.
552 Porţiunile defecte se îndepărtează urmând ca sudura sa fie refăcuta.
553 Pentru reducerea tensiunilor introduse prin aceste remedieri se recomanda detensionarea prin metode
adecvate.
554 Se admit maximum doua reparaţii in acelaşi loc.
555 Pentru reducerea deformaţiilor survenite in timpul sudarii se admite îndreptarea cu condiţia ca zona
încălzita sa nu depăşească temperatura critica de transformare a materialului respectiv.
7.13 Controlul execuţiei

556 Controlul execuţiei începe cu recepţionarea materialelor de baza si a celor de adaos.
557 Se va efectua controlul tehnic de calitate după fiecare faza de proiectare, insistându-se la verificarea
după debitare, după prelucrarea la maşini, după asamblare la lăcătuşerie si după sudare cu scopul de a
preveni introducerea in fabricaţie in final condiţii pentru efectuarea unor suduri de calitate.
558 Execuţia operaţiilor prescrise in mod special ca: preîncălzire, detensionare (prin încălzire sau ciocănire),
începerea si terminarea sudarii joantelor la îmbinările in capete pe plăcuţe prelungitoare, scobirea
rădăcinii sudurilor prin craituire arc - aer, sudarea in detaliu, a unor poziţii care sa preceadă asamblarea
elementelor de construcţii etc. se va supraveghea de personal autorizat si competent.
559 Construcţiile si elementele de construcţie executate trebuie sa corespunda cotelor si dimensiunilor date in
proiectul de execuţie si sa se înscrie in abaterile limita date de STAS 767 si, precum si cele date in
specificatiile tehnice.
560 Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului, in care scop se recomanda practicarea
controlului parţial al calităţii sudurilor la construcţiile casetate (cheson), la care controlul integral final nu
mai este posibil datorita formei constructive a construcţiei sau elementului de construcţie.
561 Toate sudurile prezentate la control trebuie sa fie curăţate de zgura si stropi si neacoperite de vopsea. Se
admite acoperirea eventuala a sudurilor cu un strat de protecţie transparent.
87
8 LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII

8.1 Hidroizolaţii la fundaţii (orizontale)
562 La construcţiile fără subsol se vor executa hidroizolaţii orizontale, atât la pereţii exteriori cat si interiori.
563 Hidroizolaţia orizontala sub pereţi se prevede pe toata grosimea peretelui la o înălţime de minim 30 cm
de la cota trotuarului si poate fi alcătuită dintr-un strat de carton bitumat CA 400 lipit intre doua straturi de
bitum IB 70-95°C.
8.2 Hidroizolaţii verticale pe pereţi

564 La construcţiile cu subsol se vor executa hidroizolaţii verticale pe toate suprafeţele care sunt in contact cu
pământul, daca nu sunt impermeabile la apa.
565 Structura hidroizolaţiei este aceeaşi cu a hidroizolaţiei orizontale de la fundaţii. Racordarea la partea
superioara a hidroizolaţiei peretelui cu cea a soclului se face cu un strat de pânză bituminoasa A45 sau
A35, un strat de carton bitumat CA400 lipite cu bitum. Protecţia hidroizolaţiei verticale se face cu zidărie
de ½ cărămida cu mortar M 100 Z.
8.3 Hidroizolaţii speciale

566 Pentru etanşarea diferitelor construcţii subterane împotriva infiltraţiilor, se vor prevedea hidroizolaţii
moderne alcătuite din produse speciale care se aplica pe suprafeţele interioare (radiere si pereţi laterali).
567 Aceste izolaţii conţin substanţe active care provoacă o reacţie catalitica in porii si tuburile capilare ale
betonului. Aceste produse generează formaţiuni cristaline, fibroase in masa betonului, etanșândul la
acţiunea apei din orice direcţie.
568 Prin folosirea acestor substanţe de izolare hidrofugă se conferă betonului o etanşare si impermeabilitate
necesara protecţiei otelului beton cat si a conductelor de instalaţii existente la interior.
8.4 Hidroizolaţii la bazine şi rezervoare

569 Hidroizolaţia contra infiltraţiilor la construcţii subterane si supraterane cu rol de depozitare a apei va fi
prevăzută la partea interioara a structurii de rezistenta.
570 Construcţiile subterane vor fi prevăzute după caz cu hidroizolaţii contra umidităţii terenului sau a apelor
cu presiune.
571 Hidroizolaţia interioara se va stabili in funcţie de grupa de fisurare a construcţiei, de modul de acţiune al
apei depozitate si de presiunea acesteia, astfel:
(a) la construcţii ce depozitează ape stagnate din grupa I si II de fisurare, se va prevedea o tencuiala
impermeabila de 3 cm grosime, aplicata in doua straturi vopsita cu doua sau trei straturi de soluţie
sau emulsie de bitum. Se admite aplicarea aceleiaşi hidroizolaţii si la grupa III de fisurare, daca
este asigurata verificarea anuala si repararea acesteia.
(qqqq) la construcţii ce depozitează ape in mişcare (sub agitaţie) indiferent de gradul de fisurare,
hidroizolaţia va fi alcătuită dintr-o amorsare cu emulsie sau soluţie bitumata (minim 300 g/mp),
straturi de pânza sau ţesătura bitumata in funcţie de presiunea interioara a apei si un strat de
carton bitumat CP400 lipite cu mastic de bitum (minim 1,5 kg/mp) pe care se aplica un strat de
protecţie din tencuiala de ciment armata, minim 3 cm grosime.
572 In cazul rezervoarelor si decantoarelor circulare prevăzute cu armatura de precomprimare, se vor
prevedea la exterior următoarele sisteme de protecţii bituminoase:
(a) contra umidităţii pământului si a apelor fără presiune se aplica o protecţie alcătuită din amorsare
cu soluţie de bitum (minim 30 g/mp) si un strat de mastic de bitum (min 1,5 kg);
(rrrr) contra apelor cu presiune, se va aplica o protecţie alcătuită din amorsare de bitum (minim 300
g/mp) si doua straturi de pânza sau ţesături bitumate tip PA 55, PA 45 acoperita cu un strat din
carton bitumat CA400, lipite fiecare cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum IB 70/90°C.
573 Aceste straturi vor fi protejate pe orizontala cu sapa de mortar de ciment M100 de 4-5 cm grosime.
574 Hidroizolaţiile sau protecţiile suprafeţelor exterioare se vor executa după verificarea probei de etanşeitate
prin umplerea cu apa a recipientului.
88
575 Pe suprafaţa orizontala a betonului de egalizare se va prevedea o hidroizolaţie bituminoasa împotriva

umidităţii pământului.
576 La scafe, muchii verticale si orizontale, se va prevedea un strat suplimentar de pânza sau ţesătura
bitumata de 50 - 100 cm lăţime.
577 La străpungeri, se va prevedea continuitatea hidroizolaţiei pe elementele de străpungere, in funcţie de
diametrele conductelor si de tipul hidroizolaţiilor.
578 Pentru executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţiile subterane, se vor respecta următoarele:
(a) coborârea si menţinerea nivelului pânzei freatice la minimum 30 cm sub cota inferioara a radierului
pe întreaga durata de execuţie;
(ssss) suprafeţele suport trebuie sa fie rigide si cu forme geometrice simple, iar scafele cu muchii
rotunjite cu raza de 5 cm;
(tttt) la scafe si muchii, hidroizolaţia se va întări cu fâşii din pânze sau ţesături bitumate de 50 - 100 cm
lăţime;
(uuuu) la hidroizolarea construcţiilor din spatii închise, se recomanda ca stratul de amorsare sa se
execute cu emulsie de bitum. In cazul execuţiei cu soluţii bituminoase, se vor lua masuri de
ventilare si paza contra incendiilor;
(vvvv) chiturile se aplica numai pe suprafeţe uscate;
(wwww) hidroizolaţia pe verticala la pereţi se va începe de la scafe si se va executa complet pe tot
conturul construcţiei până la înălţimea de maxim 2 m. In cazul înălţimilor mai mari, legătura
straturilor cu cele superioare trebuie sa se execute in trepte cu petreceri de minim 10 cm;
(xxxx) pe timp călduros si pe zonele expuse razelor solare pentru preîntâmpinarea alunecării straturilor
hidroizolatoare, hidroizolaţia se va executa in structura completa pe porţiuni, urmând imediat
execuţia peretelui de protecţie;
(yyyy) protecţia hidroizolaţiei verticale din zidărie de cărămida plina de 6 - 13 cm grosime sau cu
prefabricate din beton tipizate, se va executa cu rosturi verticale de 5 m distanta;
(zzzz) la protecţiile din beton, armatura se va fixa cu distanţieri pentru a nu străpunge hidroizolaţia.
89
9 LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI

9.1 Generalităţi
579 Refacerea lucrărilor existente, afectate temporar de activitățile Antreprenorului pe care acesta le execută
în cadrul contractului, vor fi suportate de acesta, motiv pentru care Antreprenorul va include în oferta sa
prețurile aferente
580 Lucrările vor fi refăcute la nivelul cerinţelor autorităţilor competente, ale proprietarilor particulari sau a
persoanelor care au control asupra lucrărilor de amenajare a malurilor cursului de apă, canalului,
aducţiunii, etc.
581 Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile normativelor şi standardelor în vigoare, a
documentaţiei proiectului, cât şi a normelor de tehnica securităţii muncii.
9.2 Trasarea lucrărilor

582 Trasarea lucrărilor de apărări de maluri se va realiza conform planurilor de situaţie care prevăd
elementele de trasare.
583 Verificarea corespondenţei lucrărilor trasate cu prevederile proiectului se va face conform Normativului
Tehnic Departamental privind condiţiile de recepţie a lucrărilor de amenajare a apelor, elaborat de
I.C.P.G.A. şi se va referi la:
(a) Traseul lucrărilor cu abaterile admisibile:
(i) amplasarea vârfurilor de unghi: ± 30 cm
(ii) raza de curbură: ± 5%
(iii) lungimea aliniamentelor: ± 30 cm
(aaaaa) Dimensiunile albiei regularizate şi cotele de nivelment în secţiune şi longitudinal cu obiectele
admise:
(i) peste nivelul apei: ± 10 cm
(ii) sub nivelul apei: ± 20 cm
(iii) pantele taluzelor neprotejate: ± 10%
(iv) pantele taluzelor protejate: ± 5%
(bbbbb) Dimensiunile lucrărilor de protecţie cu abaterile admisibile:
(i) lăţimea coronamentelor şi bermelor: ± 10 cm
(ii) lăţimea saltelelor de fascine sau a gabioanelor: ± 5 cm
(iii) grosimea pereurilor: ±1 0%
(iv) dimensiunile şi greutatea anrocamentelor (pe bucată) dacă este stipulată în proiect: ± 15%
584 Abaterile limită sunt valabile în cazul în care în proiect nu se indică alte valori.
585 În cazul constatării unor neconcordanţe mai mari decât cele admisibile la trasarea lucrărilor,
Antreprenorul va reface lucrările astfel încât acestea sã fie aduse în toleranţele admisibile şi costul
operaţiilor necesare acestei refaceri va fi suportat integral de către acesta.
9.3 Verificări calitative

586 Se vor verifica aspectul lucrărilor privind uniformitatea muchiilor şi racordurilor, planitatea suprafeţelor,
mărimea anrocamentelor şi pietrelor din gabioane, masive şi peree, având în vedere eventualele zone cu
tasări şi degradări raportate la reperele de tasare.
587 Pentru calitatea materialelor din pereuri, saltele de fascine, gabioane, prisme din anrocamente se vor
face sondaje prin desfacerea locală a lucrãrilor.
588 În cazul constatării neconcordanţelor calitative între prevederile proiectului tehnic şi lucrările executate,
acestea se vor reface până când Supervizorul se vor declara multumit însă costul lucrărilor de refacere
va fi suportat integral de către Antreprenor.
90
9.4 Îmbrăcăminți
9.4.1 Îmbrăcăminţi vegetale (înierbări)
589 Îmbrăcarea taluzelor prevăzute a fi protejate prin înierbare cu pământ vegetal se va face pe o adâncime
de 10 cm dupã compactare dacă în proiect nu se prevede altfel.
590 Înfrăţirea pământului vegetal pe taluzul terasamentelor se asigură prin trepte de înfrăţire.
591 Execuţia treptelor se face de sus în jos, iar pământul vegetal se aşterne de sus în jos, compactându-se
bine pe taluz. Se va prefera recoltarea pământului vegetal cu păstrarea texturii dar în cazul când aceasta
nu este posibilă, se va proceda la însămânţarea terenului. Aceasta se va face primăvara sau în perioada
ploioasă a anului. În caz contrar se va asigura umiditatea necesară prin stropirea suprafeţelor înierbate
pe o perioadă de 30 zile.
9.4.2 Îmbrăcăminţi din piatră

592 Îmbrăcarea taluzelor prevăzute cu peree din piatră brută sau de râu se va face cu piatră brută de
greutatea de pânã la 50 kg/buc în straturi de grosimea prevăzutã în proiect. În cazul pietrei de râu,
aceasta va avea laturile intre 70 si 300 mm.
593 Pereul din piatră se va realiza îngrijit prin pozarea pietrei astfel încât suprafaţa sa sã fie netedă iar vârful
ascuţit al pietrei să fie orientat în jos, în stratul de fundaţie (patul drenant).
594 Pietrele folosite vor fi dese şi curăţate prin cioplire de părţile moi sau crăpate şi pentru obţinerea unei
forme cât mai potrivite.
595 Interspaţiile rezultate vor fi umplute cu nisip sau în cazul în care pereul este prevăzut a fi rostuit se vor
respecta prevederile din proiect.
9.4.3 Îmbrăcăminţi din dale de beton

596 Îmbrăcarea taluzelor prevăzute cu dale din beton prefabricate se va face numai în uscat prin aşezarea lor
îngrijită pe patul de fundaţie (suport) gata amenajat.
597 Dalele de beton prefabricat vor avea forma şi dimensiunile din proiect iar reţeta betonului va trebui
respectată întocmai pentru a realiza gradul de gelivitate şi impermeabilitate necesar.
598 Rosturile dintre dale vor avea 2 - 3 cm, atât cele longitudinale cât şiu cele transversale pe taluz. După
cum e prevăzut în proiectul de execuţie, vor fi umplute cu mortar de ciment sau bituminos pe o adâncime
de 4 cm de la faţa văzutã şi nisip pe restul adâncimii.
599 Îmbrăcăminţile din dale de beton turnat pe loc se aşează pe patul drenat, bine compactat şi nivelat.
Turnarea betonului se va face fără cofraje numai în cazul în care taluzul are panta de cel mult 1 : 2,5.
Trebuie realizată o compactare foarte bună pentru a se obţine gelivitatea şi gradul de impermeabilitate
prevăzut. Dacã nu se specifică altfel, se vor folosi betoane cu 200 - 250 kg ciment la mc şi plastifianţi iar
betonul se va vibra.
600 Este obligatorie folosirea unui strat de hârtie Kraft peste stratul de fundaţie în scopul evitării colmatării cu
lapte de ciment a filtrului invers. Pereul se va împărţi prin rosturi de 2 - 3 cm grosime în câmpuri de
suprafaţă prevăzute în proiect.
9.5 Straturi filtrante

601 Filtrele uniforme compuse dintr-un singur strat filtrant se execută manual în grosimile indicate în proiect şi
din materialele şi sorturile specificate pe planşe şi în documentaţii.
602 Straturile se pozează în uscat, se compactează prin batere cu maiul de mână.
603 Filtrele inverse din două straturi se execută de asemenea manual prin compactarea succesivă a stratului
de la faţa taluzului, după pozarea acestuia în uscat, până la grosimea lui, prevăzută în proiect, iar ulterior
pozarea celui de-al doilea strat şi compactarea lui. După compactare stratul va avea grosimea proiectată.
604 Filtrele inverse vor avea suprafeţe netede şi fără discontinuităţi, taluzele şi suprafeţele ce urmează a fi
acoperite cu filtrele respective vor fi curăţate de rãdăcini şi vor avea pantele prevăzute în proiect.
605 În cazul când ele constituie fundaţia pentru dale de beton simplu turnate pe loc, filtrul invers se protejează
cu un strat de hârtie Kraft.
91
9.6 Reazeme pentru îmbrăcăminți

606 Prismele din piatră brută (sau bolovani de râu) vor avea formele şi dimensiunile din proiecte.
607 Se vor respecta greutăţile minime per bucată ale pietrei brute sau bolovanilor de râu. Din punct de vedere
calitativ piatra trebuie sã convină scopului.
608 Dupã executarea mecanizată a prismurilor, golurile rezultate vor fi umplute manual cu anrocamente cu
greutate de până la 20 kg per bucată astfel încât sã se obţinã o suprafaţă a coronamentului cât mai
uniformă.
609 În cazul când masivul de anrocamente reazemă pe o saltea de fascine, se va completa profilul acestuia
după ce s-au preluat tasările inerente datorate flexibilităţii saltelei.
9.7 Fundații pentru apărări de maluri

610 Saltelele de fascine folosite ca fundaţii pentru apărările de mal vor respecta dimensiunile şi formele din
proiect. În general nu se recomandã o lăţime a saltelei mai mare de 30,0 m şi o lungime de peste 50,0 m
din cauza confecţionãrii greoaie.
611 Se vor respecta grosimile fascinelor pe straturile constitutive. Legarea lor se va executa cu sârmă neagră,
frânghie gudronată sau chiar nuiele subţiri.
612 Grătarul inferior şi cel superior se vor solidariza între ele prin legare în punctul de încrucişare a fascinelor.
613 Execuţia saltelelor se va realiza pe planuri înclinate de lăţime egală cu cea a saltelei.
614 Salteaua executatã trebuie transportată cât mai curând la locul de scufundare. Nu trebuie lăsată în apă,
nelestată, peste 10 - 15 zile de la lansare căci se autoscufundă.
615 Pe amplasamentul lucrării salteaua se fixează prin intermediul unor cabluri întinse de trolii şi a unor
ambarcaţiuni ancorate bine.
616 De-o parte şi de alta a saltelei se aduc bacuri cu piatră de lestare. Piatra de lestare se împrăştie uniform
şi căt mai repede pe suprafaţa saltelei, cu roabe care circulă pe punţi improvizate. Se preferă ca
scufundarea saltelei sã înceapă din amonte spre aval. Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii
referitoare la lucrul pe cursuri de apă e obligatorie.
9.8 Gabioane
617 Gabioanele vor avea dimensiunile şi forma din proiect. Se vor respecta atât cotele de fundare indicate cât
şi modul de realizare a structurilor compuse din mai multe gabioane.
618 Plasa de sârmă folosită va fi cu ochiuri pătrate de 50 mm, împletitura fiind realizată cu sârmă zincată cu
diametrul de 2,8 mm. Legarea plasei pe cadrele din oţel beton se va realiza cu sârmă moale zincată la
cald cu diametrul de 4,0 mm.
619 Umplerea cu pietre se va face numai manual. Cadrul din oţel beton se va suda după planurile din proiect,
respectându-se grosimea oţelului folosit.
9.9 Materiale utilizate la apărări de maluri

9.9.1 Piatră
620 Piatra utilizată în lucrãrile de apărări de maluri este piatra de râu, piatra brută aşa cum rezultă din cariere,
piatra spartă, piatra cioplită şi prelucrată în diferite moduri.
621 Piatra trebuie să reziste la acţiunea agenţilor atmosferici, să nu fie solubilă în apă şi să nu fie atacată de
agenţii chimici agresivi din ea.
622 Greutatea volumetrică sã fie mai mare ca 1,6 tf/mc.
623 Piatra nu trebuie sã fie poroasă şi gelivă.
624 Duritatea trebuie sã fie cel puţin 3...4 după scara standard.
625 Se recomandă rocile eruptive compacte, şisturile cristaline negelive, gresiile şi conglomeratele cu lianţi
cuarţoşi.
92
9.9.2 Lemn
626 Lemnul este utilizat sub forma sa brută - lemn rotund sau semirotund. Se recomandă folosirea esenţelor
tari.
627 Produsele lemnoase secundare - crengile şi nuielele - trebuie sã fie rezistente, drepte şi flexibile.
628 Lungimea minimă sã fie 2 - 3 m, iar diametrul capătului gros sã nu depăşeascã 4 - 5 cm.
629 Nuielele nu trebuie sã aibă multe ramificaţii laterale.
630 Speciile lemnoase recomandate sunt: salcia, aninul negru, alunul, stejarul.
631 Recoltarea se va face imediat după topirea zăpezilor înainte de înfrunzire, pentru a se păstra elasticitatea
nuielelor şi puterea lor de a da lăstari un timp cât mai îndelungat.
9.9.3 Beton
632 Betoanele folosite în elementele prefabricate sau turnate pe loc din componenţa apărărilor de maluri se
vor situa calitativ pe aceleaşi coordonate ca şi cele tratate în cap.5.
633 Se va ţine cont la stabilirea reţelelor de agresivitatea apelor iar betoanele vor fi vibrate dupã punere în
operă.
634 Se va urmări realizarea unor betoane cu grad de impermeabilitate P4 şi grad de gelivitate G 150.
9.9.4 Pământ
635 Pământurile folosite în umpluturile necesare la realizarea apărărilor de mal vor fi cele admise la
umpluturile de la cap.4 ”Terasamente” ale acestor specificaţii tehnice generale.
93
10 REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

636 Dacă nu este specificat altfel, toate lucrările de construire din această secţiune vor fi efectuate în
conformitate cu standardele, reglementările locale în domeniul construcţiilor (acolo unde este relevant),
ordonanţe sau în conformitate cu recomandările producătorului.
Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, Generalitati

La execuţia: - pereţilor structurali şi nestructurali în cazul sistemului structural pe zidărie structurală nearmată,
zidărie structurală confinată, zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale; - pereţilor structurali şi nestructurali
în cazul sistemului structural în cadre de beton armat. La executarea lucrărilor de zidărie se vor respecta
prevederile din CR6- 2006, Cod de proiectare pentru structuri de zidărie, cap. 8 şi cap. 9.
Cărămizi şi blocuri ceramice conforme cu SR EN 771- 1:2003 şi SR EN 771-1/A1:2005,
Mortarul utilizat va fi mortar pentru zidărie pentru utilizare generală. În cazul mortarelor pentru zidărie preparate pe
şantier se vor respecta cerinţele normativului C17-82 şi ale standardului SR EN 998- 2:2004. Se poate utiliza
mortar de ciment-var-nisip sau mortar de ciment-nisip. În cazul mortarelor pentru zidărie de tip industrial,
semifabricate, însăcuite, vor fi fabricate conform normativului SR EN 998-2:2004. Marca minimă a mortarului în
cazul zidăriilor structurale va fi M5.
Toate materialele care se referă la executarea zidăriei se vor pune în operă numai după ce controlul tehnic al
lucrării a verificat că ele corespund cu prevederile proiectului şi cu prescripţiile tehnice privind calitatea (dimensiuni,
marcă, clasa cărămizilor, iar pentru mortar – marcă, consistenţă, agregate)
Livrare, depozitare, manipulare
Pe durata transportului se iau măsuri de păstrare a integrităţii produselor. Transportul se va face doar pe paleţi. Se
interzice descărcărea prin aruncare sau basculare. Aşezarea cărămizilor în mijloacele de transport se va face în
rânduri strânse, bine împănate. Paleţii cu produse se depozitează pe suprafeţe plane, solide şi drenate şi se
stivuiesc pe maxim 3 rânduri. Folia contractibilă rezistă la radiaţiile UV maxim 6 luni.
Operaţiuni pregătitoare
- suprafaţa suport va trebui să fie netedă, cu denivelări de maxim
5 mm care vor trebui corectate local cu mortar marca M10;
- se va verifica şi asigura ca stratul suport să fie curat, fără resturi de materiale, praf, ş.a.;
- în cazul realizării zidăriei peste soclu sau peste pardoseală se va realiza pe stratul suport o hidroizolaţie, conform
cu prevederile proiectului;
- se va verifica şi asigura trasarea corectă a poziţiei zidului;
- execuţia zidăriei şi pereţilor va începe doar după ce s-a verificat existenţa proceselor verbale, de lucrări ascunse
care să ateste că suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor proiectului şi prescripţiilor tehnice
respective;
- lucrările de zidărie se vor efectua înaintea lucrărilor de pardoseli şi de tencuire a tavanelor.
Execuţia
- înainte de punerea în operă, elementele pentru zidărie din argilă arsă se vor uda bine cu apă, fie prin udarea în
stivă cu ajutorul unui furtun, fie prin imersarea bucată cu bucată într-un recipient cu apă;
- consistenţa mortarului determinată cu conul etalon va fi pentru zidăria de cărămizi pline de 8...13 cm, iar pentru
zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale va fi de 7...8 cm; - rosturile orizontale şi verticale vor fi bine umplute
cu mortar, pe toată grosimea zidului, lăsându-se neumplut numai 1-1,5 cm de la feţele zidului în vederea unei
perfecte aderenţe a tencuielii - rosturile verticale vor fi ţesute cu suprapunerea cărămizilor pe minimum ½ de
cărămidă în lungul zidului sau cel puţin 100 mm în cazul blocurilor ceramice de dimensiuni mari;
- grosimea rosturilor orizontale (între două cărămizi suprapuse) va fi de 12 mm şi a celor verticale (între două
cărămizi alăturate) de 10 mm;
- întreruperea zidăriei se va face în trepte şi exclude întreruperea în strepi;
- la zidăria de blocuri ceramice se folosesc la intersecţii, ramificaţii şi colţuri jumătăţi sau fracţiuni de cărămidă.
Acestea se obţin doar prin tăierea unui bloc ceramic cu polizorul unghiular.
înălţimea zidăriei realizată într-un schimb va fi limitată, astfel încât să se evite pierderea stabilităţii acesteia şi
supraîncărcarea mortarului proaspăt. Pentru determinarea înălţimii maxime a zidăriei executate într-un schimb vor
94
fi luate în considerare grosimea zidăriei, tipul mortarului, forma şi densitatea corpurilor de zidărie şi gradul de
expunere la vânt;
- în cazul zidăriilor structurale înainte de execuţia zidăriei se montează carcasele de armătură a stâlpişorilor
conform proiectului, iar pe parcursul execuţiei zidăriei se montează în rosturi barele orizontale de legătură, dacă
acestea sunt prevăzute, conform proiectului;
- înainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele de contact dintre stâlpi şi zidărie se va aplica un spriţ
de mortar, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură va fi umplut complet cu mortar;
- de asemenea, se vor prevedea mustăţi de legătură între stâlpi şi zidăria de umplutură conform proiectului de
execuţie acolo unde este specificat ;
- la nivelul grinzilor şi planşeelor zidăria va fi bine împănată şi ancorată.
Protecţia zidăriei nou executate

Zidăriile nou executate vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri, vibraţii, etc.) şi a efectelor climatice
(ploaie, însorire, vânt, îngheţ, etc).
Zidăria nou executată va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării mortarului din rosturi de către
apele pluviale, pentru a împiedica ieşirea varului din mortar (eflorescenţă) şi pentru a preveni degradarea
materialelor care nu sunt rezistente la apă.
Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. În acest scop trebuie luate măsurile corespunzătoare
pentru a menţine o umiditate suficientă până când zidăria va avea o rezistenţă corespunzătoare, în special în
condiţii nefavorabile, cum ar umiditate scăzută, temperaturi înalte şi/sau curenţi de aer puternici.
Zidăria nou executată nu va fi supusă încărcărilor decât după atingerea unei rezistenţe corespunzătoare pentru a
putea suporta încărcarea fără degradări sau tasări.
Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face 7 decât după ce zidăria peretelui este capabilă să
preia împingerile rezultate din operaţia de umplere, tinând seama de forţele datorate compactării sau vibraţilor.
Controlul execuţiei lucrărilor
Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor constă din următoarele: - prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă
rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând;
- se vor verifica grosimile rosturilor verticale şi orizontale prin măsurarea a 5-20 de rosturi la fiecare zid;
- vizual se va verifica în toate zidurile dacă toate rosturile verticale şi orizontale sunt umplute cu mortar; -
orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi a dreptarului pe cant la toate
zidurile;
- modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile; - grosimea
zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Măsurarea grosimii se face la 3 înălţimi sau puncte diferite ale zidului;
95
- verticalitatea zidăriei, a suprafeţelor şi a muchiilor, se verifică cu ajutorul firului de plumb, verificarea se face în
câte 3 puncte pe înălţime la fiecare zid;
- planeitatea suprafeţelor şi rectiliniaritatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa zidului a unui
dreptar. Verificarea se face la toate zidurile;
- lungimea şi înălţimea tuturor zidurilor, dimensiunilor golurilor şi ale plinurilor dintre goluri se verifică prin măsurare
directă cu ruleta.
La zidăria de umplutură se va verifica:
- dacă ancorarea zidăriei de stâlpi şi pereţi structurali s-a executat conform prevederilor proiectului în ceea ce
priveşte diametrele şi numărul de bare de ancorare sau dimensiunile platbandelor, secţiunilor în care se face
ancorarea, modul de fixare a ancorajelor a elementelor din beton armat;
- se va verifica vizual dacă zidăria a fost bine împănată între planşee, iar rosturile verticale dintre zidărie şi stâlpi
sau pereţi structurali sunt umplute complet cu mortar;
- se va verifica dacă suprafeţele stâlpilor sau pereţilor structurali din beton armat care vin în contact cu zidăria s-au
amorsat cu mortar de ciment. Verificările scriptice constau în examinarea existenţei şi analizarea conţinutului
proceselor verbale de lucrări ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de încercare sau a actelor
încheiate cu comisia de recepţie şi a modului de realizare a remedierilor, precum şi a dispoziţiilor de şantier date de
beneficiar, proiectant sau organele de control.
Recepţia lucrărilor
La recepţia construcţiilor de zidărie se vor preciza următoarele:
- dacă materialele şi piesele întrebuinţate corespund celor precizate în proiect;
- dacă dimensiunile elementelor de construcţie executate corespund celor din proiect;
- dacă nu s-au ivit defecte din cauza tasărilor;
- - verticalitatea zidurilor, stâlpilor şi golurilor;
- centrarea stâlpilor, precum şi a grinzilor principale şi secundare pe stâlpi şi ziduri;
- calitatea suprafeţei pereţilor de faţadă netencuiţi;
- legătura dintre zidăria de umplutură şi elementele scheletului.
Comisia de recepţie constituită la terminarea lucrărilor aferente obiectului procedează la verificarea scriptică şi
directă prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidăriilor şi pereţilor şi dimensiunilor golurilor. În
cazul în care o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare se va dubla numărul verificărilor.
10.1 Pregătirea pentru tencuială

637 Dacă nu se foloseşte un agent de aderenţă, tavanele de beton, grinzile tavanelor, stâlpii şi montanţii vor fi
degresate înainte de începerea tencuielii, Suprafaţa betonului turnat va fi curăţată de praf, particule libere
şi alte materii. Suprafeţele vor fi udate imediat înaintea începerii tencuirii.
638 Unghiurile dintre pereţi şi tavane, unghiuri verticale şi îmbinări dintre materialele diferite vor fi întărite cu o
pânză aspră de 90 mm aşezată în tencuială şi netezită cu mistria. Toate îmbinările dintre părtile de
tencuială vor fi tratate asemănător.
639 Profilele unghiulare din metal expandat vor fi prevăzute la toate colţurile exterioare.
10.2 Fixarea panourilor de gips carton

640 Atunci cand se utilizeaza Panoul de gips carton pentru tavan, acesta va fi fixat în cuie zincate de 40 mm,
la distanţe de 150 mm astfel încît îmbinările să fie aşezate alternativ. Vor fi asigurate traverse sau alte
suprafeţe de fixare pentru a asigura că marginile panoului de gips carton sunt prinse în mod
corespunzător. Capetele plăcilor vor fi îmbinate strâns, iar marginile vor fi lăsate la o distanţă ce nu
depăşeşte 5 mm.
641 Acolo unde plăcile au fost tăiate, cuiele nu vor fi la mai puţin de 18 mm de marginile tăiate. Cuiele vor fi
bătute cu capetele uşor sub suprafaţă, dar nu vor rupe hârtia.
642 Panoul de gips carton va fi aranjat cu încheieturi lipite, cu marginile sigilate peste suporturi şi va fi fixat la
fiecare suport. Se va lăsa un spaţiu de 5 mm între fiecare panou şi între panouri şi punctele de sprijin şi,
unde panourile urmează a fi tencuite ulterior, îmbinările vor fi acoperite cu pânză de iuta, lată de 100 mm,
aşezată în tencuială.
96
643 Sprijinul va fi asigurat la perimetrul tuturor panourilor, iar panoul de gips carton va fi fixat cu marginile
acoperite cu hartie la unghiuri drepte faţă de suporturile principale.
644 Tavanele din panouri de gips carton vor fi finisate cu un strat nivelat de tencuială.
10.3 Tencuiala
645 Tencuiala va fi aplicată în mod normal în 2 straturi în conformitate cu instrucţiunile producătorului, iar
dozele vor fi folosite cât mai curând posibil după ce s-a adăugat apa. Grosimea totală a ambelor straturi
nu va depăşi 13 mm.
646 Acolo unde contractul prevede executia a 3 straturi, grosimea nu va depăşi 18 mm.
647 Grosimea lucrării în 2 straturi aplicată la tavane din beton şi intradosuri sau panourilor de gips carton nu
va depăşi 9 mm.
648 Grosimea straturilor de finisare va fi în jur de 3 mm cu excepţia locurilor unde tencuiala finisată este
folosită pentru a uniformiza o neregularitate sau o denivelare, când grosimea va fi de 5 mm.
10.4 Tencuiala pe timp friguros

649 Când temperatura ambientală este de 5ºC sau mai mică, porţiunea din lucrări ce trebuie tencuită va fi
împrejmuită complet. Temperatura ambientală va fi ridicată şi menţinută peste 5ºC până la finalizarea
tencuirii şi hidratării tencuielii.
10.5 Finisajele pardoselilor de beton

650 Pardoselile din beton vor fi finisate aşa cum se specifică în contract.
651 Grosimea minimă a oricărui strat de ciment sau mortar din beton va fi în conformitate cu următoarele:
(a) aşezat monolitic cu placa de bază 10 mm;
(ccccc) aşezat pe şi legat în întregime de o placă de bază 25 mm;
(ddddd) aşezat pe o membrană de separare 75 mm.
652 Toate finisajele pardoselilor de beton vor avea o înclinaţie ce va permite pardoselii să fie spălată şi apa
să fie drenată printr-o scurgere potrivită.
10.6 Placarea pardoselii

653 Placarea pardoselii va respecta SR EN 12004 pentru placare rigida si SR EN 12002 pentru placare
elastica.
10.7 Material pentru mozaic

654 Materialul pentru finisarea pardoselilor va respecta SR EN 13813.
10.8 Tencuirea exterioară

655 Grosimea totală nu va fi mai mică de 20 mm. Amestecul va fi mortar clasa M4, iar primul strat va fi
aplicat, nivelat, răzuit şi lăsat să se usuce timp de cel puţin 3 zile în vreme caldă şi nu mai puţin de 7 zile
în temperaturi scăzute sau vreme ploioasă. Absorbţia suprafeţei primului strat va fi reglată, dacă este
necesar, prin udare înainte de aplicarea celui de-al doilea strat, nivelat şi netezit cu o mistrie de lemn.
10.9 Placarea pereţilor

656 Placarea peretilor va respecta SR EN 12004.
10.10 Dulgheria şi tâmplăria

657 Lucrarile de tamplarie si dulgherie sunt recomandate pentru:
- montarea usilor si a ferestrelor de tip termopan din lemn masiv si a tocurilor pentru usi si ferestre ;
-montare plafon, montare pereti mobili;
-montarea portilor din lemn masiv sau metal;
-instalarea mobilierului din lemn sau alte materiale;
97
-reparatii sarpanta acoperis;

658 Oriunde este posibil, tăierea şi modelarea cherestelei, vafiefectuată înainte de efectuarea tratamentului
de tratare . Acolo unde tăierea sau modelarea trebuie efectuată după tratare, suprafeţele tăiate şi lucrate
vor fi date cu 2 straturi de protectie. După tratare, lemnul va fi uscat riguros înainte de folosire.
659 Întreaga tâmplărie va fi tăiată şi îmbinată cât mai repede posibil după începerea lucrărilor. Cadrele,
cofrajele şi alte materiale de tâmplărie vor fi securizate în cutii din lemn tare construite special pentru
aceasta. Elementele fabricate ce urmează a fi vopsite vor fi grunduite la locul producţiei.
10.11 Lucrările de structuri metalice

660 Lucrările de structuri pe cadre de otel vor fi proiectate, detaliate, fabricate si ridicate conform SR EN
1991-1-1:2004.
661 Daca nu se specifica altfel, toate structurile din otel utilizate in proces de umed sau predispuse la
condens vor fi galvanizate conform SR EN ISO 1461:2009 cu o captuseala groasa de 85 μm.
662 Sudorii angajati in fabricarea structurilor metalice vor fi atestati SR EN 287.
663 Se vor înlătura rugina si orice impuritati de pe structurile metalice care vor fi incastrate in beton.
664 Este obligatoriu ca toate structurile din otel care vor fi incastrate sa fie curatate conform SR EN ISO 8501-
3:2007 si apoi tratate cu doua straturi de grund cauciucat. Tratarea suprafetelor se va face conform SR
EN ISO 12944-1:1998 si va fi finalizata cu suficient timp inainte de a fi livrate in santier produsele.
Testarea acestor materiale va fi organizata la cererea Supervizorului.
665 Toate structurile metalice de fixare vor primi acelasi tratament de protectie la fel de bun ca si partile care
vor fi conectate.
666 Placile de la baza stilpilor de otel vor avea gauri cu 6 mm mai largi pana la diametrul suruburilor de
ancorare M24 si cu 10 mm pentru diametrul de surub de ancorare M 27 sau mai mare Diametrul
celorlalte gauri pentru suruburi nu va fi mai mare decât diametrul indicat in detaliile proiectului. Locasurile
pentru suruburi vor fi gaurite Suruburile nu trebuie sa se extinda peste piulita sau gaura fileata cu 10mm
si nu trebuie sa fie mai scurte cu 3mm decat piulita sau gaura filetata. Inainte de strangerea oricaror
suruburi, imbinarea va fi stransa uşor, cu un numar suficient de suruburi, astfel incat suprafetele sa fie in
contact Momentul de strangere pentru suruburile structural sunt date in normativul C133-2014.La cerere,
următoarele teste vor fi efectuate:
(a) Examinarea ultrasonica la SR EN 10228-3-2001;
(eeeee) Test de penetrare SR EN 571-1:1997; sau
(fffff) Testul cu particule magnetice SR EN ISO 9934-2:2002.
10.12 Acoperişurile
667 Toate lemnele pentru acoperiş din grinzi cu zăbrele, grinzi şi căpriori vor fi tratate împotriva umezelii.
668 Izolarea termică a acoperişului va fi capitonată cu saltele de vată minerală de minimum 150 mm între
grinzile aşezate deasupra tavanelor din panouri de gips carton.
10.13 Pardoseli din lemn

669 Grinzile din podele vor fi fie încastrate în lucrările din cărămidă sau piatră, fie ţinute în cârlige de oţel
galvanizate, şi vor fi potrivite aşa cum se descrie în contract. Podirea va fi spaţiată la 1,8 m depărtare şi
va fi groasă de 50 mm până la adâncimea totală a grinzilor sau 38 mm, prin rigidizări de 50 mm în unghi.
670 Pardosirea cu scânduri va fi strânsă şi bătută în cuie de podele. Scandurile potrivite vor avea margini
teşite late de 75 mm
671 Conţinutul de umezeală a lemnului nu va depăşi 18%.
672 Fiecare scândură va fi fie bătută în 2 cuie sau bătută în cuie ascunsă de fiecare grindă.
10.14 Cadrele uşilor

673 Cadrele uşilor vor fi fixate în deschizături pregătite, găurite şi prinse în 3 puncte per glaf.
674 Îmbinarea dintre cadrele externe ale uşilor şi pereţii adiacenţi va fi în pană cu mastic butil aplicat cu un
pistol sau alt chit aprobat.
98
10.15 Ferestrele
675 Cadrele ferestrelor vor fi fixate în golurile aferente în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi vor fi
împănate cu butil aplicat cu un pistol sau alt chit aprobat.
10.16 Geamurile
676 Ramele geamurilor trebuie fixate corect conform instructiunilor producătorului si trebuie permanent
etansate cu butil sau alt chit recomandat.
10.17 Vopsirea
677 Toate emulsiile, vopselele, coloranţii etc vor fi obţinute de la producători aprobaţi de către Supervizor
înainte începerii lucrării propriu-zise.
678 Vopselele vor fi folosite exact cum au fost primite de la producători şi sub nici o formă nu se va permite
adăugarea de diluanţi, uscători sau alt material.
679 Chitul pentru tâmplărie va fi un chit fără plumb de calitate aprobată pentru utilizare la interior sau exterior,
în funcţie de locaţie.
680 Grundurile şi izolatorii vor fi de un anumit tip aprobat pentru a se potrivi cu suprafaţa ce urmează a fi
izolată.
681 Toate podelele, feroneriile şi suprafeţele care nu urmează a fi vopsite vor fi acoperite în mod
corespunzător şi protejate pe măsura desfăşurării vopsirii.
682 Culoarea finală a pereţilor şi tavanelor va fi în conformitate cu schema de culori aprobată pentru contract
şi se vor pregăti panouri de probă de 600 mm x 300 mm de către contractant dacă este nevoie.
10.18 Faianţa şi gresia

683 Faianta si gresia vor respecta SR EN 12004:2012.
10.19 Acoperişul din beton uşor

684 Acoperișul din beton ușor se va turna la panta necesara si va respecta SR EN 491:2012. Inainte de
turnare se așterne o amorsa de bitum si se lăsa la uscat.
10.20 Hidroizolarea acoperişului

685 Hidroizolatiile au rolul de a impiedica patrunderea umezelii ai a apelor meteorice in interiorul constructiei.
Hidroizolatiile se vor face in conformitate cu STAS 2355, SR EN 491:2012. Antreprenorul va inainta
esantioane si referinte Supervizorului pentru aprobarea materialelor pe care intentioneaza sa le utilizeze
inainte de comandarea acestora.
10.21 Ţevile
686 Se vor asigura vane de izolare pentru serviciile de apă caldă şi rece pentru fiecare element major servit.
687 Toate lucrările la conducte vor fi susţinute de brăţări făcute în acest scop, legate de structura clădirii.
Toate ţevile vor avea o panta de ventilare şi scurgere cu permiterea mişcării provocate de
dilatare/contracţie. Toate ţevile vor fi izolate, dacă nu se specifică altfel. Trebuie prevăzute vane de golire
pentru întregul sistem de conducte în vederea golirea complete a acestuia.
10.22 Goluri din pereţi, pardoseli şi tavane

688 Antreprenorul va executa golurile din pereţi, pardoseli şi tavane pentru trecerea ţevilor şi cablurilor asa
cum sunt specificate in proiect şi, acolo unde se descrie, va prevedea şi va fixa ştuţurile aprobate ale
tuburilor de trecere la acelaşi nivel cu suprafaţa finisată. Toate deschizăturile vor fi etanşate pentru a
împiedica trecerea gazelor toxice sau explozive.
10.23 Toleranţele pentru lucrările la clădiri

689 Toleranţele pentru lucrările la clădiri, cu excepţia celor descrise altfel în contract, nu vor depăşi abaterile
permisibile de la nivelurile şi dimensiunile acceptate în conformitate custandardele şi normativele aflate in
vigoare..
99
10.24 Instalaţiile electrice

690 Toate instalațiile electrice vor respecta cerințele SR EN ISO 14001:2005.
10.25 Rosturile în construirea clădirilor

691 Deformările sunt preluate de rosturile de dilatație și contracție. Acestea necesită protecţie împotriva
efectelor focului.
692 .
693 Profilele metalice pentru acoperiș vor fi proiectate sa reziste la vânt, zăpada iar incarcarile de acces vor fi
conform SR EN 10025. Combinația penelor de spațiere si profilul foii vor avea o rigiditate adecvata
pentru a preveni devierile nedorite (precum pierderea echilibrului) in timpul construirii si întreținerii.
Culoarea profilelor metalice va fi conform cerintelor
694 Foile vor fi livrate in șantier tăiate la lungimea dorita. Orice ajustare făcuta in șantier se va face conform
instrucțiunilor producătorului folosind materialele adecvate.
695 Orice foaie care prezintă deteriorări ale stratului extern protector va fi refuzata. Foile vor fi depozitate in
condiții de siguranța in șantier si vor fi ferite de praf.
10.26 Articole încastrate

696 Articolele ce urmează să fie fixate în construcţii vor fi înglobate pe măsură ce lucrările evoluează. Acolo
unde este imposibil, Antreprenorul va utiliza profile pentru a forma golurile de mărimea şi forma necesare
pentru a permite intrerupatoarelor si prizelor să fie încastrate în ele.
697 Toate conductele vor fi fixate înainte ca zidăria să fie aşezată.
698 Construcţiile din cărămidă, piatră şi zidăria vor fi executate în jurul conductelor cat mai ordonat posibil,
creând rosturi şi suporturi care să coincidă cu conductele oriunde este posibil. Piesele individuale vor fi
modelate pentru a intra jurul conductelor unde este posibil fără deteriorări, iar zonele de mortar expus din
jurul conductelor vor fi ţinute la minim.
10.27 Jgheaburile şi burlanele

699 Dacă nu se specifică altfel prin acest contract sau standardele si normativelor in vigoare , jgheaburile vor
fi fixate de o fâsie a unui panou de construcţie fixat la o grindă pentru a permite o distanţă de ventilaţie,
egală cu un perimetru continuu de 25 mm al jgheabului, protejat în interior de un ventilator.
10.28 Uşile exterioare

700 Dacă nu se specifică altfel, uşile cantinelor şi birourilor se vor deschide spre înăuntru, iar toate celelalte
uşi se vor deschide spreafară.
701 Uşile pentru panourilor de control vor avea o înălţime totală a deschiderii de 2500 mm dacă nu se
detaliază altfel.
10.29 Uşile interioare

702 Acolo unde este cazul, toate uşile vor cuprinde toate elementele de feronerie, încuietori, clanţe etc.
703 Toate uşile interioare vor fi finisate cu un grund, strat protector şi vopsea strălucitoare daca acestea sunt
din metal sau lemn, daca sunt din pvc,vor respecta SR EN 14351-1+A1:2010.
10.30 Lucrări de remediere defectiuni finisaje

704 Antreprenorul va:
(a) Repara toate avariile;
(ggggg) Îndepărta toate marcajele, învelişurile temporare, dacă nu este altfel îndrumat;
(hhhhh) Va curăţa toată lucrarea riguros înăuntru şi în afara, înlăturând toate depunerile, gunoaiele şi
surplusul;
(iiiii) Pe suprafeţele vopsite va retuşa defectele minore în lucrările nou vopsite sau revopsite, potrivind
cu atenţie culoarea şi finisând marginile;
(jjjjj) Revopsi zonele din urma reparatiilor la crăpături sau îmbinări;
100
(kkkkk) Regla, şi unge piesele mobile sau va executa alte lucrări pentru a asigura operarea simplă şi
eficientă inclusiv a uşilor, geamurilor, feroneriei, instalaţiilor şi componentelor.
10.31 Specificaţii asupra lucrărilor structurale din oţel

10.31.1 General
705 Materialele, proiectul, fabricarea şi montajul de construcţii din oţel va fi în conformitate cu aceste
specificaţii şi cu specificaţiile naţionale pentru construcţii cu structura din oţel pentru construcţiile de
clădiri sau în conformitate cu alt document local sau comparabil european.
706 Antreprenorul va trimite spre acceptare 2 copii cu toate informaţiile desenate şi scrise către Supervizor.
spre acceptare.
707 Antreprenorul va avea responsabilitatea pentru potrivire, precizie, asamblare corectă a lucrărilor din oţel
şi pentru stabilitatea lor în timpul tuturor etapelor de ridicare, sub rezerva oricărei acceptări sau aprobare
a desenelor.
708 Facilităţile pentru inspectarea şi testarea preciziei şi calităţii lucrărilor şi materialelor la faţa locului şi la
locul fabricării vor fi asigurate la cererea Supervizorului.
10.31.2 Materiale
709 Toate materialele vor fi în conformitate cu standardele si normativele in vigoare. Antreprenorul va trimite
detalii amănunţite asupra tuturor tipurilor de oţel, secţiuni de oţel şi factori de asamblare spre aprobarea
Supervizorului cu cel puţin 6 săptămâni înainte de fabricare. Se vor furniza certificate pentru a arăta
gradul, standardul de calitate şi sursa tuturor materialelor cu cel puţin 2 săptămâni înainte de fabricare.
Toate tipurile de oţel vor fi testate în conformitate cu standardele de calitate ale materialelor.
10.31.3 Detaliile de executie

Desenele privind aranjamentele generale
710 Desenele în plan şi elevaţie vor fi pregătite şi vor arăta, mărimea elementelor, dimensiunile principale,
nivelurile elementelor şi liniile centrale. Trebuie de asemenea prezentate şi detalii la o scară mai mare
dacă acestea sînt necesare pentru a evidenţia asamblarea pieselor. Fiecărei piese i se va oferi o referinţă
sau semn de referinta.
Desenele privind planul fundaţiei
711 Desenele privind planul fundaţiei vor arăta locaţia bazei, orientarea şi poziţionarea stâlpilor şi orice alte
elemente în contact cu fundaţiile.
712 Desenele complete ale legăturilor cu fundaţiile vor fi expuse fie pe desenele construcţiilor din oţel, fie pe
desenele pentru elementele din beton. Acestea vor include şuruburile de prindere, metode de reglare şi
piesele de inglobare.
Desenele de fabricare
713 Desenele de fabricare vor arăta toate detaliile necesare şi dimensiunile pentru a permite fabricarea
componentelor. Acestea vor conţine lucrările din oţel permanente şi fixările temporare utilizate în timpul
ridicării. Antreprenorul va pregăti aceste desene şi calcule evidenţiind conexiunile dintre elemente.
Antreprenorul va pregăti şi trimite detalii complete, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de începerea fabricării
si face urmatoarele specificatii:
(a) metoda de fabricare;
(m) procesul de sudare şi procedura, acolo unde se specifică sau este cerută de Supervizor;
(n) desenele de fabricare;
(o) desenele conexiunilor.
Desenele de montaj
714 Antreprenorul va pregăti şi trimite detalii cu cel puţin 3 săptămîni înainte de a începe montajul
construcţiilor din oţel In documentatia trimisa va cuprinde si informatii cu privire la :
(a) metoda de montaj, inclusiv succesiunea lucrărilor;
(p) tipul macaralei, încărcăturile macaralelor şi suporturile pentru încărcăturile macaralelor;
(q) calculele eforturilor la montaj;
101
(r) detalii asupra oricăror lucrări temporare necesare pentru a menţine stabilitatea în timpul montajului
şi pană cînd lucrările permanente stabilizează structura.
715 Lucrarea din oţel va fi proiectată conform cu SR EN 1993 sau alt standard european. Conceptul
proiectului sii faza detalii de executie, metoda de proiectare şi standardele vor fi clar menţionate.
716 Interfeţele de proiectare vor fi clar definite între subcontractanţi.
717 Proiectantul este răspunzător de strângerea informaţiilor în timp util. Lipsa informaţiilor pentru proiect nu
va fi acceptată drept cauză a întârzierii decât dacă a fost stabilită în scris la începutul contractului.
10.31.4 Fabricarea
Generalităţi
718 Întregul proces de fabricare va fi în conformitate cu SR EN 1993: Partea 2 sau alt standard european .
Antreprenorul va obţine permisiunea Supervizorului pentru a porni fabricarea.
719 Antreprenorul va asigura sectiuni prefabricate pentru ca toleranţele asupra dimensiunilor secţiunilor
transversale să fie conforme cu clauzele ISO 657-1, 657-2, sau EN 56 şi EN 57, după caz.
Rectiliniaritatea şi forma
720 Antreprenorul va asigura că înainte de montaj, un element structural nu se va abate de la rectiliniaritate
sau forma specificată fie prin 1/1000 din lungimea generală, fie cu 10 mm, oricare valoare este mai mică.
Toleranţele asupra formei şi secţiunilor transversale vor fi în conformitate cu codurile adecvate.
Lungimea
721 Lungimea unui element nu se va abate de la lungimea proiectată cu mai mult de:
722 pentru elementele comprimate finisate la ambele capete pentru rezemare: + 1 mm pentru alte elemente:
+ 0 mm pînă la – 4 mm
723 Ansamblele precum penele şi grinzile cu zăbrele vor fi considerate ca un singur element la care se aplică
aceste toleranţe.
Secţiunile universale ale grinzilor
724 Grinzile dintr-o mărime de serie vor fi toate de acelaşi tip, fie secţiuni în pantă egale, fie paralele.
Riscul de coroziune
725 Secţiunile din oţel vor fi aranjate in asa fel incat sa fie redus riscul de coroziune. Secţiunile trebuie sa
îndepărteze apa de ploaie, iar detaliile care reţin apa trebuie evitate. Toate secţiunile goale, inclusiv
găurile pentru şuruburi vor fi acoperite pentru a preveni accesul umidităţii în interiorul elementelor.
Marginile ascuţite
726 Toate excrescenţele şi bavurile ascuţite vor fi înlăturate prin polizare.
Asamblarea în atelier
727 Înainte de livrarea la şantier, Antreprenorul va verifica, potrivi, prelucra şi ambutisa grinzile cu zăbrele şi
căpriorii care urmează a fi asamblaţi.
Conexiunile la Îmbinări
Generalităţi
728 Găurile pentru şuruburile, unde mişcarea şurubului este permisă, vor avea 2 mm toleranţă dacă nu se
arată altfel pe desene.
729 Toate celelalte îmbinări efectuate în atelierul de fabricaţie vor fi conectate prin suduri sau şuruburi cu
toleranţă minimă, dacă nu se specifică altfel în desene.
Tăierea termică
730 Tăierea termică manuală va fi permisă numai pentru capetele dinspre perete ale grinzilor, pentru grinzile
de acoperire şi pentru zimţuire. Se va obţine acordul pentru tăierea termică manuală a marginilor ce
urmează a fi sudate.
731 Tot oţelul tăiat cu flacără ce va fi supus unei încărcări dinamice sau de lucru sau care este susceptibil de
a se fractura, va avea o margine polizată. Dimensiunile de tăiere pentru metalul ce urmează a fi înlăturat
vor avea acordul prealabil al Supervizorului.
102
732 Întărirea excesivă a marginilor oţelului ce urmează a fi sudat va fi evitată. Se vor forma tăieturi interioare
cu o rază cît mai largă.
733 Antreprenorul nu va folosi găuri tăiate cu flacăra pentru cleme sau bolţuri.
Conexiunile de capăt
734 Penele de fixare nu vor ieşi cu mai mult de 3 mm dincolo de marginile elementelor rezemate simplu.
Plăcuţele de fundaţie: găurile pentru monolitizare
735 Se vor crea găuri de 50 mm diametru în toate plăcuţele de fundaţie cu o arie mai mare de 0.5 m 2 pentru a
facilita monolitizarea după montajul stâlpilor. Minimul pentru o gaură este de 0.5 m2.
Capetele elementelor comprimate
736 Capetele elementelor comprimate la îmbinări sau baze dependente de contact pentru transmiterea
efortului de compresiune vor fi pregătite astfel încît feţele îmbinate să fie în contact în zona cerută pe
întreaga suprafaţă. Pregătirea va fi efectuată prin polizare sau alt mijloc aprobat.
Plăcile de rigidizare
737 Unghiurile şi faţetele vor fi tăiate sau polizate pentru a asigura o strîngere festă a elementelor rigidizate
de-a lungul marginilor unde contactul este esenţial pentru transmiterea efortului de compresiune.
Reazemele
738 Acolo unde un element structural este susţinut de zidărie sau cărămidărie, lungimea minimă a reazemului
va fi de 100 mm.
Găurile
Generalităţi
739 Se vor da găuri pentru şuruburi şi coliere. Găurile alungite vor fi lăţite mai mult decît cele nealungite
pentru a permite mişcarea părţii mai late a şurubului de-a lungul fantei.
740 Capetele şuruburilor înecate vor fi la acelaşi nivel cu suprafaţa oţelului.
741 Excrescenţele vor fi înlăturate din toate găurile.
742 Nu se va permite astuparea găurilor incorecte.
Limite pentru găuri
743 Limitele pentru găuri peste diametrului nominal al şurubului sau colierului vor fi:
(a) Pentru şuruburi cu diametrul între 10 - 24 mm 1.5 (+0.3/ - 0.0) mm
(s) Pentru şuruburi cu diametrul între 30 - 36 mm 2.0 (+0.4/ - 0.0) mm
(t) Numai pentru şuruburile de prindere 6.0 (+0.5/ - 0.5) mm
(u) Pentru coliere 0 (+0.15/ - 0.0) mm
Găurile
744 Toate găurile potrivite pentru şuruburile de grad 4.6 şi 8.8 vor corespunde una cu alta.
Subgăurirea
745 Găurile pentru şuruburile cu diametrul mai mic cu 2 mm decît mărimea finisată vor fi subgăurite şi alezate
la diametru întreg.
Găurile pentru coliere
746 Piesele ce urmează a fi conectate prin coliere vor fi găurite într-o singură operaţie şi alezate. Când acest
lucru nu este posibil, părţile vor fi găurite şi alezate separat printr-o bucşă de ghisaer foarte precisă.
Găurile nu vor fi alezate până când sudarea şi alte proceduri de fabricare nu sunt finalizate.
10.31.5 Sudură
Generalităţi
747 Toate sudurile se vor efectua conform SR EN 1011-2:2002 SR EN 1047 sau alt standard sau normativ in
vigoare dacă nu se specifică altfel. Procedurile de sudare se stabilesc in uzina de catre laboratorul de
sudura, pe baza de incercari. La stabilirea procedurii de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare
a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automataConsumabilele de sudură
103
folosite vor fi alese pentru a asigura că proprietăţile mecanice ale metalului de sudură nu sunt mai slabe
decît cele cerute pentru laminatul de baza.
748 Îmbinările vor fi pregătite în conformitate cu SR EN 1011-2 sau alt standard european corespunzător. Se
vor lua măsuri de precauţie pentru a asigura curăţenia conexiunii înainte de sudare.
Sudura manuala
Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în functie de marca otelului.
Se vor avea în vedere urmatoarele:
- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cât mai scurt, efectuând mici pendulari perpendiculare la
directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se
acopere întregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea întregului rost;
- La îmbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre capete.
Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori începând de la mijloc
spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea diametrelor electrozilor astfel ca sa se
asigure o patrundere buna la radacina îmbinarii;
- Sudarea manuala a îmbinarilor cap la cap se va executa de preferinta în plan orizontal;
- Numarul de straturi la îmbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi în functie de
marca otelului.
- Fiecare strat de sudura la îmbinarile cap la cap se va depune în mod obligatoriu de la un capat spre
celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.
Sudura de capăt
Materialele de adaos (sârma, flux) sa îndeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in vigoare.
Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (în cazul când nu
a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).
Sudarea automata a îmbinarilor de colt se va executa orizontal în jgheab, asigurându-se patrunderea
necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi necesara
întreruperea procesului de sudare.
Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod obligatoriu în
acelasi sens si cât mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza
în locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1
m si de la început si sfârsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie sa fie cât
mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar
craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute în procesul tehnologic în
conformitate cu proiectul de executie
Calificarea sudorului
749 Toţi sudorii vor fi calificaţi pentru a efectua tipul de sudură care trebuie realizat. Vor avea dovadă
certificată a testării conform SR EN ISO 9606 sau conform altui standard european sau local.
104
Testarea nedistructivă a sudurilor (NDT)

(a) Înregistrarea testării: Rezultatele testării vor fi înregistrate şi puse la dispoziţie pentru inspectare
din partea Supervizorului.
(lllll) Inspectarea vizuală a sudurilor: Inspectarea vizuală se va efectua în conformitate cu îndrumările
oferite în SR EN 970:1999 sau în alt standard european potrivit, pe întreaga lungime a sudurii şi
înainte ca NDT să fie efectuată de către un inspector calificat.
(mmmmm) Depistarea defectelor la suprafaţă: Acolo unde este necesară o mai atentă examinare
a suprafeţei sudate ca rezultat al inspecţiei vizuale sau în conformitate cu tabelul 10.31.5-1, se va
folosi inspecţia cu particule magnetice (MPI), în conformitate cu recomandările SR EN ISO 9934-
1:2001 sau ale altui standard european.
Inspectarea penetrării cu lichide penetrante (DPI) poate fi folosită în conformitate cu recomandările
SR EN 3383 sau ale altui standard european.
(nnnnn) Examinarea ultrasonică: Acolo unde este necesară examinarea ultrasonică (U/S) în
conformitate cu tabelele 1 şi 2, aceasta va fi folosită în conformitate cu SR EN 1714, Partea 1,
nivelul 2B, sau cu alt standard european.
(ooooo) Scopul inspecţiei
Partea A: Inspecţia vizuală: înainte de Testarea Non Distructiva (NDT), toate

sudurile trebuie inspectate vizual de către o persoană calificată.
Partea B: Grosimea plăcuţei mai groase unită cand Testarea Non Distructiva (NDT)
devine obligatorie pentru oţelul de 43 de grade (toate dimensiunile sunt
in milimetri)
Tipul sudurii Prinderii
Tipul îmbinării în linie În T şi în cruce În colţ
MPI t <10 t >20 t >20
U/S t >10 t >12 t >30
Tipul sudurii Filet
Tipul îmbinării suprapusă În T şi în cruce
MPI t >20 t >20
U/S Nu este obligatorie Lungimea gîtului >20
Partea C: Frecvenţa testării prinderilor în Partea B
Zonele de conexiune Primele 5 prinderi identificate din fiecare tip,
ale sudurilor din atelier avînd aceleaşi dimensiuni de bază, grade
ale materialului, geometrie a sudurii.
Apoi, o prindere din 5 de acelaşi tip.
Zonele de conexiune Toate prinderile identificate
ale sudurilor la faţa
locului
Tabelul 10.31.5-1: Sudurile – Scopul inspecţiei
Parametru Tipul sudurii Condiţii Cerinţe de Acţiune de

speciale acceptare remediere
Geometria Locaţie Toate Per desene Reparare
sudurii
Tipul sudurii Toate Per desene Raportare la
Supervizor
lungime Toate Per desene Reparare
Profil Gat încheietură/filet Per desene Reparare
105
Lungime Filet Per desene Reparare

picior
Nealiniere Toate Incheietură Per desene
în cruce
Discontinuităţi Subtăietură Toate Reparare
ale suprafeţei
Crăpături Toate Nepermisă Reparare &
mărire MPI
la 100%
Discontinuităţi Crăpături Toate Nepermisă Reparare &
ale sub- mărire U/S la
suprafeţei 100%
Tabelul 10.31.5-2: Criterii de acceptare a calităţii sudurii
10.31.6 Fixarea Cu suruburi si Nituirea

Generalităţi
750 Toate conexiunile fixate cu şuruburi şi nituite vor fi proiectate în conformitate cu SR EN 1993 sau alt
standard european, dacă nu se specifică altfel.
Găurile
751 Găurile vor fi date cu o toleranţă maximă în poziţie de 2 mm. Orice nealiniere a găurilor vor fi raportate
Supervizorului.
Șaibele de distanţare
752 Când elementele conectate au un tratament protector al suprafeţei finisate care poate fi avariat de către
piuliţă sau capul şurubului în timp ce este întors, se va aşeza o şaibă sub partea rotativă.
753 Când capul şurubului sau piuliţa este în contact cu o suprafaţă înclinată la mai mult de 3 grade, se va
introduce o şaibă pentru a obţine o rezemare satisfăcătoare.
Blocarea piuliţelor
754 Se vor furniza dispozitive sigure de blocare pentru piuliţe pe toate şuruburile supuse tensiunii sau
vibraţiilor altele decât frecarea cu şuruburile.
Şuruburile
755 Şuruburile vor fi aşezate în găuri fără forţare. Introducerea prin forţare a şuruburilor este strict interzisă.
756 Nu se vor folosi grade diferite de şuruburi cu acelaşi diametru în aceeaşi structură, decît cînd s-a stabilit
cu Supervizorul.
Umplerea în folosirea şuruburilor obişnuite
757 Părţile conectate vor fi unite ferm. Dacă există vreun spaţiu rămas care poate afecta integritatea prinderii,
se va demonta şi se va introduce o umplutură.
758 Acolo unde părţile nu pot fi unite prin alunecare fără deformarea oţelului, se pot face rectificări prin
lărgirea unei găuri, cu condiţia ca proiectul conexiunii să permită utilizarea unor găuri şi şuruburi de
diametru mai mare.
10.31.7 Tratamentul de protectie

Generalităţi
759 Antreprenorul va trimite detalii asupra tratamentelor propuse pentru toate lucrările din oţel către
Supervizor pentru aprobare cu cel puţin 3 săptămîni înainte de startul fabricării.
760 .
761 Stratul protector va avea o garanţie recomandată de peste 20 de ani.
762 Construcţiile exterioare din oţel vor fi galvanizate conform SR EN 729 sau vor fi acoperite cu un strat de
vopsea care oferă protecţie echivalentă.
106
763 Suprafeţele din oţel ce urmează a fi încastrate în beton vor fi lăsate nevopsite şi nu trebuie curăţate cu
aer comprimat.
Pregătirea suprafeţei
764 Toate construcţiile din oţel vor fi curăţate cu aer comprimat conform SA 2 1/2 apoi tratate cu 2 straturi de
grund cu uscare rapida, daca nu se noteaza altceva pe desene.
765 Standardul curatarii prin aer comprimat va fi in conformitate cu SR EN ISO 8501 Partea A1 sau alt
standard european.
766 Antreprenorul va aranja eşantionarea şi testarea materialelor pentru tratamentul suprafeţei după
îndrumările Supervizorului.
Legăturile
767 Toate legăturile construcţiilor din oţel vor primi tratament protector la un standard la fel de bun ca şi
părţile îmbinate.
Suprafeţele inaccesibile
768 Înainte de asamblarea construcţiilor din oţel, suprafeţele care vor fi ulterior inaccesibile vor fi tratate la
acelaşi standard ca şi suprafeţele adiacente.
Suprafeţele de contact
769 Suprafeţele de contact vor fi tratate aşa cum se specifică pentru suprafeţele adiacente, mai puţin pentru
suprafeţele de contact ale încheieturilor HSFG prinse cu şuruburi. Acolo unde vopseaua de grund este
specificată, suprafeţele vor fi unite cît timp vopseaua este încă udă.
Protejarea suprafeţelor de contact
770 Suprafeţele de contact prinse în şuruburi vor fi ferite de contaminare prin mascarea după tratament pînă
cînd prinderile sînt pe cale de a fi executate.
Grunduirea
771 Straturile nu vor fi aplicate suprafeţelor afectate de îngheţ, cînd temperatura ambientală este sub 4 grade
sau cînd căldura le poate avaria.
772 Suprafeţele curăţate cu aer comprimat vor fi grunduite în 4 ore de la curăţare, fără a permite
contaminarea sau reruginirea.
773 Suprafeţele curăţate manual vor fi grunduite înainte să apară contaminarea sau reruginirea.
774 Suprafeţele din metal vor fi grunduite imediat după curăţare fără a permite dezvoltarea de pete.
775 Dacă suprafataeste defecta, instrucţiunile vor fi obţinute de la Supervizor înainte de grunduire.
Sistemul de protecţie
Partea lucrării Pregătirea SR EN ISO Descriere Grosimea

structurale suprafeţei 12944-1:1998 generală a peliculei uscate*
Tabel 4 sistemului de (microni)
Referinţă acoperire
Toate lucrările Sa 2½ Grund
din oţel vopsite Substrat(1)
Intern Substrat(2)
Extern/expus Strat de suprafaţă
* Antreprenorul va elabora un program al sistemelor protectoare propuse prin completarea tabelelor 3
şi 4, pentru aprobarea din partea Supervizorului
Tabelul 10.31.7-1: Sistemele de acoperire cu un strat protector al vopselei
107
Partea lucrării Pregătirea SR EN ISO Descrierea Grosimea

structurale suprafeţei 12944-1:1998 generală a peliculei
Tabel 4 sistemului de uscate*
Referinţă acoperire (microni)
Toate lucrarea Sa 2½ Strat galvanizat
din oţel minim 85 de
galvanizată microni conform
SR ISO 1460 –
intern şi extern
* Antreprenorul va elabora un program al sistemelor protectoare propuse prin completarea tabelelor12,
pentru aprobarea din partea Supervizorului
Tabelul 10.31.7-2:
Sistem de protecţie galvanizat

776 Fiecare program va arăta următoarele:
(a) Partea din armătura de oţel pentru construcţii ;
(ppppp) Pregătirea suprafeţei;
(qqqqq) Aplicarea stratului;
(rrrrr) Numele produsului folosit pentru fiecare strat;
(sssss) Grosimea în microni;
(ttttt) Garanţia pînă la prima lucrare de întreţinere.
Protejarea construcţiei din oţel încastrată parţial în beton
777 Cand lungimea oţelului încastrat este mai mică de 300 mm, sistemul de acoperire va fi aplicat pe întreaga
piesă.
Protejarea construcţiei din oţel galvanizată aflată în contact cu betonul
778 Lucrările din oţel cu straturi nemetalice şi expuse vremii sau în zone ce vor fi spălate regulat vor fi
acoperite cu un strat de bitum negru, gros de 60 de microni, înainte de încastrarea parţială în beton.
Bitumul se va prelungi cu 500 mm deasupra marginii betonului şi cu cel puţin 75 mm sub marginea
betonului.
779 După montaj, se va aplica un strat suplimentar de bitum negru, gros de 60 de microni pe părţile expuse
ale şuruburilor de prindere şi alte legături, suprapunîndu-se peste zonele adiacente cu 50 mm.
Protejarea construcţiilor din oţel încastrate în lucrările de cărămidă
780 Se va aplica un sistem integral de protecţie tuturor construcţiilor din oţel încastrate în zidăria de cărămidă.
In plus, se va aplica un strat barieră de bitum negru, gros de 60 de microni înainte ca lucrarea din oţel să
fie încastrată în cărămidărie.
Repararea zonele deteriorate ale protectiei anticorozive )
781 Zonele cu mici de avarii ale straturilor galvanizate cu un diametru mai mic de 10 mm pot fi reparate cu
vopsea bogată în zinc. Pentru zonele mai mari avariate, Antreprenorul va propune un sistem de vopsire
ce poate fi aplicat pentru a asigura proprietăţi similare şi compatibilitate cu tratamentul suprafeţei. Orice
astfel de reparaţie va fi trimisă Supervizorului pentru aprobare. Acolo unde stratul galvanizat este avariat
de sudarea la faţa locului, sistemul de protecţie împotriva coroziunii trebuie reparat în întregime.
Montajul La Faţa Locului
Generalităţi
782 Antreprenorul va trimite o declaraţie scrisă privind metodele de lucru şi o va trimite Supervizorului pentru
aprobare cu cel puţin 3 săptămîni înainte de începerea montajului. Toată ridicarea de construcţii din oţel
va fi efectuată în conformitate cu SR EN 1993: Partea 2 sau cu alt standard european potrivit. Stabilitatea
temporară şi eforturile din oţel din timpul montajului vor fi verificate ca parte a proiectului.
783 Antreprenorul va asigura că măsurile de siguranţă a lucrărilor sînt folosite permanent în conformitate cu
standardele europene.
108
784 Procedurile de depozitare şi manevrare vor asigura că avariile asupra straturilor protectoare sînt
minimalizate.
785 Orice lucrare din oţel avariată în timpul descărcării, transportului, depozitării sau montajului va fi reparată
pentru a fi în conformitate cu standardele de fabricare aşa cum sunt date în aceste specificaţii.
786 Echipamentele de tăiere termică sau sudare nu vor fi folosite la faţa locului fără aprobare.
Toleranţele la montaj
787 Abaterile maxime permise în montajul construcţiilor din oţel vor fi cele specificate în tabelul 5 luand în
considerare efectele temperaturii asupra structurii.
Element abatere (în mm)

în nivel în profunzime în locaţie
Fundaţie +0/-30 - -
Perete vertical, la suport al construcţiei din - - 25
oţel
Surubul fundaţiei cu reglare minimă de 25 - +25/-5 20
mm.
Surubul fundaţiei, nereglabil 3 +45/-5 3
Poziţia la baza primului stâlp ridicat - - 5
Dimensiunile generale ale planului: Lungime, - - 20
L <30 metri - - 20+0.25(L-30)
Lungime, L >30metri
Verticalitatea coloanei pe înălţimea etajului.
Un singur etaj )  h/600
Mai multe etaje - - ) Min 5
Pentru h<3m toleranţă permisă 5mm ) Max 25
Pentru h>15m toleranţă permisă 25mm
Distanţa dintre suprafeţele de rezemare - - 1.5
Alinierea stâlpilor din perimetrele adiacente - - 10
Grinzile planşeului, nivel specificat 10 - -
Grinzile planşeului, nivel la fiecare capăt 5 - -
Grinzi adiacente, nivel 10 - -
Alinierea grinzilor (min. 5mm) - - h/600
Tabelul 10.31.7-3: Abaterile permise pentru fundaţii, pereţi, şuruburi şi componente
109
11 LUCRĂRI DE DRUMURI
11.1 Lucrări de terasamente pentru drumuri
I. GENERALITĂTI
1. DOMENIU DE APLICARE
Lucrari de terasamente pentru drumuri sunt considerate totalitatea lucrarilor de pamant de deasupra
zonei de pozare a conductei, respectiv de deasupra zonei de umplutură specială, așa cum sunt definite în STAS
4163-3/1996.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914/84 si alte standarde si normative
în vigoare, la data executiei, în măsura în care acestea completează si nu contravin prezentului caiet de
sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de specialitate, efectuarea
tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificări suplimentare fată de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si organizatorice care să conducă la
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a
celorlalte cerinte.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul poate dispune
întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
110
II. MATERIALE FOLOSITE

3. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pământuri clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se pot folosi la executarea
terasamentelor sunt date în tabelul 1 si tabelul 2.
3.1. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice conditii climaterice si hidrologice, la orice
înăltime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
3.2. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice conditii climaterice, hidrologice si la
orice înăltime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
Tabelul 1. Pamanturi pentru terasamente conform clasificarii din SR EN ISO 14688-2

Grupa de Denimire in grupe de pamant cu
Criteriu Cuantificare
pamant proprietati asemanatoare
cea mai mare parte a Bo xBo
particulelor >200mm
cea mai mare parte a
foarte grosier particulelor >63mm boCo coBo
Pamant in
stare umeda, Co saCo, sagrCo
particulele nu grCo
adera unele cea mai mare parte a
de altele particulelor >2mm Gr cosaGr
coGr
grosier cea mai mare parte a
particulelor >0.063mm saGr,
grSa
Sa
Legenda
simbolurilor
Component secundar sau tertiar
Pamant Component
principal
bo
Blocuri Bo
co
Bolovani Co
gr Gr(gr) si Sa(sa)pot fi subdivizate in fin F (f), mediu M(m) sau
Pietris Gr
grosier C(c)
Nisip Sa
sa
X-Orice combinatie a componentilor
FRACTIUNI GRANULARE – PAMANTURI DE BAZA – GRANULOZITATE UNIFORMA
Simbolu Marimea particulelor

Fractiuni ale pamantului Subdiviziuni
ri mm
Blocuri mari LBo >630

Pamant foarte grosier Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pietris Gr >2,0 pana la 63
Pietris mare CGr >20 pana la 63
Pietris mijlociu MGr >6,3 pana la 20
Pamant grosier
Pietris mic FGr >2,0 pana la 6,3
Nisip Sa >0,063 pana la 2,0
Nisip mare CSa >0,63 pana la 2,0
111
Nisip mijlociu MSa >0,2 pana la 0,63

Nisip fin FSa >0,063 pana la 0.2
Tabelul 2.Materiale pentru terasamente conform STAS 2914.

Granulozitate Coeficient Indice de
Calitate
Continut in parti fine de plasticitate
material
Denumirea si caracterizarea uniformi-
in % din masa totala pt: Ip pentru
principalelor tipuri de Denumire tate pentru
pamanturi granulo- fractiunea terasa-
metrica
d<0,005 d<0,05 d<0,25 mente
mm mm mm CU sub 0,5 mm
1.Pamanturi cu foarte
xBo,
necoezive putine parti
grosiere fine, boCo,
(fractiunea neuniforme
coBo,
mai mare de (granulozitate Foarte
2 mm continua) saCo, >5 buna
reprezinta insensibilitate sagrCo,
0
mai mult de la inghet- grCo, <1 <10 <20
50%) dezghet si la
variatiile de cosaGr,
umiditate coGr,
Bo,
Blocuri, uniforme Co,
bolovanis, Foarte
(granulozitate <5
pietris Gr buna
continua)
2. Pãmânturi cu parti fine,
necoezive neuniforme
medii si fine (granulozitate
(fractiunea continua)
mai micã de sensibilitate
2 mm mijlocie la
reprezintã inghet-
Foarte
mai mult de dezghet, >5
50%) insensibile la bunã
variatiile de Sa,
umiditate grSa <6 <20 <40
<10
Nisip cu uniforme
pietris, nisip (granulozitate
<5 Buna
mare mijlociu discontinua)
sau fin
Gr(gr) si Sa(sa)pot fi subdivizate in fin F (f), mediu M(m) sau grosier C(c)
3.3. Nu se vor utiliza agregate naturale monogranulare, cu granule rotunde și netede, care se compactează greu
și se afânează ulterior.
3.4. Marimea granulelor mari trebuie să nu depășească 2:3 din grosimea stratului ce se compactează.
112
4. APA DE COMPACTARE
4 Apa necesară compactării umpluturilor nu trebuie să fie murdară si nu trebuie să contină materii organice în
suspensie.
4.1.Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Supervizorului”, cu exceptia compactării terasamentelor din
spatele lucrărilor de artă.
4.2.Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea
Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitătile de utilizare.
5. VERIFICAREA CALITĂTII PĂMÂNTURILOR
4.3. Verificarea calitătii pământului constă în determinarea in laborator a principalelor caracteristici ale acestuia,
prevăzute în tabelul 3. Verificarea se face pe probe prelevate din fiecare strat pus in opera. Metodologia de
prelevare a probelor și categoria acestora va fi în concordanță cu prevederilor SR EN ISO 22475-1 și cu
tipul de încercări ce urmează să se efectueze.
Tabelul 3. Verificarea calitatii pamanturilor
Nr. Metode de
Caracteristici care se verifică Frecvente minime determinare
crt conform STAS
1 Granulozitate 1913/5-85
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
Minim 3 probe la o suprafață de
3 Densitate uscată maxima 2000m2 1913/3-76
4 Coeficientul de uniformitate 1913/5-85
granulometrica
5 Caracteristicile de compactare minim 3 incercari la fiecare 2000 m2 1913/13-83
de strat pus in opera
6 Umflare libera 1913/12-88
7 Sensibilitate la înghet, O încercare la fiecare 2.000 mc 1709/3-90
dezghet pământ pus în operă
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500-1000 mc 1913/1-82
4.4. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

6. PICHETAJUL LUCRĂRILOR
4.5. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va executa pichetajul de
detaliu a profilurilor transversale, la o distantă maximă între acestea de 30 m în aliniament si de 20 m în
curbe materializând înălțimea umpluturii.
4.6. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i
restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.
4.7. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala
si răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Supervizorului, cu notificare cu cel putin 24 ore în
avans.
7. ÎNCEPEREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

4.8. Începerea lucrărilor de terasamente pentru refacerea structurii rutiere afectate se va face numai după
pozarea și acoperirea corespunzatoare a conductei aparținând rețelei edilitare care a determinat
necesitatea intervenției, respectiv după incheierea procesului verbal de fază determinantă aferent.
8. MIȘCAREA PĂMÂNTULUI
113
4.9. Miscarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, dacă acesta
corespunde prevederilor din tabelul 1 si 2 sau în caz contrar din gropi de împrumut. La începutul lucrărilor,
Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantitătilor ce se vor
transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
4.10. Dacă, în cursul executiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri si gropi de împrumut este
incompatibilă cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si/sau, sau ale standardelor si normativelor tehnice
în vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a umpluturilor, Antreprenorul trebuie să informeze
Beneficiarul si să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pământului pentru
umplutură, pe bază de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reală a materialelor si
evaluarea cantitătilor de pământ ce se vor exploata.
4.11. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de miscare a
pământului” care defineste în spatiu miscările si localizarea finală a fiecărei cantităti izolate de pământ din
debleu sau din groapa de împrumut. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30 de zile
de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
9. GROPI DE ÎMPRUMUT ȘI DEPOZITE DE PĂMÂNT

4.12. În cazul în care gropile de imprumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau alegerea
acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum
opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră
că este necesar, cererea trebuie să fie însotită de:
 un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor
articolului 5 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate
pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
 acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru gropile de împrumut;
 un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a mediului.
4.13. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
 crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, să
fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
 taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
conditia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din
precipitatii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
 săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub
cota santului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
 în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o
banchetă de 4,00 m lătime între piciorul taluzului drumului si groapa de împrumut;
 fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior si o pantă
longitudinală care să asigure scurgerea si evacuarea apelor;
 taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de
1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de
banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin executia acestora să nu se provoace
înzăpezirea drumului.
4.14. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut si depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor
naturale si nici să nu riste antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive,
pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în
întregime răspunzător de aceste pagube.
4.15. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a înrăutăti
aspectul împrejurimilor si a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri
suplimentare sau despăgubiri.
4.16. Achizitionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca si
ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.
114
10. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

4.17. Terenul ce va reprezenta patul lucrărilor de umpluturi va trebui să fie uscat. În acest sens se vor lua toate
măsurile necesare pentru evacuarea apelor pluviale sau coborârea panzei fratice prin drenare directă /
epuismente.
4.18. Pe terenurile cu portanță scazută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adâncime minimă de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor conform tabelului 4.
11. EXECUTIA RAMBLEURILOR
4.19. Prescriptii generale
.1 Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini,
să fie verificate si acceptate de “Supervizor”. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu,
consemnată în caietul de santier.
.1 Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
.1 Executia umpluturilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitătile lor minimale definite prin prezentul
caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Beneficiar” sau reprezentantul său, la
propunerea Antreprenorului.
4.20. Modul de executie a umpluturilor
.1 Umpluturile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lătime a
platformei, evitându-se segregările si variatiile de umiditate si granulometrie.
.1 Pământul adus pe platformă este împrăstiat și nivelat pe întreaga lătime a platformei în grosimea optimă
de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană.
.1 La punerea în operă a rambleului se va tine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinări ale umiditătii la sursă si se vor lua măsurile în consecintă pentru
punerea în operă, respectiv asternerea si necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să
se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră,
udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditătii optime.
.1 Când se prevede timp ploios, suprafata umpluturii va trebui nivelata si compactata, pentru a nu ramane
adancituri, evitand efectul infiltratiilor, si asigurand in cazul transeelor cu lungimi mari inclinarea suprafetei
spre unul sau mai multe puncte pentru colectarea apelor. Dupa ploaie, lucrarile se vor relua numai dupa
evacuarea apei din transee, prin drenaje sau epuismente, uscarea pământului, și dupa reconfirmarea
gradului de compactare a ultimului strat intermediar de umplutură executat. O solutie mai economica decat
uscarea si compactarea stratului de pamant foarte umed poate fi indepartarea acesuia.
.1 In cazul in care exista infiltratii mari de apa se vor lua masuri de epuismente, coborarea nivelului apei
freatice si/sau impermeabilizarea peretilor transeei.
4.21. Compactarea rambleurilor

.1 Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în
STAS 2914/84, conform tabelului 4.
Tabelul 4. Gradul de compactare prescris

Zonele din terasamente Pământuri
(la care se prescrie Necoezive
gradul de compactare) Îmbrăcăminti Îmbrăcăminti
permanente semipermanente
a. În corpul rambleurilor, la adâncimea sub
patul drumului: h  0,50 m*
115
0,5 < h  2,00 m 100 100

h > 2,00 m 100 97
95 92
b. Pe adâncimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100
*) zonă considerată activă (partea superioară a terasamentului – PST)
NOTĂ: Pentru pietrișuri și alte pamânturi necoezive cu peste 50% granule mai mari de 20mm, se va
putea considera a fi atins gradul de compactare 100%, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe
tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul
gradului de compactare.
.1 Tehnologia de compactare (grosimea straturilor si numarul de treceri necesare) si alegerea utilajelor se
stabileste prin incercari si este la latitudinea Antreprenorului in conditiile respectarii prevederilor
normativelor in vigoare privind executia terasamentelor la caile de comunicatie, iar Beneficiarul are
obligația verificării tehnologiei de compactare propusă de executant.
.1 La alegerea utilajelor pentru compactare se va tine cont de urmatorii factori
- dimensiunile transeei;
- natura pământului și caracteristicile de compactare;
- metoda de execuție a umpluturilor, respectiv modul de așternere a straturilor de pământ în
umplutură;
- mărimea frontului de lucru;
În general pentru compactarea pământurilor necoezive se recomanda folosirea compactoarelor pe pneuri
sau cu proeminente (came de profil special, tăvăluguri cu crampoane). Pământurile necoezive cu
granulație uniformă se recomandă a se compacta prin vibrare.
.1 Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel putin opt zile înainte de începerea
lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura
obtinerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 4, cu echipamentele existente si
folosite pe santier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum
30 m lungime pentru fiecare tip de pământ în conformitate cu prevederile normativului C 182-87 sau pe
primul strat al terasamentului pus în operă. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obtinută,
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă plansă de încercare, după ce va aduce modificările necesare
grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie mentionate în registrul de
santier.
În cazurile când această obligatie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va
depăsi 20 cm după compactare.
.1 Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămintile din beton de ciment si de 4% sub
celelalte îmbrăcăminti si se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.
4.22. Controlul compactării
Pe toate durata executiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 5.
Tabelul 5. Frecventa minimă a testelor de compactare

Frecvenţa minimală a
Denumirea încercării Observatii
încercărilor
Pentru fiecare tip de
Încercarea Proctor 1 la 5.000 m3
pământ
Determinarea continutului de apă 1 la 250-1000 ml de transee pe strat
116
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml de transee pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind
încercarea Proctor, determinarea umiditătii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector
de drum.
Antreprenorul poate să ceară receptia unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate
din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această receptie va trebui, în mod
obligatoriu, mentionată în registrul de santier.
4.23. Profiluri
.1 Lucrările trebuie să fie executate de asa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate
cu tolerantele admisibile.
.1 Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului sunt următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă +/- 5 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
4.24. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stâncos
.1 Utilizarea unor blocuri de dimensiuni mari e limitată de posibilitatea asigurării gradului de compactare
prescris, respectiv de posibilitatea utilizarii utilajelor grele de compactare în spații limitate.
.1 Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăstia si nivela astfel încât să se obtină o umplutură
omogenă si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinată în functie de dimensiunea materialului si
posibilitătile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depăsească 0,80
m în corpul umpluturii. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea
straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat,
este interzisă.
.1 Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25
tone cel putin. Această compactare va fi însotită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea
blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q- reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după compactare;
S- reprezintă suprafata compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza
stabilită pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin
încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obtin module de cel putin 500 bari si un
raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în
registrul de santier.
.1 Platforma rambleului va fi nivelată, admitându-se aceleasi tolerante ca si în cazul debleurilor în material
stâncos, art.11.5.2.
Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumătate
din grosimea lor.
4.25. Prescriptii aplicabile umpluturilor nisipoase
.1 Pământul nisipos omogen (CU < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 4) va
putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactării prescrise.
.1 Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umidităti omogene pe
întreaga grosime a stratului elementar.
.1 Platforma va fi nivelată admițându-se toleranțele arătăte la art.11.5.2.
117
4.26. Protectia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protectia umpluturilor contra apelor pluviale si inundatiilor
provocate de ploi, a căror intensitate nu depăseste intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în
cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată statie
pluviometrică.
12. FINISAREA PLATFORMEI

12.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectând cotele în profil în
lung si în profil transversal, declivitătile si lătimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 4, respectiv la art.11.5.2.
În ce priveste lătimea platformei si cotele de executie abaterile limită sunt:
- la lătimea platformei – nu sunt admise abateri in cazul transeelor
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fată de cotele de nivel ale proiectului.
13. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
În timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util si pe cheltuiala sa
lucrările de remediere a zonelor identificate cu tasări datorită proastei executii.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeasi perioadă, la cererea scrisă a
Beneficiarului, si toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.
14. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRĂRILOR
14.1. Controlul calitătii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării;
- verificarea pregătirii terenului de fundatie (de sub umplutură);
- verificarea calității si stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor așternute;
- verificarea compactării umpluturilor din corpul rambleului;
- controlul caracteristicilor zonei active (partea superioara a terasamentului).
14.2. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra
calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind
calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și aprobat
de Supervizor.
Antreprenorul va întretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, până la acoperirea acestora cu stratul
următor.
14.3. Verificarea trasării
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de executie a terasamentelor urmărindu-se
respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii
pichetajului general.
14.4. Verificarea pregătirii terenului de fundatie (sub umpluturi)
14.4.1 Înainte de începerea executării umpluturilor, după compactarea pământului, se determină gradul de
compactare si capacitatea portanta a terenului de fundatie.
14.4.2 Numărul minim de probe, conform STAS 2914/84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3
încercări pentru fiecare 2000mp (1000ml transee) suprafete compactate.
14.4.3 Natura si starea solului se vor testa la minim 2000(5000)m3 umplutură.
14.4.4 Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor ascunse,
specificându-se si eventuale remedieri necesare.
118
14.4.5 Capacitatea portantă a terenului de fundație se determină cu placa statică cu o frecventa minimă de 3
încercări pentru fiecare 2000mp sau 1000ml transee suprafață compactată. Verificările se vor face în
special acolo unde se văd denivelări ale terenului. Conditia de admisibilitate a capacității portante
determinate prin teste cu instalația Lucas este ca valoarea modulului de deformație liniară Ev2≥45MN/m2
la cel puțin 9 determinări dintr-o serie de 10(zece). Această a zecea valoare a modulului Ev2<45MN/m2
trebuie să îndeplinească condiția: Ev2>40MN/m2.
14.5. Verificarea calitătii si stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitătii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform
tabelului 3.
14.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ asternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată
trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv si utilajele
folosite la compactare.
14.7. Verificarea compactării umpluturilor din corpul rambleului
14.7.1 Materialul de umplutura care face obiectul verificarii este situat intre terenul de fundatie (terenul de baza) si
cota -0,50m fata de baza stratului de formă (sau față de baza celui mai de jos strat component al structurii
rutiere).
14.7.2 Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă.
14.7.3 În cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un
volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914/84. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se
va face potrivit notei de la tabelul 4.
14.7.4 Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitătii în stare uscată a acestor
probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
14.7.5 Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate,
distribuite la fiecare 2000(1000ml transee) m2 de strat compactat.
14.7.6 În cazul când valorile obtinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 3, se va
dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
14.7.7 Nu se va trece la executia stratului următor decât numai după obtinerea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
14.7.8 Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.
14.8. Controlul caracteristicilor zonei active (partea superioara a terasamentului)
14.8.1 Controlul caracteristicilor zonei active constau in verificarea cotelor patului drumului realizate, a capacitatii
portante și a deformabilității. Acestea se verifică în conformitate cu reglementările tehnice aprobate și în
vigoare.
14.8.2 Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fată de prevederile
proiectului. În ce priveste suprafatarea patului, tolerantele sunt cele arătate la art.11.5.2.
14.8.3 Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantă.
14.8.4 Capacitatea portantă este caracterizată de:
-modulul dinamic al pământului Ep (MN/m2);
-modulii statici Ev (MN/m2) și K0 (MN/m3);
-indicele californian de capacitate portantă CBR(%);
În cazul în care structura rutieră ce urmează a fi realizată este suplă sau mixtă (SRE) se determină modulul
dinamic al pământului Ep (MN/m2) și/sau modulii statici Ev (MN/m2). În cazul în care structura rutieră ce
urmează a fi realizată este rigidă (SRR) se determină modulul de reacție K0 (MN/m3), cu placa statică.
Condițiile de admisibilitate pentru capacitatea portanta sunt conform calculelor de dimensionare a structurilor
rutiere.
În cazul structurilor rutiere suple și mixte (SRE) valoarea modulului dinamic al pământului (EP) va fi determinat
prin intermediul indicelui de capacitate portantă californian (CBR) Ep=10 x CBR (MPa). În cazul în care se
consideră necesar, valoarea indicelui de capacitate portantă (CBR) se poate determina în laborator, în condițiile
cele mai defavorabile în care poate lucra terasamentul (conform IM 003-1996. Metodologie pentru determinarea
indicelui californian de capacitate portantă, sau conform anexei 4 a normativului AND 530 2012);
119
Daca prin proiect nu e specificată valoarea modulului dinamic al pământului Ep, alternativ se pot determina
modulii statici de deformație EV1 și Ev2 prin incercări cu placa statică, conform anexei 3. În acest caz condițiile de
admisibilitate sunt:
Ev2≥80 (MN/m2) și Ev2/Ev1<2,3
În cazul structurilor rutiere rigide (SRE) se va determina valoarea modulului de reacție a pământului K0 care se
va compara cu valoarea K0 folosită în dimensionarea structurii rutiere
14.8.5 Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie. Determinările
deflectometrice cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman și deflexiunile caracteristice obținute sunt
utilizate pentru verificarea omogenității / uniformității execuției. Efectuarea determinărilor deflectometrice e
limitată de accesul autocamionului in tranșee, acesta putându-se realiza cand lățimea tranșeei este mai
mare de 3m.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se
consideră realizată dacă, deformatia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori
mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 6, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.
Tabel 6. Valori admisibile ale deformației elastice
Tipul de pământ conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a
deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă
nisipoasă, argilă
450
14.8.6 Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după
altul.
14.8.7 La nivelul terenului de fundatie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformatia
elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 6, admitându-se
depăsiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de
fundatie în functie de tipul pământului de fundatie sunt indicate în tabelul 6.
14.8.8 Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face în corelatie cu măsurătorile cu
deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora relevă valori de capacitate portantă scazută, sau
prin citire directa cu ajutorul placii dinamice.
Când măsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va
putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Supervizor, cum ar fi placa dinamică.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4-84, frecventa
încercărilor va fi de o încercare pe fiecare sectiune de tranșee de maxim 100 m lungime.
IV. RECEPTIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie),
unei receptii preliminare si unei receptii finale.
15. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
15.1. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) care se efectuează conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitătii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind efectuarea
controlului de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor -
indicativ PCF 002 aprobată prin ordinul nr. 1370/25.07.2014, se va verifica dacă partea de lucrări ce se
receptionează s-a executat conform proiectului si atestă conditiile impuse de normativele tehnice în vigoare si
de prezentul caiet de sarcini.
120
15.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de control al lucrărilor în faze determinante, în care se
confirmă posibitatea trecerii executiei la faza imediat următoare.
15.3. Receptia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” si Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca
urmare a receptiei va purta ambele semnături.
15.4. Receptia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea si pichetarea lucrării;
- terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- în cazul umpluturilor, pentru fiecare metru din înăltimea de umplutură si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de formă sau a patului drumului;
15.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât si a
comisiei de receptie preliminară sau finală.
15.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a
proiectului de executie;
- natura pământului din corpul drumului.
15.7. Lucrările nu se vor receptiona dacă:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat în parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale
taluzurilor, etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si modul si termenele de
remediere.
16. RECEPTIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Receptia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR
273/94.
17. RECEPTIA FINALĂ
La receptia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele si dacă
acestea au fost întretinute corespunzător în perioada de garantie a întregii lucrări, în conditiile respectării
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
11.2 Straturi si substraturi de fundatie din balast
I. GENERALITĂTI
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Sunt cuprinse specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast
amestec optimal din structurile rutiere utilizate pentru refacerea drumurilor publice, străzilor si platformelor
afectate de lucrări edilitare.
121
Conditiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de constructie folosite, sunt prevăzute în
SR EN 13242, SR EN 13043, SR EN 12620 iar modul de realizare al straturilor/substraturilor de fundatie este
conform STAS 6400-84.
2.1. Stratul/substratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe
straturi, în functie de grosimea stabilită prin proiect si variază conform prevederilor STAS 6400-84.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Beneficiarului”, verificări suplimentare fată de
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Beneficiarul” va dispune
întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
II. MATERIALE
3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza agregate de amestec, cu granula maximă de 63
mm.
3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau înghet, nu trebuie să
contină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. Amestecul de agregate de diferite dimensiuni sau tipuri trebuie omogenizat. Cand agregatele de
densități semnificativ diferite sunt omogenizate trebuie avută grijă pentru evitarea segregării.
3.3. Pentru a fi folosit ca strat de fundatie sau ca substrat de fundatie, amestecul de agregate trebuie să
îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1 cu respectarea prevederile din SR EN 13242.
Cerințele privind granulozitatea pentru utilizarea agregatelor sunt in conformitate cu modul de utilizare a
produsului final. În concordanta cu nota 4 din SR 13242, cerintele de mai jos inlocuiesc cerintele din standard:
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI Strat de formă;

METODE DE
GEOMETRICE, FIZICE SI Strat anticapilar; VERIFICARE
AMESTEC FUNDATII
CHIMICE OPTIM RUTIERE COMPLETAREA CONFORM
SISTEMULUI RUTIER
LA ÎNGHET-DEZGHET
Sort (d/D) 0/63 0/63 0/63 -
Procent de trecere prin sita, exprimat ca masa % EN 933-1
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 STAS
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33 4606-80
0/1 mm 12-22 4-38 4-53
0/4 mm 26-38 16-57 16-72
0/8 mm 35-50 25-70 25-80
0/16 mm 48-65 37-82 37-86
0/25 mm 60-75 50-90 50-90
0/50 mm 85-92 80-98 80-98
122
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI Strat de formă;

METODE DE
GEOMETRICE, FIZICE SI Strat anticapilar; VERIFICARE
AMESTEC FUNDATII
CHIMICE OPTIM RUTIERE COMPLETAREA CONFORM
SISTEMULUI RUTIER
LA ÎNGHET-DEZGHET
0/63 mm 100 100 100
Granulozitate cf. fig. 1.1 cf. fig. 1.2 cf. fig. 1.3
Uzura cu masina tip Los
≤30 (LA30) ≤50(LA50) ≤50(LA50) SR EN 1097-2
Angeles (LA) % max.
Rezistența la impact SZNR SZNR SZNR SR EN 1097-2
≤1 (WA24 1) ≤1 (WA24 1)
≤1 (WA24 1)
Rezistența la îngheț dezgheț
≤2 (WA24 2) ≤2 (WA24 2)
determinată prin valoarea ≤2 (WA24 2) SR EN 1097-6
absorbției de apă (%) ≤0,5% (Wcm ≤0,5% (Wcm
≤0,5% (Wcm 0,5)
0,5) 0,5)
Rezistența la îngheț-dezgheț SR EN 932-3
determinată prin supunerea Categoria F1 Categoria F1 Categoria F1
SR EN 1367-1
la cicluri repetate înghet– Categ. MS18 Categ. MS18 Categ. MS18
dezgheț* SR EN 1367-2
Conditii pentru a fi
considerat strat anticapilar:
-Coeficient de
permeabilitate, k k>3.5*103cm/s STAS 1913/6
-Coeficient de uniformitate, CU≥15
CU
*În situații extreme de vreme rece și/sau saturație de sare sau de dezghețare cu sare când sunt mai potrivite
încercările care utilizează soluție de sare sau uree descrise în SR EN 1367-1 anexa B, limitele nu se aplică.
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie
direct din balast, dacă îndeplineste conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt arătate în
tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in
mm
granulozitate
d/D 0,02 0,2 1 4 8 25 63
Inferioară 0 4 12 28 35 60 100
0/63
Superioară 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare,
pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitătii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se
va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite
îndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si după aprobarea Supervizorului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitătii balastului sau balastului amestec optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
123
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în functie de cantitatea
necesară si de esalonarea lucrărilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va
face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calitătii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile
granulometrice deficitare pentru îndeplinirea conditiilor calitative prevăzute.
124
4. APA
Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din
reteaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de particule
în suspensie.
5. CONTROLUL CALITĂTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL ÎNAINTE DE

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitătii se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minimă Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare determinare
sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare La locul de punere în conform
operă
1 2 3 4
1 Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot
certificatul de calitate, declaratia aprovizionat
- -
de conformitate sau certificatul de
garantie
O probă la fiecare lot
aprovizionat, de SR EN
2 Determinarea granulometrică.
933-8
Neomogenitatea balastului 400 tone, pentru
fiecare sursă (dacă SR EN
-
este cazul pentru 933-10
fiecare sort)
O probă pe schimb (si
sort) înainte de
începerea lucrărilor si
3 Umiditate - ori de câte ori se STAS
observă o schimbare
4606
cauzată de conditii
meteorologice
O probă la fiecare lot
Rezistente la uzura cu masina tip aprovizionat pentru SR EN 1097-
4 -
Los Angeles (LA) fiecare sursă (sort) la 2
fiecare 400 tone
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc
de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
rd uscat max= greutatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cmc
wopt = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
125
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe probe

prelevate din lucrare si anume:
rd uscat ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc
wef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare D.
rd uscat ef
D = ---------------- x 100
rd uscat max
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la

art.13.
IV. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
8. MĂSURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după
receptionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundatie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, la lucrările la care
drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil
posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau în cazul
rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de tranșee în functie de sursa folosită, acestea fiind
consemnate în registrul de santier.
9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL
9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un
tronson de probă în lungime de minimum 30m.
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentă pe santier, a componentei
atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din
proiect si pentru o suprafatare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenta Supervizorului,
efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un
laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajelor de compactare);
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referintă pentru restul lucrării.
126
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de santier, pentru a servi la
urmărirea calitătii lucrărilor ce se vor executa.
10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se nivelează balastul sau balastul amestec optimal
într-unul sau mai multe straturi, în functie de grosimea prevăzută în proiect si de grosimea optimă de
compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor
de compactare, tehnologia.
10.4. Pe tronsoanele pe care tranșeea afectează și acosmentul, acesta se completează și se
compactează odată cu stratul de fundație, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor,
conform pct. 8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundatie, sau care rămân după
compactare, se corectează cu materiale de aport si se recompactează. Suprafetele cu denivelări mai
mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului înghetat.
10.7. Este interzisă asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghită
de gheată.
11. CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

11.1. În timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactării, încercările si determinările arătate în tabelul 4.
Tabel 4
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul Metode de
crt. sau caracteristica, care se verifică
de punere în operă verificare
conform
1 Încercare Proctor modificată - STAS
1913/13-83
zilnic, dar cel putin in minim 3 puncte STAS
Determinarea umiditătii de compactare si
2 la fiecare 500 m de transee sau la
corelatia umiditătii 4606-80
1000m2 suprafață
3 Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafată de
2.000 mp de strat
-
5 Determinarea gradului de compactare 1 test la fiecare 250 ml de tranșee STAS
prin determinarea greutătii volumice în
1913/15-75
stare uscată
STAS
12288-85
6 Determinarea capacitătii portante la - la fiecare 20m pentru metoda de Normativ
nivelul superior al stratului de fundatie măsurare cu pârghia Benkelman
CD 31-2002;
sau placa ZORN
STAS 2914/4-
127
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul Metode de

crt. sau caracteristica, care se verifică
de punere în operă verificare
conform
- 1 test la 500 ml pentru metoda 89; Agrement
cu placa statică tehnic
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie si deflectometrie a capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide, indicativ CD 31-2002.
Când măsurarea capacităţii portante, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,
datorită spațiului limitat din tranșeele lucrărilor edilitare, Antreprenorul va putea folosi si
alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Supervizor.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS
2914/4-89, frecventa încercărilor va fi de 1 încercare pe fiecare sectiune de drum de maxim
500 m lungime, iar în cazul utilizării metodei cu placa ZORN, frecvenţa încercărilor va fi de 1
încercare la max. 25 m distanţă.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector prezentat
receptiei.
12.2. Lătimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect.
În cazul tranșeelor nu se admit abateri la lățime.
12.3. Panta transversală a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbrăcămintii
sub care se execută, prevăzută în proiect. Abaterea limită la pantă este  0,4 %, faţă de valoarea
pantei indicată în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru
îmbrăcămintea respectivă si se măsoară la fiecare 25 m distantă.
12.4. Declivitătile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundatiei din balast, fată de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
13. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea
următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin
încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-83:
 min. 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;
128
 min. 98%, în toate punctele de măsurare;

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundatie se consideră realizată dacă
valoarile deflexiunilor măsurate nu depăsesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5
(conform CD 31-2002) sau valorile masurate cu placa statică trebuie sa aibă valoarea min. E V1 = 75
Mpa; EV2 = 120 Mpa sau cu placa ZORN Evd = 50 Mpa.
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
fundatie din Strat de formă Pământuri de tipul (conform SR EN ISO 14688/1-2004)
balast sau balast Conform Nisip prăfos, Praf nisipos, Argilă prăfoasă,
amestec optimal
STAS 12253- nisip argilos praf argilos- nisipos, argilă nisipoasă, argilă
h (cm) 84 prăfoasă nisipoasă (P5)
(P3) praf argilos (P4)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie să îndeplinească conditiile de admisibilitate din STAS
6400-84.
Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD
31-2002.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calitătii
executiei lucrărilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de
fundatie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN)
si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează în fiecare tranșee cu ajutorul latei de
3,00 m lungime și nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
129
VI. RECEPTIA LUCRĂRILOR
15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Receptia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitătii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind efectuarea
controlului de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea
construcţiilor - indicativ PCF 002 aprobată prin ordinul nr. 1370/25.07.2014, atunci când toate lucrările
prevăzute în documentatii sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate în conformitate cu
prevederile paragrafelor 5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către
organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal de control” al lucrărilor în faze determinante.

Receptia preliminară se face odată cu receptia preliminară a întregii lucrări, conform
Regulamentului de receptie a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.

Receptia finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va
face în conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
11.3 Straturi rutiere de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment
I. GENERALITĂTI

1.1. Sunt incluse specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment si conditiile tehnice prevăzute în STAS 10473/1, care trebuie să fie îndeplinite la
prepararea, transportul, punerea în operă si controlul calitătii materialelor si a straturilor executate.
2.1. La executarea straturilor rutiere de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta
prevederile din standardele si normativele specifice în vigoare, în măsura în care acestea completează si
nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Supervizorului verificări suplimentare fată de
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Supervizorul va dispune
întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor ce se impun.
II. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

3. CIMENTURI
130
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie să
corespundă conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate în tabelul
nr.1:
- Ciment Portland (conform SR EN 197-1);
- Ciment Portland Compozit (conform SR EN 197-1);
- Ciment rutier (conform SR 10092).
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI Tabel 1

CARACTERISTICI FIZICE CIMENTUL
II/A - S 32,5 SR II/A - S 32,5 I 42,5 (P 40) CR-
42,5 R
si H II/A - S 32,5
Priza determinată pe pasta de ciment de
consistentă normală
-să nu înceapă mai devreme de
1 oră 1 oră 1 oră 1 oră
Constanta de volum determinată pe:
-turte turtele să nu prezinte încovoieri, crăpături (fenomene de
umflare)
-mărirea de volum la încercarea cu
≤ 10
inelul Le Chatelier
Rezistenta mecanică la compresiune min
la:
2 zile N/mmp
- - 10 ≥20
7 zile N/mmp
16 16 -
28 zile N/mmp
32,5…52,5 32,5…52,5 42,5…62,6 ≥42,5
NOTA: Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi în mod obligatoriu cu întârzietor
de priză.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective,
vor fi declasate si utilizate numai corespunzător noii clase.
Cimentul care se consideră ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat.
* ciment II/A - S 32,5 conf. SR EN 197-1
* ciment SR II/A - S 32,5 conf. SR EN 197-1
* ciment H II/A - S 32,5 conf. SR EN 197-1
* ciment I 42,5 (P 40) conf. SR EN 197-1
* ciment CR 42,5 R conf. SR 10092.
3.2. Este indicat ca santierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment.

3.3. Dacă Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine aprobarea
Supervizorului în acest scop.
3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie să corespundă prevederilor
standardelor respective.
3.5. În timpul transportului de la fabrică la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipulării sau
depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală si de impurificări cu corpuri străine.
131
3.6. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele de rezervă cât si pentru
cele de consum, corespunzătoare din punct de vedere al protectiei împotriva alterărilor cauzate de
fenomene meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia.
3.7. În cursul executiei, când apare necesară schimbarea sortimentului de ciment depozitat în silozuri,
acestea se vor goli complet si se vor curăta, prin instalatia pneumatică si se vor marca, corespunzător
noului sortiment de ciment ce urmează a se depozita.
3.8. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50°C.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăsi 45 de zile de la data expedierii de către producător.
3.10. Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuintat decât după verificarea stării
de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
3.11. Controlul calitătii cimenturilor pe santier se face în conformitate cu prevederile tabelului nr.5.
3.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii cimentului, astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinărilor efectuate în laborator.
4. AGREGATE
4.1. Conform STAS 10473/1, pentru executia straturilor rutiere de de fundație din agregate naturale
stabilizate cu ciment se utilizează sorturile de agregate specificate în tabelul 2.
Tabel 2
DOMENIU DE AGREGATELE FOLOSITE
APLICARE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA
GRANULELOR
0 / 4;
AGREGATE DE BALASTIERĂ,
8 / 25;
conform: SR EN 13242 - amestec de agregate
0 / 25;
STRATURI DE AGREGATE CONCASATE DE BALASTIERĂ,

1 0 / 25;
FUNDATIE conform SR EN 13242 - amestec de agregate
8 /25;
AGREGATE CONCASATE DE CARIERĂ

8 / 16 și 16 / 25;
conform SR EN 13242 - amestec de agregate
0 / 16;
4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile în contact cu aerul, apa sau la înghet;
se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie să fie inerte si să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului folosit la
executia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor de fundatie stabilizate cu ciment trebuie să
îndeplinească caracteristicile de calitate indicate în tabelul 3.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitătii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai după ce
analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.
4.6. În timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si în timpul depozitării, agregatele trebuie
ferite de impurificări.
132
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si păstrate în
conditii care să le ferească de împrăstiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.7. Controlul calitătii agregatelor de către executant se face în conformitate cu prevederile tabelului nr.5.
4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calitătii agregatelor, astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
Tabel 3
AGREGATE DE BALASTIERĂ SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERĂ SAU BALASTIERĂ,
pentru straturi de fundatie stabilizate cu ciment
DOMENIU DE UTILIZARE
CARACTERISTICI DE CALITATE
Straturi de fundatie
SORT AGREGATE BALASTIERA/
0/25
AGREGATE CONCASATE (MM)
CONTINUT DE FRACTIUNI
0-8 mm 50…80
GRANULOZITATE CONTINUĂ
Conform figurii (pagina 6)
COEFICIENT DE UNIFORMITATE
8
GRANULOMETRICĂ CU %, min.
ECHIVALENT DE NISIP (SE)
30
% min. (pe fractiunea 0-4 mm)
UZURA CU MASINA LOS ANGELES
LA35
(LA), % max.
4.9. Granulozitatea, trebuie să fie continuă si să se înscrie în limitele arătate în tabelele nr.3 si 4.
Tabel 4
DOMENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE SI CIURURI ÎN % DIN MASĂ
GRANULOZITĂTII (mm) VARIATIEI 0,1 0,2 1 4 8 16 25
inferioară 6 8 18 35 51 72 90
0-25
superioară 11 17 34 59 75 90 100
133
134
5. APĂ
5.1. Apa utilizată la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate să provină din reteaua
publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute în SR EN 1008.
Indiferent de sursă, la începerea lucrărilor, se va face verificarea apei, de către un laborator de specialitate.
5.2. În timpul utilizării pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile,
etc.
6. ADITIVI
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui
întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietorul de priză folosit obisnuit la prepararea betoanelor de
ciment.
7. MATERIALE DE PROTECTIE
* Emulsie bituminoasă cationică, conform SR 8877
* Nisip, 1,5-4cm, sort 0-4 mm, conform SR EN 12620.
8. CONTROLUL CALITĂTII MATERIALELOR ÎNAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI

STABILIZAT
Materialele destinate preparării straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt
supuse la încercări preliminare si la determinări pentru stabilitatea retetei, a căror natură si frecventă sunt
date în tabelul nr.5.
Tabel 5
Frecventa minima
Actiunea, procedeul de Metode de
Materialul verificare sau caracteristicile Înainte de determinare
ce se verifică La aprovizionarea
utilizarea conform
materialelor în depozit
materialului
0 1 2 3 4
Ciment Examinarea datelor înscrise La fiecare lot
în certificatul de calitate sau aprovizionat
- -
certificatul de garantie
Constanta de O determinare la fiecare SR EN
-
volum/stabilitate lot aprovizionat, dar nu
196-3
mai putin de o
Timpul de priză determinare la 100 t, pe -
o probă medie
Rezistente mecanice la 2 (7) O probă la 100 t sau la SR EN
-
zile fiecare siloz în care s-a
196-1
Rezistente mecanice la 28 depozitat lotul
-
zile aprovizionat
Prelevarea de contra-probe La fiecare lot
care se păstrează minim 45 aprovizionat probele se
zile (păstrate în cutii metalice iau împreuna cu - -
sau pungi de polietilenă delegatul Supervizorului
sigilate)
Starea de conservare numai O determinare la fiecare Două SR EN
dacă s-a depăsit termenul de lot aprovizionat sau la determinari pe
196-6
depozitare sau au intervenit fiecare siloz în care s-a siloz (sus si
factori de alterare depozitat lotul jos)
135
Frecventa minima
Actiunea, procedeul de Metode de
Materialul verificare sau caracteristicile Înainte de determinare
ce se verifică La aprovizionarea
utilizarea conform
materialelor în depozit
materialului
0 1 2 3 4
aprovizionat (pe o probă
medie)
Agregate Examinarea datelor înscrise La fiecare lot - -
în certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garantie
Granulozitatea sorturilor O probă la fiecare lot - SR EN 933-1
aprovizionat si pentru
SR EN 933-8
fiecare sursă
SR EN 933-10
Echivalentul de nisip O probă la fiecare lot - SR EN 933-8
aprovizionat pentru
fiecare sort si sursă
Coeficient uniformitate O probă la fiecare lot - SR EN 933-3
granulometrica aprovizionat si pentru
SR EN 933-4
fiecare sursă
Umiditatea - O probă pe STAS 4606
schimb si sort
si ori de câte
ori se observă
o schimbare
cauzată de
conditii meteo
Rezistenta la uzură cu O probă la fiecare lot - SR EN 1097-2
masina tip Los Angeles aprovizionat pentru
fiecare sort si sursă
Aditivi Examinarea datelor înscrise La fiecare lot - -
în certificatul de calitate aprovizionat
Apă Compozitia chimică - O probă la SR EN 1008
începerea
lucrării pentru
fiecare sursă
Emulsie Examinarea datelor înscrise La fiecare lot - -
bituminoasă în certificatul de calitate aprovizionat
III. STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU

CIMENT
9. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE
Stabilirea compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apă se va face de către un laborator de
specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina:
- curba granulometrică a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment si aditiv;
- continutul de apă;
136
- densitatea în stare uscată de referintă, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, în vederea adaptării
acesteia la conditiile de santier, păstrând caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea,
omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.
10. COMPOZITIA AMESTECULUI

10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea în functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2. Compozitia amestecului de ciment, apă si agregate naturale se va stablili numai prin încercări de
laborator atestat, în functie de îndeplinirea conditiilor arătate în tabelul 6.
10.3. În tabelul 7 se indică dozajul de ciment in scopul stabilirii compozitiei optime.
10.4. Curba granulometrică a amestecului trebuie să fie situată în limitele arătate în tabelul 4. Curba
granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime în conditiile
compactării standard (încercarea Proctor modificat).
10.5. În ce priveste continutul de apă, acesta trebuie să se situeze la nivelul umiditătii optime de
compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în starea uscată maximă dumax. si umiditatea
optimă Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de către un laborator
de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificată, conform STAS 1913/13.
10.7. O importantă deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în opera.
Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă si permite punerea în operă a amestecului si
comportarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere în operă care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variază între 2 si 6 ore
în functie de conditiile de executie. Mărirea duratei peste două ore se poate obtine prin utilizarea unui
întârzietor de priză.
Cantitatea de întârzietor de priză depinde de temperatura ambiantă si ea va fi stabilită de laborator în
cadrul studiilor preliminare, cunoscând ca la 10°C durata de punere în lucru este estimată la dublul celei
obtinute la 20°C iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru 40°C.
Încercarea se face pentru diferite temperaturi, si se trasează diagrama timp de punere în operă -
temperatura.
Tabel 6
Denumirea stratului
Caracteristica
Strat de fundatie
2
Rezistenta la compresiune N/mm
Rc 7 zile 1,2...1,8
Rc 28 zile 1,8...3,0
Stabilitate la apă % max.
- scăderea rezistentei la compresiune
Rci 25
- umflare volumică
UI 5
- absorbtie de apă
Ai 10
137
Pierdere de masă % max.

- saturare-uscare Psu 10
- înghet-dezghet Pid 10
Tabel 7
Agregatul Dozaj orientativ de ciment, în
% din cantitatea de agregate
Denumirea stratului Granulozitate naturale uscate
Natură
(mm)
balast sortat 0-25
Strat de fundatie balast concasat 0-25 4...6
agregate de cariera concasate 0-25
Dozajul de ciment va fi stabilit prin încercări preliminare astfel încât să se asigure rezistentele
(caracteristicile) prevăzute în tabelul 6, dar cantitatea nu va fi mai mica decat cea prevazuta in dozajul
minim orientativ din tabelul 7.
IV. PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
11. STATIA DE PREPARARE

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apă se poate efectua în centrale de tip
continuu de dozare si malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.
11.2. Distanta maximă între statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al
amestecului de agreagate naturale, ciment si apă, de maxim 45 minute.
11.3. Statia de preparare trebuie să dispună de:
a. depozite de agregate cu dotări corespunzătoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii;
b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea corelată cu capacitatea de productie
a statiei;
c. instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare în bună stare de functionare;
d. buncăre pentru descărcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e. laborator amenajat si dotat corespunzător;
f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor si mijloacelor de transport;
g. dotări privind protectia muncii si P.S.I.
11.4. Centralele de preparare trebuie să respecte următoarele caracteristici, privind precizia de cântărire si
dozare:
- agregate +/- 3%
- ciment si apă +/- 2%
- aditivi +/- 5%
Tolerantele se exprimă în functie de greutatea fiecărui component si trebuie să facă referire la cantitătile
teoretice conform calibrării.
11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista reglajelor
care trebuie să fie efectuate la instalatie pentru îndeplinirea conditiilor prevăzute la art.10, comisia
controlând dacă s-au făcut aceste reglări, în special:
- etalonarea cântarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
138
- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-închidere) la introducerea
agregatelor, a cimentului si a apei în malaxorul instalatiei de preparare;
- uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificări se vor face înainte de prepararea amestecului.
12. EXPERIMENTAREA PREPARĂRII AMESTECULUI

12.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să facă teste pe statia de preparare a
amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, dacă reteta amestecului, stabilită în laborator,
permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Testele trebuie repetate până la obtinerea rezultatelor satisfăcătoare privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere în operă.
Cu ocazia acestor verificări se va stabili si durata minimă de malaxare care să asigure o bună omogenitate
a amestecului preparat.
12.2. Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat în timpul testării, în vederea verificării
obtinerii caracteristicilor cerute, arătate la cap.II, art.10.
13. PREPARAREA PROPRIU-ZISĂ A AMESTECULUI

13.1. Este interzisă prepararea amestecului în instalatiile care nu asigură încadrarea în abaterile prevăzute
la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul răspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificându-le ori de
câte ori este necesar, dar cel putin o dată pe săptămână.
13.2. Cantitatea de apă necesară amestecului se va corecta în functie de umiditatea naturală a
agregatelor, astfel încât la punerea în operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactare stabilită în
laborator, tinându-se seama si de pierderile de apă în timpul transportului de la statia de preparare la locul
de punere în operă.
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevăzută în reteta stabilită pentru fiecare
tip de ciment aprovizionat, dar nu mai mica decat cea specificata in tabelul 7.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalatiei de preparare până la
omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apă se introduce în buncarul de stocare a materialului, din
care se descarcă în autobasculantă, astfel încât să se evite segregarea.
14. CONTROLUL CALITĂTII AMESTECULUI PREPARAT

14.1. Controlul calitătii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru determinarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor
face în conformitate cu tabelul nr. 8.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea amestecului:
- compozitia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
* umidităti: - la statia de preparare;
- la locul de punere în operă;
* densitatea stratului compactat;
139
- confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice (rezistente la
compresiune si densitate), care vor fi înscrise în evidente.
Tabel 8
Actiunea, procedeul de Frecventa minimă Metoda de

Nr
verificare sau caracteristici determinare
crt. La statia de betoane La locul de punere
ce se verifică conform
în lucru
1 Examinarea documentului La fiecare transport
de transport
- -
2 Încercarea Proctor pentru fiecare reteta - STAS 1913/13
modificată
3 Temperatura (la temperaturi la fiecare 2 ore pentru la fiecare 2 ore -
ale aerului în intervalul 0oC- fiecare instalatie
5oC si > 30oC
4 Compozitia granulometrică 1 determinare pe -
a amestecului schimb, dar cel putin 1
SR EN 933-1
determinare la 500 mc
STAS 4606
5 Umiditatea amestecului în cel putin o dată pe
vederea stabilirii cantitătii schimb si la schimbări
-
de apă necesară asigurării meteo care pot modifica
STAS 1913/1
umiditătii optime de umiditatea
compactare - Umiditatea
amestecului
6 Verificarea caracteristicilor
de compactare:
a. umiditate de compactare
- două probe la 1500 mp STAS 1913/1
b. densitatea stratului,
gradul de compactare
- două probe la 1500 mp STAS 1913/15
c. Q/S
- zilnic -
7 Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
densitătii si a rezistentelor
la compresiune
la 7 zile
la 28 zile 2 serii a 3 epruvete - STAS 10473/2
cilindrice la 1500 mp
V. PUNEREA ÎN OPERĂ A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
15. TRANSPORTUL AMESTECULUI

15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apă se transportă la locul de punere în operă cu
autobasculante (cu basculare pe spate) care pot circula pe fundatia de balast.
Pe timp de arsită si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita
modificarea umiditătii acestuia.
15.2. Durata de transport a amestecului nu va depăsi 45 minute.
140
15.3. Capacitatea de transport trebuie să fie corespunzătoare pentru a asigura functionarea continuă a
instalatiei de malaxare si a atelierului de punere în operă.
16. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Înainte de începerea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si
receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, înainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacă acesta este
constituit din materiale drenante (dar orice băltire va fi eliminată).
17. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A AMESTECULUI

17.1. Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să execute un tronson experimental.
Lungimea tronsonului de probă va fi de cel putin 30 ml si pe întreaga lățime proiectată. Experimentarea are
drept scop de a verifica pe șantier, în condiții de execuție curentă, realizarea caracteristicilor calitative ale
amestecului pus în operă în conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de
punere în operă, stabilirea parametrilor compactării (grosimea de asternere a amestecului, conditiile de
compactare si intensitatea de compactare necesară).
Toate datele vor fi supuse aprobării Beneficiarului.
17.2. Partea din tronsonul executat, considerată ca fiind cea mai bine realizată, va servi ca sector de
referintă pentru executia lucrărilor pe întregul drum.
18. PUNEREA ÎN OPERĂ A AMESTECULUI

18.1. ASTERNERE SI NIVELARE
18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze
următoarelor obiective:
- respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat în parte;
- asigurarea grosimii prevăzută în proiect pentru fiecare strat, în oricare punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatări corespunzătoare.
18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu
repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarcă în cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se
repartizează pe întreaga lătime prevăzută în proiect, în functie de tehnologia de executie adoptată si de
natura lucrărilor.
18.1.3. Asternerea se face de regulă într-un singur strat.
18.1.4. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticală a stratului,
materialul excedentar trebuie tăiat si îndepărtat.
18.1.5. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, în care scop se
va realiza un reperaj în afara suprafetei de lucru, în cazul nivelării cu autogrederul sau se vor pune la cotă
longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. COMPACTAREA
18.2.1. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenta Supervizorului, efectuând
controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de
specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probă efectuate, trebuie aprobat de Supervizor,
înainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie să aibă
următoarele caracteristici:
 Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minimă de 10 t pe fiecare
tambur;
141
 Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimă de 18 t si cu o presiune minimă în pneu de 5 bari;
 Ateliere combinate (tambur metalic în fată si pneuri în spate), pot fi folosite numai cu aprobarea
Supervizorului.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevăzut în procedura de executie aprobată
de Supervizor si aceasta va fi respectată pe toată durata executiei lucrărilor.
18.2.2. În cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment în spații înguste, inaccesibile compactoarelor (în
special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, etc.), compactarea se
va efectua cu plăci vibratoare.
18.2.3. Calitatea compactării este apreciată prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie să
corespundă valorilor arătate la pct. 22.1.
18.2.4. În cazurile în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
- grosimea de asternere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea
stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajului propus si a intensitătii de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus în operă într-o
anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate în mc si "S" este suprafata cilindrată în intervalul de
timp dat, exprimată în mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, în care
scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cu un dispozitiv care să înregistreze datele pentru
estimarea lui “S”.
18.2.5. Obtinerea unei densităti ridicate, impune ca, compactarea să fie terminată înainte de a începe
priza. Această conditie poate să conducă la necesitatea încorporării în amestec a unui întârzietor de priză,
în special pe timp călduros. Folosirea unui întârzietor de priză este recomandat pentru a permite executia
corectă a rosturilor longitudinale.
18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate,
odată cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.
18.3. MĂSURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE
18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, în mod exceptional, la
temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent
din partea Antreprenorului si a Supervizorului.
18.3.2. Este interzisă utilizarea agregatelor naturale înghetate.
18.3.3. Este interzisă asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zăpadă sau cu
pojghită de gheată.
18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si se vor se
evita distantele mari de transport si stationările pe traseu.
18.3.5. După executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejează imediat,
prin acoperire cu prelată sau cu rogojini, astfel încât să se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer
stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatură la suprafată, de minimum +5°C, timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 35°C, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi
protejată cu emulsie bituminoasă aplicată în două straturi succesive.
19. PROTEJAREA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU
CIMENT
19.1. Pentru evitarea evaporării apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi
protejată cel putin sapte zile (timp în care nu se circulă pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5…4 cm grosime
mentinut în stare umedă sau cu o peliculă de protectie, care poate fi realizată cu:
- Fluid de protectie P45;
- Polisol, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare
142
- Emulsie bituminoasă cationică SR 8877.
Pelicula de protectie se va realiza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt si umed.
19.2. Dacă stratul de bază al structurii rutiere urmează să se execute mai târziu, după protejarea stratului
de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o
legatură bună cu viitorul strat de bază, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblură sortul 16-25, urmată
de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigură o încastrare a criblurii în stratul de fundatie),
operatiune care trebuie făcută înainte de începerea prizei.
19.3. Când stratul de fundatie trebuie să suporte un trafic de santier important, va trebui să se aplice un
tratament superficial simplu.
19.4. Executia stratului rutier superior poate fi începută numai după o perioadă de protectie de minim sapte
zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care este interzis traficul pe acest strat.
19.5. Stratul din balast stabilizat nu se va lăsa neprotejat pe timp de iarnă. Peste stratul de balast stabilizat
se va asterne cel putin primul strat al îmbrăcămintii structurii rutiere proiectate.
20. CONTROLUL CALITĂTII AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT,

PUSE ÎN OPERĂ
Controlul calitătii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în operă, se va face în
conformitate cu prevederile tabelului 9.
Tabel 9
Determinarea, metoda de control
Metoda de
Nr si/sau caracteristicile ce se Frecventa minimă
determinare conform
verifică
1 Determinarea rezistentei la
compresiune pe probe cilindrice
la 7 zile
STAS 10473/2
la 28 zile
3 probe cilindrice la 1.500 mp
3 probe cilindrice la 1.500 mp
2 Prelevare de carote pentru 1 carotă la 2.500 mp de strat (la
determinarea rezistentei la cererea comisiei de receptie sau a
Normativ C 54
compresiune Beneficiarului)
3 Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200 ml, în timpul executiei
- pe carote extrase -
4 Densitatea stratului rutier, pentru
calculul gradului de compactare
minim două puncte la 1.500 mp STAS 10473/2
VI. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
21. ELEMENTE GEOMETRICE

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect.
Abaterile limită la grosime sunt: -10 mm; +20mm.
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectuează prin măsurători directe, la marginile benzilor
executate, la fiecare 200 ml.
Grosimea stratului este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
21.2. Lătimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect.
Abaterile limită la lătime pot fi: +/- 2 cm.
143
Verificarea lătimii de executie se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect.
Abaterile limită la pantă pot să difere cu +/- 0,4% fată de valoarea pantei indicate în proiect si se măsoară
la intervale de 25 m distantă.
21.4. Declivitătile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită fată de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
22. CONDITII DE COMPACTARE

22.1. Gradul de compactare al stratului de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, trebuie să
fie de:
 min.100% în cel putin 95% din numărul punctelor de măsurare si min.98% în toate punctele de
măsurare;
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscată maximă si umiditatea optimă de
compactare) ale straturilor de fundatie se determină prin încercarea Proctor modificată conform STAS
1913/13 si sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.
23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU

CIMENT
Verificarea denivelărilor suprafetei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
a) În profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie, toleranta admisă
la denivelări fiind de +/- 10 mm.
b) În profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor prezentate în proiect, toleranta
admisă la denivelări fiind de +/- 9 mm.
VII. RECEPTIA LUCRĂRILOR
24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Receptia pe faza determinantă stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul
de stat al calitătii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind efectuarea controlului
de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor - indicativ
PCF 002 aprobată prin ordinul nr. 1370/25.07.2014, atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie
sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21,
22, 23.
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitătile impuse
de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către
organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal de control” al calității lucrărilor în faze determinante în
registrul de lucrări, în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a
acestora si recomandări cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au
constatat abateri fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Receptia preliminară a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu
receptia preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrărilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie va examina lucrările fată de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fată de
documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, întocmit în timpul executiei lucrărilor.
144
Receptia finală a straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu
receptia finală a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia.
Receptia finală se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
145
11.4 Mixturi asfaltice cilindrate

I. GENERALITĂŢI
Secţiunea 1
Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art. 1. Prezentele specificatii stabilesc condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile
asfaltice executate la cald în etapele de control al calităţii materialelor componente, preparare, transport,
punere în operă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi.
Art. 2. Specificatiile se aplică la refacerea structurii rutiere a drumurilor și străzilor afectate de tranșeele
aferente lucrărilor edilitare.
Sunt definite cerinţele specifice, exprimate în conformitate cu cerinţele generale cuprinse în normele
europene şi naţionale (AND 605), care au stat la baza acestor specificatii.
Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa structurii rutiere (straturi
de uzură, straturi de legătură şi straturi de bază).
Pe lângă mixturile enumerate, în alcătuirea structurii rutiere se pot utiliza şi alte tipuri de mixturi în condiţiile
în care au ca referenţial un standard european, un agrement tehnic european, sau un document de
evaluare şi certificare a caracteristicilor conform reglementărilor în vigoare, şi au caracteristici fizico-
mecanice care se încadrează în prevederile din prezentul caiet de sarcini.
Art. 3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel
fundamental menţionat în SR EN 13108 -1, şi Normativul AND 605.
În vederea asigurării îndeplinirii caracteristicilor fundamentale enunţate, au fost introduse şi condiţii
empirice conform SR EN 13108 -1.
Condiţiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziţiile de referinţă se vor face
numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului.
Art. 4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile de calitate din normativul
AND 605 şi va fi stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi studiul tehnico-economic.
Enunţurile din tabelele 1, 2 şi 3 reprezintă nivelul minim de cerinţe.
Art. 5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele autorizate sau
acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.
Art. 6. La execuţia structurilor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele norme:
SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice (pentru straturi de
uzură, de legătură şi de bază);
SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.
Prevederile din SR 174-1 şi din SR 7970 sunt apropiate de cele prevăzute în SR EN 13108-1 şi SR EN 13
108-5. SR 174-1 şi SR 7970 sunt propuse a fi anulate.
Secţiunea 2
Definiţii şi terminologie
Art. 7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces tehnologie ce
presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în
operă, de regulă prin compactare la cald (Excepţie face asfaltul turnat).
Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de uzură (rulare),
stratul de legătură (binder), precum şi pentru stratul de bază conform prevederilor proiectului.
Art. 9. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, din două straturi:
 stratul superior, denumit strat de uzură;
 stratul inferior, denumit strat de legătură.
Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa sistemelor rutiere la drumuri, peste care se
aplică îmbrăcăminţile bituminoase.
146
Art. 11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei granulometrice
respectiv tipul de mixtură, mărimea granulei maxime şi clasa tehnică a drumului. Pentru identificarea
mixturii, se va specifica clasa de penetraţie a bitumului în funcţie de zona climatică şi de trafic.
Art. 12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere rezistenţă
şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare cu caracteristici corespunzătoare
care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului înconjurător, conform prevederilor legale în
vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerinţele din aceste specificatii.
Pentru execuţia straturilor de uzură se vor se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 -1;
MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip „stone mastic asfalt" SMA, cu schelet mineral robust stabilizat cu
mastic, conform SR EN 13108 - 5;
MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi
reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;
BAR - betoane asfaltice rugoase.
Acestea se notează conform tabelului urmator, în funcţie de caracteristicile curbei granulometrice,
dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură.
Categoria
Clasa tehnică Stratul de uzură
Nr. crt. tehnică
a drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
a străzii
Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5; MAS16
Beton asfaltic rugos: BAR16
1 I, II I, II
Mixtură asfaltică poroasă: MAP16
2 III III
Beton asfaltic: BA16
Mixtură asfaltică poroasă: MAP16
IV IV
3 Beton asfaltic: BA12.5; BA16
Beton asfaltic cu pietriş concasat: BAPC16
Beton asfaltic: BA12,5; BA16;
V V
4 Beton asfaltic cu pietriş concasat: BAPC16
Art. 13. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente şi durabile,
ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest caiet de sarcini.
Pentru execuţia stratului de legătură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD22.4, conform
SREN 13108-1.
Acestea se notează conform tabelului şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea, dimensiunea maximă
a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului şi categoria tehnică a străzilor.
Mixturi asfaltic e pentru stratul de legătură.
Nr. Clasa tehnică Categoria Stratul de uzură

crt. a drumului tehnică a Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
străzii
1 I, II I, II, III Beton asfaltic deschis: BAD 22.4
2 III, IV III, IV Beton asfaltic deschis: BAD 22.4
147
Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat: BADPC 22.4
Beton asfaltic deschis: BAD 22.4
3 V V Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat: BADPC 22.4
Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat: BADPS 22.4
Art. 14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice performante,
rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în normativul AND 605.
Pentru stratul de bază, se vor folosi betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB31,5 conform SR EN
13108-1.
Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea,
dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului şi categoria tehnică a stărilor.
Mixturi asfaltice pentru stratul de bază
Nr. Clasa tehnică Categoria Stratul de uzură

crt. a drumului tehnică Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
a străzii
1 I, II I, II Anrobat bituminos cu criblura: AB31,5
Anrobat bituminos cu criblură: AB31,5
III, IV III, IV
2 Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC31,5
Anrobat bituminos cu criblura: AB31,5
3 V V Anrobat bituminos cu pietriş concasat: ABPC31,5
Anrobat bituminos cu pietriş sortat: ABPS31,5
Art. 15. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe stratul de
bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform normativului AND 605.
Art. 16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport care trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS' 6400.
Art. 17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 şi standardelor europene
SREN 13108-1, SREN 13108-5, SREN 13108-7 şi SREN 13108-20.
II. MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE

Secţiunea 1
Agregate
Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini
sunt conform specificaţiilor SR EN 13043.
Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urmă de degradare, rezistente la ingheț –
dezgheț si să nu conțină corpuri străine.
Art. 19. Cerinţele privind valorile limită ale caracteristicilor fizico-mecanice pentru agregatele utilizate la
fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 1...4.
Tabel 1 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.
Condiţii de calitate pentru cribluri sort
Metoda de
Nr. crt. Caracteristica determinată
încercare
4-8 8-16 16-31,5 (20)
Conţinut de granule în afara sortului: SR EN 933-1
1 - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 1-10 (Gc 90/10)
148
Condiţii de calitate pentru cribluri sort

Metoda de
Nr. crt. Caracteristica determinată
încercare
4-8 8-16 16-31,5 (20)
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max 10
2 Coeficient de aplatizare, %, max 25 (A25) SR EN 933-3
3 Indice de formă, %, max 25 (SI25) SR EN 933-4
4 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual
5 Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max 1,0 (f1,0) 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) SR EN 933-1
6 Rezistenţa la clasa tehnică a categoria
fragmentare drumului I-III tehnică a
20(LA20)
coeficient LA, %, străzii I-III
max. SR EN 1097-2
clasa tehnică a categoria
drumului IV-V tehnică a
25(LA25)
străzii IV-V
7 Rezistenţa la uzură clasa tehnică a categoria 15 (MDE 15)
(coeficient micro- drumului I-III tehnică a
Deval), %, max. străzii I-III
SR EN 1097-1
clasa tehnică a categoria 20 (MDE 20)
drumului IV-V tehnică a
străzii IV-V
8 Sensibilitatea la înghet-dezghet la 1 0 cicluri de
înghet-dezgheț
- pierderea de masă (F), %, max. SR EN 1367-1
2 (F2)
- pierderea de rezistenţă (DSLA), %, max.
20
9 Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu, % 6 SR EN 1367-2
max.
10 Conţinut de particule total sparte, %, min 95 (C95/1) SR EN 933-5
(pentru cribluri provenind din roci detritice).
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă,
incercarea de referință fiind indicele de formă.
Tabel 2- Nisip de concasaj sort 0-4mm utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.

Condiţii de calitate nisipul
Nr.
Caracteristica determinată obţinut prin concasarea Metoda de încercare
crt.
pietrei
Conţinut de granule în afara sortului
1 SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
Conţinut de impurităţi: vizual
3
- corpuri străine nu se admit
Conţinut de particule fme sub 0,063mm, 10 (f10) SR EN 933-1
4
%max.
Calitatea particulelor fine (valoarea de 2 SR EN 933 -9
5
albastru), max.
Pentru un conținut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesară efectuarea unei incercări cu albastru
149
de metilen pentru aprecierea calității acestora.
Tabel 3- Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.

Pietriş sortat Pietriş concasat
Metoda
Nr. crt. Caracteristica determinată 16-31,5 16-31,5
4-8 8-16 4-8 8-16 de încercare
(20) (20)
Conţinut de granule în afara
sortului:
- rest pe ciurul superior (dmax),
1-10 1-10
1 %, max. SR EN 933-1
- trecere pe ciurul inferior
(dmin), %, max. 10 10
(Gc 90/10) (Gc 90/10)
Conţinut de particule sparte, %, - 90 (C90/1) SR EN 933-5
2
min.
Coeficient de aplatizare, %, 25 (A25) 25 (A25) SR EN 933-3
3
max.
4 Indice de formă, %, max. 25 (SI25) 25 (SI25) SR EN 933-4
Conţinut de impurităţi SR EN 933-7 şi
5 vizual
- corpuri străine nu se admit nu se admit
Conţinut în particule fine sub 1,0 1,0 0,5 SR EN 933-1
6 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5)
0,063 mm, %, max. (f1,0) (f1,0) (f0,5)
Calitatea particulelor fine
7 2 2
(valoarea de albastru), max.
Rezistenţa la clasa tehnică a
fragmentare drumului I-III
coeficient LA,
20(LA20)
%, max
categoria tehnică
a străzii I-III
8 25(LA25) SR EN 1097-2
clasa tehnică a
drumului IV-V
25(LA25)
categoria tehnică
a străzii IV-V
Rezistenţa la clasa tehnică a
uzură coeficient drumului I-III
micro-Deval, %,
categoria
max. 15 (MDE 20)
tehnică a străzii
I-III
9 20 (MDE 20) SR EN 1097-1

clasa tehnică a
drumului IV-V
20 (MDE 20)
categoria
tehnică a străzii
IV-V
150
Pietriş sortat Pietriş concasat

Metoda
Nr. crt. Caracteristica determinată 16-31,5 16-31,5
4-8 8-16 4-8 8-16 de încercare
(20) (20)
Sensibilitatea la îngheţ- dezgheţ
10 - pierderea de masă (F), %, max
2 (F2) 2 (F2) SR EN 1367-1
Rezistenta la acţiunea sulfatului
11 6 6 SR EN 1367-2
de magneziu, max. %
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă,
incercarea de referință fiind indicele de forma
Tabel 4- Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr. Caracteristica determinată Condiţii de calitate pentru Metoda de încercare
crt. nisipul natural
1 Conţinut de granule în afara sortului - rest 5 SR EN 933-1
pe ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, mim. 8 *
4 Conţinut de impurităţi:
corpuri străine, %, max. nu se admit SR EN 933-7 şi vizual
STAS 4606
conţinut de humus (culoarea soluţiei de galben
NaHO), max.
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %f 85 SREN 933-8
min.
6 Conţinut de particule fine sub 0,063mm,
10 (f10) SREN 933-1
% max.
7 Calitatea particulelor fine, (valoarea de
2 SR EN 933-9
albastru), max.
*Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii;
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii;
Note:
Agregatele vor respecta şi condiţia suplimentară privind conţinutul maxim de granule alterate, moi, friabile,
poroase şi vacuolare, de 5% .
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată, moi,
friabile şi vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depaşească 5% din masa agregatului
formată din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplini cerinţele de calitate din tabelul 1.
Agregatele de balastieră, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie curate, spălate în totalitate.
în cazul contaminării la transport/depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.
Art. 20. Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate,
având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării
agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Se vor lua
măsuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute.
151
Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR
EN 933-2.
Art. 22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de declaraţia de de performanță și, după
caz, certificat de conformitate, impreună cu rapoarte de incercare prin care să se certifice calitatea
materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
Art. 23. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 1, 2, 3 şi 4, pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maxim:
500t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;
200t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră;
500t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră);
1000t pentru cribluri.
Secţiunea 2
Filer
Art. 24. Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins) trebuie să corespundă prevederilor SR EN
13043 şi STAS 539.
Art. 25. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insoțit de declarația de performanță si după caz,
certificatul de conformitate impreună cu rapoartele de incercare prin care să se certifice calitatea
materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat si se va verifica obligatoriu granulozitatea si
umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
Art. 26. Nu se admite folosirea altor pulberi, fata de cele precizate la art. 24, ca înlocuitor al filerului.
Art. 27. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
Secţiunea 3
Lianţi
Art. 28. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini
sunt:
- bitum de clasa 35/50, 50/70, sau 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Naţională NB şi art.29
respectiv art. 30;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) şi clasa 5
(penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Naţională NB şi art. 30.
Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice din anexa A, şi anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 şi 45/80;
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 50/70 sau 70/100 şi bitumuri modificate 45/80 sau
bitumul modificat 40/100 dar cu penetratie mai mare de 70 (1/10mm);
- pentru mixturile stabilizate MAS(tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 şi
bitumuri modificate 45/80.
Art. 29. Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB, şi SR EN 14023 + Anexa
Naţională NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform
SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1);
152
Nota 1) Imbătranirea TFOT si RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1.
Art. 30. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de
minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă, în caz contrar, se aditivează cu
agenţi de adezivitate.
Art. 31. Adezivitatea se determină atat prin metoda cantitativă descrisă conform SR 10969 (cu
spectrofotometrul) cât și prin una dintre metodele calitative – conform SR EN 12697-11 sau normativ NE
022.
Art. 32. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum,
în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale
staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în funcţie de specificaţiile
producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul
preparării mixturii.
Art. 33. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1
şi SR EN 13808.
Art. 34. La aprovizionare se vor verifica datele din declarația de performanță sau, după caz, certificatul de
conformitate cu performanțele produsului si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform
art. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art. 33 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot
aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500t bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment;
- 100t emulsie bituminoasa din acelaşi sortiment.
Secţiunea 4
Aditivi
Art. 35. În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor se pot utiliza aditivi, cu
caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie
direct în bitum, cum sunt de exemplu agenţii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităţii, fie în
mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.
Art. 36. Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.1 2 aditivul este „un material component care poate fi adăugat în
cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri,
pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
Faţă de terminologia din SR EN 13108 - 1, în aceste specificatii au fost consideraţi aditivi şi produşii care
se adaugă direct în bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia (AND 605).
Art. 37. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator
autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă
specificate.
Art. 38. Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement tehnic
european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naţional,
cum ar fi agrementul tehnic.
III. MIXTURI ASFALTICE. CONDIŢII TEHNICE

Secţiunea 1
Compoziţia mixturilor asfaltice
Art. 39. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii şi
materialele granulare (agregate naturale și filer).
Art. 40. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt
prezentate în tabelul 5.
Tabel 5- Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
153
Nr. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16
1. Mixtură asfaltică stabilizată MAS Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură 4 -8, 8-16
2. Mixtură asfaltică poroasă MAP Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
Criblură: sort 4-8; 8-16
3. Beton asfaltic rugos BAR Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16
Nisip de concasare sort 0-4
4. Beton asfaltic BA
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16
5. Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC
Filer
Criblură sort 4-8; 8-16;16-20
6. Beton asfaltic deschis cu criblură BAD
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; 16-20
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat Nisip de concasare sort 0-4
7.
BADPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş sort 4-8; 8-16; 16-20
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Nisip de concasare sort 0-4
8. Nisip natural sort 0-4
BADPS
Filer
Criblură sort 4-8, 8-16, 16-31,5
9. Anrobat bituminos cu criblură AB
Filer
Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-31,5
Anrobat bituminos cu pietriş concasat Nisip de concasare sort 0-4
10. Nisip natural sort 0-4
ABPC
Filer
Pietriş sortat sort 4-8, 8-16, 6-31,5
11. Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS Nisip natural sort 0-4
Filer
Art. 41. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură şi la mixturile asfaltice deschise pentru stratul de
legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din
amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maxim:
- 25% pentru mixturile asfaltice tip BA;
- 50% pentru mixturile asfaltice BAD, BADPC, BADPS, AB, ABPC.
Art. 42. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru mixturile
destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 6 pentru mixturile tip beton asfaltic şi în
tabelul 8 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Art. 43. Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele granulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale și filer sunt conform:
- tabelului 7 pentru mixturile tip beton asfaltic destinate straturilor de legătură și anrobatelor
bituminoase pentru stratul de bază;
- tabelului 8 pentru mixturile asfaltice stabilizate;
154
Art. 44. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din tabelul 9. În cazul în care, din studiul
de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 9, acesta nu va putea fi acceptat decât
cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
Art. 45. Limitele recomandate pentru conţinutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator în
vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 9 şi au în vedere o masă volumică
medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele
conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d, unde „d" este masa volumică
reală (declarată de producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media
ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097-6.
Art. 46. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul normativ
este conform tabelului 10, termenul filer în acest context reprezentând fracţiunea 0 ...0,1 mm.
Art. 47. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform agrementelor
tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art. 48. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de fabricaţie se va face pe
baza prevederilor normativului AND 605. Reţeta de fabricaţie va cuprinde verificarea caracteristicilor
materialelor componente (Secţiunea 1 – Capitolul 2), procentul de participare al fiecarui component în
amestecul total și validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip (tabelul 23 nr. crt. 1);
Art. 49. Raportul de încercare pentru stabilirea compoziției optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include
rezultatele încercărilor efectuate conform art. 48, pentru cinci conținuturi diferite de liant, repartizate de o
parte și de alta a conținutului de liant recomandat în final, dar nu în afara limitelor conținutului recomandat
cu mai mult de 0,2.
O nouă încercare de tip (studiu de dozaj) se realizează obligatoriu de fiecare dată cand apare măcar una
din situațiile următoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea sursei de agregate,
schimbarea tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
Art. 50. Validarea în producție a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe
stație si verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 23, nr. crt. 2.
Tabel 6- Limitele procentelor de agregate şi filer

Strat de uzură Strat de legătură
Strat de bază
Fracţiuni de agregate
Nr. AB31,5
naturale din amestecul BAPC BAD BADPC BADPS
Crt. BA 12,5 BA16 BAR16 ABPC31,5
total 16 22.4 22.4 22.4
ABPS31,5
Filer şi fracţiuni din nisipuri
1. 7...14 8...13 8...11 8...13 4...9 4...9 4...9 3...12
sub 0,1 mm%
Filer şi nisip fracţiunea
2. Diferența până la 100
(0,1...4) mm, %
Cribluri cu dimensiune a
3. 34...48 34...58 47...61 55...72
- - - -
peste 4mm, %
Pietriş concasat cu
4. - -
15...34
-
39...58
- - -
dimensiunea peste 8 mm, %

Pietriş sortat cu dimensiunea
5. - - - - -
39...58
-
-
peste 8 mm, %
Agregate naturale cu
6. - - - - - - -
37...66
dimensiunea peste 4mm,%
Tabel 7- Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic și anrobate bituminoase
Mărimea Strat de uzură Strat de legătură Strat de bază
ochiului
sitei, BAD22.4, AB31,5
conform SR BA16 BADPC20.4, ABPC31,5
BA12,5 BAR16
EN 933-2, BAPC16 BADPS22.4 ABPS31,5
mm treceri, %
155
31,5 mm - - - 100 90-100
20 - - - 90...100 80-99
16 100 90...100 90...100 73...90 74...97
12,5 90...100 80...95 78...92 56...74 -
8 70...85 66...85 61...74 40...60 52...85
4 52...66 42...66 39...53 28...45 37...66
2 35...50 30...50 27...40 20...35 22...50
1 24...38 22...42 21...31 14...30 14...39
0,125 8...16 8...15 8...11 5...10 3...12
0,063 5...10 7...10 7...9 3...7 2...7
Tabel 8- Limitele procentuale și zona granulometrică pentru mixturi asfaltice stabilizate

Strat de uzura
Nr. crt. Caracteristica
MAS12,5 MAS16
1. Fracțiunea de aggregate natural din amestecul total
1.1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1
mm, % 8...13 10...14
1.2. Filer şi nisip fracţiunea 0,1-4 mm Diferența până la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4
mm % 60...73 63...75
Granulometrie
Mărimea ochiului sitei treceri, %
Sita de 16 mm 100 90...100
Sita de 12,5mm 90...100 -
Sita de 8 mm 50...70 44...59
2.
Sita de 4 mm 27...40 25...37
Sita de 2 mm 20...28 17...25
Sita de 1 mm 16...22 16...22
Sita de 0,125mm 9...14 10...14
Sita de 0,063 8...12 9...12
Tabel 9- Continui recomandat de liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conţinut de liant, % în
mixtură
MAS 12,5 6,0
MAS 16 5,9
BAR 16 5,7
uzură (rulare) BA12,5 6,0
BA 16 5,7
BAPC 16 5,7
MAP 16 4
BAD 22.4
legătură (binder) BADPC22.4 4,2
BADPS 22.4
bază AB 31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 4,0
Tabel 10- Raportul filer-liant
156
Nr. crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer - liant
Betoane asfaltice rugoase 1.4...1.9

BA12,5 1,1...2,3
Betoane asfaltice
BA16 1,4...2,3
1. uzură(rulare)
Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,4...2,3
Mixtură asfaltică MAS12,5 1.3...2.2
stabilizată MAS16 1.7...2.4
Mixtură asfaltică poroasă 1.0...3,8
2. BAD22.4
Betoane asfaltice
legătură (binder) BADPC22.4 1,0...2,1
deschise
BADPS22.4
3. bază Anrobat bituminos 0.8...3,0
Secţiunea 2
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Art. 51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă
confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări iniţiale
de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din
straturile îmbrăcăminţilor gata executate.
Art. 52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata
executat, se efectuează conform SREN 12697-27.
Art. 53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze
în limitele din tabelele 11, 12, 13 şi 14.
Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN
12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 11.
Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la normativul AND 605.
Tabel 11- Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall.
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
Nr. Stabilitate S, Indice de Raport Absorbţia de Sensibilitate

Tipul mixturii asfaltice
crt. la 60 °C, curgere, S/I KN/mm, apa, la apa,
KN, mm, (minim) % vol. %
1. BA 12,5; BA 16; BAPC 16 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5 60...90
2. BAR 16 8,5...15 1,5...4,0 2,1 2...6 60...90

3. MAP 16 8,5...15 1,5...4.0 2,1 - min. 70
BAD 22.4; BADPC22.4;

4. 5,0...13 1,5...4.0 1,2 1,5...6 60...90
BADPS 25
AB31,5; ABPC31,5;
5. 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...6 60...90
ABPS31,5;
Art. 55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor
încadra în valorile limită din tabelele 12, 13, 14 și 15. Încercările dinamice care se vor efectua în vederea
verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt
următoarele:
Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj)
reprezentată prin:
- Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune
ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtura asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;
157
- Viteza de deformație şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete
confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN
12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la întindere
indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de
SR EN 12697-24;
- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltică, conform SR EN 1269726, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la presa
de compactare giratorie, conform SREN 12697-31.
Tabel 12- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări
Mixtura asfaltică pentru
stratul de uzură/clasă
Nr. crt. Caracteristica tehnică drum
I - II III - V
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 giraţii, % maxim 5,0 6,0
1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
deformaţia la 50°C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, μm/m, maxim 20 000 30 000
viteza de deformaţie la 50°C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, μm/m/ciclu, 1,0 2,0
maxim
1.3 Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim 4200 4000
2. Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte
Rezistenţa la deformaţii permanente, 60°C (ornieraj)
2.1 - Viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1000 cicluri 0,3 0,5
- Adâncimea făgaşului, % din grosimea iniţială a probei 5 7
Tabel 13- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice
Mixtura asfaltică pentru stratul
Nr. Caracteristica de legătură /clasa tehnică drum
crt.
I-II III-IV-V
1 Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1 Volum de goluri, la 120 giraţii, % maxim 9,5 10,5
Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
1.2 deformaţia la 40°C, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, maxim 20 000 30 000
viteza de deformaţie la 40°C, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm
/m/ciclu, maxim
2 3
1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere 400 000 300 000
indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C
Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice
2.
Ԑ-6 10-6, minim 100 150
Tabel 14- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice
Mixtura asfaltică pentru stratul de
Nr. crt. Caracteristica legătură /clasa tehnică drum
I-II III-IV-V
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1 Volum de goluri, la 120 giraţii, % maxim 7,5 8,5
158
Mixtura asfaltică pentru stratul de
Nr. crt. Caracteristica legătură /clasa tehnică drum
I-II III-IV-V
Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
1.2 deformaţia la 40°C, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm /m, maxim 20 000 30 000
viteza de deformaţie la 40°C, 200KPa și 10000 impulsuri, µm
/m/ciclu, maxim 2 3
1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere 500 000 400 000
indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C
2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice 100 150
Ԑ-6 10-6, minim
Art. 56. Suplimentar față de condițiile din tabelul 12, mixura stabilizată pentru stratul de uzură va indeplini
condițiile din tabelul 15.
Art. 57. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecționa conform
specificațiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea la apă se
determină conform SR EN 12697-12 , metoda A.
Tabel 15- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Nr. crt. Caracteristica MAS 16
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3...4

2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83
3 Test Shellenberg, conform, %, maxim 0,2
4 Sensibilitate la apă, SR EN 12697-12 metoda A, % minim 80
Art. 58. Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.
Secţiunea 3
Caracteristicile straturilor gata executate
Art. 59. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

- gradul de compactare, şi absorbţia de apă;
- rezistenţa la deformaţii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.
Gradul de compactare, şi absorbţia de apă

Art. 60. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice
compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din
aceeaşi mixtură asfaltică.
Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.
Epruvetele Marshall se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de
mixturi asfaltice abordate in prezentul normativ, cu excepția mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor
aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
159
Art. 61. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.
Art. 62. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii
aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm
netulburate.
Art. 63. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice,
vor fi conforme cu valorile din tabelul 16.
Tabel 16- Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Nr. Tipul stratului Absorbţie de Grad de compactare,
crt. apă*, % vol. % minim
1. Mixtură asfaltică stabilizată MAS12,5; MAS16 2...6 97
2. Beton asfaltic rugos BAR 16 3...6 97

3. Mixtură asfaltică poroasă MAP 16 - 97
4. Beton asfaltic BA 12,5; BA 16; BAPC16 2...5 97
Beton asfaltic deschis BAD 22.4; BADPC 22.4; BADPS
5. 3...8 96
22.4
6. Anrobat bituminos, AB31,5; ABPC31,5; ABPS31,5 2...8 96
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Art. 64. Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe
minim două carote cu diametrul de 200mm prelevate din stratul executat, la cel puţin 7 zile după aşternere.
Art. 65. Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie
la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorile
admisibile, în funcţie de trafic, sunt prezentate în tabelul17.
Art. 66. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească
condiţiile din tabelul 18.
Tabel 18- Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice
Condiţii de admisibilitate Abateri limită locale admise la
Nr. crt. Elemente geometrice
(min., cm) elementele geometrice
Grosimea minimă a stratului compactat: - nu se admit abateri în minus
- strat de uzură 4,0 faţă de grosimea minimă
1 - strat de legătură 5,0 prevăzută în proiect pentru
- strat de bază 8,0 fiecare strat
2 Lăţimea în profil transversal Profil transversal proiectat nu se admit abateri
- aceeași pantă ca suprafața ± 5,0 mm faţă de cotele

3 Profilul transversal
inițială suprafeței ințiale
Profil longitudinal - aceleași declivitati ca ± 5,0 mm faţă de cotele

4
suprafața inițială suprafeței ințiale
Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice

Art. 67. Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie
să fie îndeplinite sunt conform tabelului 19.
Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul straturilor de
bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu vor depăşi 5 mm.
Art. 68. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectueaz,
pentru:
160
- strat de uzură (rulare) – cu minim 15 zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor și înaintea
recepției finale;
- strat de bază și de legătură – înainte de așternerea stratului următor (superior).
Tabel 19- Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase
Condiţii de
Caracteristica
admisibilitate
Nr. crt. Metoda de încercare
Strat Uzura Legăură,
(rulare) bază
1 Planeitatea în profil longitudinal
Indice de planeitate, IRI, m/km; Reglementări tehnice în
- drumuri de clasă tehnică I..II ≤ 1.5 vigoare privind măsurarea
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 2,0 indicelui de planeitate.
- drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2,5 ≤2,5 Măsurătorile se vor efectua
- drumuri de clasă tehnică V ≤ 3,0 din 10 în 10m, iar în cazul
sectoarelor cu denivelări se
vor determina punctele de
maxim.
2 Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul
de 3m, mm:
- drumuri de clasă tehnică I şi II ≤3,0
- drumuri de clasă tehnică III ≤4,0 ≤4,0 SR EN 13036-7
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≤5,0
3 Planeitatea în profil transversal, mm/m Echipamente electronice

±1,0 ±1,0 omologate sau metoda
şablonului.
4 Rugozitatea suprafeţei
4.1. Aderenţa suprafeţei. încercarea cu
pendul(SRT) - unităţi PTV
- drumuri de clasă tehnică I...II ≥80 SR EN 13036-4
- drumuri de clasă tehnică III ≥75
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≥70
4.2. Adâncimea medie a macrotexturii, metoda

volumetrica MTD, (pata de nisip):- adâncime
textură, mm
- drumuri de clasă tehnică I...II ≥1,2 SR EN 13036-1
- drumuri de clasă tehnică III ≥0,8
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≥0,6
4.3. Adâncimea medie a macrotexturii, metoda SR EN ISO 13473-1

profilometrică MPD: - adâncime medie profil Reglementări tehnice în
- exprimată în coeficient de frecare (μGT): vigoare, cu aparatul de
- drumuri de clasă tehnică I...II >0,67 măsura Grip Tester
- drumuri de clasă tehnică III >0,62
- drumuri de clasă tehnică IV-V >0,57
5 Omogenitate. Aspectul suprafeţei Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite
NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal,
apariţia făgăşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.
NOTA 3 Pentru verificarea rugozității se vor determina atât aderența prin metoda cu pendulul SRT cât și
adâncimea medie a macrotexturii.
161
Dacă nu există alte precizări în proiect, aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul alegând 3
sectoare reprezentative pe km/tranșee. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de
5...10m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate de preferat la un metru de
marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea
adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.
CAPITOLUL IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

Secţiunea 1
Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Art. 69. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate
conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare
metrologic al dispozitivelor de măsură şi control.
Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate prevăzute de
Regulamentul UE 305/2011, se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naţionale şi
europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a instalaţiei de producere a mixturii asfaltice
la cald de către un organism de inspecţie de terţă parte, organism acreditat conform normelor în vigoare.
Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.
Art. 70. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor se
stabilesc in funcție de tipul liantului, conform tabelului 20 (sau conform specificațiilor producătorului), cu
observația că temperaturile maxime se aplică in toate punctele instalației de asfalt și temperaturile minime
se aplică la livrare. În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate
temperaturi diferite. În acest caz, aceasta trebuie să fie documentată si declarată pe marcajul reglementat.
Tabel 20- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Betoane
MAS MAP
Tip Bitum Agregate asfaltice
bitum Mixtura asfaltică la ieșirea din malaxor
Temperatura, °C
35-50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180
50-70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175
70-100 150-170 140-190 140-180 140-180 140-170
Art. 71. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile
concrete de transport (distanţa şi mijloace de transport) şi condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile
de aşternere şi compactare conform tabel 20.
Art. 72. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 20, în
scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Art. 73. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai
multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este
necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă
la utilizarea lui.
Art. 74. Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei
anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Art. 75. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să
fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Art. 76. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.
162
Secţiunea 2
Lucrări pregătitoare
Art. 77. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice.
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curaţat, iar dacă este cazul se remediaza şi se
reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou
executat trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparațiile se realizează conform prevederilor
normativului AND 547 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defecțiunilor la imbrăcămințile
bituminoase.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei acestuia
cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu
stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea
acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuţie.
Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea
acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
Art. 78. Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu o
emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un
dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m, în
aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.
În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să
fie de (0,3...0,5) kg/m2.
Secţiunea 3
Aşternerea mixturii asfaltice
Art. 79. Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C, pe o
suprafaţă uscată.
Art. 80. În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la temperaturi ale
stratului suport de minim 15°C, pe o suprafaţă uscată.
Art. 81. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.
Art. 82. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu
sistem încălzit de nivelare care asigură o precompactare, cu excepția spațiilor înguste (l<0.5m) în care
repartizoarele – finisoarele nu pot efectua această operație. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în
grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua
respectivă.
Art. 83. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Aceasta operaţie se face în afara zonelor pe care există, sau
urmează a se aşterne, mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal,
conform prevederilor de la art. 91.
Art. 84. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul 20. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul
repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
In cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilității mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute se vor
respecta prevederile din agrementul tehnic si specificațiile tehnice ale producătorului.
163
Art. 85. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele
prevăzute în tabelul nr. 21.
Tabel 21-Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare
Temperatura mixturii asfaltice Temperatura mixturii asfaltice la
Tipul liantului
la aşternere °C, min. compactare °C, min.
bitum rutier neparafinos, tip: început sfârșit
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu polimeri, clasa:
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120
Art. 86. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,
se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia
rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.
Art. 87. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant, dar nu
mai mare de 10 cm.
Art. 88. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a
staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor/fisurilor la
suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.
Art. 89. În buncărul utilajului de așternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură, necesară
pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
Art. 90. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda realizării
rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie
verticală.
În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este
necesară.
Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru
ale straturilor se vor executa întreţesut.
Art. 91. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se va
face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat,
astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu pantă de 0,5% (fig. a,b).
În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45° (fig. c). Completarea zonei de unire
se va face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la
nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).
Profil în lung pe un sector ce se reabilitează
Racordarea în profil longitudinal al stratului nou cu stratul existent
164
Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent

Axa drumului
Art. 92. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase, nefiind lăsat
neprotejat sub trafic.
Art. 93. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic
deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit pentru evitarea apariţiei unor degradări structurale.
Secţiunea 4
Compactarea mixturii asfaltice
Art. 94. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare,
care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură
asfaltică şi fiecare strat în parte.
Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri
netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se
obţină gradul de compactare conform tabelului 16.
Art. 95. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector de probă, numărul
optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele acestora, de tipul şi
grosimea straturilor executate.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând
mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Art. 96. Etalonarea atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea
unui laborator autorizat, care va efectua, în acest scop, toate încercările pe care le va considera necesare
pentru stabilirea conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu prevederile prezentului caiet
de sarcini.
Art. 97. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 16.
Art. 98. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 22.
Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorturi de
protecţie.
Tabel 22- Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri.
165
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu rulouri netede Compactor cu rulouri
Compactor cu pneuri de 160 kN de 120 kN netede de 120 kN
Număr de treceri minime
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Strat de bază 12 4 14
În cazul tranșeelor înguste, unde compactarea cu utilaje uzuale nu e posibilă, se vor folosi utilaje specifice
lucrului în spații inguste, numai după experimentarea pe sectorul de probă și confirmarea obținerii gradului
de compactare prescris.
Art. 99. Compactarea se execută în lungul tranșeei, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre
suprafața existentă și stratul nou, apoi de la capătul situat mai jos spre cel mai ridicat.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea
stratului executat din mixtura asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale
căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.
Art. 100. Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată
lăţimea benzii.
V. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se
efectuează pe faze.
Secţiunea 1
Controlul calităţii materialelor
Art. 101. Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor Capitolului II.
Secţiunea 2
Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
Art. 102. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile
de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Art. 103. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Art. 104. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare,
cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
Art. 105. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (reţetei de
referinţă) se va face în felul următor:
166
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de
adăugarea liantului (şarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a
mixturilor asfaltice;
conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe
probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
Art. 106. Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat pe
probe de mixtură asfaltică: 1 proba/400 tone mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi, astfel:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar
de laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de
sarcini.
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele din
tabelul 15.
Abaterile în valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă prestabilit
(dozaj) se vor încadra în valorile limită din tabelul 23, cu încadrarea în limitele caracteristicilor fizico-
mecanice prevăzute în prezentul normativ și verificate pentru stabilirea dozajului optim.
Tabel 23-Abateri față de dozajul optim
Abateri admise față de dozajul optim, în valoare absolută
31,5 ±5
Treceri pe sita de, mm
20 ±5
16 ±5
12,5 ±5
Agregate
8 ±5
4 ±4
2 ±4
1 ±3
0,125 ±1,5
0,063 ±1,0
Bitum ±0,2
Art. 107. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului
sunt prezentate în tabelul 24, în corelare cu SR EN 13108-20.
Tabel 24- Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice.
Nr. Natura controlului/încercării şi frecvenţa Caracteristici verificate
crt. încercării şi limite de încadrare
mixturi asfaltice destinate
Conform tabel 11 stratului de legătură si de
bază
stratului de uzură, pentru
Conform tabel 12
clasa tehnică a drumului I,
II, III,IV
1. Încercări iniţiale de tip (validarea în laborator)
stratului de legătură şi de
bază conform prevederilor
Conform tabel 13 şi 14
din acest caiet de sarcini
pentru clasa tehnică a
drumului I, II, III, IV
Mixturile asfaltice MAS
Conform tabel 15 indiferent de clasa tehnică a
drumului
La transpunerea pe staţia
2. Încercări iniţiale de tip (validarea în producţie) Idem punctul 1 de asfalt a dozajelor
proiectate în laborator, vor fi
167
Nr. Natura controlului/încercării şi frecvenţa Caracteristici verificate
crt. încercării şi limite de încadrare
prelevate probe pe care se
vor reface toate încercările
prevăzute la punctul 1 din
acest tabel.
Compoziţia mixturii mixtură asfaltică pentru
conform Art. 104, şi Art stratul de uzură, de legătură
Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice 105 şi de bază.
prelevate în timpul execuţiei: Caracteristici fizico- mixturi asfaltice destinate
3.
frecvenţa 1/400 tone mixtură asfaltică mecanice pe epruvete stratului de legătură şi de
fabricata sau cel putin o data pe zi. Marshall conform tabel bază
Conform tabel 15 Mixturi asfaltice stabilizate

Verificarea calităţii stratului executat: Toate tipurile de mixtură
Caracteristici conform
o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executaţi; asfaltică pentru stratul de
4. tabel 16 -absorbţia de apă;
min. 1 / lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafață uzură, de legătură şi de
-gradul de compactare
mai mică de 10 000 m2; bază
Verificarea rezistenţei stratului la deformaţii
Conform tabel 12 pentru Toate tipurile de mixtură
permanente pentru stratul executat:
rata de ornieraj si/sau asfaltică destinate stratului
o verificare pentru fiecare 10 000 m2
5. adancime făgaş , cu de uzură, pentru drumurile
executați ,
respectarea art. 63 si art. de clasa tehnică I, II şi III,
min. 1 / lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafața
64 IV.
mai mică de 10 000 m2
Verificarea modulului de rigiditate
o verificare pentru fiecare 10 000 m2
6. executați , Conform tabel 14 Strat de baza
min. 1 / lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafața
mai mică de 10 000 m2
Verificarea elementelor geometrice ale
7. Conform tabel 17 Toate straturile executate
stratului executat
8. Verificarea suprafeţei stratului executat Conform tabel 18 Toate straturile executate
Verificări suplimentare în situaţii cerute de
9. comisia de recepţie (beneficiar): Conform solicitării comisiei
frecvenţa: 1 set carote pentru fiecare solicitare
Secţiunea 3
Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice
Art. 108. Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete conform SR EN 12697-29,
astfel:
- carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;
- carote Φ 100 mm sau plăci de min.(400 x 400 mm) sau carote de Φ 200 mm (în suprafaţa
echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de
compactare şi absorbţiei de apa, precum şi a compoziţiei - la cererea beneficiarului.
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al beneficiarului şi al consultantului sau a
dirigintelui, la aproximativ 1m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un proces verbal, în care se va
nota - informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată in
laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece in raportul de incercare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Art. 109. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare în situ,
prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea
densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul
de 100 sau 200 mm, netulburate.
168
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 16.
Art. 110. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbţiei de apă şi a compoziţiei
(granulometrie şi conţinut de bitum).
Secţiunea 4
Verificarea elementelor geometrice
Art. 111. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conform prevederilor
STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la
încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin
maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat;
verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii, tabel 12 şi
conform tabel 18.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip,
condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție. In situația in care grosimea proiectată nu este
respectată stratul se reface conform proiectului..
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării
prevederilor prezentului, privind uniformitatea suprafeţei şi gradul de compactare.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în intervalul
±50 mm pentru lăţimea tranșeei cu condiția închiderii etanșe între suprafața existentă și cea nouă.
Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m. Abaterile limită locale admise la
cotele profilului longitudinal sunt de ±10 mm cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.
Toleranţa pentru ecarturile constatate, în raport cu cotele prescrise, este de ±2,5%.
VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Secţiunea 1
Recepţia pe faze determinante
Art. 112. Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură, de legătură
şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat
cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat în faze de execuţie determinante
pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor - indicativ PCF 002 aprobată prin ordinul nr.
1370/25.07.2014.
Secţiunea 2
Recepţia la terminarea lucrărilor
Art. 113. Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de
recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94 cu modificările și
completările ulterioare.
Comisia de recepţie examinează lucrările executate în conformitate cu documentaţia tehnică aprobată,
proiect de execuție, caiet de sarcini, precum și determinări necesare în vederea realizării recepției la
terminarea lucrării, după cum urmează:
- Verificarea elementelor geometrice - tabel 18;
- grosimea;
- lățimea tranșeei;
- profil transversal si longitudinal;
- Planeitatea suprafeței de rulare - tabel 19;
169
- Rugozitate - tabel 19;
- Capacitate portantă,
- Rapoarte de incercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 24.
Secţiunea 3
Recepţia finală
Art. 114. Constructorul are obligația finalizării tuturor lucrărilor cuprinse in Anexa 2, precum și remedierii
neconformităților cuprinse in Anexa 3 la Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în termenele
prevăzute în acestea.
Art.115. In perioada de garanție, toate eventualele defecțiuni vor fi remediate corespunzător de către
antreprenor.
Art.116. Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri și autostrăzi, in
vederea Recepției Finale, antreprenorul va prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate și capacitate
portantă, pentru confirmarea comportării în exploatare a lucrărilor executate.
Art. 117. Recepția finală se va face conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și
instalații aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificările și completările ulterioare, după
expirarea perioadei de garanție.
ANEXA A (normativă). Harta cu zonele climatice
ANEXA B (normativă). Determinarea absorbţiei de apă
Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din
mixtura asfaltică, la menţinerea în apă sub vid şi se exprimă în procente din masa sau volumul iniţial al
epruvetei.
170
B1 Aparatură
a. Etuva;
b. Balanţa hidrostatică cu sarcina maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;
Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid); pompă
de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între
părţile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o
presiune scăzută de 15...20 mmHg după circa 30 minute.
B2 Modul de lucru
Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator, precum
şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecţionarea epruvetelor se
realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasa se usucă în aer la
temperatura de maxim 20°C până la masă constantă.
Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă
între ele cu mai puţin de 0,1%.
Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mµ), după care se menţin timp de 1 oră, în
apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer
(m1) şi apoi în apă (m2).
Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei:
Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de
20°C ± 1°C se aşează capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea aerului astfel ca după circa
30 minute să se obţină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se menţin
în continuare în apă la temperatura de 20°C ± 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică.
Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m3) şi în apă (m3).
Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:
B3 Calcul
Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele formule:
a) în cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):
- Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:
Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:
b) În cazul în care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniţial (V):
- Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:
- Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:
171
în care:
mu masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;
m1 masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame;
m2 masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă, cântărită în apă, în grame;
m3 masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;
m4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame;
pw densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:
unde t este temperatura apei.

Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare
absolută).
11.5 Straturi din beton de ciment rutier

Prezentele specificatii conţin condiţiile tehnice şi de calitate care trebuie să fie îndeplinite la prepararea,
transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a betonului, la realizarea îmbrăcăminților
rutiere executate in cofraje fixe conform SR 183-1 sau a straturilor de baza din beton de ciment rutier in
conformitate cu prevederile normativului NP 111-04.
Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat toate încercările şi determinările cerute de prezentul
caiet de sarcini.
În completarea prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi
normelor în vigoare.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Consultantului verificări suplimentare faţă de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Prezentul caiet de sarcini se aplică in cazul lucrarilor de refacerea structurii rutiere a drumurilor/strazilor si
platformelor cu structuri rutiere rigide, afectate de transeele necesare unor lucrari edilitare.
Imbrăcămințile și straturile de bază din beton de ciment, se execută în intervalul de temperaturi
atmosferice: +5...+35°C. Temperatura betonului la punerea în operă nu va fi mai mare de +30°C.
În mod excepţional, în intervalul 0...+5°C Straturile din beton de ciment rutier se pot executa numai
cu avizul beneficiarului şi cu luarea măsurilor prevăzute în Normativul pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, indicativ C16 şi în ANEXA IV.1 a normativului NE014.
Este interzisă execuţia straturilor din beton de ciment rutier la temperaturi negative.
Betoanele rutiere utilizate pentru realizarea imbrăcăminților și straturilor de bază din beton de
ciment din beton de ciment rutier, se clasifică după CLASE, pe baza criteriului rezistenţei la încovoiere
(Rînc) care este principala caracteristică mecanică a acestor tipuri de betoane.
Rezistenţa caracteristică la încovoiere se defineşte ca valoare a rezistenţei sub care se pot întâlni
statistic cu repartiţie normală cel mult 5% din rezultatele obţinute prin încercarea la încovoiere a
epruvetelor prismatice de beton, la vârsta de 28 zile.
Rezistenţa caracteristică la încovoiere se determină pe epruvete prismatice având dimensiunile
150x150x600 mm încărcate cu două forţe egale şi simetrice, conform ANEXEI III.1 din normativul NE014.
Clasele de betoane rutiere, notarea lor şi valorile rezistenţelor caracteristice la încovoiere sunt
conform tabelului 1.
Tabelul 1
172
Clasa de beton rutier rezistenţa caracteristică la încovoiere ( ) (N/mm2)

BcR 5,0 5,0
BcR 4,5 4,5
BcR 4,0 4,0
BcR 3,5 3,5
2. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
o Lucrări pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, constructorul va executa lucrările pregătitoare:
- semnalizarea zonei de lucru;
- trasarea lucrărilor;
- asigurarea scurgerii apei de pe amplasament;
 Materiale utilizate la prepararea betonului
Materialele din care se execută straturile din beton de ciment rutier trebuie să îndeplinească condiţiile de
calitate în conformitate cu prevederile standardelor de materiale, în vigoare sau să fie agrementate.
2.1.1.1 Ciment
Se va utiliza ciment Portland I 32,5 R sau I 42,5 N pentru betoanele de clasa BcR 3,5 si BcR 4,0.
Pentru betoanele de clasas BcR 4,5 se vor utiliza cimenturi I 42,5 cimenturi I 42,5 R sau de tip CR 42,5 R.
Transportul, manipularea şi depozitarea se vor efectua în condiţiile în care cimentul să fie ferit de
umezeala, de impurificări (cu var, cenuşă de termocentrala, filer, cărbune, pământ, alte materiale) şi de
amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
Depozitarea cimentului se va efectua numai după constatarea existentei şi analizării certificatului
de calitate sau a certificatului de garanţie (când cimentul se preia de la o baza de aprovizionare) şi
verificarea capacitaţii libere de depozitare în silozuri sau încăperi special amenajate.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel :
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare ;
- într-un registru pentru ciment, rezultatele determinărilor efectuate în laborator.
Condiţii tehnice pentru ciment Tabelul 1

Ciment tip:
I 32,5 R I 42,5 N CR 42,5 R
Caracteristicile cimentului SR EN SR EN SR 10092
197-1 197-1
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- priza începe după: minute ≥75 ≥60 ≥60
- constanta de volum pe ace Le Chatelier; max. mm 10 10 10
- fineţea de măcinare exprimata prin suprafaţa
specifica (orientativ, rest pe sita 0,09) cm2/g - - ≤3500
- rezistenta minimă la compresiune: N/mm2

- după 2 zile 10 10 18
- după 28 zile 32,5 42,5 40
2.1.1.2 Agregate
Pentru prepararea betonului de ciment rutier se vor utiliza următoarele sorturi de agregate, cu respectarea
SR EN 12620:
Agregate naturale de balastiera:

- nisip natural, sort 0/4;
- pietris concasat, sorturile 4/8; 8/16; 16/31;
Nisip natural Tabelul 2
173
Caracteristica Condiţii de admisibilitate
Sort d/D 0/4
Granulozitate GF85
Echivalent de nisip (SE) min 85
Conţinut de impurităţi:
- corpuri străine Nu se admit
- humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu)
- mică liberă, % max Incoloră sau galbenă
- sulfaţi (exprimat in SO3), % max 0,5
- cărbune, % max
1%S
0,5
Pietriş concasat Tabelul 3

Caracteristica Condiţii de admisibilitate
Sort 4/8 8/16 16/25(31)
Grad de spargere, %, min 65 65 65
Coeficient de formă Fl, % max Fl25 Fl25 Fl25
Conţinut de impurităţi:
corpuri străine Nu se admit
parte levigabilă, %, max 0,3 cu condiţia ca în agregatul total să nu depăşească 1
sulfaţi Nu se admit
Rezistenţa la strivire a agregatelor în stare
60 60 60
saturată, %, min.
Rezistenţa la acţiunea repetată a
3 3 3
Na2SO4(MgSO4), 5 cicluri, %
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ:
F10 F10 F10
- pierdere în masă, % max
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA),
LA35 LA35 LA35
%, max
Nota – Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ se determină prin oricare din metodele menţionate, cu precizarea că
în caz de litigiu se utilizează metoda: rezistenţa la îngheţ – dezgheţ prin metoda pierderii de masă, %.
Agregatele trebuie să provină din roci omogene în ce priveşte compoziţia mineralogica, fără urme vizibile
de dezagregare fizica, chimica sau mecanica şi lipsite de pirita, limonita sau săruri solubile. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci cu conţinut de silice, microcristaline sau amorfa deoarece
reacţionează cu alcaliile din cimenturi.
Agregatele naturale se aprovizionează din timp, in depozite, în cantităţi suficiente, pentru a asigura
omogenitatea şi constanţa caracteristicilor lor şi continuitatea proceselor tehnologice, în care sunt utilizate.
Transportul, manipularea şi depozitarea agregatelor naturale se efectuează în condiţii care să le ferească
de împrăştiere, impurificare sau amestecare între sorturi.
Agregatele naturale se depozitează intermediar şi final pe platforme betonate, având pante şi rigole pentru
evacuarea apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimea
corespunzătoare evitării amestecării sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi
depozitate.
In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectuează pe platforme din lemn, în lăzi sau
folosind amenajări recuperabile. Pentru depozitele de consum de volum redus se pot folosi silozuri.
Este interzisă depozitarea agregatelor direct pe pământ sau pe platforme doar balastate.
Drumurile de acces la depozite trebuie să fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi şi alte
materiale. In cazul aprovizionării pe calea ferată, rampele de descărcare vor fi betonate şi dimensionate cu
spaţii suficiente pentru evitarea amestecării sorturilor. Se va asigura un spaţiu (compartiment) pentru
depozitarea loturilor refuzate.
2.1.1.3 Apa
174
Apa utilizată la prepararea betonului trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SR EN
1008-2003.
2.1.1.4 Aditivi
Aditivii care sunt de regulă sub formă de pulbere sau soluţie, se transportă, manipulează şi depozitează în
condiţii ferite de umezeală (pentru pulberi) şi de deteriorarea ambalajelor (saci, butoaie), cu respectarea
temperaturilor, termenelor de garanţie şi a celorlalte condiţii prevăzute în normele de produs, astfel încât
caracteristicile lor fizico-mecanice să nu se modifice.
Utilizarea şi stabilirea tipului de aditiv sau a combinaţiei de aditivi se va face luând în considerare codul de
practică NE012-1:2007 şi SR EN 934-2.
2.1.1.5 Alte materiale
Pentru realizarea straturilor din beton de ciment mai sunt necesare şi urmatoarele materiale:
a) Hârtie rezistentă KRAFT (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilenă de joasă densitate (0,06
mm grosime), conform STAS 8171 pentru execuţia straturilor din beton de ciment pe fundaţie de balast sau
piatră spartă;
b) Produse de protecţie a suprafeţei betonului proaspăt contra evaporării apei.
d) Aditivi superplastifianţi pentru fluidizarea betonului, necesari la betonare în spaţii înguste (cazul curent al
transeelor);
e) Aditivi antrenori de aer;
f) Aditivi întarzietori de priză;
g) Aditivi acceleratori de priză.
 Clasa betonului
Clasa betonului a fost stabilită ca fiind BcR 4,5 , pentru care rezistenţa caracteristică Rinc k, obţinută pe
epruvete prismatice 150x150x600mm va fi de 4,5 Mpa (N/mm2).
Rezistenţa caracteristică la încovoiere, Rkinc. se obţine din interpretarea statistica şi se defineşte
ca valoare a rezistenţei sub care se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezistentele obţinute prin încercarea
la încovoiere a epruvetelor de beton, la vârsta de 28 zile.
 Caracteristicile tehnice ale betonului
2.1.1.6 Compoziţia betonului
Compoziţia betonului rutier se stabileşte în conformitate cu prevederile ANEXEI II. 1. din normativul NE 014
şi numai de laboratoare de specialitate autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Dozajele de ciment, aditivi şi raportul A/C ce se utilizează în compoziţia betoanelor rutiere, vor respecta
limitele din tabelul 4.
Tabelul 4
Nr. Clasa betonului rutier

Componenti
crt. BcR 3.5 BcR 4.0 BcR 4.5
Ciment CR 42,5R sau CEM I 42,5
1 330
R (kg/m3) min.
2 Ciment CEM I 42.5 N (kg/m3) min. 310 330 350
3 Ciment CEM I 32.5 R (kg/m3) min. 320 340 -
0.45 pentru betoane cu granulozitate continua
4 Raport Apa/Ciment, max.
0.47 pentru betoane cu granulozitate discontinua
Aditivi plastifianti si aditivi antrenori % din masa cimentului, conf. specificatiilor tehnice de
5
de aer produs si Agrementului Tehnic
Cerintele de baza privind compozitia betoanelor rutiere vor fi in conformitate cu prevederile codului de
Practica NE 012-2007, cap 6, adaptate la specificul acestor tipuri de betoane.
175
In cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate sau aditivi care nu sunt prevazute in prezentul caiet de
sarcini, stabilirea compozitiei betoanelor rutiere se va face pe baza de studii elaborate de un institut de
cercetare de specialitate.
2.1.1.7 Betonul proaspăt
Caracteristicile betonului proaspăt de la reţeta vor fi aceleaşi cu cele cerute în timpul execuţiei şi trebuie să
se încadreze în valorile din Tabelul 5
Tabelul 5
Nr. Caracteristicile betonului proaspăt
crt
Denumirea caracteristicii Valoarea
.
Consistenta prin metoda
1 - tasarii (SR EN 12350-2), mm 30 ± 10
- grad de compactare(SR EN 12350-4); 1,15 ... 1,35
2. Densitatea aparenta (SR EN 12350-6) kg/m3 2400  40
3. Conţinutul de aer oclus (SR EN 12350-7) % 3,5  0,5
2.1.1.8 Betonul întărit

Caracteristicile betonului întărit, care trebuie respectate la execuţie, sunt cele din Tabelul 6, iar cele
obţinute pe probele preliminare pentru reţete, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute a se obţine la
execuţie, majorate cu 10% pentru a exista garanţia acoperirii diferenţelor între condiţiile de laborator şi cele
de şantier.
Tabelul 6
Condiţii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier
îndeplinite de betonul întărit, la execuţie BcR3,5 BcR4,0 BcR4,5 BcR5,0
k
1. Rezistenta caracteristica la încovoiere (R )
inc
determinata la
3,5 4,0 4,5 5,0
28 zile pe prisme 150x150x600mm, cf. Anexei III.1 a
NE 014, MPa, min.
2. Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinata

30 35 40 45
la 28 zile, conform SR EN 12390-3, MPa, min.
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform

G 100 G 100 G 100 G 100
SR 3518:2009
 Pregătirea platformei şi a mijloacelor de execuţie
Executia stratului din beton de ciment rutier se executa pe fundatii noi.
Fundaţia trebuie să aibă la suprafaţă sa aceleaşi pante în profil transversal şi declivităţi în profil
longitudinal, ca ale suprafeţei stratului de beton de ciment sub care se află, conform STAS 6400.
Denivelările admisibile ale suprafeţei straturilor de fundaţie în sens longitudinal, sub lata (dreptarul) de 3,00
m vor fi de maximum 2 cm, în cazul straturilor de fundaţie de balast, piatră spartă şi din materiale granulare
stabilizate mecanic şi de maximum 1,5 cm pentru balast sau nisip stabilizat cu ciment.
Denivelările admisibile ale suprafeţei stratului de fundaţie în sens transversal, vor fi de ± 7 mm.
Lăţimea fundaţiei este cea indicată în proiect.
Înainte de a începe executarea stratului din beton rutier se va face recepţia fundaţiei conform STAS 6400
prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limită, denivelărilor admisibile, a gradului de compactare
sau a deflexiunilor. În urma efectuării verificărilor se va încheia procesul verbal de control, specificându-se
176
eventualele remedieri necesare. Nu se trece la executarea stratului până când nu se execută aceste
verificări şi eventualele remedieri ce rezultă din acestea prin completare cu material corespunzător stratului
de fundaţie şi compactarea acestuia la gradul de compactare prevăzut.
Lucrările de corectare şi finisare a fundaţiei vor precede lucrările de betonare, astfel ca să existe între
acestea un decalaj de 400..1000 m.
În cazul fundaţiilor din balast, piatră spartă şi din materiale granulare stabilizate mecanic, pe fundaţia în
prealabil umezită se va aşterne un strat de nisip de 2 cm grosime după compactare care trebuie să
respecte cota şi panta suprafeţei inferioare a stratului de beton de ciment rutier. Suprafaţa nisipului
compactat se va controla şi corecta cu un dreptar care se deplasează în lungul longrinelor, astfel încât să
fie asigurată planeitatea suprafeţei nisipului şi să fie evitată ridicarea acestuia la margini. Nisipul va avea
SE > 85. Înainte de aşternerea nisipului se curăţă suprafaţa fundaţiei, îndepărtându-se şi eventualele
resturi de pământ adus de pe drumurile laterale.
Pe nisipul bine nivelat şi compactat se va întinde hârtia Kraft sau folia de polietilenă. Benzile de hârtie sau
de polietilenă se suprapun cu minimum 5 cm în sens longitudinal. Banda superioară va fi în sensul pantei.
Hartia Kraft sau folia de polietilena se va ridica la exterior, pe peretii transeei pe inaltimi cu cel putin 5cm
mai mari decat grosimea stratului de beton asternut.
Banda de hârtie sau folia de polietilenă va fi întinsă cu puţin înainte de betonare pentru a evita producerea
de cute. Stabilitatea contra vântului a foliei întinse se va asigura aşezând peste ea din loc în loc bare din
fier sau lemn care se vor recupera. Este interzis a se folosi beton proaspăt sau bolovani. Hârtia întinsă nu
trebuie călcată.
În urma efectuării lucrărilor menţionate, se vor verifica lucrările executate şi se vor consemna cele
constatate în registrul de procesul verbal de control.
 Punerea in opera a betonului
Straturile din beton de ciment se execută într-un strat conform prevederilor din proiect în funcţie de utilajele
curente care asigură compactarea prin vibrare.
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la
locul de turnare şi va supraveghea şi lua măsuri operative de remediere a oricăror deficienţe constatate.
La locul de punere în operă, descărcarea betonului se va face în 2-3 locuri sau din mers, pentru a
menţine omogenitatea betonului pe toată suprafaţa de descărcare.
Aşternerea betonului se va face in functie de latimea tranșeei cu repartizatoare mecanice
(lopeţi mecanice sau repartizatoare cu şnecuri. În cazul tranșeelor cu lățime mică betonului se poate face
manual.
Compactarea şi nivelarea betonului, la executie, se vor efectua cu ajutorul grinzilor vibrante, având
următoarele caracteristici: frecvenţa de vibrare: 50-75 Hz, amplitudinea 1,0... 1,3 mm, o viteza de
avansare: minimum 0,6 m/minut prin două treceri ale acestora pe stratul de beton ce se compactează.
Relaţia între grosimea stratului, h, şi lungimea grinzii vibratoare, măsurată în sensul de
avansare b, este: b/h.
Timpul optim de vibrare se stabileşte prin determinări de probă efectuate cu prima şarjă de beton
ce se compactează, stabilindu-se viteza de înaintare a grinzii vibrante, corelată cu lăţimea care trebuie să
fie în contact cu betonul proaspăt pe o lungime de cel puţin grosimea dalei, măsurate în direcţia de
avansare. Durata vibrării se recomandă să fie de 30...60 secunde.
Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să realizeze un sector experimental pe una
dintre transee, care va servi ca tronson de referinţă pentru urmărirea lucrărilor
Pentru a asigura vibrarea corectă a betonului pe întreaga suprafaţă a stratului compactat, se va
urmări ca grinda vibratoare, în timpul vibrării, să se afle cu 1...3 mm mai jos decât suprafaţa betonului din
spatele grinzii.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie să fie de 1,15...1,35 ori mai mare decât grosimea
finală a stratului compactat, în funcţie de lucrabilitatea betonului.
Înainte de a începe vibrarea betonului, se va stabili în cadrul determinărilor de probă grosimea
stratului de beton necompactat, necesară pentru obţinerea grosimii prescrise a stratului finit.
Punerea în operă a betonului se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu pot fi evitate (ploaie
intensă, defectarea utilajelor, întreruperi în aprovizionarea cu beton etc.) se va executa din betonul
177
confecţionat până în acel moment o dală cu lungimea de cel puţin 1,5 m, terminate cu un rost transversal
de contact.
Distanţa dintre două poziţii succesive de lucru ale plăcilor sau riglelor vibrante trebuie să fie astfel
stabilită încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafeţei de beton compactat.
Betonul greşit fabricat sau greşit turnat se va îndepărta de la locul de punere în operă.
Betonul aşternut la cotă şi necompactat se va verifica cu dreptarul şi se vor efectua corectările
necesare înainte de vibrare pentru eliminarea denivelărilor suprafeţei, prin completare cu beton sau
îndepărtarea betonului în exces.
După aşternerea stratului de beton într-o tranșee şi după verificarea grosimii betonului
necompactat cu şablonul, se va proceda la vibrarea betonului, urmărindu-se ca în faţa grinzii vibratoare
să existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm înălţime.
După trecerea grinzii vibrante până la circa 1 m de capătul porţiunii aşternute, aceasta se retrage şi
se face verificarea suprafeţei vibrate cu lata de minimum 3,00 m, corectând cu beton, dacă este cazul,
suprafeţele denivelate sau cele deschise (nevibrate).
După verificarea şi corectarea denivelărilor suprafeţei vibrate, betonul de la marginile transeei se
va compacta cu maiul sau plăci vibrante.
Se trece apoi a doua oară cu grinda vibratoare astfel ca suprafaţa obţinută să fie uniformă ca
aspect.
Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima şarjă dintr-o dală şi terminarea
finisării betonului din aceiaşi transee izolata nu va depaşi cu mai mult de o oră începutul prizei/cimentului.
Finisarea suprafeţei betonului se face folosind un rulou metalic, perfect calibrat, având diametrul de
25 cm şi masa de circa 100...200 kg. Cu ruloul se lucrează pe suprafaţa corectată şi compactată, prin
rostogolirea lui în sens longitudinal, pe toata suprafaţa stratului de beton, prin treceri suprapuse pe câte
1,00 m. Ruloul trebuie curăţat şi umezit la fiecare trecere, evitându-se udarea betonului.
Surplusul de cimentscos la suprafaţa stratului de beton de către rulou, se îndepărtează cu perii
speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate.
 Protejarea stratului din beton de ciment
Protejarea suprafeţei stratului din beton de ciment se efectuează în două etape, şi anume:
- în prima etapă, considerată din momentul terminării finisării suprafeţei betonului proaspăt şi până la
zvântarea acestuia, când suprafaţa devine mată, protecţia se realizează cu acoperişuri mobile,
impermeabile şi nedeformabile, îmbinate etanş între ele, care se deplasează pe măsură ce se finisează
suprafaţa betonului proaspăt în scopul protejării betonului contra acţiunii soarelui, vântului şi ploilor;
- în etapa a doua, considerată din momentul când suprafaţa betonului s-a zvântat, devenind mată,
protejarea suprafeţei betonului se realizează în mod obligatoriu cu pelicule de protecţie antievaporante, în
scopul asigurării condiţiilor favorabile de întărire a betonului şi evitării fisurării dalelor.
Este interzisă circulaţia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspăt. Restricţiile se
ridică în funcţie de vârsta betonului.
Pe perioada de întărire a betonului stabilită în funcţie de anotimp, se vor lua măsuri ca
autovehiculele să nu circule pe suprafaţa acesteia.
Executia straturilor urmatoare peste straturile baza din beton de ciment se poate face numai după
ce se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în tabelul 7.
Tabelul 7
TERMENE ORIENTATIVE PENTRU INTĂRIREA BETONULUI,
ÎNAINTE DE EXECUTAREA STRATURILOR SUPERIOARE ȘI DAREA ÎN CIRCULAȚIE
(ZILE):
Temperatura atmosferică medie la punctul de lucru (°C) +5 + 10 + 15 + 20 + 25
a. Betoane realizate cu ciment CEM I 42,5 N si CR 42,5 25 19 16 14 12
b. Betoane realizate cu cimenturi tip CEM I 32,5 R 18 15 13 11 10

 Executarea rosturilor
178
Se vor executa rosturi transversale de contact, dilatatie si contractie in concordanta cu prevederile
normativului NE014.
 Elemente geometrice - Abateri admisibile
a) Grosimea stratului din beton de ciment este cea rezultată prin dimensionare/proiect.
Abaterea admisibila la grosimea stratului de baza din beton de ciment este de: -10 … +20 mm.
Lăţimea de turnare a unei benzi de beton va fi egala cu lățimea tranșeei.
b) Panta transversala și declivitațile a stratului din beton de ciment sunt aceleași cu a îmbracămintii
existente, înainte de realizarea tranșeei.
3. CONTROLUL CALITĂŢII
o Generalităţi
Funcţie de părţile care le exercită există trei sisteme de control:
- control intern;
- control extern
- control de conformitate.
 Controlul intern se face de către producător şi/sau executant:
- din iniţiativa proprie;
- în conformitate cu reguli externe stabilite de către investitor sau de către o organizaţie independentă, la
cererea investitorului.
Controlul extern se efectuează de către un organism independent de unitatea care este verificată şi
constă din:
- verificarea măsurilor de controlintern;
- procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern.
Controlul de conformitate se face în scopul de a verifica dacă funcţionarea unei întreprinderi sau a
producţiei se desfăşoară în conformitate cu regulile stabilite. Acest sistem de control constituie o parte din
controlul extern şi se efectuează de către organisme independente autorizate pentru efectuarea activităţii
de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii conform HG 728/94.
o Procedee de control a calităţii lucrărilor
Controlul producţiei şi execuţiei
Cuprinde toate măsurile necesare pentru menţinerea la un nivel corespunzător a calităţii
betonului conform cerinţelor specificate. Acest tip de control cuprinde inspecţiile ce se fac în diferite etape
de fabricaţie sau punere în operă a betonului rutier, precum şi determinările privind echipamentele, factorii
de compoziţie, betonul proaspăt şi betonul întărit.
Controlul producţiei şi/sau execuţiei poate fi efectuat de executant printr-un sistem de calitate
conceput şi realizat cu personal propriu, cu responsabili tehnici având sarcini precise (control intern) sau
printr-un organism independent (control extern) autorizat pentru efectuarea activităţii de certificare a calităţii
produselor folosite în construcţii conform HG 728/94. Datele importante referitoare la controlul producţiei în
staţiile de betoane sau pe şantier la execuţie se consemnează sub formă de procese verbale sau minute
care pot conţine în principal:
- denumirea furnizorilor de ciment, agregate, aditivi etc.;
- indicativul şi seria documentelor de livrare şi certificare a calităţii materialelor utilizate la prepararea
betoanelor;
- densitatea şi lucrabilitatea betonului proaspăt;
- dozajul de ciment şi apă;
- numărul de probe, data şi ora la care s-au prelevat;
- temperatura şi condiţiile atmosferice în timpul punerii în operă a betonului.
179
De asemenea, în cazul betonului marfă (gata preparat) pot fi consemnate date referitoare la numele
furnizorului sau indicativul bonului de transport al betonului.
Abaterile de la procedurile specificate privind transportul, punerea în operă, finisarea betonului etc., vor fi
consemnate şi prezentate responsabililor în execuţia lucrărilor.
Procedurile de control a producţiei şi/sau execuţiei elaborate de executant se verifică de un investitor sau
de un organism autorizat ca parte a controlului de conformitate iar încercărilor şi determinările efectuate pot
fi luate în considerare pentru controlul de conformitate.
Controlul componenţilor betonului, echipamentelor, execuţiei lucrărilor şi proprietăţilor betonului
a) Controlul calităţii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform ANEXEI I.1, punctul A1;
- înainte de utilizare, conform ANEXEI I.1, punctul B1.
Încercările se efectuează conform standardelor SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 196-5, 196-6, 196-7,
196-21.
b) Controlul calităţii agregatelor se va face;
- la aprovizionare, conform ANEXEI I.1, punctul A2;
- înainte de utilizare, conform ANEXEI I.1, punctul B2.
Încercările pe agregate sunt reglementate de STAS 4606 şi SR EN 933.
c) Controlul calităţii aditivilor se va conform ANEXEI I.1, punctul A3 (la aprovizionare) şi B3 (înainte de
utilizare).
Utilajele de producere a betonului vor fi controlate pentru a se asigura condiţiile tehnice ce se impun pentru
stocarea, cântărirea, malaxarea etc., precum şi pentru a se verifica existenţa condiţiilor de funcţionare
corespunzătoare conform reglementărilor specifice.
Producătorii şi utilizatorii de betoane trebuie să respecte frecvenţa şi măsurile privind controlul calităţii
materialelor şi betoanelor prevăzute în ANEXA I.1.
Controlul lucrărilor înainte de punerea în operă a betonului
Principalele aspecte ce trebuiesc avute în vedere înainte de punerea în operă a betonului sunt
următoarele:
- pregătirea platformei pe care urmează să fie aşternut betonul în conformitate cu prevederile capitolelor
anterioare; constatările acestor verificări vor fi consemnate în procese verbale de control, încheiate între
beneficiar şi constructor, care vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi
dacă se admite trecerea la executarea stratului din beton de ciment;
- asigurarea bunei funcţionări a utilajelor de punere în operă a betonului rutier;
- recepţionarea calitativă a betonului;
- asigurarea unui personal instruit.
Controlul în timpul executării stratului din beton
În timpul executării stratului, controlul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte mai importante:
- menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă;
- distribuţia uniformă a betonului în faţa utilajelor de compactare;
- menţinerea firelor de ghidaj la cotele prevăzute;
- compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;
- măsuri speciale în cazul turnării în condiţii de vreme rece sau călduroasă;
- datele înscrise în bonurile de transport corespund celor prevăzute şi nu s-a depăşit durata de transport;
- respectarea măsurilor de protecţie a suprafeţei betonului proaspăt.
Controlul după execuţia stratului de beton:
- Verificarea denivelărilor de suprafaţă;
180
- Verificarea rezistenţei betonului pe bază de carote extrase din lucrare;
- Verificarea grosimii stratului cu ajutorul carotelor.
În ANEXA I.2. se prezintă în detaliu verificările ce trebuiesc efectuate în diferite etape ale execuţiei stratului
din beton de ciment.
 Criterii de conformitate
Verificarea îndeplinirii nivelelor de performanţă prin aplicarea criteriilor de conformitate este obligatorie şi
poate să se facă de către producători de beton, executanţi (control intern) şi/sau prin control extern/de
conformitate.
În cazul în care rezultatele determinărilor nu îndeplinesc condiţiile de conformitate, nu au fost efectuate
determinări în cazul unor defecte de execuţie sau în orice alte cazuri în care există dubii cu privire la
realizarea rezistenţei este necesar să se faca încercări suplimentare prin extrageri de carote, conform
prevederilor instrucţiunii tehnice C 54.
Moduri de verificare
Controlul pentru betonul preparat în staţie de betoane sau pe şantier poate fi efectuat prin unul din
următoarele moduri:
Varianta 1: Verificarea efectuată de producătorul de beton sau de executant.
Varianta 2: Verificarea efectuată de o terţă parte, când criteriile de conformitate sunt verificate de un
organism independent de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii care verifică pe bază de
epruvete prelevate în timpul producţiei dacă sunt îndeplinite condiţiile formulate la controlul producţiei şi
dacă rezultatele determinărilor îndeplinesc proprietăţile cerute betonului.
Varianta 3: Verificarea efectuată de investitor sau de un reprezentant autorizat al acestuia. Se verifică dacă
rezultatele determinărilor efectuate în cadrul controlului producţiei satisfac cerinţele impuse betonului.
Verificările se fac de laboratoare autorizate în conformitate cu Ordinul 31/N/95 al ISC - MLPAT şi HG
766/97.
Planul de prelevare şi criterii de conformitate pentru rezistenţa la încovoiere a betonului rutier
Conformitatea pentru rezistenţa la încovoiere a betonului utilizat într-o lucrare se analizează pe loturi de
maximum 100 m3.
Verificarea de conformitate pentru clasa betonului se efectuează pe baza unui contract încheiat între
executant şi producătorul betonului.
Frecvenţa minimă este de o probă (3 prisme 150 x 150 x 600 mm)/zi, dar minimum o probă (3 prisme) la
100 m3. Conformitatea este asigurată dacă rezultatele determinărilor satisfac cerinţele Criteriului urmator:
Criterii de conformitate pentru rezistenţele betonului rutier la încovoiere
Indiferent dacă betonul rutier se prepară în betoniere mobile, este livrat de staţie sau se produce în staţii
atestate conformitatea se verifică pe baza unui singur criteriu care prevede limitarea rezistenţei
caracteristice la încovoiere a şirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului.
Criteriul se aplică în cazul în care conformitatea betonului utilizat in lucrare este verificată considerând
rezultatele a cel puţin 1 proba (3 prisme 150 x 50 x 600 mm).
Conformitatea este realizată dacă rezistenţa caracteristică la încovoiere ( ) este cel puţin egală cu
clasa betonului respectiv.
Rezistenţa medie la compresiune determinată conform SR EN 12390-3 trebuie să prezinte valorile din
tabetul 6, corespunzător claselor respective şi poate fi utilizată la aprecierea funcţionării staţiilor de
betoane. Verificarea realizării clasei betonului rutier este prezentată în ANEXA III.1 din Normativul NE 014.
4. PRESCRIPŢII SPECIALE
Defecţiunile apărute la straturile de baza din beton de ciment trebuiesc reparate înainte de
executarea straturilor următoare.
Modul de reparare a lor se stabileşte de comun acord cu beneficiarul şi proiectantul.
5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
181
Recepţia straturilor din beton de ciment rutier se efectuează în trei etape: pe fază, la terminarea
lucrărilor şi finală, conform legislaţiei în vigoare.
Recepţia pe fază se face în timpul şi după pregătirea platformei. În urma acestei recepţii se încheie
procesul verbal de control.
Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările prezentate în
documentaţie sunt complet terminate şi la cel puţin o lună de la darea în exploatare.
Recepţia finală se efectuează după expirarea perioadei de garanţie în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare privind recepţionarea Iucrărilor de construcţie şi în condiţiile respectării prevederilor din
prezentul normativ.
Anexa I.1. CONTROLUL CALITĂȚII MATERIALELOR ȘI BETOANELOR RUTIERE
Constatare
Materialul Acţiunea, procedeul
sau faza de verificare, Scopul acţiunii Frecventa Măsura ce se
Nr.
de caracteristicile care se sau verificării minima adoptă
crt.
execuţie verifica
0 1 2 3 4 5 6
A. LA APROVIZIONARE
a. Examinarea datelor Constatarea Se verifică
C
înscrise in certificatul de confirmării calităţii La fiecare lot conform A1b,c
calitate sau certificatul de către furnizor aprovizionat
NC Se refuză lotul
de garanţie şi/sau producător
Evitarea uneori Se verifică
erori nesesizate la C conform A1d sau
b. Stabilitatea conform controlul de se dă în consum
SR EN 196-3 fabricaţie sau O determinare la
semnalarea unor fiecare transport
Se refuză lotul și
c. Timpul de priza impurificări
se procedează
conform SR EN 196-3 intervenite în NC
conform pct.1 din
timpul
Anexa I.2.
transportului
C Se dă în consum
d. Rezistente mecanice
Confirmarea O probă
la 2 zile conform SR EN
clasei cimentului Se procedează
196-3
A. NC conform pct.1 din
Ciment
1 Anexa I.2.
Culegere de date
pentru evidenta
e. Idem la 28 zile Idem
calităţii cimentului - -
utilizat
La fiecare lot
aprovizionat
f. Prelevarea de contra -
probele se iau
probe care se păstrează Verificări
împreună cu
min. 45 zile (păstrate în ulterioare in caz -
delegatul -
cutii metalice sau pungi de litigiu.
beneficiarului care
de polietilena sigilate).
va sigila
contraproba
g. Starea de conservare Se admite lotul
Evitarea C
numai daca s-a depăşit transportat
aprovizionării O determinare la
termenul de garanţie
cimenturilor fiecare transport Se refuza lotul
sau au intervenit factori NC
alterate. transportat
de alterare
182
Constatare
Nr.
crt.
execuţie verifica
0 1 2 3 4 5 6
a. Examinarea datelor Se verifica
C
înscrise in documentele Constatarea conform A2.b
La fiecare lot
de certificare a calității confirmării calităţii
aprovizionare Se refuza lotul
emise de furnizor și/sau de către furnizor NC
producător transportat
b. Conţinut de impurităţi Se verifica

C
(echivalente de nisip, conform A2.c
Confirmarea
parte levigabilă, humus,
calităţii lotului O probă
conţinut de părţi fine sub Se refuza lotul.
aprovizionat
0,09mm conform STAS Se procedeză
4606 şi EN 1744-1 NC
conform pct. din
Anexa 1.2
A. C Se dă în consum
Agregate
2 Se refuză lotul și
se procedează
conf. pct.1 de la
Anexa 1.2
“Controlul calitatii”
c. Granulozitatea Confirmarea sau cu acordul
sorturilor conf. STAS calităţii lotului O proba beneficiarului se
4606 aprovizionat NC poate accepta
utilizarea
dacadac[ se
asigură înscrierea
agregatului total
în zona de
granulozitate
adoptată
C Se dă în consum
a. Examinarea datelor
Constatarea Se refuză lotul.
înscrise in certificatul de
A. garantării calităţii La fiecare lot Se procedează
Aditivi calitate sau de garanţie
4 de către aprovizionat NC conform pct.1 de
emise de producător
producător la anexa 1.2
şi/sau furnizor
“Controlul calității”
Produse Verificarea C Se dă în consum
chimice caracteristicilor fizico –
pentru mecanice ale produsului Confirmarea Se refuză lotul.
A. La fiecare lot
protecţia comparativ cu caracteristicilor Se procedează
5 aprovizionat NC
suprafeţei prevederile fizico - mecanice conform pct.1 de
betonului agrementului tehnic la anexa 1.2
proaspăt respectiv
B. ÎNAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
B. Ciment Încadrarea în C Se dă în consum
1 a. Verificarea duratei de La fiecare lot
termenul de Se verifică
depozitare aprovizionat NC
garanţie conf.B1 b
b. Starea de conservare Evitarea utilizării Doua probe pe C Se dă în consum
numai daca s-a depăşit cimenturilor siloz (sus şi jos) NC Se verifică
termenul de depozitare alterate conf.A1 d pe câte
sau au intervenit factori 2 probe la fiecare
de alterare siloz respectiv o
probă la 50t iar
utilizarea se va
183
Constatare
Nr.
crt.
execuţie verifica
0 1 2 3 4 5 6
face funcție de
rezultatele
obținute
Sesizarea
C Se dă în consum
a. Conţinutul de eventualelor Ori de câte ori
impurităţi parte impurificări apar factori de Se procedeză la
levigabilă şi corpuri intervenite in impurificare, dar înlăturarea
străine conform STAS depozitul de cel puţin o data NC cauzelor
4606 primire in cursul pe săptămâna impurificării și la o
manipulării nouă verificare
O proba şi ori de Se menține
Adoptarea C
câte ori apar rețeta betonului
compoziţiei
b. Verificarea factori care pot
betonului in Se corectează
granulozităţii sorturilor. modifica
funcţie de proporțiile dintre
STAS 4606 granulozitatea, NC
B. rezultatele sorturi și se
Agregate dar cel puţin o
2 obţinute elimină cauza
dată pe zi
O proba / lucrare Se menține
C
şi când se rețeta betonului
observa o
Adoptarea schimbare
În funcție de rezultatul
compoziţiei cauzata de
Se corectează
betonului in condiţiile
c. Umiditatea cantitățile de apă
funcţie de meteorologice. La
de amestecare și
rezultatele peste 200 m3
sorturi de
obţinute beton/zi,
agregate
frecventa minima
obținut
este de o proba
pe zi
Densitatea soluţiei,
C Se dau în consum
conform reglementarilor Corectarea după O proba la fiecare
B.
Aditivi tehnice in vigoare (daca caz a şarja de aditiv
3 Se corectează
aditivul se prepara la concentraţiei preparata NC
densitatea
staţia de betoane)
O proba la Se acceptă
Utilizarea la C
începerea utilizarea
Compoziţie chimică prepararea
B. lucrărilor, daca
Apa conform SR EN 1008- betonului a unei
4 apa nu provine Se caută o altă
2003 ape NC
dintr-o sursa de sursă
corespunzătoare
apa potabila
C. IN CURSUL PREPARĂRII BETONULUI LA STAŢIA DE BETOANE
Reglarea Se menține rețeta
procesului De doua ori C
de beton adoptată
tehnologic şi pentru fiecare tip
a. Lucrabilitatea Se procedează
respectarea de beton şi
condiţiilor tehnice betoniera NC conform Anexei
C. Betonul din Tabelul 20 I.3 pct. 2
1 proaspăt Reglarea Se acceptă
b. Temperatura (la procesului Patru determinări C
livrarea
temperaturi ale aerului tehnologic şi pentru fiecare tip
sub +50C şi peste respectarea de beton şi Se procedează
+250C) condiţiilor tehnice schimb de lucru NC conform Anexei
de +50C... +300C I.3 pct. 2
C. Betonul a. Rezistenta la Verificarea o serie de 3 - Se procedează
184
Constatare
Nr.
crt.
execuţie verifica
0 1 2 3 4 5 6
încovoiere pe epruvete
realizării
prismatice de epruvete
condiţiilor de conform Anexei
150x150x600 mm, la prismatice, pentru
calitate pentru I.3 pct. 3 si cap 14
vârsta de 28 zile fiecare tip de
clasa de beton din NE-014
sonform anexei III.1 a beton şi betoniera
prescrisa
NE 014
Se menține
b. Idem. La vârsta de 7 Verificarea C
O probă pe compoziția
zile pentru încercări compoziţiei
săptămână Se corectează
orientative betonului NC
compoziția
2 întărit c. Rezistenta la
compresiune pe Verificarea
Se procedează
fragmente de prisme cu realizării
conform Anexei
latura secţiunii de 150 rezistentei la minimum o serie -
I.3 pct. 3 si cap 14
mm sau epruvete cubice compresiune a
din NE-014
cu latura de 150 (141) betonului
mm, la vârsta de 28 zile
Verificarea Se determina la
d. Determinarea Se determină la
îndeplinirii elaborarea
gradului de gelivitate elaborarea compoziției
condiţiilor din compoziţiei
conform SR 3518 betonului
normativ betonului
D. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
Constatarea Se acceptă
garantării calităţii C
punerea în lucrare
a. Examinarea de către
La fiecare
documentului de producător şi Se refuză
transport
transport respectarea NC transportul
duratei de respectiv
Betonul transport
proaspăt la Se acceptă
D. descărcare O proba pentru C
Confirmarea punerea în lucru
1 a din b. Consistenta conform fiecare tip de
caracteristicilor Se procedează
mijlocul de normelor în vigoare beton şi schimb
impuse betonului NC conform Anexei
transport de lucru
I.3 pct. 2.3
Încadrarea Se acceptă
C
c. Temperatura dacă temperaturii 4 determinări punerea în lucru
este cerută ca o cerinţă betonului în pentru fiecare tip Se procedează
tehnică limitele de beton NC conform Anexei
5°C….30°C 1.1 pct. 2
Determinarea rezistentei Se acceptă
C
la compresiune pe lucrarea
epruvete cilindrice Verificarea calităţii
D. Betonul 3 carote pe Proiectantul și
(carote) extrase din betonului pus in
2 întărit lucrare beneficiarul vor
lucrare conform lucrare NC
lua măsurile ce se
Instrucţiunii C54 şi
impun
STAS 1275.
Notaţii:
C – corespunzător, fiind îndeplinite cerinţele tehnice prevăzute
NC - necorespunzător, nu se încadrează în cerinţele tehnice prevăzute
Observaţii:
1. Granulozitatea sorturilor (A2c): În cazul unităţilor aprovizionate constant de la aceleaşi surse, frecvenţa
minimă va fi de o probă pe săptămână pentru fiecare sort şi sursă.
2. Gradul de gelivitate se consideră realizat daca cel puţin 90 % din numărul de încercări care se
analizează îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute.
185
ANEXA I.2. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE

1. În situaţiile în care loturile de materiale aprovizionate (ciment, agregate, aditivi, oţel-beton nu îndeplinesc
condiţiile de calitate, se va interzice utilizarea lor şi se va informa producătorul, beneficiarul şi organele
Inspecţiei în Construcţii în termen de maximum 48 de ore;
2. Verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse trebuie să fie consemnată în Registrul de procese verbale
de control pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse încheiate între reprezentantul investitorului
şi executant (proces verbal de recepţie calitativ). În cazul fazelor determinante este obligatorie participarea
beneficiarului, proiectantului, executantului şi a Inspectoratului de Stat în Construcţii care în funcţie de
rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrărilor. Nu se admite trecerea la o nouă fază de
execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta
urmează şi devine o lucrare ascunsă. În procesele verbale se vor preciza concret verificările şi măsurătorile
efectuate, abaterile constatate iar după caz, încadrarea în toleranţele admisibile faţă de proiect.
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile reglementărilor tehnice se vor stabili şi
consemna măsurile necesare de remediere. După executarea acestora se va proceda la o nouă verificare
şi încheierea unui nou proces verbal.
3. Verificarea calităţii betoanelor
3.1. Verificarea calităţii betoanelor se va face pe tipuri de betoane şi straturi executate pe probe prelevate
la staţia de betoane, pentru darea în circulaţie a unui sector de drum sau pentru analiza activităţii staţiei de
betoane, la frecvenţa indicată în Anexa I.1.
3.2. Verificarea betonului proaspăt se va face la:
a. Staţia de betoane privind:
- compoziţia; - lucrabilitatea; - densitatea aparentă; -conţinutul de aer oclus.
b. La locul de punere în operă privind:
- lucrabilitatea; - temperatura.
3.3. Verificarea betonului întărit se va face pe epruvete prelevate la staţia de betoane, privind rezistenţa la
încovoiere şi compresiune la 28 de zile.
3.4. Verificarea calităţii betonului din lucrare se va efectua prin determinarea rezistenţei la compresiune pe
carote extrase din stratul de baza executat.
3.5. Urmărirea preparării şi punerii în operă a betonului rutier se va face într-un registru special conform
modelului din Anexa 1.4 din normativul NE014.
3.6. În vederea asigurării calităţii lucrărilor de execuţie a stratului din beton de ciment, este obligatorie
efectuarea unui control operativ şi adoptarea de măsuri, în conformitate cu prevederile din Anexa
I.1., urmărindu-se:
- evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspată nu îndeplinesc
condiţiile impuse;
- adoptarea de măsuri operative, la staţia de betoane, pentru corectarea compoziţiei betonului sau a
condiţiilor de preparare;
- sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenţe mecanice sub limitele admise, fiind necesară
analizarea de către proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenţei şi
durabilităţii stratului de bază în exploatare.
3.7. Calitatea betoanelor se va aprecia pe baza rezultatelor înregistrate în evidenţele de laborator şi
buletinele de încercare a epruvetelor confecţionate la staţia de betoane, încercate şi prelucrate la
laboratoareie de specialitate.
3.8. Aprecierea calităţii betonului pus în lucrare se face pe baza rezultatelor încercărilor de laborator şi se
consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar şi executant, înainte de darea în exploatare a
tronsonului de drum respectiv.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 3.7 se vor analiza şi lua de către beneficiar, proiectant şi
constructor, măsurile ce se impun, inclusiv înlocuirea dalelor respective.
4. Verificarea calităţii stratului de bază din beton de ciment, înainte de executarea straturilor
superioare
186
4.1. Calitatea stratului de bază din beton de ciment se consideră corespunzătoare dacă:
- nu se constată fisuri şi crăpături la suprafaţa dalelor;
- nu se constată vizual defecte de execuţie (goluri în suprafaţa sau laturile stratului de bază, segregări,
exfolieri etc.);
- calitatea betonului livrat este corespunzătoare din punct de vedere al rezistenţelor la încovoiere
determinate pe epruvete prismatice şi al rezistenţelor la compresiune determinate pe epruvete cubice sau
fragmente de prisme cu secţiunea de 150 mm, confecţionate la staţia de betoane, precum şi al
rezistenţelor la compresiune determinate pe carote;
- controlul prin metode nedistructive arată că betonul are o structură corespunzătoare.
4.2. Verificarea grosimii stratului din beton de ciment se efectuează, la fiecare 200m de transee pe carotele
extrase din strat.
4.3. Verificarea lăţimii stratului din beton, se efectuează prin măsurători directe cu ruleta între marginile
benzii din beton, la fiecare 200 m.
4.4. Verificarea pantelor și denivelărilor suprafeţei stratului de beton de ciment se efectuează în timpul
execuţiei, imediat după prima trecere a grinzii vibratoare şi la recepţie cu ajutorul aparaturii topografice
speciale.
Verificarea pantei transversale se face în mod obligatoriu în dreptul profilelor prevăzute în proiect şi între
aceste profiluri la cererea comisiei de recepţie.
4.5. Exactitatea cotelor de la marginile tranșeei se verifică cu ajutorul unui aparat de nivel.
4.6. Verificarea prezenţei fisurilor şi crăpăturilor se efectuează pe bază de observaţii vizuale, obţinute prin
parcurgerea pe jos a sectorului executat, în prima parte a zilei şi de preferat pe vreme răcoroasă.
5. Rezultatele verificărilor
5.1. Rezultatele verificărilor se consemnează în evidenţele de control ale şantierului şi fac parte integrantă
din cartea construcţiei.
5.2. Beneficiarul prin reprezentanţii săi oficiali are obligaţia de a verifica periodic datele înscrise în
documentele de atestare a calităţii materialelor (buletine de încercări şi analize de laborator, certificate de
calitate emise de furnizori etc.).
187
ANEXA I.3. CONTROLUL OPERATIV AL CALITĂŢII BETONULUI

1.Generalităţi
Activitatea de control operativ cuprinde:
- determinări pe betonul proaspăt, în scopui evitării punerii în operă a unui beton necorespunzător;
- analizarea imediat dupa înregistrare a rezultatelor privind rezistenţa la încovoiere şi compresiune la vârsta
de 28 de zile, în scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzătoare.
2. Determinări pe betonul proaspăt
2.1. Toleranţele tehnice privind caracteristicile betonului proaspăt sunt prezentate în tabelul 1.3.1.
Tabelul I.3.1.
Caracteristica Valoare de referinţă Limite de referinţă admise
Tasarea medie:
±10 mm
t = 30 mm
Consistenţa
gradul de compactare mediu,
G ±0,5
G=1,15...1,35
Tmin = +5°C tmin = -1°C
Temperatura
Tmax=+30°C tmax=+2°C
Densitatea aparentă rbmediu=2400kg/m3 rb ± 40kg/m3
Conţinut de
aer oclus/ rmediu = 3,5% r ± 0,5 %
antrenant
2.2. Determinări efectuate la staţia de betoane
2.2.1. Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinţă ale acestora, se precizează de laborator, odată
cu stabilirea compoziţiei betonului şi se înscriu în reţeta predată şefului de staţie, care este obligat să o
afişeze.
În acest scop, se vor avea în vedere:
- prevederile din proiect;
- condiţiile tehnice precizate de constructor prin nota de comandă a betonului;
- durata de transport a betonului;
- condiţiile climatice.
Condiţiile tehnice vor fi astfel stabilite încât să se asigure respectarea celor prevăzute la locul de punere
în operă.
2.2.2. Ori de căte ori un rezultat se situează în afara limitelor admise conform prevederilor din tabelul I.3.1,
se va repeta imediat determinarea respectivă.
2.2.3. Dacă şi la noua determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise, se va sista prepararea
betonului şi se vor stabili după caz, măsurile tehnologice ce se impun: corectarea cantităţii de
apă, proporţiei sorturilor de agregate sau aditiv, a temperaturii componenţilor şi verificarea instalaţiei.
2.2.4. După aplicarea măsurilor stabilite şi reluarea preparării betonului, determinarea caracteristicii
respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se eventualele corecţii necesare până când se
constată că cel puţin 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele admise. În continuare, determinarea se
face cu frecvenţa prevăzută în ANEXA I.1.
2.3. Determinări efectuate la locul de punere în operă
2.3.1. Determinările se referă la verificarea lucrabilităţii betonului, iar în perioada de timp friguros (sub +
5°C) sau foarte călduros (peste 25°C), la determinarea temperaturii betonului.
2.3.2. Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinţă ale acestora, se precizează de constructor şi
se înscriu în fişa tehnologică şi nota de comandă a betonului.
În acest scop se vor avea în vedere după caz:
- prevederile din proiect și din caietul de sarcini;
188
- mijloacele folosite pentru transportul betonului.
2.3.3. Ori de câte ori un rezultat nu se înscrie în limitele admise conform prevederilor din tabelul I.3.1, se
vor efectua pentru acelaşi transport de beton încă două determinări. Dacă valoarea medie a celor trei
determinări se înscrie în limitele admise, se va accepta punerea în operă a betonului; dacă este
depăşită limita admisă, transportul respectiv de beton se refuză.
3. Încercări pe beton întărit la 28 zile
3.1. Rezistenţele caracteristice la încovoiere şi medii la compresiune determinate pe fiecare serie de trei
prisme, se analizează de laboratorul care efectuează încercarea, imediat dupa înregistrarea rezultatelor.
3.2. În cazul în care rezultatele sunt mai mici decat cele prevăzute pentru clasa betonului respectiv (tabelul
6), în termen de 48 de ore laboratorul va comunica rezultatele în cauză staţiei de betoane şi executantului.
3.3. Urmare comunicării primite, şeful staţiei de betoane împreună cu delegatul reprezentantului de
verificare a calităţii, în termen de 48 ore, vor identifica obiectivele care au fost realizate cu tipul respectiv de
beton corespunzător probelor luate şi vor comunica executantului rezultatul înregistrat. Comunicarea se
face către executant (conducătorul antreprizei, responsabilul tehnic cu execuţia, responsabilul
compartimentului controlul calităţii) pentru fiecare obiectiv aflat în construcţie.
3.4. În termen de 5 zile de la data încunoştiinţării, responsabilul tehnic cu execuţia, împreună cu
reprezentantul investitorului proceda astfel:
a. identifică dalele din strat la care s-a folosit betonul respectiv;
b. prelevează carote din tronsonul în cauză;
c. convoacă proiectantul pentru analizarea cazului dacă nu este posibilă extragerea de carote.
3.5. Dacă din determinările efectuate pe carote rezultă că betonul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în
tabelul 6, va fi convocat proiectantul care va analiza şi decide după caz:
- efectuarea de verificări suplimentare pe bază de carote şi reanalizarea situaţiei;
- expertizarea lucrării şi stabilirea soluţiilor de remediere;
- acceptarea recepţionării lucrării dacă din verificările efectuate clasa de beton efectiv realizată se
apreciază ca satisfăcătoare etc.
189
11.6 Utilizarea materialelor de tip geocompozit la realizarea imbracamintilor

rutiere bituminoase
I. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE
ART. 1. PRINCIPII GENERALE
Prezentul caiet de sarcini contine specificațiile tehnice privind utilizarea materialelor geosintetice de tip
geocompozit la ranforsarea îmbrăcăminților asfaltice.
Geocompozitul se va utiliza la rostul dintre îmbracamintea rutiera nouă si cea existenta.
ART. 2. TERMINOLOGIE
Terminologia utilizată în acest caiet de sarcini este conform SR 4032-1:2001 şi SR EN ISO 10318:2006, iar
termenii tehnici noi utilizaţi se definesc în cuprinsul caietului de sarcini.
Termenul de geosintetice (GSY, conf. SR EN ISO 10318:2006) utilizat în acest caiet de sarcini este un
termen generic care desemnează un produs din care cel puţin una dintre componente este pe bază de
polimeri sintetici sau naturali, care se prezintă sub formă de foaie, bandă sau de structură tridimensională,
utilizat în domeniul construcţiilor şi se referă la următoarele tipuri de materiale:
- geotextile;
- geogrile;
- geocompozite;
- geomembrane.
Prezentul caiet de sarcini tratează geosinteticele de tip geocompozit (GCO). Acestea sunt combinaţii de
două sau mai multe materiale care au în componenţa lor cel puţin un geotextil sau înrudit cu geotextilul
printre componenţi, folosit în domeniul construcţiilor.
ART. 3. GENERALITATI
Geocompozitele (GCO) sunt materiale compuse dintr-o geogrilă şi un geotextil, consolidate între ele. În
acest caz, geotextilul are capacitatea de retenţie omogenă a bitumului şi permite colmatarea fisurilor
existente, împiedicarea transmiterii acestora, precum şi funcţia de lipire pe stratul-suport, în timp ce
geogrilele împiedică alungirea geotextilului şi au capacitatea de preluare şi distribuţie uniformă a eforturilor
din trafic.
Geocompozitul trebuie să asigure o retenţie optimă de bitum, să joace rol de barieră intermediară şi să
dezvolte un modul de elasticitate dinamică mare la valori mici de deformaţie.
In conformitate cu prevederile proiectului, geocompozitul trebuie sa indeplineasca trei functii distincte:
 reducerea eforturilor (STR) - întârzierea sau oprirea propagării fisurilor în stratul asfaltic;
 bariera de umiditate (B) - barieră intermediară împotriva infiltraţiilor de apă împiedicând sau
întârziind deteriorarea îmbrăcămintei;
 armare a straturilor bituminoase (R) - preia şi distribuie uniform eforturile din trafic (verticale).
Geocompozitul combină o geogrilă (cu funcţia de armare R), și un geotextil neţesut, cu o retenţie bună de
bitum cu funcţia de reducere a eforturilor (STR), contribuind împreună la încetinirea transmiterii fisurilor din
stratul inferior în cel superior şi ca barieră de umiditate (B).
II. CONDIȚII TEHNICE
ART. 4. MATERIALE UTILIZATE
i. Geocompozit
Caracteristicile impuse geocompozitului trebuie să fie următoarele:
- rezistenţa la tracţiune (transversală/longitudinală) min. 50/50 kN/m;
- rezistenţa la tracţiune la elongaţia de minimum 2% să fie > 11 kN/m;
- capacitatea de retenţie a bitumului l minimum 0,9 l/m2;
- alungire la tracţiune maximă – minim 70 %;
190
- punct de înmuiere - cel putin + 10°C peste temperatura de aşternere a mixturii asfaltice;
Producătorul de geosintetice şi produse înrudite trebuie să furnizeze beneficiarului date pe baza rezultatelor
încercărilor specificate în tabelul 1 "Geotextile nemetalice şi produse înrudite utilizate pentru îmbrăcăminţi şi
straturi de uzură asfaltice: funcţii, caracteristici relative la funcţii şi metode de încercare de utilizat", conform
SR EN 15381:2009
Tabelul 1
Funcţie îndeplinită de geosintetic
Nr. Metodă de
Caracteristici Reducerea
crt. încercare Armare Barieră
eforturilor
1 Rezistenţă la tracţiune EN ISO 10319a H H H
2 Alungire sub sarcină maximă EN ISO 10319a H H H
3 Perforare dinamică EN 13433 H -- H
4 Încercare de perforare statică EN ISO 12236 H H H
Anexa B
5 Durabilitate H H H
SR EN 15381
EN 12224
6 Rezistenţa la intemperii Anexa B1 S S S
SR EN 15381
Anexa C
7 Retenţia de bitum -- H A
SR EN 15381
8 Punct de topire EN ISO 3146 S S S
EN 14030
9 Rezistenţă la lichide alcaline Anexa B2 S S S
SR EN 15381
H = necesar pentru armonizare
A = pentru toate condiţiile de utilizare
S = utilizări specifice
"--" = nu sunt utilizabile
a
EN ISO 10319 poate să nu fie adecvat pentru produse specifice (grile din fibră de sticlă). În
aceste cazuri trebuie utilizate metode mai adecvate, de exemplu EN ISO 13493-1 sau ASTM D
6637-01. În toate cazurile trebuie realizate încercări de tracţiune pe produsele finite.
ii. Bitum
Bitumul folosit pentru amorsă va avea aceleași caracteristici ca bitumul din stratul de acoperire (stratul de
legatura), în conformitate cu caietul de sarcini de mixturi asfaltice.
iii. Emulsie bituminoasă cationică:
Cantitatea de emulsie bituminoasă utilizată la așternerea geocompozitului va fi conform instrucțiunilor
producatorului materialului geosintetic. În lipsa acestor informații, se va utiliza o cantitate de emulsie 0,3-
0,6kg/mp.
Bitumul din emulsia folosită pentru amorsă se va verifica dacă are aceleaşi caracteristici ca bitumul din
stratul de acoperire (îmbrăcăminte).
iv. Mixtură bituminoasă pentru stratul de egalizare/reprofilare (mortarul asfaltic):
Se recomandă ca peste suprafața existentă să se aștearnă un strat de un strat de mortar asfaltic cilindrat la
cald, cu rol de reprofilare şi egalizare, în grosime de minimum 2 cm. Bitumul din mortarul asfaltic şi straturile
de acoperire (mixtură, binder, stratul de uzură) va avea aceleaşi caracteristici cu cel folosit la amorsare.
Calitatea mixturii asfaltice va fi probată prin buletin de analiză conform normelor în vigoare.
191
III. PUNEREA ÎN OPERĂ

ART. 5. SCHEMA DE UTILIZARE A GEOCOMPOZITULUI
ART. 6. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Prezentele prescripţii de execuţie sunt recomandabile, dar pot fi amendate de cele propuse în agrementul
tehnic, oferit de producător, pentru care acesta îşi asumă răspunderea. De altfel, se recomandă, cel puţin la
prima utilizare a unui tip de material geosintetic, să fie prezent şi reprezentantul producătorului sau
distribuitorului de geosintetic.
Înainte de aplicarea geosinteticului, se va freza/decapa imbracamintea existenta pe lațimea și adâncimea
menționată in proiect.
Suprafaţa suport trebuie să fie curăţată de corpuri străine sau particule de praf (folosind o perie sau aer
comprimat) şi uscată.
Suprafața suport nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularități. Denivelările longitudinale sau
transversale mai mari de 10mm, constatate în urma măsurării acestora cu un dreptar vor fi corectate prin
aplicarea unui amestec realizat din bitum și nisip fin sau a altor materiale corespunzătoare. Colmatarea
fisurilor şi crăpăturilor se va executa în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.
Cuiburile/Gropile se vor repara conform prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare şi apoi suprafaţa
carosabilă va fi pregătită pentru aşternerea geosinteticului.
Se amorsează şi în funcţie de starea tehnică a suprafeţei de rulare şi de recomandările producătorului, se
aşterne un strat de mortar asfaltic cilindrat la cald, cu rol de reprofilare şi egalizare, în grosime de minimum 2
cm.
Producătorul va preciza cu ce produse bituminoase a tratat geosinteticul şi trebuie să recomande tipul de
amorsă ce trebuie folosit astfel încât să fie compatibilitate între geosintetic şi amorsa utilizată.
Stabilirea tipului de amorsă se va face în funcţie de instrucţiunile furnizate de producător după consultarea
manualului de instalare a geosinteticului; ea este necesară pentru impregnarea materialului geotextil şi
lipirea de straturile structurii rutiere; se recomandă ca amorsă bitumul. Acesta va fi din acelaşi tip de bitum ca
acela utilizat în
mortarul asfaltic sau straturile asfaltice de ranforsare. Se poate accepta şi emulsie bituminoasă,
respectându-se indicaţiile producătorului în ceea ce priveşte cantitatea prevăzută.
Aplicarea amorsei pentru geosintetic:
- se execută mecanic;
- cantitatea de amorsă să fie suficientă pentru a satura geotextilul şi pentru a-l lipi de suprafaţa
existentă;
- pentru emulsie - cu rupere rapidă - cantitatea va fi sporită conform recomandărilor şi procentului
de bitum pe care îl conţine.
Materialul geotextil, prin caracteristicile sale (greutate, grosime, tip de material), este cel care cere o anumită
cantitate de amorsă, pentru a fi saturat şi a corespunde rolului de barieră de umiditate.
Temperatura bitumului, T, în timpul operaţiei de amorsare, va fi suficient de mare pentru a permite o
împrăştiere uniformă; T va fi < 140° - 145°C, dar în rezervor să nu fie mai mare de 163°C.
Lăţimea stratului de amorsă va fi egală cu a materialului geosintetic plus 15 cm.
Traficul nu va fi permis peste amorsă.
Excesul de material se va curăţa.
Temperaturi - temperatura aerului şi a suprafeţei pe care se aşează va fi:
- cel puţin 10°C pentru amorsa cu bitum;
- cel puţin 10°C pentru amorsarea cu emulsie.
Se va acorda o atenţie deosebită cantităţii de amorsă necesare pentru geosintetic.
ART. 7. AȘTERNEREA GEOCOMPOZITULUI
192
- se va face peste amorsă, manual sau mecanic, fără a se crea cute sau pliuri;
- se va aşterne înainte ca stratul de amorsă să se răcească, avându-se în vedere ca temperatura amorsei
când se plasează geosinteticul să fie în concordanţă cu recomandarea producătorului privind caracteristicile
materialelor geosintetice;
- în cazul în care producătorul recomandă emulsie bituminoasă, geosinteticele se vor aşterne numai după
ruperea emulsiei;
- dacă este nevoie, se suplimentează cantitatea de amorsă în funcţie de recomandările producătorului;
- peste geosintetic nu trebuie permis accesul vehiculelor, mai ales manevrele bruşte, întoarceri etc.;
- pentru o bună aşternere (fără zone nelipite) a geosinteticului pe stratul de amorsă se va utiliza o perie cu
peri de plastic sau alt material non-metalic cu care se va netezi materialul;
- suprapunerea se va efectua conform caietului de sarcini al producatorului iar în lipsa acestor informații,
suprapunerea fâșiilor de geocompozit se va face pe minim 8cm.
ART. 8. AŞTERNEREA STRATULUI ASFALTIC DE ACOPERIRE
- se va aşterne obligatoriu, în aceeaşi zi în care s-a aşternut geosinteticul;
- excesul de amorsa poate fi înlăturat prin împrăştiere de nisip şi prin periere. Excesul de nisip se
îndepărtează;
- dacă începe ploaia înainte ca materialul geosintetic să fie acoperit cu stratul asfaltic, trebuie lăsat să se
usuce înainte de aşternerea asfaltului;
- se va respecta grosimea stratului asfaltic de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului. Aceasta
trebuie să fie de minimum 4-5cm. Se recomandă o grosime de 9-10 cm (aşternut în două straturi: uzură +
legătură)
pentru ca la o viitoare frezare a suprafeţei îmbrăcăminţii asfaltice, geosinteticul să nu fie afectat, el trebuie să
rămână în continuare în structura rutieră.
Indiferent de starea suprafeţei vechi, pentru eliminarea pericolului reducerii duratei de viaţă a stratului de
acoperire, se recomandă plasarea geosinteticului pe un strat de egalizare (reprofilare) de minimum 2 cm, în
afara cazului în care producătorul prezintă alte prevederi şi îşi asumă răspunderea pentru acestea.
Aşezarea geosinteticului trebuie urmată imediat de un cilindru compactor cu pneuri pentru a evita ruperea
din acţiunea vântului sau traficului, în funcţie de recomandările producătorului.
Stratul următor de binder asfaltic se va așterne reducând numărul de accelerări și frânări ca și numărul
operațiilor de schimbare a direcției de deplasare a utilajelor care acționează direct pe suprafața neprotejată
de geocompozit
ART. 9. RECOMANDĂRI SPECIALE
Păstrarea şi depozitarea geosinteticului se face în locuri uscate şi aerisite, conform recomandărilor
producătorului.
În vederea reducerii la minimum a timpului de lucru, a rosturilor de lucru şi a pierderii de material, la
comandarea produselor geosintetice se va specifica lăţimea rolelor în concordanţă cu lăţimea specificată în
proiect sau cu posibilitatea depozitării rolelor de geosintetic.
În funcţie de tipul şi caracteristicile echipamentului de aplicare a geosinteticului, pentru a se elimina îndoirea
în timpul aşezării acestuia, se va avea în vedere greutatea maximă a rolelor în vederea manevrării lor.
În timpul depozitării, geosinteticele trebuie protejate de precipitaţii, de expunerea pe timp îndelungat la soare
la temperaturi de peste 70°C (chiar dacă geosinteticul este marcat ca stabilizat la UV), de produse chimice,
de foc/scântei.
Se va acorda o atenţie deosebită realizării gradului de compactare a straturilor din mixturi asfaltice situate
deasupra geosinteticului.
De o mare importanţă este realizarea unei foarte bune impregnări cu bitum a geotextilului şi, totodată,
crearea unei perfecte conlucrări a acestuia cu straturile asfaltice, prin respectarea tehnologiilor de execuţie
(temperaturi, compactare).
IV. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR
ART. 10. CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR ÎNAINTE DE EXECUŢIE
193
Materialele destinate executării straturilor de ranforsare bituminoase folosind geosintetic vor fi verificate în
conformitate cu prescripţiile din standardele respective şi din fişele tehnice ale producătorului şi cu condiţiile
arătate în prezentul caiet de sarcini, la cap. II.
Verificările şi determinările se execută de laboratoare autorizate şi constau în următoarele:
1. Bitum:
- penetraţia la 25°, SR EN 1426.
- punct de înmuiere, IB, SR EN 1427.
Se va verifica dacă bitumul folosit pentru amorsa are aceleaşi caracteristici ca bitumul din stratul de
acoperire (îmbrăcăminte).
2. Emulsie bituminoasă cationică:
- conţinut de bitum, SR 8877-1 şi 2
- vâscozitatea Engler la 20°C, SR 8877-1 şi 2
- omogenitate, SR 8877-1 şi 2
Se va verifica dacă bitumul din emulsia folosită pentru amorsă are aceleaşi caracteristici ca bitumul din
stratul de acoperire (îmbrăcăminte).
3. Mixtură bituminoasă pentru stratul de egalizare/reprofilare (mortarul asfaltic):

Bitumul din mortarul asfaltic şi straturile de acoperire (mixtură, binder, stratul de uzură) va avea aceleaşi
caracteristici cu cel folosit la amorsare.
Calitatea mixturii asfaltice va fi probată prin buletin de analiză conform normelor în vigoare.
4. Geosinteticul:
- absorbţia de bitum: se determină conform anexei C a SR EN 15381;
- rezistenţa la întindere;
- alungirea maximă;
- forţa de tracţiune la alungirea de 2% sau 3%;
- punct de înmuiere/topire;
- pentru celelalte caracteristici se va urmări respectarea cerinţelor din prezentul caiet de sarcini.
Marcaj CE şi etichetarea
Un produs poate fi utilizat numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al produselor pentru construcţii (CPR) :
- are Certificat de constanţă a performanţei emis de un organism de certificare;
- are o Declaraţie de performanţă (DoP) a producătorului.
Prin întocmirea Declaraţiei de performanţă, producătorul îşi asumă răspunderea legală a conformităţii
produsului cu performanţele declarate. Informaţia care trebuie conţinută în DoP este detaliată în anexele ZA
a SR EN 15381.
Prezenţa acestora dă dreptul producătorului de a aplica marcajul CE. Produsele geosintetice pentru lucrările
de drumuri şi straturi asfaltice trebuie însoţite de documente care să conţină funcţiile şi performanţele
acestora:
- armare, reducerea eforturilor şi barieră R + STR + B
Nivelul de încredere de 95% trebuie să fie indicat de producător, referitor la:
- rezistenţa la tracţiune kN/m;
- forţa de tracţiune la alungirea de 2% sau 3% kN/m;
- rezistenţa la perforare statică kN/m;
- rezistenţa la perforare dinamică kN/m;
- alungirea maximă %;
- retenţia de bitum kg/m2;
Determinările prevăzute la art. 10 se efectuează la fiecare lot de materiale aprovizionat pentru execuţia
straturilor de ranforsare bituminoase folosind geosintetic.
ART. 11. CONTROLUL PUNERII ÎN OPERĂ

Execuţia stratului de egalizare din mortar asfaltic se va realiza conform reglementărilor tehnice în vigoare.
Se va proceda la controlul calităţii în conformitate cu prevederile legale pentru execuţia straturilor asfaltice.
Controlul execuţiei stratului de amorsă pentru geosintetic se va efectua prin verificarea:
- cantităţii de bitum (emulsie) conform cu specificaţiile tehnice ale produsului sau cu determinări de laborator;
- temperaturii, conform art. 6.
Controlul aşternerii materialului geosintetic se va efectua prin verificarea următoarelor aspecte:

- materialul să fie bine întins, fără pliuri, cute; nu trebuie să rămână nicio zonă desprinsă de suport;
- în zonele de curbă ale drumului se va tăia materialul şi se va aşeza adaptându-se cu suprapunerile
corespunzătoare pe toată suprafaţa;
- pentru geocompozit se va urmări respectarea cantităţii de amorsă recomandată de producător;
194
- la utilizarea emulsiei pentru amorsă se va urmări ruperea ei înainte de aşternerea geosinteticului;
- se vor respecta temperaturile de lucru;
- se recomandă ca testul de adezivitate să se verifice în conformitate cu reglementările europene în vigoare,
metodologia care va sta la baza acestui test se va elabora ulterior.
La controlul execuţiei stratului de acoperire acesta va trebui să îndeplinească caracteristicile stratului
bituminos pe care îl reprezintă.
Se va proceda la controlul calităţii în conformitate cu prevederile legale și cu caietul de sarcini special pentru
execuţia straturilor asfaltice.
Se va urmări în mod special realizarea gradului de compactare K = 98% şi absorbţia de apă Abs = max. 2%.
V. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
ART. 12. RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează atunci Când toate lucrările sunt terminate, la cel puţin o lună
de la darea în circulaţie.
Comisia de recepţie va examina lucrarea executată faţă de documentaţia tehnică aprobată şi documentaţia
de control întocmită în timpul execuţiei conform prezentului caiet de sarcini.
Evidenţa tuturor verificărilor de la cap. IV face parte din documentaţia de control a recepţiei la terminarea
lucrărilor.
Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate, precum şi propunerile făcute de
comisia de recepţie la terminarea lucrărilor vor fi remediate de constructor pe cheltuiala acestuia, în mod
corespunzător şi la termenele stabilite conform normativelor tehnice în vigoare.
ART. 13. RECEPȚIA FINALĂ

Recepţia finală se face la expirarea perioadei de garanţie, timp în care se va face verificarea
comportării în exploatare a lucrării executate şi se vor remedia eventualele degradări apărute în perioada de
garanţie.
195
11.7 Refacere structuri rutiere trotuare. borduri de beton
I. GENERALITĂȚI
Prezentul caiet de sarcini trateaza modul de refacere a suprafetelor trotuarelor si a bordurilor afectate de
lucrarile edilitare. El cuprinde conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite la refacerea trotuarelor si la
demontarea si remontarea bordurilor de beton de trotuar.
Executia lucrarilor de refacere a structurii rutiere a trotuarelor se va desfasura respectand urmatoarele etape:
 receptia stratului suport, respectiv a umpluturilor din corpul transeei;
 realizarea fundatiei din balast;
 realizarea imbracamintilor in functie de situatia existenta.
Executia lucrarilor de demontare si remontare a bordurilor de beton de trotuar se va desfasura respectand
urmatoarele etape:
 demontarea bordurilor existente si depozitarea lor;
 realizarea fundatiei bordurii;
 pozitionarea bordurilor si rostuirea lor.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va sigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Beneficiarului”, verificări suplimentare fată de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
II. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
3. RECEPTIA STRATULUI SUPORT

Lucrarile de refacere a structurii trotuarelor pot incepe numai dupa receptia umpluturilor din corpul transeei
conform caietului de sarcini specific. Umpluturile vor fi realizate pana la nivelul inferior al stratului de fundatie
din balast care difera in functie de tipul structurii rutiere utilizate pentru refacere.
4. REALIZAREA FUNDATIEI DIN BALAST

Pentru realizarea fundatiei din balast se vor respecta prevederile STAS 6400-84 si SR EN 13242. Balastul
trebuie sa provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Executia stratului de fundatie se vor utiliza agregate de amestec, cu granula maximă de 63 mm.
Pentru realizarea sratulul de fundatie pentru trotuare amestecul de agregate trebuie să îndeplinească
caracteristicile calitative arătate în tabelul 1 cu respectarea prevederile din SR EN 13242. Cerințele privind
granulozitatea pentru utilizarea agregatelor sunt in conformitate cu modul de utilizare a produsului final. În
concordanta cu nota 4 din SR 13242, cerintele de mai jos inlocuiesc cerintele din standard:
Tabelul 1
CONDITII DE
CARACTERISTICI ADMISIBILITATE METODE DE VERIFICARE
GEOMETRICE, FIZICE SI CHIMICE CONFORM
Sort (d/D) 0/63 -

Procent de trecere prin sita, exprimat EN 933-1
196
CONDITII DE
CARACTERISTICI ADMISIBILITATE METODE DE VERIFICARE
GEOMETRICE, FIZICE SI CHIMICE CONFORM
ca masa %
Sub 0,02 mm max. 3
Sub 0,2 mm 3-18
0/1 mm 4-38
0/4 mm 16-57
STAS
0/8 mm 25-70
4606-80
0/16 mm 37-82
0/25 mm 50-90
0/50 mm 80-98
0/63 mm 100
Granulozitate cf. fig. 1.2
Uzura cu masina tip Los Angeles
≤50(LA50) SR EN 1097-2
(LA) % max.
Rezistența la impact SZNR SR EN 1097-2
≤1 (WA24 1)
Rezistența la îngheț dezgheț
determinată prin valoarea absorbției ≤2 (WA24 2) SR EN 1097-6
de apă (%)
≤0,5% (Wcm 0,5)
SR EN 932-3
Rezistența la îngheț-dezgheț Categoria F1
determinată prin supunerea la cicluri SR EN 1367-1
repetate înghet–dezgheț* Categ. MS18
SR EN 1367-2
*În situații extreme de vreme rece și/sau saturație de sare sau de dezghețare cu sare când sunt mai potrivite
încercările care utilizează soluție de sare sau uree descrise în SR EN 1367-1 anexa B, limitele nu se aplică.
Domeniul de granulozitate al balastului pentru strat de fundatie
Pe terenul receptionat se asterne si se niveleaza balastul in functie de grosimea prevazuta in proiect si

grosimea optima de compactare stabilita anterior.
197
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste in laboratorul de
santier, tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-
se supraumezirea locala. Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să
provină din reteaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de
particule în suspensie.
Pentru fundatiile trotuarelor se va realiza un grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 93%
din punctele de masurare si de minimum 93% in toate punctele de masurare.
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea prevazuta in proiect, abaterea limita la grosime poate fi de
maxim ± 20 mm.
Abaterile limita la latime pot fi ± 5 cm si la panta ± 0.4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare metru
liniar.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect, pot fi ± 10 mm.
5. REALIZAREA IMBRACAMINTILOR ASFALTICE PE STRAT DE BAZA STABILIZAT CU CIMENT

Pentru trotuarele asflatate se va utiliza mixtura asfaltica de tipul BA 8, conform SR EN 13108 – 1 sau asfalt
turnat AT.
Dozajul mediu pentru betonul asfaltic BA 8 este urmatorul:
- Filer si nisip <0,09 mm 8...12%;
- Filer si nisip 0,09…3,15 mm rest pâna la 100%;
- Criblura peste 3,15 mm 45…70%;
- Bitum D60/80 6,0...7,5% din masa mixturii asfaltice.
Pentru asfaltul turnat, dozajul mediu recomandat in cazul asfaltului turnat este urmatorul:
− nisip grauntos 3…7 mm 30…40 %;
− filer 20…30 %;
− nisip rest pâna la 100 %;
− bitum D 40/50 sau D 25/40 7,5…9,5 %.
Caracteristicile fizico-mecanice ale imbracamintii asfaltice vor respecta conditiile:

Caracteristici fizico-mecanice BA 8 Asfalt turnat
Prin încercarea pe cuburi:

Densitatea aparenta, în kg/m3 2350 2400
Absorbtia de apa, % volum 2...6 0…1
Umflarea dupa 28 zile de pastrare în apa, % volum max. 1
Rezistenta la compresiune la 22 °C, N/mm2 min. 3,0 3,0
2
Rezistenta la compresiune la 50 °C, N/mm min. 0.7 1,5
Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare în
apa la o temperatura de 22 °C, % max. 30 10
Patrunderea la 40 °C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30
min cu ajutorul unui poanson având sectiunea de 500 mm2, mm 1…15
Prin încercarea Marshall:
Stabilitatea S la 60 °C, kN, min. 5,5 4,0
Indicele de curgere I, mm 1,5....4,5 1,5…4,5
Raportul S/I, kN/mm, min. 1,5....4,0 1,0
198
Stratul de baza al trotuarului, din agregate naturale stabilizate cu ciment va respecta prevederile din caietul
de sarcini “Straturi rutiere de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment” pentru fundatiile drumurilor
si grosimea din proiect.
6. REALIZAREA PAVAJULUI PIETONAL DIN PAVELE DIN BETON DE CIMENT

Stratul de uzura alcatuit din pavele prefabricate sau din dale de beton turnate pe loc va fi executat dupa
receptia stratului inferior.
Betonul de ciment utilizat la realizarea pavelelor trebuie sa respecte urmatoarele valori in ceea ce priveste
compozitia si proprietatile, in conformitate cu prevederile normativului NE 012/2007:
Agregate
Clasa minima Clasa de Raport Dozaj minim
Tip element rezistente la
de rezistenta expunere A/C de ciment
inghet
Pavele prefabricate
conform situatiei C30/37 XF3+XM1 0.55 300kg/m3 DA
existente
Dale de beton turnate
C25/30 XF3 0.55 300 kg/m3 DA
pe loc
In cazul pavelelor prefabricate, la primirea pavelelor de la furnizor, antreprenorul trebuie sa verifice ca loturile
respective sa fie insotite de certificate de calitate, care sa certifice calitatea ceruta. Antreprenorul va verifica,
prin sondaj, marca betonului in laboratoarele proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat.
Nerespectarea marcii betonului este o conditie suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si cautarea
altor furnizori.
Gradul de gelivitate minim pentru betoanele utilizate la realizarea pavelelor si a dalelor trebuie sa fie G100.
Acesta se determina in conformitate cu metodele prevazute in SR 3518/2009.
Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipularii pavelelor prefabricate pentru a se evita spargerea sau
ciobirea acestora.
Mortarul pe care se aseaza pavelele va fi mortar pentru utilizare generala G, conform SR EN 998-2:2011, de
clasa M10.
Suprafetele de trotuar ce se refac vor avea aceleasi pante transversale si longitudinale cu cele initiale
anterioare desfacerii.
Turnarea betonului pentru imbracaminti din dale de beton se va face dupa pozarea peste fundatii a unei folii
de polietilena in grosime de 0.2mm, pentru a preveni scurgerea laptelui de ciment in fundatie.
7. DEMONTARE SI REMONTARE BORDURI DE BETON 20 X 25CM

Bordurile de beton existente, afectate de executarea sapaturilor, se vor desface cu grija si se vor depozita
alaturi pentru a fi reutilizate la refacerea structurii rutiere. Acele borduri care in urma desfacerii se vor
deteriora prin fisurare, rupere, ciobire semnificativa, vor fi evacuate si inlocuite cu borduri noi de beton avand
dimensiunile de 20 x 25cm.
Bordurile din beton noi vor fi realizate conform prevederilor STAS 1340-2004.
Toate bordurile vor fi montate pe o fundatie din beton de ciment C8/10. Rosturile nu vor avea mai mult de 2
cm latime si se vor umple cu mortar M50, conform SR EN 998-2:2011.
Bordurile se pozitioneaza la cotele, aliniamentele si declivitatile initiale, inaintea desfacerii, tolerantele
admise la montare fiind mai mici de 5 mm fata de cotele initiale.
III. RECEPTIA LUCRARILOR
8. RECEPTIA PRELIMINARA
199
Receptia preliminara se efectueaza cand imbracamintile sunt executate pe suprafetele precizate in proiect.
Abaterile limita la panta nu trebuie sa depaseasca ± 0.4% fata de valoarea pantei initiale, iar abaterile limita
la cotele din proiect ± 10 mm.
De asemenea, denivelarile suprafetei pavajului nu pot fi mai mari de ± 4 mm.
Comisia de receptie examineaza cum s-au respectat prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control
(antreprenor, proiectant, consultant, Inspectia de stat in constructii etc.).
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.
9. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii HGR
273/94 si a prevederilor din prezentul Caiet de sarcini.
200
12 ÎMPREJMUIRI ȘI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR

12.1 Documente înaintate
788 Înainte de începerea lucrărilor de sistematizare, Antreprenorul va înainta spre aprobare
Supervizorului propunerile sale detaliate pentru sistematizare, inclusiv speciile de iarbă, copaci şi
arbuşti propuse.
12.2 Materiale
12.2.1 Stratul de sol vegetal
789 Stratul de sol vegetal existent, defrişat şi depozitat în grămezi lângă Lucrări poate fi refolosit, cu
condiţia să nu fi fost contaminat şi să nu conţină pietriş şi reziduuri.
790 Atunci când solul vegetal de pe şantier este insuficient, va fi importat humus dintr-o sursă aprobată.
791 Probe de sol vor fi înaintate Supervizorului şi aprobate de către acesta înainte să înceapă lucrările
de peisagistică.
12.2.2 Iarba
792 Tipul de iarbă va fi propus de Antreprenor şi aprobate de Supervizor .
12.2.3 Copaci şi arbuşti

793 Copacii şi arbuştii vor fi din speciile propuse de către Contractor şi aprobate de Supervizor şi vor fi
de cea mai buna calitate şi sanatosi.
794 Aceştia vor fi cu tulpina tânără sau, în cazul arbuştilor, pot fi puieţi sau butaşi. Toţi trebuie să fie
suficient de maturi pentru a supravieţui transplantării din seră. Rădăcinile plantelor vor fi păstrate
intacte în solul în care au fost crescute şi pot fi livrate în containere.
12.2.4 Pietrişul
795 Pietrişul ce va fi utilizat pe şantier pentru amenajarea peisagistică se va conforma la prevederile
standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare şi va avea dimensiunea nominală de 28
mm.
12.3 Montarea gardurilor şi porţilor

796 Gardul va fi construit pe locaţia indicata în planuri şi aprobata de Supervizor.
797 In zonele unde pământul nu a fost sistematizat în timpul operaţiunilor de terasament, gardul va
urma în general linia existenta a terenului.
798 Neregularităţile minore vor fi înlăturate sau umplute de fiecare parte a gardului.
12.4 Amenajarea peisagistică

12.4.1 Tăierea pomilor
799 Pomii şi arbuştii existenţi vor fi tăiaţi, atunci când se dispune de către Supervizor sau este indicat în
planuri, iar cioturile şi rădăcinile vor fi defrişate. Aceste plante vor fi fie incendiate “în situ”, fie
îndepărtate de pe şantier.
12.4.2 Inspecţia pomilor păstraţi

800 Toţi pomii şi arbuştii care vor fi păstraţi vor fi inspectaţi de către Supervizor şi Contractor împreună,
la începerea Contractului şi se va conveni asupra unei liste de copaci ce vor fi păstraţi. Copacii
care se constată că sunt bolnavi, morţi, pe moarte sau nesiguri vor fi tăiaţi şi rădăcinile vor fi
scoase, cu aprobarea prealabilă a Supervizorului.
12.4.3 Protejarea copacilor păstraţi

801 Toţi pomii şi arbuştii existenţi care vor fi păstraţi vor fi protejaţi adecvat de către Contractor, pe
perioadă de execuţie a Contractului, de operaţiunile care se efectuează şi de animale.
201
802 Copacii mici şi arbuştii vor fi împrejmuiţi cu gard temporar adecvat pentru a proteja tulpinile şi
frunzele.
803 Copacii mari cu trunchi rotund şi ramuri joase vor fi protejaţi cu gard temporar sau bariere pentru a
evita deteriorările provocate de utilaje şi echipamente.
804 Materialele de construcţie nu vor fi depozitate în apropierea sau între ramurile copacilor sau
arbuştilor. Vor fi păstrate cotele existente ale terenului.
12.4.4 Întreţinerea copacilor păstraţi

805 Copacii şi arbuştii păstraţi vor fi întreţinuţi pe perioada de execuţie a Contractului şi curăţaţi la
finalizarea acestuia, ţinându-se cont de perioada anului potrivită pentru realizarea acestei
operaţiuni. Întreţinerea va include îndepărtarea cioturilor, ramurilor sau frunzelor uscate, etanşarea
cavitarilor şi irigarea copacilor, după cum se specifică, pentru a se asigura sănătatea perpetuă a
plantaţiilor existente. În cazul în care copacii şi arbuştii păstraţi sunt deterioraţi sau au murit ca
urmare a operaţiunilor de construcţie, vor fi înlocuiţi de către Contractor cu un copac sau arbust
matur de acelaşi tip.
12.4.5 Pregătirea terenului

806 Atunci când se specifică astfel, amenajarea peisagistică a şantierului va fi realizată de către
Contractor după ce acesta a finalizat toate celelalte lucrări de terasament în afară de înlocuirea
solului cu vegetaţie.
807 Zona care va fi amenajată va fi adusă la nivelul terenului, mai puţin adâncimea necesară pentru
solul cu vegetaţie sau altă suprafaţă şi tot materialul în surplus va fi evacuat de pe şantier.
808 Toate zonele de pe şantier care vor fi finisate cu pietriş vor fi excavate la o adâncime de 150 mm
sub cota finală a terenului.
809 După ce excavaţia este finalizată, zona va fi umpluta până la nivelul final al terenului cu pietriş
compactat.
810 Toate zonele de pe şantier care vor fi finisate cu nisip vor fi excavate până la o adâncime de 400
mm sub cota finală a terenului.
811 După ce excavaţia este finalizată, zona va fi umplută până la nivelul final al terenului cu nisip
dezodorizat, uşor compactat. În cadrul acestei umpluturi, Antreprenorul isi va lua o rezervă pentru
orice consolidare şi contracţie care ar putea apărea ulterior.
12.4.6 Cultivarea terenului

812 Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va excava până la o adâncime de 250 mm sub nivelul
existent al terenului în toate zonele care trebuie recondiţionate pentru a se îndepărta stratul de sol
vegetal.
813 Acest strat de sol vegetal va fi păstrat pentru refolosire.
814 După ce construcţia este finalizată, zonele relevante vor fi umplute şi restabilite, până la un nivel de
250 mm sub nivelul final al terenului, cu un material aprobat uşor compactat. În cadrul acestei
umpluturi, Antreprenorul isi va lua o rezervă pentru orice consolidare şi contracţie care ar putea
apărea ulterior.
815 Antreprenorul va recultiva apoi cei 250 mm de strat de sol vegetal gros. Orice deficienţă a solului
vegetal va fi remediată cu sol vegetal importat. Înainte de înlocuirea zonelor cu sol vegetal de pe
şantier care sunt pregătite pentru iarbă, plantele şi rădăcinile vor fi smulse cu atenţie prin greblare
adâncă şi transversală până la o adâncime de 450 mm. Stratul vegetal păstrat poate fi folosit ca
umplutură până la nivelul final al terenului, cu obţinerea în prealabil a aprobării Supervizorului.
816 Va fi folosit un strat vegetal importat dacă stratul vegetal existent este insuficient sau inadecvat. În
situaţia în care se vor planta copaci sau arbuşti noi sau de înlocuire de către Contractor în locaţiile
indicate în planuri sau convenite cu Supervizorul, vor fi excavate găuri de 1000 mm adâncime sub
nivelul final al terenului şi 1000 mm² suprafaţa, în fiecare caz.
817 Acestea vor fi umplute cu nisip dezodorizat cu un strat vegetal de 250 mm deasupra. Umplutura de
nisip va fi amestecată cu 10 kg de îngrăşământ înainte de amplasare.
202
12.4.7 Perioada pentru plantare
818 În programarea lucrărilor de plantare, Antreprenorul va ţine seama de perioadele acceptate pentru
plantare. În cazul în care finalizarea lucrărilor va avea loc intr-un moment în care nu este
recomandabilă executarea lucrărilor de amenajare peisagistică, atunci Antreprenorul poate solicită
Supervizorului permisiunea să amâne plantarea până la o perioadă favorabilă a anului.
819 Dacă această întârziere rezultă în faptul că plantarea va fi realizată după data finalizării Lucrărilor,
atunci Antreprenorul va da asigurări satisfăcătoare că va executa amenajarea peisagistică rămasă
de realizat în timpul Perioadei de Notificare a Defectelor.
820 Dezalcalinizarea imediat înainte de plantare şi la indicaţia Supervizorului, Antreprenorul va iriga
zonele ce vor fi plantate pentru a îndepărta urmele de sare rămase. Apa de irigaţii va fi aplicată în
mod uniform pe teren timp de 7 zile consecutive, intr-o cantitate de cel puţin de 15 litri/m² pe zi.
12.4.8 Plantarea ierbii

821 Zonele care vor fi plantate cu iarba vor fi introduse la o adâncime de 50-100 mm, la distanţe de 150
mm în orice direcţie. Fiecare gaură va fi umplută cu iarbă sau cu rizomi de rogoz şi înveliş de sol,
cu condiţia ca numai 40 mm din frunzişul superior să rămână deasupra nivelului solului.
822 Diferitele specii de iarbă şi rogoz vor fi plantate în zonele indicate în planuri. După plantare, zonele
vor fi compactate şi călcate.
12.4.9 Irigarea
823 După plantarea speciilor de copaci şi arbuşti indigeni, aceştia vor fi irigaţi de două ori şi după
aceea numai când este necesar.
824 Speciile care nu sunt indigene vor fi irigate regulat până la Finalizarea Lucrărilor. Zonele plantate
cu iarba vor fi irigate imediat după plantare şi apoi regulat până la predare. Irigarea ierbii se va face
de preferinţa cu sistem de aspersoare, pe timp de noapte. Dacă irigarea se va face în timpul zilei,
zona va fi inundată. Irigarea se va face în toate cazurile prin aspersiune.
12.4.10 Întreţinerea
825 Plantele şi iarba nou plantate vor fi întreţinute cel puţin 12 luni după plantare. Întreţinerea se va
realiza sub forma irigării, repichetarii, curăţării crengilor, plivirii, lucrării solului, etc pentru a se
asigura o creştere suficientă a plantelor până la Finalizarea Lucrărilor.
826 Odată ce iarba plantată a fost stabilizată, aceasta va fi tăiată pentru a se asigura o creştere
uniformă.
827 Marginile zonelor plantate cu iarbă vor fi bătătorite, după cum este necesar.
828 Zonele cu plante şi iarbă nou plantate vor fi protejate pentru a se preveni deteriorarea lor provocată
de muncitori, utilajele şi echipamentele de construcţie, animale, prin utilizarea unui gard temporar.
12.4.11 Înlocuirea
829 Copacii, arbuştii şi zonele cu iarbă care nu prezintă o creştere satisfăcătoare sau se ofilesc şi mor
vor fi înlocuite de către Contractor.
830 Responsabilitatea pentru irigarea şi întreţinerea acestor plante de înlocuire va rămâne a
Antreprenorului până la momentul în care acestea prezintă o creştere satisfăcătoare.
12.4.12 Testarea solului

831 În cazul în care Supervizorul solicită aceasta, Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca
eşantioane din solul vegetal existent şi/sau din cel importat şi din nisipul dezodorizat să fie testate
de către un laborator independent pentru a se evalua nivelele de salinitate.
203
13 PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE

FAZE DETERMINANTE
VIZAT, ISC Jud. Suceava
Beneficiar: S.C. ACET S.A SUCEAVA

Proiectant: ASOCIEREA EPTISA ROMANIA SRL & RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL
Executant:
In conformitate cu urmatoarele legi si normative in vigoare:

Legea privind calitatea in constructii nr. 10/18.01.1995 actualizata
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat prin HGR nr. 272/1994
Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995 pentru "Procedura privind controlul statului in fazele de executie
determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor".
Se stabileste de comun acord prezentul program de control al calitatii lucrarilor si faze
determinante:
204

PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DETERMINANTE
- STATII DE POMPARE APA UZATA IN CAMIN PREFABRICAT -
Documentul scris care se incheie: Cine intocmeste si
-PV- Proces Verbal semneaza:
-PVLA-Proces Verbal B=Beneficiar Numarul si data
de Lucrari Ascunse (Diriginte) actului incheiat (se
Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru care completeaza la data
trebuie intocmite documente scrise -PVRC- Proces Verbal C=Constructor
incheierii actului
de Receptie Calitativa P=Proiectant prevazut in coloana 2)
-PVFD- Proces Verbal I=ISC Jud. Suceava
de Faza Determinanta
1. 2. 3. 4.
1. Predare amplasament PV C+B+P
2. Trasarea in plan a pozitiei statatiei de pompare PV C+B
3. Executia sapaturii, pentru amplasarea caminului prefabricat PVLA C+B
4. Pregătirea si executarea placii suport din beton armat si a inelului din
beton armat
- verificarea cotei de pozare PVLA C+B
- pozarea betonului de egalizare
- verificarea cotei de pozare
- executarea placii suport din b.a.
5. Montarea statiei
- asezarea pe pozitie
- verificarea cotelor in plan si a verticalitatii PVRC C+B
- fixarea de placa de baza
- acoperirea cu beton a ancorarilor si realizarea inelului din beton armat
- executarea legaturilor pt. conductele de intrare si iesire
6. Faza determinanta - Proba de etanseitate PVFD C+B+P+I
7. Executarea umpluturilor in jurul caminului PVRC C+B
8. Executarea placii de beton armat peste statia de pompare PVRC C+B
9. Proba de functionare PVRC C+B
CONSTRUCTOR, BENEFICIAR, PROIECTANT,
205

PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR SI FAZE DETERMINANTE
- STRUCTURA DE REZISTENTA -
Documentul scris care se Participa si semneaza

incheie: documentele:
PV- Proces Verbal B=Investitor (Dirigintele
PVLA-Proces Verbal Supervizorului)
Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se
receptioneaza calitativ si pentru care se de Lucrari Ascunse C=Constructor
intocmesc documente de inregistrare a calitatii PVRC- Proces Verbal P=Proiectant
de Receptie Calitativa G=Geotehnician
PVFD- Proces Verbal I=ISC Jud. Suceava
de Faza Determinanta
1 2 3
PV predare amplasament
1. Dupa trasare axe principale, executare
PV trasare C+B+P
sapatura, inainte de turnare beton egalizare
PVLA
2. Verificare natura teren de fundare PVFD C+B+G+P+I
PV calitate armatura
3. Dupa montare armatura in fundatii si cofrare,
PVLA C+B+P+I
inainte de turnare beton
PVFD
4. Dupa montare armatura in pereti, cofrare,
PVLA C+B+P+I
inainte de turnare beton
PVFD
5. Dupa cofrare si montare armatura in planseu si
PVLA C+B+P+I
grinzi, inainte de turnare beton
PVFD
6. Executare constructii anexe, fundatii, samburi, PV calitate armatura
placi, grinzi PVLA C+B+G+P+I
Natura teren fundare PVFD
7. Realizarea umpluturilor si a compactării inclusiv
PVRC C+B+P
sistematizarea terenului
PROIECTANT, BENEFICIAR, CONSTRUCTOR,

Nota:
Convocarea delegatiilor in vederea respectarii prezentului program si a intocmirii documentelor atestatoare
(procese verbale de receptie; etc) este in sarcina Antreprenorului pentru care, prezentul program devine
obligatoriu in momentul prezentarii ofertelor de executie a lucrarii.
Prezentele faze de control prevazute mai sus nu sunt limitative.
Solicitarea proiectantului pe santier in vederea participarii la faza determinanta se va realiza cu minim 5 zile
inainte de data programata a fazei determinante.
Beneficiarul si Inspectorul din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii mai pot adauga si alte faze pe care
le considera importante pentru realizarea cerintelor de calitate.
Intocmit,
Ing. Georgiana Balajel
206
Anexa A : Normative, Reglementări şi Instrucţiuni

Normative privind calculele construcţiei şi elementelor de construcţie:
P 100-1/2013 Cod de proiectare seismică – Partea I–Prevederi de proiectare pentru
clădiri
P 100-3/2008 Cod de proiectare seismică - Partea a III a – Prevederi pentru
evaluarea sismica a cladirilor existente.
P 73–78: Instrucţiuni tehnice pentru proiectare şi execuţia recipientelor pentru
lichide, din beton armat sau comprimat
CR2-1-1.-2013: Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat.
CR1-1-3-2013: Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
CR 0-2012 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
CR1-1-4-2012: Cod de proiectare. Evaluarea actiuii vantului asupra constructiilor.Normative cu privire la
proiectarea şi executarea lucrărilor pentru talpa de fundaţie:
C 169–88: Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale
C29–85: Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice (caietele I-IV).
C 196–86: Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de
fundaţiiNormative cu privire la proiectarea şi construirea fundaţiilor:
NP 112-2014: Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
NP 074-2014 : Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii
NP 114-2014 : Normativ privind proiectarea geotehnica a ancorajelor in teren
NP 123 -2010: Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti
NP 120-2014: Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor
adanci in zone urbane.
NP 124-2010: Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere
NP 125-2010 Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la
umezire.
C29–85: Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice - Compactoare cu plăci vibratoare de mare tonaj
(5 -20 tone).
GE 029–97: Ghid practic privind tehnologia de execuţie a pilotilor pentru fundaţie.
GP 014–97: Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în
cazul fundării directe
NP 125–2010: Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la
umezire (proiectare, executie, exploatare).
C 251–94: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea, recepţionarea
lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda
îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică
NP 126-2010: Normativ privind fundarea constuctiilor pe pamanturi cu umflari si
contractii mari.
ST 010-1997 Specificaţie tehnică privind calitatea de performanţă ale echipamentelor pentru
lucrări de fundaţii, pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a protecţiei vieţii şi sănătăţii, asiguranţei în
exploatare şi a protecţiei mediului.
Normative cu privire la proiectarea şi execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton comprimat:
207
NE 012-1-2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea 1: Producerea Betonului.
NE 012-2-2010 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea 2: Executarea Lucrarilor Din Beton
ST 009-2005 Specificatie tehnica privind produse de hotel utilizate ca armaturi :
cerinte si criterii de performanta.
NE 013-2002 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton,
beton armat si beton precomprimat.
C 21–85: Normativ pentru execuţia lucrărilor din beton comprimat.
GE 009–97: Ghid privind execuţia lucrărilor de perforare şi tăiere a elementelor de
construcţie din beton armat.
GE 022–97: Ghid privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de
construcţie din beton armat.
P 59–86: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi utilizarea plasei sudate
armate pentru elementele de beton.
C 28–83: Instrucţiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat
C 130–78: Instrucţiuni tehnice pentru betonul şi tencuială aplicată prin
improşcare.
C 156–89: Ghid de aplicare a stipulărilor din STAS 6657/3–71. Elemente de
beton prefabricat, beton armat şi pre-comprimat. Proceduri şi
echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice.
C 163–87: Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea pofilelor încastrate de PVC
plastifiat pentru izolarea elementelor de construcţie.
C 149–87: Instrucţiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton şi beton
armat. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia cadrelor, schelelor şi platformelor:
C 41–86: Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante.
C 11–74: Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a
panourilor din placaj pentru cofraje.
Normative cu privire la proiectarea şi execuţia zidurilor şi lucrărilor de zidărie:
C 14–82: Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare
la lucrările de zidărie
C 17–82: Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de
zidărie şi tencuială.
CR 6-2006: Cod de proiectare pentru structuri din zidarie existente
CR 6-2013: Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
Normative cu privire la proiectarea şi execuţia structurilor metalice:
P 74–81: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice din profile cu goluri in
inima.Normative cu privire la proiectarea şi execuţia lucrărilor de acoperire:
NP 069-2014 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor
acoperisurilor in panta la cladiri
Normative cu privire la proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţie:

C 107/0–2002: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia izolaţiei termice a
cladirilor.
P 125–2013: Normativ privind acustica in constructii si zone urbane.
C 142–85: Instrucţiuni tehnice pentru execuţia şi recepţia izolării termice a
clădirilor.
208
C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia hidroizolăţiei cu
materiale bituminoase a construcţiilor.
NP 040:2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la
clădiri
C 121–89: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de
protecţie fonică şi anti-vibraţii ale construcţiilor industriale.
GE 058-2012: Ghid privind produse de finisaje ceramice utilizate in constructii.
C 35–82: Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
C 197–88: Instrucţiune tehnică pentru utilizarea chiturilor la lucrările de etanşare
a construcţiilor. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia
instalaţiilor de apă şi apă uzată:
NP 133–2013 Normativ cu privire la proiectarea execuţia si exploatarea sistemelor
de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor.
P 28–84: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al staţiilor de epurare –
liniile mecanice şi biologice, linia de tratare a nămolului şi linia de
exploatare.
P 28/2–88: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei terţiare a staţiilor
de epurare.
NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale
efluentului de apă uzată tratată evacuată în resursele de apă.
NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale
efluentului de apă uzată tratată evacuată în canalizare.
I 7–2011: Normativ cu privire la proiectarea execuţia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor.
I 20–2000: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia paratrăsnetelor
construcţiilor.
NTE 007/08/00: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri
electice.
PE 124–1995: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor
industriali şi alţii similari.
I 1–78: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia instalaţiilor tehnico-
sanitare din PVC neplastifiat.
I 9–1994: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia instalaţiilor sanitare.
NP 036-1999 Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane
GP 043-1999 Ghid privind proiectarea , executia si exploatarea sistemelor de apa si
canalizare utilizind conducte din PVC si polietilena.
P 118 -1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
P 118/1-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor
P 118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Instalatii de
stingere
P 118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Instalatii de
detectare, semnalizare si avertizare.
Normative cu privire la proiectarea şi execuţia programului de realizare a lucrărilor de construcţii:

C 16–84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi
a instalaţiilor aferente
U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros.
209
Normative cu privire la verificarea calităţii şi recepţia instalaţiilor şi lucrărilor de construcţie:
C 167–77: Reglementari cu privire la conţinutul şi procedura de întocmire,
completare şi depozitare a cărții “as built” a construcţiilor.
C 56–2002: Normativ cu privire la verificarea calităţii şi recepţia instalaţiilor şi
lucrărilor de construcţii.
C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrărilor de montaj a
echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice ale obiectivelor de investiţii.
C 150–99: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din oţel sudat pentru
construcţiile civile, industriale şi agricole.
I 12–78: Normativ cu privire la execuţia sarcinilor de presiune pentru
conductele de oţel.
I 27–82: Instrucţiuni tehnice cu privire la stabilirea şi verificarea calităţii la scara ale conexiunilor
sudate ale conductelor tehnologice. Reglementari tehnice cu privire la condiţiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
Reglementarea privind protecţia lucrărilor şi igienă în construcţii– 1993.

C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea şi stingerea încendiilor pe durata executării lucrărilor şi
pentru instalaţiile aferente.Uşi, ferestre şi lucrări de finisaj
C 185–78: Instrucţiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea,
transportul şi instalarea uşilor şi ferestrelor din PVC ale construcţiilor.
C 199–79: Instrucţiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul şi
instalarea tâmplăriei de lemn a construcţiilor.
C 47–86: Instrucţiuni tehnice cu privire la utilizarea şi instalarea ferestrelor şi
altor componente de sticla ale construcţiilor.
C 3–76: Normativ cu privire la execuţia zugrăvelilor.
GP 036-98 (C 139–87): Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anti-coroziva a metalului din
elementele de construcţie.
I 14–76: Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anti-coroziva a elementelor
metalice încastrate.
GP 036-98: Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anti-corozivă a bazinelor de beton
armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale.
C 219–85: Normativ cu privire la structura şi execuţia pardoselelor anti-corozive..
Drumurile şi refacerea lor
C 182–87: Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drum
NE 014–2002: Normativ pentru executarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de
ciment în sistem de cofraje fixe şi glisante
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de
interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998- Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie în vederea executării de lucrări în zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
SR EN 12620/2013 - Agregate pentru beton.
210
SR EN 13043/2013 - Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea
suprafetelor, utilizate la constructia soselelor, a
aeroporturilor si a altor zone cu trafic.
SR EN 13242/2008 - Agregate din material nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare in Supervizorie civila si in constructii de drumuri.
SR EN ISO 14688-2:2005 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pământurilor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutătii volumice pe teren.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de încercare.
STAS 6400-84 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 12288-85 - Lucrări de drumuri. Determinarea densitătii straturilor rutiere
cu dispozitivul cu con si nisip.
211

2.CS Constructii Civile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.CS Constructii Civile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect: SV-CL-15 DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE

Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si Caiet de Sarcini pentru constructii civile

REABILITAREA SI EXTINDEREA RETELELOR DE APA SI APA UZATA

Cod de identificare contract: SV-CL-15

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA

CAPITOL 2 – CAIET DE SARCINI

PARTEA 2 - CAIET DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII CIVILE

2.4 Material pentru realizarea patului conductelor..............................................................................................23

3 LUCRĂRI DE DEMOLARE ȘI DEFRIȘARE.................................................................25

4.22 Testele cu privire la nivelul formaţiunilor.......................................................................................................32

5.15 Turnarea betonului la temperaturi mici..........................................................................................................51

5.56 Eşantionarea cuburilor......................................................................................................................................64

6 ARMĂTURI DIN OȚEL......................................................................................................80

10 REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII......................................................96

10.31.7 Tratamentul de protectie.................................................................................................................. 108

12 ÎMPREJMUIRI ȘI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR............................................204

1.2 Standarde şi normative

1.3 Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile

1.4 Nivel şi cote de nivel

1.6 Trasarea lucrărilor

1.7 Execuţia şi calitatea execuţiei

1.8 Specificaţii cu privire la standarde

1.9 Standarde pe şantier

1.10 Aspectele care nu sunt acoperite de standarde

1.11 Planuri şi calcule

1.12 Propuneri de construcţie

2.2.3 Depozitarea cimentului

2.2.4 Agregate pentru beton

2.2.5 Depozitare agregatelor

2.2.6 Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare

2.2.7 Bară de armătură şi cofraj distanţier

2.2.8 Aditivi pentru beton

2.2.9 Membrane protectoare lichide

2.2.10 Profile hidroizolante

2.2.11 Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune

Bare de susţinere din polietilenă

2.2.12 Materiale de etanşare a rosturilor

2.2.13 Protecţia betonului

(t) Îndepărtarea straturilor de acoperire, a materialelor de protejare a betonului şi a murdăriei

2.2.14 Strat de acoperire mortar pentru structuri de reţinere a apei

(a) proces special de acoperire prin pulverizare fină cu amestec

2.2.15 Membrane flexibile din bitum/polietilenă

2.2.16 Tencuieli fără contracţii

2.3 Confecţii metalice

2.3.2 Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere

2.3.3 Limite de deviaţie

Grinzi Deviaţii date de sarcini mobile

Coloane Deviaţie orizontală

2.3.4 Balustrade, trepte, scări, lanţuri de siguranţă

2.3.5 Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe

2.3.8 Măsuri normale de protecţie anti-corozivă

2.3.9 Măsuri speciale de protecţie anticorozivă

2.3.10 Strat de protecţie pentru părţile sub apă

2.4 Material pentru realizarea patului conductelor

2.5 Lucrări de şantier

Dimensiunea sitei Procent de trecere

2.5.2 Strat de fundaţie şi strat de bază

2.5.5 Dale de pavaj din beton prefabricat

3 LUCRĂRI DE DEMOLARE ȘI DEFRIȘARE

3.2 Gardurile şi barierele temporare

3.3 Condiţii cu privire la trafic

3.4 Curăţarea şantierului

3.6 Dotări ale drumurilor

3.9 Umplerea terenului şi finisarea suprafeţei