III A2.cerinte Specifice

Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj.
j. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr Documentatie de Atribuire Volumul III Sectiunea III.A2
VOL UM UL I I I S PE CIF ICATI I S EC TI U NEA II I .A .2 C ERI N TE SPEC IFIC E
Pag. 1/227
Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr Documentatie de Atribuire Volumul III Sectiunea III.A2
C UPR I NS UL VO L UM UL UI II I S EC TI U NEA II I .A .2 C ERI N TE SPEC IFIC E

VOLUMUL III SPECIFICATII .................................................................................................................................. 1 SECTIUNEA III.A.2 CERINTE SPECIFICE ............................................................................................................ 1 CUPRINSUL VOLUMULUI III - SECTIUNEA III.A.2 CERINTE SPECIFICE ................................................. 2 CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA CU CONDUCTE DIN PEID ................................................................................................................................................ 12 1. GENERALITATI. RETELE DE ALIMENTARE CU APA ............................................................................. 13 1.1 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN POLIETILENA,
SUBTERANE, PENTRU DISTRIBUTIA APEI POTABILE...................................................................................... 14 2. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ ........................................................................................................................... 15 2.1 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.3.5 2.3.6 2.4 2.4.1 2.4.2
2.4.2.1
GENERALITATI .......................................................................................................................................... 15 MANIPULAREA, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI CONSERVAREA MATERIALELOR ............ 16 Principii generale ..................................................................................................................................... 16 Reguli practice .......................................................................................................................................... 16 Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi ............................................................................. 17 Temperaturi de prelucrare si montare pe santier ..................................................................................... 17 Verificarea materialelor ........................................................................................................................... 17 Trasarea lucrarilor ................................................................................................................................... 17 PUNEREA IN OPERA .................................................................................................................................. 18 Imbinarea conductelor ............................................................................................................................. 18 Imbinarea cu flanse .................................................................................................................................. 19 Sudura cap la cap cu disc cu rezistenta .................................................................................................... 19 Sudura cu termo - elemente a pieselor (mansoane) .................................................................................. 20 Operatii pentru executarea sudurilor ....................................................................................................... 20 Montarea accesoriilor .............................................................................................................................. 21 CONTROLUL ETANSEITATII ............................................................................................................................. 21 Proba conductelor principalelor .............................................................................................................. 21 Proba conductei ........................................................................................................................................ 22
Fazele de probe si punere in functiune .................................................................................................................. 22
2.5 2.5.1
ACOPERIREA CONDUCTELOR .......................................................................................................................... 25 Umplutura................................................................................................................................................. 26

Pag. 2 / 227
2.5.2 2.5.3 2.6
Controlul compactarii transeelor ............................................................................................................. 26 REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL .................................................................... 26 PUNEREA IN FUNCTIUNE ........................................................................................................................ 27
CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA RETELELOR DE CANALIZARE CU CONDUCTE DIN PVC .................................................................................................................................................................................. 28 1. GENERALITATI. RETELE DE CANALIZARE .............................................................................................. 29 1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN PVC SUBTERANE, PENTRU RETELELE DE
CANALIZARE ............................................................................................................................................................ 29 1.2 1.3 PVC 2. PROPRIETATIILE MATERIALULUI PVC DUR ....................................................................................... 30 CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN 31
CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN PVC MOD DE PREZENTARE SI
DOMENIU DE UTILIZARE ........................................................................................................................................ 31 3. PUNEREA IN OPERA.......................................................................................................................................... 32 3.1 3.2 3.3 3.4 TRASAREA SI NIVELMENTUL ................................................................................................................ 32 EXECUTIA SAPATURII ............................................................................................................................. 33 EXECUTIA CANALULUI ........................................................................................................................... 33
INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, DESCARCAREA, STOCAREA TUBURILOR SI
A RACORDURILOR DIN PVC .................................................................................................................................. 34 3.4.1 3.4.2 3.4.3 3.4.4 4. Aprovizionarea materialelor Incarcare si Transport ............................................................................ 34 Manevrarea .............................................................................................................................................. 35 Taierea tuburilor ...................................................................................................................................... 35 Asamblarea prin imbinare cu inel de etanseitate ..................................................................................... 35
TEHNICA MONTARII IN TRANSEE ............................................................................................................... 36 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN PVC....................................................................... 37 EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE ..................................................................................................... 37 EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE ................................................................................................. 38 EXECUTIA UMPLUTURILOR ................................................................................................................... 38 INCERCAREA DE ETANSEITATE ............................................................................................................ 39 VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTATE ............................................................ 40 REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL .................................................................... 40
5.
PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE ...................................................................................................... 40 5.1

RECEPTIA LUCRARILOR
.................................................................................................................................. 40
CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA RETELELOR DE CANALIZARE CU CONDUCTE DIN CERAMICA VITRIFICATA ........................................................................................................................................ 41 1. GENERALITATI. RETELE DE CANALIZARE .............................................................................................. 42 1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN CERAMICA VITRIFICATA, PENTRU
Pag. 3 / 227
RETELELE DE CANALIZARE.................................................................................................................................. 42 1.2 1.3 PROPRIETATIILE MATERIALULUI CERAMICA VITRIFICATA ......................................................... 43 CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN
CERAMICA VITRIFICATA ....................................................................................................................................... 43 2. 3. CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN CERAMICA VITRIFICATA ... 44 PUNEREA IN OPERA.......................................................................................................................................... 45 3.1 3.2 3.3 3.4 TRASAREA SI NIVELMENTUL ................................................................................................................ 45 EXECUTIA SAPATURII ............................................................................................................................. 46 EXECUTIA CANALULUI ........................................................................................................................... 46
INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, DESCARCAREA, STOCAREA TUBURILOR SI
A RACORDURILOR DIN CERAMICA VITRIFICATA ........................................................................................... 47 3.4.1 3.4.2 3.4.3 3.4.4 4. Aprovizionarea materialelor Incarcare si Transport ............................................................................ 47 Manevrarea .............................................................................................................................................. 47 Taierea tuburilor ...................................................................................................................................... 48 Asamblarea tuburilor, piese speciale si racordare la camine de vizitare ................................................ 48
TEHNICA MONTARII IN TRANSEE ............................................................................................................... 49 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN CERAMICA VITRIFICATA ................................ 50 EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE ..................................................................................................... 51 EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE ................................................................................................. 51 EXECUTIA UMPLUTURILOR ................................................................................................................... 51 INCERCAREA DE ETANSEITATE ............................................................................................................ 52 VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR EXECUTATE .................................................................. 53 REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL .................................................................... 53
5.
PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE ...................................................................................................... 53 5.1

RECEPTIA LUCRARILOR
.................................................................................................................................. 53
CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA CANALELOR DIN PAFSIN ................................................. 55 1. GENERALITATI. RETELE DE CANALIZARE .............................................................................................. 56 1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN PAFSIN, SUBTERANE, PENTRU RETELELE
DE CANALIZARE ...................................................................................................................................................... 56 1.2 2. 3. CARACTERISTICILE CANALELOR EXECUTATE DIN PAFSIN .......................................................... 57
TUBURI SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE DIN PAFSIN ................ 58 RECOMANDARI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, DESCARCAREA SI STOCAREA
TUBURILOR DIN PAFSIN .......................................................................................................................................... 60 3.1 3.2 3.3 4. TRANSPORTUL .......................................................................................................................................... 60 DESCARCAREA TUBURILOR .................................................................................................................. 60 DEPOZITARE .............................................................................................................................................. 60
PUNEREA IN OPERA.......................................................................................................................................... 61
Pag. 4 / 227
4.1 4.2 4.3 4.4 5. 6. 7.
TAIEREA TUBURILOR .............................................................................................................................. 61 IMBINAREA TUBURILOR ......................................................................................................................... 61 CAMINE DE VIZITARE PREFABRICATE ................................................................................................ 62 LEGAREA CANALELOR DIN PAFSIN LA CAMINE DIN BETON ......................................................... 63
TEHNICA MONTARII IN TRANSEE ............................................................................................................... 63 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................................................................ 64 INSTRUCTIUNI DE MONTAJ ........................................................................................................................... 64 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 TRASAREA SI NIVELMETRU ................................................................................................................... 64 EXECUTIA SAPATURILOR ....................................................................................................................... 65 EXECUTIA CANALULUI ........................................................................................................................... 65 EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE ..................................................................................................... 65 EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE SI A CAMERELOR DE INTERSECTIE ................................ 66 EXECUTIA UMPLUTURILOR ................................................................................................................... 67 INCERCAREA DE ETANSEITATE ............................................................................................................ 67
REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL ................................................................................... 68 7.8 RECEPTIA LUCRARILOR.......................................................................................................................... 68
CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA RETELELOR DE CANALIZARE PRIN METODA .......... 69 PIPE JACKING .......................................................................................................................................................... 69 1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 70 1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN CERAMICA VITRIFICATA PRIN METODA
PIPE - JACKING, PENTRU RETELELE DE CANALIZARE ............................................................................................ 70
2.
CARACTERISTICI GENERALE ALE SCUTULUI I ORGANIZAREA TEHNOLOGIC ..................... 71 2.1 2.1.1

2.1.1.1 2.1.1.2
CARACTERISTICI TUBURI ................................................................................................................................ 71 CARACTERISTICI TUBURI DIN CERAMICA VITRIFICATA ................................................................ 71

Generaliti............................................................................................................................................................ 71 PRODUSE ............................................................................................................................................................ 72
2.2
CARACTERISTICI CAMERE I CMINE DIN TRASEUL COLECTORULUI ............................................................... 74
CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA CONDUCTELOR PRIN FORAJ ORIZONTAL DIRIJAT LA SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE............................................................................ 77 1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 78 1.1 1.2 1.2.1 2. OBIECT ........................................................................................................................................................... 79 UTILAJE ......................................................................................................................................................... 79 Elementele componente primare .............................................................................................................. 79
DESCRIEREA LUCRARILOR ........................................................................................................................... 80 2.1 2.2 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE ............................................................................................................................ 80 STAREA INITIALA SI LUCRARI PREGATITOARE ................................................................................................ 82
3.
EXECUTIA FORAJULUI ORIZONTAL ........................................................................................................... 83

Pag. 5 / 227
3.1 3.2 3.3 4. 5.
PROCES TEHNOLOGIC ..................................................................................................................................... 83 SAPATURI SI UMPLUTURI ................................................................................................................................ 83 CONDITII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA ......................................................................................... 83
PROBE, TESTE, VERIFICARI PE ETAPE SI LA FINAL .............................................................................. 84 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................................................................ 84
CERINTE SPECIFICE MONTAJ ECHIPAMENTE SI SPECIFICATII TEHNICE ............................................ 85 1. 2. SCOPUL LUCRARII ............................................................................................................................................ 86 PREZENTAREA OBIECTELOR ....................................................................................................................... 86 2.1 SIBIU 2.1.1 2.2 OBIECT NR. 1 EXTINDERE SI REABILITARE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN MUNICIPIUL 86 Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu .................................. 86 OBIECT NR. 2 ADUCTIUNE APA POTABILA SI STATIE DE POMPARE APE UZATE MENAJERE PENTRU
LOCALITATEA SELIMBAR .............................................................................................................................................. 87
2.2.1 3.
Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar.............................. 87
CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTELOR ........................................ 87 3.1 SIBIU 3.1.1 3.2 OBIECT NR. 1 EXTINDERE SI REABILITARE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN MUNICIPIUL 87 Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu .................................. 87 OBIECT NR. 2 ADUCTIUNE APA POTABILA SI STATIE DE POMPARE APE UZATE MENAJERE PENTRU
LOCALITATEA SELIMBAR .............................................................................................................................................. 88
3.2.1 4. 5.
Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar.............................. 88
MATERIALE......................................................................................................................................................... 89 DESCRIEREA LUCRARILOR ........................................................................................................................... 89 5.1 5.2 5.3 5.4 VERIFICAREA PARTILOR DE CONSTRUCTII PENTRU MONTAJ ECHIPAMENTE .......................................... 90 MONTAJUL ECHIPAMENTELOR ....................................................................................................................... 90 MONTAJUL INSTALATIILOR TEHNOLOGICE ...................................................................................... 92 VERIFICARI SI PROBE ...................................................................................................................................... 93
6. 7.
CONDITII DE EXECUTIE A LUCRARILOR .................................................................................................. 93 VERIFICARI SI LUCRARI DE PROBE........................................................................................................ 93 7.1 7.2 VERIFICARI .................................................................................................................................................... 93 PROBA DE PRESIUNE HIDRAULICA .................................................................................................................. 94
8. 9. 10.
PROTECTII ANTICOROZIVE .......................................................................................................................... 95 CONDITII DE RECEPTIE SI PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA MONTAJULUI................. 97 URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR ............................................................................... 97
CERINTE SPECIFICE LUCRARI DE CONSTRUCTII .......................................................................................... 98
Pag. 6 / 227
1. 2.
GENERALITATI .................................................................................................................................................. 99 DESCRIEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII ....................................................................................... 99 2.1 2.2 2.2.1

2.2.1.1 2.2.1.2 2.2.1.3
CAPITOLUL I SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARILE DE TERASAMENTE ................................................ 99 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR ............................................................................................... 100
EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE .. 101

Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti. ............................................................................................................... 101 Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti .................................................................................................................... 101 Sapaturi cu pereti in taluz .................................................................................................................................... 102
2.2.2
2.2.2.1
SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE .............................................................................. 102

Epuismente .......................................................................................................................................................... 102
2.2.3
2.2.3.1
EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE .............................................................................. 103

Compactari de adancime realizate prin batere ..................................................................................................... 103
3.
CERINTE SPECIFICE PENTRU LUCRARILE DE BETON SIMPLU, ARMAT SI PREFABRICAT.... 104 3.1 3.2 3.3 3.3.1
3.3.1.1 3.3.1.2 3.3.1.3
DOMENIU DE APLICARE ........................................................................................................................ 104 PREVEDERI GENERALE ......................................................................................................................... 106 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR............................................................. 107 Cimenturi ................................................................................................................................................ 107
Livrare si transport .............................................................................................................................................. 107 Depozitare ........................................................................................................................................................... 108 Controlul calitatii ................................................................................................................................................ 108
3.3.2
3.3.2.1 3.3.2.2 3.3.2.3 3.3.2.4
Agregate ................................................................................................................................................. 109

Generalitati.......................................................................................................................................................... 109 Producerea si livrarea agregatelor ....................................................................................................................... 109 Transport si depozitare ........................................................................................................................................ 111 Controlul calitatii agregatelor.............................................................................................................................. 111
3.3.3 3.3.4 3.3.5 3.4 3.4.1 3.4.2 3.4.3 3.4.4

3.4.4.1 3.4.4.2 3.4.4.3
Apa.......................................................................................................................................................... 111 Aditivi ..................................................................................................................................................... 111 Adaosurile............................................................................................................................................... 113 CLASELE BETONULUI ............................................................................................................................ 114 Generalitati ............................................................................................................................................. 114 Cerinte pentru rezistenta ........................................................................................................................ 114 Cerintele pentru durabilitate .................................................................................................................. 114 Cerinte cu privire la compozitia betonului ............................................................................................. 116
Generalitati.......................................................................................................................................................... 116 Date privind compozitia betonului ...................................................................................................................... 116 Statia de betoane ................................................................................................................................................. 116
3.4.5
3.4.5.1 3.4.5.2 3.4.5.3 3.4.5.4
Amestecul proiectat ................................................................................................................................ 117

Cerinte privind consistenta betonului .................................................................................................................. 117 Cerinte privind granulozitatea agregatelor .......................................................................................................... 117 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C .............................................................. 117 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor ................................................................................................ 118
Pag. 7 / 227
3.5 3.5.1 3.5.2
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI .................................................................................. 118 Betonul proaspat..................................................................................................................................... 118 Betonul intarit ......................................................................................................................................... 118
Rezistenta la compresiune ................................................................................................................................... 118 Densitatea betonului ............................................................................................................................................ 119
3.5.2.1 3.5.2.2
3.5.3
3.5.3.1 3.5.3.2
PREPARAREA BETONULUI ................................................................................................................. 119

Generalitati.......................................................................................................................................................... 119 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport ............................................................................................. 120
3.6 3.6.1 3.6.2 3.6.3 3.6.4 3.6.5 3.7 3.7.1 3.7.2 3.8 3.9 4.
TRANSPORTUL BETONULUI SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ........................................................ 121 Transportul betonului ............................................................................................................................. 121 Pregatirea turnarii betonului ................................................................................................................. 122 Reguli generale de betonare ................................................................................................................... 123 Compactarea .......................................................................................................................................... 125 Rosturi de lucru si decofrare .................................................................................................................. 125 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE ......................................................................................... 126 Specificatii generale ............................................................................................................................... 126 Durata tratarii ........................................................................................................................................ 127 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ............................................................................................. 127 EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE ......... 127
COFRAJE SI SUSTINERI ................................................................................................................................. 128 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 CERINTE DE BAZA ........................................................................................................................................ 128 PREGATIREA LUCRARILOR ........................................................................................................................... 129 MONTAREA COFRAJELOR ............................................................................................................................. 129 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE ..................................................................................... 129 DECOFRAREA ............................................................................................................................................... 130 REGULI PRIVIND OPERATIA DE DECOFRARE .................................................................................................. 130
5.
ARMAREA BETONULUI.................................................................................................................................. 131 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9 OTELURI PENTRU ARMATURI........................................................................................................................ 131 LIVRAREA SI MARCAREA .............................................................................................................................. 131 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA ................................................................................................................... 132 FASONAREA,MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR ................................................................................... 132 MONTAREA ARMATURILOR .......................................................................................................................... 133 INNADIREA ARMATURILOR ........................................................................................................................... 133 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT ................................................................................... 134 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE ............................................................................. 134 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON .............................................................................................................. 134
6.
PROBA DE ETANSARE PENTRU RECIPIENTI DIN BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT CARE 6.1 6.2
INMAGAZINEAZA APA............................................................................................................................................ 135 VERIFICAREA ETANSEITATII RECIPIENTILOR ................................................................................................ 135 PROBA DE ETANSEITATE PRIN UMPLERE CU APA........................................................................................... 135
Pag. 8 / 227
6.3 6.3.1
VERIFICAREA ETANSEITATII RECIPIENTILOR ................................................................................................ 135 Masurarea pierderilor de apa ................................................................................................................ 137
CERINTE SPECIFICE PENTRU INSTALATII ELECTRICE ............................................................................. 139 1. SPECIFICATII GENERALE............................................................................................................................. 140 1.1 1.2 1.3 1.3.1 1.3.2 1.3.3
1.3.3.1 1.3.3.2 1.3.3.3 1.3.3.4 1.3.3.5 1.3.3.6 1.3.3.7 1.3.3.8 1.3.3.9
OBIECTUL LUCRARII.............................................................................................................................. 140 BAZA DE PROIECTARE ........................................................................................................................... 140 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ..................................................................................................... 141 Responsabilitatile antreprenorului ......................................................................................................... 141 Documente tehnice ................................................................................................................................. 141 Verificari si probe ................................................................................................................................... 142
Prevederi generale ............................................................................................................................................... 142 Teste electrice - generalitati ................................................................................................................................ 149 Verificari preliminare.......................................................................................................................................... 150 Verificari si incercari pentru tablouri electrice .................................................................................................... 152 Incercari si probe la circuite in cablu sau conductoare ........................................................................................ 152 Incercari si probe pentru legarea la pamant ......................................................................................................... 153 Verificari in timpul executiei .............................................................................................................................. 154 Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii electrice ...................................................................................... 156 Standarde pentru receptia lucrarilor .................................................................................................................... 157
2.
DESCRIEREA INSTALATIILOR .................................................................................................................... 157 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 GENERALITATI ........................................................................................................................................ 157 LIMITELE ANTREPRIZEI ........................................................................................................................ 157 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ......................................................................................... 157 REGIMUL DE NEUTRU ............................................................................................................................ 158 CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE ............................................................................................. 158 DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE................................................................................................... 158 INSTALATII ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE ................................................................ 158 INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE .............................................................................. 159 INSTALATII DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE ................................................................................ 159
3.
CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................. 160 3.1 3.1.1

3.1.1.1 3.1.1.2 3.1.1.3
INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE ................................................................................................ 160 Instalatii ingropate ................................................................................................................................. 160

Montarea tuburilor de protectie ........................................................................................................................... 160 Trasee .................................................................................................................................................................. 160 Dozele si cutiile de derivatie ............................................................................................................................... 161
3.1.2
3.1.2.1 3.1.2.2 3.1.2.3 3.1.2.4 3.1.2.5
Instalatii aparente................................................................................................................................... 161

Conditii generale ................................................................................................................................................. 161 Montarea aparenta a cablurilor ............................................................................................................................ 162 Curbarea cablurilor ............................................................................................................................................. 163 Protejarea cablurilor ............................................................................................................................................ 163 Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri ............................................................................................. 163 Pag. 9 / 227
3.1.3 3.1.4 3.1.5 3.1.6 3.1.7 3.1.8 3.2 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4 3.2.5 3.2.6 3.2.7 3.2.8 3.3 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.7.1 3.7.2 3.8 3.8.1 3.8.2 3.8.3 3.8.4 3.8.5 3.8.6 3.9 3.9.1 3.9.2 3.9.3 3.10 3.10.1 3.10.2 3.10.3
Distante minime fata de alte conducte .................................................................................................... 163 Treceri prin elemente de constructie ...................................................................................................... 164 Distante de prindere (sustinere) ............................................................................................................. 164 Legaturi electrice .................................................................................................................................... 164 Elemente de fixare .................................................................................................................................. 165 Protectia la foc ....................................................................................................................................... 165 INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE ............................................................................................... 165 Reguli de instalare a cablurilor in pamant ............................................................................................. 165 Instalarea cablurilor in tuburi ................................................................................................................ 169 Instalarea cablurilor in canale si tuneluri .............................................................................................. 170 Instalarea cablurilor pe estacade si poduri de cabluri suspendate ........................................................ 171 Instalarea cablurilor pe stalpi ................................................................................................................ 171 Pozarea cablurilor 1 kV sub apa ............................................................................................................ 171 Cutii terminale si mansoane de innadire ................................................................................................ 172 Montarea cablurilor in santuri ............................................................................................................... 173 TABLOURI ELECTRICE .......................................................................................................................... 173 Generalitati ............................................................................................................................................. 173 Tabloul general ...................................................................................................................................... 175 Tablouri secundare ................................................................................................................................. 176 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR ................................................................................................ 176 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR............................................................................................... 177 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR ........................................................................................................ 178 ELEMENTE COMPONENTE .................................................................................................................... 178 Aparate electrice pentru tablouri ........................................................................................................... 178 Aparate electrice de mica comutatie ...................................................................................................... 181 CABLURI SI CONDUCTOARE ................................................................................................................ 182 Generalitati ............................................................................................................................................. 182 Cabluri CYABY ....................................................................................................................................... 182 Cabluri CYABY-F ................................................................................................................................... 183 Cabluri CYY............................................................................................................................................ 183 Cabluri CYY-F ........................................................................................................................................ 184 Conductoare tip FY ................................................................................................................................ 184 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI................................................................................................... 184 Jgheaburi ................................................................................................................................................ 184 Poduri de cabluri orizontale ................................................................................................................... 185 Poduri de cabluri verticale ..................................................................................................................... 185 TUBULATURA .......................................................................................................................................... 185 Tevi din otel galvanizat ........................................................................................................................... 185 Tevi metalice vopsite .............................................................................................................................. 186 Tuburi de protectie ................................................................................................................................. 186
Pag. 10 / 227
3.10.4 3.11 3.11.1 3.11.2 3.11.3 3.11.4 3.11.5 3.12
Tuburi flexibile din PVC - COPEX ......................................................................................................... 188 MARCAREA SI ETICHETAREA .............................................................................................................. 188 Generalitati ............................................................................................................................................. 188 Cabluri montate aparent ........................................................................................................................ 188 Cabluri montate ingropat ....................................................................................................................... 188 Intrerupatoare si prize ............................................................................................................................ 189 Tablouri .................................................................................................................................................. 189 GRUP ELECTROGEN PENTRU FUNCTIONARE IN REGIM DE INTERVENTIE ............................... 189
CERINTE SPECIFICE PENTRU EXECUTAREA INSTALATIILOR DE CLORARE CU CLOR GAZOS ... 191 1. 2. 3. GENERALITATI ................................................................................................................................................ 192 DESCRIEREA FUNCTIONARII INSTALATIEI ........................................................................................... 192 CARACTERISTICI TEHNICE ......................................................................................................................... 193
CERINTE SPECIFICE PENTRU PROCURAREA DOTARILOR PENTRU OPERATORUL REGIONAL ... 195 1. GENERALITATI ................................................................................................................................................ 196 1.1 1.2 ACHIZITIONAREA SISTEMULUI GIS .................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
SISTEM DE MODELARE HIDRAULICA A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE ............. ERROR!
BOOKMARK NOT DEFINED. 1.3 DEZVOLTAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT DE DETECTARE A PIERDERILOR DE APA DIN RETELELE DE
DISTRIBUTIE ................................................................................................................................................................ 215
1.4
ECHIPAMENT PENTRU CURATAREA SI SPALAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE ....................................... 222
Pag. 11 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U EX EC UTAREA RE TELEL OR DE AL IM E NTAR E C U A PA C U C ON D U CTE D I N PE I D
Pag. 12 / 227
1. GENERALITATI. RETELE DE ALIMENTARE CU APA

Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea retelelor de alimentare cu apa potabila si a lucrarilor privind conductele de refulare de la statiile de pompare ape uzate incluse in urmatoarele obiecte: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 2 Aductiune apa potabila si statie de pompare ape uzate menajere pentru Comuna Selimbar Obiect nr. 3 Rezervor de inmagazinare pentru localitatea Mohu Retelele executate din conducte de PEID sunt cuprinse in cadrul fiecarui obiect dupa cum urmeaza: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 1.1. Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa in Municipiul Sibiu - Extindere si Reabilitare retea de distributie apa potabila; Extindere retea cu conducte din PEID 3799 m Reabilitare retea cu conducte din PEID 11373 m - Bransamente consumatori; Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu - Conducta de refulare de la statia de pompare ape uzate 420 m; Obiect nr. 2 Aductiune apa potabila si statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar Obiect nr. 2.1. Aductiune apa potabila pentru Comuna Selimbar - Conducta de aductiune apa potabila 3251 m; Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar - Conducta de refulare de la statia de pompare ape uzate 77 m; Obiect nr. 3 Rezervor de inmagazinare pentru localitatea Mohu
Pag. 13 / 227
- Conducte de legatura in incinta gospodariei de apa; - Legatura rezervor la reteaua de distributie a localitatii 300 m.
1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR POLIETILENA, SUBTERANE, PENTRU DISTRIBUTIA APEI POTABILE
transportul conductelor si fitingurilor din polietilena; stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera; pregatirea conductelor si fitingurilor pentru montare; lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, a
DIN
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru:
robinetelor,
compensatorilor, etc.; probele de presiune; instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate, cu apa freatica, coroziva, etc.). Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare. Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena de inalta densitate comporta urmatoarele faze si operatiuni: a. Faze pregatitoare: a1. pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor); a2. marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de pregatirea si realizarea unui montaj preliminar al instalatiilor hidraulice din vederea executiei lucrarilor; a3. a4. executia lucrarilor; camine (acolo unde este cazul). b. Faza de executie: b.1. saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect; b.2. pregatirea patului de pozare a tuburilor; b.3. lansarea cu atentie, cu utilaje specializate, a tuburilor si fitingurilor, etc. necesare; b.4. curatirea capetelor drepte si centrarea tuburilor conform indicatiilor furnizorilor de tuburi; b.5. lipirea conductei de polietilena; b.6. umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mansoanele sau zonele de lipitura descoperite) b.7. montarea armaturilor, pieselor speciale si executia caminelor de robinet din B.A.
Pag. 14 / 227
c. Faza de probe si punere in functiune: c1. executarea inchiderii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de presiune; c2. executarea masivelor de ancoraj, provizorii, la capetele tronsoanelor; c3. executarea montajului de alimentare cu apa la partea de sus a conductei pentru care se face proba si de evacuare a apei in partea de jos a conductei (cu toate accesoriile necesare: robinete, manometre, etc.); c4. proba de presiune necesara, executata in conformitate cu normativele in vigoare cu privire la presiunea de incercare, pierderile de presiune admisibile, etc.; c5. inlaturarea defectiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei; c6. executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale); c7. legarea tronsoanelor; c8. proba generala a conductei si completarea umpluturilor; c9. spalarea cu apa curata a conductelor in interior; c10. dezinfectarea conductelor (intrucat transporta apa potabila); c11. obtinerea buletinului de analiza a calitatii apei; c12. punerea in functiune, la presiunea de regim; c13. receptia generala a conductei. La fazele de executie de la poz. a.1.; b.5.; b.6.; c.1.; c.6.; c.8.; c.9., se vor incheia procese-verbale de lucrari intre detinatorul retelei si constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarului.
Pentru racordarea la conductele existente, se va solicita asistenta tehnica a detinatorului retelei, cu care se va incheia contract de asistenta tehnica.
Din prezentul caiet de sarcini fac parte si standardele si normativele (romanesti si internationale), ca si instructiunile privind executia terasamentelor, a sprijinirii, a montarii tuburilor, a lipirii tuburilor, probelor de presiune, sanatate si securitatea muncii pe perioada executiei, etc.
2. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ
2.1 GENERALITATI
Pentru orice santier de montaj de conducte de apa potabila este obligatoriu sa se niveleze cu grija fundul transeei, cu scopul ca panta sa fie constanta intre punctele de incepere si incheiere a pantei prevazute, iar cotele tuburilor dupa pozare sa fie in conformitate cu cele inscrise in profilul in lung, din proiect. Pentru traseele avand un profil orizontal (chiar daca prezinta denivelari), se va realiza un profil cu pante ascendente mici (pante de la 2 la 3 mm/m) si pante descendente mari (panta de la 4 la 6 mm/m), cu scopul de a acumula aerul in punctele inalte de unde va putea fi evacuat printr-o supapa (in special, pentru conductele de diametre mari).
Pag. 15 / 227
2.2
MANIPULAREA, MATERIALELOR
Principii generale
TRANSPORTUL,
DEPOZITAREA
SI
CONSERVAREA
2.2.1
Tuburile din polietilena sunt rigide, relativ usoare, deci usor de manevrat. Sunt robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Totusi, este absolut necesar ca manipularea si transportul tuburilor din PEID sa se faca cu atentie, pentru a le feri de lovituri si zgarieturi. Pentru manevrare si ancorare, este admisa numai folosirea chingilor din nylon sau polipropilena. Se interzice folosirea lanturilor sau a carligelor metalice in contact cu materialul. La incarcarea, descarcarea si alte diverse manipulari in depozite si pe santiere, tuburile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Tuburile din PEID se livreaza si se transporta orizontal, in pachete ambalate, pentru diametrele de la DN > 110 mm, iar pentru DN < 110 mm in colaci sau pe tamburi. In timpul verii, tuburile, racordurile si piesele din PEID se transporta acoperite cu prelate. Tuburile din PEID cu DN > 110 mm se vor aseza in stive cu inaltimea maxima de 1,5 m. Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a impiedica intrarea animalelor, pietrelor, pamantului sau apei. Tuburile, racordurile si piesele din PEID se depoziteaza in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare. Trebuie sa se evite orice contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri Temperatura recomandata de depozitare este intre + 5 C surse de caldura. Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, pentru pastrarea caracteristicilor geometrice ale tuburilor. Racordurile si piesele se vor depozita in rafturi, pe sortimente si dimensiuni. 2.2.2 Reguli practice
o o
).
+ 40 C si nu vor avea in apropiere
Tuburile din PEID trebuie sa fie ridicate si nu tarate sau rostogolite pe pamant sau pe obiecte dure. Trebuie sa se evite contactul cu piesele metalice iesite in afara, de ex. protejarea, in timpul transportului, a partilor metalice ale vehiculului si controlarea platformelor camioanelor, ca si a paletilor de manevrare (cuie). Tuburile vor fi stocate pe suprafete plane si amenajate (fara pietre iesite in afara). Pentru o stocare de lunga durata, este bine sa se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu, paleti. Colacii vor fi stocati de preferinta culcati. In acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui sa depaseasca inaltimea de un metru. Este de preferat sa nu se dezlege colacii din chingi decat in momentul utilizarii lor pe santier. Tuburile trebuie sa fie utilizate in ordinea livrarii lor.
Pag. 16 / 227
2.2.3
Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi
Chiar pe suprafete plane, este obligatorie sprijinirea de o parte si de alta a tamburului, atat pentru ambalajele pline, cat si pentru cele goale. Pe santier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu ajutorul caramizilor. Distanta pana la sol va fi supravegheata, in special pe santier. In timpul transportului cu camionul, tamburul va fi asezat astfel incat sa fie sprijinit in patru puncte pe platforma si, totodata, legat cu chingi pentru ca eforturile sa se exercite asupra partilor metalice ale tamburului si nu asupra tubului. Legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea pe santier. In caz de utilizare partiala, extremitatea exterioara libera va fi ancorata solid inainte de orice manevrare. 2.2.4 Temperaturi de prelucrare si montare pe santier + 30oC.
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din PEID este intre: + 5oC Cand se depasesc aceste temperaturi se iau masuri speciale: intre + 5oC corturi incalzite, iar peste + 30oC, se feresc de razele soarelui. 2.2.5 Verificarea materialelor
- 5oC, se asigura
Inainte de folosire, tuburile, racordurile si piesele din PEID vor fi verificate vizual si dimensional, astfel: a) la examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie sa fie liniare; culoarea sa fie uniforma; suprafetele interioara si exterioara sa fie netezi, fara fisuri, arsuri cu cojeli. Nu se admit goluri de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tuburilor. Suprafata interioara si exterioara a racordurilor si pieselor din PEID trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, iar capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priza sa fie intacte. b) Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor si pieselor din PEID la masurarea cu sublerul trebuie sa se inscrie in normele CEN, ISO, DIN, UNI. Tuburile, racordurile si piesele din PEID gasite necorespunzatoare se refuza la receptie si nu se introduc in lucru. 2.2.6 Trasarea lucrarilor
Pentru pozarea tuburilor in retelele de apa, se utilizeaza frecvent trei metode de trasare: cu jaloane de nivel (teuri); cu utilizarea nivelei (cu luneta); cu laser (pentru santierele importante). Jaloanele de nivel (teuri) sunt constituite din niste teuri fixate pe picioare. Sunt folosite in seturi de 3, din care 2 cu marcaj simplu alb si 1 cu marcaj dublu rosu si alb si sunt utilizate pentru a
Pag. 17 / 227
determina cotele punctelor intermediare ale pantei ce trebuie respectate pe o conducta careia i se cunosc doar punctele extreme. La utilizarea nivelei, obiectivul este de a cauta inaltimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a conductei de sub o suprafata de nivel luata ca origine, aceasta origine fiind materializata printr-un punct de referinta a carui cota este cunoscuta si care este marcata pe un jalon sau un reper de nivelment. Cunoscand panta de respectat, ca si lungimea unui tub, este usor sa se calculeze cotele prevazute ale diferitelor puncte ale conductei. Pe santierele importante, se utilizeaza aparate cu laser cu scopul de a stabili aliniamentul si panta conductelor. Laserul emite un fascicul de lumina rosie intens si precis localizat care serveste de referinta in directie si in panta. Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete luminoase. Tinta poate fi plasata fie pe tub, fie pe un jalon. Reglajul consta in a plasa pata rosie in mijlocul tintei. Aceasta metoda prezinta numeroase avantaje, care sunt, intre altele: siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise; corectarea fundului transeei cu rapiditate si precizie, deoarece adancimea este controlata in permanenta, ceea ce evita compensarile in adancime cu materiale de umplutura costisitoare; utilizarea mai buna a echipei pe santier, disponibila pentru alte operatii.
2.3
2.3.1
PUNEREA IN OPERA
Imbinarea conductelor
Imbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se face uzual prin sudura sau cu flanse. Sudura se poate executa in doua moduri: cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci o sudura prin fuziunea capetelor; cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane). Factorii care conditioneaza realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioara: temperatura exterioara poate influenta sudura prin timpul de sudura pentru cazul temperaturilor > 5oC; in cazul temperaturilor < 5oC prin necesitatea unei protectii (cort, prelata sau folie de plastic) care trebuie sa acopere masina de sudura, sudorul si care va fi incalzita cu ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita racirea brusca, ce poate duce la fragilitatea sudurii; in caz de temperaturi > 40 - 45oC si expunere directa la razele solare, protectia locului de munca prin acoperire in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar in masura in care este posibil, extremitatile opuse ale tubului de sudat se obtureaza pentru a reduce cat mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de
Pag. 18 / 227
aer, vantului; compatibilitatea materialelor sudate, adica indicele de fluiditate topire MFI sa fie cuprins intre 0,4 0,7 (1,3) g/10 min. sau acelasi tip de polietilena PE 100, PE 80, etc.; sudorii vor fi instruiti de producatori sau atestati de intreprinderi autorizate; respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor) si timp, precum si timpul de racire inainte de indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare. 2.3.2 Imbinarea cu flanse
La imbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse (gat), se va avea in vedere corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetelor dupa standardele ISO, in functie de presiune. Procedeele de imbinare cu flanse, fiind cunoscute, nu se detaliaza.
2.3.3
Sudura cap la cap cu disc cu rezistenta
Procedeul consta din pregatirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat (tub/tub, tub/racord, racord/racord) in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni (presare) necesare, sudura realizandu-se omogena, fara aport suplimentar de material. Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate. De regula, factorul de sudura este egal cu 1. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: Cunoasterea procedurii de sudare si aparaturii de sudura de performanta corespunzatoare, care presupun: obtinerea de la producator a schemei si procedurii de sudura; instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate, in prezenta beneficiarului retelei. Acesti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor (presarii) indicate pe afisajul aparatului de sudura; Examinarea vizuala a sudurii; Testarea sudurii se poate realiza prin indoirea ansamblului sudat pana la un unghi de 180, proba neprezentand semne de ruptura; sau la un test de tractiune a ansamblului sudat al carui rezultat trebuie sa fie o cedare a tevii, nu a sudurii. Testele de anduranta constau in incarcarea cu acelasi tip si sarcina constanta a tevii si a sudurii. Raportul rezistentelor realizate teava/sudura trebuie sa fie > 0,8. Probele de presiune trebuie sa asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de proba si etanseitatea comparata teava/sudura sa fie > 1. Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
Pag. 19 / 227
2.3.4
Sudura cu termo - elemente a pieselor (mansoane)
Procedeul consta din pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane) pe tub cu ajutorul rezistentelor incorporate in piese. De regula, factorul de sudura este > 1. In cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregatirea sunt mai importante decat aparatul de sudura. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: aparatul de sudura sa fie ales astfel incat sa aiba posibilitatile de autotestare si capacitate de inmagazinare a datelor realizate la fiecare sudura; specificatii de intretinere a aparatului; instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate, in prezenta beneficiarului retelei; testele ce se pot realiza pot fi facute prin citirea corecta a codurilor; prin testul de tractiune si/sau indoire, unde teava trebuie sa cedeze inaintea sudurii; probele de presiune. 2.3.5 Operatii pentru executarea sudurilor
PROCEDEU SUDURA CAP LA CAP Nr. crt. 1. 2. Denumirea operatiei Curatarea prealabila a tubului Taierea la unghi de 90 a capatului tubului/lor Se curata marginile interioare ale tuburilor si racordurilor de sudat Degresarea suprafetei de sudura prin frecare (stergere) Fixarea dispozitivului de pozitionare (suprafetele de sudat sa fie uscate si neatinse cu mana) Reglarea temperaturii de sudare Reglarea presiunii (presarii) necesare sudurii Plasarea termoelementului in dispozitivul de sudura si pozarea pe contur a suprafetelor de sudat Executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat Se asteapta racirea ansamblului Foarfeca pt. DN<63 Ghilotina pt.DN>63 Cutit cu lama dreapta sau razuitor Tesatura textila sau hartie alba absorbanta imbibata cu solvent Scule si aparate Nr. crt. 1. 2. SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANSOANE) Denumirea operatiei Curatarea prealabila a tubului Taierea la unghi de 90 a capatului Foarfeca pt. DN<63 tubului/lor Ghilotina pt. DN>63 Se curata marginile si extremitatile tubului/lor si pieselor de sudat Degresarea suprafetei de sudura prin frecare (stergere) Fixarea dispozitivului de pozitionare (suprafetele de sudat sa fie uscate si neatinse cu mana) Reglarea temperaturii de sudare Cutit cu lama dreapta sau razuitor Tesatura textila sau hartie alba absorbanta imbibata cu solvent Scule si aparate
3.
3.
4.
4.
5.
Dispozitiv de pozitionare
5.
Dispozitiv de pozitionare
6a. 6b.
Aparat sudura Dispozitiv
6a. 6b.
Aparat sudura
7.
Aparat sudura
7.
Aplicarea bornelor de sudura
Aparat sudura
8.
Aparat sudura
8.
Executarea sudurii
Aparat sudura
9.
9.
Se asteapta racirea ansamblului
Pag. 20 / 227
Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr Documentatie de Atribuire Volumul III Sectiunea III.A2 PROCEDEU SUDURA CAP LA CAP Nr. crt. 10. Denumirea operatiei Se demonteaza dispozitivul de pozitionare Dupa asamblarea pe marginea transeei sau in transee, dupa caz, si montarea accesoriilor (robinete, ventile, etc.), in conformitate cu proiectul Pompa de presiune (detalii de executie), se face proba de etanseitate dupa caietul de sarcini stabilit prin proiect (presiune de incercare; timp 30; pierdere de presiune admisibila max. 0,2 bari) Scule si aparate Nr. crt. 10. SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANSOANE) Denumirea operatiei Se demonteaza dispozitivul de pozitionare Dupa asamblarea pe marginea transeei sau in transee, dupa caz, si montarea accesoriilor (robinete, ventile, etc.), in conformitate cu proiectul (detalii de executie), se Pompa de presiune face proba de etanseitate dupa caietul de sarcini stabilit prin proiect (presiune de incercare; timp 30; pierdere de presiune admisibila max. 0,2 bari) Scule si aparate
11.
11.
2.3.6
Montarea accesoriilor
Robinetele fac parte dintr-o instalatie de suprafata sau o instalatie ingropata. In acest din urma caz, ele sunt fie ingropate direct sub rambleu si plasate sub capace cu cheie, fie situate in camine cu guri de vizitare. Ele pot ocupa: pe o conducta orizontala, trei pozitii: in picioare (de preferinta), rasturnate (se evita la diametre DN > 300 mm) sau culcate: pe o conducta verticala, o pozitie orizontala. Mai mult, pentru a evita ca tubulaturile sa nu exercite, in momentul montarii lor pe flansele robinetelor, o forta anormala de tractiune, capabila sa provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului, este bine ca, inaintea pozarii robinetului, sa se procedeze la imbinarea sa cu racordurile flanse-mufe sau racorduri cu flanse in afara transeei si sa se coboare apoi ansamblul in vederea pozarii. Este de dorit ca robinetul sa se sprijine in transee pe un masiv, in cazul in care nu este fixat pe conducta. Supapele, clapetele, reductoarele de presiune trebuie sa fie pozate in mod obligatoriu in camine de vizitare. Supapele se monteaza vertical la partea superioara a conductei cu ajutorul unui teu cu flansa. Este absolut necesar sa se plaseze un robinet de separare in amonte de aparatele care nu au propriul lor mijloc de izolare.
2.4
2.4.1
CONTROLUL ETANSEITATII
Proba conductelor principalelor
Proba hidraulica de presiune a unei retele constituie examenul final: ea permite, in special, sa se verifice daca montajul imbinarilor a fost bine facut si in mod corect. Ea este realizata de antreprenor pe masura avansarii lucrarilor. Lungimea tronsoanelor supuse probei depinde de
Pag. 21 / 227
configuratia santierului (traseu, profil al tronsonului supus probei). Se recomanda sa nu se depaseasca lungimi de 500 m; cu cat tronsonul supus probei este mai mare, cu atat este mai dificila depistarea eventualelor pierderi de apa. Proba se realizeaza, pe cat posibil, inaintea umplerii complete a transeei, pentru a putea examina efectiv tronsonul de conducta supus probei si, in special, toate imbinarile care vor trebui sa ramana descoperite. Inainte de proba: conducta se obtureaza in aval cu o placa de capat prevazuta cu un orificiu cu robinet plasat in partea de jos pentru racordarea la pompa si umplere. Extremitatea inalta a tronsonului este obturata cu o placa plina echipata cu un robinet plasat spre partea de sus pentru evacuarea aerului. Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grija sa se pozeze calareti, adica sa se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediana. 2.4.2 Proba conductei
2.4.2.1 Fazele de probe si punere in functiune 2.4.2.1.1 Proba de presiune Va fi facuta pe tronsoane de cca 150 200 m, la care sunt montate armaturile si dupa montarea masivelor de ancoraj provizorii la cele doua capete, obligatoriu, si aleatoriu, pe traseu, daca sunt prevazute in proiect. Robinetele de linie sau ramificatie, capetele libere vor fi asigurate, obligatoriu, in timpul probelor, cu masive de ancoraj din beton. 2.4.2.1.2 Presiune de regim Pr Presiunea de incercare: 1,5 x Pr - pentru presiunea de regim de 10 bar, presiunea de incercare este 15 bar; 2.4.2.1.3 Succesiunea operatiilor se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul tronsonului de conducta amplasat mai jos (in plan vertical); la instalarea agregatelor de pompare, se va avea in vedere ca sa fie refolosita apa la tronsonul urmator; se monteaza robinetele de golire si de aerisire, ca si aparatele de masura a presiunii (manometru); se deschid ventilele de dezaerisire; se umple conducta de apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii de incercare; se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de presiune.
Pag. 22 / 227
In perioadele reci, dupa efectuarea probei, golirea se face imediat. Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces-verbal, care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei. Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie, pe conducta se va executa o proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare. Nu se permit probe pneumatice. Dupa dezinfectia conductei, se va obtine Buletinul de analiza a calitatii apei, ce este un document esential, alaturi de proba de presiune si graficul de lucrari, pe baza caruia Operatorul retelei asigura asistenta tehnica la inchiderea apei si la legaturile la reteaua existenta. In ceea ce priveste conductele din PEID, se efectueaza, pentru a tine cont de elasticitatea lor diferita, o punere prealabila sub presiune de 15 minute inaintea probei propriu-zise. Conducta se umple progresiv cu apa, asigurandu-se o evacuare corecta a aerului. In momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii. Proba de presiune a conductelor se efectueaz conform STAS 4163-3. Se recomand ca probele s fie efectuate dup perioada de maxim de temperatur diurn si s se evite incercrile pe timp de noapte. Proba se incepe dup 15 minute din momentul in care conducta a atins presiunea maxim de prob, perioad in care, datorit elasticittii materialului, este posibil o variatie a presiunii, variatie ce trebuie corectat prin ridicarea sau scderea presiunii. Este deci necesar ca, inaintea efecturii probei propriu-zise, conducta s fie pus sub presiune, pentru a evita ca fenomenul s afecteze rezultatul probei. Se recomand s nu se incerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m. Pentru aceste incercri presiunea initial trebuie s fie de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea valorii dup fiecare or, de 3 sau 4 ori, fr decomprimare (dup prima or cderea de presiune poate atinge 2-3 bar). Proba propriu-zis se face dup stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5 ori presiunea de serviciu in punctul cel mai coborat al retelei. Scderile de presiune admise in timpul probei sunt functie de temperaturile diurne astfel: la temperaturi mai mici sau egale cu 20oC, se efectueaza la presiunea de incercare, timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,2 bar (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani); la temperaturi cuprinse intre 20 28oC (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani), se efectueaza la 10 bar, timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar; la temperaturi de peste 28oC, durata este de 30 minute, cu pierderi admisibile de 0,9 bar, daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani. Aceast presiune se mentine pe o durat de 30 minute, fr ca reducerea de presiune s coboare
Pag. 23 / 227
sub 0,2 bar. In timpul ridicrii si msurrii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe s fie izolat prin inchiderea vanei de alimentare. Succesiunea operatiilor este: Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai jos pe verticala; La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita apa la tronsonul urmator; Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii (manometru); Se deschid ventilele de dezaerisire; Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in exterior, pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa; Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii de incercare; Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de presiune; Incercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 0,2 bar si nu apar pierderi vizibile; In perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat; Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei; Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare; Nu se permit probe pneumatice. Verificrile, incercrile si probele pentru punere in functiune vor fi executate conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), SR 41563 si altor reglementri specifice. Inainte de efectuarea probei de presiune se verific: concordanta lucrrilor executate cu proiectul; caracteristicile armturilor (robineti, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire, clapeti, etc.); pozitia cminelor, echiparea acestora si calitatea executiei; calitatea sudurilor si a imbinrilor. Pentru conductele de ap splarea si dezinfectarea se vor executa conform prevederilor STAS 4163-3, in conformitatea cu prevederile productorului de material. Dup efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseitti aprute se va intocmi procesul verbal al probei de presiune.
Pag. 24 / 227
Inainte de executarea umpluturilor la cota final se va executa ridicarea topografic detaliat a conductei (plan si profil in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a cminelor, hidrantilor, bransamentelor, etc. Se recomand ca releveele retelelor s fie introduse in Sistemul Geografic Informatizat GIS detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu ap. Punerea in functiune a retelelor se face de ctre personalul unittilor de exploatare a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor si normativelor in vigoare. Dupa proba, antreprenorul trebuie sa remedieze, daca este necesar, pe cheltuiala sa, orice defectiune de etanseitate. Reparatiile odata efectuate, se procedeaza la o noua proba, asa cum a fost descrisa mai sus.
2.4.2.1.4 Proba generala a retelei Inainte de receptia provizorie a lucrarilor, antreprenorul procedeaza, in prezenta beneficiarului, la o punere sub presiune generala a retelei, robinetele fiind inchise. In timpul probei, pungile de aer ramase se dizolva in apa intr-o maniera reversibila si se produce o cadere de presiune. Este deci absolut necesar sa se umple conductele incet, prin punctele joase ale retelei, cu un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevazute. Aceasta operatie este indispensabila pentru a da timp aerului sa se acumuleze in punctele inalte si, in sfarsit, sa se evacueze prin supape sau hidranti. Se vor utiliza robinete de golire pentru a verifica sosirea progresiva a apei. Intr-o prima etapa, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt inchise pe masura ce apa inainteaza. Operatia de umplere fiind terminata, reteaua este pusa sub presiune timp de 48 de ore. Dupa aceasta perioada, se masoara pierderea prin raportarea la capacitatea retelei; aceasta nu trebuie sa depaseasca 2%. De asemenea, se vor respecta prevederile STAS 6819/82 par. 4.4. (Probe si verificari).
2.5
ACOPERIREA CONDUCTELOR
Acoperirea este o operatie foarte delicata pentru stabilitatea tubului. Ea asigura sprijinirea sa si transmiterea uniforma a efectului lateral al pamantului, important in special pentru tuburile semirigide si flexibile care, prin deformarea lor proprie, fac sa intervina contrasprijinirea laterala pentru asigurarea stabilitatii lor. Aceasta operatie consta in umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate. Acoperirea conductelor pana la aprox. 30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeste de umplutura care are loc dincolo de aceasta zona. Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera au o mare influenta asupra durabilitatii retelei. Astfel, atunci cand debleurile nu prezinta o capacitate corespunzatoare de compactare si conducta o necesita, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (cum sunt: nisipurile,
Pag. 25 / 227
pietrisurile, pamant) sau o protectie din beton. Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de 20 mm cel mult) de materiale solidificate. Mai mult, nu trebuie sa fie utilizte ca umplutura soluri susceptibile sa deterioreze conductele (cenusa agresiva), precum si soluri care pot avea tasari ulterioare. In zona tubului, pana la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutura trebuie sa fie puse in straturi succesive de grosime maxima de 0,15 m; aceste materiale vor fi compactate manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie totusi sa fie excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului, in special la tuburile deformabile. 2.5.1 Umplutura
Este necesara o umplutura de calitate pentru asigurarea, pe de o parte, a transmiterii uniforme a sarcinilor care actioneaza asupra conductei si, pe de alta parte, a protejarii sale impotriva oricarei deteriorari in timpul realizarii umpluturilor superioare. Materialul utilizat este, in general, similar celui pus in opera pentru acoperirea tubului. Umplutura este realizata prin straturi succesive a caror grosime este determinata in functie de echipamentul de compactare (niciodata mai mare de 0,30 m), tinand cont de natura rambleului, pentru a garanta o compactare optima si uniforma. Cat timp dureaza aceasta operatie, tuburile nu trebuie sa sufere nici o deteriorare. Din acest motiv, nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele pornind de la o inaltime de acoperire de 1 m. In cazul acoperirii mici ( < 1,0 m ) a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulatia vehiculelor, precum si stocarea materialului rezultat din sapatura. In ambele cazuri, pot aparea suprasarcini exceptionale care actioneaza asupra tuburilor, de aceea se protejeaza cu o placa de beton de 20 cm grosime. In timpul realizarii umpluturii si inainte de compactare, toate materialele de sprijinire sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfecta omogenitate intre umplutura si terenul natural. Pentru a evita orice confuzie in cazul deschiderii unei sapaturi, se recomanda amplasarea in umplutura, deasupra generatoarei conductei, intre 30 si 60 cm, a unui grilaj avertizor albastru si/sau a unor benzi longitudinale de culoare albastra care sa marcheze pozitionarea in sol a retelelor de apa potabila. 2.5.2 Controlul compactarii transeelor
Compactarea zonei de acoperire si a zonei de umplutura influenteaza direct asupra repartitiei sarcinilor la periferia tubului, deci asupra stabilitatii acestuia. Este necesar sa se verifice ulterior calitatea realizarii acestei operatii. 2.5.3 REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL
Refacerea pavajului consta in aducerea la starea initiala a pavajului afectat de lucrarile de sapatura pentru reteaua de alimentare cu apa si canalizare.
Pag. 26 / 227
Aducerea la starea initiala a pavajului pentru lucrarile de sapatura pentru utilitati vor respecta prevederile prezentei documentatii precum si prevederile HCL Sibiu nr. 174/2009 Anexa nr. 2 (prezentata in Vol. VI Alte informatii pentru ofertanti)., precum si detaliile prezentate in partea desenata a prezentei documentatii.
2.6
PUNEREA IN FUNCTIUNE
Daca s-au respectat toate conditiile de pozare, conductele vor fi un excelent mijloc de transport, sigur, economic si durabil. Cu toate masurile luate, curatarea conductelor este greu de realizat. Ele mai contin inca pamant si pietre care, depunandu-se in robinete, pot impiedica manevrarea lor, deteriora locasurile si clapetele de inchidere. Inainte de punerea definitiva in functiune a retelei de apa potabila, ca si dupa orice reparatie efectuata pe o conducta de apa, se va dezinfecta reteaua inainte de distribuirea apei la consumatori. Dezinfectarea se poate efectua fie cu clor, fie cu permanganat de potasiu. Va trebui sa se obtina la capetele retelei: coloratie violacee pentru permanganat; un continut de 5 mg clor pe litru. Este absolut necesar sa se respecte un timp de contact minim pentru operatia de dezinfectie; acest timp de contact depinde de produsul utilizat si de doza introdusa.
Cantitati orientative de dezinfectant:
DEZINFECTANT UTILIZAT Clor sau hipoclorit Permanganat de potasiu
TIMP DE CONTACT MINIM IN ORE 24 24
DOZA CORESPUNZATOARE (mg dezinfectant/l) 30 50
Dupa terminarea operatiei de dezinfectare (cu respectarea timpului de contact), se procedeaza la o spalare a retelei cu apa curata, dupa care se recolteaza probe de apa din conducta care se analizeaza in laboratoare specializate pentru a se verifica incadrarea in standardele de calitate.
Pag. 27 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U EX EC UTAREA RE TELEL OR DE CA NAL IZA RE C U C OND U CTE D I N PVC
Pag. 28/227
1. GENERALITATI. RETELE DE CANALIZARE

Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea retelelor de canalizare cu tuburi din PVC SN4 si SN8 incluse in urmatoarele obiecte: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 2 Aductiune apa potabila si statie de pompare ape uzate menajere pentru Comuna Selimbar Obiect nr. 3 Rezervor de inmagazinare pentru localitatea Mohu Retelele executate din conducte de PVC sunt cuprinse in cadrul fiecarui obiect dupa cum urmeaza: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu - Extindere si reabilitare retea de canalizare ape uzate menajere (colectoare si camine de vizitare); Extindere 4244 m Reabilitare 14560 m - Racorduri consumatori;
1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN PVC SUBTERANE, PENTRU RETELELE DE CANALIZARE
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru: transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc. proba de etanseitate instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate,
Pag. 29 / 227
etc.) altele decat cele mentionate in prezentul caiet. Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare. La fabricarea produselor PVC se prepara un amestec corespunzator, care pe langa pulberea PVC, contine diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrari optime (fiind cunoscut faptul ca, felul si cantitatea aditivilor influenteaza proprietatile produsului). Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare tevi, iar prin turnare sub presiune toata gama de piese speciale.
1.2
PROPRIETATIILE MATERIALULUI PVC DUR

Densitatea Rezistenta la rupere Alungirea la rupere Rezistenta la incovoiere Modul de elasticitate Coeficientul de transmitere a caldurii Coeficient de dilatare liniara 1,38 1,53 g/cm3 45 55 N/mm2 10 60 % 90 100 N/mm2 3000N/mm2 0,15 W/mK 0,08mm/mC
Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura. La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar viteza mare de deformare (incarcare cu socuri) ca un material cu comportare elastica. In privinta termodependentei PVC-ului se poate afirma ca acesta are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperature joase. Duritatea de suprafata la PVC dur dupa metoda Brinell 120 N/mm2. Limita inferioara a temperaturii de utilizare este + 1C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri). Limita superioara de temperatura este de 60C. Intre 40C si 60C caracteristicile mecanice scad. Peste 60C se poate solicita 2-3 minute, iar peste 80C PVC-ul dur devine moale. Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele solare. PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici depinzand de temperatura si incarcarea mecanica.
Pag. 30 / 227
1.3
CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN PVC
Durata de viata In cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani. Greutate mica Fiind de 20 de ori mai usor decat betonul, se poate transporta si manevra mai usor. Montare rapida Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt retele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara. Lungimi mari de montare. Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5 6m lungime. Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa la apa si la radacinilor. Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin imbinari, neavand loc nici infiltratii si nici exfiltratii. Proprietati de rezistenta. Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare. Rezistenta la coroziune. Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si freatice. Rezistenta la uzura. Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC decat asupra conductelor de beton si azbociment. Peretele interior neted. Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei. patrunderea
2. CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN PVC MOD DE PREZENTARE SI DOMENIU DE UTILIZARE
Conductele pentru canalizare sunt executate din PVC SN4 rigid si au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice, tuburi pentru adancimi de ingropare mai mici de 4 m. Gama de diametre pentru realizarea unei retele exterioare de canalizare gravitationala: Dn 160 mm Dn 200 mm - 160 x 4,0 mm - 200 x 4,5 mm
Pag. 31 / 227
Dn 250 mm Dn 315 mm Dn 400 mm Dn 500 mm
- 250 x 6,5 mm - 315 x 7,7 mm - 400 x 9,8 mm - 500 x 12,2 mm
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1, 2, 3, 5 si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn > 200 mm). Pentru adancimi de ingropare mai mari de 4 m se utilizeaza tuburi din PVC SN8. Pentru cuplarea racordurilor de canalizare si a conductelor de la gurile de scurgere la conductele PVC folosite la retele de canalizare se vor folosi cuplaje cu articulatie 0-13 grade si etansare cu garnitura de cauciuc pe interiorul tubului colector (retea) de canalizare. De asemenea pentru cuplarea racordurilor de canalizare si a conductelor de la gurile de scurgere la conductele PVC folosite la retele de canalizare se pot utiliza ramificatii cu diametrele adecvate fiecarei situatii in parte. Pentru cuplarea racordurilor de canalizare si a conductelor de la gurile de scurgere la conductele PVC folosite la retele de canalizare se interzice utilizarea seilor PVC fixate cu adeziv.
3. PUNEREA IN OPERA
3.1 TRASAREA SI NIVELMENTUL
Avand in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita in asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta. Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine: se picheteaza axul canalului se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, camine, constructii, etc.). se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului. se monteaza o scandura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin.
Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stalpi de lemn, fixati in pamant, prin nivelment de precizie si se verifica din timp, si in special inainte de executia patului de fundare a canalului. Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut. In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii, care se face manual. Tot in cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa cu alte retele existente in zona.
Pag. 32 / 227
Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor. In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor conditiile prevazute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a evita deteriorarea sau producerea de accidente.
3.2
EXECUTIA SAPATURII
Sapaturile se executa in transee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini. Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel incat sa se asigure adancimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
3.3
EXECUTIA CANALULUI
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 50 cm grosime. Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC. Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra sensul de curgere a apei. La montarea tuburilor se va avea in vedere amplasarea ramificatiilor din PVC la 90o pentru racordul la limita de proprietate. Conductele se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor cara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure. Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor se etansare, conform celor aratate la capitolul 3.4.4. Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15. Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza conform capitolului 3.4.3. Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 la schimarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60 m. Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC (manson liniar), care asigura o etanseitate corespunzatoare. Suprafata exterioara a piesei de acces la camin (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.
Pag. 33 / 227
Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
3.4
INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, STOCAREA TUBURILOR SI A RACORDURILOR DIN PVC
DESCARCAREA,
Rezultatele bune ce se asteapta de la realizarea canalizarilor din PVC depind in primul rand de respectarea conditiilor ce vor fi precizate in continuare privind transportul, manevrarea si montarea materialelor respective. In consecinta, este foarte important de a se respecta in totalitate recomandarile din acest capitol. 3.4.1 Aprovizionarea materialelor Incarcare si Transport
Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel incat sa nu se produca nici o deteriorare a tuburilor, a racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului. Trebuie sa se evite in special: manevrarea brutala, incovoieri ale tuburilor, tuburi care atarna in spatele platformei si care pot sa balanseze in timpul transportului; nu se admite nici un contact intre tuburi si racorduri cu piesele metalice proeminente ale vehiculului, intrucat tuburile sunt prevazute cu mufe fasonate in uzina, acestea trebuie fixate in timpul transportului - conform instructiunilor date de fabricant. Cand tuburile sunt livrate in palete, acestea trebuie mentinute ca atare pana la punerea lor in opera. Descarcarea Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamant este interzisa, tuburile fiind prevazute cu mufe fasonate in uzina, fixarea acestora se va face alternand capetele drepte PVC cu capetele cu mufe, acestea depasind suprafetele laterale ale stivei de tuburi. Stocarea In toate cazurile este necesar sa se pregateasca un loc de stocare situat pe cat posibil mai aproape de locul de montaj. Suprafata destinata pentru stocarea tuburilor si a racordurilor trebuie nivelata, pentru a fi plana in vederea evitarii deformarii tuburilor, deformari ce pot sa ramana permanente. Asa cum s-a aratat la subcapitolul Descarcarea, tuburile fiind prevazute cu mufe fasonate in uzina se vor stivui alternand capetele drepte cu cele cu mufe. De asemenea, se poate intercala un pat de scanduri intre doua straturi de tuburi, evitand in felul acesta de a le stoca cap-coada. Inaltimea stivei nu va depasi 1,50 m. Tuburile si racordurile trebuie stocate la adapost de soare (sub un coviltir de exemplu, sau intr-o magazie de santier apropiata) si utilizate la locul de montaj in functie de inaintarea executiei.
Pag. 34 / 227
Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lunga pe malul sapaturii. 3.4.2 Manevrarea
Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie purtate si nu tarate pe pamant sau pe obiecte sau suprafete dure. Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru evitarea socurilor violente. La executia canalelor exterioare se utilizeaza tuburi din PVC dur, cu mufa, a caror imbinare se face prin inel de etansare. In eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca reglementarile in vigoare permit fasonarea acesteia in atelierul santierului (bineinteles, aceasta numai in cazul cand unitatea de executie nu dispune de mansoane de racordare). Lipirea a doua piese cap la cap este interzisa. 3.4.3 Taierea tuburilor
Tuburile din PVC se taie usor. In tabelul de mai jos sunt precizate instrumentele cele mai adecvate de taiere, in functie de grosimea tubului ce trebuie taiat. La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a evita o frecare puternica intre fetele elementului. Daca aceasta precautie nu este respectata, incalzirea care se produce poate conduce la o imbatranire a PVC, conducand chiar la blocarea fierastraului. Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie separate cu ajutorul unei pile si bavurile indepartate cu o razatoare sau cu glaspapir.
Grosimea tubului 1 2 mm 2 6 mm > 6 mm 1 - 6 mm
Instrumente de taiat Fierastrau metalic cu dantelura fixa Fierastrau metalic cu dantelura mare Fierastrau de mana sau mai bine fierastrau cu panglica Taietor de tuburi cu roata dintata, special pentru PVC
Taietura se face cu ajutorul unei cutii cu decupaj la unghi drept. Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei scule speciale. 3.4.4 Asamblarea prin imbinare cu inel de etanseitate
Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele ingropate, cere urmaoarele precautii: verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului si refacerea acestuia daca este cazul;
Pag. 35 / 227
transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adancimii mufei; se curata bine partile ce se vor asambla. Se inlatura in special urmele de noroi, de pamant sau de nisip; se asigura in special curatirea locasului mufei si al inelului de etansare, chir daca acesta este livrat in mufa tubului; se verifica pozitia corecta a inelului in locasul sau; se unge cu un lubrifiant recomandat de fabricant capatul drept al tubului si in special sanfrenul. Nu se va utiliza decat lubrifiant precizat de fabricant, alte produse pot conduce la riscul de a afecta inelul de etansare din elastomer; nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici locasul acestuia (in afara indicatiilor speciale ale fabricantului); se imbina cele doua elemente pana la fund, mai exact pana la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al tubului In cazul tuburilor cu diametre mari se poate utiliza un tirfor. Aceiasi tehnologie de imbinare se aplica si la montajul ramificatiilor cu mufa si inel de tansare.
4. TEHNICA MONTARII IN TRANSEE

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni: a. Faze pregatitoare: a1. pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor); a2. a3. marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de vederea executiei lucrarilor; executia lucrarilor; b. Faza de executie: b.1. saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect; b.2. pregatirea patului de pozare a tuburilor; b.3. lansarea cu atentie, cu utilaje specializate, a tuburilor si fitingurilor, etc. necesare; b.4. curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor si ungerea garniturilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi; b.5. imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc; b.6. umplerea partiala a transeei cu nisip si pamant (lasand mufele sau zonele de lipitura descoperite) b.7. executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
Pag. 36 / 227
c. Faza de probe si punere in functiune: c1. dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia finala a umpluturilor se executa incercarea de etanseitate a canalelor inchise pe portiuni; c2. prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate. Proba de etansare se va efectua cu ramificatiile pentru racorduri cuprinse in lungimea tronsonului ce se vor etansa provizoriu cu dopuri din PVC c3. efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare; c4. Inlaturarea defectiunilor (in caz de pierderi de apa) si refacerea probei.; c5. Executarea umplututrilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale); c6. Punerea in functiune c7. Receptia generala a canalului;
4.1
EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN PVC
Racordarea imobilelor la canalele din tuburi de PVC, se realizeaza prin intermediul ramificatiilor din PVC (Dn canal / Dn racord), in functie de diametrul retelei si tipul constructiei care se racordeaza la aceasta. De asemenea racordarea imobilelor la canalele din tuburi de PVC, se realizeaza prin intermediul cuplajelor cu articulatie 0-13 grade si etansare cu garnitura de cauciuc pe interiorul tubului (retea) de canalizare, in functie de diametrul retelei si tipul constructiei care se racordeaza la aceasta. Pentru cuplarea racordurilor de canalizare existente la racordurile nou executate se vor utiliza numai mufe Manon (Cupl) de larg toleran DN 110, 125, 160, 200, 250, 300 mm pentru o cuplare rapid, variabil, flexibil i fr trepte (coaxial), a doua tevi de canalizare de acelasi diametru interior, insa din materiale i de sectiuni de pereti de eav diferite: tevi cu perei plini, perei lii, perei stratificai, perei riflati, perei gofrati, etc. si din materiale diferite: materiale plastice (PVC, PE, PP, etc.), GRP, ceramic, beton, oel, font, etc. Cuplarea este posibila in orice combinatie dintre materialele si formele expuse mai sus si se va executa fara utilizarea altor elemente suplimentare de imbinare, cum ar fi: inele de compensare, adezivi, etc. Se recomanda ca inainte de a comanda necesarul de conducte pentru executia canalului, sa se traseze pe teren pozitia racordurilor cunoscand ca tevile din PVC, se fabrica in lungimi de 1; 2 ;3; 5 si 6 m. Un calcul atent va evita pierderile de material. Panta conductei de racord spre limita de proprietate va fi de minimum sau egala cu 3%. La limita de proprietate se va monta un dop din PVC lipit. In cazul extinderii retelelor, de regula racordul se face la limita de proprietate.
4.2
EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE
Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu executia retelei de canalizare). Sunt de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din: gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272
Pag. 37 / 227
corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere) Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in parte si consta in: verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din nou cu apa, pana la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm. verificarea legarii racordului la canalizare se face turnand apa in gura de scurgere si urmarind scurgerea apei la canal.
4.3
EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE
Caminele de canalizare se vor realiza din punct de vedere al alcatuirii functionale conform STAS 2448-82, iar din punct de vedere constructiv se vor executa in functie de natura terenului de fundare cu apa subterana, din beton prefabricate si pentru teren fara apa subterana cu fundatie monolita sau prefabricata si corp prefabricat conform STAS 1917. Pentru structura de rezistenta din beton se va respecta Caietul de sarcini - Lucrari de Constructii.
4.4
EXECUTIA UMPLUTURILOR
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza: etapa (1) umpluturi partiale cu nisip conform proiectului. etapa (2) umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate (modul de compactare, gradul de compactare au fost prezentate la capitolul 6.4., pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate. etapa (3) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20 -30 cm grosime, bine compactate, pana la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii. Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari de pamant sau bolovani. Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PEID si PVC, montat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fasii roluite de 0,5 x 25 m (b x L). Grila fabricata din polietilena de inalta densitate are o durata de serviciu superioara, in comparatie
Pag. 38 / 227
cu produse similare din metal sau benzi din folii. Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si chimic, si deci, este foarte rezistenta la o varietate mare de agenti chimici. Poate fi utilizata in soluri cu agresivitate chimica ridicata. Grila este rezistenta la socuri mecanice si nu se degradeaza in timpul umplerii santurilor si compactarii umpluturilor. Polietilena este combustibila si vor trebui respectate NTSM si PSI in vigoare in timpul transportului, depozitarii si punerii in opera.
4.5
INCERCAREA DE ETANSEITATE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni. In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare: umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere; inchiderea etansa a tuturor orificiilor; blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei. Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune. Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate. Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula:
Vcal .e = a d l + 1.3 x
unde: Vcal.e este cantitatea de apa scursa, in dm3. a constanta, care depinde de materialul conductei si de felul montarii (pentru conducte din PVC: a = 0,5). d diametrul interior al tevii, in m. l lungimea conductei incercate, in km. x numarul caminelor aflate pe tronsonul incercat. In cazul cand rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa care se reface proba.
Pag. 39 / 227
4.6
VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTATE
La fazele de executie de la pozitiile b.2; b.5; b.6; c.1; c.3 se vor incheia procese verbale de lucrari intre Serviciul de consultanta al detinatorului retelei si constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarului. Pentru racordarea retelei noi executate la reteaua existenta se va solicita asistenta tehnica a detinatorului retelei de canalizare. Din prezentul caiet de sarcini fac parte, in afara de instructiunile de utilizare a tuburilor, racordurilor si a pieselor speciale din PVC, instructiuni la care s-a facut referire si in standardele si normativele (romanesti si straine) privind materialele executarea unor lucrari; terasamente si sprijiniri, protectia muncii, PSI pe perioada executiei si alte documentatii ce vor fi numai nominalizate. Urmarirea executiei lucrarilor se face conform legii nr. 10/1995 pe baza programului privind controlul calitatii pe faze determinante.
4.7
REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL
Refacerea pavajului consta in aducerea la starea initiala a pavajului afectat de lucrarile de sapatura pentru reteaua de alimentare cu apa si canalizare. Aducerea la starea initiala a pavajului pentru lucrarile de sapatura pentru utilitati vor respecta prevederile prezentei documentatii precum si prevederile HCL nr. 174/2009 Anexa nr. 2 (prezentata in Vol. VI Alte informatii pentru ofertanti).
5. PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE

Receptia lucrarilor si punerea in functiune a retelelor se vor face dupa indeplinirea tuturor specificatiilor date prin prezentul proiect. O examinare generala a lucrarilor si in special a refacerii de pavaj, acolo unde este cazul, se va efectua in prezenta: Reprezentantului intrepriderii de exploatare (ex. Serviciul de gospodarie comunala). Reprezentantului beneficiarului. Un proces-verbal de receptie se va intocmi la sfarsitul vizitei daca din aceasta nu a rezultat ca exista erori majore. Remedieri minore necesare se pot mentiona in acest document precizandu-se termenul la care acestea se vor rezolva.
5.1
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor pentru retelele de canalizare proiectate se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin HG.nr. 273/14.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.193, partea 1/28.07.1994.
Pag. 40 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U EX EC UTAREA RE TELEL OR DE CA NAL IZA RE C U C OND U CTE D I N C ERA M ICA V ITR IF ICATA
Pag. 41 / 227

Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea retelelor de canalizare cu tuburi din Ceramica Vitrificata. Retelele executate din conducte de CV (ceramica vitrificata) sunt cuprinse in cadrul Obiectului nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Prin prezentul proiect se propune executia retelei de canalizare menajera din conducte din ceramica vitrificata cu diametre de Dn 60 cm, Dn 80 cm, Dn 100 cm si Dn 120 cm. Reteaua de canalizare menajera se va executa din conducte din CV pozate subteran, in sapatura deschisa, pe un pat de nisip. Racordurile la canalizarea menajera se vor executa din conducte de ceramica vitrificata Dn 150 mm.
1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR CERAMICA VITRIFICATA, PENTRU RETELELE DE CANALIZARE
DIN
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru: transportul conductelor si pieselor de legatura din CV stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc. proba de etanseitate instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate, etc.) altele decat cele mentionate in prezentul caiet. Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
Pag. 42 / 227
1.2
PROPRIETATIILE MATERIALULUI CERAMICA VITRIFICATA

22 KN/m3 10 20 N / mm2 100 200 N / mm2 15 40 N / mm2 50.000 N / mm2 7 1,2 W/m*K 5*10-6 1 / K
Greutatea specifica Rezistenta la rupere Rezistenta la compresiune Rezistenta la incovoiere Modul de elasticitate Duritate Mohs Coeficientul de transmitere a caldurii Coeficient de dilatare termica
Durabilitatea ceramicii are ca baza deosebita rezisten la coroziune i solicitri mecanice, etanseitatea i rezistena la abraziune ridicate, asigurnd o funcionalitate impecabil timp de peste 100 de ani, ceea ce face ca acest material s fie soluia ideal, care satisface cerinele tuturor sistemelor de canalizare i drenaj. Tuburile i fitingurile din ceramic vitrificat sunt pentru sisteme de canalizare gravitaionale pn la 2,4 bar, conform standardului european EN 295 i standardului de calitate ISO 9002. Ceramica vitrificat este un material obinut din diverse tipuri de argil i amot arse la cca. 12000 C.
1.3
CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN CERAMICA VITRIFICATA
Calitile tuburilor din ceramic conform standardului european EN 295: rezisten chimic (pH 0 14) rezisten la temperatur (1000C) rugozitate hidraulic (0,02 0,05 mm) rezisten la abraziune (vitez de 15 m/s) rezisten la presiuni de curare (340 bar) rezisten mecanic (clasa 160) etaneitate (2,4 bar) posibiliti de inspecie simple posibiliti de mbinare rezisten la penetrarea rdcinilor gama complet de accesorii pentru fiecare situaie
Pag. 43 / 227
durat de via de peste 100 de ani produs ecologic: materiile prime sunt produse naturale exploatarea carierelor de argil nu cauzeaz probleme de mediu pentru prepararea materiei prime i n procesul de producie al conductelor se consum puin energie n comparaie cu alte tipuri de conducte reciclarea ca amot este posibil reciclarea n fundaii
Produsele din ceramic vitrificat datorit calitilor lor ecologice se conformeaz conceptului de achiziii publice ecologice promovat de Comisia European i de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile.
2. CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN CERAMICA VITRIFICATA
Conductele pentru canalizare executate din tuburi de CERAMICA VITRIFICATA au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice. Gama de diametre pentru realizarea unei retele exterioare de canalizare gravitationala:
Grosimea Diametru nominal Diametru interior [mm] [mm] peretelui conductei [mm] 100 125 150 200 250 300 400 500 100 126 151 200 250 300 398 496 15.5 16.5 17.5 21 34 38 47 56.5
Pag. 44 / 227
Grosimea Diametru nominal Diametru interior [mm] [mm] peretelui conductei [mm] 600 700 800 1000 1200 1400 597 697 792 1056 1253 1400 62 84.5 83.5 102 103 103
Gama de conducte din Ceramica Vitrificata se utilizeaza cu urmatoarele lungimi ale tuburilor: DN 100 150 mm cu lungimi de 1m / 1,25 m / 1,5 m DN 200 800 mm cu lungimi de 2,5 m / 2 m DN 900 1400 mm cu lungimi de 2 m
3. PUNEREA IN OPERA
3.1 TRASAREA SI NIVELMENTUL
Avand in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita in asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta. Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine: se picheteaza axul canalului se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, camine, constructii, etc.). se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului. se monteaza o scandura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin.
Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stalpi de lemn, fixati in pamant, prin nivelment de precizie si se verifica din timp, si in special inainte de executia patului de fundare a canalului. Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut. In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii, care se face manual.
Pag. 45 / 227
Tot in cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa cu alte retele existente in zona. Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor. In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor conditiile prevazute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a evita deteriorarea sau producerea de accidente.
3.2
EXECUTIA SAPATURII
Sapaturile se executa in transee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini. Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel incat sa se asigure adancimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
3.3
EXECUTIA CANALULUI
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 50 cm grosime. Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de CV. Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, contra sensului de curgere a apei. La montarea tuburilor se va avea in vedere amplasarea ramificatiilor la 90 pentru racordul la limita de proprietate. Conductele se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor cara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure. Imbinarile intre tuburi se realizeaza conform celor aratate la capitolul 3.4.4. Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza conform capitolului 3.4.3. Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 la schimarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60 m. Racordarea tubului de ceramica vitrificata la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale de trecere si etansare, care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Pag. 46 / 227
3.4
INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, DESCARCAREA, STOCAREA TUBURILOR SI A RACORDURILOR DIN CERAMICA VITRIFICATA
Rezultatele bune ce se asteapta de la realizarea canalizarilor din CV depind in primul rand de respectarea conditiilor ce vor fi precizate in continuare privind transportul, manevrarea si montarea materialelor respective. In consecinta, este foarte important de a se respecta in totalitate recomandarile din acest capitol. 3.4.1 Aprovizionarea materialelor Incarcare si Transport
Tuburile, componentele tuburilor si accesoriile de imbinare trebuie verificate la livrare. Componentele constructive trebuie verificate cu atenie atat la livrare cat si imediat inainte de montaj, pentru a avea certitudinea, c nu prezint nici un defect. Incarcarea Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel incat sa nu se produca nici o deteriorare a tuburilor, a racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului. Prin sistemele de ambalare refolosibile incarcarea si descrcarea se poate face, fr probleme, cu utilajele de pe santier. Transportul tuburilor trebuie efectuat cu mijloace corespunztoare. Cand tuburile sunt livrate in palete, acestea trebuie mentinute ca atare pana la punerea lor in opera. Descarcarea Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamant este interzisa. Prin sistemele de ambalare refolosibile descrcarea se poate face, fr probleme, cu utilajele de pe santier. Transportul tuburilor trebuie efectuat cu mijloace corespunztoare. Stocarea In toate cazurile este necesar sa se pregateasca un loc de stocare situat pe cat posibil mai aproape de locul de montaj. Suprafata destinata pentru stocarea tuburilor si a racordurilor trebuie nivelata, pentru a fi plana in vederea evitarii deformarii tuburilor. Capetele tuburilor, izolate, cu muf K sau S corespunztoare sistemului de mbinare C se depoziteaz pe grinzi. Pentru tuburile, care se livreaz ca mini pachete asamblate n maxi pachete, se propune ca mini pachetele s fi e descrcate si depozitate separat.
3.4.2
Manevrarea
Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie purtate si nu tarate pe pamant sau pe obiecte sau suprafete dure.
Pag. 47 / 227
Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru evitarea socurilor violente. 3.4.3 Taierea tuburilor
Taierea tuburilor de ceramica vitrificata se face astfel: Cu Inelul de tiere - se utilizeaz pentru scurtarea tuburilor din gama DN 100 pn la DN 150. Este important finisarea suprafeelor tiate; Cu lanul de tiere - se foloseste pentru tierea tuburilor cu diametre nominale DN 150 pn la DN 350 mm; Cu burghiul saib pentru tiat (Flex) pentru tuburile si fitingurile cu diametre mai mari de DN 350 mm.
3.4.4 Inel P
Asamblarea tuburilor, piese speciale si racordare la camine de vizitare
Asamblarea tuburilor de ceramica vitrificata se poate realiza cu Inel P montat pe mufele de mbinare K si S pentru diametre cuprinse intre DN 200 mm si DN 600 mm. Racorduri si treceri Mansete de etansare se pot monta n forme diferite: pentru mbinarea capetelor de tub fr muf pentru mbinarea bucilor de tub prelungitoare pentru utilizarea ca adaptor capabil s preia fore de forfecare sau trecere. pentru montarea ramifi caiilor ulterioare pentru racorduri ulterioare pentru reparaii
Pentru mbinarea tuburilor cu diametre exterioare diferite se utilizeaz manseta Tip 2B cu inele de egalizare. Inelele de egalizare exista cu grosimi de 4 mm, 8 mm, 12 mm, 16 mm, 24 mm si 32 mm, iar pentru capetele tuburilor cu diametre mai mici se execut la dimensiune. Articulaii suplimentare Sunt necesare articulaii suplimentare pentru trecerea de la tubul N la H cu diametre nominale DN 200 si DN 250 mm. Inele de egalizare Sunt utilizate la trecerea de la captul tubului de ceramic la mufe din font sau PVC cu diametre nominale DN 100 pn la DN 200. Inelul A se monteaz n mufa din font sau PVC si apoi se introduce tubul din ceramic n muf. Se utilizeaz lubrifiantul specific acestei operatii.
Pag. 48 / 227
Inele de trecere Sunt utilizate la trecerea de la tuburi din alte materiale la tuburi din ceramic cu diametre nominale DN 100 pn la DN 200. Inelul U se aplic pe captul liber al tubului executat din alte materiale dect ceramic; apoi tubul cu inel se introduce n mufa de tip L. Se utilizeaz lubrifiantul specific acestei operatii. Ramificaii pentru intervenii Racordurile pentru intervenii se execut n gama de diametre nominale DN 200 N pn la DN 300 N si DN 200 H pn la DN 250 H. Gurirea tubului n principal, racordurile se execut articulat. Racordurile ulterioare se execut astfel nct s corespund regulilor tehnice generale unanim recunoscute (ATV-DVWK-A139). Guririle se recomand dup felul racordului, conform pieselor disponibile la producator. Racord la cmin si articulaii Acolo unde tuburile traverseaz cmine sau ferestre de vizitare racordurile articulate se monteaz in perete sau cat se poate de aproape de peretele exterior al construciei. O flexibilitate suplimentar poate fi realizat cu tuburi scurte sau articulaii. Articulaiile din ceramic se inglobeaza n peretele cminului respectiv la cminele din ceramic se lipesc n fabric. Prin intermediul unui tub scurt cu muf, la intrare si un tub scurt fr muf la iesire, se realizeaz o mobilitate suficient pentru preluarea diferitelor tasri ale cminului si ale tubului.

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din Ceramica Vitrificata comporta urmatoarele faze si operatiuni: d. Faze pregatitoare: a1. pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor); a2. marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de vederea executiei lucrarilor; a3. executia lucrarilor; e. Faza de executie: b.1. saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect;
Pag. 49 / 227
pregatirea patului de pozare a tuburilor; lansarea cu atentie, cu utilaje specializate, a tuburilor si fitingurilor, etc. necesare; b.4. curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor si ungerea garniturilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi; b.5. imbinarea tuburilor din CV; b.6. umplerea partiala a transeei cu nisip si pamant (lasand mufele sau zonele de imbinare descoperite) b.7. executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale. f. Faza de probe si punere in functiune: c1. dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia finala a umpluturilor se executa incercarea de etanseitate a canalelor inchise pe portiuni; c2. prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate. Proba de etansare se va efectua cu ramificatiile pentru racorduri cuprinse in lungimea tronsonului; c3. efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare; c4. Inlaturarea defectiunilor (in caz de pierderi de apa) si refacerea probei.; c5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale); c6. Punerea in functiune c7. Receptia generala a canalului; b.2. b.3.
4.1
EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN CERAMICA VITRIFICATA
Elementele de racord se utilizeaza pentru racorduri fixe si articulate cu conducte principale din materiale diferite. Elementul de racord se utilizeaz la racordarea tuburilor din ceramic DN 150 la conducte principale din ceramic sau alte materiale. La elementul de racord elementul de etansare este premontat. Elementul de racord se fixeaz pe suportul de montaj, orientat axial si centrat pe gaura de mn. Pentru cuplarea racordurilor de canalizare existente la racordurile nou executate se vor utiliza numai mufe Manon (Cupl) de larg toleran DN 110, 125, 160, 200, 250, 300 mm pentru o cuplare rapid, variabil, flexibil i fr trepte (coaxial), a doua tevi de canalizare de acelasi diametru interior, insa din materiale i de sectiuni de pereti de eav diferite: tevi cu perei plini, perei lii, perei stratificai, perei riflati, perei gofrati, etc. si din materiale diferite: materiale plastice (PVC, PE, PP, etc.), GRP, ceramic, beton, oel, font, etc. Cuplarea este posibila in orice combinatie dintre materialele si formele expuse mai sus si se va executa fara utilizarea altor elemente suplimentare de imbinare, cum ar fi: inele de compensare, adezivi, etc. Panta conductei de racord spre limita de proprietate va fi de minimum sau egala cu 3%.
Pag. 50 / 227
4.2
Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu executia retelei de canalizare). Sunt de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din: gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272 corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere) Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in parte si consta in: verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din nou cu apa, pana la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm. verificarea legarii racordului la canalizare se face turnand apa in gura de scurgere si urmarind scurgerea apei la canal.
4.3
EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE
Caminele de canalizare se vor realiza din punct de vedere al alcatuirii functionale conform STAS 2448-82, iar din punct de vedere constructiv se vor executa in functie de natura terenului de fundare cu apa subterana, din beton prefabricate si pentru teren fara apa subterana cu fundatie monolita sau prefabricata si corp prefabricat conform STAS 1917. Pentru structura de rezistenta din beton se va respecta Caietul de sarcini - Lucrari de Constructii.
4.4
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza: etapa (1) umpluturi partiale cu nisip conform proiectului. etapa (2) umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate (modul de compactare, gradul de compactare au fost prezentate la capitolul 6.4., pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate. etapa (3) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20 -30 cm grosime, bine compactate, pana la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii. Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari de pamant sau bolovani.
Pag. 51 / 227
Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din CV, montat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fasii roluite de 0,5 x 25 m (b x L). Grila fabricata din polietilena de inalta densitate are o durata de serviciu superioara, in comparatie cu produse similare din metal sau benzi din folii. Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si chimic, si deci, este foarte rezistenta la o varietate mare de agenti chimici. Poate fi utilizata in soluri cu agresivitate chimica ridicata. Grila este rezistenta la socuri mecanice si nu se degradeaza in timpul umplerii santurilor si compactarii umpluturilor.
4.5
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni. In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare: umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere; inchiderea etansa a tuturor orificiilor; blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei. Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune. Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate. Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula:
Vcal .e = a d l + 1.3 x
Pag. 52 / 227
4.6
VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR EXECUTATE
La fazele de executie de la pozitiile b.2; b.5; b.6; c.1; c.3 se vor incheia procese verbale de lucrari intre Serviciul de consultanta al detinatorului retelei si constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarului. Pentru racordarea retelei noi executate la reteaua existenta se va solicita asistenta tehnica a detinatorului retelei de canalizare. Din prezentul caiet de sarcini fac parte, in afara de instructiunile de utilizare a tuburilor, racordurilor si a pieselor speciale din CV, instructiuni la care s-a facut referire si in standardele si normativele (romanesti si straine) privind materialele executarea unor lucrari; terasamente si sprijiniri, protectia muncii, PSI pe perioada executiei si alte documentatii ce vor fi numai nominalizate. Urmarirea executiei lucrarilor se face conform legii nr. 10/1995 pe baza programului privind controlul calitatii pe faze determinante.
4.7
5. PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE

Receptia lucrarilor si punerea in functiune a retelelor se vor face dupa indeplinirea tuturor specificatiilor date prin prezentul proiect. O examinare generala a lucrarilor si in special a refacerii de pavaj, acolo unde este cazul, se va efectua in prezenta: Reprezentantului intreprinderii de exploatare. Reprezentantului beneficiarului. Un proces-verbal de receptie se va intocmi la sfarsitul vizitei daca din aceasta nu a rezultat ca exista erori majore. Remedieri minore necesare se pot mentiona in acest document precizandu-se termenul la care acestea se vor rezolva.
5.1
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor pentru retelele de canalizare proiectate se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin HG.nr. 273/14.06.1994 si publicat in Monitorul
Pag. 53 / 227
Oficial al Romaniei nr.193, partea 1/28.07.1994.
Pag. 54 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE NTR U EX EC UTA REA CA NA LE L OR DI N PAFS IN
Pag. 55/227

Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea retelelor de canalizare cu tuburi din PAFSIN. Retelele executate din conducte de PAFSIN sunt cuprinse in cadrul Obiectului nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Prin prezentul proiect se propune executia retelei de canalizare menajera din conducte din PAFSIN cu dimensiunea Ov 1000/1500 mm. Reteaua de canalizare menajera se va executa din conducte din CV pozate subteran, in sapatura deschisa, pe un pat de nisip.
1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN PAFSIN, SUBTERANE, PENTRU RETELELE DE CANALIZARE
transportul tuburilor si pieselor de legatura din PAFSIN; stocarea si manipularea lor in depozit si la locul de punere in opera; pregatirea tuburilor, a mansoanelor de imbinare, si a pieselor speciale pentru montare; lansarea in transee si montarea propriu zisa a conductei de canalizare; proba de etanseitate; conditii speciale (calitatea terenului de fundare, pante accentuate etc.), altele decat cele mentionate in prezentul caiet de sarcini.
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul de material pentru:
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare. Tuburile din PAFSIN (poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip) se produc din rasini poliesterice armate cu fibra de sticla tocata, carbonat de calciu si nisip. In timpul procesului de fabricatie, materialele solide, fibrele de sticla si agregatele sunt adaugate in rasinile lichide, reactia fiind accelerata prin incalzire. Tuburile din PAFSIN se realizeaza prin constituirea structurii tubului de la suprafata sa exterioara prin turnarea materialelor mentionate mai sus intr-o matrita rotitoare.
Pag. 56 / 227
Dupa racire si intarire, tubul se extrage din tipar, capetele tubului sunt taiate si finisate si pe unul din ele se monteaza mansonul de imbinare. Proprietatile materialului PAFSIN: densitate 1,7 2,2 gr/cm3 Modulii de elasticitate mentionati in continuare sunt in functie de clasa de rigiditate a tubului si proportionali cu grosimea peretelui. Rigiditatea unui tub se alege de proiectant in functie de adancimea de ingropare, mai exact de sarcinile date de teren si de incarcarile rezultate din trafic. incovoierea pe circumferinta alungirea pe circumferinta incovoierea si alungirea longitudinala Solicitari finale minime: alungirea pe circumferinta initiala pe termen lung (50 ani) initiala pe termen lung (50 ani) 0,25 0,4. 1,4% 0,9% 1,9% 1,2% 0,4% 10 103 MPa 18 103 MPa 10 103 MPa 15 103 MPa 5 103 MPa 10 103 MPa
incovoierea pe circumferinta
alungirea longitudinala initiala Raportul lui Poisson
Tuburile din PAFSIN au rezistenta la zgarieturi in timpul instalarii si manevrarii, datorita stratului exterior realizat in fabricatie. De asemenea, tuburile din PAFSIN au o rezistenta interioara mare la frecare datorita unei rasini izolatoare elastice. Canalele executate din tuburi din PAFSIN rezista bine la transportul apelor uzate de canalizare si reziduale industriale controlate cu o temperatura de pana la 35C, avand un PH situat in ecartul de la 1,0 la 10. Tuburile din PAFSIN au un coeficient mic de rugozitate K = 0,01.
1.2
CARACTERISTICILE CANALELOR EXECUTATE DIN PAFSIN

Durata de viata canalizare din beton. Montare rapida datorata simplitatii imbinarii. 50 de ani. Greutate mica datorita peretilor tuburilor, care sunt mult mai mici decat cei ai tuburilor de
Reteaua de canalizare realizata din tuburi din PAFSIN este perfect etansa la apa si la patrunderea radacinilor. Tuburile din PAFSIN au o buna rezistenta la transport, depozitare, montare si exploatare. Au rezistenta mare la coroziune si rezistenta mare la uzura. Substantele solide aflate in apele uzate produc o uzura mai mica a conductelor din PAFSIN decat asupra conductelor de canalizare
Pag. 57 / 227
din beton. Peretele interior neted. Datorita acestei caracteristici, capacitatea de transport a conductei este mai mare si nu se produc depuneri pe peretii tuburilor.
2. TUBURI SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE DIN PAFSIN

Tuburile din PAFSIN se produc intr-o gama mare de diametre nominale, presiuni si rigiditate. Diametrele nominale Dn ale tuburilor din PAFSIN ce se fabrica de producatori se inscriu intre dimensiunea minima Dn 150 mm si maxima Dn 2.400 mm. Diametrele exterioare ale tuburilor sunt consemnate in ISO 7370 PAFSIN. Tuburile sunt clasificate in urmatoarele clase de presiuni nominale: (Pn) 4; 6; 10; 12,5; 16; 20; 25 bari. Rigiditatea nominala SN. Tuburile din PAFSIN sunt fabricate in 5 clase de rigiditate SN 2.500; SN 5.000; SN 10.000; SN 15.000; SN 15.000; SN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitationala se folosesc tuburile din clasele SN 5.000 si SN 10.000. La elaborarea proiectelor de canalizare, in functie de debitele maxime ce trebuie vehiculate, conditiile de fundare si incercarile exterioare se stabilesc diametrele, presiunea nominala si rigiditatea. Lungimea efectiva (nominala) standard a tuburilor din PAFSIN este de 6 m. Unele tuburi pot fi livrate in lungimi mai scurte. Toleranta la lungime este de 60 mm. Tuburile standard din PAFSIN se imbina intre ele cu mansoane din PAFSIN. Mansoanele contin ca parte integranta o garnitura in intregime din elastomeri (propilena etilena). Imbinarea se realizeaza cu usurinta si va fi perfect etansa, echivalenta cu performantele tubului. Imbinarea cu manson din PAFSIN si garnitura din elastomer intruneste cerintele standardului ISO 8639. Suprafata exterioara neteda si diametrul exterior constant al tubului din PAFSIN fac posibila taierea si imbinarea in orice punct din lungimea sa de 6 m. Tuburile in lungime standard sunt livrate cu un singur racord gata montat la unul din capete, adica, efectiv un tub cu un capat drept si mufa. In tabelul urmator se precizeaza greutatile si grosimea peretilor g ale tuburilor din PAFSIN pentru clasele de rigiditate SN 5.000 si SN 10.000, tuburi care, de regula sunt prevazute pentru lucrari de canalizare ingropate, care functioneaza gravitational.
Pag. 58 / 227
SN 5.000 DN DE g (mm) 150 200 250 300 350 400 400 450 500 500 600 700 800 900 1.000 1.100 1.200 1.400 1.500 1.600 1.800 2.000 2.200 2.400 OVOID Dn (mm) 1000/1500 168 220 272 324 376 401 427 478 501 530 615 718 820 924 1.026 1.099 1.229 1.434 1.499 1.638 1.842 2.046 2.250 2.400 Raza (mm) 500 5,1 5,5 6,5 7,4 7,6 8,2 8,6 9,2 9,8 11,2 12,8 13,8 15,4 17,0 18,5 19,9 23,1 24,5 26,3 29,0 38,7 46,2 52,1 Grosimea peretelui (mm) 15 6,4 8,8 12,3 16,2 16,4 20,8 25,6 28,0 31,1 41,1 55,9 70,3 88,8 109,3 126,0 154,2 209,6 230,1 273,6 340,2 421,1 509,1 579,4 Kg/m g (mm) 4,0 5,7 6,8 7,8 8,9 9,4 9,9 10,8 11,2 11,9 13,6 15,7 17,1 19,1 21,1 22,9 24,8 28,8 30,4 32,8 36,3 40,3 44,2 47,1
SN 10.000 Kg/m 4,0 7,2 10,8 15,2 20,2 23,1 25,7 31,6 34,6 38,5 51,5 69,6 88,0 111,3 137,2 158,3 193,9 284,1 289,9 345,0 429,3 531,6 642,8 573,6 Lcapat (mm) 90
Grosimea peretelui la capat (mm) 10
Pag. 59 / 227
3. RECOMANDARI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, DESCARCAREA SI STOCAREA TUBURILOR DIN PAFSIN

Tuburile din PAFSIN sunt relativ usoare si pot fi ridicate sau coborate fara probleme deosebite. Se va actiona totusi cu grija pentru a preveni deteriorarea tuburilor. Ele nu trebuie sa suporte sarcini de impact, sa nu se rostogoleasca sau sa se tarasca pe teren dur sau pe pietre care pot produce deteriorari datorita sarcinilor punctiforme.
3.1
TRANSPORTUL
Tuburile din PAFSIN sunt livrate cu mansoane de imbinare montate la un capat. In timpul transportului trebuie sa se previna miscarea tuburilor. In acest sens, trebuie folosite cadre cu scanduri, pentru a separa randurile orizontale intre ele si a fi protejate fata de peretii mijlocului de transport
3.2
DESCARCAREA TUBURILOR
Inainte de descarcarea tuburilor se asigura personalul necesar si se verifica daca echipamentul mecanic are capacitatea adecvata de ridicare si ca reglementarile privitoare la protectia muncii vor fi respectate. Cand se ridica tuburile din PAFSIN, cablurile trebuie sa fie captusite cu cauciuc pentru prinderea tuburilor si evitarea deteriorarii acestora. Suportii de lemn ai cadrelor nu trebuie sa fie niciodata folositi la ridicarea tuburilor. Nu se folosesc carlige pentru ridicarea tuburilor de la capete.
3.3
DEPOZITARE
Tuburile se pot depozita pe santier cu conditia ca solul sa fie plat, fara pietre sau alte materiale care pot produce deteriorarea acestora. Acolo unde suprafata este denivelata trebuie folositi suporti de lemn, cu o latime minima de 20 cm. Numarul de randuri de tuburi ce pot fi stivuite este in functie de diametrul nominal al tuburilor si se precizeaza mai jos:
Diametrul Nominal Numarul de randuri
500 4
600 -700 3
800 -1200 2
1400 -2400 1
Pag. 60 / 227
In multe cazuri tuburile nu trebuie depozitate si pot fi aprovizionate direct pe santierul de executie al canalului. In acest caz, tuburile vor fi descarcate din mijlocul de transport in lungul traseului transeei. Decarcarea in aceasta maniera trebuie sa respecte urmatoarele reguli: tuburile vor fi descarcate cat mai aproape de transee, pentru a se evita manevrari ulterioare; tuburile se descarca pe partea opusa depozitelor de materiale rezultate din sapatura, pentru a facilita coborarea acestora in transee; se descarca tuburi la interval de 6 m sau in stive cu numarul de bucati multiplu de 6.
4. PUNEREA IN OPERA
Asamblarea tuburilor din PAFSIN se va face prin intermediul mufei din PAFSIN prevazuta cu garnituri de etansare.
4.1
TAIEREA TUBURILOR
Avand in vedere ca la proiectarea caminelor de canalizare, in special caminele de intersectie, se amplaseaza foarte riguros, este necesar in unele situatii ca tuburile din PAFSIN sa se taie. Operatia este simpla si se face cu un polizor unghiular cu disc abraziv. Se va da atentie la trasarea taieturii pe exteriorul tubului, iar operatorul va fi instruit sa se protejeze impotriva nisipului din structura tubului din PAFSIN antrenat de discul abraziv in timpul operatiunii de taiere. Sanfrenarea capatului taiat al tubului se poate efectua folosind acelasi polizor tinut intr-un anumit unghi. Se recomanda viteza de 6.000 rot./minut.
4.2
IMBINAREA TUBURILOR
Inainte de coborarea tuburilor in transee, inelul de cauciuc al racordului si capatul drept trebuie sa fie curatate. De asemenea, tot inainte de coborarea in transee, se recomanda sa se asigure o adancitura de imbinare sau clopot pe fundul transeei (in dreptul imbinarii) pentru a permite asamblarea corecta si a asigura ca greutatea tubului sa nu fie suportata numai de imbinare. Inainte de efectuarea imbinarii propriu zise, inelul de etansare al racordului si capatul drept pereche trebuie sa fie unse generos cu pasta de imbinare precizata de producatorul materialelor din PAFSIN. Ungerea se va face chiar inainte de imbinare pentru a nu se usca pasta lubrifianta. Cantitatea de lubrifiant necesara, in numar de tuburi pentru un litru de lubrifiant.
Dn 150
Nr tub. / l. lubr. 56
Dn 400
Nr.tub. / l. lubr. 21
Dn 900
Nr.tub. / l.lubr. 9
Dn 1.800
Nr.tub. / l.lubr. 4
Pag. 61 / 227
Dn 200 250 300 350
Nr tub. / l. lubr. 42 33 28 24
Dn 500 600 700 800
Nr.tub. / l. lubr. 17 14 12 11
Dn 1.000 1.200 1.400 1.600
Nr.tub. / l.lubr. 8 7 6 5
Dn 2.000 2.200 2.400
Nr.tub. / l.lubr. 4 3,5 3,5
Imbinarea va fi in conformitate cu ISO DIN 8639 si va permite deviatii unghiulare maxime conform tabelului urmator:
Dn (mm) Dn 500 500 < Dn 900 900< Dn 1800 Dn >1800 Unghi al deviatiei (grade) 3 2 1 0,5 Deplasarea (mm) Lungimea conductei 3m 157 105 52 26 6m 314 209 105 52 12 m 628 419 209 78 Raza curburii (m) Lungimea conductei 3m 57 86 172 344 6m 115 172 344 688 12 m 229 344 688 1376
Coborarea tuburilor in transee se face cu o macara. Tubul va fi prins in zona centrului de greutate cu o chinga de material textil sau sintetic, rezistenta la greutatea tubului si care nu deterioreaza peretii acestuia. Chinga se va infasura de doua ori in jurul tubului pentru a asigura o priza buna. Imbinarea cu mufa de PAFSIN solicita presiuni mari de contact asupra inelului de elastomer astfel ca, de regula este necesara asistenta mecanica la imbinarea tuburilor. Fortele tipice de imbinare sunt date in tabelul de mai jos. Forta de imbinare se da in KN.
Dn 150 200 250 300 350 400 500 F(KN) 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 5,0 Dn 600 700 800 900 1.000 1.200 1.400 F(KN) 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 12,0 14,0 Dn 1.600 1.800 2.000 2.200 2.400 F(KN) 16,0 18,0 20,0 22,0 24,0
Daca la capatul liber se afla un racord, trebuie sa se plaseze un suport, astfel incat, forta de imbinare sa se aplice asupra capatului drept fara sa se deplaseze racordul.
4.3
CAMINE DE VIZITARE PREFABRICATE
Caminele de vizitare la canalele executate din PAFSIN se pot realiza din beton, sau se pot comanda la producatorii de materiale din PAFSIN care ofera camine prefabricate sau partial
Pag. 62 / 227
prefabricate.
4.4
LEGAREA CANALELOR DIN PAFSIN LA CAMINE DIN BETON
La racordarea unui tub din PAFSIN la un camin de canalizare din beton, pentru a evita tasari diferite intre tub si structura rigida a caminului, se va monta un tub de legatura scurt. Capul tubului legat la camin se va bandaja cu covor de cauciuc, bitum sau camasuiala epoxidica. Lungimea tubului de legatura este in functie de diametrul nominal al tubului pentru: Dn 150 300 Dn 400 600 Dn 700 1.000 Dn 1.200 2.400 L = 0,5 0,7 m L = 0,75 1 m L = 1,00 1,25 m L= 1,50 m

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor de canalizare din PAFSIN comporta urmatoarele faze si operatiuni: a. Faze pregatitoare: a1. pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor); a2. a3. marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de vederea executiei lucrarilor; executia lucrarilor; NOTA: Toate tuburile din PAFSIN sunt marcate cu: numarul tubului, data fabricatiei, diametrul nominal, clasa de presiune, clasa de rif=giditate, precum si standardul caruia ii corespunde produsul. b. Faza de executie: b.1. saparea transeelor manual sau mecanizat si executarea sprijinirilor conform indicatiilor din proiect; b.2. pregatirea patului de pozare a tuburilor; b.3. lansarea cu atentie, cu utilaje specializate, a tuburilor si a piselor speciale necesare; b.4. curatirea capetelor, lubrifierea si centrarea tuburilor conform indicatiilor furnizorilor de tuburi si a prezentului caiet de sarcini; b.5. imbinarea tuburilor din PAFSIN cu manson; b.6. umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mufele descoperite) b.7. executia caminelor de vizitare. c. Faza de probe si punere in functiune:
Pag. 63 / 227
c1. dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizat la executia caminelor au ajuns la rezistenta proiectata, si inainte de executia finala a umpluturilor se executa incercarea de etanseitate a canalelor pe tronsoane c2. realizarea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate, in conformitate cu prevederile proiectului c3. efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare; c4. Inlaturarea defectiunilor (in caz de pierderi de apa) si refacerea probei.; c5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale); c6. Punerea in functiune c7. Receptia generala a canalului;
6. RECEPTIA LUCRARILOR
La fazele de executie de la pozitiile b.2; b.5; b.6; c.1; c.3 se vor incheia procese verbale de lucrari intre Serviciul de consultanta al detinatorului retelei si constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarului. Pentru racordarea retelelor de canalizare noi executate la reteaua existenta se va solicita asistenta tehnica a detinatorului retelei de canalizare. Din prezentul caiet de sarcini fac parte, in afara de instructiunile de utilizare a tuburilor, a racordurilor din PAFSIN, instructiuni la care s-a facut referire in standardele si normativele (romanesti si straine) privind materialele executarea unor lucrari; terasamente si sprijiniri, protectia muncii, PSI pe perioada executiei si alte documentatii ce vor fi numai nominalizate.
7. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ
7.1 TRASAREA SI NIVELMETRU
Avand in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita in asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta. Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine: se picheteaza axul canalului; se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (borne teritoriale de nivelment, capace, camine, constructii, etc.). se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului; se monteaza o scandura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui de camin proiectat; Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stalpi de lemn, fixati in pamant, prin nivelment de precizie si se verifica in timp, si in special inainte de executia patului de fundare a canalului.
Pag. 64 / 227
amplasament
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut. In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii, care se face manual. Tot in cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa cu alte retele existente in zona. Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor. In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor conditiile prevazute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a evita deteriorarea sau producerea de accidente.
7.2
EXECUTIA SAPATURILOR
Sapaturile se executa in transee deschise, iar taluzarile verticale se vor sprijini. Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel incat sa se asigure adancimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
7.3
EXECUTIA CANALULUI
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect, fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PAFSIN. Conductele de diametre mici se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant se va realiza manual, cu funii de canepa si mecanic, cu o macara, conform indicatiilor din prezentul caiet de sarcini. Tuburile nu se vor tari sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure. Imbinarile intre tuburi se realizeaza conform celor aratate la capitolul 2.2. Daca in montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, sau legarea la un camin din beton, taierea se va realiza conform capitolului 4.1. Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448, sau prefabricate din PAFSIN la schimbarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta maxima prevazuta in STAS 3051/90 pentru fiecare amplasament.
7.4
Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu
Pag. 65 / 227
executia retelei de canalizare). Sunt de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din: gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272; corpul gurii de scurgere ; Gurile de scurgere la canalele executate din PAFSIN este recomandabil sa se lege in caminele de vizitare; Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in parte si consta in: verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din nou cu apa, pana la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm. verificarea legarii racordului la canalizare se face turnand apa in gura de scurgere si urmararind scurgerea apei la canal.
7.5
EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE SI A CAMERELOR DE INTERSECTIE
Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte. In capitolul 5 s-a aratat ca, pentru canalele din PAFSIN, producatorii materialului respectiv ofera si camine de vizitare prefabricate din PAFSIN. Din schitele prezentate rezulta ordinea de montare a elementelor. In cazul cand in proiect se prevad camine din beton ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea: turnarea partiala a fundatiei caminului respectiv, pana la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul piesei de acces la camin. pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa), avand Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar impermeabil, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz.7 STAS 2448). montarea placii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mortar impermeabil. pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar impermeabil. montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton 20 mm, prima treapta urmand a fi fixata la max.50 cm distanta de capac, iar ultima la max. 30 cm distanta fata de bancheta de lucru.
Pag. 66 / 227
curatirea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul executiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment. verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de exploatarea acestora. camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor executa conform detaliilor de executie. Ordinea de executie si montare a elementelor este similara celor aratate mai sus.
7.6
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza: etapa (1) umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate astfel incat sa nu produca deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate. etapa (2) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20 - 30 cm grosime, bine compactate, pana la nivelul de realizare al noului sistem rutier al strazii. Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari de pamant sau bolovani. Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PAFSIN, montat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fasii roluite de 0,5 x 25 m (b x L). Grila fabricata din polietilena de inalta densitate are o durata de serviciu superioara, in comparatie cu produse similare din metal sau benzi din folii. Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si chimic, si este foarte rezistenta la o varietate mare de agenti chimici. Poate fi utilizata in soluri cu agresivitate chimica ridicata. Grila este rezistenta la socuri mecanice si nu se degradeaza in timpul umplerii santurilor si compactarii umpluturilor.
7.7
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni. In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
Pag. 67 / 227
umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere; inchiderea etansa a tuturor orificiilor; blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei. Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune. Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate. Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula:
Vcal .e = a d l + 1.3 x

7.8
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor pentru retelele de canalizare proiectate se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin HG.nr. 273/144.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.193, partea 1/28.07.1994.
Pag. 68 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U EX EC UTAREA RE TELEL OR DE CA NA LI ZA RE PRI N M ETO DA PI PE JACK I N G
Pag. 69/227
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea retelelor de canalizare prin metoda pipe jacking. Retelele executate prin metoda pipe jacking (metoda tuburilor impinse) cu conducte de CV (ceramica vitrificata) sunt cuprinse in cadrul Obiectului nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu. Prin prezentul proiect se propune executia retelei de canalizare prin metoda pipe jacking pentru executia subtraversarilor de cale ferata cu conducte de transport cu diametrul Dn 800 mm si Dn 1200 mm si de drum judetean cu diametrul Dn 800 mm. Se vor utiliza conducte de transport din ceramica vitrificata pentru executia urmatoarelor subtraversari: SCF1: Conducta din CV Dn 1200 mm, L = 115.0 m; SCF2: Conducta din CV Dn 800 mm, L = 36.5 m; SCF3: Conducta din CV Dn 800 mm, L = 45 m; SDJ1: Conducta din CV Dn 800 mm, L = 25 m;
1.1
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DIN CERAMICA VITRIFICATA PRIN METODA PIPE - JACKING, PENTRU RETELELE DE CANALIZARE
Forajul orizontal (pipe jacking) implica un grad mare de mecanizare si un procent mic de munca manuala. Tocmai de aceea calitatea procedeului si precizia sunt ridicate, iar tolerantele admisibile se situeaza in limite. Adancimea de pozare are o pondere relativ scazuta in costul forajului. Conductele folosite trebuie sa suporte presiuni mari de impingere si de aceea se folosesc materiale durabile, de foarte buna calitate. Prin pamanturi coezive sau necoezive, prin roca sau pamanturi sub nivelul apei subterane, forajul orizontal poate rezolva orice situatie. Parametrii caracteristici care sunt esentiali in determinarea tipului de masina potrivita sunt curba de granulometrie si permeabilitatea terenului. Chiar si rocile
Pag. 70 / 227
cu rezistente de 300 kPa pot fi travesate folosind aceasta tehnologie. Cu tehnologia pipe jacking, aproape toate constructiile pot fi efectuate in intregime sub nivelul terenului. Lucrarile de terasamente se reduc la excavarea puturilor de lansare si de receptie si la mutarea pamantului excavat corespunzand volumului conductei, pamant care este evacuat de instalatia de sapare si care este transportat in afara tunelului de un sistem transportor special adaptat procedeului. Presele hidraulice instalate in putul de lansare imping masina de forare impreuna cu conductele de foraj in directia putului de receptie. Astfel, reteaua se extinde tronson dupa tronson pana la putul de receptie. Solul este excavat cu ajutorul capului rotativ iar avansul se realizeaza prin impingere cu dispozitive hidraulice. Deplasarea masinii de forat se va realiza cu ajutorul unui ghidaj cu laser. Este necesar montajul unui inel de etansare n camerele de introducere i scoatere a instalaiei de forat i n camerele intermediare.
2. CARACTERISTICI GENERALE ALE SCUTULUI I ORGANIZAREA TEHNOLOGIC

2.1 CARACTERISTICI TUBURI
Pentru executia conductelor de canalizare prin metoda pipe jacking se pot folosi conducte fabricate din materiale uzuale, cum ar fi betonul armat, betonul polimeric, ceramica, otel, PAFSIN, cat si materiale composite. Pentru executia subtraversarilor ce fac obiectul prezentei documentatii se vor folosi tuburi speciale pentru pipe- jacking din Ceramica Vitrificata 2.1.1 CARACTERISTICI TUBURI DIN CERAMICA VITRIFICATA
2.1.1.1 Generaliti Conductele din ceramica vitrificata pentru impingere, care urmeaz s fie utilizate la canalele colectoare de ape uzate, canalele de scurgere a apei pluviale vor fi aplicate pentru diametrele Dn 800 si 1200 mm. Dimensiunea conductelor din ceramica vitrificata care urmeaz s fie livrate i montate va fi cea specificat n Planuri i Specificaii. Sarcina de microtunelare a conductei va fi determinat de Antreprenor pentru locaia i condiiile geotehnice anticipate i descrise n Raportul geotehnic. Cerine privind productorul: Productorul conductei din ceramica vitrificata pentru microtunelare va avea cel puin 5 ani de experien n fabricarea de conducte din ceramica vitrificata pentru aplicaii de microtunelare i minimum 10.000 de metri liniari de conduct instalat prin microtunelare.
Pag. 71 / 227
Tabel nr. 1 Caracteristici tuburi de ceramica vitrificata pentru montaj prin mpingere (pipe jacking)
Dn (= Diametru Nr. Crt. [mm] interior)
Diametru exterior [mm]
Lungime tronson [mm]
Forta maxima de impingere [kN] 3700 6400
Greutate tub [kg/m]
1 2
800 1200
970 1475
1981 1981
507 990
2.1.1.2 PRODUSE
2.1.1.2.1 Dimensiuni i tolerane Dimensiunile conductei de CV vor respecta cerinele de mai jos: Lungime. Conducta va fi livrat cu lungimile nominale specificate n Tabelul 1 Grosime minim a peretelui. Grosimea minim a peretelui va fi cea necesar pentru a suporta forele de microtunelare anticipate, cu un coeficient de siguran de 4,0 la mbinri. Rectiliniaritate. Msurtorile se vor face prin msurarea spaiului dintre peretele conductei i o rigl de verificare aezat de-a lungul oricrei linii longitudinale de pe suprafaa exterioar a conductei. Tolerane. Dimetrul interior i cel exterior nu vor devia de la diametrul unui cerc real cu mai mult de 1,0% din diametrul nominal. Se va msura diametrul exterior minim i cel maxim n orice locaie a tubului conductei. Devierile de rotunjire sunt date de diferena dintre cele dou msurtori. Rectangularitate. Capetele conductei vor fi perpendiculare pe axa longitudinal. Msurtorile se vor face la o suprafa plat sau un plan orizontal, perpendicular pe axa conductei. Se rotete conducta i se msoar distanele minime i cele maxime de la captul conductei pn la suprafaa plat/planul orizontal. Diferena dintre valorile minime i cele maxime indic rectangularitatea.
2.1.1.2.2 mbinri mbinrile la conducta din ceramica vitrificata pentru pozare prin impingere vor consta dintr-un inel de imbinare din otel inoxidabil (manson), un element de etanare elastomeric, un manon i un inel de amortizare. Scaun. Scaunul va fi o adncitur format sau a terenului, la capetele conductei. Element de mbinare elastomeric. Elementul de etanare elastomeric este o garnitur
Pag. 72 / 227
elastomeric ale crei configuraie i locaie pot varia n funcie de diametrul conductei; el va asigura o mbinare etan la unghiurile de deflecie admise i dup compresia rezultat din operaiunile de tunelare. Manon. Manonul este un element care face legtura ntre seciunile conductei. Manonul va fi fabricat din material necoroziv, cum ar fi oelul inoxidabil, i, mpreun cu elementul de etanare, formeaz o mbinare care respect cerinele de performan ale DIN 4060. Manonul compozit va rezista la funcionarea n condiii de coroziune continu cu un pH ntre 1 i 10. Manoanele pot fi ncastrate n conduct sau cu diametrul exterior mai mic dect cel al conductei. Disc de compresie sau inel de amortizare. Discul de compresie sau inelul de amortizare este un disc plat care se potrivete capetelor rmase ale conductei dup formarea mbinrii. Scopul lui este de a distribui forele de tunelare care se creeaz la instalarea conductei. Limea discului de compresie sau a inelului de amortizare nu va depi grosimea maxim a peretelui conductei la mbinare i nu va obstruciona montarea manonului pe captul cu proeminen inelar de centrare al conductei la care se face racordul. Discurile de compresie sau inelele de amortizare vor fi produse i instalate n fabric.
2.1.1.2.3 Guri de injecie
Lubrifiant. Antreprenorul va stabili, prin calcularea sarcinilor de tunelare anticipate, necesarul de bentonit sau alt lubrifiant pentru reducerea forelor de tunelare. Conexiuni i guri de injecie. Conducta din CV va fi livrat cu conexiuni de injecie montate n fabric, avnd dimensiunea, numrul i orientarea compatibile cu operaia de lubrifiere a Antreprenorului care realizeaz microtunelarea. Ca cerin minim, o gaur de injecie va fi montat pe fiecare conduct. Gurile de injecie vor fi montate cu garnituri necate integrale din cauciuc pentru a preveni infiltrarea pmntului dislocat n procesul de tunelare.
2.1.1.2.4 Cerine privind testarea Testarea se va face n conformitate cu DIN 54815-1 i DIN 54815-2. Testarea mbinrilor. Testarea mbinrilor va respecta DIN 4060. Testarea rezistenei la strivire. Rezistena la strivire se va testa potrivit punctului 5.4.1 din DIN 54815-2. Capacitatea portant pentru trei capete necesar va fi cea prevzut n Planuri sau Specificaii. Testarea rezistenei la compresie. Rezistena la compresie se va testa potrivit Metodei de testare 5.4.3 din DIN 54815-2. Rezistena la compresie va fi de minimum 90 N/mm2. Testarea la coroziune chimic. Dovada rezistenei la coroziune a conductei n condiii de
Pag. 73 / 227
funcionare continu la un pH=1,0 i pH=10,0 va fi asigurat de productor. Testare de durabilitate. Testul de rezisten la strivire pe termen lung a conductei n condiii de mediu nefavorabil, din care s rezulte ndeplinirea de ctre conduct a cerinei de durabilitate a proiectului durata de 50 de ani de funcionare va fi asigurat de ctre productor. Testul de sarcin de 50 de ani n condiii de mediu nefavorabile se stabilete prin extrapolarea rezultatelor unei serii de teste pe termen lung realizate prin metoda analizei retrograde A din EN 705, care s dureze cel puin 10.000 de ore i care s utilizeze cel puin 18 piese de testare. Suprafaa interioar a prii inferioare a pieselor de testare va fi expus soluiei de testare. Pentru o serie de teste se va folosi o soluie de acid sulfuric cu pH=1, pentru alt serie de teste se va folosi o soluie de hidroxid de sodiu cu pH=10. Sarcinile vor fi astfel alese nct durata pn la avarie s fie distribuit uniform pe durata testrii. Acest test se va realiza de ctre un laborator de testare independent iar rapoartele testrii vor fi naintate spre aprobare prin Antreprenor nainte de a se ncepe comandarea conductelor.
2.1.1.2.5 Marcajul Fiecare seciune a conductei va fi marcat la ambele capete cu date de identificare privind: productorul, numrul productorului (identificnd locaia fabricii, data producerii, schimbul i seria), diametrul nominal, capacitatea portant pentru trei capete, sarcina de tunelare admis, numrul DIN i numrul de lot.
2.1.1.2.6 Recepia tuburilor Nu vor exista fisuri sau crpturi ale tubului vizibile cu ochiul liber. Nu vor exista conducte care nu au trecut testul de scurgere conform DIN 4060. Achiile, fisurile sau blisterele de pe conduct nu vor depi 50 mm pe lateral n orice dimensiune a suprafeei i nu vor fi mai adnci de 5 mm n tub. Reparaiile, dac este cazul, se vor efectua numai cu aprobarea Inginerului. nainte de montare, conductele avariate vor fi respinse. n scop de testare, un lot de producie va consta din toate conductele cu acelai numr de marcare a lotului, dar nu va depi n total 50 de conducte. Lungimea conductei, grosimea peretelui, dimensiunea conductei i a mbinrii i capacitatea portant pentru trei capete vor fi verificate de un laborator de testare independent i aprobate de ctre Consultant.
2.2
CARACTERISTICI CAMERE I CMINE DIN TRASEUL COLECTORULUI
Construciile anex din traseul colectorului sunt constituite din camerele de lansare i respectiv de
Pag. 74 / 227
evacuare a scutului i a cminelor de vizitare. Execuia camerelor va fi de tip cheson deschis ce se vor transforma n cmine de vizitare sau de tip camer de lansare rectangular n care se vor realiza cminele de vizitare. Camerele de lansare i de evacuare proiectate de tip cheson deschis, vor fi dup ncheierea lucrrilor de construcie a colectoarelor i dup realizarea profilrilor interioare, acoperite cu un planeu din beton armat cu couri de acces . Execuia camerelor de lansare va fi precedat de trasarea n teren i materializarea axelor i conturului exterior al spturii n vederea identificrii tuturor lucrrilor de eliberare a amplasamentului. Va fi consultat planul coordonator al reelelor i vor fi fcute sondaje pentru identificarea reelelor aflate n ampriza lucrrilor. Reelele astfel identificate vor fi deviate sau sprijinite dup caz, lucrrile acestea urmnd a fi executate doar n prezena reprezentanilor autorizai ai regiilor deintoare i cu respectarea condiiilor din avizele de specialitate. Incinta de sptur va fi imprejmuit cu panouri rezistente si stabile, semnalizate corespunzator, luminos pe timpul nopii. Antreprenorul va asigura si presemnalizarea rutier cu indicatoare de tipul "reduceri succesive de vitez", "drum ingustat","drum in lucru", etc. In cazul camerelor de lansare executate in sapatura deschisa, dup atingerea cotei de sptur superioar cu cca 1,0 m deasupra nivelului pinzei freatice, va fi realizat i activat sistemul de depresionare alctuit din puuri forate de epuisment. Epuismentele vor fi meninute pe toat durata executrii structurii pn in momentul incheierii forajului orizontal i al scoaterii scutului. Structura camerelor de lansare si de evacuare va fi din beton armat C20/25
10 8
. Radierul
camerelor de evacuare va avea grosimea de 60 cm iar pereii vor fi de 20-30 cm grosime. Hidroizolaia va putea fi realizat i din membrane cu protecii aferente, avnd agrementul tehnic al MTCT. Dup incheierea forajului i scoaterea scutului, va fi realizat profilarea interioar cu construcii de cmine prefabricate sau monolit, dup caz din beton C20/25
10 8
, care, in cazul camerelor de
evacuare va avea grosimea de 50 cm. Golurile cu diametrul de 80 cm din planee, vor permite realizarea courilor de acces din tuburi din beton simplu, Dn 80 cm, acoperite cu capace i rame carosabile din font cu balamale i chei. Umpluturile vor fi fcute cu pmnt sntos, bine compactat in straturi de 20 -30 cm, la umiditatea optim iar compactarea straturilor aflate imediat sub sistemul rutier se va supune exigenelor de compactare impuse patului drumului.
Pag. 75 / 227
Tehnologia de execuie a camerelor de lansare i de evacuare, cuprinde urmtoarele operaii: Trasarea exact a lucrrilor; Consultarea planului cu reele, identificarea reelelor existente i efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan i in plan vertical a acestora; Imprejmuirea amprizei de lucru i semnalizarea corespunzatoare; Realizarea i activarea sistemului de epuisment; Executarea lucrrilor de terasamente cu respectarea caietelor de sarcini specifice i a detaliilor de execuie; Se va executa structura camerelor de lansare i scoatere a scutului, respectiv betonul preradierului, hidroizolaia orizontal a acestuia, protecia cu beton armat cu plase sudate tip Buzu, montarea armturilor inclusiv a mustilor pentru perei, turnarea betonului din radier i apoi, cu respectarea prevederilor Codului de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat NE012 i a detaliilor de execuie, se vor realiza pereii camerelor de lansare i evacuare; Execuia lucrrilor va fi facut cu respectarea detaliilor de execuie, a caietelor de sarcini i a normelor de protecie a muncii i de prevenire a incendiilor in vigoare. Execuia lucrrilor va fi organizat de constructor astfel inct s se menin circulaia in condiii de siguran pe toate sensurile, cel puin pe cte un fir. Interveniile asupra canalizrilor existente vor fi fcute in prezena delegatului autorizat al regiei de specialitate. Inaintea inceperii lucrrilor, antreprenorul va consulta planul cu reele al amplasamentului in vederea stabilirii poziiei exacte a canalizrilor i a cunoaterii tuturor reelelor aflate in ampriza de lucru pentru a se putea lua msurile de susinere, deviere sau consolidare a acestora, dup caz. Pe msura executrii spturii, contractorul va observa concordana intre datele geotehnice avute in vedere la proiectare i stratificaia intlnit in sptur, anunnd proiectantul in cazul in care apar discrepane.
Pag. 76 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U E XEC UTAR EA C ON D UCTE L OR PR I N F ORAJ OR IZ ONTAL D IR IJAT LA S IS TE M UL D E A L IM EN TA RE C U APA S I C A NAL IZAR E
Pag. 77 / 227
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea lucrarilor de subtraversari cu foraj orizontal dirijat. Subtraversarile ce vor fi executate in cadrul acestui contract sunt cuprinse in urmatoarele obiecte: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 1.1. Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa in Municipiul Sibiu Subtraversarile de drum judetean se vor executa cu conducta de alimentare cu apa din PEID in tub de protectie de otel, astfel: SDJ2 Conducta de PEID De315 mm in tub de protectie de OL Dn 457x8.7 mm, L=14.0 m SDJ3 Conducta de PEID De315 mm in tub de protectie de OL Dn 457x8.7 mm, L=11.5 m SDJ4 Conducta de PEID De315 mm in tub de protectie de OL Dn 457x8.7 mm, L=10.0 m SDN2 Conducta de PEID De 125 mm in tub de protectie de OL Dn 273x7.1 mm, L=10.0 m Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu
Subtraversarea de drum national se va realiza astfel: -
Lucrarile propuse de canalizare din Municipiul Sibiu presupun executia unor subtraversari de drum judetean, national si de cale ferata. Se va realiza subtraversarea SDN1 a drumului national DN14 cu conducta de canalizare menajera din PVC Dn 300 mm in tub de protectie din OL Dn 457x8.7 mm cu foraj orizontal dirijat, pe o lungime de 11.0 m. Obiect nr. 2 Aductiune apa potabila si statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar Obiect nr. 2.1. Aductiune apa potabila pentru Comuna Selimbar
Realizarea lucrarilor presupune executia unei subtraversari de ferata multipla. Subtraversarea se va realiza cu conducta de aductiune din PEID in tub de protectie din otel, astfel: SCF6 Conducta de PEID De 160 mm in tub de protectie de OL Dn 323.9x8.7 mm, L=26.0 m Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea
Pag. 78 / 227
Selimbar Conducta de refulare de la SPAU 1 va fi executata din PEID PN6 De 160 mm, iar pe o lungime de 20 m va subtraversa drumul national DN1. - Executia subtraversarii de drum national cu conducta de refulare din PEID De 160 mm se va face in tub de protectie de otel cu diametrul Dn 323.9x7.9 mm.
1.1
OBIECT
Obiectul prezentei Specificatii Tehnice este de a descrie conditiile tehnice de executie, verificare si receptie a lucrarilor realizate prin tehnologia de executie cu foraj orizontal dirijat pentru pozare subterana a conductelor pentru retele de apa si canalizare. Amplasamentul, nivelul si diametrul forajului orizontal sunt stabilite prin proiect si se vor corela cu conditiile existente pe teren. Dupa terminarea lucrarilor de foraj orizontal terenul unde s-au efectuat sapaturile pentru introducerea/scoaterea forezei se va aduce la starea initiala (se vor aplica prevederile din OUG nr. 195/2005). Lucrarile amplasate in zona carosabilului vor respecta normele si normativele pentru lucrul in carosabil cu semnalizarea gropilor si a utilajelor care isi desfasoara activitatea.
1.2
1.2.1
UTILAJE
Elementele componente primare
Utilajele cu care se va executa forajul orizontal trebuie sa aiba performantele tehnice necesare pentru a asigura nivelul calitativ al lucrarii. Utilizarea acestuia se va face cu personal calificat. Instructiunile tehnologice cuprind: materiile prime auxiliare; specificatia utilajelor; fluxul tehnologic; descrierea procedeului tehnologic. Lantul de utilaje folosit la procedeul de forare orizontala dirijata se compune din : Unitatea mobila de alimentare. Este instalata pe un camion cu greutatea totala de 17 t si contine toate subansamblele de comanda si actionare a forarii : comanda si reglarea functiilor pneumatice si hidraulice, pompa hidraulica principala, pompa de inalta presiune pentru suspensia de forare (bentonita), panou conectare pneumatica si electrica, precum si instalatie de amestecare si preparare suspensie de forare. Remorca stationara de alimentare. Este o varianta propusa in locul unitatii mobile de alimentare, putand fi tractata la locul de forare de catre orice tip de autotractor cu sarcina
Pag. 79 / 227
de tragere de 13 t si pentru cuplarea unui container standard de 20t. Este dotata cu motor Diesel propriu, care furnizeaza energia necesara antrenarii pompelor si motoarelor hidraulice, precum si instalatia de amestecare si pompare a suspensiei de forare. Agregatul orizontal de forare. Constituie inima intregului sistem de forare. Se transporta la locul de forare pe un trailer cu greutatea de 6,5 10 t. Agregatul de forare dispune de o unitate hidraulica proprie pentru antrenarea independenta a tractorului cu senile, precum si pentru toate functiile necesare: inclinarea si rotirea afetului de forare, pozitionarea coturilor de imersiune si a suportilor de sprijin. Tractorul pe senile permite pozitionarea exacta a instalatiei in punctul de incepere, fiind dotat cu un dispozitiv de comanda la doua maini si cu un cap de presiune pentru cuplarea celor doua viteze. Intreg procesul de forare este comandat, reglat si supravegheat de la postul central de unde se poate comanda si regla, prin telecomanda, presiunea unitatii de alimentare. Energia hidraulica necesara este primita de la unitatea de alimentare prin furtune flexibile. Unitatea de actionare ghidare asigura forta necesara pentru rotirea, avansul, cursa si comanda sculei de forare. Legatura cu scula de forare se face prin prajini de forare cu ajutorul unor cuplaje mecanice care permit schimbarea tridimensionala a avansului rotatiei sculei de forat. Tijele de forare si capul de foraj, constituie know-how-ul tehnologiei de forare prin realizarea pilotului de forare , comanda tridimensionala si a sistemului de prelungire pentru actionarea sculei propriu-zise.
2. DESCRIEREA LUCRARILOR
2.1 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza: 1. 2. utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance; avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de
injectii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de foraj indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere); 3. pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei, care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa, inclinarea sapei in % si orientarea varfului sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt primite la suprafata terenului
Pag. 80 / 227
de un receptor emitator portabil, care le afiseaza in orice moment si le pune la dispozitia persoanei care dirijeaza execupa forajului pilot. Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de foraj, unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus, sonda din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in care se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite, navigatorul (persoana care dirijeaza execatia forajului pilot) transmite in permanenta operatorului instructiuni de orientare si inaintare a sapei, permitand astfel respectarea traseului proiectat, evitand contactul cu retelele subterane cunoscute si iesind la suprafata in punctul prestabilit, precizia fund de 5-20 cm. Etape tehnologice: Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive: 1. Etapa initiala, a forajului pilot cuprinde forarea terenului la diametrul descris de sapa de forare la inaintare, presarea laterala a materialului desprins si fixarea acestuia in pereti, gaura de foraj ramanand in permanenta plina cu noroiul de foraj injectat. 2. Etapa a 2-a, a forajului de largire, cuprinde demontarea sapei de foraj la extremitatea indepartata a forajului, inlocuirea cu un cap largitor de diametru superior sapei cu cca. 30% si retragerea la punctul initial de plecare (unde se afla echipamentul de foraj) a tijelor de forare impreuna cu largitorul. Odata cu retragerea coloanei de prajini impreuna cu largitorul, coloana se completeaza in urma cu prajini de foraj, astfel incat, desi largitorul se apropie in permanenta de echipamentul de foraj, lungimea intregii coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la suprafata. Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se ajunge la diametrul necesar pentru pozarea tevii. Conform tehnologiei forajului orizontal dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30% mai mare decat diametrul tevii care se pozeaza. 3. Etapa a 3-a, a pozarii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime largiri cu largitorul final la care se ataseaza un dispozitiv de prindere a tevii ce urmeaza a fi pozata in teren. Intreg ansamblul format din: prajini, capul largitor, capul de prindere a tevii si teava este tras prin deschiderea executata in capul primelor doua etape, catre echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este scos la suprafata, la amplasamentul echipamentului, dispozitivele de largire si prindere sunt detasate de teava, aceasta ramanand in subteran, in aces fel atingandu-se scopul intregii operatii. A 2-a largire executata la tragere are rolul de a impinge in peretii gaurii de foraj materialul sapat si de a-l compacta, astfel ca, datorita acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare si lubrifiere, peretii gaurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o perioada relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea tevii fara
Pag. 81 / 227
pericol. Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compozitia noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor ajunge sa ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in final teava pozata va fi contact direct cu pamantul pe intreaga suprafata. Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde: 1. Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de beneficiarul lucrarii si/sau efectuarea investigatiilor de teren cu ajutorul echipamentului georadar, pentru depistarea obstacolelor existente; 2. 3. 4. 5. Prelucrarea informatiilor obtinute; Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate se de materialul tevii Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si pozarea tevii; Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de detectie
conform planurilor de executie
sau prin masuratori directe in gropile intermediare intocmindu-se procese verbale intre constructor si beneficiar (diriginte de santier/consultant); 6. Receptia lucrarii.
2.2
STAREA INITIALA SI LUCRARI PREGATITOARE
Lucrarile vor trebui sa se incadreze d.p.v. al tolerantelor in prevederile STAS 9312/87; Normativul C 16-84; Instructiunile tehnice P 92-86; Normativ P 10-86. La inceputul lucrarilor, in zona unde se executa forajul orizontal, la executarea gropii de pozitie trebuie depistate prin sapatura manuala pozitia tuturor obstacolelor, cabluri electrice, fibra optica, conducte de apa, canal, gaze, etc. Datorita gabaritului forezei, a adancimii de foraj si a dimensiunilor tubului, groapa de pozitie trebuie sa fie de circa 2x(5-10m) la o adancime de circa 2-2.5 m. Aceasta groapa de pozitie se regaseste la fiecare 150 m de foraj, deoarece pentru a se putea realiza intregirea tronsoanelor, conductele vor fi introduse sub un unghi de 25 grade si se suprapun pe o lungime de 4-5 m. Dupa scoaterea forezei de pe pozitie, se va inlatura surplusul de material si se va realiza producerea sudurii cap-cap, sau introducerea unei mufe de electrofuziune. Aceasta groapa mai este utilizata si pentru introducerea si lansarea tuburilor in vederea forajului. Groapa de pozitie trebuie sa fie suficient de mare, pentru a permite muncitorilor sa realizeze imbinarile tuburilor, precum si manevrarea aparatului de sudura si a celorlalte echipamente necesare sudurilor. Caracteristicile conductelor de foraj sunt cele indicate in planurile de executie.
Pag. 82 / 227
3. EXECUTIA FORAJULUI ORIZONTAL

3.1 PROCES TEHNOLOGIC
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Predarea amplasamentului; Depistarea obstacolelor si protejarea lor impotriva deteriorarii (la gropile de pozitie); Executarea sapaturilor cu sprijiniri pentru zona de impingere si zona de receptie; Executia forajului orizontal; Introducerea pe pozitie a conductelor de foraj si sudarea acestora; Executia umpluturii; Astuparea gropilor si semnalizarea acestora; Aducerea terenului la starea initiala (evacuare pamant, etc).
Faze de lucrari executate:
3.2
SAPATURI SI UMPLUTURI
Sapatura de pamant se va executa cu taluz inclinat sau cu sprijiniri de maluri. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se asigura indepartarea apelor de suprafata care ar putea inunda gropile sau malurile acestora. De asemenea se indeparteaza elementele care prin caderea lor ar putea constitui un pericol pentru siguranta muncitorilor. Pamantul pentru umplutura se imprastie in straturi uniforme si se compacteaza dupa fiecare strat. Operatiile se repeta pana se ating cotele prevazute in proiect. Pamanturile cu care se executa umpluturile trebuie sa fie corespunzatoare lucrarilor de terasamente. Este obligatoriu ca pamanturile folosite sa aiba umiditatea optima de compactare iar indicele de consistenta sa fie mai mare de 0,50.
3.3
CONDITII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
La intocmirea documentatiei s-a tinut seama de legile si documentele in vigoare ale caror prevederi trebuie strict respectate de executantul lucrarii de foraj orizonal: Legea 319/2006: Legea securitatii si sanatatii in munca Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi rutiere, ed.1982 Legea 212/1997 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in prevenirea si stingerea incendiilor HG 448/2002 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in prevenirea si stingerea incendiilor Personalul muncitor care va lucra in zona de siguranta trebuie sa fie instruit si sa se stabileasca un sef de formatie cu responsabilitati de SC, SSM si PSI. In acest scop la executie se vor avea in vedere urmatoarele masuri: Parapeti provizorii
Pag. 83 / 227
Iluminatul punctelor de lucru noaptea Descarcarea mecanizata a conductelor, sprijinirea gropilor si terasamentelor, scari de acces Punctele de lucru vor fi dotate cu materiale PSI Executantul va trebui sa aiba la locul efectuarii lucrarii agenti de PM care vor verifica periodic lucrarile si semnalizare pentru acoperirea locului de munca
4. PROBE, TESTE, VERIFICARI PE ETAPE SI LA FINAL

Verificari preliminare: Verificare documentatia tehnica de executie Verificarea utilajelor si echipamentelor necesare efectuarii lucrarii Verificarea materialelor aprovizionate necesare efectuarii lucrarii Acestea se vor face conform unui grafic de urmarire a lucrarilor. Proba de etanseitate se realizeaza conform SR 6819-1997. Program de urmarire pe faze determinante pentru conducte de apa.
5. RECEPTIA LUCRARILOR
Se face in conformitate cu legea Nr.10 / 1995 privind calitatea in constructii.
Pag. 84 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE M O NTAJ EC H IPA M ENTE S I S PECIF ICAT I I TE H NIC E
Pag. 85 / 227
1. SCOPUL LUCRARII
Prezentul caiet de sarcini are scopul de a pune la dispozitia beneficiarului si a executantului informatiile tehnice necesare efectuarii lucrarilor de montaj echipamente si conducte aferente pentru toate echipamentele necesare a fi prevazute in cadrul contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire. Caietul de sarcini contine: caracteristicile echipamentelor ce se vor monta; conditii tehnice necesare realizarii lucrarilor de montaj; etape de executie a lucrarilor de montaj; conditii de executie a lucrarilor de verificare si probe; modul de aplicare a sistemului de protectie anticoroziva; program pentru controlul calitatii lucrarilor executate Prezentul caiet de sarcini nu contine prevederi pe partea de constructii, instalatii, electrice, acestea facand obiectul unor caiete de sarcini distincte.
2. PREZENTAREA OBIECTELOR
Echipamentele ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt reprezentate de grupurile de pompare ape uzate menajere incluse in obiectul: Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar
2.1
OBIECT NR. 1 EXTINDERE SI REABILITARE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN MUNICIPIUL SIBIU
Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu
2.1.1
In cadrul acestui obiect este necesara executia unei statii de pompare ape uzate menajere in orasul Sibiu, ce transfera apele uzate din zona strazii Sacel spre un colector existent in capatul acestei strazi.
Pag. 86 / 227
2.2
OBIECT NR. 2 ADUCTIUNE APA POTABILA SI STATIE DE POMPARE APE UZATE MENAJERE PENTRU LOCALITATEA SELIMBAR
Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar
2.2.1
Se va executa o statie de pompare ape uzate in zona localitatii Selimbar, pentru transferul apelor uzate de pe partea dreapta a drumului national DN1 (sens Sibiu Bucuresti), pe partea stanga, in canalizarea existenta.
3. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTELOR

3.1 OBIECT NR. 1 EXTINDERE SI REABILITARE RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN MUNICIPIUL SIBIU
Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu
3.1.1
Statia de pompare ape uzate menajere, SPAU Sacel va fi de tip camin din PEID, cu diametrul de 2 m si va fi amplasata in afara carosabilului, in spatiul verde, pe proprietate publica a orasului Sibiu. Statia de pompare va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu instalare uscata cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 10 l/s Hp = 15 mCA P = 4.0 kW Pentru monitorizarea functionarii statiei de pompare, aceasta va fi dotata cu echipament de integrare in sistemul SCADA. In amontele statiei de pompare este prevazut un camin de decantare in care se retin corpurile mari precum pietrele. Statia de pompare este o constructie de PEID, iar pompele sunt montate in statie impreuna cu un sistem de separare a corpurilor solide ce asigura functionarea optima a pompelor si a conductei de refulare. Apele uzate menajere ajung n rezervorul de distribuie al statiei de pompare i trec mai departe n bazinul de separare a solidelor care este deschis n acel moment. Aici, solidele sunt reinute de clapele de separare. Numai apa rezidual fara solide mai poate s ajung prin pomp n rezervorul de colectare comun. Dac se umple rezervorul de colectare, crete i nivelul apei din bazinul de separare a solidelor. Clapeta sferic de reinere nchide automat intrarea, incepand procesul de pompare, n funcie de nivel. Pompa debiteaz n sens invers i deschide clapele de separare. Apa uzata parcurge bazinul de separare a solidelor i transport, astfel, solidele separate n conducta de refulare. Astfel are loc splarea i curarea ntregului sistem de separare a solidelor.
Pag. 87 / 227
Pompele functioneaza automat in functie de nivelul apei uzate din statie. Statia este dotata cu un panou de control si automatizare care va fi echipat cu un inversor de sursa manual care sa permita cuplarea unui grup electrogen mobil de interventie pentru perioada cat este intrerupta alimentarea cu energie electrica de la retea. Grupul electrogen mobil ce va putea alimenta statia de pompare este prevazut in contract si se va afla in dotarea operatorului.
3.2
OBIECT NR. 2 ADUCTIUNE APA POTABILA SI STATIE DE POMPARE APE UZATE MENAJERE PENTRU LOCALITATEA SELIMBAR
Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar
3.2.1
Statia de pompare ape uzate SPAU1 din comuna Selimbar este amplasata pe domeniul public al comunei, in partea de vest a localitatii, pe marginea stanga a drumui national DN1 pe sensul de mers Bucuresti - Sibiu. Aceasta statie de pompare va pompa apele uzate de la marii consumatori de pe marginea DN1 si le va pompa intr-un colector existent pe partea opusa a DN1. Statia de pompare ape uzate SPAU1 va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu instalare uscata cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 18 l/s; Hp = 13 mCA; P = 6.5 kW Statia de pompare SPAU1 este amplasata pe o parcela cu suprafata de 204 mp. Amplasamentul acesteia este amenajat cu drum de acces si platforma carosabila din macadam cu bitum penetrat si cu trotuare pentru acces pietonal. Incinta este imprejmuita cu panouri din plasa galvanizata si stalpi metalici cu soclu de beton armat, cu porti de acces auto si poarta de acces pietonal. In incinta este amenajata o zona pentru panoul general, panouri electrice si de automatizare. In amontele statiei de pompare este prevazut un camin de decantare in care se retin corpurile mari precum pietrele. Statia de pompare este o constructie de PEID cu diametrul de 3 m. Pompele sunt premontate in chesonul statiei impreuna cu un sistem de separare a corpurilor solide ce asigura functionarea optima a pompelor si a conductei de refulare. ( statia se va livra monobloc pompe + statie); Apele uzate menajere ajung n rezervorul de distribuie al statiilor de pompare i trec mai departe n bazinul de separare a solidelor care este deschis n acel moment. Aici, solidele sunt reinute de clapele de separare. Numai apa rezidual cu solide < 30 mm mai poate s ajung in contact direct cu pompa si apoi prin pomp n rezervorul de colectare comun. Dac se umple rezervorul de colectare, crete i nivelul apei din bazinul de separare a solidelor. Clapeta sferic de reinere nchide automat intrarea, incepand procesul de pompare, n funcie de nivel. Pompa debiteaz n
Pag. 88 / 227
sens invers i deschide clapele de separare. Apa uzata parcurge bazinul de separare a solidelor i transport, astfel, solidele separate n conducta de refulare. Astfel are loc splarea i curarea ntregului sistem de separare a solidelor, sistemul se autocurata si autogoleste in mod automat. Statia de pompare echipata cu 2 electrpompe trebuie sa ramana complet functionala in timpul interventiei la una din electropompe. Statia de pompare echipata cu 2 electropompe trebuie sa ramana complet functionala (cu ambele pompe active) in timpul operaratiei de mentenanta (curatire) a rezervorului de acumulare. Statiile de pompare cu adamncimi mai mari de 6 metri sa fie prevazute cu platforma de siguranta ( pe toata circumferinta caminului) care impiedica plonjariea in gol a operatorului uman. Statia de pompare trebuie sa fie dotata cu aerisire a rezervorului de acumulare a apei uzate si cu aerisire si ventilatie pentru spatiul in care sunt montate pompele si in care poate interveni operatorul uman. Peretele caminului sa fie in constructie dubla de tip fagure in 3 straturi: cu stratul din interior de culoare gri / alb pentru o vizibilitate sporita in interiorul statiei , stratul intermediar in constructie tip fagure cu celule avand grosimea de minim 30 mm pentru realizarea unei izolatii termice care elimina aparitia condensului si stratul din exterior mai dur pentru a conferi intregului ansamblul rigiditatea necesaraPompele functioneaza automat in functie de nivelul apei uzate din statie. Statia este dotata cu un panou de control si automatizare care va fi echipat cu un inversor de sursa manual care sa permita cuplarea unui grup electrogen de interventie pentru perioada cat este intrerupta alimentarea cu energie electrica de la retea. Grupul electrogen ce va putea alimenta statia de pompare SPAU1 este prevazut in contract si se va afla in dotarea operatorului.
4. MATERIALE
Materialele utilizate la executia lucrarilor de montaj sunt considerate conventional noi si vor respecta standardele si specificatiile de materiale indicate in proiect. Toate materialele folosite vor fi noi si insotite de certificatele de calitate eliberate de furnizorul materialelor. Certificatele vor fi completate cu rezultatele incercarilor, conform standardelor in vigoare. Materialele folosite pentru grupul de pompare sunt explicitate in SECTIUNEA III.A.3 ANEXE CERINTE TEHNICE.
5. DESCRIEREA LUCRARILOR
Realizarea lucrarilor de montaj ale echipamentelor si conductelor implica parcurgerea urmatoarelor
Pag. 89 / 227
etape de executie: verificarea partii de constructii la montaj; executia montajului echipamentelor; executia montajului instalatiilor de conducte; efectuarea lucrarilor de verificari si probe; aplicarea sistemului de protectie anticoroziva (unde este cazul); darea in exploatare a instalatiei;
5.1
VERIFICAREA PARTILOR DE CONSTRUCTII PENTRU MONTAJ ECHIPAMENTE
Operatiunea de verificare a lucrarilor de constructii in vederea efectuarii montajului se va face dupa o atenta analiza a proiectelor de montaj, urmate de verificarea masuratorilor executate de montor in amplasament. Montorul va face masuratori in amplasament, acestea se vor consemna intr-un proces verbal semnat de catre montor si beneficiarul de investitie. Se va acorda o atentie deosebita urmatoarele aspecte: verificarea pozitionarii, a cotelor si dimensiunilor penetratiilor si pieselor metalice inglobate in beton; verificarea cotelor de gabarit ; verificarea pozitionarii si dimensiunilor fundatiilor echipamentelor; Datele obtinute prin masuratori, in teren, trebuie sa corespunda celor prevazute in proiectele de constructii si montaj. In cazul in care se constata abateri, este obligatorie consultarea proiectantului in vederea analizarii situatiei aparute si stabilirii unei solutii.
5.2
MONTAJUL ECHIPAMENTELOR
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a prescriptiilor fabricantului (consemnate in cartile tehnice) si a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre echipamente si instalatia de conducte se realizeaza prin flansare. Datorita acestui aspect, trebuie respectate cotele de montaj fata de partea de constructie pentru a se putea monta cu usurinta garniturile si suruburile si pentru evitarea aparitiei solicitarilor mecanice (tensiuni) in corpul pompelor. Montarea electropompelor implica parcurgerea urmatoarelor etape: a. organizarea lucrarilor de montaj, care cuprinde: amenajarea platformei de depozitare (destinata depozitarii si verificarii partilor componente ale echipamentelor precum si deconservarea lor inaintea inceperii montajului); accesul (care trebuie sa asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare pana la locul de montaj precum si conditiile necesare pentru ajungerea
Pag. 90 / 227
personalului la locul de montaj). locul de montaj (care trebuie sa asigure conditiile necesare realizarii montajului in mod corespunzator din punctul de vedere al calitatii lucrarilor executate, al normelor de protectie a muncii si al conditiilor de lucru). b. curatirea partilor filetate a suruburilor de fundatie, a gaurilor filetate si nefiletate din cotul ce se monteaza pe radier; c. trasarea axelor si verificarea cotelor de nivel; d. identificarea echipamentului (in conformitate cu documentatia de montaj elaborata de proiectant), preluarea cartii tehnice, verificarea starii de conservare (conform cartii tehnice), verificarea si preluarea certificatelor de calitate si intocmirea formelor de preluare la montaj; e. inaintea instalarii, se va spala pompa pentru a inlatura inhibitorul de coroziune sau alte materiale straine ce s-ar fi putut acumula in timpul transportului depozitarii si manipularii. Se va utiliza o solutie slab alcalina sau un solvent petrolier eficace. f. curatirea suprafetelor placii de baza ce vin in contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solventi deoarece reziduul poate impiedica aderenta. g. premontarea placii de baza, efectuandu-se totodata controlul planeitatii acesteia (cu ajutorul nivelei); Orizontalitatea se va realiza prin strangerea piulitelor suruburilor de fundatie. Se verifica in permanenta orizontalitatea reajustand cat este necesar, pana cand piulitele sunt complet stranse si placa de baza este orizontala. h. pregatirea pentru betonare, betonarea, verificarea prizei betonului marca C 16/20 (dupa perioada prescrisa) conform NE- 012 - 99 i. j. verificarea sensului rotirii arborelui motorului (cu ajutorul unui comparator); montarea pompei si motorului si centrarea pe fundatie, intocmirea formelor de verificare a centrajului (cu beneficiarul si asistenta tehnica). k. alinierea finala se face numai dupa ce sistemul de pompare a fost adus la temperatura normala de functionare. Alinierea precisa a pompei si motorului este indispensabila pentru corecta functionare a sistemului de pompare. Nu se fac fixari definitive pana ce aceasta nu este realizata; l. strangerea buloanelor de prindere si intocmirea formelor (conform cerintelor tehnologice); m. pregatirea capetelor stuturilor conductelor in vederea racordarii acestora la circuitele prevazute in documentatie si verificarea starii de curatenie interioara a echipamentelor si circuitelor de racord. n. conservarea echipamentelor incepand cu perioada de montare in instalatie si pana la terminarea montajului.
Pag. 91 / 227
5.3
MONTAJUL INSTALATIILOR TEHNOLOGICE
Instalatiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel incat sa asigure schemei toate functiunile necesare si sunt constituite din elemente de serie, standardizate si aflate in fabricatia curenta a furnizorilor de specialitate. In principiu, montarea instalatiilor tehnologice cu conducte implica parcurgerea urmatoarelor etape: statia de pompare se va livra complet echipata cu pompele + fitinguriile + accesoriile premontate, toate verificariile si incercariile se fac in fabrica furnizorului fiind atestate la livrare de documentele specifice. Cele prezentate mai jos sunt cu titlui informativ daca produsul este prefabricat: verificarea starii fizice a conductelor si fitingurilor si identificarea acestora in conformitate cu desenele de montaj si a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor dupa certificatele de calitate emise de furnizori; trasarea, debitarea, sanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea si centrarea traseelor de conducte, intocmirea fiselor de masuratori, dupa sudarea prin puncte a tronsoanelor de teava si controlul formei geometrice a imbinarilor realizate; efectuarea cordoanelor de sudura (conform tehnologiei alese. La executarea imbinarilor teava-placa tubulara prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate, conform STAS 11400/3 - 89 sau prescriptiilor tehnice CR-7, colectia ISCIR. Tehnologia de sudare se elaboreaza de executantul lucrarii pe baza datelor din proiect si stabileste fluxul tehnologic pe operatii, parametrii de lucru si operatii de control interfazic, confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I27-82 (tabel 5). Executarea sudurilor se va face cu respectarea SREN 287- 1/ 2004 si STAS 12255-84, SR EN ISO 13920-98 , privitoare la clasele de executie, formele si dimensiunile rosturilor de sudare si la abaterile limita la dimensiuni fara indicatii de toleranta.Sudurile se vor realiza in clasa a IV-a de calitate. Verificarile imbinarilor sudate se fac in scopul punerii in evidenta a marimii si frecventei defectelor in raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise. Verificarile si incercarile sudurilor se fac de catre personal numit prin grija unitatii executante, pentru asigurarea calitatii sudurilor. Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-2003 , SR EN 970-1999 , prescriptiile tehnice CR6 , CR8 , CR4 - colectia ISCIR si instructiunii I 27-82. Controlul sudurilor efectuate se va realiza 100% vizual. alinierea si centrarea la pozitie a subansamblurilor armatorilor, compensatorilor si fitingurilor, urmata de executarea sudurilor intre subansamblele circuitelor; verificarea fiselor de masuratori si montarea definitiva urmata de montarea suportilor provizorii, apoi verificarea realizarii pantelor tehnologice;
Pag. 92 / 227
blocarea suportilor si pregatirea circuitelor in vederea efectuarii probei hidraulice; efectuarea probei hidraulice de etanseitate, in scopul depistarii si remedierii eventualelor defecte constatate; se executa protectia anticoroziva a conductelor (daca este cazul); conservarea materialelor de baza si auxiliare incepand cu perioada de asamblare in instalatie si pana la terminarea montajului; Amintim ca toate lucrarile de montaj se vor executa cu materiale noi, ce corespund standardelor in vigoare, insotite de certificate de calitate, receptionare si depozitare conform prevederilor in vigoare.
5.4
VERIFICARI SI PROBE
verificarea vizuala a realizarii montajului echipamentelor instalatiilor de conducte in conformitate cu prevederile proiectelor de montaj elaborate de proiectant; efectuarea probei de presiune cu apa; efectuarea remedierilor eventualelor defectiuni evidentiate in timpul lucrarilor de probe.
Aceasta etapa cuprinde:
6. CONDITII DE EXECUTIE A LUCRARILOR

La executia instalatiei se vor respecta indicatiile si conditiile tehnice cuprinse in desenele de montaj si NORMATIVELE C204-80 si C150-99, precum si in STAS 11111-86 - Abateri limita pentru dimensiuni fara indicatii de toleranta. Sudurile vor fi executate si verificate in clasa III sau IV conform conditiilor tehnice din desenele de montaj si executie si C-228-88 si vor fi verificate in conformitate cu prevederile in vigoare (I27-82, CR-7-ISCIR, STAS 11400/3- 89, C 150-99). Executarea protectiei anticorozive se va face in conformitate cu prevederile T403/46 - "Norma tehnica. Protectia anticoroziva pentru echipamente hidromecanice" si ale instructiunilor C139-87. Tehnologia de executie va fi stabilita de catre executanti, cu respectarea obligatorie a conditiilor prescrise in desenele de executie (cote, dimensiuni, materiale, abateri, tip sudura, grad de prelucrare etc.)
7. VERIFICARI SI LUCRARI DE PROBE

7.1 VERIFICARI
Inainte de efectuarea lucrarilor de probe, se vor face o serie de verificari la terminarea montajului. Se va verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele noi. Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate in opera: tevile, flansele, fitingurile, armaturile
Pag. 93 / 227
care prezinta defectiuni nu vor fi folosite. Se verifica daca montajul s-a executat in conformitate cu desenele de montaj. Se verifica incadrarea lucrarilor de montaj in cotele prevazute in desenele de montaj. Pentru echipamente, se verifica respectarea conditiilor impuse prin instructiunile si normele tehnice de montaj intocmite de proiectantul de specialitate. Se verifica existenta procesului verbal de admitere a instalatiei la probe, dupa terminarea lucrarilor de montaj, cu prescriptiile in vigoare (PE003 si C204-80).
7.2
PROBA DE PRESIUNE HIDRAULICA
La terminarea montajului instalatiilor de conducte acestea se vor proba din punct de vedere al rezistentei si etanseitatii. Proba de presiune va certifica capacitatea sistemelor de a functiona in limitele parametrilor de exploatare si fiabilitate proiectati. Proba de presiune hidraulica se va executa pe tronsonul de refulare cuprins intre punctul de racord la reteaua exterioara si echipament verificand circuitul la valorile de presiune indicate, cu blindarea legaturilor cu echipamentele (nu se verifica echipamentele ci doar conductele) si a punctului de racord cu reteaua exterioara. La executarea lucrarilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si precum si prevederile Normativului I 12-78. Valoarea presiunii de proba: pentru instalatia de conducte de refulare: P = 1,5 x Plucru = 1,5 x 10 bar = 15 bari; Inainte si pe parcursul lucrarilor de probe, se vor respecta urmatoarele conditii: tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior si curatate cu aer sub presiune; cordoanele de sudura nu se vor grundui sau vopsi inainte de efectuarea probei; se va asigura accesul pentru vizitare a intregului tronson probat. In acest scop, se vor indeparta toate materialele ce ar putea impiedica controlul si se va asigura posibilitatea de acces pentru personal; proba de presiune se va efectua pe vreme uscata, astfel incat sa poata fi observate eventualele scapari de apa; umplerea cu apa a tronsoanelor se va face astfel incat sa se asigure completa evacuare a aerului din interior; fluidul pentru proba de presiune va fi apa curata, fara particule in suspensie. manometrele utilizate vor fi astfel alese incat valoarea presiunii maxime de incercare sa se poata citi pe ultima treime a scarii gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a putea fi citite de la o distanta de 5 m; ridicarea presiunii se va face cu pompa manuala de presiune, treptat, fara socuri. La fiecare
Pag. 94 / 227
treapta se va mentine presiunea atata timp cat este necesar verificarii intregului tronson probat, dar nu mai putin de 10 minute. Daca pe parcursul efectuarii probelor se ivesc defectiuni, se intrerup lucrarile de probe si se remediaza defectiunile. Dupa efectuarea remedierilor, se reiau de la inceput lucrarile de probe. Rezultatele lucrarilor de probe vor fi consemnate in procese verbale incheiate intre executanti si beneficiari. Pe langa alte date, acestea vor contine obligatoriu si urmatoarele: data incercarii; parametrii fluidului de incercare; valoarea presiunii de incercare si timpul de mentinere la presiunea de proba; rezultatele obtinute (inclusiv defectiunile constatate si remedierile efectuate); concluzii (inclusiv diagrama de inregistrare a presiunii, daca este posibil); semnaturile comisiei de probe. Dupa efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la echipamente, fiind interzisa orice interventie (modificare) a respectivului circuit pana la punerea in functiune. Organizatia de montaj va lua masuri de protectia muncii pe toata durata probelor. Personalul care efectueaza probele va fi calificat si special instruit. Perimetrul de executie a lucrarilor de probe va fi ingradit si va fi prevazut cu placute de avertizare. Se interzice accesul in perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate. Personalul care efectueaza probele va avea instructajul de NTSM facut si va fi instruit asupra modului de functionare a instalatiei.
8. PROTECTII ANTICOROZIVE
Sistemul de protectie anticoroziva este aplicat conductelor (unde este cazul) si este constituit din: 1 strat grund; 2 straturi vopsea in ulei, aplicate la exteriorul conductelor. Calitatea acoperirilor de protectie anticoroziva prin vopsire depinde in mare masura de felul si calitatea suprafetelor metalice care urmeaza sa fie acoperite. Suprafetele metalice trebuie sa fie cat mai netede, lipsite scursuri de metal, fisuri, exfolieri, muchii ascutite, stropi de metal. Cordoanele de sudura nu trebuie sa prezinte cratere, pori, scurgeri de metal topit, crapaturi care nu asigura trecerea de la metalul de baza la metalul depus, solzi pronuntati, intreruperi, rizuri. In cazul ca se constata asemenea defectiuni, acestea se vor indeparta inainte de aplicarea protectiei anticorozive prin polizare, daltuire, rotunjirea muchiilor, corectarea sudurii. Suprafetele care urmeaza a se proteja anticoroziv se vor curata cu peria de sarma, dupa care se sufla cu aer si se degreseaza cu solventi organici curati. Degresarea se face prin pensulare sau stergere cu lavete care nu lasa scame, prin imersie (in cazul pieselor mai mici) sau cu jet de
Pag. 95 / 227
solvent. Prin intermediul actiunilor prezentate mai sus, se asigura atat gradul de curatire cerut, cat si rugozitatea suprafetei, lucru ce ridica aderenta straturilor de grund si vopsea. Dupa aceasta pregatire a suprafetelor, se trece la aplicarea primului strat de grund. La aplicarea grundului se va tine cont si de dotarea si posibilitatile executantului (prin pensulare, cu rola sau prin metoda airless). Nu se va trece la aplicarea urmatorului strat pana nu se usuca foarte bine precedentul (se trece la acoperirea cu vopsea a suprafetelor grunduite dupa 1-2 zile de la aplicarea stratului de grund). In timpul si la terminarea pregatirii suprafetelor si aplicarii ciclurilor de vopsire se vor efectua urmatoarele controale: controlul suprafetelor ce urmeaza a se proteja anticoroziv asa cum a fost prezentat mai sus. Acesta se face vizual, tinand cont de indicatiile din STAS 10549-76; controlul degresarii, vizual, cu ajutorul sugativei. Se apasa hartia sugativa curata pe suprafata de controlat. Pe hartia sugativa nu trebuie sa ramana urme de grasimi sau umiditate; controlul vizual al conditiilor de aplicare. Sistemul de protectie anticoroziva nu se aplica in mediu cu praf, fum, ceata, aburi. Temperatura minima de lucru : +50C si umiditatea maxima de 80%; controlul conditiilor termohigrometice in timpul tuturor fazelor, cu calcularea punctului de roua, conform ASTMD 1142; controlul timpilor de uscare si supravopsire, dupa fisa tehnica a produsului; controlul grosimii stratului umed. Este o proba distructiva si se face conform ISO 2808. Nu este proba obligatorie; controlul grosimii peliculei uscate este proba nedistructiva, cu caracter obligatoriu. Se executa cu diferite aparate electro-fizice, bazate pe ASTM 1186; aspectul si uniformitatea suprafetei vopsite se controleaza vizual, urmarindu-se obtinerea unui sistem de protectie continuu, uniform, lipsit de basici si incretituri; verificarea aplicarii intregului numar de straturi prevazute in proiect se va face prin sondaj, prin taiere cu lama, urmarindu-se existenta tuturor straturilor cu nuante diferite. In timpul aplicarii sistemului de protectie anticoroziva, se impune respectarea cu strictete a regulilor de protectie a muncii si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. In acest sens, personalul care efectueaza lucrarile de aplicare a sistemului de protectie anticoroziva va fi calificat si bine instruit, interzicandu-se accesul in perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate.
Pag. 96 / 227
9. CONDITII DE RECEPTIE SI PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA MONTAJULUI

Pentru receptia lucrarilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului urmatoarele documente: proces verbal de preluare a constructiei pentru efectuarea montajului; proces verbal de calitate a materialelor puse in opera; proces verbal de receptie calitativa a sudurilor; buletine de analiza a sudurilor; procese verbale de efectuare a probelor; fise tehnologice privitoare la calitatea protectiei anticorozive. Beneficiarul va verifica executia lucrarilor pe teren in conformitate cu proiectul de montaj. Ultima etapa, inainte de darea in exploatare a instalatiei, este efectuarea probei de functionare de 72 ore (conform PE 003), in care se poate urmari incadrarea instalatiei in parametrii indicati in proiect.
10. URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

Nu sunt necesare instalatii speciale de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.
Pag. 97 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE LUC RAR I D E C O N STR UCT II
PRESCRIPTII TEHNICE PRIVIND EXECUTIA CONSTRUCTIILOR, CALITATEA MATERIALELOR SI A PRODUSULUI FINIT
Pentru urmatoarele categorii de lucrari: TERASAMENTE LUCRARI DIN BETON SIMPLU, BETON ARMAT SI BETON PREFABRICAT
Pag. 98 / 227
1. GENERALITATI
Specificatiile tehnice comune se refera la constructiile aferente retelelor de alimentare cu apa si canalizare, a drumurilor si platformelor, prezentand urmatoarele categorii de lucrari: cap.I Terasamente cap.II Lucrari din beton simplu, beton armat si beton prefabricat Specificatiile tehnice cuprind masurile cele mai importante, obligatorii pe durata executarii constructiei care vor fi aduse la cunostinta tuturor factorilor responsabili in executie si exploatare. Prevederile specificatiilor nu sunt limitative in sensul ca toate normativele in vigoare vor fi respectate.
2. DESCRIEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

2.1 CAPITOLUL I TERASAMENTE SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARILE DE
Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii. In cazul lucrarilor ce comporta volume importante de pamant, solutia de executare a terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin luarea in considerare a unei variante corespunzatoare, de regula cu asigurarea compensarii volumelor de sapatura de pamant cu cele de umpluturi, in vederea eliminarii transportului pentru excedentul de pamant. Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnicoeconomic si de organizare. Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate. Cand executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc). Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise sunt cele de defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru. Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de
Pag. 99 / 227
apa, de gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective. Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stanjeni lucrarile de terasamente. Excavarea stratului vegetal se face de regula mecanizat. Pamantul vegetal rezultat din sapare va fi depozitat in afara perimetrului construit. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea santurilor nefiind economica, se vor amenaja rigole.
2.2
EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR

mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate; cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii in terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca. 30 cm decat cota finala pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmand ca inaintea betonarii sa se execute sapatura pina la cota din proiect; necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant, tinand seama de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata; in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adancimi de fundare diferite, se vor executa sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare adancime de fundare. Sapaturile nu vor afecta constructiile sau instalatiile existente pe amplasament; sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel incat, in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul executiei; se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de pamant din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele de constructii invecinate; nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiei constructiilor sau a unor masini grele sau instalatii grele; sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere,
Pag. 100 / 227
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
gredere) sau manual; in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei prevazute in proiect astfel: pentru nisipuri fine pentru pamanturi argiloase pentru pamanturi sensibile la umezire 0,20 0,30 m 0,15 0,25 m 0,40 0,50 m
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei; in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi; betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect. 2.2.1 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE 2.2.1.1 Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti. Se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor: terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii; pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pina la 1,00 m adancime distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii; se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental; daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva. Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pina la: 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare 2.2.1.2 Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti Se executa cand: sunt depasite adancimile de la capitolul "Sapaturi cu pereti varticali nesprijiniti"; nu este posibila desfasurarea taluzului; cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz;
Pag. 101 / 227
2.2.1.3 Sapaturi cu pereti in taluz Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii: pamantul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca; sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp; panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi.
Adancimea sapaturii Natura terenului pana la 3 m Tg = h/b nisip, pietris nisip argilos argila nisipoasa argila loess 1/1,25 1/0,67 1/0,67 1/0,50 1/0,50 mai mare de 3 m Tg = h/b 1/1,50 1/1 1/0,75 1/0,67 1/0,75
2.2.2
SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE
2.2.2.1 Epuismente Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul unor retele de santuri de drenaj, capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este evacuata prin pompare. Santurile se adancesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii. Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate incat sa asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor. Adancimea santurilor de drenaj - colectarea este de obicei de 0,5 - 1 m in functie de caracteristicile pamantului si conditiile de drenaj. Adancimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului si masurile de asigurare a stabilitatii peretilor. In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers. Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa. La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele: numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei
Pag. 102 / 227
de infiltratie, adancimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa; este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare. Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri: statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incat sa poata fi puse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta; inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. In cazul in care groapa de fundatie este mai adanca de 6 m, pompele trebuie fie coborate pe platforma de lucru, fie inlocuite cu pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa. Pentru situatii speciale se pot adopta solutii pentru epuizarea apelor functie de specificul terenului si a dotariilor antreprenorului 2.2.3 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE
Se refera la realizarea umpluturilor pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre fundatii si la exteriorul cladirilor sau umpluturi sub pardoseli. Umpluturile se vor executa de regula din pamanturi rezultate din lucrarile de sapatura. Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari. Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamint vegetal, iar suprafata amenajata cu pante de 1-1,5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare, admitandu-se variatii de 2%. Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri pentru realizarea gradului de compactare prescris. Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor. 2.2.3.1 Compactari de adancime realizate prin batere Compactarea cu maiul greu consta din baterea terenului cu un mai de 2,5 - 4,0 t greutate care cade de la inaltimea de 2-4 m. Instalatia de compactare cu maiul greu se compune din utilajul de actionare si maiul propriu-zis. Utilajul (macara sau excavator) de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba capacitatea maxima de ridicare cu minim 20 % mai mare decat greutatea maiului, in scopul prelucrarii la ridicare si a fortelor de aderenta dintre mai si teren; astfel se evita pozitia periculoasa de se lucra cu bratul ridicat la maximum; sa se deplaseze de preferinta pe senile sau in cazul deplasarii pe pneuri, sa aiba posibilitatea calarii automate.
Pag. 103 / 227
Tehnologia de compactare cu maiul greu consta in principal din urmatoarele faze: aducerea terenului la umiditatea optima de compactare; trasarea si marcarea axelor de lucru a utilajului; executarea compactarii propriu-zise, prin batere cu maiul, de la inaltimi si cu numar de lovituri determinate experimental; nivelarea finala a suprafetei compactate. Compactarea cu supermaiul consta din folosirea unui supermai cu greutate 10-30 t care cade, similar maiului, de la inaltimea de 10-25 m si se izbeste in terenul compactat intr-o cadenta de 2-3 lovituri pe minut. Dupa terminarea acestei faze de batere si dupa nivelarea platformei se vor realiza una sau mai multe faze de batere cu respectarea unui anumit timp de repaus, care sa permita mai ales diminuarea presiunilor create de socuri.
3. CERINTE SPECIFICE PENTRU LUCRARILE DE BETON SIMPLU, ARMAT SI PREFABRICAT

3.1 DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea lucrarilor de constructii aferente sistemelor de alimentare cu apa si canalizare incluse in urmatoarele obiecte: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 3 Rezervor de inmagazinare pentru localitatea Mohu Constructiile ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt cuprinse in cadrul fiecarui obiect dupa cum urmeaza: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 1.1. Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa in Municipiul Sibiu
Pag. 104 / 227
Constructiile aferente acestui obiect sunt urmatoarele: - Camine din elemente prefabricate de beton; Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu - Camine de vizitare din elemente prefabricate de beton; - Statie de pompare ape uzate terasamente si amenajare incinta: platforme si drum de acces. - Camine pe conducta de refulare ape uzate. Obiect nr. 2 Aductiune apa potabila si statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar Constructiile aferente acestui obiect sunt urmatoarele: - Camine de vizitare din elemente prefabricate de beton; - Statie de pompare ape uzate menajere; Obiect nr. 3 Rezervor de inmagazinare pentru localitatea Mohu - Rezervor de inmagazinare; - Camine de vizitare din elemente prefabricate de beton; - Terasamente si amenajare incinta: platforme si drum de acces.
Constructiile aferente acestui obiect sunt urmatoarele:
Constructiile aferente acestui obiect sunt urmatoarele:
Pag. 105 / 227
3.2
PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat. Calitatea betonului este definita prin clase. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform CP 012/1-2007. Pentru corelarea cu ,,marcile de beton se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si marci:
Clasa betonului conform cu NE 012-99 modificat cu CP 012/12007 0 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 25/30 1 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 30 2 B 150 B 200 B 250 B450 Clasa betonului Marca betonului
C 30/37
B 500
C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60
Bc 50 Bc 60
B 600 B 700 -
Alegerea clasei de beton depinde de clasele de expunere a constructiilor prezentate in CP 012/12007 cap.4, tabelul 1 si 1.a. OBSERVATIE: Pentru asigurarea durabilitatii constructiilor, la proiectare se va tine seama de regimul de expunere sau natura si gradul de agresivitate a mediului, in conformitate cu normativul CP 012/1-2007, capitolul 5 si Anexa F: subcapitolul 5.1. Cerinte de baza pentru materialele componente; subcapitolul 5.2 Cerinte de baza pentru compozitia betonului; subcapitolul 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere;
Pag. 106/227
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz: gradul de impermeabilitate; tipul de ciment; dozajul minim de ciment; valoarea maxima a raportului A/C.
3.3
3.3.1
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare vor indeplinii cererile standardelor nationale sau profesionale. Sortimentele uzuale de ciment se pot clasifica in conformitate cu SR EN 197-1/2002 astfel: CEM I Ciment Portland; CEM II Ciment Portland compozit; CEM III Ciment de furnal; CEM IV Ciment puzzolanice; CEM V Ciment compozit. Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare vor indeplinii cererile din SR EN 197-1/2002 si CP 012/1-2007. Pentru cimenturile care nu sunt cuprinse in normativele de mai sus, aptitudinea generala de utilizare trebuie sa se faca pe baza prevederilor standardelor europene de cimenturi in vigoare, a standardelor nationale SR 3011 , SR 7055, STAS 10092,elaborate avand in vedere principii si proceduri recunoscute care sunt in conformitate cu standardul SR EN 206-1. 3.3.1.1 Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. In cazul folosirii cimentului din depozit, acesta va fi livrat impreuna cu declaratia de conformitate, in care se mentioneaza: tipul de depozit; data sosirii in depozit; numarul cerificatului de calitate cu date si fabricarea inscrise in el; garantarea si observarea conditiilor de depozitare; numarul si data certificatului de calitate, elaborat de un laborator autorizat; cu toate datele,
Pag. 107 / 227
inclusiv cu conditiile de folosire in cazul perioadei de garantie. Obligatiile furnizorului privind garantarea cimentului va fi specificata in contractul dintre furnizor si consumator. Conform cu SR-EN 196-7 pentru verificarea conformitatii de livrare prin prevederile standardelor, conform cu ordinele specificatiilor din contract, probele de ciment vor fi luate in prezenta producatorului si a utilizatorului. Probele de ciment pot fi luate, de asemenea, si in prezenta utilizatorului si a unei persoane alese si recunoscute de ambele parti. Probele se vor face inainte sau in timpul livrarii. In cazuri speciale, se pot lua probe in maximum 24 de ore dupa livrare. 3.3.1.2 Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatelor de calitate si cantitate si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Inainte de terminarea testelor, cimentul va fi depozitat si etichetat intr-un depozit intermediar. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie. Este interzisa folosirea cimenturilor dupa data de expirare. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton armat decat dupa verificarea starii de conservare. 3.3.1.3 Controlul calitatii Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionarea prin verificarea calitatii / garantiei elaborate de organismele de producere si furnizare; inaintea folosirii, printr-un laborator autorizat. Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-1/2005, SR EN 196-2/2005, SR EN 1963/95*, SR EN 196-5/95*, SR EN 196-6/94, SR EN 196-7/95 ,SREN 196-8/2004, SR EN 1969/2004. *Revizuite in 2005.
Pag. 108 / 227
3.3.2
Agregate
3.3.2.1 Generalitati Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 daN/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea sau/si din concasarea rocilor. Pentru prepararea betoanelor curba granulometrica a agregatelor este stabilita in functie de dozarea si consistenta betonului conform cu Anexa L din normativul CP 012/1-2007. 3.3.2.2 Producerea si livrarea agregatelor Proprietarii de cariere sau statii de balast sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate al agregatelor si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona pe baza unui atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant ISC desemnat. Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor vor avea un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze ca parte a unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate), implementat, operational, in masura sa asigure calitatea aprovizionarii agregatelor conform cu reglementarile, ordinele sau contractele. Seful statiei de balast va fi atestat de catre inspectiile teritoriale ale ISC. Reatestarea statiei va fi facuta conform aceleiasi proceduri, la fiecare 2 ani. Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de: autorizatiile necesare balastierei si documentele privind natura zacamantului; documentele referitoare la sistemul de asigurare a calitatii (manualul de calitate; proceduri generale de sistem; proceduri operationale; plan de calitate; regulament de functionare; fisele posturilor; etc.); depozitele de agregate cu platforme amenajate vor avea compartimente separate si marcate pentru fiecare tip de agregate; utilajele de sortare si spalare sa functioneze in bune conditii si sa fie atestate; personalul care va avea cunostintele si experienta necesara pentru acest gen de activitati se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare al calitatii; laboratorul autorizat sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu un laborator autorizat. Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta: Presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau un specialist atestat de MLPTL ca Responsabil tehnic cu executia, angajat permanent sau in regim de colaborare. Membrii; Specialist cu atributii in domeniul de control al calitatii;
Pag. 109 / 227
Specilaist cu atributii in domeniul mecanizarii; Seful laboratorului principal autorizat sau al laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un contract de colaborare. In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare al calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere la atestarea si functionarea sistemului de asigurare a calitatii. In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale, sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile urmatoare: In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri: Oprirea livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente: deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; lipsa personalului calificat ce deserveste statia; nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor; alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor. Oprirea functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari: dereglarea utilajelor de sortare / spalare a agregatelor; obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor; nerespectarea efectuarii incercarii conform reglementarii in vigoare; nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii. In aceste cazuri reluarea activitatii se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform tabelului 4.2.2. din SR EN 2061/2002 si anexei L- figurile L1,L2,L3,L4,L5 din CP 012/1-2007. Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton. Utilizarea agregatelor din beton reciclat se va face conform cu SR EN 13242 pe baza agrementelor
Pag. 110 / 227
tehnice de utilizarea agregatelor . 3.3.2.3 Transport si depozitare Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau a depozitarii. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avand inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea sorturilor. Fiecare compartiment va fi etichetat vizibil. Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. 3.3.2.4 Controlul calitatii agregatelor Controlul calitatii agregatelor este prezentat in SR EN 12620/2003 si SR EN 13055-1 . 3.3.3 Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate proveni din reteua publica sau alta sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003. 3.3.4 Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii calitatii betonului in stare proaspata sau intarita. Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din SR EN 934-2-Aditivi pentru beton sau agrementele tehnice in vigoare. Aditivii nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii. Principalele grupe uzuale de aditivi sunt diferite in functie de efectul principal asupra betonului. Aceste grupe de baza sunt: reducatori ai continutului de apa; intens reducatori ai continutului de apa; plastifianti; acceleratori ai timpului de priza; intarzietori de priza; acceleratori de intarire; antrenor de aer; pentru cresterea rezistentei inghet-dezghet; pentru imbunatatirea gradului de impermeabilitate; inhibator de coroziune.
Pag. 111 / 227
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul: imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor la elemente cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare; betonarea prin pompare; imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in medii agresive; imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet repetat; obtinerea unor betoane de rezistenta superioara; reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice; cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii structurii betonului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul urmator(tabel 2a CP 012/1 2007):
Nr. crt
Tip beton,tehnologie si conditii de turnare Betoane de rezistenta avand clasa
Aditiv recomandat
Observatii
cuprinsa intre C8/10 si C30/37 inclusiv
Plastifiant
Dupa caz : superplastifiant
Betoane supuse la inghet-dezghet repetat
Antrenor de aer Dupa caz: intens reducator de apa
Betoane cu permeabilitate redusa
Reducator de apa/plastifiant
superplastifiant impermeabilizator
Dupa caz: 4 Betoane expuse in conditii de agresivitate intensa si foarte intensa Reducator de apa/plastifiant intens reducator superplastifiant inhibitor de coroziune 5 6 Betoane executate monolit avand clasa > C 35/45 Superplastifiant / intens reducator de apa Superplastifiant (plastifiant) superplastifiant + intarzietor de priza Intarzietori de priza +
Betoane fluide Betoane masive
Betoane turnate prin tehnologii speciale (autocompactante)
Betoane turnate pe timp calduros
Pag. 112 / 227
Nr. crt
Tip beton,tehnologie si conditii de turnare
Aditiv recomandat superplastifiant (plastifiant)
Observatii
Betoane turnate pe timp friguros Betoane cu rezistente mari la termene scurte
Anti-inghet + accelerator de priza Acceleratori de intarire fara cloruri
10
In cazurile in care nu sunt mentionate in tabel, cand Antreprenorul trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul Consultantului si includerea acestora in documentatia de executie.Tipul sau combinatia aditivilor va fi aprobata de catre Consultant. Antreprenorul sau furnizorul de beton va avea in vedere recomandarile din CP 012/1-2007 pct.5.2.6. In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate. Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare. 3.3.5 Adaosurile
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale. Adaosurile pot imbunatatii urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agentii chimici agresivi. Exista doua tipuri de adaosuri: inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregat, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului incert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului; active, caz in care se conteaza pe proprietatiile hidraulice ale adaosului. Adaosurile active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc. In cazul adaosurilor cu proprieti hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii. Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul
Pag. 113 / 227
sanitar eliberat de organismele abilitate ale autoritatii de reglementare din domeniul sanatatii si numai pe baza rezultatelor unor cercetari experimentale prin care sa se demonstreze comportarea betonului expus in anumite medii specifice in ceea ce priveste caracteristicele de rezistenta si durabilitate in conformitate cu cerintele SR EN 206-1 si anexei E din CP 012/1 2007. Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizicochimice ale acestora sa nu sufere modificari.
3.4
3.4.1
CLASELE BETONULUI
Generalitati
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate. 3.4.2 Cerinte pentru rezistenta
Relatia intre raportul A / C trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A / C. Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt:
Clasa de rezistenta a betonului f ck cil f ck cub N / mm2 N / mm2
C8/10 8 10
C12/15 12 15
C16/20 16 20
C20/25 20 25
C25/30 25 30
Clasa de rezistenta a betonului f ck cil ck cub N / mm2 N / mm2
C35/45 35 45
C40/50 40 50
C45/55 45 55
C50/60 50 60
3.4.3
Cerintele pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte: selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatea sau sa produca coroziunea armaturii; alegerea compozitiei astfel incat betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit; sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
Pag. 114 / 227
armaturii; sa evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. Reactie alcalii agregate); amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului trebuie sa se faca astfel incat materialele componente sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si sa realizeze o structura compacta; tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor prescrise si protejarea corespunzatoare a armaturii. Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. Gradul de rezistenta la penetrarea apei va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrata constructia conform CP 012/1-2007 si normativului P 73-78- Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide. Nivelele de perfomanta la impermeabilitate a betoanelor (conform P 73-78) sunt:
Adancimea limita de patrundere a apei (mm) 100 Gradul de impermeabilitate P410 P810 P1210 P420 P820 P1220 4 8 12 200 Presiunea apei (bari)
Rezistenta la inghet-dezghet a caracteristicilor betonului prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri inghet-dezghet se regasesc in tabelul F1.2 din Codul de Procedura CP 012/12007. Nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul de gelivitate sunt:
Gradul de gelivitate al betonului G50 G100 G150
Numar de cicluri inghet dezghet 50 100 150
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire 0.25%o conform STAS 10107/0-90.
Pag. 115 / 227
3.4.4
Cerinte cu privire la compozitia betonului
3.4.4.1 Generalitati Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite dupa cum urmeaza: a) b) amestecul de beton proiectat la statie de catre Antreprenor printr-un laborator autorizat; amestecul de beton prescris (de catre Proiectant sau Contractor) printr-un laborator autorizat; Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator verificat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. Toate amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristiclor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii. 3.4.4.2 Date privind compozitia betonului In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele: 1. 2. 3. 4. 5. 6. cerinte de conformitate cu SR EN 206-1 clasa de rezistenta la compresiune; clasele de expunere dimensiunea nominala maxima a agregatelor; consistenta betonului proaspat; clasa de cloruri continute functie de tipul utilizarii betonului (beton simplu nearmat,
armat sau precomprimat) - conform tabelului 10 din CP 012/1-2007 In plus pentru betonul usor clasa de masa volumica sau masa volumica specificata, iar pentru betonul greu masa volumica specificata. 3.4.4.3 Statia de betoane Statiile de betoane au obligatia sa livreze betonul pe baza unei cereri in care se specifica tipul betonului, detalii privind compozitia, ritmul de livrare si elementele folosite. Livrarea betonului se va face insotita de un document de transport al betonului. Compozitia betonului va fi stabilita sau verificata de un laborator autorizat. Reteta va fi facuta:
Pag. 116 / 227
la inceputul activitatii statiei; la schimbarea cimentului sau agregatelor; 3.4.5 Amestecul proiectat
3.4.5.1 Cerinte privind consistenta betonului Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzator. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului. Consistenta betonului proaspat poate fi determinata prin: metoda raspandirii, conform prevederilor din SR EN 12350-5 ( pentru betoanele fluide ) si metoda tasarii, conform SR EN 12350-2 ( pentru betoanele vartoase ). Clasele de consistenta sunt date in tabelele 3,4,5,6 din capitolul 4.2.1- din Codul de practica pentru producerea betonului CP 012/1 2007 si acestea sunt : clase de tasare clase Vebe clase de compactare clase de raspandire 3.4.5.2 Cerinte privind granulozitatea agregatelor Se va tine seama de prevederile din capitolului 5.2.3 si anexa L ale Codului de practica pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007 , si stasurile SR EN 1097-2, SR EN 206-1, tabelul 4.2.2 , SR EN 12620, SR EN 13055-1. 3.4.5.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in Codul de practica pentru producerea betonului- indicativ CP 012/1-2007 anexa F tabelele: F.1.1- valorile limita recomandate pentru compozitia si propietatile betonului pentru clasele de expunere XO, XC, XD, XS F.1.2 - 95 valorile limita recomandate pentru compozitia si propietatile pentru clasele de expunere XF, XA, si XM F.2.1 domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR En 197-1, SR311,STAS10092, SR 7055 si SR En 206-1 F.2.2 domenii de utilizare pentru cimentul de tip IIM conform standardelor cu SR EN197 1 si SR En 206 1 F.2.3 exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinatii de clase de expunere F.2.4 - exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M(functie de componenta
Pag. 117 / 227
principaliilor constituenti), fabricate in conformitate cu standardul SR EN 197-1 F.3.1 - continutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de la 16mm pana la 63mm pentru betoane de clasa 50/60 si LC 50/55 F.3.2 - continutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de la 16mm pana la 63mm pentru betoane de clasa >C50/60 si LC>50/60 Raportul A/C este stabilit in conditiile de rezistenta impuse betonului. Alegerea compozitiei se va face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor. 3.4.5.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in cantitati care sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii. Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2. Aditivii sunt folositi in concordanta cu tabelul 2a , punctul 5.2.6. din CP 012/1-2007 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau agremente tehnice bazate pe determinari experimentale. Recomandari privind stabilirea compozitiei betonului sunt date in anexa F din Cod de practica pentru producerea betonului- indicativ CP 012/1-2007. Aptitudinea generala de utilizare a adaosurilor de tip I este stabilita pentru filere conform SR EN 12620 si pentru pigmenti conform SR EN 12878. Pentru adaosurile de tip II, aptitudinea generala de utilizare este stabilita conform SR EN 450 si SR EN 13263.
3.5
3.5.1
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

Betonul proaspat
Clasificarea betoanelor proaspete se face functie de: 1. Clase de consistenta tabelele 3 6 din CP012/1-2007 clase de tasare; clase Vebe; clase de compactare; clase de raspandire 2. 3.5.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor ( conform SR EN 12620 ); Betonul intarit
3.5.2.1 Rezistenta la compresiune Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune
Pag. 118 / 227
in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la varsta de 28 zile. Valorile sunt conform cu capitolul 2.4.2 din Prezentul Caiet de Sarcini. Evolutia rezistentei betonului. In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete cu dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. Epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete se vor efectua incercari nedistructive sau incercari pe carote extrase. Determinarea rezistentei betonului la penetrarea apei se face in acord cu reglementarile tehnice in vigoare. Metoda si criteriile de conformitate trebuie sa faca obiectul unui acord intre beneficiar si producator. Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumica normala si betoane grele sunt conforme cu tabelul 7 ; capitolul 4.3. din CP 012/1-2007, iar pentru betoane usoare tabelul 8 din acelasi capitol. 3.5.2.2 Densitatea betonului Functie de densitate, betoanele se clasifica in: betoane usoare, betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (1500C) de maximum 2000 kg/mc, este produs in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa; beton cu densitate normala (semi-greu si greu) beton cu densitate aparenta in stare uscata (1050C) mai mare ca 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc; beton foarte greu, beton cu densitate aparenta in stare uscata (1050C) > 2500 kg/mc. 3.5.3 PREPARAREA BETONULUI
3.5.3.1 Generalitati Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Conducerea activitatii statiei de betoane se realizeaza de un sef de statie atestat de ISC. Prin statie de betoane se intelege orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii nr. 10, a calitatii in constructii din 1995 si a Regulementului privind certificarea calitatii in constructie. Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat eliberat la punerea in functiune. La dozarea materialelor componente se admit urmatoarele abateri:
Pag. 119 / 227
agregate ciment si apa adaosuri aditivi 3.5.3.2
+ 3% + 2% + 3% + 5%
Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
Pentru amesticarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai betoniere cu cadere libera. Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor si o lucrabilitate constanta. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Amestecarea componentelor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, conditiile de mediu si tipul instalatiei. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru: utilizarea de aditivi sau adaosuri; perioade de timp friguros; agregate cu granula > 31 mm; lucrabilitate redusa; Temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii se recomanda sa fie cuprinsa intre 50 300C. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maximum 20 min. La terminarea unui schimb sau la intreruperea preparari betonului pe o durata mai mare de 1 ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet de apa sau apa amestecata cu pietris si apoi golita complet. In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) Antreprenorul trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura. Aceste informatii vor fi furnizate inainte de livrare sau la livrare. Bonul de livrare va furniza pentru fiecare livrare a betonului umatoarele informatii: a) pentru betonul cu propietati specifice clasa de rezistenta clasa de expunere(clasele de expunere sau categoriile de beton in conformitate cu tabelul 1 si anexa F cu indicarea combinatiilor de clase de expunere );
Pag. 120 / 227
clasa de consistenta sau valoarea specificata ; valorile limita de compozitie a betonului tipul si clasa de rezistenta a cimentului, cand sunt specificate; tipul aditivilor si adaosurilor, daca sunt specificate; propietatile speciale, daca au fost cerute dimensiunea nominala maxima a agregatelor pentru betonul usor sau betonul greu, clasa de masa volumetrica sau masa specificata b) aditivi fie raportul apa /ciment, fie consistenta in termen de clasa sau de valoarea specificata in functie de specificatii dimensiunea nominala maxima a agregatului in cazul adaugarii de aditivi pe santier, ora exacta la care s-a adaugat, cantitatea care s-a adaugat, volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare. Bonul de livrare va contine datele in conformitate cu CP 012/1-2007 pct. 7.3: numele statiei de fabricare a betonului gata de utilizare numarul de serie al betonului data si ora de incarcare, aceasta inseamna momentul primului contact intre ciment si apa numarul autovehicolului sau identificarea lui numele cumparatorului numele si localizarea santierului detalii sau referinte referitor la specificatii cantitatea de beton in metri cubi declaratia de conformitate cu referinte la specificatii si la SR EN 206-1 numele sau marca organismukui de certificare daca este cazul ora de sosire a betonului pe santier ora de incepere si terminare a descarcarii pentru betonul avand compozitia prescrisa: detalii referitoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment si daca este cerut, tipul de
3.6
3.6.1
TRANSPORTUL BETONULUI SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Transportul betonului
Transportul betonului se va face conform normativului NE012-1999. Se vor lua masuri necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului in timpul transportului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment. Transportul betonului cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
Pag. 121 / 227
cu tasare de maximum 50 mm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km acestea vor fi acoperite pentru a impiedica modificarea continutului de apa. Durata maxima posibila de transport depinde de compozitia betonului si de conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii si sfarsitul descarcari din mijlocul de transport si nu poate depasi valorile prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5 / 42,5 decat daca se utilizeaza aditivi.
Temperatura amestecului de beton (0C) 100 < t < 300 t < 100
Durata maxima de transport ( min) Ciment clasa 32,5 50 70 Ciment de clasa > 42,5 35 50
Temperatura betonului proaspat inainte de turnare se recomanda sa fie cuprinsa intre 5 300C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare. Stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti. In cazul transportului cu autobasculanta, durata maxima se reduce cu 15 min fata de limitele din tabel. Ori de cate ori intervalul de timp intre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de trasport depaseste o ora,precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul agitatoarelor acestea se vor umple cu cca.1mc de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa. 3.6.2 Pregatirea turnarii betonului
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre Consultant; sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;
Pag. 122 / 227
formatiile de lucru sunt stabilite si instruite in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii; au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o verificare a armaturii de catre o comisie alcatuita din diriginte si reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau institut de specialitate si va decide efectuarea ei. In orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standarde si se va proceda la o noua receptie calitativa; suprafetele de beton turnat anterior vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; se vor lua toate masurile in cazul unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protectia betonului, conditii de creare a unui rost de lucru); nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.); in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii si va exista posibilitatea dirijarii lor in afara zonei betonate; sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute; este stabilit locul de descarcare a transporturilor de beton refuzate. Dupa verificarea indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, dirigintele si delegatul ISC, conform cu prevederile programului de control al calitatii stabilit prin contract. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazul in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate); betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii. Inainte de turnarea betonului dirigintele trebuie sa verifice functionarea corecta a utilajelor pentru transport si compactarea betonului. 3.6.3 Reguli generale de betonare
Conducatorul tehnic al punctului de lucru va conduce nemijlocit betonarea unei constructii. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor si regulilor
Pag. 123 / 227
conform cu metodele de executie aprobate. Betonul va fi pus in lucrare imediat ce va sosi la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2 - 3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua; din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant;. inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime maxima de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip placa (placa, fundatii, etc.); betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica) avand capatul inferior la max. 1,5 m de zona ce se betoneaza; betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime si turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii; se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect; nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului; se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei inainte a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari; circulatia muncitorilor si a utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
Pag. 124 / 227
betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect; durata maxima a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii nu trebuie sa depseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de doua ore de la prepararea betonului pentru cimentul cu adaosuri si respectiv 1.5 ore in cazul cimentului fara adaos; in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa conform cu capitolul 13 Rosturi de lucru din Codul de Procedura NE 012 -1999 si cu acordul Inginerului; instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (24 ore daca temperatura este de peste 200C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5) Betonarea diferitelor elemente de constructie sunt prezentate in Anexa IV.1 din normativul NE 012-1999 Cod precomprimat. 3.6.4 Compactarea de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului, etc. In general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala numai in urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost; se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare). In timpul compactarii se va evita deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil. Detaliile privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in Anexa IV.2 din Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012 -1999 3.6.5 Rosturi de lucru si decofrare
Rosturile de lucru se vor evita in masura in care este posibil. Betonarea se va face fara intrerupere
Pag. 125 / 227
la nivelul respectiv, sau intre doua rosturi de dilatare, daca este posibil. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau procedura de executie in conformitate cu prevederile din Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012 -1999 . Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale structurii care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. Pentru constructii cu caracter special -constructii masive, structuri edilitare (rezervoare,cuve,radiere,etc) pozitia rosturilor trebuie indicata in proiect,precizandu se si modul de tratare (benzi de etansare sau prelucrarea rostului).In cazul rosturilor nementionate in proiect, neintentionate ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice sau a unor defectiuni- acestea se vor trata obligatoriu conform capitolului 13.5 din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-1999. Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara conform Cod de practica pentru producerea betonului CP012/1-2007 si normativul NE 012 -1999. si capitolului 14 si anexei V.1 din
3.7
3.7.1
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Specificatii generale
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp functie de tipul structurii, conditiile de mediu in momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii prematura, in particular datorita soarelui si vantului. Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: scurgerea pastei de ciment; diferente mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturi scazute sau inghet; eventuale socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei, beton armatura, dupa intarirea betonului. Principalele metode de tratare / protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda; aplicarea de pelicule de protectie
Pag. 126 / 227
3.7.2
Durata tratarii
Durata tratarii depinde de: sensibilitatea betonului la tratare, functie de compozitie; temperatura betonului; conditii atmosferice in timpul si dupa turnare; conditii de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii; Se vor avea in vedere prevederile din Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/1999.
3.8
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Aceast capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile, deciziile si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea cerintelor speciale. Conform Cod de practica pentru producerea betonului - CP 012/1-2007 ( pentru producerea, livrarea si controlul calitatii betonului ) si Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - NE 012 1999 ( pentru turnarea betonului ): 1. 2. clasificarea controlului (interior, exterior, de conformitate) procedeele pentru controlul calitatii: controlul productiei si executiei : controlul materialelor componente, echipamentelor, executarii si a proprietatilor betonului; controlul inainte de punerea in opera a betonului; controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului; criterii de conformitate sisteme de verificare; planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune betonului criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune. a
3.9
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE

betoane rezistente la penetratia apei; betoane cu rezistenta marita la inghet-dezghet si agenti chimici; betoane cu rezistenta marita la uzura.
Pag. 127 / 227
Betoanele cu caracteristici speciale sunt:
Multe elemente din beton sunt executate prin urmatoarele procedee speciale: betonarea sub apa; betoane turnate prin pompare; betoane turnate prin cofraje glisante; betoane ciclopiene Pentru executarea betoanelor cu caractareistici speciale sau prin procedee speciale se tine cont de prevederilor din capitoluli 16 din Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/1999.
4. COFRAJE SI SUSTINERI
4.1 CERINTE DE BAZA
a) Cofrajele si sustinerile au rolul de a asigura obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectanduse inscrierea in tolerantele admisibile. Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate sunt: lungime latime 4 mm; 3 mm.
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor de beton si beton armat dupa decofrare aplicabile in cazurile curente. (vezi anexa III.1.1 Buletinul Constructiilor 89/1999). Sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturilor, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate. Sa fie astfel alcatuite incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului. Imbinarile dintre panourile cofrajului sa fie etanse. Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice. Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si
Pag. 128 / 227
degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
4.2
PREGATIREA LUCRARILOR
In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta si va elabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor cuprinde: lucrari pregatitoare; fazele de executie; pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare; programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor; resursele necesare (echipamente de cofrare si sustineri, utilaje, scule, personal, etc.); organizarea locului de munca.
4.3
MONTAREA COFRAJELOR
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: a) b) c) d) trasarea pozitiei cofrajelor asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor verificarea si corectarea pozitiei panourilor incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere pentru a se evita tasarile neuniforme. In cazurile terenurilor inghetate sau expuse inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
4.4
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE

1. 2. 3. preliminara in care se controleaza lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si in cursul executiei in care se verifica pozitionarea in raport cu trasarea si modul de finala in care se receptioneaza cofrajele si se consemneaza constatarile in registrul
Pentru asigurarea unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua urmatoarele verificari etapizate: sustineri; fixare a elementelor; de procese verbale pentru lucrarile ce devin ascunse. In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun
Pag. 129 / 227
pentru cofraje si armaturi.
4.5
DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate; cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentionand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente: 70 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m; 85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m. Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente: 95 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m; 112 % pentru elemente cu deschideri intre 6 12 m; 115 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza conform SR EN 12390-5AC-06. Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5C, se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.
4.6
REGULI PRIVIND OPERATIA DE DECOFRARE

a) desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; b) c) d) sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se va face treptat fara socuri; decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
In cazul constructiilor etajate cu deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lasa popi de siguranta care vor fi mentinuti orientativ (vezi tabelul 14.3 decofrare B.C. 8-9/99) iar pozitia
Pag. 130 / 227
acestora se recomanda a se stabili astfel: grinzi pana la 6 m deschidere un singur pop de siguranta la mijlocul acestora. Pentru grinzi cu deschideri mai mari distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa fie maxim 3 m; placi un singur pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 m de placa; intre etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul. In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de catre proiectant (daca este convocat), la examinarea elementelor de rezistenta ale structurii incheindu-se un proces verbal unde vor fi consemnate calitatea lucrarilor si eventuale defecte constatate. Nu se fac remedieri inainte de aceasta examinare.
5. ARMAREA BETONULUI
5.1 OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt: oteluri cu profil neted OB 37; oteluri profilate PC 52, - STAS 438/1-89; sarme trase STAS 438/2-91; plase sudate STAS 438/3,4-98. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 10107/0=90. Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
5.2
LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate ce trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinate privind criteriile de performanta. Otelul beton se livreaza sub forma de colaci, legaturi de bare sau plase sudate insotite de o eticheta ce contine: marca produsului;
Pag. 131 / 227
tipul armaturii; numarul lotului si al colacului sau legaturii; greutatea neta; semnul CTC.
5.3
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate in asa fel incat sa un sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura. Depozitarea otelurilor pentru armaturi se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
5.4
FASONAREA,MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR

Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. se evite: deteriorarea mecanica (crestaturi, lovituri) ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune Armaturile care urmeaza a se fasona, trebuie sa fie curate si drepte. Astfel se vor indeparta eventuale impuritati si rugina, in special in zonele de innadire prin sudura a armaturilor. Otelul beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul alungirea maxima este 1 mm/m. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect STAS 10107/0-90.Formele de carlige utilizate sunt: cu indoire la 180 pentru barele din OB 37; cu indoire la 90 pentru barele din PC 52 si PC 60. Pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135 sau 180 in cazul etrierilor din OB 37 si numai la 135 in cazul celor din PC 52 sau PC 60 (pentru detalii se poate consulta STAS 10107/0-90).Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se conformeze prevederile proiectului si a STAS-ului 10107/0-90.
Pag. 132 / 227
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri.
5.5
MONTAREA ARMATURILOR
receptionarea calitativa a cofrajelor; acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor de structura al carui volum depaseste 100 mc si sunt necesare rosturi de betonare.
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului: a) b) crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara la maxim 3 m pentru a permite patrunderea libera a betonului; crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (minim 2,5 x diametrul vibratorului). Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect Se vor prevedea: cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete; cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp pentru 12 mm si cel putin 2 distantieri pentru < 10 mm; cel putin un distantier intre randurile de armatura la fiecare doi ml de grinda in zona de armatura pe doua sau mai multe randuri. Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme sau din masa plastica. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre din otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri. Acestea sunt dispuse intre ele la maxim 1 m (1 buc./mp) in camp, respectiv de 50 cm (4 buc./mp) in zonele in consola. In cazul placilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu > 14 mm, se admite depasirea distantelor mentionate cu conditia asigurarii pastrarii pozitiei armaturii. Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in B.C. 8-9/99 anexa II.2. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0-90. luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
5.6
90.
INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si ale STAS-ului 10107/0In functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului, procedeele de innadire sunt:
Pag. 133 / 227
prin suprapunere; prin sudura; prin mansoane metalo-termice; mansoane prin presare. Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu STAS 10107/0-90. Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita: sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise sau in cochilie, sudare in mediu de bioxid de carbon, conform reglementarilor tehnice specifice din C 28-1983 si C 150-1999, in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice) sau prin presare) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice.
5.7
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.
5.8
PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se deformarea lor sau desfacerea sudurii. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3-1989.
5.9
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor prin protectia armaturii impotriva coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de: tipul elementului; categoria elementului;
Pag. 134 / 227
conditiile de expunere; diametrul armaturilor; clasa betonului; gradul de rezistenta la foc si se stabileste prin proiect. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica respecta prevederile STAS 10107/0-90, iar in medii cu agresivitate chimica respecta reglementarile tehnice speciale. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din mortar sau din materiale plastice.
6. PROBA DE ETANSARE PENTRU RECIPIENTI DIN BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT CARE INMAGAZINEAZA APA
6.1 VERIFICAREA ETANSEITATII RECIPIENTILOR
Verificarea etanseitatii se face in mod obligatoriu prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165-88, P 73/78.
6.2
PROBA DE ETANSEITATE PRIN UMPLERE CU APA
Se face in mod obligaroriu inainte de aplicarea tencuielilor si protectiilor pe radierul si peretii recipientului.
6.3
VERIFICAREA ETANSEITATII RECIPIENTILOR

a) b) c) la 28-60 zile de la terminarea turnarii betonului pentru recipienti din beton armat; la 15-60 zile de la terminarea injectarii canalelor, la recipienti comprimati cu fascicole inglobate; la cat mai scurt timp dupa examinarea precomprimarii, la rezervoarele precomprimate cu armaturi exterioare (maxim 30 zile), astfel incat proba de etansare sa se desfasoare in intervalul de timp admis d) la cat mai scurt timp dupa examinarea precomprimarii, la rezervoarele precomprimate, cu armaturi exterioare (maxim 30 zile), astfel incat proba de etansare sa se desfasoare in intervalul de timp admis, pentru a nu incepe procesul de corodare al sarmelor; e) inaintea executarii umpluturilor de pamant in jurul rezervorului.
Verificarea etanseitatii recipientilor se efectueaza in urmatoarele conditii:
Apa de umplere pentru proba trebuie sa fie curata, fara suspensii si grasimi astfel incat tencuiala interioara (daca este prevazuta) sa se poata face in conditii corespunzatoare de aderenta la beton. Nu este admisa folosirea apei uzate tratate, rezultata de la statiile de epurare. Verificarea etanseitatii recipientului presupune ca acesta se afla in urmatorul stadiu de realizare:
Pag. 135 / 227
a) b) c) d) e)
peretii sunt decofrati; s-a executat remedierea eventualelor deficiente a betoanelor, vizibile cu ochiul liber, care pot avea consecinte negative asupra etanseitatii. Aceste deficiente trebuie remediate inainte de precomprimare. pentru recipientii precomprimati s-a executat precomprimarea cablurilor si injectarea canalelor acestora. in cazul recipientilor din beton precomprimat cu armatura exterioara, care se protejeaza prin torcretare, executia torcretului este interzisa inainte de proba de etanseitate.
f) g)
instalatia de aductiune si golire a apei la si din recipient (cel putin provizorie) pentru proba de etanseitate este terminata. umpluturile in jurul recipientului nu sunt executate.
Verificarea etanseitatii unui recipient implica doua etape de realizare si anume: In prima etapa se umple recipientul pana la nivelul corespunzator inaltimii utile si se completeaza apa in acesta astfel incat recipientul sa ramana in permanenta plin pana la nivelul indicat timp de 10 zile. In acest interval de timp se fac verificari in vederea eliminarii totale a pierderii de apa din instalatia hidraulica a recipientului sau prin piesele de trecere prin pereti. Daca la finele etapei I-a se constata pierderi de apa la exteriorul peretilor, recipientul se goleste pentru efectuarea reparatiilor necesare. Zonele cu exfiltratii se marcheaza, la exteriorul peretilor, la finele intervalului de 10 zile. Daca sunt zone care prezinta pierderi sub forma de supurari sau pistiri, recipientul se goleste, fara a mai astepta scurgerea intregului interval de 10 zile, pentru a se opera reparatiile necesare. Umplerea cu apa a recipientului se face lent (minim 24 ore) si se recomanda ca sa se evite mentinerea acestuia partial umplut cu apa timp indelungat. Dupa executarea reparatiilor se reia umplereea recipientului in conditiile prevazute anterior. In etapa a II-a se face proba de etanseitate propriu-zisa care dureaza tot 10 zile. La inceputul acestui interval se inchide alimentarea cu apa a recipientului. Etanseitatea recipientului se considera corespunzatoare daca, dupa trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de apa observate, scazand pierderile prin evaporare nu depasesc in medie 0,25 l/zi, m2 de suprafata udata. Pierderile prin evaporare se masoara cu dispozitivul prezentat in anexa unde indica si modul de masurare. Se recomanda ca nivelul apei sa se masoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm, pentru a se asigura precizia necesara.
Pag. 136 / 227
Masurarea pierderilor de apa se face cu ajutorul unei rigle gradate, montata cu o panta orizontala de 1:10, astefl incat la o scadere a nivelului apei de 1 mm sa ii corespunda o citire pe rigla de 10 mm, marindu-se astfel de 10 ori precizia de citire. Daca conditia de etansare aratata mai sus nu este indeplinita, se incheie proces verbal intre constructor si beneficiar, care sa ateste acest fapt, urmand ca un exemplar sa fie transmis proiectantului. Proba de etanseitate reprezinta faza determinanta in executia recipientilor.
6.3.1
Masurarea pierderilor de apa
P e re te le re c ip ie n tu lu i C itir e a C 2 d a to rita e v a p o ra rii
R ig la c u p a n ta 1 :1 0 C u v a e ta n s a
P e r e te r e c ip ie n t
C itir e a C 1 d a to rita e x f iltr a tiilo r s i e v a p o r a rii N H (N iv e l lib )
R ig la c u p a n ta 1 :1 0 G re u ta te d e te s ta r e
EXEMPLU DE MASURARE SI CALCUL Rezervor avand diametrul inaltimea de Volumul rezervorului Suprafata
Pag. 137 / 227
20,00m si 4,75 m. V=1500 m3. A=314 m2.
Suprafata udata Pierderea admisa dupa 10 zile: Citirea initiala a nivelului din rezervor: Citirea finala a nivelului din rezervor: C1=(C1i-C1f)/10=(153-83)/10=7 mm Citirea initiala a nivelului din vasul pentru evaporare:
S=614 m2. =2,5 x 614 x 10-3 = 1,535 m3 C1i=153 mm C1f=83 mm C2i=240 mm.
Citirea finala a nivelului din vasul pentru evaporare: C2f=210 mm.
Pag. 138 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U IN S TA LATI I E LE CTRIC E
Pag. 139 / 227
1. SPECIFICATII GENERALE
1.1 OBIECTUL LUCRARII
Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, se aplica pentru instalatiile electrice aferente urmatoarelor obiective din cadrul obiectelor: Obiect nr. 1 Extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Sibiu Obiect nr. 1.2. Extindere si reabilitare retele de canalizare in Municipiul Sibiu - Statie de pompare ape uzate menajere SPAU Sacel; Obiect nr. 2 Aductiune apa potabila si statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar Obiect nr. 2.2. Statie de pompare ape uzate menajere pentru localitatea Selimbar - Statie de pompare ape uzate menajere SPAU Selimbar; Obiect nr. 3 Rezervor de inmagazinare pentru localitatea Mohu - Rezervor de inmagazinare si Statie de clorare Mohu;
1.2
BAZA DE PROIECTARE
Baza de proiectare este constituita din: Solutiile tehnologice si constructive adoptate; Caracteristicile tehnice pentru echipamente si utilaje tehnologice; Standarde si normative in vigoare. Documentatia proiectului contine piese desenate (planuri, scheme, detalii) si piese scrise (caiet de sarcini, memoriu tehnic, liste de cantitati de lucrari). Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea beneficiarului.
Pag. 140 / 227
1.3
1.3.1
OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI
Responsabilitatile antreprenorului
Inainte de inceperea lucrarilor de executie antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a sesiza investitorul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii. Se considera ca, antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Acestea nu sunt indicate pe planuri si nici in cadrul prezentei specificatii. In toate cazurile este indicat ca lucrarea sa fie executata in conformitate cu toate regulile specifice, astfel incat sa se asigure functionarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor si totodata un aspect corespunzator al acestora. Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire. Contractorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala acestuia. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice. Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice. Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. 1.3.2 Documente tehnice
Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, antreprenorul va transmite beneficiarului si proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit, etc. In situatia in care antreprenorul doreste ca anumite lucrari specifice sa fie executate de un subantreprenor acesta din urma trebuie prezentat tuturor partilor implicate printr-o fisa tehnica, supusa spre aprobare. Atunci cand toate partile implicate si-au dat acordul, subantreprenorul poate incepe lucrul pe santier. Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.
Pag. 141 / 227
1.3.3
Verificari si probe
1.3.3.1 Prevederi generale Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea Beneficiarului. In timpul executiei lucrarii, Antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul. Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Antreprenorul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o cer beneficiarul sau proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii. Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului CTC al intreprinderii de executie. Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrari ascunse ale prezentului capitol. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc). Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabrica furnizoare. NOTA: Se mentioneaza ca executantul nu este indreptatit a face inlocuiri fara avizul scris al proiectantului. Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala lui. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice. Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice. Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit pentru motoare. Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea
Pag. 142 / 227
prevazute in proiectul respectiv. Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor. Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul. Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective. Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat de maistru. Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in opera. Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Aparatele, echipamentele si utilajele electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, reglare, masini electrice, corpuri de iluminat, tablouri electrice, etc.) vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective.
Pag. 143 / 227
Pozarea cablelor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inceperea executiei va fi precedata de intocmirea unui Proces verbal incheiat intre constructor si electrician. Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca: lungimea traseului este cea mai scurta posibila; au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la elemente de constructie; au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc); au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate. La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata. La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile tehnice. La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul). La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va
Pag. 144 / 227
verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice. In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite satisfacatoare. La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat etc. Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi. Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii. Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care, din diferite motive, este necesar ca instalatorul sa execute totusi astfel de lucrari (de ex., deoarece golurile prevazute in proiect nu au fost lasate sau au fost amplasate necorespunzator etc) se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta insotit, dupa caz, de documentatie de executie (de exemplu schite, indicatii de executie etc). Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii sau de instalatii. La constructiile metalice nu se admite nici o strapungere neprevazuta in proiect decat in baza avizului scris dat de proiectantul structurii metalice. Practicarea de goluri in elemente de zidarie, beton armat, in constructii metalice, sa se execute numai cu mijloace de mica mecanizare adecvate. Verificari de efectuat pe faze de lucrari La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale. In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta delegatului beneficiarului. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta delegatului beneficiarului. Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza
Pag. 145 / 227
intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte din dosarul de acte. El va fi semnat de cei care au facut verificarile si datat. Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc. La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor. Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute. Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii. Proba cu aer nu cuprinde si fazele care fac parte din terasele respective. La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare. Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant. Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua. Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000ohmi. Toate circuitele care nu au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se
Pag. 146 / 227
va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective. Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare: Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit; Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand valoarea din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare. Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica. Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi. Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare. Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor periculoase, de preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala + artificiala) si apoi se masoara rezistenta de dispersie; daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in prescriptia tehnica de specialitate; dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea electrica a fiecarei parti de instalatie; se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea electrica a ansamblului. Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia tehnica respectiva, ea va fi respinsa. Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor. La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele: modul si calitatea fixarii lor pe suporti; inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect;
Pag. 147 / 227
modul si calitatea executarii legaturilor; existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect. In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile. La instalarea : cablurilor electrice si a tuburilor de protectie, se vor respecta conditiile din normativele PE 107-95 (cap. 2) si NP-I7-2002 (cap. 3 si 5); corpurilor de iluminat, se vor respecta conditiile din normativul NP-I7-2002 (cap. 5). Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va fi numita si isi va exercita atributiile conform Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de investitii. In vederea receptiei preliminare la cererea executantului, pe baza dosarului inaintat la intreprinderea furnizoare de energie electrica (IFE), conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, personalul furnizorului efectueaza controlul tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Delegatul furnizorului examineaza documentele puse la dispozitie de executant, din care rezulta ca instalatiile electrice de racord si utilizare au fost incercate in conformitate cu prevederile regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice referitoare la instalatiile si utilajele electrice. Pentru a verifica cele de mai sus, furnizorul poate face verificari prin sondaj. In cazul in care la aceste probe se obtin rezultate nesatisfacatoare, racordarea la retelele furnizorului nu este aprobata decat dupa remedierea deficientelor de catre executant. Dupa obtinerea aprobarii de racord din partea IFE, inainte de punerea instalatiei sub tensiune, se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului, daca este necesar, o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie, inclusiv a procesului - verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata lipsa unor elemente de instalatie, comisia poate sa amane receptia preliminara sau sa o faca, daca este posibil, numai asupra partii de instalatie care indeplineste conditiile cerute. Inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie in care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. De asemenea, se vor lua toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in functiune a masinilor, utilajelor etc. Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara: Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta, a dispozitivelor de protectie (sigurante calibrate, curentii releelor reglati la valorile prevazute in proiect etc). Functionarea corecta a masinilor electrice. Acestea trebuie sa functioneze fara a produce
Pag. 148 / 227
zgomote anormale, cu echipamentul de pornire, protectie etc prevazut in proiect si cu legatura la pamant a carcasei metalice executata. La functionarea in gol, se va verifica daca este posibil, egalitatea curentilor pe cele trei faze, in cazul masinilor trifazice. Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si, acolo unde este prevazut in proiect, functionarea sectionata a acestor instalatii. Daca se constata in timpul functionarii iluminatului fluorescent palpairi suparatoare (efect stroboscopic) se vor lua masuri pentru inlaturarea fenomenului (corectari in modul de alimentare).Se va verifica la instalatia de iluminat, existenta tutuor elementelor de protectie ale corpurilor de iluminat (rastere, globuri etc), precum si a culorilor surselor (la lampile fluorescente) prevazute in proiect.Prin sondaj, la 23% din corpurile fluorescente se va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de putere.In cazul in care lipsesc condensatoarele, instalatia de iluminat va fi respinsa si nu va fi considerata receptionata decat dupa instalarea tutuor condensatoarelor. Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legarea la pamant. Verificarea se face prin punerea la masa in mod voit a unei faze, luandu-se toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. Instalatia este eficienta daca asigura valori ale tensiunilor de atingere si de pas sub limitele admise si timpii de deconectare permisi, conform prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. 1.3.3.2 Teste electrice - generalitati Pe timpul excecutiei Antreprenorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte. a) Antreprenorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile (exceptand verificarea finala). Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute. Inginerul va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari. Inginerul va fi atent la datele si la durata de timp programata pentru teste, incercarile de functionare si la verificarile care necesita prezenta Inginerului . Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Antreprenorului . b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la: Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa cauzate de transport sau montare; Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MOhm;
Pag. 149 / 227
Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor; Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent; Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa finalizarea verificarii circuitelor secundare; Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea; Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului; Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile producatorului; Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare; Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor ); Test funcional/operational pentru toate echipamentele; Testarea rezistentei electrozilor de impamantare. Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida, nici pentru un moment. c) d) e) f) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric. testele prezentate aici se vor face in prezenta Inginerului si in perioadele de timp stabilite inainte. Antreprenorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate. daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime. g) activitatea Antreprenorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Antreprenor pot fi testate de Inginer sau de agentie atestata de evrificare sau de alt personal numit de Investitor sau Inginer pe cheltuiala si riscul Antreprenorului . h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Antreprenorului .
1.3.3.3 Verificari preliminare Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se usuca toate motoarele inainte de
Pag. 150 / 227
functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului. Cand Inginerul considera practic, posibil, pentru efortul Antreprenorului , trebuie sa i se permita personalului operational al Inginerului sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece poate fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa eventuare receptie de la Antreprenor. Teste demonstrative se vor face pentru: echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat; fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini; existenta proiectului si a detaliilor de excutie; verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara ); toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ; existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului; daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995; verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice; existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ; la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie; daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la elementele de constructie; daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii; daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale instalatiei electrice; daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii; verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ; existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
Pag. 151 / 227
existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari ; daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ; daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea; existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice; daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de joasa tensiune; nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect. 1.3.3.4 Verificari si incercari pentru tablouri electrice Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect. Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective. Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995; Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5: verificarea realizarii corecte ale circuitelor; verificarea aparatelor din componenta echipamentului; verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor; incercarea cu tensiune marita a circuitelor; probe functionare; 1.3.3.5 Incercari si probe la circuite in cablu sau conductoare Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare
Pag. 152 / 227
colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12. verificare la continuitate si identificare faze; verificarea rezistentei de izolatie; verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare. 1.3.3.6 Incercari si probe pentru legarea la pamant Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind: masurarea rezistentei de dispersie; verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant; masurarea rezistivitatii solului; verificarea tensiunilor de atingere si de pas; masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acesta. verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. pe tronsoane. verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala); se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului. verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape: verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din: verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj; verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj. verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din: verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat;
Pag. 153 / 227
verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie; verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant. verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde: masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza); se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei. Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare. 1.3.3.7 Verificari in timpul executiei In timpul executiei se va verifica: Modul de realizare a bransamentului electric; Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa , spre clanta; Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele inaltimi, fata de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in camere de copii din crese, gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase. Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare; Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat, respective al aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se amplaseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta de 100-150 mm de acestea. Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta. Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor; Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu degajari de praf incombustibil, in
Pag. 154 / 227
cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat). Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor. Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la 5 pana la +35C. Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta; Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect) Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect); Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat; Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A; La instalatiile de forta, alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor este realizata prin circuit separate (vezi proiect); Existenta protectiilor prin legare la pamant; Existenta instalatiei de paratrasnet; Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii potentialelor; Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect (relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului (Buchholz), relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)). Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa conditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare; Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ; Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje electrice; Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Contractor; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune; Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.) In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a
Pag. 155 / 227
tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.; Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ. Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate; Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ; Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici; Se verifica rezistenta prizei de pamant Se verifica numarul de prize de circuit; Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.) Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul); Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .; Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor; 1.3.3.8 Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii electrice La terminarea lucrarilor se vor verifica: calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ; la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari la care participa Contractorul si consultantul; daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Consultantului de santier; calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56; corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii oficiale; aspectul si calitatea lucrarilor; conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ; aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei;
Pag. 156 / 227
functionarea instalatiei; existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale; existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane, la tabloul electric ; daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de explozie in medii explozive. 1.3.3.9 Standarde pentru receptia lucrarilor La receptia lucrarilor se vor respecta: C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
2. DESCRIEREA INSTALATIILOR
2.1 GENERALITATI
Proiectul rezolva problemele instalatiilor electrice din incinta obiectivelor ce urmeaza a se amenaja.
2.2
LIMITELE ANTREPRIZEI
Lucrarea se incadreaza in limitele indicate in scheme si planuri. In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala si tactila a materialelor utilizate. Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse. Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate s-au vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii. Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.
2.3
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza printr-un racord la reteaua de distributie zonala a furnizorului de energie electrica. Racordul la reteaua de distributie zonala face obiectul unui proiect pe care SC ELECTRICA il va intocmi la comanda beneficiarului. (Daca obiectivul necesita un post de transformare propriu se vor indica date tehnice si caracteristici).
Pag. 157 / 227
2.4
REGIMUL DE NEUTRU
Schemele de legare la pamant vor fi de tip TNC,TNS si TNC-S. Schema TNS se va utiliza pentru alimentarea tablourilor secundare si a consumatorilor finali. Reteaua de distributie trebuie proiectata si calculata de catre antreprenor astfel incat protectia personalului impotriva atingerii indirecte sa se realizeze cu ajutorul dispozitivelor de protectie la supracurent. Calculele si principalele desene vor fi supuse spre aprobare de catre antreprenorul general si proiectantul sau. Denumirea TNC indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este comun cu conductorul neutru N, denumit PEN. In acest caz, cablurile de distributie vor fi cu 4 fire. Conductorul PEN va face parte obligatoriu din acelasi cablu sau tub cu conductoarele de faza. Denumirea TNS indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este diferit de conductorul de nul de lucru N. In cazul schemei TNC-S, dupa trecerea de la schema TNC la TNS nu se mai poate reveni la TNC.
2.5
CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
Contorizarea energiei se va face la punctul de masura si se va contoriza atat energia activa cat si cea reactiva.
2.6
DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
Distributia energiei electrice se va face printr-un tablou general de distributie 0,4 kV, in sistem radial. Plecarile din tabloul general de distributie 0,4kV se vor echipa cu intrerupatoare automate care sa asigure protectia la suprasarcini si scurtcircuit,in conformitate cu schema electrica monofilara.
2.7
INSTALATII ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE
Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat. Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele necesare functionarii in regim automat (senzori,presostate,manometre,termostate,controlere,etc.). Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate de structura de rezistenta a constructiilor. Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY montate ingropat in santuri sau aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele interioare vor fi realizate, in principal din cabluri CYY, montate aparent pe pod de cabluri din OLZn, coborarile la
Pag. 158 / 227
echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn. Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele (forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz. Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva. Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.
2.8
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE
Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor respecta prevederile normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv. Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002. Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si caracteristicile lor sunt descrise in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.
2.9
INSTALATII DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor I72002 si nu se va intrerupe. Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica se utilizeaza platbanda din otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de sectiune echivalenta. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua puncte prin intermediul pieselor de separatie PS. Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce necesita aceasta, se utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de 16 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda toate partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de cablu, grinzi, ferme principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele asemenea, etc.) Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este necesar cu o priza artificiala. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi pentru
Pag. 159 / 227
instalatii electrice. Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava OLZn 2 , l=3m. Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din zona.
3. CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR

3.1
3.1.1
INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

Instalatii ingropate
Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati. Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor monta pe aceeiasi verticala. Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7. Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in I.7/2002 cap.3.5 (3.5.1. tabel 3.1; 5.1.22 5.1.26; 5.1.61 5.1.83). 3.1.1.1 Montarea tuburilor de protectie Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost indicate in tabelul 3.1. al I.7/2002 si art. 5.3.24. Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe; adeziv CCEEZ-100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540) etanse si etichetate. 3.1.1.2 Trasee La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor (cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire, cuptoarele etc) - distante conform I.7 cap.4. In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc). In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea conform I.7.
Pag. 160 / 227
3.1.1.3 Dozele si cutiile de derivatie Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc. Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul conductelor din cupru. La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora. 3.1.2 Instalatii aparente
3.1.2.1 Conditii generale In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie ale cladirii. In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului. In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare excesul de spuma se va indeparta. In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului. Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intrun tub de protectie se monteaza numai un singur cablu. Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca. Se va respecta normativul PE 107 si precizarile din I.7/2002 cap. 4.138. Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie. Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee
Pag. 161 / 227
diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari. La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor. La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice. Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui. Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor. In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit. Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri. Se va respecta I.7/2002 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.138 si PE 107 cap. 4.1.6; 4.1.8; 4.1.9; 4.1.10; 4.1.12. La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC . In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...+25C pana ce atinge aceasta temperatura. In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor. Distantele la alte instalatii conform PE 107 cap.4.2.1. 3.1.2.2 Montarea aparenta a cablurilor Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate. Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m. De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10cm, dar in conformitate cu PE 107 cap.4.2
Pag. 162 / 227
3.1.2.3 Curbarea cablurilor Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile fabricii constructoare (10Dext cablu la S25mmp; 8Dext la S16mmp) si 6 Dext la cablu nearmat. 3.1.2.4 Protejarea cablurilor La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor corozivi etc). Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura. Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice. In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala. 3.1.2.5 Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor. Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor. Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile executate din tabla de otel. Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si longeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm. Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive: varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de energie, cu sectiuni mari); varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc). La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru montanti, eclise, traverse etc. Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod. 3.1.3 Distante minime fata de alte conducte
Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte
Pag. 163 / 227
calde (fluide incombustibile). Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform PE 107 si I7). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi. 3.1.4 Treceri prin elemente de constructie
Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tile de protectie. Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel. La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns. 3.1.5 Distante de prindere (sustinere)
Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala. Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari. Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare. 3.1.6 Legaturi electrice
Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat). Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor. Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire. Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin presare in tuburi speciale. Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.
Pag. 164 / 227
3.1.7
Elemente de fixare
Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate la punctul 2.2.1.5. Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente. Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi metalice. 3.1.8 Protectia la foc
Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.
3.2
3.2.1
INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE

Reguli de instalare a cablurilor in pamant
Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi metalice. Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile 2.2, 2.3, 2.4., art. 3.3.2, 4.1 si art. 4.3.1. din PE 107, cu urmatoarele precizari: Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt: Adancimea de pozare H in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de: in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m. adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie. Distanta libera pe orizontala L intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel. Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:
Comanda Tipuri de cabluri control 1
Energie 620kV trif. monof. 101) 25
Telefonie MTTc
Tractiune urbana
Ale altor unitati
Comanda - control Energie 1kV
Nenormat 10
10 7
101) 25
502) 502)
502) 502)
502) 502)
Pag. 165 / 227
Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832. Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m. L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri. Folia din polietilena, avand grosimea de 0,150,20 mm si orice culoare, se monteaza ca despartitoare intre straturile de nisip si pamant.Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (Atentie! Circuite electrice. Pericol de moarte!), cu sageti intre inscriptii.Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 4002005 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(Atentie! Cabluri electrice. Pericol de electrocutare!).Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii: pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti; in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane; in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri; deasupra mansoanelor. Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare. Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m. In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect. Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte daca nu exista alta specificatie pe plansa.
Pag. 166 / 227
Nr.
Denumirea retelei, constructiei sau obiectelor
Distanta minima(m) in plan orizontal (aproprieri) 0,5* in plan vertical (intersectii) 0,25
Observatii
crt.
1.
apa si canalizare
*) La adancimi peste 1,5m distanta minima este de 0,6m Distantele pot fi reduse cu 50% cu masuri de protejare termica a cablului sau de reducere a incarcarii *) Distanta poate fi redusa pana la 0,25m
2.
C O N
termoficare, abur apa fierbinte
1,5 0,5
0,5 0,2
3.
D U C T E
fluide combustibile
1,0
0,5*
in cazul protejarii cablului in tuburi pe toata lungimea intersectiei plus cate 0,5m pe fiecare parte *) In cazul protejarii cablurilor in tuburi, distanta va fi functie de presiunea gazelor
4.
gaze
0,6*
0,1
si anume 1,5m pt. presiune joasa si intermediara, 2m pt. presiune redusa si 3m pt. presiune medie
5.
Fundatii de cladiri
0,6
Cu conditia verificarii stabilitatii constructiei Se admite reducerea distantei cu conditia protejarii cablurilor in tuburi *) Distanta se masoara de la marginea stalpului sau fundatiei Distantele se masoara de la conductorul extrem al LEA (proiectia pe orizontala); Pentru cablurile de comanda control si de
6. L 7. E A 8. L E
Arbori (axul acestora)
1,0
1kV neutru izolat sau tratat
0,5*
<1kV
1,0
9.
neutru legat la pamant
5,0
telemecanica, precum si pentru adoptarea unor distante mai reduse se vor face calcule de influenta
10.
Sina de tramvai (cea mai apropiata)
*) Se admite reducerea 2* 1** pana la 1m in cazul cablurilor cu invelis din

Pag. 167 / 227
**) Cablurile se monteaza in tuburi de
Nr.
Distanta minima(m) in plan orizontal (aproprieri) in plan vertical (intersectii)
Observatii
crt.
PVC sau pozate in tuburi
protectie; unghi minim de traversare 60 (recom. 75-90
N C 11. A I E E L E C F E 12. R A T E T R I F I C. MTTc 3 2* uzinale 1 1* -
*) Unghi minim de traversare 75. Cablurile vor fi protejate in tuburi pana la limita zonei de expropriere, dar min.2m de la sina extrema
E C 13. A I L E C T R F E 14. R A T E I F I C A T E *) Masurata de la 15. Drumuri 0,5* 1** bordura spre trotuar (in localitati) sau de la MTTc 10* ** *) Se admite reducerea pana la 3m pe baza de calcul, cu masuri de protectie pentru cablu si cu aprobarea organelor MTTc uzinale 1,5* ** *) Cu masuri de protectie pentru cabluri
idem dar min.3m; traversarea la 10m de ace sau de cablu de intoarcere;
**) 1,4m - tub izolant (PVC, beton etc); 3m tub metalic.
**) Masurata in axul drumului;
Pag. 168 / 227
Nr.
Distanta minima(m) in plan orizontal (aproprieri) in plan vertical (intersectii)
Observatii
crt.
ampriza spre zona de protectie (in afara localitatilor)
tubul de protectie va depasi bordura, respectiv ampriza cu cca 0,5m; unghiul minim de traversare 60 (recomandat 75-90 **) Se admite reducerea pana la 0,25m, cu conditia
Cabluri electrice (inclusiv 16. tractiune urbana si telefonie) * 0,5**
protejarii *) a se vedea tabelul 4 PE 107 mecanice a cablului traversar, pe o distanta de 0,5m de o parte si de alta a traversarii.
3.2.2
Instalarea cablurilor in tuburi
Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute la art. 4.3.1. lit. a PE 107 pentru cablurile pozate in santuri in pamant. Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a
Pag. 169 / 227
se asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata a cablurilor. In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Materialul tubului: tuburile din materiale termoplastice (PVC); tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita incastrari de protectie. Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un tub (a se vedea si art. 4.1.5.) Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie: minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub; minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub. Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii. Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate in anexa 6/PE 107. La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru
(Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere: Dispunerea tuburilor; Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la deteriorarea cablului; La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice; Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si materialul de obturare. 3.2.3 Instalarea cablurilor in canale si tuneluri
In exteriorul cladirilor, se va tine seama de: In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand
Pag. 170 / 227
grosimea de 1015cm. Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.
3.2.4
Instalarea cablurilor pe estacade si poduri de cabluri suspendate
Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele: Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc. Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin: stelaje metalice cu console; poduri din plasa de sarma; cabluri suspendate pe funie de otel; cabluri autoportante etc. Se va respecta PE 107 cap.4.2.4. 3.2.5 Instalarea cablurilor pe stalpi
La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele: Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant. Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire. Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului. Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului. 3.2.6 Pozarea cablurilor 1 kV sub apa
Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se urmatoarele: Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor lua masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor. Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau la malurile apei. Pozarea cablurilor se va face pe fundul apei. In locurile de trecere sub apa a cablului, pe ambele maluri se vor lasa rezerve de cel putin 10m. Trecerile cablurilor sub apa se vor insemna pe maluri cu borne.
Pag. 171 / 227
3.2.7
Cutii terminale si mansoane de innadire
Toate vor avea etichete conform 7.2. al PE 107 (U, cu pozare cablu conform PE 107). Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator. Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale cablurilor. Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV, STAS 3535-69. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii. Mansoanele de innadire vor asigura: Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora; Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor; Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu; Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune; Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului. La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata. Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu depasi 6 bucati. La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 11,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o rezerva in forma de s 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului. Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570. Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-73 sau masa izolanta nebituminoasa STAS 3898. Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri: cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv; pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune. Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie. Pentru realizarea liniilor electrice subterane, MEE a dispus folosirea de armaturi din
Pag. 172 / 227
cauciuc, (mansoane de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC. Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume: Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 : in prelungire normala, simbol CLPN; in prelungire lunga, simbol CLPL; in prelungire si de reducere, simbol CLR. Cleme de derivatie: fixa, simbol CLD; demontabila, STAS 1234, simbol CTD. Cleme pentru bransamente: clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br; clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9) 3.2.8 Montarea cablurilor in santuri
In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin adancimea de 0,8 m. Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant rezultat de la sapatura. La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile 0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform PE 107.
3.3
3.3.1
TABLOURI ELECTRICE
Generalitati
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat. Tablourile electrice care se monteaza in aer liber se vor executa din cofrete metalice cu grad minim de protectie IP55. Tablourile electrice care se monteaza in incinta imprejmuita a statiilor de pompare se vor executa din cofrete metalice cu grad minim de protectie IP55 , cu rezistenta la impact IK08 (protejat la vandalism). Tablourile electrice care se monteaza la statiile de pompare amplasate pe domeniul public (nu au imprejmuire) se vor executa din cofrete metalice cu grad minim de protectie IP55 , cu rezistenta la impact IK10 (rezistent la vandalism).
Pag. 173 / 227
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale tabloului. Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja. Regimul de neutru se va respecta. Curentul de scurt circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 6kA. Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1. Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice: gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si specificatiile din proiect; carcasele tablourilor montate in nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de incuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protectie minim IP40; carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de protectie minim IP44 si sistem de incuiere, sistemul de incuiere, cu cheie speciala (triunghiulara, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electrice din cladire; caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiilor din proiect, amplasarea aparatelor in interiorul tabloului se va face cu respectarea distantelor de izolatie si de protectie specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din schema monofilara; conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj. panouri din materiale electroizolante vor impiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune; protectia impotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si de protectie separate sau comune, functie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. in cazul anvelopelor metalice se va verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa, usa, panouri interioare, etc.) la bara de protectie (PE sau PEN). fiecare tablou va fi insotit de o schema monofilara clara (lipita de partea interioara a usii sau intr-un buzunar special pentru documentatie), pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare. Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare. Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu acordul scris al proiectantului si Investitorului).
Pag. 174 / 227
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnico-economica. Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare: de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns). de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa tensiune). Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante. Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii). 3.3.2 Tabloul general
Regimul de neutru este de respectat. Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35 C,si vor asigura functionarea aparaturii interioare la -30 C (temperatura exterioara). In acest sens constructorul va lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili in functie de amplasamentul tabloului. Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului. Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se vor monta. Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru masura si inregistrarea: Celor trei tensiuni de faza si de linie , Celor trei curenti de faza, Factorului de putere, Puterilor Consumului de energie activa si reactiva Curentului de defect Frecventei Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare.
Pag. 175 / 227
3.3.3
Tablouri secundare
Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si: Vor fi conform IEC439 -2; Regimul de neutru va fi TNC-S Caracteristici: Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in conformitatea cu anexa 4 din I-7-2002 ; Acces la conexiuni frontal ; Temperatura ambianta : max 40C Retea TNC-S; Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ; Sina DIN.
3.4
CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei. Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente trebuie sa aiba: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) constructie metalica , cu grosimea minima de 1 mm, normala sau etansa vopsire cu email alb mat uscat la cuptor la exterior sau pudra epoxidica pentru a preveni coroziunea. echipare cu difuzor sau reflector factor de putere minim 0,95 fiind prevazute cu condensator de compensare corespunzator suprimarea parazitilor radio conform BS 800 balast, starter conform SR EN 60155/1994 sau BS 3772 si condensator. conector terminal pentru conexiuni exterioare . cablajul interior trebuie codificat prin culori corespunzatoare, ingrijit executat si corect legat de cleme. duliile lampilor , conform SR EN 60400/1994,; STAS CEI 60061-2/2002 sau BS 1875 trebuie sa fie proiectate sa mentina tuburile in pozitia de lucru. pentru lampile de constructie etansa, garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon pentru asigurare etanseitate la apa cu grad de protectie min. IP54 si presetupe pentru intrarea cablului de alimentare. Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.
Pag. 176 / 227
Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului I.7 (6.2; 6.3; 6.11; 6.16; 6.17; 6.18; 6.19; 6.20; 6.21; 6.23) - cap. 9 al I.7 - 9.2; 9.3; 9.10) si cap. 11 - art. 1.7 din cap. 11 al I.7. Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4. Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor. Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598: corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22: corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598: corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN 60432: lampi cu descarcari in gaze SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662. Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
3.5
CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR
Corpurile de iluminat pentru exterior trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: Protectie la intemperii si lovituri Carcasa din tabla sau aliaje de aluminiu Difuzor din policarbonat fixat cu suruburi captive sau clicheti. Etanseitate la apa cu garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon, min IP55 Bec cu vapori de sodiu de inalta presiune Fasung din portelan cu baioneta sau filet cu accesorii Accesorii pentru circuitul electric: balast, igniter, condensator pentru imbunatatire factor de putere la cel putin 0,95 Rezistenta la coroziune Presetupe pentru intrare cablu electric asezate astfel incat sa nu conduca in interior umezeala sau apa. Pentru proiectoare curba fotometrica trebuie sa fie de tip larg, iar pentru corpurile de iluminat stradal curba fotometrica trebuie sa fie de tip simetric. Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP55. Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida. In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri metalice cu urmatoarele caracteristici:
Pag. 177 / 227
Putere : 70W, 125,150W,250W,400W; Temperatura de culoare : 2000 K; Pozitie de functionare universala; Durata de viata : 50 000h amorsare instantanee; In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi completari.
3.6
STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR
In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi metalici zincati cu urmatoarele caracteristici: Inaltime nominala stalp: H=6m; Moment de exploatare: 1600daN; Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70m; Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm; Prevazut cu borna de legare la pamant; Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului; Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite. Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile prin fereastra de vizitare
3.7
3.7.1
ELEMENTE COMPONENTE
Aparate electrice pentru tablouri
Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate de tipul indicat in desene. Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca). Intreruptoarele de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN 609472/1999 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent. Contactele izolate si contactele principale trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a arcului trebuie tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in orice conditii. Trebuie prevazut un dispozitiv de stingere a arcului, rezistent la temperatura. Intreruptoarele ACB trebuie sa aiba 4NI + 4ND contactele auxiliare. Tot cablajul secundar trebuie sa fie conectat la sirul de cleme de pe carcasa aparatului, prin cablu flexibil cu adaptor. Trebuie prevazute urmatoarele accesorii: bariere intre faze, indicatoare de pozitie pentru ON,
Pag. 178 / 227
OFF, TRIP, RESORT INTINS, ca si indicatoare stare de lucru pentru SERVICIU, TEST. Intreruptorul ACB trebuie sa poata fi blocat in pozitiile ON si OFF cu lacat. Intreruptorul ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare si destindere manuala a mecanismului cu acumulare de energie mecanica in resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata fi facuta prin bobina de declansare atat manual, cat si prin protectia la suprasarcina, scurtcircuit sau defect de punere la pamant, etc. Intreruptorul ACB trebuie sa declanseze liber, daca acesta a primit comanda de inchidere pe un defect, adica contactele nu vor ramane inchise cand ACB se inchide pe un defect. Intreruptoarele MCCB trebuie sa corespunda SR EN 60947-2/1999 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent. Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor si declasatoarelor, trebuie carcasate in casete turnate de inalta rezistenta mecanica. Contactele de sarcina trebuie sa fie din suport de cupru de inalta conductivitate pe care se depune electrolitic argint /tungsten fara sudare. Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie Trip free (cu declansare libera). Mecanismul de declansare va fi cu actiune termica pentru suprasarcina si electromagnetica pentru scurtcircuit si compensat total pentru a putea lucra corect la temperaturi ambientale intre 5 pentru plina sarcina. Intreruptoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive de protectie la suprasarcina si scurtcircuit care sa asigure selectivitatea protectiei, trebuie sa aiba o caracteristica curent/timp temporizata invers proportional cu curentul. La cel mai mare supracurent, intruptorul va declansa instantaneu. Acolo unde este specificat, se va prevedea declansator suplimentar de protectie de minima tensiune. Toate intreruptoarele MCCB trebuie prevazute dispozitive de indicare clar la declansarea prin protectie. Intreruptoarele MCB trebuie executate si trebuie sa aiba incercari de tip, conform SR EN 609472/1993 sau IEC898, EN60898. Mecanismul de declansare trebuie sa fie electromagnetic sau termomagnetic, compensat total pentru temperatura ambientala intre 5 +40C si calibrat pentru +40C la sarcina nominala. Intreruptoarele MCB trebuie sa fie Trip free (cu declansare libera). Intreruptoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie interblocate intern incat defectul pe o faza sa declanseze toti polii simultan. Intreruptoarele MCB pentru circuitele de forta trebuie sa aiba caracteristica de declansare de categoria 3 (curba B de declansare), iar pentru motoare categoria 4 (curba C de declansare). Curentul de scurt circuit al intreruptorului MCB trebuie ales mai mare decat curentul maxim anticipat in punctul din instalatie, dar nu va fi in nici un caz sub 5kA. Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:
Pag. 179 / 227
+40C si calibrate la +40C
L pentru iluminat si masura M pentru alimentarea electromotorelor Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici: declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit; posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina; constructie simpla, montaj rapid; posibilitatea de a realiza montaje selective. Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare. Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN. Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici: buton functional pentru selectarea valorii reglate; mecanism de declansare diferential; semnalizarea pozitiei releului. Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a indicatiilor producatorului. Pricipalele caracteristici sunt: constructie modulara; sensibilitate la curentii de scurtcircuit; protectie la suprasarcina cu reglaj; posibilitatea de a primi accesorii; montare pe sina DIN. Intreruptoarele cu protectie la curent diferential RPACD (RCD) trebuie sa aiba caracteristica de declansare la supracurent conform I7/2000, SR CEI 60755+A1+A2/1995 sau BS 4293:83 sau IEC1008, EN61008. Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie sa aiba un mecanism basculant de deschidere rapida de tip Trip free (cu declansare libera) complet carcasat intr-o carcasa de bachelita. Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie sa fie tetrapolare pentru consumatorii trifazici si bipolare pentru cei monofazici. Intreruptoarul trifazic va fi interblocat intern astfel incat o scurgere de curent la pmant pe oricare faza sa declanseze simultan toate fazele. Detectarea curentului de atingere trebuie sa utilizeze un transformator diferential de curent pentru activarea bobinei de declansare, iar timpul total de operare trebuie sa nu fie mai mare de 0,1s in orice situatie. Declasatorul trebuie sa aiba pozitii distincte pentru OPEN, CLOSED si TRIPPED. Pozitiile OPEN si CLOSED trebuie etichetate in mod clar. Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie echipate cu contacte durabile de argint - tungsten si contacte auxiliare si alarmare. Intreruptoarele trebuie prevazute cu buton de testare pentru a simula punerea la pmant, pentru a
Pag. 180 / 227
activa testarea mecanismului de declansare. Trebuie prevazut de asemenea un indicator cu buton de resetare manuala pentru indicarea vizuala a declansarii datorate unei scurgeri de curent la pmant. Intreruptoarele folosite pentru circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de declansare de categoria 3 (curba B de declansare). Curentul de scurtcircuit trebuie sa fie de minim 5kA la tensiune nominala. Sensibilitatea la curent de defect trebuie sa nu fie mai mare de 100mA pentru un tablou local, respectiv 30mA pentru un circuit final de protectie. Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale: Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie: sa intrerupa simultan toate fazele; sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu protectie la suprasarcina; sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare ) Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz. Separatorul tripolar trebuie sa fie in carcasa cu incercare de tip, conform SR EN 609473+A1/1993; STAS 9258/1979 sau BS 5419:1977. Trebuie sa suporte un curent de scurtcircuit de minim 20 kA. Separatorul tripolar trebuie sa fie pentru regim continuu, capabil sa inchida si sa ramana inchis pe defect fara supraincalzire sau distrugere. Partile sub tensiune trebuie sa fie protejate in fata. Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele proiectantului. 3.7.2 Aparate electrice de mica comutatie
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala. Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa fie cu balansier cu interstitiu mic cu un pol pe contact, operabile la actionare fizica, dupa SR EN 61058-1+A1/1998 sau BS 3676 . Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba curentul nominal 10 A, corespunzator atat pentru lampi incandescente, cat si lampi fluorescente. Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa fie cu capac din plastic, in montaj ingropat, daca nu este altfel specificat.
Pag. 181 / 227
Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba posibilitatea de a fi grupate pe o singura placa de comutatoare. Prizele standard cu conexiuni de impamantare vor avea curentul nominal 16A pentru tensiunea de 230Vca, tip universal, cu 3 pini conform STAS 3184/3,4/1985-88; SR CEI 60884-1 /1997. Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7. Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A. Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A. Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor. Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2002 si PE 107.
3.8
3.8.1
CABLURI SI CONDUCTOARE
Generalitati
Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fie conform SR CEI 60227-1 6/1996-97; SR CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002 si PE 10795. Izolatia PVC si mantaua PVC trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii, conform SR CEI 60227-1 6/1996-97. Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati, piese din cupru cositorit, presetupe etc. Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI 446/1993; STAS 9638/1974. Camasa exterioara trebuie sa fie de culoare neagra. Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate. Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective. Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane. Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate. 3.8.2 Cabluri CYABY
Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in vigoare. Constructie:
Pag. 182 / 227
Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2); Izolatie din PVC; Invelis comun; Manta exterioara; Armatura din banda de otel; Manta exterioara din PVC. Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5 C , in exploatare -30C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min; Flexibilitate : moderata; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: foarte buna; Rezistenta la agenti chimici: buna. 3.8.3 Cabluri CYABY-F
Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii. 3.8.4 Cabluri CYY
Constructie: Conductoare din cupru; Izolatie din PVC; Invelis comun; Manta interioara; Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in exploatare -30C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant; Flexibilitate : buna; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: buna;
Pag. 183 / 227
Rezistenta la agenti chimici: buna; 3.8.5 Cabluri CYY-F
Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii. 3.8.6 Conductoare tip FY
Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor. Conductoarele de protectie vor fi din cupru. Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC. Constructie: Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2) Izolatie din PVC tip 188 Date tehnice: Temperatura de functionare: -33C +70C ; Tensiune nominala: 450 / 750 V; Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5C; Temperatura minima in timpul exploatarii: -25C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70C; Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.
3.9
3.9.1
JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI

Jgheaburi
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm. In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui. Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab. Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte. In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor. Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului. Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat),
Pag. 184 / 227
piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatrura vor fi galvanizate . Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%. La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri. Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului. 3.9.2 Poduri de cabluri orizontale
Pe podurile de cabluri se vor monta: Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ; Cabluri pentru comanda si semnalizare ; Cabluri de comunicatii. Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat. Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata. Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare. 3.9.3 Poduri de cabluri verticale
Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala. Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
3.10 TUBULATURA
3.10.1 Tevi din otel galvanizat Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm. Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte. Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri. Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant.
Pag. 185 / 227
Conductele ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7. Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile. 3.10.2 Tevi metalice vopsite Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor. Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele netede, fara ondulari sau defecte. Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri. Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant. Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in vederea aprobarii de catre proiectant. Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor de impamantare va fi tras in toate tevile. Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor, cutiilor,etc. pe timpul lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii patrunderii umezelii, namolului, pietrisului, etc. in conducte. Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi ascutite. 3.10.3 Tuburi de protectie Toti conductorii vor fi montati in tuburi de protectie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau tevi de instalatii), astfel cum rezulta din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului. Tuburile de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din otel galvanizat. Tuburile din PVC trebuie sa fie de tip greu (G) sau mediu (M). Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate longitudinal, clasa 4 de protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cat si la exterior. Tuburile rigide din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele cazuri: unde nu este permis PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h = 3 m. Tuburile de protectie din PVC pentru instalatiile electrice mentionate in proiect trebuie sa fie folosite la intrarea
Pag. 186 / 227
cablurilor in cladiri, sub platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC rigid (IPEY). Tuburile PVC trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cat si aparent. Zonele corozive trebuie aratate in mod expres pe planuri. Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de protectie la coroziune, galvanizate la cald la interior si la exterior. Diametrul minim interior al tuburilor de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie admise in instalatie teuri fixe sau cu capac de inspectare si nici vincluri. Tuburile metalice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie permanent legate la pamant. Cablurile electrice de tensiuni diferite trebuie sa fie instalate in tuburi diferite. Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor si circuitelor. Traseele circuitelor pot fi modificate pe santier in functie de situatiile real intalnite, dar numai cu acordul dirigintelui de santier care va consulta seful de proiect de instalatii electrice. Pentru conductele de peste 1 se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot confectiona coturi, dar acestea nu trebuie sa dauneze conductorilor. Raza interioara a curbelor nu trebuie sa fie mai mica decat prevederile normelor. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de dirigintele de santier (care va consulta seful de proiect de instalatii electrice). Circuitele de forta si coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe pereti, plansee. Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin suporti care vor fi de asemenea prevazuti la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme. Intregul sistem de conducte va fi legat la centura de impamantare de o maniera aprobata. Conductorii de protectie vor fi protejati contra deteriorarii mecanice. Dozele de tragere trebuie instalate in punctele necesare, fie ca sunt aratate pe planuri sau nu, pentru a preveni periclitarea izolatiei sau alte stricaciuni care pot aparea prin rezistenta la tragere sau din alte ratiuni legate de instalare incorecta. Amplasarea dozelor de tragere trebuie aprobata de Proiectant inaintea instalarii. Toate dozele de tragere trebuie sa fie din tabla de otel galvanizat de cel putin 2 mm grosime. Daca dozele sunt folosite impreuna cu tuburi aparente, trebuie folosite capace plane prinse cu suruburi cu cap inecat. Acolo unde este indicat, trebuie folosite doze de tragere cu bariere. Aceste doze, trebuie sa aiba un singur capac, iar barierele trebuie sa fie de acelasi calibru cu doza. Fiecare circuit in doza va fi marcat cu o eticheta care sa arate tabloul de plecare. Dozele aparente nu trebuie sa fie permise in zone ocupate sau folosite in mod regulat de salariati sau vizitatori. Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protectie.
Pag. 187 / 227
3.10.4 Tuburi flexibile din PVC - COPEX Caracteristici tehnice: Rezistenta de apasare: 750N +23C; Rezistenta de lovire:>2kg la inaltime de cadere de 100mm2J; Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C; Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C; Material ignifug.
3.11 MARCAREA SI ETICHETAREA

3.11.1 Generalitati Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa,
transformatoarele si alte aparate trebuie etichettae conform cerintelor din caietele de sarcini. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de avertizare vor fi scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul Pericol Tensiune Inalta. Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc. Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite, rolului si clasa. 3.11.2 Cabluri montate aparent Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon. Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine : Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ; Adresa de sosire. 3.11.3 Cabluri montate ingropat La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete care sa contina :
Pag. 188 / 227
Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ; Adresa de sosire ; Anul pozarii ; Tensiunea de utilizare. 3.11.4 Intrerupatoare si prize Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea. 3.11.5 Tablouri Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice. Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate : Numar tablou; Alimentare si tipul sistemului de distributie; Alimentare auxiliara; Nume, adresa, telefon producator. Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.
3.12 GRUP ELECTROGEN PENTRU FUNCTIONARE IN REGIM DE INTERVENTIE

Grupul electrogen pentru functionare in regim de interventie va avea caracteristicile tehnice principale conform indicatiilor din lista de utilaje.Toate componentele furniturii vor avea certificate de calitate si testare , producatorul prezentand certificare ISO 9001 si CE. Grupul electrogen in constructie cu capotaj insonorizare pentru reducerea zgomotului la un nivel mai mic decat cerintele CE(la sarcina maxima 82dBA la 1m si 70,5 dBA la 7m).Constructia va fi rezistenta la coroziune : corp realizat din otel galvanizat cu fete pretratate cu fosfat de zinc si imbracate cu pudra de poliester , incuietori si balamale de inox. Transportabilitate : inel ridicare testat si certificat , orificii ridicare pe sasiu , posibilitate manevrare cu stivuitorul . Motor motorul va fi pentru conditii grele de lucru, in 4 timpi , alimentare cu turbocompresor , conform specificatiilor internationale DIN , IEC.Motorul trebuie sa suporte o suprasarcina de 10% timp de o ora ; Regulator regulatorul va fi de tip electronic ; Ungere ungere fortata ; Racire Radiator montat pe motor. Sistem de racire sub presiune cu circulatie fortata cu pompa ,
Pag. 189 / 227
ventilator si termostat. Instalatia va fi prevazuta cu buton de preincalzire motor pentru pornire la temperaturi scazute. Protectie motor generatorul va fi oprit in mod automat si un sistem de alarma sonor va intra in functiune in cazul unei defectiuni. Pornire pornirea se va realiza electric cu demaror electric , beterii de pornire , alternator si redresor automat baterie. Esapament toba de esapament de tip industrial va fi prevazuta cu atenuator de zgomot. Alimentarea cu combustibil. Combustibil folosit : motorina. Rezervorul de combustibil va avea 175 litri capacitate si va fi prevazut cu dop de umplere cu sita de filtrare si dispozitiv de evacuare a vaporilor , conducte de combustibil tur/retur si dop de golire. Montaj amortizare vibratii intre grup si sasiu. Grupul se va monta pe o fundatie de beton si va fi fixat in conformiate cu indicatiile furnizate de producator. Conditii de functionare capacitate de pornire :- 30 C. Protectia - se va realiza cu un disjunctor tetrapolar prevazut cu declansare la suprasarcina si protectie la scurtcircuit. Tabloul de comanda Tabloul trebuie sa asigure indicarea urmatoarelor : Tensiunea Curentul Frecventa Presiune ulei Temperatura apa Tensiune baterie Comenzi la pornire / oprire/ autopornire/ preincalzire/oprire urgenta Oprire de siguranta cu indicatoare pentru temperatura indicata a apei , presiunea scazuta a uleiului , start ratat, supraturatie. Inversor de sursa automat :panou de operare inteligent pentru transferul sarcinii,functionand impreuna cu panoul de control. Grupul electrogen trebuie sa asigure automat intrarea in functionare in regim de interventie la caderea alimentarii din retea. La revenirea retelei de baza trebuie sa se asigure retransferul manual/automat pe pozitia retea. Modul de lucru va fi manual/automat cu facilitare blocare intrerupator motorizat si posibilitate de reglare timpi de comutare , functionare.
Pag. 190 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U EX EC UTAREA I NSTA LAT I IL OR DE CL ORA RE C U C LOR G AZ O S
Pag. 191/227
1. GENERALITATI
Prezentele specificatii aferente contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, din cadrul proiectului Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj. Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Sibiu si Brasov - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru realizarea instalatiei de clorare prevazuta in cadrul gospodariei de apa din localitatea Mohu.
2. DESCRIEREA FUNCTIONARII INSTALATIEI
Instalatiile se vor utiliza pentru dezinfectarea apei cu clor gazos. Clorul va fi introdus in apa in in conducta de aductiune, la intrarea in rezervoare. Timpul de contact intre clor si apa se va realiza in rezervorul de inmagazinare. Schema instalatiei de clorare este prezentata in desenul de mai jos:
Functionarea instalatiei de clorare se bazeaza pe extragerea clorului gazos din recipientul de stocare (11) prin intermediul regulatorului de vacuum (1), reglarea dozei de clor prin intermediul dozatorului (3), dizolvarea clorului gazos n apa de amestec ( apa motrice ) prin intermediul ejectorului (4) si injectarea solutiei de apa hiperclorinata astfel obtinuta n apa de tratat. Urmarirea parametrului n functie de care se face dozarea ( n speta valoarea clorului rezidual ) se face prin intermediul unui echipament adecvat ( celula de masurare (5) + amplificator de masurare si reglaj
Pag. 192 / 227
(6) ) care are rolul de a citi si afisa valoarea curenta a parametrului de reglaj si de a regla dozarea astfel nct sa se mentina valoarea parametrului de reglaj ( valoarea clorului rezidual ) la valoarea prestabilita. Dozatorul (3) va fi comandat automat ( servomotor electric ). Apa de amestec ( apa motrice ) va fi asigurata de o pompa de presiune (10) dimensionata corespunzator. Prelevarea apei de proba se va face direct din reteaua de apa tratata, daca se ndeplinesc cerintele ( debit si presiune ) de functionare la parametrii nominali a celulei de masurare (5). Regulatorul de vacuum (1) are rolul de a asigura o functionare n deplina siguranta a instalatiei realiznd separarea ntre presiunea de intrare ( aprox. 6 16 bar ) si presiunea de dozare ( aprox. 0.8 bar ); clorul gazos circulnd prin circuitul de dozare numai prin aspirare de catre ejector, riscul de a se produce scapari n atmosfera este practic exclus ceea ce confera instalatiei o siguranta deosebita n exploatare. Pentru protectia personalului de exploatare si alarmare n cazul scaparilor de clor gazos n aer, instalatia va fi prevazuta cu un echipament de detectare a acestora ( amplificator de masurare si alarmare (7) + sensor (8) ) si avertizare acustica si optica exterioara. La aparitia unei astfel de avarii, echipamentul de detectare declanseaza pornirea ventilatorului de aerisire a camerei instalatiei si semnalizarea de avertizare acustica si optica exterioara. Buteliile de clor care prezinta scapari de clor vor fi introduse in caminul de neutralizare aflat in apropierea statiei, camin plic cu lapte de var. Pentru o gestionare optima a rezervei de clor, sau din necesitati tehnice, se impune utilizarea a 4 baterii ( pentru o functionare fara ntreruperi ). Instalatia se va completa cu colector si regulator de vacuum pentru fiecare baterie si un comutator automat de baterii (2). Pentru asigurarea sigurantei n exploatare, conectarea fiecarui recipient de stocare la colector ( sau a unui recipient la regulatorul de vacuum ) se face printr-o conducta de presiune din cupru argintat si un robinet special de conectare (12) la recipient. Instalatia de clorare este prevazuta cu un tablou electric (9) ce asigura alimentarea electrica a echipamentelor, comenzile, interconectarea echipamentelor conform schemei de interconectare, protectia electrica a echipamentelor. Intregul echipament de clorare va fi amplasat intr-un container izolat termic, cu dimensiunile de aproximativ 6,0 m x 2,4 m x 2,6 m.
3. CARACTERISTICI TEHNICE
Caracteristicile echipamentelor instalatiilor de clorare sunt prezentate in continuare: Conditii pentru instalatia de clorare: > debit de apa bruta: - Q = 10.46 l/s
Pag. 193 / 227
> capacitate de dozare : 0-200 g/h clor > doza de clor este reglabila > 2 butelii de clor in lucru (1 activa + 1 rezerva ), > cu schimbator automat al buteliilor > cu masurare automata a clorului rezidual > cu reglaj automat a dozarii in functie de valoarea clorului rezidual > cu doua puncte de injectie in conducta de aductiune > presiunea maxima in conducta de aductiune: P = 0.6 bar. > realizarea suprapresiunii de injectie se face cu pompa de ridicare a presiunii Obiectele componente ale statiei de clorare sunt explicitate in SECTIUNEA III.A.3 ANEXE CERINTE TEHNICE.
Pag. 194 / 227
CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U PR OC URA REA D OTAR I LOR PE N TR U OPER ATOR UL R E G I ONA L
Pag. 195/227
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini, aferent contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr, - faza Documentatie de Atribuire, prezinta instructiunile pentru procurarea dotarilor hardware si software pentru Operatorul regional.
1.1
ACHIZITIONAREA SISTEMULUI GIS
In prezentul contract se va achizitiona un sistem GIS (Geographic Information System Sistem geografic informational) pentru gestiunea retelelor de alimentare cu apa si canalizare administrate de Operatorul Regional. Sistemul trebuie sa ajunga in exploatare la nivelul Oraselor Sibiu si Fagaras. Sistemul GIS va gestiona in mediu grafic informatiile relevante privind infrastructura, operarea si intretinerea infrastructurii de apa si apa uzata. Solutia folosita trebuie sa permita AC sa dezvolte sistemul GIS ulterior implementarii Proiectului la nivelul celorlalte localitati din aria de operare a AC. Programul achizitionat, in cadrul contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr - trebuie sa fie compatibil cu alte programe similare. Achizitia programelor necesare (adica componentele hardware i sofware pentru sistemul GIS) se va efectua in conditiile in care acestea devin proprietatea Autoritatii Contractante. Carateristici minime ale sistemului Software, achizitionat in cadrul contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr: Produsele software achizitionate vor trebui sa faca parte din categoria produselor GIS profesionale, utilizate la nivel mondial pentru gestiunea infrastructurilor, inclusiv a celor de apa si canalizare Furnizorul trebuie sa ofere o solutie enterprise care sa asigure crearea si intretinerea datelor spatiale intr-un mediu centralizat si unitar Sistemul trebuie sa suporte un mediu multi-user Furnizorul trebuie sa asigure o tehnologie open standard based, care sa permita intretinere usoara, modificari si extensii (on demand) sau crearea de noi aplicatii. Modificarile trebuie sa poata fi realizate de catre beneficiar, daca se doreste acest lucru Limbajele de programare necesare pentru modificarea softului trebuie sa fie non-
Pag. 196 / 227
proprietare (C#, VB .NET, PL/SQL etc) Tehnologia propusa trebuie sa includa configurarea fluxurilor de lucru fara a necesita dezvoltari avansate API Tehnologia propusa trebuie sa includa componente open source based data sharing (web acces) Tehnologiile desktop si web trebuie sa utilizeze aceeasi sursa de date, fara a fi necesare translatii intre desktop si web Se asigura instrumente ce permit analiza, optimizarea si publicarea documentelor de harta realizate sub forma de servicii web, scalabile catre un server de aplicatii GIS centralizat Aplicatia desktop trebuie sa permita rularea de analize de geoprocesare in background, astfel in timpul rularii acestora, operatorul GIS sa poata executa si alte comenzi Reprezentarea datelor spatiale trebuie sa fie independenta de obiect, dar dependenta de scara de reprezentare, in ambele medii desktop si web Nu este permisa utilizarea unui middleware proprietar Produsele software GIS trebuie sa permita gestiunea mixta a datelor raster cu cele vector si cu cele alfanumerice. Datele vector si alfanumerice trebuie gestionate integrat intr-o baza de date relationala profesionala, de tip Oracle sau MS SQL Produsele software GIS trebuie sa permita stocarea datelor in oricare din sistemele de coordonate locale (definite custom) si in cel national, precum si in toate sistemele de coordonate internationale recunoscute si procesarea lor fara a fi necesar importul datelor dintr-un sistem in altul (adica trebuie sa permita transcalculul de coordonate on-the-fly din sistemul in care sunt stocate datele in cel in care sunt afisate) Produsele software GIS trebuie sa se poata conecta la seturi de date CAD (minimum formatele DXF, DWG si DGN) Produsele software GIS trebuie suporte minimum urmatoarele topologii: puncte, linii, poligoane si retele Produsele software GIS trebuie sa poata fi rulate pe PC-uri standard, cu sistem de operare Windows Licenta pentru software este protejata cu cheie dongle sau soft. Nu va fi inregistrata pe un anume calculator Produsele software GIS trebuie sa permita atat modelarea fizica a retelei (pozitionarea geografica a elementelor de retea) cat si modelare logica a retelei (conectivitatea intre elemente, de exemplu conectivitatea intre o conducta si o vana) Sistemul trebuie sa permita utilizatorului sa-si defineasca propriul sistem de baza de informatii al retelelor fara a fi necesare actiuni suplimentare, de ex. extinderea sistemului, alocari etc.
Pag. 197 / 227
Permite conectarea si link-ri cu bazele de date externe (ex. MS-ACCESS) prin ODBC sau alte cai Tabelele de date externe sunt integrate in totalitate in baza de date interna Obiectele VECTOR, RASTER si CAD pot fi relationate din punct de vedere geografic independent unul de altul, dar pot fi afisate impreuna Este nelimitat cu privire la obiectele geografice (ex. numar de puncte, linii, noduri si poligoane), insusirile bazei de date si inregistrarile atasate acesteia Sistemul furnizeaza un limbaj de programare standard (de exemplu Visual Basic) care permite dezvoltarea functiilor particularizate Sistemul furnizeaza capacitati de cartografiere completa, inclusiv legende dinamice, reprezentarea corecta a diferitelor sisteme de coordonate, scalare corecta, redarea corecta a hartii in concordanta cu proiectia selectata
Permite mod stocare date desktop in formate ce suporta mai mult de 10GB Prelucrarea datelor geospatiale, analiza (histograme, analiza tendintelor, harti tematice cantitative, etc.) si interpolarea geostatistica a datelor spatiale ct si posprelucrarea acestora
Hartile pot fi redate la scara reala de la diferite formate pana la A0. Desenele pot fi redate prin imprimante/plotter-e ca de altfel si prin formate digitale (ex. TIF). Marimea simbolului (ex. latimea liniei) poate varia automat in functie de scara utilizata; in acest sens, se va respecta legislatia in vigoare scara convenabila unei interpretari clare a planurilor (1:500, 1:1000), atlasul de semne conventionale in vigoare. Impartirea pe planuri se va face logic, pe baza de sectoare delimitate prin elemente liniare clare si cu trimitere exacta de la un plan la celalalt. Planurile trebuie sa fie complete, sa contina toate elementele unui plan cadastral complex conform normativelor in vigoare
Editare web a obiectelor spatiale cu posibilitatea de selectare a straturilor ce pot fi editate (inclusive la nivel de versiune) si pentru fiecare strat selectat pentru editare sa permita selectarea editarii numai a geometriei sau a atributelor sau a ambelor
Oferirea unui cadru de lucru scalabil pentru publicarea pe Internet a hartilor interactive, datelor geospatiale, serviciilor Web GIS si accesul utilizatorilor la toate acestea Permite descarcara sau incarcarea de atasamente pentru obiectele spatiale existente in baza de date Permite vizualizarea imaginilor asociate obiectelor spatiale existente in baza de date (ex: imaginea unei vane etc.) Ofera obiecte programatice out-of-the-box pentru dezvoltarea aplicatiilor web, care sa permita: afisarea hartilor publicate prin intermediul serviciilor GIS, a rozei vnturilor etc.,
Pag. 198 / 227
navigarea in harta, interogarea datelor geospatiale, afisarea si administrarea map tip-urilor, editarea versionata a datelor spatiale Permite administrarea serviciilor web GIS prin intermediul unei aplicatii web (utilizare intr-un browser) si posibilitatea publicarii de servicii Web profesionale. Crearea rapida de servicii GIS si dezvoltarea rapida a portalelor web GIS cu ajutorul exemplelor de cod si a templateurilor puse la dispozitie de producatorul software
Asigura interoperabilitatea cu diverse aplicatii GIS avansate enterprise si cu aplicatii web de catografiere profesionale Instrumente pentru publicarea serviciilor Web XML. Sistemul Informatic Geografic trebuie sa permita publicarea bazelor de date spatiale ca servicii geospatiale, functionalitate care permite accesul direct la bazele de date distribuite. De asemenea, aceste servicii trebuie sa permita replicarea si sincronizarea bazelor de date geospatiale. Aceste servicii trebuie sa ofere posibilitatea integrarii in harti a datelor spatiale (provenite din baze de date geospatiale) publicate in LAN, WAN si Internet. In plus, acest serviciu trebuie sa asigure posibilitatea realizarii de conectari multiple (utilizatori cu roluri si drepturi diferite) la nivelul diverselor versiuni de date ale aceleiasi baze de date geospatiale. De asemenea, aplicatiile client conectate la aceeasi baza de date geospatiale trebuie sa poata efectua operatii de extragere de date, creare de replici, importul, exportul si reconcilierea versiunilor existente la nivelul replicilor
Ofera posibilitatea de particularizare, integrare si comunicare tinnd seama de standardele internationale specifice informatiei geospatiale si asigurarea interoperabilitatii Web Ofera suport pentru realizarea analizelor pentru toate formatele raster si vector suportate de aplicatiile software desktop GIS Produsul software GIS trebuie sa ofere posibilitatea generarii de analize de tip interogari, pe baza informatiilor existente n baze de date provenite de la diferite surse simple pe atribute; spatiale necesare rezolvarii problemelor de: proximitate, vecinatate, cuprindere; mixte (pe atribute si spatiale); reuniune; agregare; zone tampon (buffers); afisarea in harta a etichetelor asociate elementelor geografice pe baza de valori ale atributelor acestora.
Produsul software GIS trebuie sa ofere functii avansate de generare/validare a topologiei:
Pag. 199 / 227
simplificarea liniilor; eliminarea traseelor prea scurte sau prea lungi; crearea de intersectii; concatenarea traseelor aflate unul in continuarea celuilalt; eliminarea erorilor de tip intoarcere; analiza geometriei elementelor (suprafata, lungime, numar de vertecsi) Produsul software GIS ofera o aplicatie GIS mobil: culegere date GIS in teren prin conexiune GPS sau editare cu stylus; posibilitate de rulare pe sisteme de operare Windows mobile 6; posibilitate transmitere date masurate din teren ctre serverul GIS si crearea directa de proiecte mobile GIS; interfata in limba romana; simbolizare date in teren; posibilitate masuratori GPS prin: mediare vertex, continue, offset, puncte radiate; lucrul cu format shapefile; afisare imagini raster ca background: img, jpeg, tiff; posibilitate de lucru cu domenii, subtipuri, relatii stocate exportate din baza de date Cantitatea de produse software (numar si tip licente) trebuie sa acopere urmatoarele roluri: Minimum 3 licente din care: 1 administrator de date + 2 introducere date (editare cu drepturi depline a intregii baze de date). Numar nelimitat de utilizatori cu drepturi de vizualizare si printare a informatiei (inclusiv in format vector GIS) din baza de date, pe baza unei aplicatii Web-GIS, inclusiv utilizatori de tip manageri cu drepturi de vizualizare a rapoartelor operative si istorice.
Hardware Se vor achizitiona prin contractul de lucrari - Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr - urmatoarele echipamente: 1. Un echipament GPS (Sistem portabil GPS) cu soft de descarcare date Caracteristici: o Sistem portabil GPS de achizitie de date pentru ridicari topografice, creare harti si transfer import/export catre un soft GIS prin port USB, interfata RS 232 sau bluetooth cu accesoriile specifice, inclusiv software pentru prelucrarea datelor pe PC, precizie ridicata de pozitionare
Pag. 200 / 227
o o
Aplicatii: Culegere date, manegement - ul datelor; Receptor GNSS RTK dubla frecventa:
1.Precizii Post procesare H: 5mm + 0.5ppm V: 10mm + 0.5ppm DGPS 25cm rms Cinematic RTK H: 10mm + 1ppm V: 20mm + 1ppm 2.Numarul minim de canale: 54 3.Tipuri de semnale inregistrate: GPS, GLONASS: Cod si Faza L1, L2 4.Rata de inregistrare: incepand de la 0.05 sec; 5.Formate de date in timp real: minim RTCM V2.1/2.2/2.3/3.1, CMR, CMR+; 6.Formate de date ASCII: NMEA 0183 V3.00; 7.Optiuni NTRIP disponibile; 8.Memorie externa (CompactFlash): minim 1GB; 9.Memorie interna minim 128 MB; 10.Unitate de control si vizualizare detasabila; 11.Comunicatii: porturi minim 3 porturi seriale (RS232); minim 1 port alimentare cu baterie extenna; 1 port controler; 1 port antena; 12.Alimentare: 2 baterii Li-Ion cu incarcatorul aferent+ set acumulatori rezerva; 13.Cabluri de conectare aferente echipamentului; 14.Indicatori de stare: minim 3 LED-uri; 15.Antena receptie GNSS: standard cu ecran antireflexii incorporat calibrata conform IGS; 16.Consum energie: max 5W (receptor+controler+antena); 17.Durata de lucru a acumulatorului de cel putin 8 ore; 18.Conditii de operare: intre -40oC si +65oC, rezistent la apa, soc ( inaltime cel putin 1.5m), praf, condens; o Procesor min. 240MHz; o o o Display grafic min. 240 x 240 pixeli LCD, iluminat interior; Radio intern Bluetooth; Tastatura: - Fata: capac metalic, grad tactil ridicat de raspuns, protectie ON/OFF; - Lateral: taste duble sus/jos si ENTER. o o Transfer date: - Automat, prin conectare la PC/LAPTOP; Sisteme de coordonate presetate Setarile din fabrica si obligatoriu STEREO 70 , UTM.
Caracteristici Software aferent: o o o Import export masuratori GNSS; Post-procesare date brute GNSS (L1, L2, GPS&GLONASS); Export ASCII, GIS (*.shp), DXF, transformari coordonate, georeferentiere imagini raster,etc.
Pag. 201 / 227
Componenta: o Receptor, Antena externa, cablu Antena, Modem (ptr. Conexiune INTERNET), Husa suport (pt. m_s. Rapide), Baston cu consola, cutie (valiza) depozitare si transport, 2 acumulatori Li-Ion, Redresor ptr. ncarcare acumulatori de la re_ea 220 V si auto, Cablu transfer date, Software, Manual de operare in limba engleza si romana. o Garantie minim 12 luni
2. O statie totala robotizata pentru efectuarea masuratorilor geodezice, impreuna cu soft-ul aferent de descarcare licentiat, soft de prelucrare compatibil si toate accesoriile necesare pentru ca acestea sa fie complete si imediat functionale, documetatii tehnice in limba romana astfel; o Accesorii: minim 2 jaloane + prisme circulare cu suport si tinta de vizare 2.5 m, ambaza, acumulatori, incarcator, cablu transfer date/card, dispozitiv de masurare a inaltimii aparatului, trepied, set miniprisma cu baston extensibil o Echipamentele trebuie sa functioneze in sistem robot si sa asigure masuratori fara prisma pana la 800 m o Caracteristici Luneta o o o o o Putere marire min. 30 X Cmp de observare 1 30 (26 m la 1 km) Reticul iluminat
Masurare unghiuri Metoda: Continua, fara suruburi de blocare Rez. Display 1 (0.5 mgon) Cea mai mica diviziune 5 Precizie unghiulara < 2 sec
Compensator Compensator electronic cu 2 axe Acuratete setata 1,5
Dispozitiv centrare Laser luminozitate reglabila
Masurarea distantei mod IR Pe o prisma Cu folie reflectorizanta Deviere standard >1500 m > 200 m 5mm + 2ppm < 0.3 sec
Timp de masurare
Pag. 202 / 227
o o
Masurarea distantei mod RL Fara prisma sau folie reflectorizanta Pe o prisma Deviere standard Timp de masurare > 150 m > 3500 m 5mm + 2ppm < 1 sec
Stocare date: Formate dxf/ASCII/GSI/ IDEX/re2/liber definibile Operare: Display grafic min. 160 x 280 pixeli, Alfanumeric min. 8 linii x 31 caractere, Tastatura Alfanumerica; Conditii de functionare: Temperatura de lucru ntre -20 C si + 50 C, Protectie la praf si umiditate; Componenta Aparat, 2 acumulatori, redresor ptr. ncarcare acumulatori de la retea 220 V si auto, trepied , baston telescopic 2 buc, prisma cu miret: 2 buc, cablu descarcare date, soft descarcare date, soft procesare date. Posibilitate interoperabilitate Statie totala si Sistem portabil GPS, Manual de operare in limba engleza si romana; Garantie minim 12 luni.
1 Program software liceniat tip CAD - prin intermediul cruia se obine prelucrarea msurtorilor, planurilor, hrilor i realizarea documentaiilor, adic programe prin intermediul crora se proiecteaz, deseneaz, vizualizeaz 3D, actualizeaz centralizat i cu acuratee planuri, programe care folosesc desene, hri scanate, imagini satelitare, imagini fotogrametrice, programe prin care se realizeaz i se creeaz modele ale terenurilor bazate pe culoare, pornind de la modelele digitale, vizualizarea pantelor, extragere date privind vegetaia sau categoria de folosin a terenurilor
3 puncte de lucru (workstation) complet echipate cu unitate centrala, monitor LCD etc. cu caracteristici (memorie, viteza, etc.) necesare pentru a permite operarea software-ului achizitionat in conditii optime.
Specificatii tehnice minimale pentru Statii de lucru GIS (3 buc.): o o o o Procesor - Multi core 2.66 MHz; Memorie - 3GB DDR3 1333MHz DDR3; I/O Porturi - Porturi Fata USB 2.0 (2), 19-in-1 media card cititor; Porturi Spate: IEEE 1394a, RJ45 10/100/1000 Network port, Line-in conector, Microfon conector, USB 2.0 (6), eSATA, S/PDIF conector Intrari aparate - Tastatura Windows
Pag. 203 / 227
keyboard, PS/2 mouse; o o o o o o o o o o o o o o Audio - Card sunet PCI; Microfoane - Incluse/incorporate; Card grafica - High End 3D 1GB PCI; DVD Drive - 16X DVD-ROM Drive and 16X DVD+/-RW Drive; Hard Disk - 1TB (7200 RPM) SATA 3.0Gb/s Hard Drive; Sloturi - 4 PCIe 2.0 sloturi;; Tastatura - Windows US Latin; Mouse - 3 butoane; Adaptor Ethernet - 10/100/1000 Fast Ethernet; Alimentare - 400 Watt; Forma - Montaj: Tower, mini-tower; Monitor - 23 vizibil, 800:1 raport contrast, 1920 x 1080 rezolutie la 85Hz; Garantie - 3 ani pentru componente si manopera; Manuale de intretinere in limba romana;
Sistemul de operare: Caracteristici: o o o o o o o o Performanta High, 32-bit sistem de operare server, sarcini-multiple; Toate licentele trebuie sa fie in numele utilizatorului final; Trebuie sa asigure conexiune la toate versiunile Microsoft Windows; Program pentru autentificarea clientului; Arhiva avanasata cu Echipamente de management a serverului; Program avansat pentru incremental backup semiautomatic; Integrare completa pentru conexiune la internet; Suport pentru toate licentele software ale GIS.
1 server pentru aplicatia Web-GIS cu sistem de operare Windows si cu resurse (memorie, viteza, capacitate de stocare) care sa permita rularea unei aplicatii Wb-GIS si a unei baze de date relationale profesionale.
Arhitectura - Procesor Multicore cu sistem bus de 800MHz o o o o o o Procesor 2 Quad core, min 2.833GHz SO: Windows Server 2008 Enterprise Edition Cache - 8MB L3 Memorie - 8GB (minimum) Extensie Sloturi - 6 PCIe 2.0 sloturi I/O Porturi - 1 serial, 1 paralel, 1 video, 6 USB, SCSI, 2 RJ-45
Pag. 204 / 227
o o o o o o o o o o o
Intrari aparate - Tastatura Standard Windows, PS/2-style mouse Storage - 2 x 1000GB HDDs Video Sistem - 8 MB Disk Controllers - RAID1 Tastatura - Windows US/UK Mouse - 3 butoane Adaptor Ethernet - 10/100/1000 Fast Ethernet Alimentare - 400 Watt Redundant Forma - Montaj Rack sau tower Flexibilitate - Service Procesor Analiza Predictiva a defectelor in driverele hardului Stergerea erorilor memoriei Gasirea si Corectarea erorilor Restartarea automata a serverului Server Set-up
o o o o
Monitor - LCD 17 Display, Resolutie 1024x768 dpi at 85 Hz Garantie - 3 ani pentru componente si manopera Manual de utilizare - in limba romana Garantie - 3 ani pentru componente si manopera
Sistemul de operare a Serverului Descriere: o o Windows Server 2008 Enterprise Edition Performanta High, 32-bit sistem de operare sarcini multiple cu suport pentru mai mult de 12 computere; o o o o o o o Toate licentele trebuie sa fie in numele utilizatorului final Program de conexiune la toate versiunile Microsoft Windows Program pentru autentificarea clientului Securizare date - numar mare de nivele de securitate Arhiva avanasata cu echipamente de management al serverului Suport pentru backup - semi-automatic Suport avansat pentru managementul clientului/userului incluzand actualizarea automata sau semi-automata a softurilor o o Integrare completa pentru conexiune la internet; Suport pentru sistemele simultane ale licentelor software
Pag. 205 / 227
Sistem integrat de scanare/printare alb-negru si color de planuri - 1 buc. o Plotare A0: Tehnologie de printare- toner color solid Culori - 4 Viteza de plotare - mai mare de 30 sec/A0 (2 A0/min full color) Role alimentare hirtie minim 2 role Tip de hartie acceptat toate posibile Selectarea rolei manual si automat Latime de printare - max. 42 inch (1067 mm); Rezolutie la printare - color minim 600 x 600 dpi; Rezolutie la printare alb negru minim 1200 x 600 dpi; Pastrarea culorilor CAD da Limbaj de printare (standard) HP-GL/2, HP-GL, HP-RTL, CALS, TIFF, JPEG, PDF Drivere si trimitere a joburilor Windows NT 4.0/2000/XP, Server 2008, Vista 32 bit , Win 7 32bit; Protocoale de retea 10/100/1000 Base-T Platforma controler cu sistem de operare in timp real Kit instalare inclus Software pentru printarea eficienta si integrarea softului alb negru si color
Scaner A0 alb-negru si color Rezolutie color minim 600 x 600 dpi Viteza de scanare: color = minim 1.5 m/min, alb negru = minim 7.5 m/min; Mod de scanare color, grayscale si monocrome Copiere color instanta in timp ce se scaneaza Copy si scan to file Scanare WEB folosind FTP Scanner in controller Scanare in directoare network Sisteme de operare Windows NT 4.0/2000/XP, Server 2003, Vista 32 Format de fisiere suportat: PFD, TIFF, JPEG, BMP, PNG Detectarea automata a hartiei Zoom 1-1000 Compatibil cu sistemul de plotare Latimea max. de scanare = 914 mm; Grosimea original max. = 15 mm Protocoale de retea 10/100/1000 Base-T
Pag. 206 / 227
Platforma controler cu sistem de operare in timp real Kit de instalare cu CD si software inclus Controler extern si display pentru management Ploter si Scanner A0 Hardware procesor dual core sau echivalent Hard disk minim 160 GB Memorie RAM min. 2GB Sisteme de operare Windows NT 4.0/2000/XP, Server 2008, Vista 32 bit , Win 7 32bit; Protocoale de retea 10/100/1000 Base- T. Software de printare si management al printurilor inslusiv kit de intretinere si CD Garantie: Sistem integrat de scanare/printare/copiere - 3 ani
Imprimanta A3 1 buc rezolutie minima 600x600, viteza de printare alb negru min A4 28 ppm; A3 11 ppm; viteza de printare color min. A4 28 ppm, A3 11 ppm, Memorie RAM standard min 512 MB; Volum recomandat copii/luna minim (120.000), retea 10/100/1000 Base-T; 1 buc. Scanner A3: rezolutie 600x1200 dpi, viteza scanare A4 (200 dpi) alb negru minim 23 ppm, A3 (200 dpi) alb negru minim 13 ppm; A4 (200 dpi) color minim 21 ppm, A3 (200dpi) color minim 8 ppm, retea 10/100/1000 base-t, garantie minim 3 ani Manuale de operare in limba romana
Toate echipamentele de plotare, printare si copiere vor fi achizitionate astfel incat sa se asigure pentru acestea service la sediul AC cu timp de raspuns de maxim 4 ore cu personal certificat de producatorii echipamentelor.
1.2
SISTEM DE MODELARE HIDRAULICA A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
In cadrul Studiului de fezabilitate s-a intocmit o dimensionare a retelelor, rezultatele fiind folosite pentru estimarea costurilor de extindere i reabilitare. In cadrul acestei activitati, Prestatorul va realiza un studiu de modelare hidraulica a retelelor de distributie a apei potabile si canalizare in localitatile Sibiu, Selimbar si Fagaras. Acest studiu va include o simulare calibrata a curgerii prin retele, care sa permita elaborarea unei strategii viitoare de dezvoltare a retelelor de apa si canalizare. La aceasta faza se cere achizitionarea si implementarea unui sistem de modelare hidraulica ce va fi pus la dispozitia OR urmand ca acesta
Pag. 207 / 227
sa fie folosit in viitor pentru optimizarea retelei, managementul presiunilor, dezvoltari ulterioare, extinderi etc. Cerinte minime impuse programului ce urmeaza a fi achizitionat in cadrul contractului de lucrari Extinderea si reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i comuna elimbr: Scop - simularea si modelarea sistemelor de conducte sub presiune Numar de noduri nelimitat Optiuni necesare
Interoperabilitate cu licenta de baza software GIS desktop astfel: posibilitate de conectare cu GIS sa se conecteze la bazele de date relationale (minim Access, SQL Server si Oracle fara ODBC) create cu ajutorul licentelor GIS desktop; sa recunoasca si sa utilizeze componenta geospatiala creata de licentele de baza software GIS desktop. Sa ruleze direct pe platforma Windows Sa includa interfata de lucru directa prin mai multe platforme Analiza, descompunerea si recunoasterea elementelor Etichetarea automata a elementelor Moduri de lucru scalate, schematice sau hibride Suport pentru multiple baze de lucru stratificate simulare GUI Graphical User Interface CAD integrat Licenta completa.
o o o o o o o o o o o
Caracteristici comune ale modulelor pentru Apa potabila/Canalizare: Posibilitatea preluarii datelor privind retelele de canalizare din softul GIS achizitionat in cadrul acestui contract si exportarea datelor inapoi spre acesta; Alocarea automata a consumurilor pe nodurile de retele (apa/canal) din analiza geospatiala si a viitoarelor proiectii de modificare a consumurilor Simularea perioadelor extinse de timp Pompare cu turatie variabila
Pag. 208 / 227
Caracteristici de materiale pentru conducte/canale predefinite
Caracteristici ale modulului de modelare pentru Apa potabila: Simularea curgerii stationare; Analiza concentratiilor unor constituenti ai apei; Analiza parametrilor de calitate ai apei in punctele solicitate, pe baza modelului de propagare in reea (timp de stationare si concentratie de clor); Analiza stagnarii apei in retea; Analize pentru incendii; Analiza consumurilor dependente de presiune; Modelarea prin manevrarea vanelor; Identificarea vanei/vanelor care izoleaza tronsonul de conducta afectat de o avarie sau care este programat pentru lucrari de intreinere; determinarea zonei de impact generata de manevrarea unei/unor vane si realizarea automata a listei clienilor afectai; Calcularea procentuala a contribuiei fiecarei surse din cantitatea de apa vehiculata printrun nod, determinarea zonelor de alimentare pe surse; Analiza posibilitaii de a oferi servicii la nivelul solicitat de noi clieni in condiia neafectarii parametrilor de furnizare pentru clienii existeni.
Caracteristici ale modulului de modelare pentru Canalizare Menajera/Pluviala: Simularea curgerii gravitationale si sub presiune; Simularea de canale deschise sau conducte inchise; Alocarea geospatiala automata a colectarii apelor menajere si pluviale; Posibilitatea definirii diferitelor tipuri de colectari (de la populatie, gratare de colectare, ape meteorice, etc); Posibilitatea de calcul prin metoda rationala pentru alocarea apei in nodurile de colectare sau dealungul canalelor deschise; Introducerea datelor de calcul despre: intensitatea, durata si frecventa ploii; Determinarea si impartirea automata a suprafetelor de colectare; Coeficient hidrodinamic ecuatii Saint Venant, pentru sisteme combinate de canalizare; Aprecierea impactul afluxului de apa si a infiltratiilor intr-un deversor de canal combinat;
Pag. 209 / 227
Calcularea impartirii debitului intr-un camin cu ramificatii de iesire multiple si poate face fata sistemelor cu bucle de presiune complexe Modelarea efectelor de remuu si a curgerilor inverse in conductele de canalizare
Construirea modelului si compatibilitatea datelor: Conversii din alte medii a poliliniilor in conducte; Conexiuni Tabelare, Baze de date; Recunoastere de forme de obiecte si baze de date geografice; Conversie ale poliliniilor in conducte apa/canal; Conexiuni SCADA pentru conexiuni in direct; Alocatia automata a consumurilor din datele geospatiale pe noduri si de-a lungul conductelor; Curbe de consum zilnice, saptamanale si lunare; Zonare, evacuarea apelor menajere sau pluviale si datele de consum ale populatiei; Posibilitatea introducerii consumurilor distribuite pe lungimile de conducte; Extragerea elevatiilor din desene si suprafete; Reducerea bransarilor pentru structuri mai simple; Reducerea multicriteriala a scheletului de retea;
Managementul modelului hidraulic: Scenarii si alternative nelimitate; Management de scenarii cuprinzatoare; Simplificarea automata a modelelor; Librarii personalizate pentru inginerie; Managementul unitatilor de masura; Unelte pentru consistenta conectivitatilor din desene; Analiza automata a topologiei; Interogare pentru noduri care nu fac parte din retea sau a conductelor fara noduri la capete; Garantia licentelor de modelare hidraulica va fi de minim 12 luni.
In cadrul acestui contract se vor achizitiona Produse software de gestiune si auditare a bazelor de date relationale.
Pag. 210 / 227
Pentru stocarea datelor din sistemul GIS si din sistemul de modelare hidraulica se va implementa o aplicatie software comerciala (COTS) de gestiune a bazelor de date care sa functioneaza deasemenea in mod redundant pe cele 2 servere. Solutia trebuie sa ofere un suport implicit scalabil, disponibil si sigur pentru baze de date relationale, incluzand instrumente integrate de raportare si analiza, business intelligence, consolidare / integrare de date si Data Mining. De asemenea sistemul trebuie sa includa in mod nativ o platforma care sa permita procesarea complexa a evenimentelor, consistenta a datelor in medii heterogene, facilitati avansate pentru dezvoltare si servicii proprii de Business Intelligence (self-service BI). Solutia trebuie sa ofere urmatoarele functionalitati: Raportare consolidata si managementul depozitelor de date: Depozit de date relational si instrumente OLAP: sistemul sa ofere in mod nativ solutii OLAP si data warehouse; data warehouse sa permita lucru in mod partitionat pentru incarcarea rapida si mentenanta usoara a tabelelor foarte mari ETL (Extract, transformation, load): functionalitati native de extragere a datelor din diferite surse de date (SQL Server, Oracle, Excel, Web services), realizarea de filtrari, agregari si diferite alte transformari asupra datelor si in final stocarea datelor in data warehouse. Baze de date multidimensionale native: stocarea datelor intr-un cub cu mai multe dimensiuni, in vederea interogarii mai usoare a datelor si construirii rapoartelor relevante. Posibilitatea de utilizare Reporting Services pentru vizualizarea datelor. Posibilitati de raportare Reporting Services din surse de date cum ar fi: liste SharePoint, SQL Azure si SQL Server Parallel Data Warehouse Posibilitati de raportare Reporting Services cu moduri multiple de vizualizari: harti, sparklines si indicatori. Harti: Posibilitatea de creare de rapoarte folosind Map Wizard care permite vizualizarea datelor sub forma unui model geografic care poate prelua datele dintr-o galerie de harti pe baza de interogari SQL sau dintr-un fisier stocat in sisteme tip ESRI. Elementele dintr-o harta pot fi poligoane (pentru reprezentare de arii), linii (pentru reprezentarea de rute si drumuri) si puncte (reprezentand locatii diverse). Se pot adauga date aditionale de afisare sau atentionari interactive folosind harti online. Sparklines: Posibilitate de creare rapoarte folosind tabele si matrici pentru a afisa date agregate. Indicatori: Posibilitatea de vizualizarea a datelor intr-un mod rapid folosind metode grafice (icoane). Instrumente de data mining: functionalitati pentru construirea de modele analitice complexe precum si integrarea acestor modele cu operatiile de business. Raportare ad hoc: utilizatorii sa poata edita propriile rapoarte pe baza unui model (template), fara sa detina cunostinte de baze de date sau despre structura acestora. Serviciile de raportare sa fie incluse in produs, fara add-on-uri suplimentare. Interogare si analiza ad-hoc si self-service a datelor: facilitati de interogare a datelor disparate in momentul solicitarii rapoartelor.
Pag. 211 / 227
Extragerea si editarea dinamica a rapoartelor utilizand instrumente familiare de tip Office (i.e. Microsoft Excel) si interfete noi intuitive si productive care includ harti, sparklines si indicatori. Posibilitati de colaborare cu ajutorul instrumentelor de analiza de tip pivot, accesibile via un browser web, care sa permita utilizatorilor sa creeze solutii selfservice BI cu medii de tip Microsoft SharePoint Server 2010. pe seturi de date mari (mai mult de 1 milion de randuri pentru un fisier de maxim 2Gb dimensiune).
Gestionare facila a obiectelor bazelor de date: Instrumente de dezvoltare a obiectelor din baza de date: solutia trebuie sa ofere unelte de dezvoltare pentru modulele ETL (Extract, Transform, Load), pentru design-ul bazelor de date atat relationale cat si multidimensionale, pentru design-ul rapoartelor. - Unelte pentru administrarea bazelor de date si a proceselor uzuale care se executa asupra bazelor de date precum si al rapoartelor - Posibilitatea de definire si gestionare a obiectelor bazei de date (tabele, indecsi, proceduri stocate, triggere) direct din instrumentele folosite de dezvoltatori pentru scrierea aplicatiilor - Posibilitatea de a oferi compresia datelor folosind suport UCS-2 Unicode - Loc central care ofera posibilitatea administrarii entitatilor de date si ierarhiilor din multiple baze de date cu posibilitatea versionarii - Administrarea datelor master (vizualizare, editare, audit, si aprobare de date) din interfata web Performante ridicate ale sistemului de baze de date: Criptarea transparenta a datelor, a fiierelor de date i a fiierelor jurnal fara sa fie necesara modificarea aplicatiei. Functionalitatile de criptare sunt necesare pentru indeplinirea cerintelor i respectarea reglementarilor generale cu privire la confidentialitatea datelor. Criptarea trebuie sa ofere inclusiv instrumente de cautare in datele criptate utiliznd sisteme de regasire ntr-un interval sau cautarea partiala, fara modificarea aplicatiilor existente. Auditarea operatiilor: auditarea trebuie sa includa informatii despre momentul n care au fost citite datele, n plus fata de orice modificare a datelor. Produsul trebuie sa ofere caracteristici precum configurarea mbunatatita i managementul auditurilor n server. Produsul sa defineasca specificatiile de audit n fiecare baza de date, astfel nct configuratia auditului sa poata fi adaptata pentru diversele bazele de date. Posibilitatea adaugarii online a resurselor de memorie la masinile fizice care gazduiesc bazele de date, pentru scalarea la cerere a acestora. Colectarea datelor de performanta: facilitati de optimizare i depanare a performantei server-ului de baze de date, pentru a furniza administratorilor o perspectiva interactiva cu privire la performanta Sistem de monitorizare extins al evenimentelor: sistem general de tratare a evenimentelor la nivel de server prin captarea, filtrarea i reglarea evenimentelor generate de procesele de server. Evenimentele trebuie sa poata fi captate si exportate in diferite formate de ieire, inclusiv Event Tracing for Windows (ETW), -
Pag. 212 / 227
pentru corelarea cu aplicatiile sistemului de operare i ale bazelor de date, permitnd astfel o monitorizare completa a sistemului. Comprimarea backup-urilor pana la 60%: mentinerea online a backup-urilor pe disc este o operatie scumpa i laborioasa, astfel incat este necesara implementarea unei solutii de comprimare rapida a backup-urilor bazelor de date. Posibilitatea definirii limitelor i prioritatilor resurselor pentru diferite sarcini (workloads), si obtinerea unei performante consecvente in executarea acestora. Modul de alocare a resurselor fizice ale server-ului trebuie sa poata fi controlat de catre administratorul de sistem. Sistemul trebuie sa ofere stabilitate i predictibilitate sporita asupra performantelor de interogare, furniznd functionalitati pentru blocarea planurilor de interogare, permitnd organizatiei sa promoveze planuri stabile de interogare n timpul nlocuirii hardware-ului serverului, n timpul upgradeurilor serverului i n timpul instalarilor instantelor de productie. Asigurarea continuitatii activitatii organizatiei: duplicarea datelor prin tehnologii de tip data mirorring Livrarea automata a log-urilor bazei de date catre Data Recovery Center
Implementarea structurilor de date complexe: Posibilitatea nativa de modelare a structurilor de date de tip arbore: metode ncorporate pentru crearea i operarea pe noduri ierarhice. Posibilitatea stocarii datelor binare mari, precum documente i imagini, ca parte integranta a bazei de date, pastrand in acelasi timp consecventa tranzactionala. Cautare complexa la nivel de text, folosind indecsi specializati; efectuarea rapida a cautarilor in acest tip de date Managementul performant al coloanelor cu valori rare: modalitati eficiente pentru administrarea spatiilor necompletate dintr-o baza de date relationala, astfel incat valorile de tip NULL sa nu consume spatiu fizic. Posibilitatea crearii de tabele cu mai mult de 1.024 de coloane. Suport pentru definirea datelor de tip spatial pentru consumul, extinderea i utilizarea informatiilor n aplicatii activate din punct de vedere spatial. Datele de tip spatial trebuie sa corespunda standardelor din domeniu, precum Open Geospatial Consortium (OGC).
Utilizarea unei platforme avansate pentru dezvoltarea de aplicatii complexe de procesare a evenimentelor (CEP): Posibilitatea de dezvoltarea de aplicatii bazate pe evenimente folosind platforma de procesare a evenimentelor pentru a se permite interogari continue si latenta de milisecunde. - Posibilitatea de dezvoltare de aplicatii care sa creasca valoarea de business prin scaderea costului de extragere, analiza si corelare a datelor permitand monitorizarea si managementul datelor in timp real. Costuri totale de detinere. Sistemul trebuie sa ofere mecanisme pentru reducerea costului total de detinere (TCO), si prin implementarea administrarii bazate pe politici Apentru: Definirea si managementul politicilor de configurare a sistemului -
Pag. 213 / 227
Monitorizarea i prevenirea modificarilor asupra sistemului prin crearea de politici mpotriva configurarii Detectarea problemelor de conformitate cu politicile direct din interfata de administrare a server-ului Posibilitati de virtualizare pentru a creste ROI (Return On Investment) prin consolidare si virtualizare
Ofertantul va pune la dispozitie o aplicatie software comercial (COTS Commercial-off-the-shelf) de auditare a bazei de date, a nivelului de business si a interfetei grafice care sa auditeze toate componentele sistemului care interactioneaza cu baza de date. Toate operatiile realizate in cadrul sistemului vor trebui jurnalizate astfel incat, ulterior rezolvarii incidentului, sa se poata reface parcursul desfasurarii actiunilor. Astfel, aplicatia va include piste de audit complete pentru toate operatiile efectuate, inclusiv cele administrative. Sistemul va pune la dispozitie un mecanism de urmarire a schimbarilor efectuate de un operator incepand cu nivelul de interfata grafica, nivelul de logica de aplicatii si pana in baza de date. Se va oferi astfel o pista completa de audit a interactiunii operator - sistem. Sistemul va pune la dispozitie rapoarte care vor determina toate schimbarile operate in baza de date de catre un operator intr-un interval de timp, avand formatul: date existente inainte de tranzactie; date modificate dupa tranzactie. Sistemul va permite configurarea tabelelor si entitatilor asupra carora se va face audit la nivel de schimbare de date. Beneficiarul poate sa activeze sau sa dezactiveze sistemul de audit, iar acesta nu va afecta viteza de raspuns a aplicatiei. Sistemul de audit va utiliza fisierele de tranzactii ale sistemelor de baze de date pentru a identifica schimbarile aduse datelor. Sistemul va gestiona corespondenta intre ecrane, operatii de logica de business si datele modificate. In acelasi timp se va inregistra adresa de la care operatorul a efectuat operatiile, data, ora precum si alte date utile identificarii acestuia. In cadrul unei activitati de investigare, sistemul va permite interogarea bazei de date de istoric pentru a afla valoarea unei anumite coloane dintr-o tabela asa cum se regasea aceasta la momentul de timp cand s-a petrecut incidentul investigat. Sistemul trebuie sa auditeze urmatoarele operatii: Operatiile facute intr-o sesiune de lucru a unui utilizator; Operatiile facute de un anumit utilizator; Operatiile facute de la o anumita statie de lucru Operatiile facute pe toate tabelele din baza de date precum si datele modificate de acestea memorand datele inainte si dupa operatia respectiva; Operatiile facute pe anumite entitati de business
Sistemul trebuie sa puna la dispozitie un sistem complex de filtrare al datelor istorice astfel incat sa
Pag. 214 / 227
se poata determina precis cand, ce si cum s-a executat in sistem, cine este autorul si ce impact a avut asupra sistemului. Sistemul trebuie sa permita regasirea valorilor prin care a trecut orice inregistrare din baza de date precum si utilizatorii si procesele de business care au cauzat acele schimbari. Trebuie sa se poata regasi istoricul complet al inregistrarilor si evolutia acestora in timp. Sistemul trebuie sa permita activarea auditului doar pe un set restrans de tabele din baza de date, permitand astfel reducerea dimensiunii auditului si indreptarea acestuia numai asupra tabelelor relevante acestei activitati. Sistemul trebuie sa poata face audit la audit astfel incat sa inregistreze toate schimbarile aduse pe baza de audit. Permisiunile sunt diferite. Nu se accepta ca baza de date de audit sa fie aceeasi cu baza operationala.
1.3
DEZVOLTAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT DE PIERDERILOR DE APA DIN RETELELE DE DISTRIBUTIE
DETECTARE
Studiul de Fezabilitate prevede dezvoltarea unui management eficient de detectare a pierderilor de apa din retelele de distributie. In prezentul contract se va achizitiona echipamentul ce va fi folosit in cadrul acestei activitati. Echipament de depistare pierderi de apa (1 buc) Toate echipamentele vor fi protejate la stropire sau etane de la caz la caz. Toate echipamentele trebuie livrate cu bateriile, ncrctoarele, cablurile i valizele aferente. Toate echipamentele trebuie s poat fi scoase din autolaborator i s lucreze independent cu alimentare din baterii. Echipamentul va consta dintr-un autolaborator utilat cu urmatoarele componente: 1. AUTOSASIU Vehiculul trebuie s fie unul din producia curent a productorului i s ndeplineasc cerinele de mai jos. Vehiculul va fi adecvat pentru operare continu n condiii normale de operare var-iarn. Ofertanii se vor asigura c vehiculul satisface reglementrile privind nmatricularea i circulaia vehiculelor pe drumurile publice la momentul naintrii ofertei. Toate echipamentele vor fi asamblate integrate i gata de lucru.
Pag. 215 / 227
Vehicul utilitar Cabina numar locuri: Minim 1 operator +conducator auto dotari iluminare interioara prin plafonerie geamuri usi actionate electric inchidere usi centralizata cu cheie si telecomanda si alarma sistem de climatizare, aer conditionat cu reglaj manual al temperaturii sistem de incalzire-ventilatie sistem de dirijare proaspat/recirculat in cabina oglinzi retrovizoare laterale stanga/dreapta convexe, cu reglaj electric al pozitiei si incalzite, posibilitate de rabatare a oglinzilor, inspre cabina, pentru a usura accesul autovehiculului in spatii inguste doua girofaruri (pe cabina si in spate) Aparatura de bord - standard SPATIU DE LUCRU Amenajare interior cu sisteme pentru depozitarea, montarea si fixarea echipamentelor furnizate sistemele vor fi confectionate din aluminiu si/sau otel inoxidabil. Izolarea cabinei, iluminat interior, sursa (invertor de tensiune) de 220 Vca cu alimentare de la bateria auto. ACCESORII Debitmetru portabil pentru masurarea debitului in conducte cu curgere cu nivel liber si in canale deschise; Radio CD minim 2x15W indicatoare 5 conuri indicatoare rutiere: a8 lucrari: 2 buc. a21 ocolire: 2 buc. a49 baliza directionala: 4 buc. a56 bariera directionala: 2 buc. a55 bariera normala: 4 buc. baliza luminoasa: 2 buc. veste si pelerine reflectorizante de avertizare - 3 set cric si accesorii, trusa standard de scule pt vehicul, set de sigurante greutate: 3.5 tone motor diesel, min 80 CP sistem de franare cu ABS directie asistata (servodirectie) norma poluare: min Euro 4 culoare alba
2. Detector - Pentru confirmarea exacta a pierderilor in teren

Pag. 216 / 227
Detectorul va fi achizitionat cu caracteristici astfel incat sa intruneasca urmatoarele conditii: - sa poata fi utilizat pe conductele din retelele de distributie de apa - sa permita analiza frecventei si alegere libera a setarilor filtrelor pentru reducerea zgomotelor ambientale - calitatea sunetului sa fie perfecta pentru a descoperii chiar si cele mai mici pierderi - filtrare automat a zgomotului ambiental - posibilitate de nregistare continu 3 10 30min - permite masurarea cu histograma pentru a identifica grafic pierderile - functie de logger de zgomot pentru confirmarea pierderii - afisaj LCD de mari dimensiuni cu iluminare - capacitate de memorare a histogramelor: min 10 locaii de memorie cu comentarii - intrare pentru microfoane piezo i pentru hidrofon - interfata RS232 sau USB (up-date, transmitere de date, tiparire direct histograme) - alimentare intern: acumulator 12V - alimentare extern: adaptor auto, sau alimentare 230V ac - autonomie de funcionare min. 24 ore - avertizare acustic pentru indicare baterie descrcat sau conectare defectuoas a microfonului - lime de band 40-4000 Hz. Setul livrat va include: - Receptor locator de pierderi - Microfon de teren cu protectie la vant - Adaptor trepied pentru supafetele universale - Microfon universal tip antena - Cablu de conexiune - Casti - Curea de ransport - Valiza robusta pentru echipament - Interfaa utilizator a echipamentului n limba romn - Manual de operare in limba romana
3. Corelator - Pentru prelocalizarea pierderilor de apa

Pag. 217 / 227
Specificatii Corelator - procesor procesor RISC pentru interfata cu utilizatorul procesor DSP pentru procesarea semnalelor - display minim: 320 x 240 pixeli - afiare simultan a corelogramei i a spectrului de coeren - optimizarea rapid a filtrelor fr utilizarea meniului - selectare manual i automat a filtrelor n gama de utilizare a aparatului (cel puin 0 - 4000Hz.) - posibilitatea de depistare a defectelor pe tronsoane din material plastic (polietilen) - msurarea vitezei de propagare pentru conducte din materiale necunoscute - posibilitatea de msurare pe conducte cu tronsoane din materiale diferite, cu pn la 6 tronsoane. - capacitate de memorie: minim 10 corelograme inclusiv comentarii - alimentare intern: baterie NiMH; - alimentare externa 12 V DC (adaptor auto) sau 230 V AC - timp de functionare: min 12 ore - durata de incarcare a bateriei max.4 ore - Interfata RS232 sau USB (up-date, transmitere de date, tiparire direct corelograme) - grad de protectie IP 67 - temperatura de functionare -20C... +50C - cutia echipamentului s aib aplicate marcaje pentru utilizare pe timp de noapte sau semnalizare luminoas Transmitator (1 pereche) - distanta minim ntre 2 emitoare 300m - frecventa aprox. 433 mHz - putere app.500 mW - posibilitatea conectrii de cti pentru ascultarea direct a zgomotului de pierdere - alimentare intern: baterie NiMH; - alimentare externa 12 V DC (adaptor auto) sau 230 V AC - timp de functionare: min 12 ore - durata de incarcare a bateriei max.4 ore - grad de protectie IP 67 - temperatura de functionare -20C...+ 50C - cutia echipamentului s aib aplicate marcaje pentru utilizare pe timp de noapte sau semnalizare luminoas
Pag. 218 / 227
Senzor (1 pereche) - tip accelerometru piezoceramic cu amplificator activ - conexiuni prin cablu flexibil siliconic - adaptor magnetic pentru prindere pe conduct metalic sau van hidrant - temperatura de functionare -20C...+ 50C Echipamentul va mai avea urmtoarele specificaii: - Echipamentul se va livra cu un laptop i soft PC pentru descrcare de date; - Caracteristicile minime ale laptop-ului: o o o o o o o o o o Procesor minim 2.0 MHz; Memorie - 2GB DDR3 1333MHz; Microfoane - Incluse/incorporate; Card grafica - High End 3D 512MB; DVD Drive - 16X DVD-ROM Drive and 16X DVD+/-RW Drive; Hard Disk 300 MB (7200 RPM) SATA 3.0Gb/s Hard Drive; Adaptor Ethernet - 10/100/1000 Fast Ethernet; Sistem de operare - Performanta High, 32-bit; Trebuie sa asigure conexiune la toate versiunile Microsoft Windows; Integrare completa pentru conexiune la internet;
- Biciclet de msurat distana; - Meniu de operare n limba romn. 4. Sistem pentru prelocalizarea pierderilor de ap prin nregistrarea sunetelor. - nregistrator pt msurarea nivelului de zgomot cu vibrofon - transmitere bi-direcional a datelor prin radio - logger ncorporat cu posibilitate de nregistrare a datelor pe min. 30 zile. - durata de via a bateriei interne a nregistratorului: min 10 ani - distana de recepie a inregistratorului de cel puin 50m - transmitere date de identificare unice - clasa de protecie IP 68 - temperatura de funcionare -10C pn la +40C. - posibilitate de utilizare pe conductele metalice i nemetalice pentru distribuia apei - echipament PDA si echipament de comunicatie pentru preluarea datelor de la senzori - datele vor fi preluate ntr-o baz de date (software compatibil cu sistemul de operare propus, n limba romn) i descrierea geografic a vecintii fiecrei pierderi. - software cu meniu care permite ca datele s fie arhivate i comparate cu rezultatele anterioare
Pag. 219 / 227
pentru a se asigura c reparaiile au fost efectuate ntre dou verificari i pentru identificarea noilor pierderi care s-au produs - aparat de recepie i control pentru a putea programa nregistratoarele direct prin legtur radio. - msurarea zgomotului n timp real (maxim, minim, valori de nivel n timp real, analiza de frecven - interfata software-ului aparatului de recepie i control trebuie s fie n limba romn. - indicare status pierdere n modalitate defect / fr defect - ALIMENTARE ECHIPAMENT DE RECEPIE I CONTROL: BATERIE INTERN RENCRCABIL, ALIMENTARE EXTERN 230V /50HZ SAU ADAPTOR AUTO - PENTRU APARATUL DE RECEPIE I CONTROL POSIBILITATE DE CONECTARE LA O ANTEN AUTO PENTRU MBUNTIREA SEMNALULUI DE EMISIE-RECEPIE SETUL LIVRAT VA CONTINE URMATOARELE ECHIPAMENTE instrumente de nregistrare, aparatul de recepie i control i accesoriile pentru nregistrarea sunetului din conductele metalice i nemetalice folosite n mod normal pentru sistemele de alimentare cu ap. Echipament de inregistrare a presiunii si a nivelului de zgomot Minim un set de 15 inregistratoare Echipamentul de recepie i control (unitate de comanad) Setul va fi dotat cu ncrctor de acumulatori i toate celelalte accesorii pentru funcionarea normal. Setul trebuie livrat cu un PC tip Laptop cu soft specific de analiza datelor, licenta Windows i o imprimant pentru tiprirea rezultatelor testelor.
5. Locator conducte metalice si nemetalice- pentru localizarea traseelor de conducte cabluri ingropate Caracteristici receptor: - mod de lucru radio 0,512 - 83 KHz, - mod de lucru energie 50- 250 Hz - semnal de protectie catodica (100 Hz ) - adncimea maxim de detectare 7 m - afiaj LCD color cu iluminare automat - avertizare sonor la depistarea traseului - control automat al sensibilitatii - clasa de protectie IP 54 - acumulator reincarcabil pentru operare continua de minim 24 ore - masurarea intensitatii curentului pentru distingerea intre trasee paralele sau pentru localizarea branamentelor - msurarea i indicarea adancimii printr-un singur buton - manual de operare in limba romana - gama de temperaturi: operare -20 oC + 50 oC
Pag. 220 / 227
depozitare: - 40 oC Caracteristici generator - mod de lucru radio 0,512 - 83 KHz, - mod de lucru energie 50- 250 Hz - semnal de protectie catodica (100 Hz )
. +60 oC
- iesire inductiva prin antena incorporata selectabila pentru toate frecventele din domeniul de la 0,512 kHz la 83 kHz. - putere de iesire ridicata de pana la 10 W - ohmetru incorporat ce furnizeaz informaii despre rezistena liniei i calitatea contactului la pmnt. - afisaj LCD cu iluminare pentru afisarea parametrilor: curent, rezistenta buclei, putere , etc. - afisarea grafica a puterii si impedantei buclei. - alimentare de la un acumulator integrat reincarcabil, utilizare minim 24 ore - carcasa robusta pentru utilizare intensiva in teren - gama de temperaturi: operare -20 oC depozitare: - 40 oC Setul livrat va contine: manual de operare in limba romana valiz de transport cabluri de conectare tru de mpmntare echipament de marcare averizare lucrari sonda inductiva pentru localizare trasee nemetalice casti pentru operare in mediu zgomotos + 50 oC . +60 oC
6. Locator feromagnetic - Pentru localizarea capacelor de camin ingropate Specificatii tehnice: - adcime de detectare de minim 3m pentru obiecte feroase mai mici i de 5m pentru echipamente feroase mai mari - alimentare: baterii alcaline sau acumulator - autonomie: minim 48 de ore - reglaj de sensibilitate - testare automat a gradului de ncrcare la pornirea aparatului - semnalizare acustic i optic la depistarea obiectelor metalice cu creterea intesitii acesteia funcie de intensitatea cmpului detectat - temperatura de lucru: - 20C...50C - manual de operare in limba romana
Pag. 221 / 227
1.4
ECHIPAMENT PENTRU CURATAREA SI SPALAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE
Se va procura un autocuratitor combinat pentru canalizare cu sistem de reciclare a apei. Acesta este conceput pentru transportul produselor ne-periculoase, construit in conformitate cu regulile de construcie pentru echipamentele de curatare canalizare si conform standardelor CE, ISO si TUV si va respecta reglementarile europene privind securitatea si exploatarea echipamentelor precum si reglementarile europene privind nivelul de zgomot. SUPRASTRUCTURA CARACTERISTICI TEHNICE SOLICITATE Rezervor cilindric Capacitate utila rezervor min.12 m3 Compartiment apa reciclata: min. 4.000 litri prevazut cu sistem antival, ranforsat cu o structura de intarire care sa-i confere rezistenta la valorile maxime de vacuum si presiune ce pot apare in exploatare Compartiment namol: min. 8.000 litri prevazut cu sistem antival, ranforsat cu o structura de intarire care sa-i confere rezistenta la valorile maxime de vacuum si presiune ce pot apare in exploatare Otel carbon, pentru rezervoare sub presiune, calitate EN 10027-1 si EN 10207, minimum 5 mm grosime. Basculare hidraulica a rezervorului. Protectie anticoroziune Fiecare compartiment va fi protejat anticoroziv cu materiale epoxidice Bolturile vor fi protejate cu cadmiu sau o protectie echivalenta. Compartiment namol Capacitate utila: min. 8.000 litri Capac spate: Deschidere completa prevazut cu o garnitura rezistenta la grasimi Deschidere capac de jos in sus prin cilindri hidraulici Viteza de inchidere reglabila prin roata sau hidraulica Placi protectie din otel inoxidabil in partea spate a rezervorului pentru a preveni imprastierea in lateral a produselor la deschiderea sub presiune a rezervorului. Vana de siguranta la suprapresiune montata pe rezervor Sistem de reciclare Dispozitiv de filtrare a apei din compartimentul de namol, echipat cu minimum un filtru cu auto-curare, din care apa filtrat poate fi trimis la pompa de nalt presiune. Sistemul de reciclare a apei trebuie s furnizeze rezerve de ap proaspt, pentru a asigura curarea continu a conductelor de canalizare i pentru a elimina timpul petrecut pentru alimentarea i transportul apei proaspete (realimentarea cu apa). Principiul sistemului propus, va fi descris i explicat utilizand circuite flux, schitele fiind anexate de ctre ofertanti. Prin sistemul de filtrare ofertat, se va asigura o calitate a apei recirculate care sa corespunda cu prescriptiile pentru apa vehiculata, prevazute de producatorul pompei de inalta presiune. Compartiment apa reciclata Capacitate utila: min. 4.000 litri Cu gura de acces avand diametru de min. 500 mm Conducte (furtunuri) de alimentare rezervor cu posibilitate de cuplare la hidrant DN 80 si DN 65 lungime min. 10 metri 2 buc. (1 montat + 1 rezerva). Indicatori de nivel Indicator de nivel montat pe rezervorul de apa
Pag. 222 / 227
Indicator nivel namol cu senzor pentru lipsa apa si cu oprirea automata a pompei de vid Indicator nivel apa reciclata cu senzor pentru lipsa apa si cu oprire automata a pompei de inalta presiune Rezervor (sau compartiment in rezervorul cilindric I.1) pentru apa curata Circuit de vid cu bila. Rezervor de siguranta Sita de prefiltrare Usa pentru curatire Vana de siguranta a presiunii Filtru de aer Vana care sa asigure trecerea de la aspiratie la refulare Vas de expansiune (decantor si degresor) pe refularea pompei de vacuum Vana pentru golire in partea inferioara a circuitului Pompa de vid Debit real la presiune atmosferica: min. 2000 m3/h Sistem de racire prin circuit fortat Depresiune maxima: min. - 0.9 bar Presiune maxima: min. + 0.5 bar Dispozitive pentru aspiratie Brat telescopic de aspiratie cu lungime de min. 1,5 m . cu furtun de aspiratie cu diametru de 125 mm cu lungime de minim 12m cu desfasurare automata, viteza reglabila si cu comanda pentru brat si desfasurarea/infasurarea furtunului sa se realizeze de la telecomanda Set rigid cu cuplaj rapid pentru aspiratie Cap aspiratie lungime 0.3 0.5 m Cap aspiratie lungime min. 1.5 m Cap aspiratie lungime min. 2.0 m Rotatia bratului min. 120 prin motor hidraulic cu posibilitate de blocare. Vana cu actionare automata pentru furtunul de aspiratie. Vana de golire cu bila inox min. DN 125 mm cu cuplaj rapid Vana de aspiratie cu bila inox min. DN 125 mm cu cuplaj rapid Circuitul de inalta presiune Pompa de inalta presiune Debit: min. 350 - 400 l/min Presiunea reglabila, pana la max. 180 210 bar Sistem de securitate care dezactiveaza pompa de inalta presiune in caz de pierdere de apa Regulator de presiune
Pag. 223 / 227
Pentru spalarea mainilor si a circuitului de reciclare Capacitate: min. 150 litri Sistemul de splare a minilor va fi dotat cu un dispozitiv de nclzire a apei i robinet pentru ap rece i cald. Robinet de alimentare cu apa, ce poate fi alimentat cu furtunul prevazut la compartimentul de apa reciclata Vana de golire pentru golire totala
Circuitul va permite punerea rezervorului sub vacuum sau presiune si va fi prevazut cu siguranta
Dotari:
pompele vor fi dotate cu regulator de presiune intre 0 si presiunea maxima Sistem de comanda Panou de comanda si control fix, pentru toate functiile utilajului. Ofertantii vor prezenta aceste functii. Activarea prizei de putere se poate face si numai din cabina autosasiului. Panoul de comanda va fi realizat din otel inoxidabil si protejat ignifug. Se va asigura iluminarea tabloului de comanda si se va monta langa tabloul de comanda priza pentru proiectorul de lucru. Panoul de comanda, pe langa comenzile specificate mai jos pentru telecomanda, va mai fi dotat in plus cu minimum: Indicator telecomand Contoare ore functionare pompe Manometru pentru vid Deschiderea/inchiderea capacului de golire Basculare sus/jos rezervor cilindric Comanda vanei de aspiratie Manometru de presiune Reglarea presiunii apei Pompele vor fi actionate de la priza de putere a autosasiului. Pompele vor putea fi actionate individual si simultan (astfel ca functiile de spalare si de vidanjare sa se poata efectua atat separat cat si simultan). Telecomanda fara fir agreata CE, inclusiv set de rezerva de acumulatori si incarcator rapid, care sa permita cel putin urmatoarele comenzi: Oprire de urgenta Pornire/oprire pompa de inalta presiune Pornire/Oprire pompa de vid Cresterea/reducere turatie motor diesel Desfasurarea/infasurarea furtunului de aspiratie si reglarea continua a turatiei tamburului Tamburi pentru furtunuri de inalta presiune Tambur rotativ actionat hidraulic, mecanic, electric sau pneumatic, avand functionare reversibila, cu ghidaj automat pentru furtun, min. 150 m furtun 1 . Furtunul va trebui sa reziste la minimum 250 bari. Tamburul va fi pivotant, putand fi basculat stanga-dreapta cu minimum 1800, cu sistem de blocare automata in pozitia de lucru. Tamburul va fi pozitionat pe rezervorul cilindric (pe capac sau lateral) sau pe bratul telescopic de aspiratie. Tambur manual sau hidraulic cu sistem de blocare in pozitia de lucru pentru minim 50 m de furtun . Tamburul va fi pozitionat pe rezervorul cilindric (pe capac sau lateral) sau pe bratul telescopic de aspiratie. Sistemul de infasurare desfasurare a furtunurilor (de 1 si ), trebuie sa asigure actionarea independenta a acestora. Sistem de izolare acustica Echipamentul va fi prevazut cu sistem de izolare fonica a incintei in care sunt montate pompele. Sistem de prevenire a inghetarii apei Echipamentul va fi dotat cu sistem de incalzire care sa permita asigurarea conditiilor de lucru a pompei si a circuitelor hidraulice la o temperatura exterioara (ambianta) de pana la 15C inclusiv.
Pag. 224 / 227
Golirea circuitelor hidraulice inclusiv a furtunelor prin suflare cu aer. Instalaia de ap va fi dotat cu robinete de golire n punctele sensibile ale instalaiei pentru prevenirea ngherii apei n instalaie pe timpul stationarii. Echipamentul va fi dotat cu un sistem de incalzire care sa asigure temperatura apei recirculate in sistemul hidraulic la minim + 40C Accesorii Scara montata pe rezervor cu suport, cu suport si sistem de blocare Cutii de scule etanse, cu captuseala din cauciuc si sistem de siguranta Cutii din otel pentru furtunuri 125 mm in lateralul rezervorului cu o capacitate de 4 furtunuri 125 mm Girofar montat pe capacul spate Furtunuri aspiratie 125 mm, lungime 3 m, cu cuplaj simetric, 4 buc. Sistem de protectie a furtunelor de aspiratie si de inalta presiune, impotriva frecarii de peretele si de radierul caminului Set complet de unelte si dispozitive pentru intretinerea obisnuita a suprastructurii Pistolet inalta presiune de - 1 buc. Cap de curatare tip bomba 1 - 2 buc. Cap de curatare in forma de ou 1 - 2 buc. Cap de curatare tip bomba - 1 buc. Cap de curatare in forma de ou - 1 buc. Cap ascutit - 1 buc. Cap ascutit 1 - 2 buc. Toate capetele de spalare vor fi livrate cu cate un set de duze de rezerva din ceramica Dispozitiv pentru ridicarea capacelor de canalizare fixat pe bratul furtunului de aspiratie, pentru greutati de max. 150 kg.
AUTOSASIU Va permite dotarea cu un echipament de vidanjare si curatare cu jet de inalta presiune a retelelor de canalizare. Va avea rezistenta marita, adaptata la suprastructura cu care este echipat tinand cont de greutatea rezervoarelor incarcate. Inaltimea maxima a utilajului incluzand suprastructura nu va depasi 3,90m. Motorizare Tip: turbo diesel putere: min. 360 CP care sa asigure deplasarea autocuratitorului pe pante cu inclinatie de peste 12% si cu lungime de peste 100 m, avand in vedere relieful local. norme de poluare: EURO 5 Transmisie Punti 8-16 trepte sincronizate + 1 treapta pentru mers inapoi, cu reductor Priza de putere PTO, cu 2 prize pentru instalatiile suprastructurii, cuplu minim 2.000 Nm, raport de transmisie 0,98. Ambreiaj cu reglaj automat in functie de uzura garniturilor de frictiune
6x2*4 punte spate dubla cu diferential blocabil. Sase roti, din care doua cu tractiune (axa 2) si patru roti viratoare (axele 1 si 3). Aparatura de bord standard
Pag. 225 / 227
tahograf Sistem de franare Dotat cu sistem ABS Sistem de directie asistata (servodirectie) Cabina numar locuri: Minim 2 operatori +conducator auto dotari: spatiu de depozitare pe interior usi raft superior cu spatiu pentru depozitare iluminare interioara prin plafonerie geamuri usi actionate electric inchidere usi centralizata cu cheie si telecomanda sistem de climatizare, aer conditionat cu reglaj manual al temperaturii sistem de incalzire-ventilatie sistem de dirijare aer proaspat/recirculat in cabina oglinzi retrovizoare laterale stanga/dreapta convexe, cu reglaj electric al pozitiei si incalzite, posibilitate de rabatare a oglinzilor, inspre cabina, pentru a usura accesul autovehiculului in spatii inguste doua girofaruri (pe cabina si in spate)
Dotari: evacuare gaze esapament silentioasa, orientata vertical in spatele cabinei bare laterale de protectie anti impanare, prevazute cu benzi reflectorizante bara anti impanare spate aripi protectie fata si spate, prevazute cu aparatori de noroi roata de rezerva dotari obligatorii conform RAR cale de blocare roata 2 buc. trusa medicala triunghi reflectorizant 2 buc. extinctor 2 buc. ACCESORII surse de iluminat cu halogen pentru lucru pe timp de noapte 1 reflector montat in zona de lucru, pe un suport reglabil + 1 sursa mobila (lungime cablu alimentare min. 10 metri) statie mobila emisie receptie 2 buc pentru comunicare intre operatorul de la panoul de comanda si operatorul de teren, care se afla intr-o canalizare de o adancime de min. 6m statia va fi rezistenta la apa cu grad de potectie IP 68 atonomie de functionare de minim 8 ore sistem de fixare pe echipamentul de protectie al operatorului Radio CD minim 2x15W indicatoare 5 conuri indicatoare rutiere: a8 lucrari: 2 buc. a21 ocolire: 2 buc. a49 baliza directionala: 4 buc. a56 bariera directionala: 2 buc. a55 bariera normala: 4 buc. baliza luminoasa: 4 buc. veste si pelerine reflectorizante de avertizare - 3 set
Pag. 226 / 227
cric si accesorii, trusa standard de scule pt vehicul, set de sigurante
Alte dotari: Se va achizitiona un inclinometru pentru completarea sistemului CCTV detinut de AT.
Pag. 227 / 227

III A2.cerinte Specifice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

III A2.cerinte Specifice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract 2 Servicii de Consultanta pentru Bistrita Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj.

VOL UM UL I I I S PE CIF ICATI I S EC TI U NEA II I .A .2 C ERI N TE SPEC IFIC E

C UPR I NS UL VO L UM UL UI II I S EC TI U NEA II I .A .2 C ERI N TE SPEC IFIC E

2.5.2 2.5.3 2.6

CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN PVC MOD DE PREZENTARE SI

PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE ...................................................................................................... 40 5.1

PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE ...................................................................................................... 53 5.1

DE CANALIZARE ...................................................................................................................................................... 56 1.2 2. 3. CARACTERISTICILE CANALELOR EXECUTATE DIN PAFSIN .......................................................... 57

4.1 4.2 4.3 4.4 5. 6. 7.

REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL ................................................................................... 68 7.8 RECEPTIA LUCRARILOR.......................................................................................................................... 68

PIPE - JACKING, PENTRU RETELELE DE CANALIZARE ............................................................................................ 70

CARACTERISTICI GENERALE ALE SCUTULUI I ORGANIZAREA TEHNOLOGIC ..................... 71 2.1 2.1.1

CARACTERISTICI TUBURI ................................................................................................................................ 71 CARACTERISTICI TUBURI DIN CERAMICA VITRIFICATA ................................................................ 71

CARACTERISTICI CAMERE I CMINE DIN TRASEUL COLECTORULUI ............................................................... 74

EXECUTIA FORAJULUI ORIZONTAL ........................................................................................................... 83

3.1 3.2 3.3 4. 5.

PROBE, TESTE, VERIFICARI PE ETAPE SI LA FINAL .............................................................................. 84 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................................................................ 84

LOCALITATEA SELIMBAR .............................................................................................................................................. 87

LOCALITATEA SELIMBAR .............................................................................................................................................. 88

CERINTE SPECIFICE LUCRARI DE CONSTRUCTII .......................................................................................... 98

EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE .. 101

SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE .............................................................................. 102

EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE .............................................................................. 103

Agregate ................................................................................................................................................. 109

3.3.3 3.3.4 3.3.5 3.4 3.4.1 3.4.2 3.4.3 3.4.4

Amestecul proiectat ................................................................................................................................ 117

3.5 3.5.1 3.5.2

PREPARAREA BETONULUI ................................................................................................................. 119

CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................. 160 3.1 3.1.1

INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE ................................................................................................ 160 Instalatii ingropate ................................................................................................................................. 160

Instalatii aparente................................................................................................................................... 161

3.10.4 3.11 3.11.1 3.11.2 3.11.3 3.11.4 3.11.5 3.12

DISTRIBUTIE ................................................................................................................................................................ 215

ECHIPAMENT PENTRU CURATAREA SI SPALAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE ....................................... 222

CER I N TE S PEC IF ICE PE N TR U EX EC UTAREA RE TELEL OR DE AL IM E NTAR E C U A PA C U C ON D U CTE D I N PE I D

1. GENERALITATI. RETELE DE ALIMENTARE CU APA

+ 40 C si nu vor avea in apropiere

Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi

Sudura cap la cap cu disc cu rezistenta

Sudura cu termo - elemente a pieselor (mansoane)

Aparat sudura Dispozitiv

Aplicarea bornelor de sudura

Se asteapta racirea ansamblului

Cantitati orientative de dezinfectant:

DEZINFECTANT UTILIZAT Clor sau hipoclorit Permanganat de potasiu

TIMP DE CONTACT MINIM IN ORE 24 24

DOZA CORESPUNZATOARE (mg dezinfectant/l) 30 50

1. GENERALITATI. RETELE DE CANALIZARE

PROPRIETATIILE MATERIALULUI PVC DUR

CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN PVC

Dn 250 mm Dn 315 mm Dn 400 mm Dn 500 mm

- 250 x 6,5 mm - 315 x 7,7 mm - 400 x 9,8 mm - 500 x 12,2 mm

INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, STOCAREA TUBURILOR SI A RACORDURILOR DIN PVC

Grosimea tubului 1 2 mm 2 6 mm > 6 mm 1 - 6 mm

4. TEHNICA MONTARII IN TRANSEE

EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN PVC

EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE

EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE

VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTATE

REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL

5. PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIE

1. GENERALITATI. RETELE DE CANALIZARE

PROPRIETATIILE MATERIALULUI CERAMICA VITRIFICATA