1 Cerintele Angajatorului HIPODROM 1

REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI - CENTRU HIPIC SI DE AGREMENT
CAIET DE SARCINI 1

MUNICIPIUL PLOIESTI

DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE
privind executia de lucrari pentru
REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI
CENTRU HIPIC SI DE AGREMENT MUNICIPIUL PLOIESTI, JUDETUL
PRAHOVA

VOLUMUL 3
CAIET DE SARCINI

CAIET DE SARCINI 2

Cuprins:
1. DATE GENERALE ....................................................................................................... 5
1.1. Denumirea obiectivului de investitii .............................................................................................. 5
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) .................................................................. 5
1.3. Beneficiarul investitiei ................................................................................................................... 5
1.4. Elaboratorul documentatiei ............................................................................................................ 6
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ....................................................... 6
2.1. Situatia actuala ............................................................................................................................... 6
2.2. Obiective ........................................................................................................................................ 7
3. MEMORII SI CAIETE DE SARCINI PE OBIECTIVE SI SPECIALITATI ....................... 8
3.1. DESFIINTARE CONSTRUCTII EXISTENTE SI IMPREJMUIRE ............................................ 8
3.1.1. Memoriu tehnic arhitectura ......................................................................................................... 8
3.2. SISTEMATIZARE VERTICALA ............................................................................................... 11
3.2.1. Memoriu tehnic sistematizare verticala ..................................................................................... 11
3.2.1.1. Caiet de sarcini desfacerea drumurilor ...................................................................................... 12
3.2.1.2. Caiet de sarcini terasamente ...................................................................................................... 20
3.2.1.3. Caiet de instructiuni de protectia muncii, protectia mediului si protectia la incendii ............... 29
3.3. DRUMURI SI PLATFORME ...................................................................................................... 39
3.3.1. Memoriu tehnic drumuri si platforme ....................................................................................... 39
3.3.1.1. Caiet de sarcini desfacerea drumurilor ..................................................................................... 42
3.3.1.2. Caiet de sarcini terasamente ..................................................................................................... 50
3.3.1.3. Caiet de sarcini strat de forma .................................................................................................. 58
3.3.1.4. Caiet de sarcini fundatii balast ................................................................................................. 75
3.3.1.5. Caiet de sarcini piatra sparta .................................................................................................... 80
3.3.1.6. Caiet de sarcini strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment ................................... 91
3.3.1.7. Caiet de sarcini mortare, betoane, borduri ............................................................................. 108
3.3.1.8. Caiet de sarcini pavele ecologice ........................................................................................... 118
3.3.1.9. Caiet de sarcini imbracaminti asfaltice .................................................................................. 124
3.3.1.10. Caiet de sarcini marcaj rutier (semnalizare orizontala) .......................................................... 144
3.3.1.11. Caiet de sarcini marcaj rutier (semnalizare verticala) ............................................................ 152
3.3.1.12. Caiet de sarcini urmarirea in timp a constructiei .................................................................... 167
3.3.1.13. Caiet de instructiuni de securitate si protectia muncii, protectia mediului si protectia la incendii173
3.4. PISTE ......................................................................................................................................... 186
3.4.1. Memoriu tehnic piste ............................................................................................................... 186
3.4.1.1. Caiet de sarcini desfacerea, decaparea si frezarea drumurilor ............................................... 187
3.4.1.2. Caiet de sarcini terasamente ................................................................................................... 197
3.4.1.3. Caiet de sarcini strat de forma ................................................................................................ 207
3.4.1.4. Caiet de sarcini fundatii balast ............................................................................................... 225
3.4.1.5. Caiet de sarcini piatra sparta .................................................................................................. 232
3.4.1.6. Caiet de sarcini strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment ................................. 244
3.4.1.7. Caiet de sarcini imbracaminti asfaltice .................................................................................. 264
3.4.1.8. Caiet de sarcini geogrile, geotexti, drenuri ............................................................................. 283
3.4.1.9. Caiet de sarcini urmarirea in timp a constructiilor ................................................................. 296
3.4.1.10. Caiet de instructiuni de securitate si protectia muncii, protectia mediului si protectia la incendii302
3.5. RETELE EDILITARE ............................................................................................................... 313
3.5.1. Memoriu tehnic alimentare cu apa .......................................................................................... 313
3.5.1.1. Caiet de sarcini retele alimentare cu apa ................................................................................. 337
3.5.1.2. Caiet de sarcini terasamente .................................................................................................... 399
3.5.1.3. Caiet de sarcini instalatii tehnologice ...................................................................................... 421
3.5.1.4. Caiet de sarcini foraj de medie adancime ................................................................................ 432
3.5.1.5. Caiet de sarcini urmarire in timp a constructiilor .................................................................... 440
3.5.2. Memoriu tehnic retele canalizare menajera, pluviala si drenuri .............................................. 454
3.5.2.1. Caiet de sarcini retele de canalizare menajera si pluviala ...................................................... 466
3.5.3. Memoriu tehnic instalatii electrice exterioare si iluminat ....................................................... 490
3.5.4. Caiet de sarcini instalatii electrice exterioare si iluminat ........................................................ 501
3.5.5. Memoriu tehnic retea gaze naturale ........................................................................................ 522
3.5.5.1. Caiet de sarcini retea gaze naturale ......................................................................................... 538

CAIET DE SARCINI 3

3.5.6. Memoriu tehnic retele termice exterioare ............................................................................... 554
3.5.7. Caiet de sarcini retele termice exterioare ................................................................................ 557
3.6. CLADIRI .................................................................................................................................... 574
3.6.1. CLADIRE TRIBUNE ............................................................................................................. 574
3.6.1.1. Memoriu tehnic arhitectura cladire tribune ............................................................................. 574
3.6.1.2. Caiet de sarcini arhitectura cladire trinune .............................................................................. 583
3.6.1.3. Memoriu tehnic structura cladire trinune ................................................................................ 682
3.6.1.4. Caiet de sarcini structura cladire trinune ................................................................................. 690
3.6.1.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare cladire trinune ................................................................... 722
3.6.1.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare cladire trinune .................................................................... 730
3.6.1.7. Memoriu tehnic instalatii electrice cladire trinune .................................................................. 742
3.6.1.8. Caiet de sarcini instalatii electrice cladire trinune ................................................................... 765
3.6.1.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC cladire trinune .................................................................... 773
3.6.1.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC cladire trinune ..................................................................... 784
3.6.1.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu cladire tribune ............................. 820
3.6.1.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu cladire tribune ............................. 826
3.6.2. CABINA PORTAR ................................................................................................................. 829
3.6.2.1. Memoriu tehnic arhitectura cabina portar ............................................................................... 829
3.6.2.2. Caiet de sarcini arhitectura cabina portar ................................................................................ 836
3.6.2.3. Memoriu tehnic structura cabina portar .................................................................................. 897
3.6.2.4. Caiet de sarcini structura cabina portar ................................................................................... 904
3.6.2.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare cabina portar ..................................................................... 933
3.6.2.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare cabina portar ...................................................................... 938
3.6.2.7. Memoriu tehnic instalatii electrice cabina portar .................................................................... 950
3.6.2.8. Caiet de sarcini instalatii electrice cabina portar ..................................................................... 965
3.6.2.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC cabina portar ...................................................................... 973
3.6.2.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC cabina portar ....................................................................... 977
3.6.2.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu cabina portar ............................... 981
3.6.2.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu cabina portar ................................ 985
3.6.3. GRAJDURI ............................................................................................................................. 988
3.6.3.1. Memoriu tehnic arhitectura grajduri........................................................................................ 988
3.6.3.2. Caiet de sarcini arhitectura grajduri ........................................................................................ 995
3.6.3.3. Memoriu tehnic structura grajduri ......................................................................................... 1055
3.6.3.4. Caiet de sarcini structura grajduri ......................................................................................... 1063
3.6.3.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare grajduri .......................................................................... 1092
3.6.3.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare grajduri ........................................................................... 1098
3.6.3.7. Memoriu tehnic instalatii electrice grajduri ......................................................................... 1110
3.6.3.8. Caiet de sarcini instalatii electrice grajduri .......................................................................... 1124
3.6.3.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC grajduri............................................................................ 1132
3.6.3.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC grajduri ............................................................................ 1136
3.6.3.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu grajduri .................................... 1149
3.6.3.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu grajduri ..................................... 1152
3.6.4. SALIVARIUM SI BOXE CAI ............................................................................................. 1155
3.6.4.1. Memoriu tehnic arhitectura salivarium si boxe cai ............................................................... 1155
3.6.4.2. Caiet de sarcini arhitectura salivarium si boxe cai ................................................................ 1162
3.6.4.3. Memoriu tehnic structura salivarium si boxe cai .................................................................. 1223
3.6.4.4. Caiet de sarcini structura salivarium si boxe cai ................................................................... 1231
3.6.4.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare salivarium si boxe cai ..................................................... 1260
3.6.4.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare salivarium si boxe cai ...................................................... 1266
3.6.4.7. Memoriu tehnic instalatii electrice salivarium si boxe cai .................................................... 1278
3.6.4.8. Caiet de sarcini instalatii electrice salivarium si boxe cai ..................................................... 1294
3.6.4.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC salivarium si boxe cai ...................................................... 1301
3.6.4.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC salivarium si boxe cai ....................................................... 1305
3.6.4.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu salivarium si boxe cai ............... 1318
3.6.4.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu salivarium si boxe cai ................ 1321
3.6.5. HANGAR INTRETINERE SI DEPOZITARE MATERIALE ............................................. 1325
3.6.5.1. Memoriu tehnic arhitectura hangar intretinere si depozitare materiale ................................. 1325
3.6.5.2. Caiet de sarcini arhitectura hangar intretinere si depozitare materiale .................................. 1332

CAIET DE SARCINI 4

3.6.5.3. Memoriu tehnic structura hangar intretinere si depozitare materiale .................................... 1392
3.6.5.4. Caiet de sarcini structura hangar intretinere si depozitare materiale ..................................... 1400
3.6.5.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare hangar intretinere si depozitare materiale ....................... 1429
3.6.5.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare hangar intretinere si depozitare materiale........................ 1434
3.6.5.7. Memoriu tehnic instalatii electrice hangar intretinere si depozitare materiale ...................... 1446
3.6.5.8. Caiet de sarcini instalatii electrice hangar intretinere si depozitare materiale ...................... 1462
3.6.5.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC hangar intretinere si depozitare materiale ........................ 1470
3.6.5.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC hangar intretinere si depozitare materiale ......................... 1474
3.6.5.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar intretinere si depozitare materiale
1492
3.6.5.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar intretinere si depozitare materiale
1495
3.6.6. HANGAR FURAJE SI DEPOZITARE TEMPORARA DESEURI ..................................... 1499
3.6.6.1. Memoriu tehnic arhitectura hangar furaje si depozitare temporara deseuri .......................... 1499
3.6.6.2. Caiet de sarcini arhitectura hangar furaje si depozitare temporara deseuri ........................... 1505
3.6.6.3. Memoriu tehnic structura hangar furaje si depozitare temporara deseuri ............................. 1566
3.6.6.4. Caiet de sarcini structura hangar furaje si depozitare temporara deseuri .............................. 1573
3.6.6.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare hangar furaje si depozitare temporara deseuri ................ 1603
3.6.6.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare hangar furaje si depozitare temporara deseuri ................. 1608
3.6.6.7. Memoriu tehnic instalatii electrice hangar furaje si depozitare temporara deseuri ............... 1620
3.6.6.8. Caiet de sarcini instalatii electrice hangar furaje si depozitare temporara deseuri ................ 1634
3.6.6.9. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar furaje si depozitare temporara
deseuri 1642
3.6.6.10. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar furaje si depozitare temporara
deseuri 1645
3.6.7. HANGAR INSTALATII PREEPURARE SI DEPOZITARE SULKY ................................ 1648
3.6.7.1. Memoriu tehnic arhitectura hangar instalatii preepurare si depozitare sulky ........................ 1648
3.6.7.2. Caiet de sarcini arhitectura hangar instalatii preepurare si depozitare sulky ........................ 1655
3.6.7.3. Memoriu tehnic structura hangar instalatii preepurare si depozitare sulky ........................... 1715
3.6.7.4. Caiet de sarcini structura hangar instalatii preepurare si depozitare sulky ............................ 1723
3.6.7.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare hangar instalatii preepurare si depozitare sulky .............. 1753
3.6.7.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare hangar instalatii preepurare si depozitare sulky .............. 1757
3.6.7.7. Memoriu tehnic instalatii electrice hangar instalatii preepurare si depozitare sulky ............ 1769
3.6.7.8. Caiet de sarcini instalatii electrice hangar instalatii preepurare si depozitare sulky ............. 1783
3.6.7.9. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar instalatii preepurare si depozitare
sulky 1791
3.6.7.10. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar instalatii preepurare si depozitare
sulky 1794
3.6.8. INSEUARE ........................................................................................................................... 1797
3.6.8.1. Memoriu tehnic arhitectura inseuare ..................................................................................... 1797
3.6.8.2. Caiet de sarcini arhitectura inseuare ...................................................................................... 1804
3.6.8.3. Memoriu tehnic structura inseuare ........................................................................................ 1836
3.6.8.4. Caiet de sarcini structura inseuare ......................................................................................... 1843
3.6.8.5. Memoriu tehnic instalatii electrice inseuare .......................................................................... 1872
3.6.8.6. Caiet de sarcini instalatii electrice inseuare .......................................................................... 1886
3.6.8.7. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu inseuare .................................... 1893
3.6.8.8. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu inseuare ..................................... 1895
3.7. CONSTRUCTII ANEXE ......................................................................................................... 1898
3.7.1. Memoriu tehnic constructii anexe ......................................................................................... 1898
3.7.2. Caiet de sarcini constructii anexe .......................................................................................... 1907
3.8. AMENAJARE PEISAGISTICA, MOBILIER URBAN SI IMPREJMUIRE ......................... 1934
3.8.1. Memoriu tehnic amenajare peisagistica, mobilier urban si imprejmuire .............................. 1934
3.8.2. Caiet de sarcini amenajare peisagistica, mobilier urban si imprejmuire ............................... 1941
3.9. GESTIUNE DESEURI ............................................................................................................ 1957

CAIET DE SARCINI 5

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

Reabilitarea/Modernizarea Hipodromului din Ploiesti - Centru Hipic si de Agrement
Municipiul Ploiesti, Judetul Prahova

1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

Proiectul de investitii ce face obiectul prezentului Caiet de sarcini se va dezvolta in judetul
Prahova, pe teritoriul administrativ al Municipiului Ploiesti, in zona de Sud-Est a orasului pe
amplasamentul vechi al hipodromului.

Fig. 1 - Harta judetului Prahova
Terenul in suprafata de 208.376 mp (acte) respectiv 208.322 mp (masuratori) face parte in
intregime din domeniul public al municipalitatii.
Vecinatatile sunt urmatoarele:
NORD: Universitatea Ploiesti;
SUD: teren proprietate privata;
EST: strada Ghighiului
VEST: b-dul Bucuresti.

1.3. Beneficiarul investitiei

MUNICIPIUL PLOIESTI

CAIET DE SARCINI 6

1.4. Elaboratorul documentatiei

Proiectant general:
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
ROMANIA, BUCURESTI, Splaiul Independentei nr. 294, sector 6,
Telefon: +40 (021) 319.48.54, 55, Fax: +40 (021) 319.48.58,
E-mail: consult@intergroup.ro
Reg. Com.: J 40/6798/2000, C.U.I.: RO 13215737
Cod CAEN 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legata de acestea

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actuala

Terenul in suprafata de 208.376 mp (acte) respectiv 208.322mp (masuratori) face parte in
intregime din domeniul public al municipalitatii.
Vecinatatile sunt urmatoarele:
NORD: Universitatea Ploiesti;
SUD: teren proprietate privata;
EST: strada Ghighiului
Vest: b-dul Bucuresti.
Situatia existenta:
In zona de aplasament vegetatia este haotic distribuita, lipsind elemente care sa ii dea unitate.
Fondul vegetal existent este alcatuit din arbori, arbusti si garduri vii. Nu exista suprafete
gazonate Spatiile verzi sunt actualmente in marea lor majoritate imprejmuite cu garduri din
plasa metalica galvanizata si gard cu stalpi de beton si panouri din metal. Imprejmuirirea
existenta urmeaza a fi dezafectata, urmand a se realiza noi garduri, adecvate functiunilor din
cadrul hipodromului.

Hipodromul din Ploiesti este actualmente singurul care mai organizeaza curse de cai in
Romania. Instalatiile sale invechite, dificultatile de functionare si calitatea slaba a
echipamentelor sale conduc progresiv catre declin si incetarea organizarii de curse.

Fig. 2 - Amplasamentul Hipodromului

In vederea reabilitarii/ modernizarii hipodromului din Ploiesti s-au facut investigatii asupra
cladirilor existente in incercarea de ai reda toate functionalitatile avute in momentul constructiei.

CAIET DE SARCINI 7

Conform expertizei tehnice efectuate s-a determinat faptul ca majoritatea cladirilor se regasesc
intr-o stare precara, aceste fiind degradate atat fizic cat si moral, impunandu-se realizarea unor
cladiri noi care sa raspunda cerintelor unui hipodrom international.
Datorita lipsei sistemelor de drenaj si a unei sistematizari corecte, pista de trap existenta se
prezinta intr-o stare precara impunandu-se modernizarea acesteia. Lipsa multor dotari
importante conduce la declasarea hipodromului, acesta in momentul de fata neputand fi inclus
in circuitul international.
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Municipiului Ploiesti, resedinta a
judetului Prahova. Municipiul este situat la 60 km nord de Bucuresti, pe coordonatele de
252'48" longitudine estica si 4456'24" latitudine nordica. Suprafata actuala a Municipiului
Ploiesti este de aproximativ 60 km. Se invecineaza la nord cu comunele Blejoi si Bucov, la sud
cu comunele Barcanesti si Brazi, la vest cu comunele Targsoru Vechi si Aricesti Rahtivani, la
est cu comuna Berceni . Municipiul Ploiesti se gaseste in apropierea regiunii viticole Dealul
Mare - Valea Calugareasca si are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importanta zona de
turism alpin din Romania.
Municipiul Ploiesti functioneaza in baza Legii nr. 215/2001 (Legea administratiei publice locale)
si a altor acte normative in vigoare. Legea sus mentionata reglementeaza regimul general al
autonomiei locale, precum si modul de organizare si functionare a autoritatilor administratiei
publice locale. Unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul
principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor
administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor de
interes locale.

2.2. Obiective

La baza intocmirii prezentei documentatii au stat urmatoarele studii:
Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului Ploiesti pentru perioada 2007 2025;
Planul Integrat de Dezvoltare al polului de crestere Ploiesti - Prahova
Studiu topografic, planurile cadastrale si planul de incadrare in teritoriu;
Studiu geotehnic
Studiu hidrogeologic
Referat de expertiza hidrogeologica pentru Studiu hidrogeologic preliminar privind
alimentarea cu apa din sursa proprie a hipodromului Ploiesti Centru Hipic si de
Agrement, prin casarea forajului existent

Proiectul nu va schimba utilizarea actuala a terenului sau genul de activitate, ci va reabilita si
moderniza complexul existent al hipodromului.

Necesitatea modernizarii hipodromului este acela de a contribui la dezvoltarea economica
durabila a Municipiului Ploiesti precum si la imbunatatirea infrastructurii urbane, prin
modernizarea spatiilor hipice si de agrement .

Oportunitatea modernizarii hipodromului este data de posibilitatea accesarii de fonduri
nationale nerambursabile combinate cu fonduri atrase legal constituite.
Obiectivul general poate fi atins prin realizarea urmatoarelor obiective specifice:
- O.S.1: Cresterea spatiilor destinate activitatilor de agrement in decurs de 3 ani de la
aprobarea proiectului.
Prin implementarea proiectului se va crea un centru hipic ultra modern, la standarde
internationale.
- O.S.2: Cresterea economica durabila a Municipiului Ploiesti intr-o perioada de 5 ani de
la implementarea proiectului.

CAIET DE SARCINI 8

Dupa implementarea proiectului se vor crea noi locuri de munca. De asemenea, organizarea
de evenimente hipice (concursuri, curse de cai, cursuri de calarie) va aduce plus valoare
economica Municipiului Ploiesti.

Datorita perioadelor indelungate de exploatare, invechirii si degradarii materialelor, a
deficientelor structurale si functionale, imobilele nu mai corespund cerintelor de calitate impuse
de reglementarile in vigoare fiind necesare realizare unor noi cladiri moderne corespunzatoare
standardelor internationale.
Datorita lipsei sistemelor de drenaj si a unei sistematizari corecte, pista de trap existenta se
prezinta intr-o stare precara, impunandu-se modernizarea acesteia. Lipsa multor dotari
importante conduce la declasare hipodromului, acesta in momentul de fata neputand fi inclus in
circuitul international.

Fig. 3 Amenajarea obiectelor in cadrul Hipodromului

3. MEMORII SI CAIETE DE SARCINI PE OBIECTIVE SI SPECIALITATI

3.1. DESFIINTARE CONSTRUCTII EXISTENTE SI IMPREJMUIRE

3.1.1. Memoriu tehnic arhitectura

GENERALITATI
Denumire obiectiv: DESFIINTARE CONSTRUCTII EXISTENTE SI IMPREJMUIRE din cadrul
proiectului REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI CENTRU
HIPIC SI DE AGREMENT
Amplasament: Str. Ghighiului, Nr. 2, oras Ploiesti, jud. Prahova
Vecini:
- Nord: Baza sportiva, Universitatea de Petrol si Gaze;

CAIET DE SARCINI 9

- Sud: teren agricol;
- Est: strada Ghighiului;
- Vest: B-dul Bucuresti.
Suprafata teren: 208.322mp (conform masuratorilor)

Accese: Accesul principal in incinta se realizeaza pe latura vestica, din B-dul Bucuresti, iar din
str. Ghighiului, pe latura de nord-vest se realizeaza accesul secundar, de serviciu.
Retrageri existente:
- nord: cea mai apropiata cladire se afla la 1,5 m de limita terenului ;
- nord - est: cea mai apropiata cladire se alfa la 1,4 m de limita terenului (str. Ghighiului);
- sud est: cea mai apropiata cladire se afla la 2 m de limita terenuui (str. Furnalului);
- sud: cea mai apropiata cladire se afla la 15,80 m de limita terenului
- vest: cea mai apropiata cladire se afla la cca.380 m de limita terenului (B-dul Bucuresti),
- sud: cea mai apropiata cladire se afla la cca.41m fata de limita de proprietate.
Regim de inaltime: cladirle aflate in incinta au regime de inaltime variat, de la Parter pana la
P+4.
Indici urbanistici:
Suprafata teren = 208.322mp;
Suprafata construita = 6617 mp;
Suprafata desfasurata = 11923 mp
POT = 3,17%

DESCRIEREA FUNCTIONALA
Pe teren sunt amplasate urmatoarele constructii:
- constructia C1 cu functiunea de anexa, suprafata construita de 284 mp, regim inaltime
Parter;
Parter;
- constructia C3 cu functiunea de vestiar, suprafata construita de 14 mp, regim inaltime
Parter;
- constructia C4 cu functiunea de cladire administrativa, suprafata construita de 489 mp,
regim inaltime S+P+2;
- constructia C5 cu functiunea de cabina poarta, suprafata construita de 12 mp, regim
inaltime Parter;
- constructia C6 cu functiunea de castel de apa, suprafata construita de 16 mp, cu
diametrul de 5.50 m si inaltime de 30.00 m, avand la varf rezervorul de apa cu forma
tronconica.
Parter ;
- constructia C8 cu functiunea de bazin retinere, suprafata construita de 15 mp, regim
inaltime Parter;
- constructia C9 cu functiunea de grajd, suprafata construita de 444 mp, regim inaltime
P+1;
Parter;
- constructia C11 cu functiunea de cabina cantar, suprafata construita de 18 mp, regim
inaltime Parter;
- constructia C12 cu functiunea de anexa, suprafata construita de 62mp, regim inaltime
Parter ;
Parter;
Parter;

CAIET DE SARCINI 10

Parter;
Parter;
Parter;
- constructia C18 cu functiunea de tribune, suprafata construita de 1128 mp, regim
inaltime S+P+4.

Terenul este imprejmuit pe toate laturile cu gard din plasa de sarma, din panouri prefabricate
de beton si gard metalic. Accesele se realizeaza prin porti batante auto si pietonale.

ASIGURAREA UTILITATILOR
Apa: alimentarea cu apa este realizata de la reteaua oraseneasca din zona
Canalizare: bransament la reteaua din zona
Salubritate: colectarea deseurilor de tip menajer se realizeaza pe baza de contract de catre o
firma specializata locala.
Energie electrica: exista bransament la reteaua locala de elctricitate.
Energie termica: spatiile interioare nu sunt incalzite.

SITUATIA MODULUI DE ASIGURARE A CERINTELOR DE CALITATE CONFORM LEGII nr.
10/1995

CERINTA A REZISTENTA SI STABILITATEA
Vezi Memoriu de Rezistenta.

CERINTA B SIGURANTA IN EXPLOATARE
Asigurata prin realizarea criteriilor de performante generale determinate de normele in vigoare
si anume:
- CE I Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta
in utilizare
- C 239 Normativ pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si locurilor publice la
cerintele persoanelor handicapate.
- STAS 2965 Scari prescriptii generale de proiectare
- STAS 6131 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor

CERINTA C SIGURANTA LA FOC
Asigurata prin realizarea criteriilor de performante generale determinate de normele in vigoare
si anume:
- Normativ P 118/99
- Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor P118/99. Siguranta
la foc a constructiilor MP 008-2002.
- N94 Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru unitatile din ramura Ministerului
Sanatatii.

CERINTA D IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA
MEDIULUI

Igiena si sanatatea oamenilor
Desfiintarea constructiei raspunde necesitatilor de siguranta si igiena.

CAIET DE SARCINI 11

Refacerea si protectia mediului
- Colectarea reziduurilor menajere se face in recipienti inchisi si se depoziteaza pe o
platforma special amenajata din incinta. Deseurile reciclabile se colecteaza si se
depoziteaza distinct, pe platforma amenajata. Ridicarea si transportul cu autospeciale se
face periodic, conform unui orar prestabilit al firmei de salubritate, nepermitandu-se
stationarea atat de indelungata pe platforma incat sa fie nocive pentru mediu.
- Nu exista surse de zgomote si vibratii, nu exista surse de radiatii sau pericole de poluare
a apelor sau aerului.

CERINTA E IZOLAREA TERMICA SI HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Nu este cazul

CERINTA F PROTECTIA LA ZGOMOT
Nu este cazul

Constructiile se incadreaza in:
- categoria de importanta - C normala, conform HGR nr.766/1997;
- grad de rezistenta la foc II, conform P 118-99
- risc mic de incendiu

3.2. SISTEMATIZARE VERTICALA

3.2.1. Memoriu tehnic sistematizare verticala
Pentru realizarea scurgerii apei meteorice de pe amplasament s-a realizat o sistematizare
verticala generala ce a prevazut pentru inlaturarea si colectarea apelor pante transversale si
longitudinale, urmarindu-se un minim de efort pentru transportul necesarului de pamant de
umpluturi. In prima faza dupa realizarea organizarii de santier, se va proceda la realizarea
lucrarilor pregatitoate:
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.

Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in conformitate
cu legislatia in vigoare. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale
se face pe intreaga suprafata a amprizei lucrarii. Decaparea pamantului vegetal se face pe
intrega suprafata a amprizei lucrarii si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si orice alte
pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite
definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal
va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. Pe portiunile de drum unde apele
superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin
santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general,
daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza
drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate conform documentatiei de
demolare atasata, platformele existente urmand a fi demolate pana la adancimea de 1,00 m
sub nivelul platformei terasamentelor. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate
dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si
compactate.

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in
profilurile cu umplutura ale proiectului. Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care

CAIET DE SARCINI 12

sunt improprii realizarii rambleurilor precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trebuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care
nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Transportul pamantului se
face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor. Stratul superior al platformei va fi bine
compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal,
declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in caietul de sarcini aferent lucrarilor.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, pe intreaga latime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma
va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de
4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale
proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil
taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu
pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau
iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai
plat sau cu un rulou usor.

3.2.1.1. Caiet de sarcini desfacerea drumurilor

CONTINUT:
Se aplica pentru lucrarile de demolare si dezafectare platforme adiacente grajdurilor existente.
De asemenea se mai aplica la toate platformele de beton, accesele si trotuarele existente din
incinta hipodromului.

DESFACEREA DRUMURILOR CARE SE DESFIINTEAZA

Lista Standardelor Romanesti aplicabile
Generalitati
Descriere
Materiale
Utilaje
Metode de executie
Generalitati
Materiale rigide
a Materiale nebituminoase
b Materiale bituminoase
Materiale nerigide
b Materiale asfaltice contaminate
Profilarea
Gestionarea si postutilizarea deseurilor
Controlul calitatii pentru receptie
LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE:

CAIET DE SARCINI 13

Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD
TERASAMENTE
Stas 3300/1-85
Teren de fundare.
Principii generale de calcul
Stas 3300/2-85
Teren de fundare.
Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
Stas 2745-90
Teren de fundare.
Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice
Stas 1913/15-75
Teren de fundare.
Determinarea greutatii volumice, pe teren
Stas 1913/13-83
Teren de fundare.
Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor
Stas 1913/12-88
Teren de fundare.
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamanturilor cu umflari si contractii mari
Stas 1913/8-82
Teren de fundare.
Determinarea inaltimii capilare in pamanturile
necoezive. Metoda coloanei de pamant
Stas 1913/6-76
Teren de fundare.
Determinarea permeabilitatii in laborator
Stas 1913/5-85
Teren de fundare.
Determinarea granulozitatii
Stas 1913/4-86
Teren de fundare.
Determinarea limitelor de plasticitate
Stas 1913/3-76
Teren de fundare.
Determinarea densitatii pamanturilor
Stas 1913/2-76
Teren de fundare.
Determinarea densitatii scheletului pamantului
Stas 1913/1-82
Teren de fundare.
Determinarea umiditatii
Stas 1242/5-88
Teren de fundare.
Cercetarea terenului prin penetrare dinamica standard
in foraj
Stas 1242/4-85
Teren de fundare.
Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi
Stas 1242/3-87
Teren de fundare.
Cercetari prin sondaje deschise
Stas 1242/2-83
Teren de fundare.
Cercetari geologico-tehnice si geotehnice specifice
traseelor de cai ferate, drumuri si autostrazi

Stas 1242/1-83
Teren de fundare.
Principii generale de cercetare (NP 074/02)(GT
035/02)
Stas 1242/9-87
Teren de fundare.
Cercetarea geofizica a terenului prin metode
radiometrice

CAIET DE SARCINI 14

Stas 1243-88
Teren de fundare.
Clasificarea si identificarea pamanturilor
Stas 12288-85
Lucrari de drumuri.
Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul
cu con si nisip
Stas 13006-91
Teren de fundare.
Determinarea densitatii maxine corespunzatoare starii
uscate a pamanturilor necoezive
Stas 8942-89
Teren de fundare.
Determinarea compresibilitatii pamanturilor prin
intercarea in edometru
Stas1709/1-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier.
Prescriptii de calcul
Stas1709/2-90
drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din
inghet-dezghet. Prescriptii tehnice
Stas1709/3-90
drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare
Stas 6054-77
Teren de fundare.
Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei
Stas 2914/4-89
Lucrari de drumuri si de cale ferata.
Determinarea modulului de deformatie liniara
Stas 2914-84
Lucrari de drumuri.
Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate
Stas 7107/1-76
Teren de fundare.
Determinarea materiilor organice
Stas 3950-81
Geotehnica. Terminologie, simboluri si unitati de
masura

Romanesc European
EN
Descriere
STAS STANDARD

Stas 12253-84
Lucrari de drumuri
Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate
Stas 10473/1-87
Lucrari de drumuri
Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate
cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate
Stas 10473/2-86
Lucrari de drumuri
Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode
de determinare si incercare
Stas 8840-83
Lucrari de drumuri
Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic.
Conditii tehnice generale de calitate
Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD
MATERIALE

CAIET DE SARCINI 15

Apa
Stas 790-84
SR EN
1008:2003
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru
prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utiliyare
a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

Var
Stas 9201-80
SR EN 459-
1:2003/
AC:2003
Var pentru constructii. Partea 1: Definitii, caracteristici
si criterii de conformitate
Stas 11394-87
SR EN 459-
2:2003 Var pentru constructii. Partea 2: Metode de incercare
SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat
SR 3910/2:1999
Var industrial. Reguli pentru verificarea calitatii si
metode de determinare a caracteristicilor fizice

Zgura
SR 648:2002 Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului
Ciment
Stas 227/1-86
Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea
probelor si prepararea pastei de consistenta normala
Stas 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
SR 227-5:1996
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii la
hidratare
Stas 227/6-86
SR EN 196-
1:1995
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezistentelor mecanice
Stas 227/3-86
SR EN 196-
3:1995
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii
SR 227-2:1994
SR EN 196-
6:1994
Determinarea finetii
Stas 8133-90
SR EN 196-
7:1995
Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 7: Metode
de prelevare si pregatire a probelor de ciment

SR EN 196-
21:1994
Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 21:
Determinarea continutului in cloruri, dioxid de carbon si
alcalii din cimenturi
SR 1500:1996, SR
388:1995, SR
6232:1996
SR EN 197-
1:2002
Materiale
Ciment Portland
Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
SR 3011:1996
Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu
rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati
SR 3011:1996/
A1:1999
SR 7055:1996 Ciment Portland alb
Agregate
Stas 4606-80
Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali Metode de incercare

CAIET DE SARCINI 16

Stas 730-89
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si
drumuri. Metode de incercare
SR 667:2000
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri. Conditii tehnice de calitate
SR 662:2002
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Conditii tehnice de calitate

SR EN 932-
1:1998
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale
ale agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare

SR EN 932-
3:1998
ale agregatelor. Partea 3: Procedura si terminologie
pentru descriere petrografica simplificata

SR EN 932-
2:2003
ale agregatelor. Partea 2: Metode de reducere a unui
esantion de laborator

SR EN
1097-1:1998
Incercari pentru determinarea caracteristicilor
mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval)
Stas 5090-83 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare
Stas 6200/12-73
SR EN
1925:2001
Metode de testare a pietrelor de cariera (coeficientul de
absorbtie a apei prin capilaritate)
Stas 9864-74
SR EN
12670:2002 Piatra naturala. Terminologie
Stas 2917-79
Lucrari de zidarie.
Zidarie din piatra naturala. Prescriptii de alcatuire
Stas 9095-90
Lucrari de drumuri. Pavaje din piatra bruta sau
bolovani
Stas 6200/1-75
Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale
pentru determinari fizice
Stas 6200/2-75
pentru incercari mecanice
Stas 6200/3-81
Pietre naturale pentru constructii. Luarea probelor,
confectionarea sectiunilor subtiri si a epruvetelor
Stas 6200/4-81
SR EN
12407:2002
Metode de incercare a pietrei naturale. Examinare
petrografica
Stas 6200/5-91
SR EN
1926:2001
Metode de incercare a pietrei naturale. Determinarea
rezistentei la compresiune
Stas 6200/10-73
SR EN
1936:2001
Materiale.
Pietre naturale pentru constructii. Porozitate aparenta
la presiune normala
Stas 6200/11-73
SR EN
1936:2001
Materiale
Pietre naturale pentru constructii
Stas 6200/13-80
SR EN
1936:2001
Materiale
Stas 6200/15-83
SR EN
12371:2002
Materiale
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea
comportarii la inghet-dezghet
Stas 6200/16-83
Materiale
Pietre naturale pentru constructii. Indicatii pentru
stabilirea comportarii la intemperii

CAIET DE SARCINI 17

Stas 6200/17-91
Materiale
comportarii la actiunea agentilor atmosferici
Romanesc Publicare Descriere
Norme, Instructiuni,
Normative

NP 074/02
Normativ privind principiile, exigentele si metodele
cercetarii geotehnice si a terenului de fundare
GT 035/02
Ghid pentru modul de intocmire si verificare a
documentatiilor geotehnice pentru constructii
PD 161/85
Ghid de proiectare pentru drumuri, poduri de cale
ferata, consolidari
C 29-79
Reglementari tehnice pentru proiectarea si executia
drumurilor de fundatie ale terasamentelor stabilizate cu
ciment
NP 075-2002
Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucrarile de constructii

Reglementari tehnice privind protectia constructiilor
subterane din beton armat sau precomprimat in medii
agresive naturale sau industriale
P 70-79

Reglementari tehnice privind proiectarea si executia
fundatiilor in pamanturi contractile sau expansive
P 10-86 Buletinul
Constructiilo
r 1/87
Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de
fundatii directe la constructii
C 160-75 Buletinul
Constructiilo
r 6/75
Normativ privind alcatuirea si executarea pilotilor
pentru fundatii
C 16-84 Buletinul
Constructiilo
r 6/86
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor
de constructii si a instalatiilor aferente
C 56-85 Buletinul
Constructiilo
r 1-2/86
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii
CD 31-2002 Normativ pentru determin area prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide
C 29-1985 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare
slabe prin procedee mecanice (caiete I-IV)
CD 29-79 Buletinul
Constructiilo
r 11/1979
Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea
si executarea fundatiilor pentru lucrarile de drumuri din
pamanturi stabilizate cu ciment
C 168-1980 Buletinul
Constructiilo
r 12/1980
Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor
sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si
electrosilicalizare
CD 182-87 Buletinul
Constructiilo
r 6/1987
Normativ privind executarea mecanizata a
terasamentelor de drum
NE 008-1997 Buletinul
Constructiilo
r 15/1998
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare
slabe, prin procedee mecanice si compactare cu maiul
foarte greu - caiet VIII

CAIET DE SARCINI 18

P 7-2000 Buletinul
Constructiilo
r 7/2001
Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi
sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare)
CD 127-2002 BTR
18/2002
Instructiuni tehnice de executie a straturilor rutiere din
agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici
CD 129-2002 Normativ pentru executia terasamentelor rutiere cu
cenusa de termocentrala
AND 525-2000 BTR 10-
11/2001
Instructie privind protectia drumurilor publice pe timp
de iarna, combaterea lunecusului si a inzapezirii
AND 561-2001 BTR 10-
11/2001
Instructie privind plantatiile rutiere
AND 562-2001 Instructie privind activitatea pepinierelor rutiere
Generalitati
Planurile de Incercare si Control se vor pregati inainte de implementarea elementelor care fac
obiectul Lucrarilor de constructie. Aceste documente se vor pastra pe teren ca facand parte
componenta din Sistemul de Control al Calitatii.
Descriere
Aceste lucrari constau din reabilitarea si modernizarea drumurilor, ramificatiilor, zonelor de
parcare si a altor zone de supralargire.
Materiale
Nu este cazul.
Utilaje
Toate echipamentele, dispozitivele, utilajele si containerele utilizate se vor pastra curate si intr-
o stare adecvata.
Metode de executie
Generalitati
Structura rutiera existenta se va scarifica, ingropa sau indeparta. Structurile vechi vor fi
desfacute si ingropate sau indepartate. Santurile se vor umple, iar zona drumului reabilitat va fi
readusa aproximativ la conturul initial al pamantului natural sau reprofilata pentru a face
legatura cu terenul.
Materiale rigide
(a) Materiale nebituminoase
Imbracamintile din beton, bordurile, rigolele, trotuarele si alte lucrari din materiale neasfaltice
rigide, se vor sfarama in bucati cu dimensiuni de maximum 300 mm. Aceste bucati se vor
ingropa la adancime de minimum 0,5 m sub pamant.
Ca o solutie alternativa la desfacerea si ingroparea acestor lucrari, se pot indeparta si depozita
materialele rigide intr-un mod adecvat.
(b) Materiale bituminoase
Materialele bituminoase vor fi depozitate potrivit reglementarilor romanesti nationale si locale.
Se vor pastra copii dupa autorizatiile de depozitare. In lipsa unor reglementari, materialul se va
depozita, conform indicatiilor de la punctul (a) de mai sus.
Materiale nerigide
Se vor scarifica materialele de tipul pietris, piatra sparta sau alte materiale nerigide din
straturile de fundatie, de baza sau de uzura. Materialul scarificat sau dislocat se va amesteca
cu pamantul din stratul inferior. Amestecul de materiale se va ingropa in pamant, la cel putin
300 mm adancime.
(b) Materiale asfaltice contamiate
Materialele asfaltice contaminate cu bitum se vor depozita conform prevederilor Planului de
Protectie a Mediului.
Profilarea
Toate lucrarile se vor reprofila, pentru realizarea unei integrari in terenul existent.

CAIET DE SARCINI 19

Pamant excavat
Pamanturile necontaminate care rezulta din executia terasamentelor sau a demolarilor sunt
intr-o mare masura folosite in realizarea sistematizarii verticale. Aceste pamanturi pot fi folosite
ca materiale de umplutura care vor fi compactate.
Alte utilizari ale pamantului necontaminat includ:
- Incadrarea acestora in peisaj prin amenajari arhitecturale;
- Realizarea unor bariere tampon pentru izolarea fonica;
- Material de umplutura adiacent diferitelor constructii;
- Suport in vederea imbunatatirii terenurilor slabe sau mocirloase.
Pentru sprijinirea reutilizarii pamanturilor necontaminate trebuie sa se creeze posibilitati de
depozitare provizorie a acestora in zone special amenajate. Scopul este ca materialele
rezultate, ca bunuri economice, sa poata fi supuse unei valorificari directe.
Produse din beton
Deseurile rezultate din demolarea constructiilor din beton se vor stoca si se va incerca
valorificarea lor. Concasoarele pot marunti molozul sau elementele din beton, ca apoi cu
ajutorul unor ecrane si separatoare magnetice resturile metalice sa poata fi eliminate. Produsul
obtinut final are dimensiunea agregatelor in functie de tehnologia folosita si de cerintele
proiectului.
Dale, pavele, platforme, camine, anexe
In mod similar cu deseurile din beton, caramizile si pavelele pot fi concasate pentru a fi utilizate
ca produse de pavare sau drenare. De aceea toate aceste produse rezultate din demolari se
vor stoca si apoi se va incerca valorificarea lor.
Produse din lemn
In cazul reziduurilor lemnoase din deseurile de constructii si demolari este indicata colectarea
acestor deseuri separat in vederea prelucrarii Deseurile din lemn pot fi usor contaminate, de
aceea este indicata colectarea separata a acestora sau colectarea in amestec cu alte deseuri
inerte. Trebuie evitata colectarea deseurilor din lemn in amestec cu alte deseuri lichide cum ar
fi vopsele, uleiuri, lacuri,deseuri rezultate din constructii si demolari.

Metal
Semnele rutiere vor fi dezafectate, colectate si transportate catre centrele de colectare deseuri.
Daca nu sunt contaminate, deseurile din constructii si demolari ce pot fi relucrate si refolosite
sunt:
- materialele excavate in constructii, dragari, dezastre natural (sol, pietris, argila, nisip,
roci);
- materialele provenit din constructia drumurilor (smoala, nisip, pietris, bitum, roci,
substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau
hidraulici)
- materialele obtinute din constructii/demolari locuinte (ciment, caramizi, tigle, ceramica,
roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, materiale de constructii cu termen de
valabilitate depasit);
- materialele din santier (carton, plastic, metal, lemn, sticla, cabluri, solutii de
lacuit/vopsit/izolante etc).
Concluzii:
- Pe perioada executiei lucrarilor vor fi asigurate masurile si actiunile necesare pentru
prevenirea poluarii factorilor de mediu cu pulberi, praf, produse petroliere (carburanti ) sau
noxe chimice de orice fel;
- Este obligatoriu sa fie luate masuri impotriva zgomotului si vibratiilor produse de instalatii,
utilaje si unelte de lucru pentru a se asigura protectia fata de nivelurile de expunere ce pot
avea efecte negative asupra sanatatii umane;

CAIET DE SARCINI 20

- La finalizarea lucrarilor vor fi realizate masurile si lucrarile pentru refacerea zonelor deteriorate
si redarea functionalitatii initiale a suprafetelor afectate sau ocupate temporar;
- Respectarea prevederilor OUG 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea
426/2001 cu modificarile si completarile ulterioare: art.19 (1).
Executantul lucrarii are obligatia:
a) sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori sau sa asigure
valorificarea ori eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;
d) sa prevada si sa realizeze masurile care trebuie sa fie luate dupa incheierea activitatilor si
inchiderea amplasamentelor;
e) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu
deseuri nepericuloase;
f) sa separe deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora.
Deseurile depuse in depozite temporare sau deseurile de la demolarea ori reabilitarea
constructiilor sunt tratate si transportate de cei care executa lucrarile de constructie sau de
demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract sau aviz de insotirea marfii.
Se va evita formarea de stocuri mari de deseuri, ce urmeaza sa fie valorificate, care ar putea
genera fenomene de poluare a mediului sau care prezinta riscuri de incendiu fata de vecinatati.
Recomandari:
- vor fi recuperate partile metalice din bucatile de cladire demolate (structuri metalice ce fac
parte din structura de rezistenta a constructiilor, tamplarii metalice, de la instalatiile electrice, de
incalzire si de ventilatie ramase), acestea se incearca a fi reciclate prin societati de
colectare/valorificare autorizate pentru acest tip de deseu;
- vor fi recuperate deseurile cu continut de azbest, care vor fi depozitate separat, pe platforma
betonata, ambalate si livrate la societati autorizate pentru depozitarea definitiva a acestora in
depozite/celule destinate depozitarii deseurilor periculoase de aceasta natura;
- deseurile inerte (beton, boltari, caramizi) rezultate vor fi concasate si depozitate temporar pe
platforme betonate, pana la livrare catre societati autorizate pentru depozitarea definitiva a
acestora.
210.6. Controlul Calitatii pentru Receptie
Calitatea lucrarilor se va aprecia vizual, prin inspectie vizuala.
Se va pregati Graficul de Control al Calitatii, care va cuprinde referinte specifice referitor la
aceste lucrari. Acesta va fi introdus ca parte componenta in Planul de Asigurare a Calitatii
pentru aceste lucrari.

3.2.1.2. Caiet de sarcini terasamente

GENERALITATI
DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru realizarea
sistematizarii verticale a incintei hipodromului. De asemenea se aplica pentru realizarea
terasamentelor la constructia drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de trap si
pistei de galop. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea
terasamentelor, transporturilor, compacterea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si
conditiile de receptie.

PREVEDERILE GENERALE
La executarea terasamentelor se respecta prevederile, standardele si normativele in vigoare,
in masura in care completeza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare, fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.

CAIET DE SARCINI 21

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor,
cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dipune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE
PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la
executarea terasamentelor.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, dar compactarea lor necesitand o
tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre , in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului Ib este rea sau foarte
rea ( sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cm
3
), vor fi inlocuite cu
pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm in cazul pamanturilor rele si de min.
50 cm in cazul pamanturilor foarte rele.
Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub
nivelul patului strazii si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea
lor pe grosime de min. 15 cm. Se va face numai cu aprobarea clientului in care se vor preciza
si modalitatile de utilizare.

Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu
masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de
punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina
antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport
de liant sau reactiv.

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform
STAS 2914-84

Tabelul 1a
Denumirea si
caracteristicile principalelor
tipuri de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Continut in
parti fine in
% din masa
totala
pentru :
d<0,005 mm
d<0,05 mm
d<0,25 mm
Coef.
de
nereg.
U
n

Index
de
plasticit.
ale I
p

pentru
fract.
sub 0,5
mm
Umflar
libera
U
i
%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
Pamanturi Cu foarte 1a <1<10<20 >5 0 - Foarte buna

CAIET DE SARCINI 22

necoezive
grosiere
(fractiunea
mai mare
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa).
Blocuri,
bolovanis,
pietris
putine parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
continua) ;
insensibile la
inghet-
dezghet si la
variatiile de
umiditate
Idem 1a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
1b 5 Foarte buna
Pamanturi
necoezive
medii si
fine
(fractiunea
mai mica
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa)
Nisip cu
pietris,
nisip
mare,
mijlociu
sau fin
Cu parti fine,
neuniforme
(granulozitate
contiuna) ;
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet,
insensibile la
variatiile de
umiditate
2a
<6<20<40
>5
<10 -
Foarte buna

1.3 IDEM 2A,
DAR
UNIFORME
2b >5 Buna
Pamanturi
necoezive
medii si
fine
(fractiunea
mai mica
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa),
cu liant
constituit
din
pamanturi
coezive.
Nisip cu
pietris,
nisip
mare,
mijlociu
sau fin, cu
Cu multe parti
fine ; foarte
sensibile la
inghet-
dezghet,
fractiunea fina
prezinta
umflare libera
(respectiv
contractie)
redusa
3a
62040 - 10
40 Mediocra
1.4 IDEM 3A,
DAR
FRACTIUNEA
FINA
PREZINTA
3b >40 Mediocra

CAIET DE SARCINI 23

liant
prafos sau
argilos

2.2. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

Tabelul 1b
Denumirea si caracteristicile
principalelor tipuri de
pamanturi
Si
m
bo
l
Granulozitatea
conform
nomogramei
Casagrande
Index de
plasticitat
e Ip
pentru
fractiune
a sub
0.5mm
Umfla
re
libera
U
L
%
Calitate
ca
material
pentru
terasame
nte
Pamanturi
coezive :
nisip prafos,
praf nisipos,
nisip argilos,
praf, praf
argilos-
nisipos, praf
argilos, argila
prafoasa,
argila, argila
grasa
Anorganice,
cu
compresibilit
ate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
1a

<10 <70 Mediocra
Anorganice,
cu
compresibilit
ate mijlocie,
umflare
libera redusa
sau medie,
foarte
sensibila la
inghet-
dezghet
1b <35 <40 Mediocra
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
2a <10 >70 Mediocra

CAIET DE SARCINI 24

Anorganice,
cu
compresibilit
ate si
umflare
libera mare.
Sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
2b >35 <75 Rea
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate mijlocie,
umflare
libera redusa
sau medie,
foarte
sensibile la
inghet-
dezghet
3a >10 240 Rea
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate mare si
umflare
libera medie
sau mare.
Foarte
sensibile la
inghet-
dezghet
3b
Axa X=limita de
curgere W
c
%
Axa Y=indicele de
plasticitate I
p

Diagonala
reprezinta I
p
=0.73
(W
c
-20)
- 240

2.3. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul 1.

Nr.
Crt
Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Metode de
determinare
conform
STAS
1 Granulozitate
In functie de heterogenitatea
pamantului utilizat insa nu va fi
mai mica decat o incercare
1913/5-85
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Coeficient de neuniformitate 730-89
4 Umflare libera 5000m
3

La lucrarile liniare-supralargiri
de drumuri, in spatele zidurilor
(lucrarilor de arta), la protectia
rambleelor, in functie de
heterogenitatea pamantului,
insa cel putin o determinare la
1913/12-88
5
Caracteristicile de compactare
prin incercarea Proctor normala
1913/13-83
6 Sensibilitate la inghet-dezghet 1709/3-90
7
Greutatea aparenta sau
densitatea in stare uscata a
pamantului in conditii natural, din
1913/15-75
1913/3-76
12288-85

CAIET DE SARCINI 25

groapa de imprumut, din terenul
natural de sub ramblee si din
deblee
1000m
3

La terenul natural sub rambleu,
cel putin o determinare la
fiecare 2000m
3
. La deblee cel
putin o determinare , la fiecare
250m de drum.
8
Umiditate Zilnic sau la fiecare 500m
3
sau
la fiecare 250m de drum
1913/1-82

9
1.5 UNGHIUL DE FRECARE
INTERNA SI
In cazul rambleului care
necesita verificarea stabilitatii
8942/2-85
8942/5-75

Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.

3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

3.1. PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren
punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de
beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii. Pichetajul este insotit si de o retea
de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei strazii cel putin cate
doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii
proiectate nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
Dupa caz inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la
restabilirea si completarea pichetajului complet nou.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profilul in
lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa strazii, antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele :
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
- inclinarea taluzurilor

Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a le
stabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie , scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea Inginerului in
scris, cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
antreprenorului.

3.2. LUCRARI PREGATITOARE

CAIET DE SARCINI 26

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate :
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este cazul) ;
- asanarea zonei strazii prin indepartarea apelor de suprafata si adancime ;
- demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv,
evitand orice amestec sau impurificare a acestora.
In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre debleul strazii, acestea trebuie abatute
prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei strazii.
Toate golurile ca : puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc.
vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 3 si compactate
metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

3.3. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre
Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime a strazii.
Nu se vor crea supra-adancimi in sapatura. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul
lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta dorita, Inginerul va putea decide realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala clientului. Comportarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de
compactare de 95-98% Proctor normal.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub rata de 3
m sunt date in tabelul de mai jos.

TOLERANTE ADMISE

PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma 3cm 5cm
Platforma fara strat de
forma
5cm 10cm
Taluz de debleu neacoperit
10cm
Variabil in functie de natura
rocii

3.4. FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi ingrijit, compactat, nivelat si completat respectand cotele
in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt :
la latimea platformei :
- 0.05 m, fata de ax ;

CAIET DE SARCINI 27

-
0.10 m, la latimea intreaga ;

la cotele proiectului :
- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi
nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4%
spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri, fara sa coboare sub
o panta transversala de 4%.
4. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- verificarea tarsarii axului si amprizei strazii ;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
- controlul compactarii terasamentului ;
- controlul caracteristicilor platformei strazii ;
- controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor
efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Verificarea trasarii axului si amprizei strazii se va face inainte de inceperea lucrarilor de
executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului.
Toleranta admisibila fiind de +1 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundare.
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul si s-a compactat
pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
incercari pentru fiecare 2000 mp. suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii
conform instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max.
20 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta , ax, stanga ) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea
admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul
terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 8.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie
cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.

CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI STRAZII

Controlul caracteristicilor platformei strazii se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea
deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul platformei strazii.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +1 0.05 m fata
de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor, tolerantele
sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.

CONTROLUL TOPOGRAFIC AL NIVELMENTULUI VA FI FACUT PE PROFILE DIN 20 IN
20 M

CAIET DE SARCINI 28

Deformabilitatea platformei strazii este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari
decat cea admisa conform tabelului de mai jos.
5. RECEPTIA LUCRARII
Tipul de pamant conform STAS 1243-88
Valoarea admisibila a deformatiei elastice
1/100mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf
argilos, praf
400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila
prafoasa nisipoasa, argila
450

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe
faze de executie ) unei receptii preliminare si unei receptii finale.

5.1. RECEPTIA LUCRARII

In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce
se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si
de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii :
- trasarea si sablonarea lucrarii ;
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii, compactarea terenului de
fundatie ;
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

5.2. RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta, se va verifica
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale si
a proiectului de executie, natura si concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile
caietului de sarcini.
Lucrarile nu se vor receptiona daca :
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect ;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului strazii ;
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare ;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului strazii.

Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

5.3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost
intretinute corespunzator.

CAIET DE SARCINI 29

3.2.1.3. Caiet de instructiuni de protectia muncii, protectia mediului si protectia la
incendii
In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii
precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari pentru realizarea si
exploatarea lucrarilor de drum in deplina siguranta si fara accidente de munca, se vor respecta
urmatoarele reglementari tehnice:
- Normativul P118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
- Ordonanta nr. 2/2001 Regimul juridic al contraventiilor.
PROTECTIA MUNCII
- Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca (Abroga Legea 90/1995 cu
modificari si completari ulterioare).
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii (aprobat cu Ordin nr.
9/N/15.03.1993).
- Ordin nr. 508/933/2002 Normele Generale de Protectie a Muncii.
- Hotararea nr. 300/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile.
- Hotararea nr. 1091/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
- Hotararea nr. 971/2006 Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca.
PROTECTIA LA INCENDII - PSI
- Legea nr. 307/2006 Apararea impotriva incendiilor (Abroga Ordonanta Guvernului nr. 60/1997
privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997 si
modificata cu Ordonanta 114/2000).
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare
si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila
- Ordin nr. 1023/1999 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea
incendiilor - DG P.S.I.-001.
- Ordin nr. 88/2001 Dispozitii generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor
tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor - D.G.P.S.I. 003.
PROTECTIA MEDIULUI
- Hotararea Guvernului nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot
pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia
mediului modificata si completata cu LEGEA nr. 265 din 29 iunie 2006
- Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificata cu Legea 310/2004 si Legea 112/2006;
- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor;
- Legea nr. 655/2001 (M. Of. 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei
de urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
- Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea conventiei privind evaluarea impactului asupra
mediului in context transfrontiere, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991;
- Hotararea Guvernului nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru
de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private (abroga
Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a impactului
asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri);
- Hotararea Guvernului nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
- Hotararea Guvernului nr. 351 din 21 aprilie 2005 privind aprobarea Programului de
eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase
(abroga Hotararea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru

CAIET DE SARCINI 30

reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor
substante periculoase);
- Hotararea Guvernului nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;
- Hotararea Guvernului nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deseurilor (abroga
Hotararea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor);
- Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor;
- Hotararea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de
accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;
- Hotararea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea
emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si
distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina;
- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu modificat cu Ordinul MAPAM nr. 210/2004
si Ordinul MMGA nr. 1037/2005;
- Ordinul MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii
mediului;
- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limita, a valorilor de prag si a criteriilor si a metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului
de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
- Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor
si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;
- Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare;
1. Toate lucrarile conform proiectului, vor fi executate de unitati agrementate pentru
acest tip de lucrari, prin formatii specializate si autorizate sub coordonarea permanenta a unui
responsabil tehnic cu executia atestat (maistru, inginer) cu experienta in astfel de lucrari,
capabil sa ia in orice moment masurile impuse de evolutia lucrarilor.
2. In timpul executiei lucrarilor, Constructorul va lua masurile de protectia muncii pentru
evitarea accidentelor (arsuri, electrocutare, loviri prin impact cu utilajele de transport sau
manevra etc.), urmarind in principal respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de
protectie a muncii.
3. Masurile de protectia muncii, se vor aplica chiar de la faza lucrarilor pregatitoare si vor
consta din urmatoarele lucrari:
- verificarea planului de situatie din proiect cu constructiile existente la suprafata terenului sau
ingropate, (linii electrice sau telefonice, conducte, fundatii, constructii etc.);
- marcarea cu semnale vizibile a acestor lucrari;
- instructajul intregului personal inainte de inceperea lucrarilor, privind masurile de protectia
muncii in executie;
- asigurarea echipamentului de protectie adecvat fiecarui loc de munca si persoana;
- masuri speciale la transportul utilajelor pe sub liniile electrice, in special excavatoarele, pentru
ca sa atinga liniile electrice;
- informatii din zona prin consultarea localnicilor cu privire la lucrarile ascunse.
4. Inaintea inceperii lucrarii toti componentii formatiei de lucru vor fi instruiti asupra
masurilor necesare de realizat pentru ca ele sa se execute corespunzator cu prevederile
proiectului tehnic, iar muncitorii pot folosi obligatoriu si permanent, indiferent de anotimp,
echipamentul de lucru si de protectie prevazut de Normativele in vigoare.

CAIET DE SARCINI 31

5. Pentru buna pregatire a lucrarilor toate materialele, armaturile, echipamentele, SDV-urile
si utilajele necesare lucrarilor vor fi organizate corespunzator pe toata perioada de executie
pe o platforma centrala , iar Constructorul va lua masuri de asigurare a ordinii, curateniei
si securitatii acesteia prin paza si pe timp de noapte.
6. La executie se vor respecta masurile de protectia muncii cu privire la executarea
terasamentelor, mecanizat sau manual, la montarea conductelor, accesoriilor si instalatiilor,
prepararea si turnarea betoanelor, a confectiilor metalice etc. cu referinta in special la
urmatoarele:
- permiterea accesului in zona de lucru numai a personalului de santier;
- instruirea in prealabil a personalului de santier asupra pericolelor ce exista in legatura cu
munca pe care trebuie sa o presteze, intocmirea si semnarea fiselor individuale de protectia
muncii;
- inainte de inceperea lucrului, conducatorii de utilaje vor verifica starea tehnica a acestora;
- in apropierea liniilor electrice, vor fi luate masuri speciale precum si la deplasarea utilajelor pe
sub acestea;
- nu se admite lucrul pe santier persoanelor care nu au instructajul de protectia muncii la zi.
7. Constructorul lucrarilor va avea in vedere Normativele in vigoare privind executarea
lucrarilor de constructii, paza contra incendiilor, precum si standardele de stat, conducerii
santierului revenindu-i sarcina de a intocmi instructiuni proprii de protectia muncii specifice
fiecarui loc de munca si de a asigura instructajul intregului personal, completarea fiselor
individuale de protectia muncii, de a tine evidenta instructajelor care s-au facut si
persoanelor care au fost instruite.
8. Lucrarile de organizare de santier (constructii auxiliare, ateliere de orice fel, depozite, rampe
de descarcare) se vor realiza urmarindu-se satisfacerea tuturor cerintelor de protectia muncii si
PSI.
9. La lucrarile executate in zonele cu circulatie pietonala si rutiera se vor lua masuri sporite
pentru asigurarea sigurantei atat a circulatiei auto si pietonale, cat si a personalului de
executie:
a) semnalizarea si atentionarea circulatiei cu placarde si panouri avertizoare montate incepand
cu 200 m inainte si dupa lucrare;
SANTIER IN LUCRU !
DRUM DENIVELAT!
DRUM INGUST!
REDUCETI VITEZA DE CIRCULATIE!
VITEZA 5 km / ora !
b) montarea de panouri si parapeti care sa delimiteze perimetrele cailor de circulatie
respective;
c) dirijarea circulatiei prin montarea de bariere pazite pe drumurile de circulatie intense;
d) montarea de podete cu balustrade pentru trecerea persoanelor peste santuri;
e) iluminarea pe timp de noapte a zonelor respective in plina circulatie pietonala si rutiera.
10. In timpul si la terminarea programului zilnic de lucru toate caile de circulatie rutiere si
pietonale vor fi degajate de orice fel de materiale si mijloace tehnice de executie. La
terminarea programului toate dispozitivele si utilajele vor fi retrase de pe platforma de lucru,
curatate si verificate in afara perimetrelor de circulatie in locuri stabile si asigurate
impotriva deplasarilor si pornirilor intamplatoare.
11. Trecerea utilajelor grele pe senile de pe o parte pe cealalta parte a soselelor asfaltate,
se va face numai in locuri amenajate pe podine din dulapi din lemn sau dale carosabile din
b.a. folosite in lucrarile curente de organizare de santier, daca utilajele nu sunt prevazute cu
papuci netezi pentru lucrul de asfalt.
12. Este interzisa trecerea masinilor si utilajelor peste poduri si podete fara verificarea
prealabila a capacitatii portante a acestora si o eventuala intarire suplimentara.
13. La saparea manuala a santurilor si gropilor de pozitie se vor folosi unelte de sapat bune,
luandu-se masuri de protectie impotriva surparilor.

CAIET DE SARCINI 32

14. Toate sapaturile adanci, in functie de configuratia terenului, vor fi asigurate prin sprijinire de
maluri.
15. Este interzis a se executa lucrari de sudura in gropi neasigurate impotriva surparii malurilor.
16. Se interzic orice fel de lucrari de sudura sau taiere cu flacara deschisa, in apropierea
materialelor inflamabile.
17. Topitoarele de bitum vor fi amplasate in locuri ferite de activitatea strazii, iar transportul
bitumului topit se va face numai cu dispozitive autorizate in acest sens, muncitorii vor folosi
echipamentul de protectie corespunzator: cizme de cauciuc, manusi, ochelari de protectie,
salopeta etc.
18. Operatiunile de lansare a conductei se vor efectua numai sub supravegherea si la
comanda sefului de formatie.
19. Este strict interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor sub carligul macaralelor (auto sau
pe senile) sub conducta ridicata sau in zona de actionare a bratelor acestora.
20. Inainte de inceperea oricarei operatii de ridicare sau coborare, conducatorul instalatiei de
ridicat este obligat sa anunte prin semnale acustice muncitorii din jur, pentru a iesi din raza de
actiune a acestora.
21. Se interzice folosirea macaralelor (manuale sau auto) daca:
- starea cablurilor de ridicat este necorespunzatoare;
- franele de asigurare a sarcinii nu sunt eficiente;
- nu sunt echipate cu chingi de ridicare a sarcinii omologate si in perfecta stare;
- nu sunt calate corespunzator.
22. Pentru operatiunile de ridicare a sarcinii, vor fi utilizate numai dispozitive de legare
omologate si in perfecta stare, care vor corespunde caracteristicilor lucrarilor pentru care au
fost destinate.
23. Este interzis persoanelor neautorizate de a lucra pe utilaje.
24. Personalul care actioneaza in raza utilajelor actionate electric sau in raza retelelor
electrice, va fi instruit pentru evitarea electrocutarii.
25. In timpul efectuarii probelor de presiune se interzice accesul in zona de lucru a
personalului necalificat.
26. Este interzis accesul persoanelor straine in zona lucrarii si in special a copiilor.
27. Constructorul si furnizorul de produse necesare lucrarilor de drum vor stabili dupa caz si
alte masuri pentru siguranta lucrului.
28. Cand apar pe santier probleme deosebite se va solicita Proiectantul pentru elaborarea de
eventuale prevederi speciale astfel ca executia sa se desfasoare fara accidente umane sau
materiale.
28. Trecerea cu utilaje si masini peste conductele in functiune si in zona de protectie se va
face numai in locuri amenajate cu dale carosabile din beton armat folosite in lucrarile
curente de organizare de santier.
29. In cazul in care, in timpul sapaturilor au fost identificate existenta unei instalatii sau
constructii subterane neprevazute, lucrarile se intrerup imediat.
30. Tot personalul din jur va fi indepartat si se vor lua masuri pentru indepartarea pericolelor de
accidente. Numai dupa luarea tuturor masurilor de protectie a muncii se pot continua lucrarile.
31. Se va face instructajul personalului muncitor, care asigura exploatarea (operatori
speciali) in baza prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca, editia 2006 si cu prelucrarea
urmatoarelor acte Normative:
1 . Norme generale de protectia muncii (editia 2002)
Titlul I. Dispozitii generale
Titlul II Cap. X. Dotarea cu echipament individual de protectie si echipament individual
de lucru;
Titlul V - Cap. VI. Instalatiile sub presiune, de ridicat si de transportat.
Titlul VI Cap. VI. Iluminat;
Anexa 18 Clasificarea locurilor in care pot aparea atmosfere explozive;
Anexa 19 Cerinte pentru imbunatatirea protectiei sanatatii si securitatii angajatilor

CAIET DE SARCINI 33

aflati in pericol potential de atmosfere explozive;

2. Norma unica de protectia muncii la lucrari de drum:
Dispozitii generale
Lucrari de pregatire montaj
Transportul si punere in opera

3. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii nr. 5 6 7 8/1993 aprobat cu
Ordinul 9/N/1993.
Constructorul va respecta Normele de protectie a muncii specifice activitatii de constructii -
montaj.
Se va acorda o atentie deosebita normelor privind activitatea specifica lucrarilor de constructii -
montaj si anume celor cuprinse in capitolele:
Vol. A Norme generale comune lucrarilor de constructii montaj si instalatii
- cap. 1 Obligatiile si raspunderile administratiei;
- cap. 2 Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru
- cap. 3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului
muncitor;
- cap. 4 Responsabilitatile proiectantilor;
- cap. 5 Responsabilitatile investitorului;
- cap. 7 Organizarea activitatii de protectie a muncii;
- cap. 9 Instructajul de protectie si igiena a muncii;
- cap. 14 Mijloace individuale de protectie;
- cap. 15 Dispozitive de securitate a muncii;
- cap. 16 Lucrari executate pe timp friguros;
- cap. 17 Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
- cap. 18 Electrosecuritatea;
Vol. B Lucrari de terasamente si consolidari de teren
- cap. 19 Terasamente;
Vol. C Lucrari de constructii;
- cap. 21 Prepararea, transportul betoanelor si mortarelor;
- cap. 22 Turnarea betoanelor;
- cap. 29 Finisaje;
- cap. 30 Demontari, demolari, reparatii si consolidari;
Vol. H Utilaje si masini pentru constructii
- cap. 38 Instalatii si masini de ridicat;
- cap. 39 Utilaje, masini si instalatii pentru constructii;
- cap. 40 Dispozitive, scule si unelte de mana;
Purtarea echipamentului la locul de munca este obligatoriu.
Sefii locurilor de munca nu vor accepta prezenta la lucru si nu vor incredinta sarcini de serviciu
persoanelor care nu poarta echipamentul de protectie corespunzator.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI LUCRARI DE MODERNIZARE DRUMURI PRIN
IMBUNATATIREA STRUCTURILOR RUTIERE
a) METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrarile de infrastructura rutiera, poate avea un impact asupra mediului prin natura,
dimensiunea sau amplasarea lor.
Modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice pentru protectia
mediului sunt:
- armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protectie a
mediului;
- o evaluare a impactului drumului asupra mediului, in faza initiala a proiectelor,
programelor sau activitatilor.

CAIET DE SARCINI 34

S-a facut o evaluare a impactului asupra mediului in timpul perioadei de constructii avandu-se
in vedere volumul de lucrari estimat. Evaluarea impactului s-a realizat in conformitate cu
legislatia din domeniu aflata in vigoare evidentiindu-se principalele surse de poluare pentru
zona drumului:

Surse de poluare a aerului
Posesorii auto de la sate, care in majoritatea timpului folosesc mijloace auto la muncile
agricole, folosesc pe aceleasi drumuri tractoarele sau alte utilaje cu gabarit mare care ridica
particulele de praf in atmosfera si elimina prin teava de esapament particule fine de motorina si
ulei.
Poluarea duce la degradarea starii de sanatate. Poluarea datorata transportului se gaseste mai
ales in aer. Efectul acesteia asupra sanatatii este divers si depinde de tipul agentului poluant,
dar cum acestia sunt inhalati simultan, este greu de stabilit rolul nociv al fiecaruia in parte.
Unele efecte sunt imediate, altele se manifesta la zile bune dupa expunere.
Transportul produce cantitati mari din cativa agenti poluatori care sunt daunatori sanatatii.
Acestia se gasesc in aerul pe care il respiram, fie in forma lichida, gazoasa sau solida.
Transportul de suprafata contribuie la poluarea atmosferica cu efecte asupra mediului, printre
care ploile acide sau efectul de sera, care afecteaza intreaga planeta.
Efectul de sera contribuie la incalzirea atmosferei. Cresterea efectului de sera este o
consecinta globala a poluarii.
Combustibilii noi sunt mai putin poluanti decat combustibilii fosili (petrol, motorina) care sunt
cauza majora de poluare datorata autovehiculelor.

Surse de poluare sonora
Transportul este principala sursa de zgomot, o singura masina produce 80 de decibeli. Iar in
intersectiile aglomerate, zgomotul poate depasi 90 decibeli!
Zgomotul este daunator sanatatii. Cand urechea este supusa unui zgomot intens (discoteca,
drum aglomerat, drum principal etc.), unele celule nervoase ale aparatului auditiv pot fi distruse
permanent, ceea ce poate duce chiar si la surzire.
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum perturbari ale
somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata la zgomot poate duce
chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de europeni
sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli, un nivel
considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta.
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de 55
de decibeli pe locuinta. Printre masurile de protejare a mediului se numara reducerea expunerii
la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design special al cladirilor.
Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat limita necesara
pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor. Pentru reducerea zgomotului
sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori: producatorul de masini,
producatorul de anvelope si proprietarul masinii.

b) IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra
solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, sau din punct de
vedere al zgomotului si peisajului.
Evaluarea impactului asupra mediului, in cazul lucrarilor de reabilitare drumuri iau in
considerare urmatoarele:
a) lucrarile din perioada executiei;
b) amplasarea si termenul de functionare al drumului;
c) eventualele deteriorari ale stratelor rutiere
In cadrul lucrarilor de reabilitare drumuri, masurile privind protectia mediului se realizeaza in
doua etape si anume:

CAIET DE SARCINI 35

protectia mediului pe durata executiei lucrarilor, care urmareste si asigura evitarea
utilizarii de materiale greu mirositoare, producatoare de fum sau praf, in cantitati care sa
depaseasca limitele normelor legale, protectia cadrului natural si refacerea acestuia dupa
incheierea lucrarilor.
protectia mediului in exploatare, care urmareste si asigura evitarea producerii de
influente negative asupra mediului.
Lucrarile de terasamente se executa cu umectarea superficiala a straturilor, pentru
evitarea antrenarii in aer a particulelor prafoase, iar utilajele folosite pentru aceasta categorie
de lucrari vor functiona la parametri tehnologici, astfel incat pe toata durata executiei cat si in
timpul exploatarii, nu apar poluanti ai aerului peste limitele admise.
Astfel lucrarea se incadreaza in conditiile prevazute de STAS 6156 84 privind nivelul de
zgomot.
Impactul imediat asupra mediului va fi limitat. Efecte adverse posibile asupra mediului sunt
prezentate mai jos, in functie de gravitatea impactului acestora:
praf si zgomot produse de lucrarile de constructie;
eliminarea deseurilor provenite din constructii;
riscul de a nu gospodari adecvat pierderile de materiale periculoase rezultate din
activitatea de constructie.
Executarea operatiilor de degajare trebuie vor respecta legislatia de protectia mediului
in vigoare.
Indepartarea materialului lemnos si a materialului excavat
In general materialele lemnoase se vor indeparta de pe traseul conductei prin una sau
printr-o combinatie a metodelor de mai jos:
- depozitare si arse
- ingropate
- utilizate ca material de constructie precum si ca material pentru zagazuri sau poduri
temporare
- folosit la fabricarea hartiei, prajini, stivuire, ca busteni de gater sau ca busteni pentru
masina de cojit.
Arderea materialului lemnos se face sub supravegherea functionarului ministerial local care
va emite un aviz de incinerare pentru efectuarea ei in conditii sigure.

Organizarea de santier
Intre Executant si Beneficiar se va incheia un protocol privind asigurarea suprafetelor, spatiilor
si utilitatilor necesare organizari de santier.
Organizarea de santier revine constructorului, acesta urmand a intocmi proiectul, functie
de dotarea si tehnologia de executie avute in vedere.
In zona exista surse si retele pentru energie electrica, care pot fi utilizate.
Executia lucrarilor se va face in baza graficelor de lucru, corelate cu programul de
executie intocmit de constructor.
Executantul este obligat, conform Legii 50/1991, republicata, ca la realizarea lucrarilor
sa-si elaboreze un program propriu de control al calitatii, in care sa fie detaliata dotarea tehnica
privind probele si incercarile pe materiale, precum si personalul responsabil autorizat sa
efectueze aceste lucrari.
Urmarirea si masurarea lucrarilor realizate se face prin grija executantului, impreuna cu
reprezentantul autorizat al beneficiarului.
Curatenia pe santier si serviciile sanitare aferente cad in sarcina executantului.

Alte masuri pentru atenuarea impactului asupra mediului natural:
- montarea conductei va fi facuta discontinuu si zonele tampon vor fi dispuse la
intervale regulate pentru a permite accesul in timpul construirii conductelor;

CAIET DE SARCINI 36

- rocile cu diametru mai mare de 10 cm se vor depozita separat, pentru a nu se
amesteca cu pamantul care se foloseste la acoperirea conductelor si sa conduca la
deteriorarea conductelor;
- deseurile de pe urma constructiei, electrozi de sudura, bucati de cablu, capete de
conducta vor fi colectate sistematic de pe traseu;
- terenurile pe care sunt tinute animale vor fi imprejmuite cu garduri pentru a fi
protejate pe durata executiei conductelor.
Pentru asigurarea protectiei asezarilor umane, a altor obiective de interes public sau
constructii instalatii existente in zona, drumul este proiectat conform normativelor tehnice
in vigoare, prevazandu-se amplasarea acestora la distante normate.
Protectia solului si subsolului, se asigura prin eliminarea inca din faza de proiect a unor
potentiale poluari.
In zonele unde sunt amplasate conductele langa drum si poate fi afectat mediul natural
se va avea in vedere ca linia de conducte si toate activitatile aferente sa se limiteze la un
coridor de lucru. Imediat dupa construire se va efectua o curatare generala a traseului si zona
va fi insamantata.
In zona terenurilor agricole practica standard prevede indepartarea si depozitarea
separata a humusului si dupa finalizarea lucrarilor se va reface zona agricola la aceeasi
parametrii.
Echipamentele pentru constructie folosesc drumuri si poduri existente, de preferinta fara
a construi noi rute.
Nu este necesar accesul permanent pe traseul conductelor in scopul exploatarii si nu se
va construi sau intretine nici un drum permanent de-a lungul traseului conductelor.
Executantul are obligatia de a respecta normele privind protectia mediului pe toata durata
executarii lucrarilor pe intregul perimetrul acestora, de a nu afecta in nici un fel suprafetele
invecinate, precum si de a readuce la starea initiala suprafetele folosite, la incheierea lucrarilor.

Alegerea materialelor de constructie si a metodelor de constructie
Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei mediului. Trebuie
sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor recunoscute pe plan
international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si metode testate in loc de
tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie ingradite pentru a preveni
accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta. Inconvenientele temporare
cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate prin planificare si colaborare cu
contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens populate, activitatile care produc zgomot sau
vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul zilei.
Prin executarea lucrarilor proiectate vor apare influente favorabile asupra factorilor de mediu
cat si din punct de vedere economic si social.

a. Influenta asupra factorilor de mediu datorata realizarii unor conditii de circulatie
superioare celor actuale:
- va scadea gradul de poluare al aerului
- se va reduce volumul de praf
- va scadea simtitor emisia diverselor noxe de esapament sau uzura vehiculelor ceea
ce va avea un efect pozitiv asupra mediului
b. Influenta socio-economica
- crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor
- o mai rapida deplasare inspre si dinspre locurile de munca
- reducerea consumului de carburanti si economii la costul transporturilor
- cresterea sigurantei circulatiei si a confortului optic pentru conducatorii auto

CAIET DE SARCINI 37

Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrarile proiectate
nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala, ci dimpotriva au un efect
pozitiv.

c) MASURI DE DIMINUARE A SURSELOR DE POLUARE
O data cu realizarea unor drumuri de calitate superioara populatia ar beneficia de eliminarea
multor surse de poluare si de descongestionarea traficului auto.
Prin adoptarea unor strate rutiere superioare calitativ fata de cele existente, se reduce
substantial poluarea aerului cu particule de praf.
Poluarea datorata vehiculelor se reduce datorita cresterii vitezei de deplasare.
Imbunatatirea sistemului rutier va conduce la achizitionarea unor autoturisme performante cu
sisteme de filtrare eficiente si mai putin poluante.
S-au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai
identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de propulsie (motor, sistemul de
esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie) si zgomotele de deplasare
(interactiunea dintre anvelope si drum).
S-au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi redusa cu 5 decibeli, folosind tehnologia
actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si
imbunatatiri ale anvelopelor si a suprafetelor de deplasare.
Mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice, cresterea calitatii
suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile
climatice a unei suprafete de drum care sa reduca frecarea intre anvelope si stratul rutier.

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
In cazul amplasarii mai multor obiective unul in vecinatatea celuilalt, se admite, motivat,
apropierea la distante mai mici decat cele recomandate ca distante de protectie, cu conditia
incadrarii in prevederile referitoare la luarea de masuri compensatorii stipulate in normele de
specialitate sau rezultate din situatia tehnica caracteristica de montaj, conform legislatiei in
vigoare.
NOTA IMPORTANTA:
- Reducerile de distante se stabilesc prin proiect si se consemneaza in mod expres intr-un
capitol distinct al acestuia.
- Toate elementele amplasate deasupra solului, apartinand unei conducte subterane vor fi
tratate dupa distantele specifice conductelor supraterane.
- Distantele minime pentru orice constructie nespecificata in prezenta norma se stabilesc
prin proiect.
- T = distanta ce se stabileste din considerente exclusiv tehnologice.
- Hst = inaltimea stalpului.
Intersectiile dintre conducte si drumuri se vor proiecta concordant cu prevederile
standardului de referinta. Proiectul de specialitate va fi supus analizei si avizarii organismelor
rutiere abilitate.
Distantele minime fata de orice constructie speciala, se stabileste prin proiect.
Norme specifice de protectie a muncii conexe *
1. NSPM pentru utilizarea energiei electrice In medii normale.
2. NSSM pentru activitati de vopsire.
3. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si
depozitarea materialelor.
4. NSPM pentru exploatarea, gospodarirea apelor, intretinerea lucrarilor si a cursurilor de apa,
cadastrul apelor si a folosintelor legate de ape si apararea impotriva inundatiilor.
5. NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si excutarea lucrarilor din beton,
beton armat si precomprimate.
6. NSPM pentru exploatari si transporturi forestiere

CAIET DE SARCINI 38

7. NSPM pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii,terasamente, nivelari si consolidari de
teren.
8. NSSM pentru exploatarea si intretinerea transportoarelor cu banda.
9. NSPM pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii cai ferate.
10. NSPM pentru intretinere si reparatii autovehicule.
11. NSPM pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje.
12. R10/84 pentru verificarea in exploatare a cablurilor, lanturilor, funiilor si benzilor din material
metalic, textil sau plastic utilizate la instalatii de ridicat.
13. Instructiuni Nr. 630/2330 din 20.04.1985 ale Ministerului Transporturilor si ale Ministerului
de Interne privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor in
vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice.
14. Instructiuni pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor publice AND 525/95.
Standarde conexe
1. SR ISO
4304:1994
Instalatii de ridicat, altele decat macarale mobile si macarale
plutitoare. Conditii generale privind stabilitatea.
2. STAS 10278-87 Instalatii de ridicat. Limitatoare de sarcina si limitatoare ale
momentului de sarcina. Conditii tehnice generale de calitate.
3. SR ISO
1819:1994
Mijloace de transport continuu. Reguli de securitate. Reguli
generale.
4. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.
5. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
6. STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
7. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
8. STAS 6271-81 Prize de pamant pentru instalatii de telecomunicatii. Rezistenta
electrica. Prescriptii.
9. SR EN 292-
2:1997
Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de
proiectare. Partea 2: Principii si conditii tehnice.
10. STAS 10241-80 Masini pentru constructia si intretinerea drumurilor. Repartizoare-
finisoare de mixturi bituminoase si beton de ciment. Parametri
principali.
11. STAS 1848/2-
86
Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice.
12. STAS 1848/3-
86
Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire.
13. SR 1848-
4:1995
Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei.
Amplasare si functionare.
14. STAS 1848/7-
85
Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.
15. STAS 2920-83 Poduri de sosea. Supravegheri si revizii tehnice.

CAIET DE SARCINI 39

16. STAS 10795 /1-
76
Tehnica traficului rutier. Metode de investigare a circulatiei.
Clasificare.
17. STAS 10795 /2-
80
Tehnica traficului rutier. Aparatura pentru inregistrarea traficului
rutier. Clasificare.
18. STAS 1709/2-
90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet.
Prescriptii tehnice.
19. STAS 11210-88 Lucrari de drumuri. Plantatii rutiere. Prescriptii generale de
executie.
20. STAS 1948/1-
91
Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete. Prescriptii
generale de proiectare si amplasare pe drumuri.
21. STAS 9404-81 Constructii civile, industriale si agricole. Schele metalice cu
platfoma autoridicatoare. Prescriptii tehnice de montaj si
exploatare.
22. SR ISO
2860:1997
Masini de terasament. Dimensiuni minime pentru deschideri de
acces.
23. STAS 10609-86 Masini de terasamente. Mijloace de acces.
24. STAS 11164-90 Masini de terasamente. Dispozitive de protectie. Prescriptii.
25. STAS 11165-90 Masini de terasamente. Echipamente de franare. Conditii tehnice
generale de calitate.
26. STAS 6926/17-
85
Vehicule rutiere. Asigurarea protectiei ocupantiilor din cabinele
vehiculelor utilitare. Metode de incercare.
27. STAS
10101/OB-87
Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
podurile de cale ferata si de sosea.
28. STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele; pasarele. Actiuni.
29. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de
munca.

3.3. DRUMURI SI PLATFORME

3.3.1. Memoriu tehnic drumuri si platforme

Accesul principal in hipodrom se face pe drumul A1 care care se desprinde din B-dul Bucuresti
si se continua catre parcarea la nivel si parcarea VIP, ajungand pana in zona grajdurilor.
Circulatia pe A.1 se va face in ambele sensuri, latimea carosabila fiind de 7m, drumul fiind
incadrat de borduri 20x25 si 10x15, in zona cu trotuare 2m.

Drumul A2 va lega strada Ghighiului de B-dul Bucuresti, deservind masinile de interventie,
circulatia pe acesta realizandu-se intr-un singur sens.Accesul A3 are o latime de 8m este

CAIET DE SARCINI 40

incadrat de borduri 20x25 si trotuare de 2.0m latime. Circulatia se desfasoara in ambele
sensuri acest drum deservind accesul catre parcarea echipe si grajduri.

Raza minima folosita pentru racordarea intersectiilor principale este 8m iar in parcari s-au
folosit raze de minim 6m.

Traficul generat de hipodrom va fi preluat de B_dul Bucuresti circulatia efectuandu-se prin
realizarea virajului la dreapta, pentru intoarcerea vehiculelor folosindu-se cele doua giratii
existente care incadraza hipodromul. Traficul pietonal se va face de la statia de autobuz
existenta, catre tribuna sau alte obiecte de interes pe trotuarele existente si proiectate,
spectatorii fiind directionati prin indicatoare de orientare si informare.

Obiect
Lungime
(m)
Latime
carosabil
(m)
Latime
trotuar (m)
Suprafata
afectata de
lucrari (mp)
Drum-A1 934,38 7,00 2,00 8565,00
Drum-A2 681,18
Var. 3,5-
4,85 3125,00
Drum-A3 117,97 8,00 2,00 1245,00

Drumul-A1 are urmatoarea structura rutiera:
4 cm BA16
5 cm BAD25
20 cm Balast stabilizat cu ciment
25 cm Fundatie din balast
7 cm Strat de forma din nisip

Structura trotuarelor este compusa din urmatoarele straturi:
4 cm BA 8

4 cm BA16
5 cm BAD25

4 cm BA16
5 cm BAD25

Structura trotuarelor este compusa din urmatoarele straturi:
4 cm BA 8

CAIET DE SARCINI 41

Parcari: VIP si Spectatori

Cele doua parcari insumeaza un numar de 195 de locuri de parcare din care 162 parcare
spectatori si 33 parcare vip. In fiecare din ele s-au prevazut cate doua parcaje pentru
persoanele cu dizabilitati acestea fiind amplasate in aproprierea tribunei, in vederea accesului
cat mai facil catre aceasta.
Latimea locului de parcare este de 2.5m obisnuit si 5m pentru persoane cu dizabilitati lungimea
ambelor tipuri fiind de 5m.

Structura rutiera se aplica pe zona parcarii vip si spectatori fiind compusa din urmatoarele
straturi :

Zona carosabila:

4 cm BA16
5 cm BAD25

Zona de stationare:

8 cm pavele autoblocante ecologice
3 cm nisip de poza
15 cm piatra sparta
10 cm strat de forma din nisip
Bordura din elemente prefabricate din beton 20 x 25cm
Fundatie beton C8/10 (20 x 30)

Trotuare
4 cm BA 8

Parcare Echipe

Parcarea echipelor va avea urmatoarea structura rutiera:

4 cm BA16
5 cm BAD25

Trotuare

4 cm BA 8

CAIET DE SARCINI 42

Obiect
Lungime
(m)
Latime
carosabil (m)
Latime
parcaje (m)
Latime
trotuar
(m)
Suprafata
afectata de
lucrari (mp)
Parcare-1-Echipe 90,35 7,00 8,5-asfalt 2,00 1780,00
Parcare-2-VIP 97,94 6,00
5-pavele
autoblocante 2,00 1457,00
Parcare-3-
SPECTATORI 155,60 6,00
5-pavele
autoblocante 2,00 5065,00

3.3.1.1. Caiet de sarcini desfacerea drumurilor

CONTINUT:
Se aplica pentru lucrarile de demolare si dezafectare platforme adiacente grajdurilor existente.
De asemenea se mai aplica la toate platformele de beton, accesele si trotuarele existente din
incinta hipodromului.

210. DESFACEREA DRUMURILOR CARE SE DESFIINTEAZA

210.0 Lista Standardelor Romanesti aplicabile
210.1 Generalitati
210.1.1 Descriere
210.2 Materiale
210.3 Utilaje
210.4 Metode de executie
210.4.1 Generalitati
210.4.2 Materiale rigide
210.4.3 Materiale nerigide
210.4.4 Profilarea
210.5 Gestionarea si postutilizarea deseurilor
210.6 Controlul calitatii pentru receptie

210.0 LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE:

Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD
TERASAMENTE
Stas 3300/1-85
Teren de fundare.
Stas 3300/2-85
Teren de fundare.
Stas 2745-90
Teren de fundare.
topografice
Stas 1913/15-75
Teren de fundare.

CAIET DE SARCINI 43

Stas 1913/13-83
Teren de fundare.
Incercarea Proctor
Stas 1913/12-88
Teren de fundare.
Stas 1913/8-82
Teren de fundare.
Stas 1913/6-76
Teren de fundare.
Stas 1913/5-85
Teren de fundare.
Stas 1913/4-86
Teren de fundare.
Stas 1913/3-76
Teren de fundare.
Stas 1913/2-76
Teren de fundare.
Stas 1913/1-82
Teren de fundare.
Stas 1242/5-88
Teren de fundare.
in foraj
Stas 1242/4-85
Teren de fundare.
Stas 1242/3-87
Teren de fundare.
Stas 1242/2-83
Teren de fundare.

Stas 1242/1-83
Teren de fundare.
035/02)
Stas 1242/9-87
Teren de fundare.
radiometrice
Stas 1243-88
Teren de fundare.
Stas 12288-85
Lucrari de drumuri.
cu con si nisip
Stas 13006-91
Teren de fundare.
Stas 8942-89
Teren de fundare.
Stas1709/1-90

CAIET DE SARCINI 44

Stas1709/2-90
Stas1709/3-90
Stas 6054-77
Teren de fundare.
Romaniei
Stas 2914/4-89
Stas 2914-84
Lucrari de drumuri.
Stas 7107/1-76
Teren de fundare.
Stas 3950-81
masura

Romanesc European
EN
Descriere
STAS STANDARD

Stas 12253-84
Lucrari de drumuri
Stas 10473/1-87
Lucrari de drumuri
Stas 10473/2-86
Lucrari de drumuri
Stas 8840-83
Lucrari de drumuri
Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD MATERIALE

Apa
Stas 790-84
SR EN
1008:2003

Var
Stas 9201-80
SR EN 459-
1:2003/
AC:2003
Stas 11394-87
SR EN 459-

CAIET DE SARCINI 45

SR 3910/2:1999
Zgura

Ciment
Stas 227/1-86
SR 227-5:1996
hidratare
Stas 227/6-86
SR EN 196-
1:1995
Stas 227/3-86
SR EN 196-
3:1995
SR 227-2:1994
SR EN 196-
6:1994
Stas 8133-90
SR EN 196-
7:1995

SR EN 196-
21:1994
SR 1500:1996, SR
388:1995, SR
6232:1996
SR EN 197-
1:2002
Materiale
Ciment Portland
cimenturilor uzuale
SR 3011:1996
SR 3011:1996/
A1:1999
Agregate
Stas 4606-80
Stas 730-89
SR 667:2000
SR 662:2002

SR EN 932-
1:1998

SR EN 932-
3:1998

SR EN 932-
2:2003

CAIET DE SARCINI 46

SR EN
1097-1:1998
Stas 6200/12-73
SR EN
1925:2001
Stas 9864-74
SR EN
Stas 2917-79
Lucrari de zidarie.
Stas 9095-90
bolovani
Stas 6200/1-75
Stas 6200/2-75
Stas 6200/3-81
Stas 6200/4-81
SR EN
12407:2002
petrografica
Stas 6200/5-91
SR EN
1926:2001
Stas 6200/10-73
SR EN
1936:2001
Materiale.
la presiune normala
Stas 6200/11-73
SR EN
1936:2001
Materiale
Stas 6200/13-80
SR EN
1936:2001
Materiale
Stas 6200/15-83
SR EN
12371:2002
Materiale
Stas 6200/16-83
Materiale
Stas 6200/17-91
Materiale
Romanesc Publicare Descriere
Normative

NP 074/02
GT 035/02
PD 161/85
ferata, consolidari
C 29-79
ciment

CAIET DE SARCINI 47

NP 075-2002

P 70-79

P 10-86 Buletinul
Constructiilo
r 1/87
C 160-75 Buletinul
Constructiilo
r 6/75
pentru fundatii
C 16-84 Buletinul
Constructiilo
r 6/86
C 56-85 Buletinul
Constructiilo
r 1-2/86
de constructii
CD 29-79 Buletinul
Constructiilo
r 11/1979
Constructiilo
r 12/1980
electrosilicalizare
CD 182-87 Buletinul
Constructiilo
r 6/1987
Constructiilo
r 15/1998
P 7-2000 Buletinul
Constructiilo
r 7/2001
CD 127-2002 BTR
18/2002
AND 525-2000 BTR 10-
11/2001
AND 561-2001 BTR 10-
11/2001
210.1 Generalitati
Planurile de Incercare si Control se vor pregati inainte de implementarea elementelor care fac
obiectul Lucrarilor de constructie. Aceste documente se vor pastra pe teren ca facand parte
componenta din Sistemul de Control al Calitatii.

CAIET DE SARCINI 48

210.1.1 Descriere
210.2. Materiale
Nu este cazul.
210.3. Utilaje
Toate echipamentele, dispozitivele, utilajele si containerele utilizate se vor pastra curate si intr-
o stare adecvata.
210.4. Metode de executie
210.4.1. Generalitati
desfacute si ingropate sau indepartate. Santurile se vor umple, iar zona drumului reabilitat va fi
readusa aproximativ la conturul initial al pamantului natural sau reprofilata pentru a face
legatura cu terenul.
210.4.2. Materiale rigide
Imbracamintile din beton, bordurile, rigolele, trotuarele si alte lucrari din materiale neasfaltice
rigide, se vor sfarama in bucati cu dimensiuni de maximum 300 mm. Aceste bucati se vor
ingropa la adancime de minimum 0,5 m sub pamant.
Ca o solutie alternativa la desfacerea si ingroparea acestor lucrari, se pot indeparta si depozita
materialele rigide intr-un mod adecvat.
Materialele bituminoase vor fi depozitate potrivit reglementarilor romanesti nationale si locale.
Se vor pastra copii dupa autorizatiile de depozitare. In lipsa unor reglementari, materialul se va
depozita, conform indicatiilor de la punctul (a) de mai sus.
210.4.3. Materiale nerigide
straturile de fundatie, de baza sau de uzura. Materialul scarificat sau dislocat se va amesteca
cu pamantul din stratul inferior. Amestecul de materiale se va ingropa in pamant, la cel putin
300 mm adancime.
Materialele asfaltice contaminate cu bitum se vor depozita conform prevederilor Planului de
Protectie a Mediului.
210.4.4. Profilarea
Pamant excavat
Pamanturile necontaminate care rezulta din executia terasamentelor sau a demolarilor
sunt intr-o mare masura folosite in realizarea sistematizarii verticale. Aceste pamanturi pot fi
folosite ca materiale de umplutura care vor fi compactate.
Incadrarea acestora in peisaj prin amenajari arhitecturale;
Realizarea unor bariere tampon pentru izolarea fonica;
Material de umplutura adiacent diferitelor constructii;
Suport in vederea imbunatatirii terenurilor slabe sau mocirloase.
Pentru sprijinirea reutilizarii pamanturilor necontaminate trebuie sa se creeze posibilitati
de depozitare provizorie a acestora in zone special amenajate. Scopul este ca materialele
rezultate, ca bunuri economice, sa poata fi supuse unei valorificari directe.
Produse din beton
Deseurile rezultate din demolarea constructiilor din beton se vor stoca si se va incerca
valorificarea lor. Concasoarele pot marunti molozul sau elementele din beton, ca apoi cu
ajutorul unor ecrane si separatoare magnetice resturile metalice sa poata fi eliminate. Produsul

CAIET DE SARCINI 49

obtinut final are dimensiunea agregatelor in functie de tehnologia folosita si de cerintele
proiectului.
In mod similar cu deseurile din beton, caramizile si pavelele pot fi concasate pentru a fi
utilizate ca produse de pavare sau drenare. De aceea toate aceste produse rezultate din
demolari se vor stoca si apoi se va incerca valorificarea lor.
Produse din lemn
In cazul reziduurilor lemnoase din deseurile de constructii si demolari este indicata
colectarea acestor deseuri separat in vederea prelucrarii Deseurile din lemn pot fi usor
contaminate, de aceea este indicata colectarea separata a acestora sau colectarea in amestec
cu alte deseuri inerte. Trebuie evitata colectarea deseurilor din lemn in amestec cu alte deseuri
lichide cum ar fi vopsele, uleiuri, lacuri,deseuri rezultate din constructii si demolari.

Metal
Semnele rutiere vor fi dezafectate, colectate si transportate catre centrele de colectare
deseuri. Daca nu sunt contaminate, deseurile din constructii si demolari ce pot fi relucrate si
refolosite sunt:
- materialele excavate in constructii, dragari, dezastre natural (sol, pietris, argila, nisip, roci);
- materialele provenit din constructia drumurilor (smoala, nisip, pietris, bitum, roci, substante
gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici);
- materialele obtinute din constructii/demolari locuinte (ciment, caramizi, tigle, ceramica, roci,
ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, materiale de constructii cu termen de valabilitate
depasit);
Concluzii:
- Este obligatoriu sa fie luate masuri impotriva zgomotului si vibratiilor produse de instalatii,
utilaje si unelte de lucru pentru a se asigura protectia fata de nivelurile de expunere ce pot
avea efecte negative asupra sanatatii umane;
- La finalizarea lucrarilor vor fi realizate masurile si lucrarile pentru refacerea zonelor deteriorate
si redarea functionalitatii initiale a suprafetelor afectate sau ocupate temporar;
a) sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori sau sa asigure
valorificarea ori eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;
d) sa prevada si sa realizeze masurile care trebuie sa fie luate dupa incheierea activitatilor si
inchiderea amplasamentelor;
constructiilor sunt tratate si transportate de cei care executa lucrarile de constructie sau de
demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract sau aviz de insotirea marfii.
Se va evita formarea de stocuri mari de deseuri, ce urmeaza sa fie valorificate, care ar putea
genera fenomene de poluare a mediului sau care prezinta riscuri de incendiu fata de vecinatati.

Recomandari:
- vor fi recuperate partile metalice din bucatile de cladire demolate (structuri metalice ce fac
parte din structura de rezistenta a constructiilor, tamplarii metalice, de la instalatiile electrice, de

CAIET DE SARCINI 50

incalzire si de ventilatie ramase), acestea se incearca a fi reciclate prin societati de
colectare/valorificare autorizate pentru acest tip de deseu;
- vor fi recuperate deseurile cu continut de azbest, care vor fi depozitate separat, pe platforma
betonata, ambalate si livrate la societati autorizate pentru depozitarea definitiva a acestora in
depozite/celule destinate depozitarii deseurilor periculoase de aceasta natura;
- deseurile inerte (beton, boltari, caramizi) rezultate vor fi concasate si depozitate temporar pe
platforme betonate, pana la livrare catre societati autorizate pentru depozitarea definitiva a
acestora.


1. GENERALITATI

DOMENIU DE APLICARE

terasamentelor la constructia drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de trap si
terasamentelor, transporturilor, compacterea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si


La executarea terasamentelor se respecta prevederile, standardele si normativele in vigoare,
in masura in care completeza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare, fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor,
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dipune

2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE


CAIET DE SARCINI 51

Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, dar compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata.
prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu
simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului Ib este rea sau foarte rea ( sau a
celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cm
3
), vor fi inlocuite cu pamanturi
corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm in cazul pamanturilor rele si de min. 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele.
Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul
patului strazii si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de min. 15 cm. Se va face numai cu aprobarea clientului in care se vor preciza si
modalitatile de utilizare.

Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu masuri
specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in
opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina antreprenorului privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS
2914-84
Tabelul 1a
Denumirea si
tipuri de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Continut in
parti fine in
% din masa
totala
pentru :
d<0,005 mm
d<0,05 mm
d<0,25 mm
Coef.
de
nereg.
U
n

Index
de
plasticit.
ale I
p

pentru
fract.
sub 0,5
mm
Umflar
libera
U
i
%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
Pamanturi
necoezive
grosiere
(fractiunea
mai mare
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa).
Blocuri,
bolovanis,
pietris
Cu foarte
putine parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
continua) ;
insensibile la
inghet-
dezghet si la
variatiile de
umiditate
1a
<1<10<20
>5
0 -
Foarte buna
Idem 1a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
1b 5 Foarte buna
Pamanturi
necoezive
medii si
Cu parti fine,
neuniforme
(granulozitate
2a <6<20<40 >5 <10 -
Foarte buna

CAIET DE SARCINI 52

fine
(fractiunea
mai mica
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa)
Nisip cu
pietris,
nisip
mare,
mijlociu
sau fin
contiuna) ;
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet,
insensibile la
variatiile de
umiditate
1.3 IDEM 2A,
DAR
UNIFORME
2b >5 Buna
Pamanturi
necoezive
medii si
fine
(fractiunea
mai mica
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa),
cu liant
constituit
din
pamanturi
coezive.
Nisip cu
pietris,
nisip
mare,
mijlociu
sau fin, cu
liant
prafos sau
argilos
Cu multe parti
fine ; foarte
sensibile la
inghet-
dezghet,
fractiunea fina
prezinta
umflare libera
(respectiv
contractie)
redusa
3a
62040 - 10
40 Mediocra
1.4 IDEM 3A,
DAR
FRACTIUNEA
FINA
PREZINTA
3b >40 Mediocra


Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat
cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

Tabelul 1b

CAIET DE SARCINI 53

pamanturi
Si
m
bo
l
Granulozitatea
conform
nomogramei
Casagrande
Index de
plasticitat
e Ip
pentru
fractiune
a sub
0.5mm
Umfla
re
libera
U
L
%
Calitate
ca
material
pentru
terasame
nte
Pamanturi
coezive :
nisip prafos,
praf nisipos,
nisip argilos,
praf, praf
argilos-
nisipos, praf
argilos, argila
prafoasa,
argila, argila
grasa
Anorganice,
cu
compresibilit
ate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
1a

<10 <70 Mediocra
Anorganice,
cu
compresibilit
ate mijlocie,
umflare
libera redusa
sau medie,
foarte
sensibila la
inghet-
dezghet
1b <35 <40 Mediocra
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
2a <10 >70 Mediocra
Anorganice,
cu
compresibilit
ate si
umflare
libera mare.
Sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
2b >35 <75 Rea

CAIET DE SARCINI 54

Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate mijlocie,
umflare
libera redusa
sau medie,
foarte
sensibile la
inghet-
dezghet
3a >10 240 Rea
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate mare si
umflare
libera medie
sau mare.
Foarte
sensibile la
inghet-
dezghet
3b
Axa X=limita de
curgere W
c
%
Axa Y=indicele de
plasticitate I
p

Diagonala
reprezinta I
p
=0.73
(W
c
-20)
- 240


Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul 1.

Nr.
Crt
Metode de
determinare
conform
STAS
1 Granulozitate
1913/5-85
3

1000m
3

fiecare 2000m
3
. La deblee cel
250m de drum.
1913/12-88
5
1913/13-83
7
deblee
1913/15-75
1913/3-76
12288-85
8
3
sau
1913/1-82

9
INTERNA SI
8942/2-85
8942/5-75

CAIET DE SARCINI 55

laborator.



De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren
punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de
beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii. Pichetajul este insotit si de o retea
de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei strazii cel putin cate
doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii proiectate nu
este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de
executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a
reperilor de pe teren.
Dupa caz inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea si
completarea pichetajului complet nou.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profilul in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa strazii, antreprenorul va materializa prin
tarusi si sabloane urmatoarele :
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
inclinarea taluzurilor

Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a le
stabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie , scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor,
pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea Inginerului in scris,
cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
antreprenorului.


Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate :
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este cazul) ;
asanarea zonei strazii prin indepartarea apelor de suprafata si adancime ;
demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre debleul strazii, acestea trebuie abatute
prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei strazii.

CAIET DE SARCINI 56

Toate golurile ca : puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc.
vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 3 si compactate
metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.


Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre
Inginerul lucrarii.
Nu se vor crea supra-adancimi in sapatura. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul
lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta dorita, Inginerul va putea decide realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala clientului. Comportarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de
compactare de 95-98% Proctor normal.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub rata de 3 m sunt
date in tabelul de mai jos.

TOLERANTE ADMISE

PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
forma
5cm 10cm
10cm
rocii


Stratul superior al platformei va fi ingrijit, compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
0.05 m, fata de ax ;

Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata
transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre
marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri, fara sa coboare sub o
panta transversala de 4%.



CAIET DE SARCINI 57

verificarea tarsarii axului si amprizei strazii ;
verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
controlul compactarii terasamentului ;
controlul caracteristicilor platformei strazii ;
controlul capacitatii portante.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii conform
instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m
unul dupa altul in trei puncte (dreapta , ax, stanga ) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila
in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de
fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 8.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de

4.1. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI STRAZII

Controlul caracteristicilor platformei strazii se face dupa terminarea executiei terasamentelor si
consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul platformei strazii.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +1 0.05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor, tolerantele sunt
cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.

4.2. CONTROLUL TOPOGRAFIC AL NIVELMENTULUI VA FI FACUT PE PROFILE DIN 20 IN
20 M

Deformabilitatea platformei strazii este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. La
nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari
decat cea admisa conform tabelului de mai jos.


1/100mm

CAIET DE SARCINI 58

argilos, praf
400
450

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie ) unei receptii preliminare si unei receptii finale.


In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de
prezentul caiet de sarcini.
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si antreprenor, iar documentul ce se incheie
ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
trasarea si sablonarea lucrarii ;
in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii, compactarea terenului de fundatie ;
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.


concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale si
a proiectului de executie, natura si concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile
caietului de sarcini.
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect ;
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului strazii ;
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare ;
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului strazii.




3.3.1.3. Caiet de sarcini strat de forma

GENERALITATI

Art.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Art.2. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. CONDITII TEHNICE

CAIET DE SARCINI 59

Art.3. ELEMENTE GEOMETRICE

CAP.II. MATERIALE

Art.4. PAMANTURI
Art.5. VAR
Art.6. ZGURA GRANULATA
Art.7. APA
Art.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

CAP.III. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Art.9. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Art.10. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
Art.11. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
Art.12. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV
STABILIZAT MECANIC
Art.13. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR
STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
Art.15. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Art.16. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

CAP.IV. RECEPTIA LUCRARILOR

Art.17. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Art.18. RECEPTIA TERMINAREA LUCRARILOR
Art.19. RECEPTIA FINALA

G E N E R A L I T A T I

Art.1. - OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la
partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la realizarea stratului de forma pentru constructia
drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de trap si pistei de galop. El cuprinde
conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea stratului de forma,
transporturilor, compactarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

1.3. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- impietruiri existente;
b. materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic;
- pamanturi coezive tratate cu var;
- pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.

CAIET DE SARCINI 60

1.4. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive - deseuri de cariera,
material pietros de balastiera, straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor
utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula
la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente
daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.

Art.2. - PREVEDERI GENERALE

2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul sau sau in colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectuze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a
straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata in urma
verificarilor ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si
ca lucrarile respective au fost receptionate.

C A P I T O L U L I
CONDITII TEHNICE

Art.3. - ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

3.1. Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect si in caietul de sarcini
speciale.
3.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma daca este pe toata latimea
patului, iar grosimea ei este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm.
3.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
3.4. Pantele in profil transversal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
suprafetei imbracamintilor admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea
punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.
3.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe
ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
3.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca
ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
3.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05m fata de axa si de
0,10m la latimea intreaga, iar la cotele de nivel ale proiectului de 0,05 m. Abaterile limita se

CAIET DE SARCINI 61

admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri
consecutive.
C A P I T O L U L II
MATERIALE
Art.4. - PAMANTURI

4.1. Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma
se clasifica si identifica conform STAS 1243-88 in functie de compozitia granulometrica si
indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
- Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60 %;
- Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si
difera numai prin compozitia granulometrica.
Loessul contine aproximativ: 25 % nisip fin;
> 60 % praf ;
restul argila;
Greutatea volumetrica: 12 ... 16 KG/mc.
Pamanturi coezive si slab coezive Tabelul 1

Nr.
Crt

DENUMIREA
PAMANTURILOR
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA

I.P.
Argila %
< 0,005
mm
Praf %
0,005...0,05m
m
Nisip %
0,05...2
mm
1 2 3 4 5 6
1 Foarte

coeziv
e
Argila groasa < 60 variabil Variabil > 35
2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
3
Coeziv
e
Argila prafoasa 35...50 > decat argila
< decat
praf
15...35
4 Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35
5
Argila praf
nisipoasa
30...35 > decat argila > 30 15...25
6
Slab
coeziv
e
Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25
7
Praf argilos
nisipos
15...30 > decat nisip > 30 5...20
8 Praf 0...15 > decat argila > 30 5...15
9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10
10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip
> decat
praf
5...20
11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip
> decat
praf
0...10

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate avand un continut mai mare de argila sau
nisip.

Pamanturi necoezive
Tabelul 2
DENUMIRE PAMANT
NECOEZIV
Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid - mm
Bolovanis 70 ... 200

CAIET DE SARCINI 62

Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
20 ... 70
2 ... 20
0,5 ... 2
0,25 ... 0,5
0,05 ... 0,25

4.2. Dintre pamanturile necoezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma sunt
deseurile de cariera si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul 3.
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta
in stare uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max
100 mm
continua
60 %
7
3 %
4.3. Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare
cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina
materii organice in procent mai mare de 5 %.
Art.5. - VAR

5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi:
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310-77;
- var hidratat in pulbere, conform STAS 9201-80;
- var bulgari pentru constructii, conform STAS 146-80.

5.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale conform
prevederilor standardelor respective sunt aratate in tabelul nr.4.

5.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in
vagoane cisterna sau cisterne auto, iar a varului bulgari cu mijloace de transport acoperite,
ferite de umezeala.

5.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se realizeaza
in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe
platforme curate.

5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de
certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabelul 4

CARACTERISTICI
Var nehidratat
macinat
Var nehidratat
bulgari
Var hidratat
pulbere
Verificare
conform
STAS A B I II I II
Oxid de calciu si
magneziu (CaO +
MgO) activi, %
minim
84 88 78 65 80
3910/2-85
Oxid de magneziu,
% max
5 5 5 5 5
Durata de stingere
determinata pe
probe luate in
20...2
5
10...
20

CAIET DE SARCINI 63

timpul incarcarii
lotului, minute
Temperatura finala
de stingere
determinata pe
probe luate in
timpul incarcarii
lotului, C

55...60
3910/2-85
Finetea de
macinare
- rest pe sita 0,09
max
- rest pe sita 0,63
max
8 17

15
lipsa

15
lipsa

Umiditate, % max 5 5
Densitate
aparenta
680 700
Reziduuri la
stingere, % max.
10 15
3910/2-85
Randament in
pasta l/kg, min
2,2 1,6
Termen de
garantie
2 luni 1 luna 6 luni

5.6. In caietul de sarcini speciale se va specifica ce tip de var se va utiliza pentru stratul
de forma.

Art.6. - ZGURA GRANULATA

6.1. Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive se va folosi zgura
granulata de furnal inalt de tip A, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate,
conform prevederilor STAS 648-96, aratate in tabelul 5.
6.2. Aprovizionarea zgurii granulate va fi astfel asigurata incat sa nu se produca
intreruperi in procesul de executie a stratului de forma.

6.3. Zgura granulata trebuie sa se incadreze in clasa A conform STAS 648-96, in acest
scop se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de
calitate in conditiile standardului mentionat. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul
santierului.

6.4. Se interzice aprovizionarea zgurei granulate intr-o campanie de lucru pentru a fi
folosita intr-o campanie viitoare.

6.5. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca
antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse este necesar a obtine aprobarea
beneficiarului si se vor lua masuri pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in
parte si folosirea lor pe sectoare de drum diferite.

CAIET DE SARCINI 64

6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise separate de restul
materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte
materiale.

6.7. Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la
depozitare acoperirea zgurii mai vechi existente in depozit.

6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii
optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate.

Tabelul 5

CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE
Conditii de admisibilitate
Oxid de calciu (CaO), % min 42,5
Trioxid de aluminiu (Al
2
O
3
), % min 4,0
Bioxid de siliiu (SiO
2
), % max 39,5
Oxid de magneziu (MgO), % max 7,0
Oxid de mangan (MnO), % max 3,0
% Al
2
O
3

Modul de alumina Ma = ---------- min
% SiO
2

0,18

Indice de calitate
% CaO + % CaS + 1/2 % MgO + % Al
2
O
3

Ic = -------------------------------------------------------- min
% SiO
2
+ % MnO

1,3
Indice de bazicitate
% CaO
Ib = ------------- min
% SiO
2

1,10
Densitate aparenta in gramada, in stare uscata,
kg/dm
3
max
1,5
Umiditate de referinta, % 16,0
Structura granule sticloase

Art.7. - APA

7.1. Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din
reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in STAS 790-84.

7.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea ei cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.

Art.8. - CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

8.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.

Tabelul 6
PRECVENTA MINIMA Metode

CAIET DE SARCINI 65

Material Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
de
determi
nare
conform
STAS

Pamantu
ri
coezive
Compozitia granulometrica In functie de
heterogeni-tatea
pamantului insa cel
putin o incercare la
1000 mc
- 1913/5-
85
Indice de plasticitate 1913/4-
86
Continutul de substante
organice si humus
La schimbarea sursei
de aprovizionare
- 1243-88
Umiditate - O proba
pe schimb
1913/1-
82
Pamantu
ri
necoeziv
e deseuri
cariera
Compozitia granulometrica - -
Rezistenta la sfaramare
prin compresiune pe piatra
sparta in stare uscata
O proba la fiecare lot
aprovizionat
- 730-89
Coeficient de gelivitate - -
Umiditate - O proba
pe schimb

Pamantu
ri
necoeziv
e
material
pietros
aluvionar
Compozitia granulometrica

O proba pe fiecare lot
aprovizionat
-

4606-80
Echivalentul de nisip -
Umiditate - O proba
pe schimb

Var
Examinarea datelor inscrise
in cartificatul de calitate sau
certificatul de garantie

La fiecare lot
aprovizionat
-
Finetea de macinare, rest
pe sita de 0,09 %
-
Densitatea in stare afanata
a varului hidratat in pulbere
La fiecare lot
aprovizionat si la
expirarea termenului
de garantie
-
3910/2-
85 Determinarea inceputului
de stingere
-
Reziduuri la stingere -

Zgura
granulat
a

La fiecare lot
aprovizionat

-

-
zgurei granulate
aprovizionat
- 4606-80
C A P I T O L U L III
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Art.9. - PREGATIREA STRATULUI SUPORT

9.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei
terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea acestora conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

CAIET DE SARCINI 66

9.2. Terasamentele se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului
de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de
forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu var sau
zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din
pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.

9.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata
latimea platformei drumului sau autostrazii.

Art.10. - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

10.1. In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care
se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a
proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu
inclinari de 3 ... 5 % spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va
avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II
inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5 ... 4,0 %.

10.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de
mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata
grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua.

10.3. In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului.

10.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime
de compactare.

10.5. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de
min.98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata
conform STAS 1913/13-83 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min.95 % in toate
punctele de masurare.

10.6. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de
forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson de min.30 ml si pe toata latimea
platformei prin care se va stabili: - grosimea optima de compactare
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- intensitati de compactare (numarul de treceri) care sa conduca la obtinerea
gradului de compactare mentionat la punctul 10.4.
Rezultatele incercarilor consemnate in registrul de santier si aprobate de diriginte se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.

10.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care
eventualele denivelari sunt remediate (prin complectarea cu material sau indepartare de
material, umectare si recompactare).

Art.11. - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA

CAIET DE SARCINI 67

11.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de
drumuri se realizeaza prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe intreaga suprafata a
platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.

11.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in
cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.

Art.12. - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANICE

12.1. Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin
care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %
- echivalentul de nisip EN 30 %
- granulozitatea intre 0 - 71 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare W
opt
conform STAS 1913/13-83
- continutul in elemente moi si gelive, max 5 %
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

Tabelul 7
Domenii de
granulozitate
mm Treceri prin site sau ciururi in % din masa
0,071 0,2 0,63 3,15 7,10 20 31,5 71

0 - 71
min

max
6

12
8

20
12

28
18

43
31

67
53

98
65

100
100

100
12.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de
compactare conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte
de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate.

12.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in
vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

12.4. Executia se face intr-o repriza sau doua, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental.

12.5. Materialele componente se astern cu grosime uniforma pe patul drumului cu
ajutorul autogrederului.

12.6. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului si-l va corecta pana la realizarea umiditatii optime de

CAIET DE SARCINI 68

compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.

12.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si
rectificare manuala la sablon.

12.8. Compactarea se va realiza cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu
rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental,
realizand un grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata
prin incercarea Proctor modificata - 1913/13-83 in cel putin 95 % din punctele de masurare si
de min 95 % in toate punctele de masurare.

12.9. Repriza a doua in cazul straturilor de forma executate in doua reprize se va realiza
in aceleasi conditii ca si prima repriza luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa
se realizeze o panta transversala de 10 - 12 %.

12.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate nu
are acces utilajul de compactare antreprenorul va lua masuri ca aceasta sa se realizeze cu
maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

Art. 13 - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU
VAR

13.1. Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la
masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8
in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W
opt

determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, corespunzatoare
domeniului umed.

13.2. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative dozajele de var, precum si tipul de var
se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe
epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nehidratat macinat sau var
hidratat in pulbere, in proportie de 2 ... 4 %.

Tabelul 8
Denumirea
pamanturilor

Umiditatea
Dozaj in % din masa
var
bulgari
var
nehidratat
macinat
var hidratat
pulbere
Pamanturi foarte
coezive
si coezive
De la W
opt
+ 4...7 %
pana la W
opt
+ 12...15
%
Sub W
opt
+ 4...7 %

4
3

4
3

-
4
Pamanturi slab
coezive
De la W
opt
+ 4...7 %
pana la W
opt
+ 12...15
%
Sub W
opt
+ 4...7 %

3
2

3
2

-
3

CAIET DE SARCINI 69

13.3. Dozajul de var bulgari si var nehidratat poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul
de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare W
opt
+10...15 % contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 %
pentru fiecare procent suplimentar de var bulgari sau var nehidratat macinat utilizat.

13.4. Se interzice executia stratului de forma in perioadele anului cu temperaturi
negative ale aerului.
In cazul in care executia stratului de forma pe unele sectoare se efectueaza in perioada
imediat premergatoare inghetului, aceste sectoare vor fi astfel incat sa nu fie necesara darea
lor circulatiei de santier imediat dupa executia stratului de forma, ci doar dupa o perioada de
minim 30 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

13.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si
prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare
necesar.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai
multe reprize.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml si pe toata latimea
drumului si care va avea ca scop sa determine in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
- grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
- intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute de portiunea realizata cu caracteristici care corespund prevederilor
prezentului caiet de sarcini se avizeaza de catre diriginte, se inscriu in registrul de santier si
respectarea lor devine obligatorie pe tot parcursul executiei.

13.6. La realizarea stratului de forma antreprenorul va efectua in mod obligatoriu
urmatoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se obtina dozajul de
var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. egalizarea amestecului de pamant si var prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de
faramitare al acestuia este in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de
faramitare se determina conform STAS 10473/2-86.
c. se determina umiditatea amestecului W
a
si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:

W
a
< W
opt
- 3 % se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca
2-3 treceri

W
opt
- 3% < W
a
< W
opt
+ 3 % se trece la operatiunea urmatoare

W
a
> W
opt
+ 3 % se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce
pana cand umiditatea acestuia devine W
opt
3 %.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

CAIET DE SARCINI 70

e. se compacteaza amestecul de pamant cu var cu ajutorul atelierului de compactare
stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
13.7. Compactarea trebuie astfel realizata incat dupa efectuarea ei, greutatea volumica
in stare uscata a materialului din strat sa fie superioara sau egala cu 95 % din greutatea
volumica uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata STAS 1913/13-83, in
minimum 95 % din determinari.

13.8. Pentru realizarea reprizei a doua a stratului de forma, se transporta pamant din
sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului in strat continuu si uniform si se
repeta operatiunile aratate mai sus.

13.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

Art. 14 - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR

14.1. Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se
vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari conform STAS 10473/2-86 pe
epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de
10...30 % si var hidratat macinat sau var hidratat in pulbere, in proportie de 3...4 %.

14.2. Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu
zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabelul 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile in
N/mm min
Foarte coezive (argila groasa, argila) 1,2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa)
1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) 0,50

14.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si
umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform
STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
14.4. Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul este obligat sa execute experimental
un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de
maximum 30 ml si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si
compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var,
umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin
prezentul caiet de sarcini.

14.5. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru
urmatoarele caracteristici:
- umiditatea optima
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili:

CAIET DE SARCINI 71

- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen
si un grad de faramitare de minimum 70 % in 95 % din determinari efectuate conform STAS
10473/2-86.
- daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se
lucreaza intr-o singura repriza sau in doua si care este grosimea optima de compactare in
acest din urma caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in
laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri
necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii
obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata cu caracteristici care corespund prevederilor
prezentului caiet de sarcini se avizeaza de catre diriginte, se inscriu in registrul de santier si
respectarea lor devine obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

In cazul in care executia stratului de forma pe unele sectoare se efectueaza in perioada
imediat premergatoare inghetului, aceste sectoare vor fi astfel alese incat sa nu fie necesara
darea lor in circulatie de santier imediat dupa executarea stratului de forma ci doar dupa o
perioada de minim 30 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

14.7. Executia stratului de forma se face intr-o repriza sau doua in functie de rezultatele
obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.


scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se obtina dozajul de
var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;

se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat prin
imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;

se imprastie cu lama autogrederului zgura granulata pe suprafata stratului de pamant si apoi se
amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa
polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai
omogen posibil de pamant, zgura granulata si var.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de
faramitare al acestuia, determinat, este la minimum 95 % din determinari mai mare de 70 %.

se determina umiditatea amestecului W
a
si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele
masuri:
W
a
< W
opt
- 3 % se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3
treceri pentru omogenizare

W
opt
- 3% < W
a
< W
opt

W
a
> W
opt
+ 3 % se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul tratat
sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine W
opt
3 %.

CAIET DE SARCINI 72

e. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

f. se compacteaza amestecul de pamant cu zgura si cu var cu ajutorul atelierului de
compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.

14.9. Compactarea trebuie astfel realizta incat dupa efectuarea ei sa ateste in cel putin
95 % din punctele de masurare a unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata STAS 1913/13-83, si de
minimum 95 % in toate punctele de masurare.

14.10. Pentru realizarea reprizei a doua a stratului de forma, se transporta pamant din
sursa cu autobasculante, se imprastie cu lama autogrederului in strat continuu si uniform si se
repeta operatiile aratate mai sus.

14.11. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

Art.15. - CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

15.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu
care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 10.

Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau
carac-teristicile care se verifica
Frecventa
minima
Metoda de
verificare
conform
STAS
Tipul stratului de
forma care se
verifica
A B C D E
1 2 3 4 5 6 7 8
Respectarea proceselor tehnologice permanent - X x X x x
Umiditatea materialelor granuloase zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 X
Umiditatea pamantului dupa
imprastiere
zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 X x x
Umiditatea amestecului de pamant cu
material granular
zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 x X
Granulozitatea amestecului de pamant
cu material granular
cel putin 3
probe la
1000 mc
1913/5-85 x X
Dozajul de var zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
- x x
Umiditatea amestecului de var si
pamant
zilnic 1913/1-82 x
Gradul de sfaramare al pamantului in cel putin 10473/2-86 x

CAIET DE SARCINI 73

dupa amestecare cu var si
omogenizare a amestecului
doua puncte
la 1000 mp
Dozajul de zgura granulata zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
- x
Gradul de sfaramare al pamantului
dupa amestecarea cu zgura granulata
si var
in cel putin
doua puncte
la 1500 mp
10473/2-8 x
Umiditatea amestecului de pamant,
zgura granulata si var
zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 x
Gradul de compactare al amestecului

in cel putin
doua puncte
la 1500 mp
10473/2-86
1913/15-73
x x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii
stratului de forma
prin sondaj
cel putin
unul la 200
ml
- x x x x x
Rezistenta la compresiune la varsta de
14 zile a pamantului stabilizat
in cel putin
doua serii a
trei
epruvete la
1500 mp
10473/2-86

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
E - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var

15.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii
executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform
reglementarilor tehnice in vigoare.

Capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca deformatia elastica
corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 9,1 KN) are valori mai mari
de 2,00 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie
este sub 50 %.

15.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de
laborator si care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- masurile tehnologice luate de constructor.

Art.16. - MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

CAIET DE SARCINI 74

16.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier cu exceptia sectoarelor cu straturi
de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, care au
fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului conform pct.13.4 si 14.6

16.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de
forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi
remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se
compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.

16.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care
au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.

16.4. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura
granulata si var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de
forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma
conform pct.15.1 dupa receptia pe faza a acestuia.

16.5. La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata
stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia
stratului de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.

C A P I T O L U L IV
RECEPTIA LUCRARILOR

Art.17. - RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 8,
15.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.

Art.18. - RECEPTIA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia terminarea lucrarilor se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari
conform HGR 273/94.
Comisia de receptia va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice
aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in
timpul executiei lucrarilor.

Art.19. - RECEPTIA FINALA

CAIET DE SARCINI 75

Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prescriptiilor
legale in vigoare HGR 273/94.

3.3.1.4. Caiet de sarcini fundatii balast

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caietul de sarcini se aplica la realizarea fundatiei de balast si balast amestec
optimal pentru constructia drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de trap si
fundatiei de balast, transporturilor, compactarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.

1.2. PREVEDERILE GENERALE

Stratul de fundatie din balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, in colaborare cu un laborator autorizat,
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini ; consultantul va dispune

2. MATERIALE

2.1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast optimal, cu granula avand
dimensiunea maxima de 71 mm.Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer,
apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn,
resturi vegetale) sau elemente alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a putea fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa
indeplineasca caracteristicile calitative tratate in tabelul 1.

Tabelul 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
VERIFICARE
CONFORM STAS
BALAST BALAST OPTIMAL
SORT 0-71 0-71
Continutul de fractiuni
%
Maxim, sub 0,02mm
Sub 0,02mm
07,1mm

3
-
15-70
30

3
4-10
30-45
25-40

1913/5-85
-
4606-80
-

CAIET DE SARCINI 76

31,571mm
Granulozitate Continua Conf. Tabel 2 4606-80
Coeficient de
neuniformitate (Un)
min

15

-

730-89
Echivalent de nisip
(EN) min
30 30 730-89
Uzura de masina tip
Los Angeles (L.A.)%
max.

30

30

730-89

Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31 (10)-
71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1.

Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt aratate in tabelul
2.

Tabelul 2
DOMENIU DE
GRANULOZIT
ATE
LIMITA
TRECERI %DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU
CIURURILE CU DIAMETRE DE :
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 Inferioara 0 4 30 60 100
Superioar
a
3 10 45 75 100

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constata calitatii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca este corespunzator.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel :
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor ;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate ) rezultatele determinarilor efectuate in
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel incat sa se evite amestecarea lor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

2.2. APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau alte
surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

CAIET DE SARCINI 77

3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.

Tabelul 3
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CE SE
VERIFICA
FRECVENTA MINIMA
STAS LA
APROVIZIONARE
LA LOCUL DE
PUNERE IN
OPERA
Examinarea datelor inscrise in
certificatele de calitate si
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa si daca
e cazul pentru
fiecare sort
- 4606-
80
Umiditate - O proba pe schimb
(si sort) si de cate
ori se schimba
conditiile meteo
4606-
80
Rezistente la uzura cu masina
de tip Los Angeles
aprovizionat pentru
fiecare sursa sau
sort
- 730-89

4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de
catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea
Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste :
- du
max
P.M. =greutatea volumica in stare uscata maxima (in g/cmc) .
- W
opt
P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in %

4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume :
du
ef
-greutatea volumica in stare uscata efectiva (in g/cmc)
W
ef
umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de
compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare g
c
.
g
c
(du
ef
/ du
max
PM)*100
La executia stratului de fundatie se va urmarii realizarea gradului de compactare prescris prin
proiect.

5. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

5.1. MASURI PRELIMINARE

CAIET DE SARCINI 78

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a balastului sau balastului optimal.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care
vor fi consemnate in registrul de laborator.

5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de
cel putin 3.40 m (dublul latimii utilajului de compactare ).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta
atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru
realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta consultantului,
efectuind controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate
de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi
obtinut, executantul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului
sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor
compactarii si anume :
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera ;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului ).
Intensitatea de compactare =Q/S unde :
Q= volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc ;
S=suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj
se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.

5.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intru-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima stabilita
pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
Este interzis lucrul cu balast inghetat.

CAIET DE SARCINI 79

Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.

5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acest
tabel.

Tabelul 4
NR.
CRT.
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecventa minima la locul
de punere in opera
STAS
1 2 3 4
1 Incercarea Proctor modificata 1913/13-
83
2 Determinarea umiditatii de
compactare
Minim 3 probe la 2000mp
de strat
4606-80
3 Determinarea grosimii stratului
compactat
de strat
-
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
Zilnic -
5 Determinarea gradului de
compactare prin determinarea
greutatii volumice in stare uscata
Minim 3 puncte la
suprafete peste 2000mp
de strat
1913/15-
75
6 Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de
fundatie
In cate 2 puncte situate la
distante de 10cm pentru
fiecare banda de 7,5m
latime
Normativ
CD 31-75

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu
parghie , indicativ CD 77.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat :
compozitia granulometrica a balastului utilizat ;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata) ;
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.1. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +20 mm. Verificarea grosimii se face cu
ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat
executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi + 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul
profilelor transvervsale ale proiectului.

CAIET DE SARCINI 80

Panta transversala a fundatiei din balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazute
in proiect. Abaterea limita la panta este +0.4% fata de valoarea pantei indicate in proiect .
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele din proiect
pot fi de +10 mm.

6.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului
de compactare 95-98% Proctor modificat . Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului
de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoare
admisibila care este de 250 (1/100) mm.

6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime
astfel :
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de 9 mm ;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi
mai mari de 9mm ;
in cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va
face corectarea suprafetei fundatiei.

7. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie procesul
verbal de receptie preliminara .


Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

3.3.1.5. Caiet de sarcini piatra sparta

GENERALITATI

ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART. 2. PREVEDERI GENERALE

CAP. I. MATERIALE

ART. 3. AGREGATE NATURALE
ART. 4. APA
ART. 5. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

CAIET DE SARCINI 81

CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
ART. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

ART. 8. MASURI PRELIMINARE
ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
ART.10. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
Fundatii din piatra sparta amestec optimal
ART. 11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII
STRATURILOR DE FUNDATII

CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 12. ELEMENTE GEOMETRICE
ART. 13. CONDITII DE COMPACTARE
ART. 14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR
DE FUNDATIE

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 15. RECEPTIA PE FAZA
ART. 16. RECEPTIA FINAL

GENERALITATI


1.1 Prezentul caietul de sarcini se aplica la realizarea fundatiei sau stratului de baza din piatra
sparta sau piatra sparta amestec optimal pentru pista de trap si a parcarilor ( parcare echipe,
parcare spectatori, parcare VIP). El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea fundatiei sau stratului de baza din piatra sparta sau piatra sparta
amestec optimal , transporturilor, compactarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si
fundatie realizat.
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la modernizarea, constructia si
reconstructia strazilor cu acordul beneficiarului.


2.1. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect.

2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor
STAS 6400-84.

CAIET DE SARCINI 82

2.3. Pe strazile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fi:
substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct. 2.2.,
acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea,
calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.

2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I
MATERIALE


3.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;
balast 0-71 mm in stratul inferior;
piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul stradaului este
coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul
drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior
este un macadam sau un beton de ciment.

3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

3.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca
conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabelul 1
NISIP Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Conditii de admisibilitate pentru:
Strat izolant Strat de protectie
S O R T 0 - 7 3 - 7
Granulozitate
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %,

12

-

CAIET DE SARCINI 83

max
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %,
max
-conditii de filtru invers
-
d
15
< 5 d
85
5
-
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,
min.
6 x 10
-5
-

Tabelul 2
BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 71
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
-0 7.1 mm

3
15 70
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (U
n
), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 50

Tabelul 3
PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate
Denumire
a curenta
Sortul
Dimensiu
ni
mm
Cantitatea de granule
ce trec prin ciurul:
Piatra
necore
sp.
dimens
.
% max
Forma
Superior
%
Inferior
%
Savura 0 - 8 0 - 8 95 100 - - Poliedrica
Split
8 16 8 16 95 100 0 10 15 Raportul
dintre
dimensiunile
granulelor
min.
1:0.5:0.25
sau b/a
0.50
c/a 0.25
16 25 16 25 95 100 0 10 15
25 - 40 25 40 95 100 0 10 15
Piatra
sparta
mare
63 - 90 63 90 90 100 0 100 15

Corpuri straine admise max. 15.
3.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-
25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.
Tabelul 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 63
-sub 0.02 mm
-sub 0.2 mm
-0 8 mm
-25 63 mm

3
4 10
30 45
25 45
Granulozitate Sa se inscrie intre limitele din

CAIET DE SARCINI 84

tabelul 5
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural)
(EN), min.
30

Tabelul 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Granulozitate
Domeniu
de
granulozitat
e
Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul
de in mm
0.02 0.2 8 25 40 60
0 63
Inferior 0 4 30 55 75 100
Superior 3 10 45 70 85 100

3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea
si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator
au aratat ca este corespunzator.

3.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.

3.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.

3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.

3.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute

ART. 4. APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.

ART. 5. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu
Tabelul 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL
DE VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICA
FRECVENTA MINIMA
METODE DE
DETERMINARE
CONF. STAS
La
aprovizionare
La locul de
punere in opera

CAIET DE SARCINI 85

in certificatul de calitate sau
La fiecare lot
aprovizionat - -
Corpuri straine:
-argila bucati
-argila aderenta
-continut de carbune
In cazul in care
se observa
prezenta lor
Ori de cate ori
apar factori de
impurificare
4606 80
Granulozitatea sorturilor
O proba la max.
500 mc pentru
fiecare sort si
sursa
- 4606 80
Aspectul si forma granulelor
pentru piatra sparta
O proba la max.
500t pentru
fiecare sort si
fiecare sursa
- 4606 80
Echivalentul de nisip
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sursa
- 730 89
Umiditatea -
O proba pe sch.
Si sort si ori de
cate ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditiile
meteorologice
4606 80
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune la piatra sparta
in stare saturata la presiune
normala
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sort de
piatra sparta si
sursa
- 730 89
Uzura cu masina tip Los
Angeles
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sort si
fiecare sursa
- 730 - 89

CAPITOLUL II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU
STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU
STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
AMESTEC OPTIMAL


Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de
piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de
executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. PM greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3

W
opt
PM - umiditate optima de compactare, exprimata in %

CAIET DE SARCINI 86


7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
du
ef
greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm
3

W
ef
umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

du
ef
gc = x 100
du
max
PM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare
aratat la pct. 7.1.

CAPITOLUL III


8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.

8.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile
pentru drenarea apelor din fundatie precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

8.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta
se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de strada in
functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea
executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de fundatie din
piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta
amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min
30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se
poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea
grosimii respective si o suprafatare corecta.

CAIET DE SARCINI 87

9.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum
este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei
utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului fundatiei;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc
S suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
9.3. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de
fiecare utilaj se cumuleaza.
9.4. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de
atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii,
a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei
sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a
splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un
fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90
puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.

ART. 10. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast

Executia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat
avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10
cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.

10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare,
tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.

10.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

10.5. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.

CAIET DE SARCINI 88

10.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
10.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in
prealabil va fi umezit.

10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea
pietrei sparte compactare a se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa
care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri
a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. In cazul lucrului in
mediul urban se vor respecta prevederile speciale din memoriul tehnic privind limitarile de
gabarit ale utilajelor.

10.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu
savura 0-8 sau nisip.

10.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face
umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal

10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se
prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in
prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
10.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de
nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa
corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.

10.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

10.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor
de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.

10.16. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
cilindreaza din nou.
10.17. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal
inghetata.

CAIET DE SARCINI 89

10.18. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un
strat de zapada sau cu o pojghita de gheata.
10.19. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea
sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii in
amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.

ART. 11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE

11.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din
piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si
determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste
capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a stradaurilor cu
sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-94.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)

Tabel 7
Nr
.
Cr
t
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE SE
VERIFICA
FRECVENTE
MINIME LA LOCUL
DE PUNERE IN
LUCRU
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS
1
Incercarea Proctor modificata
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
-
1913/13-83
2
Determinarea umiditatii de compactare
-strat balast
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000
mp de strat
4606-80
3
Determinarea grosimii stratului
compactat
-toate tipurile de straturi
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000
mp de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic

5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice
pe teren
-strat balast
Minim 3 pct ptr.
suprafete < 2000 mp
si minim 5 pct pentru
suprafete > 2000 mp
de strat
1913/15-75
12288-85
6
Verificarea compactarii prin incercarea
cu p.s. in fata compresorului
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000
mp
6400-84
7
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
-toate tipurile de straturi de fundatie
In cate doua puncte
situate in profiluri
transversale la
distante de 10 m unul
de altul pentru
fiecare banda cu
Normativ CD
31-94

CAIET DE SARCINI 90

latime de 7,5 m

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE


12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de strada.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
strada prezentata receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in
proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.

12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se
executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.


13.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru strazile din clasele tehnice
IV V si 98 100% Proctor modificat pentru strazile din clasele tehnice I-III.
13.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor
nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita
nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului.
13.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor
elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.

ART. 14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime
astfel:
in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de 2 cm.
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt cu
5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V

CAIET DE SARCINI 91

RECEPTIA LUCRARILOR


Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5,
11, 12, 13 si 14.
calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
In urma acestei receptii se incheie Proces Verbal de receptie preliminara.

ART. 16. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet
de sarcini.

3.3.1.6. Caiet de sarcini strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment

GENERALITATI

ART.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

ART.3 CIMENTURI
ART.4. AGREGATE
ART.5. APA
ART.6. ADITIVI
ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE
ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE REPARAREA
AMESTECULUI STABILIZAT

CAP.II. STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI

ART.9. INCERCARI PRELIMINARE
ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI

CAP.III. PREPARAREA AMESTECULUI

ART.11 STATIA DE PREPARARE
ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI
ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI
ART.14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT

CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

ART.15 TRANSPORTUL AMESTECULUI
ART.16 LUCRARI PREGATITOARE
ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI

CAIET DE SARCINI 92

ART.18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI
18.1. Asternerea si nivelarea
18.2. Compactarea
18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE
STABILIZATE CU CIMENT
ART.20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT PUSE IN
OPERA

CAP.IV. CONDITII TEHNICE

ART.21 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
ART.22. CONDITII DE COMPACTARE
ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI DIN MATERIAL STABILIZAT

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART.24 RECEPTIA PE FAZA
ART.25 RECEPTIA PRELIMINARA
ART.26 RECEPTIA FINALA


Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment. Acesta se aplica pentru realizarea straturilor de baza sau straturilor
support la constructia drumurilor si acceselor in parcari, trotuarelor si caii interioare de serviciu
a hipodromului.
El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la conditiile tehnice care
trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii
materialelor si a straturilor din proiect .
Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:

- executia straturilor de fundatii pe drumurile de clasa tehnica I si II cu imbracaminti
bituminoase sau din beton de ciment;
- executia straturilor de baza pe drumurile de clasa tehnica I-V cu imbracaminti bituminoase;
- largirea fundatiilor existente;
- amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
- amenajarea benzilor de stationare si de incadrare;
- executarea consolidarii acostamentelor.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare
in masura in care complecteaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

CAIET DE SARCINI 93

2.3. Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea inginerului verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si lucrea masurilor ce se impun.

C A P I T O L U L I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art. 3. CIMENTURI

La stabilirea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standard respective,
vezi tabel nr. 1:
ciment SR II/A-S 32.5 conform SR 3011-96;
ciment HI 32.5 conform SR 3011-96;
ciment I 42.5 si ciment I 42.5R conform SR 388-95-83;
ciment CD conform SP - 1995.

Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este necesar a
obtine aprobarea Inginerului in acest scop.

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii
sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.

Depozitarea cimentului se va face in celule de tip siloz atat pentru depozitele de rezerva cat si
pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor
meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si
controlul acestuia.

In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in
silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca
corespunzator noului sortiment de ciment de urmeaza a se depozita.

Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de + 50
o
C.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre
producator.

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.

CAIET DE SARCINI 94

Tabel 1
Nr
.
Cr
t.
Conditiile de
executie sau
caracteristicile
elementelor
Clasa
betonu
lui
Tipul de
beton
Tipul de ciment
I 42.5
42.5 R
II A 32.5

32.5 R
II B 32.5

32.5 R
H II/A-S
32.5
1
Elemente sau
constructii cu gropi
mai mici de 1.5 m
C
12/15
C16/20
C25/30
oricare utilizat utilizat utilizat
2
Elemente sau
constr. masive
avand gros.egala
sau mai mare de
1.5 m
C
12/15
3
Elemente de
constructii din
betoane superioare
C
30/37
armat utilizat utilizat utilizat
Tabel nr. 1A
Clasa
Rezistenta la compresiune N/mm
2

Rezistenta initiala Rezistenta
standard
28 zile
2 zile 7 zile
32.5 - 16
32.5 52.5
32.5 R 10 -
42.5 10 -
42.5 62.5
42.5 R 20 -
52.5 20 -
52.5 -
52.5 R 30 -

Cimenturile fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 1B.
Tabel nr. 1B
Clasa de rezistenta
Timpul initial de priza
(mm)
Stabilitate
(mm)
32.5
60 10
32.5 R
42.5
42.5 R
52.5
60 10
52.5 R

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.

Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 6.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:

CAIET DE SARCINI 95

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

Art. 4. AGREGATE

4.1. Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaza
sorturile de agregate specificate in tabelul 2.

Tabel 2
Domeniu de aplicare
Agregatele folosite
Natura agregatului Sortul
Granulozitate
a
1
Stratul de baza pentru
sisteme rutiere rigide,
platforme si locuri de
parcare
Agregate de
balastiera
0-7; 7-16; 16-
20
0-20
Agregate concasate
de cariera sau
balastiera
0-8; 8-16; 16-
25
0-25
2
Strat de fundatie
Pentru sisteme rutiere
rigide
Consolidarea benzilor de
stationare si a
Acostamentelor
Nisip 0-7 0-7
Agregate de
balastiera
0-7; 7-16; 16-
31
0-31
Agregate concasate
de cariera sau
balastiera
0-8; 8-16; 16-
25
0-25
Deseuri de cariera 0-25 0-25
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa
sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului
folosit la executia stratului rutier stabilizat.

4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa
indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.

4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face
numai dupa de analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impuritati.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte
sortimente.

4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 6.

4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

NISIP 0-7 pentru fundatii de nisip stabilizat cu ciment

CAIET DE SARCINI 96

Caracteristici de calitate
Tabel 3
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Sort 0-7
Granulozitete Continua
Coeficient de neuniformitate (Un) % mm 8
Echivalentul de nisip (EN)min 30

AGREGATE DE BALASTIERA SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERA SAU
BALASTIERA pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment
Tabel 4
Caracteristici
Domeniu de utilizare
Strat de baza
pentru sisteme
rutiere nerigide cu
trafic mediu-foarte
greu
Strat de baza
pentru sisteme
rutiere nerigide cu
trafic f. usor si usor
platforme de
parcare
Straturi de fundatii
pentru sisteme
rutiere nerigide si
rigide platforme,
locuri de parcare,
benzi de stationare
consolidare
acostamente
Sort agregate
balastiera agregate
concasate
0-20*
0-25
0-20
0-25
0-31,5
0-25
Continut de fractiuni
0-7,1 mm
40-65 40-70 40-70
Granulozitate
Continua cf
Tabel 5
Continua Continua
Coeficient de
neuniformitate

8

8

8
Echivalemt nisip EN)
min
30 30 30
Uzura cu masini Los
Angeles LA) % max
35 35 35
NOTA: Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrazi este indicat ca cel putin 50% din
agregate sa fie concasate.

4.9. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ea se inscrie in limitele aratate in
tabelul nr. 5.

Tabel 5
Domeniul
granulozitatii
Limitele
variantei
Treceri prin site si ciururi in % din masa
0,0
9
0,0
2
1
3.1
5
7.
1
16
20
25
31
0-20
sau
0-25
Inferioara

Superioara
3

10
8

17
15

30
26

48
40

65
65

86
90

100
-

-
0-31
Inferioara
Superioara
3
10
8
17
15
30
26
48
40
65
65
86
90
100
-
-

Art. 5. APA

CAIET DE SARCINI 97

5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina
din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile
Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceputul
lucrarilor.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile, etc.

Art. 6. ADITIVI

La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea
folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la
prepararea betoanelor de ciment.

Art. 7. MATERIALE DE PROTECTIE

Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72;
Nisip sort 0-7 mm, conform STAS 662-89.

Art. 8 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA

Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale
stabilizate cu ciment sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari penrtu
stabilitatea retelei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr. 6.

Tabel 6
Materialu
l
Actiunea,
procesul de
verificare sau
caracteristicile ce
se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor in
depozit de reperi
Inainte de
utilizarea
materialului
0 1 2 3 4
Ciment
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate sau
certificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Stabilitatea
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat, dar
nu mai putin de o
determinare la 100
t, pe o proba
medie
-
SREN196/3
-96
Timpul de priza -
SREN196/3
-96
Rezistente
mecanice la 2
zile
O proba la 100 t
sau la fiecare siloz
in care s-a
-
SREN196/1
-95

CAIET DE SARCINI 98

Rezistent
mecanice la 28
zile
depozitat lotul
aprovizionat -
SREN196/1
-95
Prelevarea de
contra-probe
care se
pastreaza minim
45 zile (pastrate
in cutii metalice
sau pungi de
polietilena
sigilate)
La fiecare lot
aprovizionat
probele se iau
imperuna cu
delegatul
beneficiarului
- -
Starea de
conservare
numai daca s-a
depasit termenul
de depozitare
sau au intervenit
factori de alterare
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat sau la
fiecare siloz in
care s-a depozitat
lotul aprovizionat
(pe o proba
medie)
Doua
determinari
pe siloz
(sus si jos)
SREN196/1
-95
Agregate
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate sau
cartificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Granulozitatea
sorturilor
O proba la fiecare
lot aprovizionat
- 4606-80
Echivalentul de
nisip
Oproba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
- 4606-80
Coeficient de
neuniformitate
O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
- 730-89
Umiditatea -
O proba pe
schimb si
sort si ori de
cate ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditii
meteo

Rezistenta la
uzura cu masina
tip Los Angeles
O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
- 730-89
Aditivi
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
La fiecare lot
aprovizionat
- -

CAIET DE SARCINI 99

calitate
Apa
Compozitia
chimica
-
O proba la
incercarea
lucrarii
pentru
fiecare
sursa
-
Emulsie
bitumino
asa
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate
La fiecare lot
aprovizionat
- -

CAPITOLUL II
STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI

Art. 9. INCERCARI PRELIMINARE

Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre
laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a
determina:
-curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
-dozaje de liant si aditiv;
-continutul de apa de referinta;
-densitatea in stare uscata de referinta.
De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care
sa permita adaptarea ei, in conditiile santierului, pastrand caracteristicile amestecului preparat
in ceea ce priveste lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.

Art. 10. COMPOZITIA AMESTECULUI

10.1. Stabilirea compozitiei amestecului se va face:
la intrarea in functie a statiei de preparare;
la schimbarea tipului de ciment sau agregat;
ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.

10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili in functie de
respectarea conditiilor aratate in tabelul 7.

10.3. Pentru obtinerea caracteristicilor fizice si mecanice de la punctul 10.2. dozajele de ciment
care sunt in functie de tipul de ciment utilizat sa fie cuprins intre valorile limita specificate in
tabelul 8.

10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul 5.
Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad de compactare admisibil in
conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat).

10.5. In ceea ce priveste continutul de apa, in laborator cele mai bune performante sunt, in
general, obtinute cu un continut cuprins intre 5,5-6,5%. Aceste valori insa sunt date cu titlu
informativ.

10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dmax, si
umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina

CAIET DE SARCINI 100

de catre un laborator de specialitate prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83
si corespund domeniului umed al curbei Proctor.

10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de
maniabilitate. Este o durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera
a amestecului si comportarea lui fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale
acestuia.
Durata de maniabilitate care se cere in cazul materialelor granulate stabilizate, variaza intre 2
si 6 ore in functie de conditiile de executie. Marirea ei peste doua ore se poate obtine prin
utilizarea unui intarzietor de priza.
Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de
laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10
o
C durata de maniabilitate este
estimata la dublul celei obtinute la 20
o
C, iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare
decat cea pentru 40
o
C
Incercarea se face pentru diferite temperaturi, se traseaza apoi curba care indica durata de
maniabilitate in functie de temperatura.

Tabel 7
Caracteristica
Denumirea stratului si al lucrarii
Strat de baza
pentru sisteme
rutiere nerigide,
platforme si locuri
de parcare
Strat de fundatie pentru
sisteme rutiere rigide, nerigide,
consolidarea benzilor de
stationare, a benzilor de
incadrare si a acostamentelor
Rezistent la compresiune
N/mm
2

Rc 7 zile
Rc 28 zile

1,52,2
2,25,0

1,21,8
1,83,0
Stabilitatea la apa % max.
- scaderea rezistentei la
compresiune Rci
- umflarea volumica UI
- absorbtie de apa Ai

20

2
5

25

5
10
Pierderea de masa % max.
- saturare-uscare Psu
- inghet-dezghet Pid

7
7

10
10

Tabel 8
Denimirea stratului
agregatul Dozaj ciment,
in % din
cantitatea de
agregate
naturale
natura
granulozitat
e
1.Strat de baza, platforme si
locuri de parcare
Balast
Concasate
0-20
0-25

57
2.Strat de fundatie, consolidarea
benzilor de stationare, a benzilor
de incadrare si a acostamentelor
Nisip 0-7 610
Balast
Concasate
Deseuri de
cariera
0-31
0-25
0-25
46


CAPITOLUL III
PREPARAREA AMESTECULUI

Art. 11. STATIA DE PREPARARE

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apa se poate efectua in centrale
de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea
betoanelor pentru imbracaminti rutiere.

11.2.Statia de preparare va fi amplasata in afara drumului. Distanta minima intre statia de
preparare si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al amestecului de agregate
naturale, ciment si apa de maxim 45 minute.

11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din
precipitatii;
silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de
productie a statiei;
instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
buncare pentru descarcarea amestecului preparat din utilajele de preparare;
laborator amenajat si dotat corespunzator;
dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
dotari privind protectia muncii si PSI.

11.4 Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici privind precizia de
cantarire si dozare:
agregate +/- 3%;
ciment si apa +/- 2%;
aditivi +/- 5%.

11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii
conditiilor prevazute la pct. 10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut
aceste reglari in special:
etalonarea basculelor;
verificarea dozatoarelor volumetrice;
functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidereinchidere) a agregatelor
si cimentului;
uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face fara prepararea amestecului.

Art. 12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI

12.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa se face aceasta
experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta amestecului stabilita in
laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
umiditatea;
omogenitatea amestecului;
rezistenta la compresiune;
maniabilitate.


Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna
omogenitate a amestecului preparat.

12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul experimental in
vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap. II, pct. 10.2.

Art. 13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI

13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor
prevazute la pct. 11.4 sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functioanre a mijloacelor de dozare, verificandu-le
ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a
agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare
stabilita in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia
de preparare la locul de punere in opera.

13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este corespunzatoare dozajului de
ciment in functie de tipul cimentului aprovizionat.

13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare
pana la omogenizarea amestecului.

13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a
materialului din care se descarca in autobasculanta, in scopul evitarii segregarii.

Art. 14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT

14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la
compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr. 9.

14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:
compozitia amestecului preparat;
caracteristicile ce compactare Proctor modificat;
caracteristici ale amestecului preparat:
*umiditati la statia de preparare;
- la locul de punere in opera;
*densitatea stratului compactat;
confectionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistentelor mecanice in care se
vor inscrie si rezultatele obtinute.

Tabel 9
Nr
crt
Actiunea, procesul de
verificare sau
verifica
Frecventa minima Metode
de
determin
are
conform
STAS
La statia de
betoane
La locul de
punere in lucru
0 1 2 3 4


1
Examinarea
documentului de
transport
-
La fiecare
transport
-
2
Incercarea Proctor
modificata
Pentru fiecare
sursa
-
1913/13-
83
3
Temperatura (la
temperaturi ale aerului
sub sau egale cu 5
o
C si
> 20
o
C
La fiecare 2 ore
pentru fiecare
instalatie
La fiecare 2 ore -
4
Compozitia
granulometrica a
amestecului
1 determinare pe
schimb, dar cel
putin 1
determinare la
500 mc
- 4606-80
5
Umiditatea amestecului
in vederea stabilirii
cantitatii de apa
necesara asigurarii
umiditatii optime de
compactare
Cel putin o data
pe schimb si la
schimbari meteo
care pot modifica
umiditatea
-
1913/1-
82
6
Verificarea
caracteristicilor de
compactare:
umiditate de
compactare
densitatea stratului
Q/S

-
-
-

Doua probe la
1500 mp
Doua probe la
1500 mp
zilnic

1913/1-
82
1913/15-
75
-
7
Confectionarea de
epruvete pentru
determinarea
rezultatelor la
compresiune
La 7 zile
La 28 zile

2 serii a 3
epruvete
cilindrice la 1500
mp

-

10473/2-
86

CAPITOLUL IV
PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

Art.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI

15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera
cu autobasculantele cu basculare pe spate care circula pe fundatie de balast.
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se
evita modificarea umiditatii acestuia.

15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.

15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa asigure
mersul continuu al centralei de malaxare si al atelierului de punere in opera.


Art. 16. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica
si receptiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca
acesta este constituit din materiale drenante.

Art. 17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI

17.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe intreaga latime a
drumului. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta, realizarea
caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de
sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor
compactarii grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si in intensitatea
de compactare necesara.

17.2. Partea din tronsonul executat considerat ca fiind cel mai bine realizat va servi ca sector
de referinta pentru restul lucrarii.

Art. 18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata pentru a raspunde
urmatoarelor obiective:
de a respecta pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
de a asigura pentru fiecare strat grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;
obtinerea unei suprafete bune.

18.1.2. Asternerea si nivelarea materialelor granulate stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice ale finisoarelor.
Amestecul se descarca pe drum in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea
prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si natura lucrarilor
ranforsari sau sisteme rutiere noi.

18.1.3. Asternerea se face, de regula, intr-un singur strat.
In cazul fundatiilor groase prevazute in proiect peste 22 cm si proiectate a fi realizate din doua
sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor pe sectorul experimental in
cadrul compactarii de proba.

18.1.4. Pentru a se evita obtinerea de straturi subtiri, la reluarea lucrarilor pe santier se va
decapa in prealabil marginea stratului asternut anterior, printr-o sectiune verticala si se vor
instala produsele taiate.

18.1.5. Asternerea si nivelarea se va face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in
care scop se va realiza un reperaj exterior in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la
cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.


18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
Rezultate foarte bune dau atelierele compuse din vibrocompresoare cu mase vibrante pe
centimetru de generatoare peste 38 kg si compactoare cu pneuri de 3 tone pe roata umflata cu
0,3 pana la 0,9 Mpa.

18.2.2. Calitatea compactarii este apreciata prin densitatea la baza stratului care trebuie sa
corespunda valorilor aratate la pct 22.1.

18.2.3. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizare o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea partilor compactarii si anume:
grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze
grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus in
opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si S este suprafata
calculata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul
executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care
sa inregistreze datele pentru estimarea lui S.

18.2.4. Obtinerea densitatii ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de a
incepe priza. Aceasta conditie conduce la necesitatea incorporarii unui intarzietor de priza in
special pe timp calduros.

18.2.5. Marginile straturilor stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate odata cu stratul
stabilizat.
Compactarea se va face astfel:
compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe
stratul stabilizat;
apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l impinga
sub acostament dupa care compactarea se continua normal.
Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va
asigura asurgerea apelor.

18.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub
+5
o
C dar numai peste 0
o
C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din
partea Antreprenorului si a Inginerului.

18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.

18.3.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista
zapada sau o pojghita de gheata.

18.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de
transport si stationarile pe traseu.


18.3.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin
acoperire cu prelata sau rogojini, astfel incat ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer
stationar (neventilat de 35 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum +5
o
C timp
de 7 zile.

Art.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU CIMENT

19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului stabilizat va fi protejata prin stropirea
cu emulsii cationice bituminoase de 0,7-1,1 kg/mp.
Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat
si umed.

19.2. Stratul de protectie cu emulsii bituminoase nu se va executa pe straturile de fundatii
stabilizate pentru care urmeaza sa se execute imediat (pana intr-o zi) un strat de baza.

19.3. Daca stratul de baza urmeaza sa se execute mai tarziu, stratul de fundatie stabilizat se
va proteja cu emulsie bituminoasa conform prevederilor pct. 19.1. si, in plus, pentru a se
asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va presara o cantitate de 7-8 l/mp criblura
sortul 16-25. Presararea criblurii este urmata de un compactor cu pneuri care asigura in plus o
oarecare incastrare a criblurii in stratul stabilizat operatiei care trebuie facuta pana sa inceapa
priza.

19.4. Stratul de baza din materiale granulate stabilizate cu ciment, in cazul sistemelor rutiere
noi, prevazute cu imbracaminti asfaltice si a ranforsarii se protejaza conform prevederilor din
tabelul nr. 10.

19.5. Stratul de fundatie din materiale stabilizate cu ciment in cazul sistemelor rutiere mixte,
respectiv cand imbracamintea este din beton de ciment se va proteja conform prevederilor pct.
19.1., iar executia imbracamintii din beton de ciment incepe dupa 7 zile.

19.6. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important, tratamentul de
protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient, va trebui sa se aplice un tratament
superficial, conform prevederilor din tabelul 10.

19.7. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului
stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.

Art. 20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT
SI PUSE IN OPERA

Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa puse in opera
se va face in conformitate cu prevederile tabelului 11.

Tabel 11
Nr
.
Verificare, procedeul de
verificare sau caracteristicile
de se verifica
Frecventa minima
Metoda de
determinare
conform STAS
1
Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete
cilindrice

3 epruvete cilindrice la

10473/2-86


La 7 zile
La 28 zile
1.500 mp
1.500 mp
2
Prelavare de carote pentru
determinarea rezistentei la
compresiune
1 carota la 2.500 mp de
strat (la cererea comisiei
de receptie sau a
beneficiarului)

Normativ CD
45-81
3
Determinarea grosimii
stratului
- la 200 m in timpul
executiei
- pe carote extrase
-
4
Densitatea stratului rutier
pentru calculul gradului de
compactare
Minim doua puncte la
1.500 mp
10473/2-86

CAPITOLUL V

Art. 21. ELEMENTE GEOMETRICE

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in
proiect.
Abaterile limita la grosime sunt 10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile
benzilor executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.

21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in
proiect.
Abaterea limita la latime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in
proiect.

21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

Art.22. CONDITII DE COMPACTARE

22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 98% in 5% din punctele
masurate pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III
min.98% cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de min 95% in 5% din punctele
masurate pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforma, locuri parcare, consolidarea
benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor.

22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima
de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei
Proctor.


Art.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL
STABILIZAT

23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar
denivelarile nu pot fi mai mari de +/- 10 mm.
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si

CAPITOLUL VI
RECEPTIA LUCRARILOR
Art.24. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 8, 14,
20, 21, 22, 23.

calitate impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
In urma acestor receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la
modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 25. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.

Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment
se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteria.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

3.3.1.7. Caiet de sarcini mortare, betoane, borduri

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea lucrarilor ce cuprind mortare, betoane
de ciment si borduri. Acesta se aplica pentru constructia drumurilor,acceselor in parcari si
trotuarelor hipodromului.
El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la conditiile tehnice
care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii

CAP.1 MATERIALE UTILIZATE

1.1. CIMENTUL


Cimentul utilizat pentru prepararea betoanelor si mortarelor va respecta standardele si
prescriptiile in vigoare in Romania .
Pentru lucrarile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini se vor utiliza urmatoarele calitati
de ciment :
ciment Portland P40 SR 388-95
ciment Portland cu adaos Pa35-SR 1500-96
ciment Metalurgic M30-SR 1500-96

Tinand seama ca lucrarile analizate sunt expuse la inghet-dezghet in stare saturata de apa, la
prepararea betoanelor se va prefera folosirea cimentului Portland cu adaos (P35),
recomandarile fiind ca acesta poate fi inlocuit pentru marci Bc 20-Bc 30 cu ciment P 40 iar
pentru marci Bc 15 ci ciment M30.
Pentru mortarele de completare a rosturilor dintre borduri, se recomanda de asemenea
folosirea cimentului Pa35, iar in lipsa acestuia , ciment M30 sau F35.
Principalele conditii de calitate pentru aceste cimenturi sunt expuse in tabelul nr.1.

Tabelul 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
P40 Pa35 M30
Inceputul prizei 1h 1h 1h
Sfarsitul prizei <10h <10h <10h
Constanta de volum pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Rezistenta la intindere din incovoiere
(N/mm
2
)
La 2 zile
La 7 zile
La 28 zile

3,0
-
5,0

-
-
-

-
-
-
Constanta de volum Le Chatelier Marirea volumului <10 mm
Rezistenta la compresiune (N/mm
2
)
La 2 zile
La 7 zile
La 28 zile

17
-
40

10
-
35

-
15
30

Conditiile tehnice de livrare, control si receptie ale cimentului, vor fi cele prevazute in
standardele specifice.
Transportul cimentului de la fabrica la locul de preparare al betoanelor si mortarelor se va face
cu vehicule specializate auto sau CF, iar manipularea se va face pneumatic, evitandu-se
poluarea mediului inconjurator.
De asemenea se vor lua masuri de preintampinare a umezirii cimentului si de impurificare a
acestuia cu corpuri straine.
Receptia si depozitarea cimentului vor fi conditionate de primirea certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului va fi de maximum 45 de zile de la data livrarii de catre
producator. Dupa trecerea acestui interval de timp, folosirea cimentului este permisa numai
dupa o verificare a starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 si 7 zile, retetele
modificandu-se in consecinta, conform declasarii. Daca se va constata ca cimentul s-a alterat,
se va interzice folosirea sa la prepararea de betoane si mortare si se va evacua din depozit, pe
cheltuiala fabricantului.
Controlul calitatii cimentului de catre executant se va face conform prevederilor de la capitolul
3.1.6.

1.2. AGREGATELE


Pentru prepararea betoanelor si mortarelor, agregatele pot fi :
agregate naturale de rau : nisip 0-3
margaritar 3-7
pietris 7-15 ;15-30
piatra sparta 8-16 ;16-31
Agregatele trebuie sa fie inerte, sa nu aiba efecte daunatoare asupra cimentului si sa provina
din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de sort >7 vor trebui sa respecte
urmatoarele conditii de admisibilitate privitoare la forma granulelor :
b/a=min 0.66
c/a=min0.33
Din punct de vedere al continutului de impuritati, agregatele vor trebui sa se incadreze in
prevederile din tabelul nr. 2.
Tabelul 2
Impuritatile
Nisip si margaritar de rau
si de concasare
Nisip si margaritar de
rau si de concasare
1 2 3
Corpuri straine-resturi animale
sau vegetale, pacura, uleiuri
Nu se admit Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material
aderent pe granule
Mica- %max 1 -
Carbune- %max 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de
hidroxid de sodiu)
Galbena Galbena
Argila- %max 1 0,25
Parti levigabile- %max 2 1
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor se vor incadra in prevederile tabelului nr.3.
Tabelul 3
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitate aparenta kg/mc min 1,800
Densitate in gramada in stare afanata si
uscata kg/mc min
1,200
Porozitate totala pentru piatra sparta -
%max
2
Porozitate aparenta pentru pietris si piatra
sparta -%max
2
Volumul de goluri in stare afanata pentru :
-nisip -%max
-pietris -%max
-piatre sparta -%max

40
45
55
Rezistenta la strivire
-in stare saturata -%min
-in stare uscata -%min

60
15
Coeficientul de inmuiere dupa saturare
min
0,8
Rezistenta la compresiune a rocilor din
care provin cuburi sau cilindri in stare
90


saturata N/mm
2
min
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata
prin pierderea procentuala fata de masa
initiala -%max
10

Agregatele vor avea o granulozitate continua, iar trecerile prin site, respectiv resturile pe sitele
care separa sorturile, nu vor fi mai mari de 10%, iar dimensiunea granulelor care raman pe sita
sa nu fie mai mare de 1.5 d max.
In cazul nisipului sort 0-3 trecerile % prin site sunt :
prin sita de 0.2 mm : min.5% max.30%
prin sita de1 mm : min.35% max. 75%
prin sita de 3.15 mm : min 90%
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se realiza omogenitatea si
constanta calitatii lor.
Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate, separat pe sorturi, ferite de
impurificare cu alte materiale sau intre ele.
Fabricantul de betoane va tine evidenta calitatii agregatelor, atat pe baza certificatelor de
calitate emise de furnizor (intr-un dosar special) cat si pe baza determinarilor proprii (intr-un
registru special destinat).
Determinarile proprii sunt descrise la capitolul 2 privind controlul calitatii la fabricantul de
betoane.

1.3. APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar se impune respectarea conditiilor prevazute in STAS 790-84 si prezentate in
tabelul nr.4.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84, iar verificarea se va face la un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor.
Inainte de utilizare, se va evita ca apa sa se poluaze cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.

Tabelul 4

Caracteristici fizice si chimice Conditii de admisibilitate
Substante organice gr/ltr max 0,5
Continutul total de saruri gr/ltr max 4,0
Sulfati gr. SO
4
/ltr max 2,0
Cloruri gr.Cl/ltr max 0,5
Azotati gr.NO
3
/ltr max 0,5
Magneziu gr.Mg
2
/ltr max 0,5
Materii in suspensie gr/ltr max 3,0

1.4. BORDURI DE BETON

Bordurile vor fi realizate din beton simplu, respectandu-se STAS 1139-87, cu dimensiunile si
tolerantele conform tabelului nr. 5.

Tabelul 5 (dimensiuni in cm)

Tipul Marimea
Lungime
L5
Latime
l2
Inaltime
h5


A
1 1000, 330 200 250
3 1000, 330 240 250
B
1 750 100 150
2 750 100 150
4 1000, 750, 500 120 150
P - 400 600 300
I - 600 30 500

Caracteristicile fizico-mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile, sunt cele
prezentate in tabelul nr. 6.

Tabelul 6

1 2
Culoarea :
-pe aceeasi bordura
-intre bordurile unui lot

Uniforma
Cu diferente foarte mici
Abaterea la planeitate- mm/m max. 3
Deformari pe fetele vazute <2mm
Abatere de la unghiul de 90
0

-mm/m max.
-grade max.

3
0
0
10
Stribituri :
-lungime mm/m max.
-adancimea mm/m max.
-pentru muchiile rotunjite

3
2
Nu se admit

Nota : Stirbiturile se admit daca nu sunt prezente la mai mult de 25% din bordurile unui lot
examinat.

CAP.2. INCERCARI PRELIMINARE

Inainte de utilizarea materialelor se vor face incercarile prevazute in tabelul nr. 7.

CAP.3. COMPOZITIA SI DOMENIILE DE UTILIZARE ALE BETOANELOR SI
MORTARELOR DE CIMENT

Tabelul 7

Mat. Verificari si incercari STAS
Frecventa incercarilor
Incercarea de
informare
Incercarea
inainte de
utilizare
1 2 3 4 5
C
i
m
e
n
t

Examinare certificat de
calitate
- La fiecare lot
-
Constanta de volum SR227/2-
94
1 determinare pe
lot dar minim o
proba la 100t
-
Timpul de priza SR227/2-


94 aprovizionate
C
i
m
e
n
t

Rezistente mecanice la 2
respectiv 7 zile
SR227/2-
94
1 proba la 100 tone
sau o proba la siloz
-
Rezistente mecanice la
28 zile
SR227/2-
94
Starea de conservare
(pentru depozitare peste
45 zile)
SR227/5-
96
- 2 determinari pe
siloz sus si jos
A
g
r
e
g
a
t
e

calitate
- La fiecare lot -
Parti levigabile 4606-80 - 1 determinare la
100 mc sau lot
livrat
Humus 4606-80 La schimbarea
sursei
-
Corpuri straine 4606-80 - 1 determinare la
100 mc
Granulozitate 4606-80 1 proba pe sort si
sursa dar max. 500
mc
1 determinare la
100 mc
Echivalent de nisip 730-89 1 proba/sursa 1 determinare la
50 mc
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
1 proba pe sort si
sursa dar max. 500
mc
-
A
p
a

Analiza chimica 790-84 1 analiza pentru
fiecare sursa din
afara retelei
publice
La schimbare
de sursa sau
cand apar
conditii de
poluare
B
o
r
d
u
r
i

calitate
- La fiecare lot -
Dimensiuni 1139-87 1 proba/500 ml si
pentru fiecare
sursa
1 proba la
fiecare 500 ml
Rezistenta la incovoiere 1139-87 1 proba/500 ml si
pentru fiecare
sursa
1 proba la
fiecare 500 ml

3.1. BETOANE
3.1.1. CLASIFICARE SI UTILIZARE

Un extras din prescriptii aplicabil la lucrarile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini se
prezinta in tabelul nr. 8.

Tabelul 8
Clasa
beton
Marca
beton
Rezistenta
caracteristica
(N/mm
2
)
Cantit.
Minima de
ciment
(kg/mc)
1 2 3 4 5
Bc3,5 B50 Beton de umplutura 3,5 115


Bc5 B75 Beton pentru fundatii 5,0 150
Bc7,5 B100 Beton pentru fundatii si elevatii 7,5 180
Bc10 B150 Beton simplu in elevatii si beton
slab armat
10 240

3.1.2. COMPOZITIE

Compozitia betoanelor se defineste prin proportia in volume a apei si a sorturilor de agregate
minerale folosite si dozajul de ciment exprimat in greutate, pentru 1 mc de beton preparat.
Pentru stabilirea compozitiei betoanelor se vor respecta prevederile Normativului pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat C 140-1986 .
Cantitatea de apa folosita va tine seama de lucrabilitatea betonului si de conditiile de transport,
asa cum rezulta si din tabelele nr.9 si nr. 10.

Tabelul 9
Domeniul de utilizare
Mijloc de
transport
Lucrabilitate
Marime
Tasare
(cm)
Fundatii din beton simplu sau slab armat Autobasculanta L2 31

Tabelul 10
CLASA BETONULUI
Apa pentru lucrabilitate (litri/mc)
L2 L3 L4
Bc3,5 Bc7,5 160 170 -
Bc10 Bc25 170 185 200

Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza :
pentru fiecare sort de agregat 3%
pe ansamblul de agregate 2%
pentru ciment 2%
pentru apa totala 5%

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul
nr. 11.

Tabelul 11
Agregat Limite
Treceri %in masa prin ciurul de :
0,2 1 3 7 16 26 31
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A. Pentru betoane de clasa Bc7,5
0-31
Max. 10 25 42 60 80 - 100
Min. 2 18 32 50 70 - 95
B. Pentru betoane de clasa Bc15
0-31
Max. 8 22 37 55 76 - 100
Min. 1 14 27 45 66 - 95
C. Pentru betoane de clasa >Bc20
0-31
Max. 7 18 32 50 72 - 100
Min. 1 10 22 40 62 - 95


Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul nr.
12.

Tabelul 12
Varsta
Rezistenta la compresiune (N/mm
2
)
Bc10 Bc15 Bc20 Bc22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18,0 23,5 29,6 32,0

3.1.3. PREPARAREA BETONULUI

Betonul se va fabrica mecanic prin amestecul simultan al tuturor componentelor.
Componentele se vor introduce in malaxor in urmatoarea ordine :
agregatele sort 15-30
agregatele sort 7-15
cimentul
nisipul (agregat 0-3)
agregatele sort 3-7
apa
Duratele de malaxare sunt functie de tipul malaxorului, de temperatura exterioara a mediului si
de volumul unei sarje. In principiu duratele minime masurate in tururi a 360
o
sunt :
malaxor orizontal 10 tururi
malaxor vertical 20 tururi
malaxor inclinat 30 tururi
Durata maxima de malaxare va fi de 3 ori durata minima.
In procesul de fabricatie, corectia de apa fata de reteta tip se va determina cel putin o data pe
zi.

3.1.4. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele trebuiesc puse in opera inainte de inceperea prizei, respectiv la 1 ora de la fabricare,
din care se va scade timpul transportului, dar nu se vor depasi 15 minute de la ora descarcarii
in santier.
Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit, sau la care se va observa ca a inceput
priza, se va interzice de la folosire si va fi indepartat de pe santier.
La punerea in opera se va observa de asemenea sa nu existe segregari. Daca se observa
totusi semne de segregare, se va efectua o reamestecare manuala, inainte de turnare dar fara
a se adauga apa.
Punerea in opera a betoanelor se va face prin asternere la o grosime stabilita de conducatorul
lucrarii dupa care se va executa o compactare, fie prin vibrare fie prin batere. In urma
compactarii, betonul va trebui sa aiba grosimea prevazuta in proiect. Orice aport de beton
pentru corectia finala a grosimii elementelor care se toarna, se va compacta in aceleasi conditii
cu betonul turnat initial.
In cazul intreruperii turnarii pe o perioada mai mare de timp, inainte de reincepera turnarii
betonul vechi va fi bine curatat si stropit cu apa din abundenta astfel incat sa fie saturat inainte
de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
Atat fabricantul de betoane cat si antreprenorul, vor lua masuri ca temperatura betonului la
punerea in opera sa nu depaseasca 35
o
.
In acest scop, cand temperatura mediului exterior este ridicata se vor lua o serie de masuri
elementare cum ar fi :
temperatura cimentului sa nu depaseasca 40
o
C
apa utilizata sa fie rece


agregatele sa fie protejate impotriva incalzirii
betonul proaspat turnat se va proteja de insolatie prin acoperire
Daca se va constata ca desi au fost luate toate precautiile posibile si totusi nu se poate
mentine temperatura betonului sub 35
o
C se va dispune intreruperea betonarii.
In cazul executarii lucrarilor de punere in opera a betoanelor pe timp friguros, se vor lua masuri
de mentinere a temperaturii de minim 10
o
C in toate punctele betonului proaspat turnat, pentru
un timp de cel putin 72 de ore de la turnare.
Daca lucrarile de betonare au fost intrerupte datorita frigului, la reluarea turnarii va trebui mai
intai sa se demoleze si sa se indeparteze betonul deteriorat.

3.1.5. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

Pentru controlul rezistentelor betonului se vor respecta prevederile STAS 1275-88. Se vor
preleva probe pentru a se efectua incercari, la 7 si respectiv 28 de zile de la preparare, in total
12 epruvete pentru un lot de incercari si anume : 6 cuburi destinate incercarilor la compresiune
si 6 prisme destinate incercarilor la incovoiere. Dimensiunile epruvetelor sunt stabilite in functie
de dimensiunea maxima a granulelor de agregare folosite. In cazul dimensiunii maxime a
granulelor de 30 mm latura epruvetelor cubice va fi de 140 mm.
Prelevarea de probe se va face atat la fabricant care tine evidenta pe loturi de fabricatie,
conform STAS 1799-88 cat si pe santier, la locul de punere in opera de catre antreprenor.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare celor corespunzatoare acestei varste si
in functie de importanta lucrarii, se vor repeta incercarile si se vor dispune masuri de remediere
sau de consolidare in conditiile in care costul acestor lucrari nu depaseste 20% din costul
elementelor in discutie.
Daca incercarile la 28 de zile se vor considera inacceptabile, se va putea dispune chiar
demolarea elementelor respective sau a unor parti ale acestora.

3.1.6. TOLERANTA LA LUCRARILE CU BETOANE

Tolerantele dimensiunilor masurate intre paramentele opuse sau intre muchii este prezentata in
tabelul nr. 13.

Tabelul 13
Dimensiuni in m Tolerante in cm
0,10
0,20
0,50
1,00
2,00
5,00
0,5
0,7
1,0
2,0
2,0
3,0

Toleranta de linearitate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglate, este
caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime L a acestei
muchii sau generatoare. Aceasta sageata va fi mai mica sau egala cu 1/300 dar cel mult 1 cm.

CAP.4. MORTARE

4.1. COMPOZITIA SI DOMENIUL DE UTILIZARE

Mortarele de ciment se vor folosi pentru umpluturi de rosturi la borduri si pentru egalizari.
Fiecare dintre acestea au marci cuprinse intre 4 si 100 si folosesc ca liant varul, cimentul sau
varul+cimentul


4.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Se face identic cu prepararea betoanelor descrisa la pct. 4.1.4. cu deosebirea ca ordinea de
introducere in malaxor este : intai nisipul (sort 0-3) si apoi cimentul.
In cazul prepararii manuale, aceasta se face pe o suprafata plana si orizontala. Se realizeaza
mai intai un amestec uscat de ciment si nisip (sort 0-3). Dupa omogenizarea acestuia se
adauga apa in mod progresiv, amestecandu-se continuu pana la obtinerea consistentei dorite.
Pentru verificarea consistentei, se va urmarii ca atunci cand este luat in mana, sa formeze un
bulgare usor umezit si sa nu curga printre degete.
Mortarul va fi folosit imediat dupa preparare sau dupa aducerea lui la santier, inainte de
inceperea prizei. Daca se constata inceperea prizei, lucrarea se va opri, mortarul va fi
indepartat de pe santier si in nici un caz nu se va amesteca cu alt mortar proaspat.

CAP.5. MONTAREA BORDURILOR

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului, majorata cu 0.20 m.
Fundul sapaturii se va aduce la cotele prevazute in proiect si se va compacta. In cazul unei
sapaturi mai adanci, diferenta de cota se va compensa prin cresterea grosimii fundatiei
bordurii.
Bordurile se vor aseza urmarind cotele, aliniamentele, curbele si declivitatile stabilite in detaliile
de executie.
Rosturile nu vor avea mai mult de 2 cm si se vor rosturi cu mortar de ciment marca M100.
Tolerantele admise la mortarea bordurilor si rigolelor, vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele trasversale corespunzatoare si in profilul in lung.

CAP.6. INCERCARI SI CONTROALE

Tabelul 16
Denumirea
lucrarii
Natura incercarii
sau controlului
Categoria de control Frecventa
A B C
1 2 3 4 5 6
Betoane <Bc10 Compresiune
Plasticitate
X
X
Pe parti de lucrari
la cererea
dirigintelui
Betoane >Bc10 Studiul
compozitiei
Compresiune
Intindere
X
X
X
X
X
X

X
X
Pe parti de
lucrare
Lucrari din
beton
Dimens. si
tolerante
Finis. fata
vazuta
X
X
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
Borduri de
trotuar
Amplasament
Respectarea
cotelor
Realizarea
fundatiei
X X
X
X
X

X La fiecare lucrare

Independent de incercarile preliminare de informare si de incercarile privind calitatea
materialelor folosite , se va respecta schema de control si incercari descrisa mai jos :
incercari preliminare de informare
se fac inainte de inceperea fabricarii betoanelor si cuprind studii de compozitie a betoanelor
si incercari preliminare


incercari de control de calitate
se fac in cursul executarii lucrarilor, frecventa acestora fiind cea din tabelul nr. 16
incercari de control de receptie
se fac la sfarsitul executiei uneia dintre fazele lucrarii, fie in momentul receptiei preliminare, in
conditiile precizate in tabelul nr.16.

CAP.7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.1. RECEPTIA PE FAZE

In cadrul receptiei pe faze- a lucrarilor ascunse - se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de
executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor, se incheie un proces verbal de receptie pe faze intre beneficiar (sau
consultantul acestuia) si antreprenor, in care se consemneaza cele constatate si se confirma
trecerea executiei la faza imediat urmatoare.
Pentru lucrarile din beton, receptia pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele momente
ale lucrarii :
trasarea
atingerea cotei la sapaturi
executia cofrajului
montarea armaturilor
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control si
de asemenea comisiilor de receptie preliminara si finala.

7.1.1. RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor acestea vor fi supuse receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se :
concordanta cu prezentul caiet de sarcini si documentatia si detaliile de executie ;
efectuarea in totalitate a verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini;
efectuarea tuturor receptiilor pe faze prevazute si rezultatele constatate ;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control ;
In urma receptiei se incheie Procesul verbal de receptie preliminara, in care se consemneaza
eventualele remedieri necesare, termenul de realizare a acestora si recomandari privitoare la
modul de tinere sub observatie a zonelor unde s-au constatat abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

7.1.2. RECEPTIA FINALA

Receptia finala se tine la exprimarea perioadei de garantie pentru toate lucrarile executate.
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie finala, in care se consemneaza
modul de comportare a lucrarilor in perioada de garantie, cum au fost intretinute si cum au
functionat, daca si in ce conditii se accepta receptia si calificativul acordat.

3.3.1.8. Caiet de sarcini pavele ecologice

GENERALITATI



CAP.I. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. SAPATURA LA PLATFORMA PANA LA COTELE DIN PROIECT
Art.4. REALIZAREA STRATURILOR RUTIERE SI A FUNDATIEI DIN BALAST
Art.5. MONTAREA BORDURILOR DIN BETON
Art.6. REALIZAREA PAVAJULUI CAROSABIL DIN PAVALE ECOLOGICE

CAP.II. RECEPTIA LUCRARILOR

Art.7. RECEPTIA PRELIMINARA
Art.9. AVANTAJELE FOLOSIRII PAVELELOR ECOLOGICE



Pentru imbunatatirea considerabila a esteticii hipodromului si mai ales pentru a usura
eventualele interventii la instalatiile subterane, prezentul proiect prevede realizarea parcarilor
cu o structura rutiera nou alcatuita din un strat de nisip, un strat de fundatie din piatra sparta si
un strat de uzura de pavaj din pavele din beton ecologice pe substrat de nisip. Din aceleasi
considerente se foloseste pavajul cu pavele autoblocante sau ecologice si pentru partea
carosabila a parcarilor.


Executia lucrarilor de realizare a carosabilului si a trotuarelor se va desfasura dupa
urmatoarea tehnologie:
sapatura la platforma parcarilor pana la cotele din proiect:;
realizarea stratului inferior de nisip si a fundatiei din balast ;
montarea bordurilor din beton 20x25 (cm) la cotele proiectate;
realizarea pavajului din pavele ecologice;

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, benefciarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

C A P I T O L U L I
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE


Art.3. SAPATURA LA PLATFORMA PANA LA COTELE DIN PROIECT

Sapatura se va realiza mecanizat cu buldozerul, materialul rezultat va fi adunat in
gramezi de unde va fi incarcat in auto si transportat la locul indicat de beneficiar.

Sapatura se poate executa si cu excavatorul cu incarcare direct in auto.

Sapatura se va executa sub asistenta, pentru a nu se distruge caminele de vizitare,
hidrantii, racordurile electrice, etc.

Dupa ce se va executa sapatura pana la cota din proiect si materialul va fi indepartat,
fundul sapaturii se va compacta foarte bine.

Art.4. REALIZAREA STRATELOR RUTIERE SI A FUNDATIEI DIN BALAST

Stratele rutiere inferioare pavajului din pavele ecologice vor fi executate conform
proiectului de executie si a caietelor de sarcini.

La executia stratului de fundatie din balast la parcare se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente (cote, grad de compactare).

Se vor respecta standardele in vigoare, balastul trebuind sa provina din roci stabile,
nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie deasemenea sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Pe terenul receptionat se asterne si se niveleaza balastul in functie de grosimea
prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita anterior.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste in laboratorul de santier, tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.

Grosimea stratului de fundatie din balast este cea prevazuta in proiect, abaterea limita la
grosime poate fi de maxim 20mm. Abaterile limita la latime pot fi 5cm si la panta 0.4% in
valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 ml.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect, pot fi 10mm.

Art. 5 MONTAREA BORDURILOR DIN BETON 20 X 25 (CM) LA COTELE
PROIECTATE

Bordurile din beton 20x25(cm) vor fi realizate conform prevederilor din SR EN
1340/2004. Acestea vor fi montate pe o fundatie din beton de ciment C6/7.5. Rosturile nu vor
trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si se vor rostui cu mortar M50.

Bordurile se pun la cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie,
tolerantele admise la montare fiind mai mici de 5 mm fata de cotele prevazute in proiect.

Art. 6 REALIZAREA PAVAJULUI CAROSABIL DIN PAVELE ECOLOGICE


Prin pavaje trebuie sa se inteleaga o serie de straturi de materiale diverse, suprapuse
pe terenul natural care au menirea de a realiza o structura corespunzatoare indeplinirii unei
functii speciale - sistem rutier (suprafete carosabile, zone de parcare, amenajari urbane, etc.).
Pentru punerea in opera a pavelelor ecologice trebuie realizate straturile specifice sistemului
rutier.
1. Infrastructura;
2. Suprafata finisata a infrastructurii;
3. Stratul de poza din nisip;
4. Imbracamintea din pavele ecologice.
5. Faze de lucrari.
Terenul natural este cel care se gaseste la fata locului sub lucrarile de pavaj ecologic, teren
care va fi studiat in mod special si definit prin caracteristicile sale geotehnice.

1.Infrastructura

Reprezinta complexul alcatuit din diferite straturi naturale puse in opera in contact direct
cu terenul, natural si care, in ceea ce priveste pavajul ecologic, indeplineste urmatoarele functii:
- Distribuirea presiunilor care se produc datorita incarcarilor din trafic si preluarea eforturilor
verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural fara cedari semnificative sau cedari
impreuna cu pavajul;
- Drenarea apelor pentru a impiedica formarea ghetii.

In mod general se procedeaza dupa cum urmeaza:
- Terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 30 - 40 cm, dupa care se
intinde un strat de nisip de 10cm si apoi un strat de balast corespunzator ca si granulometrie.
Grosimea acestui strat va fi de 20 cm. Dupa asternerea materialelor de umplutura,
acestea vor fi compactate corespunzator pe straturi pana la atingerea gradului de compactare
prevazut in proiect sau caiet de sarcini. Pantele necesare vor trebui sa fie prevazute si
executate in momentul pregatirii INFRASTRUCTURII.
2. Suprafata finisata a infrastructurii
Reprezinta nivelul topografic al infrastructurii pe care va fi asezat pavajul fara modificari
suplimentare, prin urmare, este responsabil de respectarea cotelor si a pantelor fara
modificarea grosimii stratului de nisip de poza. Panta suprafetei de finisaj, nu mai mica de 1%,
trebuie sa permita o corecta evacuare a apelor superficiale.
Suprafata de finisaj trebuie sa fie inglobate definitiv elementele de serviciu care vor trebui sa fie
bine fixate si protejate printr-o compactare corespunzatoare.
Constituie elemente de serviciu:

Bordurile de oprire si de limitare ;
Ramele de la caminele de vizitare, de la capace sau de la utilitati in general ;
Rigole sau canale pt. evacuarea apelor de suprafata.

Primele doua tipuri de elemente de serviciu au rolul de a prelua impingerea spre exterior a
pavajului supus la incarcari de exploatare si de a nu lasa sa se imprastie stratul de nisip care
constituie stratul de poza.

3. Stratul de poza

Stratul de poza trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale
aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere
granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de pana la 8mm si
care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai putin de 70% in greutate. Nu trebuie sa contina mal,


argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.

Definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub 10C.
Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 3 - 6 cm, inainte de punerea in opera a
pavelelor. Grosimea este functie de doua variabile:
De rigitatea suprafetei de finisare a infrastructurii;

De necesitatea de a aduce, o data operatia terminata, pavelele ecologice la cota din proiect a
suprafetei finite, ramanand definitiv stabilit faptul ca grosimea stratului de poza nu trebuie sa
depaseasca 6 cm.
In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada
posibilitatea de drenare a stratului de poza fara a interveni modificari ale caracteristicilor
granulometrice ale nisipului. In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de
duritate, sau amestecuri uscate obtinute prin adaugarea de parti fine sau lianti in proportie de
cel mult 5% din greutatea agregatelor.
Stratul de nisip va fi asternut fara nici un fel de compactare.
4. Imbracamintea din pavele ecologice
Punerea in opera a primelor pavele ecologice necesita o grija deosebita, fapt ce se va
rasfrange asupra intregii aranjari a elementelor succesive.
Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana
ce nu s-au pozat trei sau patru randuri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal.
Ordinea de pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate usor si in asa fel incat
sa nu trebuiasca niciodata sa se forteze o pavela intre cele deja pozate.
Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte
incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale.
Pentru nici un motiv, pe timpul operatiei de pozare, nu trebuie sa fie deranjat sau
modificat stratul de poza.
Santierul va fi, deci, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa
treaca peste pavajul deja pozat.
Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de
colmatarea completa a rosturilor cu pamant vegetal, poate cauza reactii intre pavele, avand
drept consecinta ciobirea muchiilor.
Taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o masina
corespunzatoare de taiat. Nu se recomanda taierea pavelelor decat atunci cand este absolut
necesar.

5. Faze de lucrari
5.1 Colmatarea rosturilor
Umplerea rosturilor dintre pavele se realizeaza in general cu pamant vegetal ce trebuie
compactat corespunzator pentru a garanta efectul autoblocant intre pavele. Pamantul folosit la
umplerea golurilor va fi un pamant de calitate, lipsit de impuritati sau parti foarte fine si/sau
maloase.
5.2 Compactarea
Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor ecologice pe patul de poza. Inainte
de a efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafata pavajului si placa vibratorului
sunt bine curatate si uscate. Aceasta operatie se va efectua, dupa terminarea pozarii pavelelor,
prin utilizarea vibratoarelor cu placa sau a rulourilor compresoare
mecanice, statice sau dinamice.
Intensitatea fortei de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie
proportionale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si
cu cele ale infrastructurii.
La compactarea supraf. inclinate se recomanda ca aceasta sa fie facuta perpendicular pe
panta si incepand de jos in sus.


Se recomanda folosirea placilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE
PROTECTIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea degradarii
pavelelor.

5.3 Colmatarea rosturilor la terminarea executarii pavajului

Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde un strat subtire de pamant vegetal
insamantat in prealabil cu iarba. Aceasta operatie este menita sa garanteze si o mai buna
inchidere a rosturilor, permitand pavajului o mai buna functionare mecanica. Colmatarea
completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea atenta a
pamantului, care trebuie sa fie curat si usor umed.

C A P I T O L U L I I
RECEPTIA LUCRARILOR

Art. 7 RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara se efectueaza cand pavajul este executat, inaintea colmatarii
rosturilor cu pamant vegetal.
Abaterile limita la panta nu trebuie sa depaseasca 0.4% fata de valoarea pantei
indicate in proiect iar abaterile limita la cotele din proiect 10mm.
Deasemenea denivelarilor suprafetei pavajului nu pot fi mai mari de 4 mm.
Comisia de receptie examineaza cum s-au respectat prevederile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control (antreprenor, proiectant, consultant, Inspectia de stat in
constructii, etc.).
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.

Art. 8 RECEPTIA FINALA

conditiile respectarii HGR 273/94 si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Art. 9 AVANTAJELE FOLOSIRII PAVELELOR ECOLOGICE

aspect estetic deosebit;
rezistenta la gelivitate (inghet-dezghet repetat) prin aditivi de impermeabilizare si antiinghet-
dezghet;
rezistenta la uzura foarte buna datorita materialului dens, omogen, obtinut prin vibrare;
colorarea betonului cu pigmenti speciali rezistenti la imbatranire;
refacerea rapida a suprafetelor pavate dupa interventii la retelele subterane;
grosimea pavelelor superfinisate poate varia de la 35 la 80 mm, in functie de dorinta
beneficiarului si eforturile mecanice pe care le va suporta suprafata pavata;
rezistente mecanice ridicate;
recuperarea integrala la desfiintarea pavajului;
permite aerisirea solului si un drenaj eficient datorita interstitiilor dintre pavele.


3.3.1.9. Caiet de sarcini imbracaminti asfaltice

1. imbracaminti bituminoase

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere bituminoase executate la
cald. Acesta se aplica pentru realizarea straturilor de legatura si straturilor de uzura la
constructia drumurilor si acceselor in parcari, trotuarelor si caii interioare de serviciu a
hipodromului.

materialelor din care sunt realizate imbracamintile bituminoase executate la cald.

Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si verificare a
imbracamintilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Inginer.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile
standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Executie a imbracamintilor, care va contine, printre altele:
programul de executie a imbracamintilor;
utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;
utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;
sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la
acestea;
reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor executa sectoare
de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata cu informatii
privind tehnologia de compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele
prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute
in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Tipuri de mixturi
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.
Acestea sunt alcatuite din 2 straturi,
Strat de uzura conform anexei C:
Strat de legatura - conform anexei D.
Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti bituminoase
cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa E.
4.1 MATERIALE
1.1.1. Agregate naturale
Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:
agregate naturale de cariera (conform SR 667):
cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;
nisip de concasare, sort 0-4;


agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare
si sortare (conform SR 662);
nisip natural, sort 0-4.

Clasa minima a rocii
Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru executia
imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 (Tabel 3).
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa
respecte prevederile SR 667 (Tabel 2).
Depozitare
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute cu
platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii agregatelor.
1.1.2. Filer
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile STAS 539
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa indeplineasca in plus conditia
ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20 % . Nu se admite folosirea altor materiale ca
inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt.
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
1.1.3. Bitum
Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu exceptia MASF 16
pentru care se va folosi bitum D60-80.
Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial, toate
determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.
La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR 754, cu exceptia
continutului de parafina si a densitatii.
Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.

Tabelul 1 Caracteristicile bitumului
Caracteristici Valori admisibile STAS
Penetratia la 25C, (1/10 mm) 60-80 80-100 42-68
Punctul de inmuiere IB, (C) 48-55 44-49 60-69
Ductilitatea la 25C, (cm), min. 100 100 SR 61-96
Ductilitatea la 5C, (cm), min. 4.0 5,0 SR 61-96
Punct de rupere Fraass, (C), max. -13 -15 113-74
Punct de inflamabilitate Marcusson,
(C), min.
250 250 5489-80
Solubilitatea in solventi organici,
(%), min.
99 99 115-80
Stabilitatea prin incalzire in film
subtire la 163C

8099-74
Metoda II
- pierderea de masa, (%),
max.
0,80 0,80
- penetratia reziduala la 25C,
(%), min.
50 47
- cresterea punctului de
inmuiere, (C), max.
9 9
- ductilitatea reziduala la
25C, (cm), min.
50 75


Continut de parafina, (%), max. 2.0 2.0 8098-68
Densitatea la 15C, (g/cm
3
), min. 0,995 0,992 35-81
Adezivitate pe agregat etalon, (%),
min.
80 80 10969/3 - 83
Adezivitate pe agregatul folosit 80 80 10969/3-83
Indicele de instabilitate coloidala, (),
max.
0.5 0.5

Bitumul aditivat
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate, determinata
conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea bitumului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :
sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;
sa fie stabili termic pana la minimum 200C.
sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia;
sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si
certificatul de conformitate a calitatii.
Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia adezivitatii care se va
determina fata de agregatele naturale utilizate.
Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe
durata depozitarii va fi in intervalul 120140C.
Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui produs.
1.1.4. Emulsie bituminoasa
Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida,
cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa aprobarii
Consultantului.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu
pompe de re-circulare si sistem de incalzire.
1.1.5. Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia
imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza studiului preliminar efectuat de
un laborator autorizat.
Tipurile de fibra care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supuse aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare tip de fibra la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul
tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
1.2 STABILIREA COMPOZITIEI
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate de
cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.
Tabelul 2 Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturi
asfaltice
Agregate naturale utilizate
mixturi asfaltice
stabilizate cu fibre
criblura : sort 4-8 si 8-16
nisip de concasare sort 0-4
filer


beton asfaltic rugos
filer
betoane asfaltice
bogate cu criblura
criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25
nisip natural sort 0-4
filer
beton asfaltic cu
pietris concasat
pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
filer
beton asfaltic
deschis cu criblura
filer
beton asfaltic
deschis cu pietris
concasat
filer
beton asfaltic
deschis cu pietris
sortat
pietris sort 4-8, 8-16, 16-25
filer


Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt cele din tabelul 3.
TABELUL 3
Nr.
crt.
Fractiuni si agregate naturale din
amestecul total
Strat de uzura Strat de legatura
Tipul mixturii asfaltice
BA8
BA8
a
BA16
BA16
m
BA16a
BA25
BA25
a
BAR16
BAR16
m
BAR16
a
MASF
8
MASF1
6
BAPC16
BAD25
BAD25
m
BAD25
a
BADPC25
BADPC25
a
BADPS25
BADPS25
a
1
Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1
mm (%)
9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7 2-7 2-7
2
Filer si nisip fractiunea (0,1 4)
mm (%)
Diferenta pana la 100 %
3
Cribluri cu dimensiunea peste 4
mm (%)
22-
45
34-58 39-60 47-61 45-60 63-75 - 55-72 - -
4
Pietris concasat cu dimensiunea
peste 8 mm (%)
- - - - - - 18-34 - 39-58 -
5
Pietris sortat cu dimensiunea
peste 8 mm (%)
- - - - - - - - - 39-58

Nota :
Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %


TABELUL 4
`
BA8
BA8a
BA16
BA16m
BA16a
BA25
BA25a
BAR16
BAR16m
BAR16a
MASF8 MASF16 BAPC16
BAD25,BAD25m ,
BAD25a, BADPC25 ,
BADPC25a, BADPS25
,BADPS25a
treceri prin site cu ochiuri patrate SREN 933-2 (%)
25 mm - - 90-100 - - - - 90-100
16 mm - - 72-90 90-100 - 90-100 95-100 73-90
8 mm 90-100 66-85 54-80 61-74 95-100 44-59 66-82 42-61
4 mm 56-78 42-66 40-61 39-53 40-55 25-37 42-66 28-45
2 mm 30-55 30-55 30-50 30-42 19-28 20-25 30-55 20-35
1 mm 22-42 22-42 20-40 21-31 16-22 16-22 21-42 14-32
0.63 mm 18-35 18-35 15-35 18-25 13-20 13-20 18-35 10-30
0,20 mm 11-25 11-25 8-25 11-15 12-16 11-15 11-25 5-20
0,10 mm 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7
Zona de
granulozitate a
amestecului de
agregate naturale
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8

CAIET DE SARCINI

130

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la 8 din
Anexa.
La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de
concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, in care nisipul natural
poate fi max. 50%.
1.2.1. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice cu fibre MASF8 si MASF16 va fi cuprins in
limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel sa se asigure un echilibru intre limita
inferioara a dozajului de bitum, a dozajului de fractiune fina si a dozajului de fibra activa.
Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra activa se stabileste prin studiul
preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 si 3, de un laborator de specialitate.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea
stabiliri continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Continutul de liant din
masa mixturii
asfaltice (%)
Clasa tehnica a
drumului
Strat de uzura
MASF8
MASF16
6,7-7,5 I-V
6,5-7,5 I-V
BAR16m, BAR16a

5,7-6,2 I-III
5,7-6,2 II-III
BA16m
6,0-7,0 I-II
6,3-7,3 III
BA16, BA16a
6,0-7,0 II
6,3-7,3 III
6,5-7,5 IV-V
BA8, BA8a 6,5-7,5 IV-V
BA25, BA25a 5,5-7,0 IV-V
BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 IV-V
Strat de
legatura
BAD25m 4,0-5,0 I-III
BAD25, BAD25a 4,0-5,0 I-V
BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 III-V
BADPS25,
BADPS25a
4,0-5,0 IV-V
1.2.2. Raportul filer / bitum
Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini este conform tabelului 6.
Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat
Raport filer :liant
(recomandat)
Strat de uzura
Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8
Betoane asfaltice bogate in criblura
cu dimensiunea maxima a granulei 16 mm

1,3-1,8
1,1-1,8

CAIET DE SARCINI

131

Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6-1,8
Strat de
legatura
Betoane asfaltice deschise 0,5-1,4
1.3 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea
dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau
de la asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor
asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din
stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 7 si 8.
Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Tipul
mixturii
asfaltice
Tipul
bitumului
Clasa
tehnica
a
drumulu
i
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitate
a (S) la
60 C
(KN) min
Indicele
de
curgere
(I) (mm)
Raport
S/
( /
mm)
Densitate
a
aparenta
(Kg / mc)
minim
Absorbtia
de apa
(%)
volum
BA8;BA25
BA8a;
BA25a
D 80/100
D
80/100a
IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5
BA16
BA16a
D 80/100
D
80/100a
II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3
2300 2-5 III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6
IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0
BAR16
BAR16a
D 80/100
D
80/100a
I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6
2300 3-5
III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0
BAPC16
BAPC16a
D 80/100
D
80/100a
IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5
BAD25
BAD25a
D 80/100
D
80/100a
I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5
BADPC25
BADPC25
a
D 80/100
D
80/100a
III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5
BADPS25
BADPS25
a
D 80/100
D
80/100a
IV-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

CAIET DE SARCINI

132

BAR16, BAR16a,
BA16, BA16A,
BA8, BA8a, BA25,
BA25a
BAD25, BAD25a,
BADPC25,
BADPC25a,
BADPS25,
BADPS25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie
- volum de goluri la 80 de giratii , % max.
- volum de goluri la 120 de giratii % max.

5,0
-

-
9,5
Rezistenta la deformatii permanente
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10
-4
mm max.
7600 -
Modulul de elasticitate la 15 C MPa min.:
zona climatica calda
zona climatica rece

4200
3600

3600
3000
Rezistenta la oboseala :
- numarul de cicluri pana la fisurare la15C
min.
-- 4x10
5

1.3.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 9
Tabelul 9 Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristica
MASF8 MASF16
Test Schellenberg, % max. 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice
- stabilitate (S) la 60C KN, min.
- indice de curgere (I) la 60C mm
- densitate aparenta kg / m3 , mm
- volum de goluri %

7,0
1,5-3,5
2300
3-4

7,0
1,5-3,5
2300
3-4
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 mm
max.

10000

10000
- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm /h
Temperatura (
2
)
45C 60C 45C 60C
Numarul mediu de vehicule (
1
) < 1500 6,0 8,0 6.0 8.0
1500-3000 4,0 6,0 4,0 6,0
3000-6000 2,0 3,5 2,0 3,5
>6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5
Adancimea fagasului , mm
1
) < 1500 6,0 9,0 6,0 9,0
1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,0
3000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0
>6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0
Modulul de elasticitate la 15 C Mpa, min. 3600 4000

CAIET DE SARCINI

133

Deformatia permanenta la oboseala (3600
impulsuri)
la15C, 10 4 max.
1200 1000

Note :
1) vehicule de transport marfa si autobuze in 24 h calculat pentru traficul de perspectiva
2) 45C - zona climatica rece; 60C - zona climatica calda

1.3.2. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale
mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338
/ 2.
Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confectioneaza in
functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5C, conform reglementarilor in
vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 7, 8 si 9 se determina conform reglementarilor
tehnice in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B.
Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la
malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu
maximum 9C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se
excepteaza verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de
mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28.
1.3.3. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin
masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea
aparenta a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe
epruvete Marshall confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate
din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul .
Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe
carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al
mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.
Densitatea
aparenta kg / m
3
,
min
Absorbtia de
apa % volum
Grad de
compactare %
min.
Mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre MASF8, MASF16
2300 2-6 97
Beton asfaltic rugos BAR16m 2300
4-7 96
BAR 16a
BAR16
2250

CAIET DE SARCINI

134

Beton asfaltic bogat in criblura
BA16m
2300
2-6 96
BA8a, BA16a, BA25a,
BAPC16a,
BA8, BA16, BA25, BAPC16
2250
Beton asfaltic deschis
BAD25m
2250
3-8 96
BAD25a, BADPC25a,
BADPS25a, BAD25,
BADPC25, BADPS25
2200

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul executat,
respectiv din stratul de uzura.
Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9.
1.4 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT
Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa
fie conform tabelului 11
Tabelul 11 Caracteristicile suprafetei stratului executat
Nr.
crt.
Caracteristica
Conditii de
admisibilitate
Metoda de
incercare
1
Planeitatea in profil longitudinal
1)
Indice de planeitate, IRI, m / km

CD 155/2001 si
AND 563/2000
- drumuri de clasa tehnica I-II < 2.5
- drumuri de clasa tehnica III < 3.5
- drumuri de clasa tehnica IV < 4.5
- drumuri de clasa tehnica V < 5.5
2
Uniformitatea in profil longitudinal
1)

Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m , mm

SR 174 / 2
- drumuri de clasa tehnica I si strazi
de categorie tehnica I-III
< 3.0
- drumuri de clasa tehnica II si strazi
de categorie tehnica IV
< 4.0
- drumuri de clasa tehnica III- V < 5.0
3
Rugozitatea
2)

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT

STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II > 80
- drumuri clasa tehnica III > 70
- drumuri clasa tehnica IV-V > 60
Rugozitatea geometrica, HS, mm
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II > 0.7
- drumuri clasa tehnica III > 0.6
- drumuri clasa tehnica IV-V > 0.55

CAIET DE SARCINI

135

3
Coeficient de frecare ( GT)
drumuri clasa tehnica I II
drumuri clasa tehnica III - IV

0.95
0.7
Reglementari
tehnice in vigoare
cu aparatul de
masura Grip
Tester
4

Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara
degradare sub forma
de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschis, slefuite
vizual

Nota :
1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate
IRI, sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m;
2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea
rugozitatii geometrice HS.

Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in
termen de o luna de la executia acestora.
Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7, 8, 9, 10, 11 si 12
se determina in urmatoarele etape:
elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei
lucrarilor;
verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.
Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului, precum
si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12.
Tabelul 12 Tipuri de incercari
Natura controlului
sau incercarii si
frecventa
incercarilor
Caracteristici Tipul mixturii asfaltice
Studiul preliminar
pentru
determinarea
compozitiei
mixturii asfaltice
Caracteristici fizico-
mecanice pe epruvete
Marshall
Toate tipurile de
mixturi asfaltice pentru
stratul de uzura si
stratul de legatura
(tabel 1 si 2) indiferent
de clasa tehnica a
drumului sau categoria
tehnica a strazii

CAIET DE SARCINI

136

Caracteristicile :
- Volumul de goluri
determinat (cu presa de
compactare giatorie)
- Rezistenta la deformatii
permanente
- Modul de elasticitate
- Rezistenta la oboseala
MASF8, MASF16,
indiferent de clasa
tehnica a drumului sau
de categoria tehnica a
strazii
Mixturile asfaltice
destinate stratului de
uzura, pentru clasa
tehnica a drumului I, II
si categoria tehnica a
strazii I, II.
Verificarea
caracteristicilor
mixturii asfaltice
prelevate in
timpul executiei
- frecventa: 1/400
tone de mixtura
asfaltica
Marshall
Toate tipurile de
stratul de uzura si
stratul de legatura
(tabelul 1 si 2)
Verificarea
calitatii stratului
de imbracaminte
bituminoasa
executat pe
carote:
-frecventa : 1
carota / 7000 m
2

Caracteristicile :
densitatea aparenta
absorbtia de apa
gradul de compactare
Toate tipurile de
stratul de uzura si
stratul de legatura
conform tabelului 10
Rezistenta la deformatii
permanente
MASF8, MASF16
Mixturile asfaltice
uzura pentru clasa
strazii I, II ( tabelul 1)

1.5 PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
1.5.1. Prepararea mixturilor asfaltice
Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii
bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont
de respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator
autorizat.
Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor
obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate
Consultantului in vederea aprobarii acestora.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa
cel putin urmatoarele documente:
Analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate naturale,
bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)
incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului de
bitum retinut.

CAIET DE SARCINI

137

Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare
parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in
tabelele 7, 8 si 9.
Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre,
polimeri, aditivi, etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de
greutatea totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi
stabilit functie de greutatea mixturii asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se
inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-
1/2002, anexate.
Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.
1.5.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in
Caietul de sarcini.
Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-
sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos.
Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de
agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia
dozarii.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum
de (1,09-1,11) litri.
Stocarea si incalzirea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai
mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.
Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana
la temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.
Stocarea filerului
La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri
prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale
Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul 1
Materiale punctul 1.1.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o
productie constanta.
Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie sa
permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind

CAIET DE SARCINI

138

compozitia mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din
tabelul 13
Tabelul 13 Abateri limita in dozarea agregatelor
Componentele mixturii Abateri admise fata de dozaj %
Agregate 16 25 + 5
8 16 + 5
4 8 + 5
2 4 + 4
1 2 + 4
0,63 1 + 3
0,2 - 0,63 + 3
0,1- 0,2 + 2
< 0,1
+ 1.5
+ 1,0 pt. MASF
Bitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice
reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea amestecului
de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 13
introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea
si incalzirea acestora
re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul instalatiilor in
flux discontinuu)
introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul rece,
dozat separat
dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor
amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul de
stocare
durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos
pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu
fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala
si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica), iar dupa introducerea liantului
bituminos malaxarea sa mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa
fie cuprins intre 65-80 secunde.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie
sa se incadreze in limitele din tabelul 14.
Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice
Materialele si faza de executie
Temperatura C in functie de tipul bitumului
D 60 / 80 D 80 / 100
- agregate naturale la iesire din uscator 170-190 165-185
-bitum la intrare in uscator 155-165 150-160
- mixtura asfaltica
* la iesire din uscator 165-175 160-170
* la asternere min 155 min 150

CAIET DE SARCINI

139

* la inceputul compactarii min. 150 min. 145
* la sfarsitul compactarii min. 110 min. 105

Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei
lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima
admisa de + 10C si de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.
Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice
La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii
mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul
executiei, cu frecventa din tabelul 12
1.5.3. Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si
compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea caii.
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de
exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei
caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata
de Consultant.
Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a
testului de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie,
document de referinta in executarea stratului.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand o
perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune.
La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire. Cu
aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa la
interval mai mic de 3 zile de la executia stratului anterior.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie
uscata.
Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform
cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.
Transportul mixturilor asfaltice
Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute
cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoarefinisoare
prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.

CAIET DE SARCINI

140

Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este de
peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15C.
Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.
In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform
prevederilor din tabelul 14.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii de
rulare.
Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat sa se
previna crearea rosturilor de lucru.
In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la
scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata
nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte
o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in
aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata
de rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.
Compactarea
Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri
si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel sa
se obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea imbracamintii.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai
mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.
1.6 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR
1.6.1. Verificarea elementelor geometrice
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 15
Tabelul 15
Elementul masurat Abaterea limita admisa
grosimea stratului 10 %
latimea stratului 5 cm
panta profilului transversal 0,4 %
cotele profilului longitudinal si transversal
0,5 cm (cu respectarea pasului de
proiectare)
denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau
similar)
0,3 cm
1.6.2. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
1.6.3. Receptia lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost
realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.

CAIET DE SARCINI

141

Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor
incercarilor, precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza
trecerea la faza urmatoare de executie.

1.7 Anexa B Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
Testul Schellenberg
1.7.1. Principiul metodei
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre, tip MASF8 si MASF16, in prezenta temperaturilor ridicate.
1.7.2. Aparatura
etuva care asigura temperatura de 170 C + 2C;
balanta cu precizia de 0,1 g;
pahar Berzelius;
capsula de portelan;
sticla de ceas.
1.7.3. Mod de lucru
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la
temperatura de 150 C
Proba de mixtura asfaltica se cantareste 0,1g si se introduce intr-un pahar Berzelius,
incalzit in prealabil la temperatura de 170 C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se
introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)C, si se mentine la
aceasta temperatura timp de 1h.
Se scoate paharul Berzelius din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de
portelan.
Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina, prin diferenta,
cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
1.7.4. Exprimarea rezultatelor
Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius cu relatia:

CAIET DE SARCINI

142

( ) % 100
1
2 1
=
m
m m
p

in care :
m
1
masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, (g);
m
2
masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, (g).
Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de
incalzire ( m ) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de
mixtura asfaltica (m
1
) . Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se
calculeaza cu relatia:
( ) % 100
'
1
=
m
m m
p

Rezultatul este media a doua determinari.
1.7.5 Interpretarea rezultatelor
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius,
calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel :
% 2 . 0 < p
buna;
% 2 . 0 = p
acceptabila.
1.8 ANEXA C - Tipuri de mixturi pentru startul de uzura
Nr.
crt
.
Clasa
tehnica a
drumului
Clasa
tehnica a
strazii
Stratul de uzura
Tipul mixturii asfaltice (1)
1 I I
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF8,
MASF16
Beton asfaltic bogat in criblura cu bitum modificat
BA16m
Beton asfaltic rugos
cu bitum modificat BAR 16m
cu bitum aditivat BAR 16a
2 II, III II, III
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF8,
MASF16
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat BAR16m
cu bitum aditivat (2) BAR16a
cu bitum BA16
Beton asfaltic bogat in criblura :
cu bitum modificat BA16m
cu bitum aditivat (2) BA16a
cu bitum BA16
3 IV, V IV
Mixturi stabilizate cu fibre ;
MASF8 si MASF16
cu bitum aditivat (2)
BA8a, BA16a, BA25a
cu bitum
BA8, BA16, BA25

CAIET DE SARCINI

143

Beton asfaltic cu pietris concasat (3)
cu bitum aditivat BAPC16a
cu bitum BAPC16
Nota :
Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3
Bitumul aditivat se utilizeaza in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agreagatele
naturale utilizate este sub limita de 80 %.
Cu acordul administratorului drumului
1.9 ANEXA D - Tipuri de mixturi pentru startul de legatura
Nr.
crt.
Clasa
tehnica a
drumului
Clasa
tehnica a
strazii
Stratul de legatura
1 I, II I, II
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat BAD25m
cu bitum aditivat BAD25a
cu bitum BAD25
2 III III
cu bitum aditivat (2) BAD25a
cu bitum BAD25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum aditivat (2) BADPC25a
cu bitum BADPC25
3 IV, V IV
cu bitum aditivat(2)BAD25a
cu bitum BAD25
cu bitum BADPC25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat :
cu bitum aditivat (2) BADPS25a
cu bitum BADPS25
1.10 ANEXA E - Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevazute pentru executia
imbracamintilor bituminoase cilindrate executate la cald
Nr.
crt.
Tipul mixturii asfaltice Simbolul
1. Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
MASF8
MASF16
2.
Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri
beton asfaltic bogat in criblura
beton asfaltic deschis cu criblura

BA16m
BAR16m
BAD25m

CAIET DE SARCINI

144

3.
Mixturi asfaltice cu bitum aditivat

beton asfaltic cu pietris concasat
beton asfaltic deschis :
- cu criblura
- cu pietris concasat
- cu pietris sortat

BA8a
BA16a
BA25a
BAD16a
BAPC16a

BAD25a
BADPC25a
BADPS25a
4
Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri
- cu criblura
- cu pietris sortat

BA8
BA16
BA25
BAR16
BAPC16
BAD25
BADPC25
BADPS25

3.3.1.10. Caiet de sarcini marcaj rutier (semnalizare orizontala)

PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR

CAP.1. GENERALITATI

CAP.2. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE

2.1. CARACTERISTICILE VOPSELEI
2.2. CARACTERISTICI PELICULOGENE
2.2.1. CULOARE
2.2.2. CARACTERISTICI PELICULE CU MICROBILE

CAP.3. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA

CAP.4. TIPURI DE MARCAJE

CAP.5. PREZENTAREA MASINII DE MARCAJ

CAP.6. PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ

CAP.7. EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER

CAP.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ

CAP.9. RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ

CAIET DE SARCINI

145

CAP.10. EXECUTIA PREMARCAJULUI

CAP.11. VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI

CAP.12. PRECIZARI REFERITOARE LA EXECUTIA MARCAJELOR

PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR

CAPITOLUL 1
GENERALITATI

Prezentul caiet cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate
cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea
rutiera.

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate pe care trebuie
sa le indeplineasca marcajele rutiere orizontale.

Caietul de sarcini se aplica la realizarea marcajelor orizontale pentru constructia
drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu a hipodromului.El cuprinde conditiile
tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea marcajelor orizontale,
transporturilor si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

CAPITOLUL 2
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE

Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate intr-un singur component realizand
pelicula prin uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile.

Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata
acesteia, a microbilelor de sticla. Pulverizarea cu microbile se executa pe suprafata de
vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a microbilelor. Operatiile de
pulverizare vopsea si microbile se executa practic concomitent, cu aceeasi masina de
marcaj.

Calitatea vopselei si peliculei de marcaj se apreciaza pe baza datelor din anexele 1 si 2.

CAPITOLUL 3
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla, tratate la
suprafata. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de
marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in
saci etansi.

Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

CAIET DE SARCINI

146

CAPITOLUL 4
TIPURI DE MARCAJE

1. Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru:

- separarea sensurilor de circulatie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:

- linie simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.

Dimensiuni si moduri de pozare a marcajelor longitudinale functie de diverse situatii sunt
prezentate in plansa nr. 1 a, b, c, d.

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din
linie discontinua simpla iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o
linie continua mod prezentat in plansa nr. 1 a, c.

Marcaje longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de circulatie este
de minimum 3,0 m prin linii discontinue simple avand segmentele si intervalele aliniate in
profil transversal pe sectoarele din aliniament.

In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble.

Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de
incadrare, in exteriorul limitei partii carosabile:

- linii continue simple pe autostrazi si la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;

- linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in intersectii.

Acest tip de marcaje sunt prezentate la fig. 2 din plansa nr. 1 a.

Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum
cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii
continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de vizibilitate
d min este inferioara valorilor date in plansa nr. 1 c.

Pe drumurile cu cel putin patru benzi de circulatie, marcajul se executa ca si in cele
curente.

Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila marcajele se executa conform
plansei nr.1b

CAIET DE SARCINI

147

2. Marcaje transversale

a. de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat locul de oprire sa fie
asigurata vizibilitatea in intersectie (vezi plansa nr. 1 d fig. 7)

b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un
triunghi cu dimensiunile din plansa nr. 2

- de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm
iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai
mica de 60 km/h nu mai mare de 60 km/h

In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicand semnele de traversare.

- de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte avand dimensiuni
conform plansei nr. 2 b fig. 11.

3. Marcaje diverse

de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;

- pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie
continua realizate conform plansei nr.2c

- pentru interzicerea stationarii;

- pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pa axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de axa sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marginea caii;

- curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de
marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m conform
plansa nr. 3 a fig. 19.

4. Marcaje prin sageti si inscriptii

Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o anumita
localitate, limitari de viteza etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se
aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km sau mai mica sau egala cu
60 km/h.

Dimensiuni si tipuri de sageti sunt date in schitele plansei nr. 3 b, c, d, e.

Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.

CAIET DE SARCINI

148

Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele
prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual
cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.

La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata
iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15
o
C astfel incat sa se asigure
functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vantului sa
fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.

CAPITOLUL 5
APLICAREA MECANICA

Vopselele cu un continut mic de solvent se aplica cu masini de marcaj capabile sa
realizeze performantele inscrise in anexele 1 si 2.

CAPITOLUL 6
PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ

- Se stabileste itinerariul de marcaj si se caracterizeaza suprafata
- bituminoasa
- beton de ciment

- Suprafetele de marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen.

- Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, avand calitati tehnice conform
Capitol 2.

La inceperea lucrului si pe parcurs de cate ori se considera necesar, se fac verificari ale
dozajelor de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelat cu masuratori de grosimede
film ud.
CAPITOLUL 7
EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER

La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:

- Tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei

- Cartea marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului

- Grafic de executie

- Tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea)

- Dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile

- Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel:

CAIET DE SARCINI

149

- Presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei

- Asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masini de marcaj, viteza
de lucru corespunzatoare

- Pozare conuri pentru protectia vopselei ude

- Autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pana la
darea in circulatie si apoi recupereaza conurile

- Esalonul semnalizeaza cu indicatoare si mijloace de avertizare luminoase
operatiunile de marcaj

- Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze
continuitatea traficului rutier

- Fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/17-85

- In timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea si
microbile

- Banda de marcaj trebuie sa aibe un contur clar delimitat, cu microbile repartizate
uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea

- In timpul efectuarii marcajului pot apare defecte de pelicule. Aceste defecte de
pelicula obliga personalul care executa marcajul, sa treaca la remedierea imediata a
cauzelor care le genereaza.

CAPITOLUL 8
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ

Utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in conformitate
cu caietele de sarcini.

Probele martor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de viata in
ambalaj, recomandat de fabricant. In caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un
laborator neutru, pentru obtinerea unui buletin de analiza necesar lamuririi litigiului.

Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de un inginer.

Acestuia i se va asocia un laborator specializat, remunerarea acestuia intrand in sarcina
Antreprenorului. Controlul se va efectua pentru fiecare lot de vopsea de marcaj si
microbile de sticla.

Antreprenorul va trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii, precizand
organizarea mijloacelor materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru
efectuarea controlului.

CAIET DE SARCINI

150

In caz de nerespectare a conditiilor impuse de caietele de sarcini, materialele (vopseaua,
microbilele) vor fi refuzate fara ca Antreprenorul sa pretinda vreo indemnizatie.

De altfel, Inginerul va putea efectua controlul calitatii materialelor in orice moment,
cheltuielile intrand in sarcina Antreprenorului.

Antreprenorul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, corectata in functie
de trafic, tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul de vopsea utilizata si conditiile de
mediu. Laboratorul se va alatura controlului dozajului la fata locului.

In caz de nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa refaca marcajul pe
cheltuiala proprie si in conditiile impuse de Inginer.

Inginerul este responsabil pentru calitatea controlului.

CAPITOLUL 9
RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ

- Receptia lucrarilor de marcaj se executa la terminarea fiecarui traseu

- Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pana la 2 ani, se face
in 2 faze:

A. Receptia preliminara se executa astfel:

. Se verifica daca s-au respectat prescriptiile din caietul de sarcini in timpul aplicarii
vopselei de marcaj

. Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-85. Se
verifica constatarile privind dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude,
facute in timpul executiei de catre inginer

. Se determina Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminanta, Coeficient SRT
si grad de uzura, care trebuie sa corespunda cu CEN/TC 226 WG-2

. Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea si
microbile, se propun pentru remediere

. Remedierea se face in termenul specificat de comisia de receptie

. Din comisia de receptie face parte si responsabilul cu siguranta circulatiei

B. Receptia finala

- In anul urmator executarii marcajului, se face o verificare a comportarii marcajului
astfel:

CAIET DE SARCINI

151

. Aspect vizual conform STAS 1848/7-85 (contur, dimensiuni, continuitate
pelicula)
. Coeficient Retroreflexie
. Factor de luminanta
. Coeficient SRT
. Uzura

Controlul final (dupa un an de la aplicare) al calitatii va fi efectuat de laboratorul de
specialitate.

Toate costurile pentru Laborator vor fi incluse in pretul Antreprenorului. Acesta va trebui,
de asemenea, sa indice in Planul de sigurare a calitatii, modalitatile de interventie ale
laboratorului.

In cazul in care se impun remedieri, se amana receptia pana la executarea acestora. In
Procesul-Verbal de receptie se consemneaza determinarile facute, precum si toate
observatiile ce definesc calitatea marcajului executat si remedierile necesare.

CAPITOLUL 10
EXECUTIA PREMARCAJULUI

Premarcajul va fi efectuat in conditiile urmatoare:

- pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii

Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat in raport cu marginile drumului, apoi
se va face un control vizual al axului determinat. In cazul aliniamentelor lungi, daca
metoda vizuala nu este satisfacatoare se vor folosi metode topografice.

CAPITOLUL 11
VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI

Premarcajul va fi efectuat de Antreprenor in conditiile prevazute la Cap. 10 si va fi verificat
de Inginer. In cazul respingerii premarcajului de catre Engineer, Antreprenorul va trebui
sa-l refaca pe cheltuiala proprie.

Executia marcajului va incepe numai dupa acordul Inginerului privind executia
premarcajului.

CAPITOLUL 12
PRECIZARI REFERITOARE LA EXECUTIA MARCAJELOR

La inceperea fiecarei lucrari de marcaj, DRDP va furniza cu o luna (30 zile) inaintea
inceperii efectuarii marcajului propriu-zis, un plan detaliat al sectoarelor necesare a fi
marcate, cat si esalonarea executiei ce urmeaza a se realiza in anul respectiv.

Documente grafice

CAIET DE SARCINI

152

In vederea executiei marcajului, se va prezenta Planul de semnalizare orizontala
permanenta la scara 1/1000 pentru marcajul longitudinal si documente grafice (detalii de
executie) scara 1/500 pentru marcajul in intersectii si alte cazuri speciale.

Vor fi in mod special indicate:

- zonele omogene cu marcaj longitudinal simplu sau dublu, raportate fata de reperi
identificati pe teren (pozitii km exacte);

- zonele cu marcaj singular cu km de reperaj si detaliu de executie al marcajului
transversal (intersectii, parcari, treceri pietoni).

Plecand de la schemele itinerare si de la documentele grafice, cu 15 zile inainte de
inceperea lucrarilor Antreprenorul va supune spre aprobare Inginerului, un program de
executie detaliind in special:

- datele de aprovizionare
- perioadele de premarcaj
- perioadele de marcaj

Acest program, aprobat de Inginer, va fi actualizat in fiecare luna, tinand seama de
problemele particulare (ex. conditii meteorologice). El va fi prezentat sub forma
computerizata pentru a fi mai usor de actualizat.

3.3.1.11. Caiet de sarcini marcaj rutier (semnalizare verticala)

CAP.I. GENERALITATI

CAP.II. TIPURI DE INDICATOARE

1. OBIECT, CULORI SI SEMNIFICATII DE INDICATOARE RUTIERE
2. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
3. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
4. METODE DE TESTARE

CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE

CAP.IV. CONTROLUL CALITATII PANOURILOR

C A P I T O L U L I
GENERALITATI

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate
cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea
rutiera.

CAIET DE SARCINI

153

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate pe care trebuie
sa le indeplineasca marcajele rutiere verticale.

Caietul de sarcini se aplica la realizarea marcajelor verticale pentru constructia drumurilor,
parcarilor, caii interioare de serviciu a hipodromului. El cuprinde conditiile tehnice comune
ce trebuie sa fie indeplinite la executarea marcajelor verticale, transporturilor si finisarea
lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de
lucrari, folosite la semnalizarea rutiera pe drumurile prezentate mai sus.

Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si
alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru
semnalizarea rutiera a drumurilor.

2. PREVEDERI GENERALE

Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective aflate in vigoare.

Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare
fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor

In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va
dispune refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

TIPURI DE INDICATOARE

1. FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR

A. Indicatoare de avertizare a pericolului

Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale
si de dretunghiuri.

CAIET DE SARCINI

154

Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea neagra
pe fond alb.

Dreptunghiurile sunt de marimi diferiite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica
sensul virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila (conform vol.II).

B. Indicatoare de reglementare

* de prioritate

Formele cele mai variante sunt intalnite la acest tip de indicatoare:

- sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar
rosu (fig. 33.a si 33.b);

- triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu (fig.34);

- octogon de culoare rosie avand inscrisa inscriptia STOP (fig.35);

- patrat galben prezentand un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate (fig.36);

- indicator circular cu chenar rosu avand pe fondul alb repre-zentate doua sageti una
rosie si alta neagra (fig.38);

- patrat pe fond albastru avand reprezentate doua sageti rosie si alba (fig.39).

* de interzicere sau restrictie

Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri de forma
circulara cu chenar rosu in marea lor majoritate afisand diverse inscriptii, desene pe fond
alb sau albastru (conform vol.II).

* de obligatie

Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentati
schematice, valori pentru viteze de circulatie (conform vol.II).

C. Indicatoare de orientare si informare

Indicatoare de orientare

Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu
sageata, majoritatea avand fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere,
denumiri de localitati, etc., cu culoare alba conform lucrari de baza vol.II.

Indicatoare de informare

Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul)
pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului

CAIET DE SARCINI

155

european, cum ar fi: treceri pietoni, punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service
si altele conform vol.II.

Se cuvine reamintit faptul ca pe autostrazi indicatoarele de presemnalizare pentru
orientare si cele de informare au fondul verde.

Pe acest tip de indicatoare ce preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile
localitatilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decat autostrazile, vor fi
inscrise pe un camp albastru cu chenar alb distinctiv de fondul verde al indicatorului.

D. Semne aditionale

Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea patrata,
sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii
autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum (conform vol.II).

2. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR

Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie
formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in
forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm,
avand conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.

Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se
executa din profile speciale.

Calitatile aluminiului sunt urmatoarele:

- Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor romanesti)
- Pentru profile - ALMGSI-0,5F 22 (conform DIN)

Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.

Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.

O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor
si sistemul de prindere pe stalpi.

Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.

Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.

Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa
cum urmeaza:

CAIET DE SARCINI

156

- degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la
temperatura de aproximativ 25
o
C;
- inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa
inmuiata in alcool;
- dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta.

Aplicarea foliei reflectorizante

Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe
celelalte trasee folie tip engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile
trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei
reflectorizante".

Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cand se foloseste folie cu adeziv la presiune
sau "la cald" atunci cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.

Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin
imprimare cu metoda serigrafica.

Taierea foliei se executa pe o masa cu suprafata perfect plana si dura (de preferinta cu
cristal deasupra) folosindu-se un cutit cu lama de otel inflexibila, foarte bine ascutit.

In timpul taierii foliei, cutitul se tine aplicat cu toata muchia lamei pe suprafata foliei,
apasandu-se uniform si inaintand incet pe marginea sablonului sau riglei.

Lucratorul care executa taierea foliei trebuie sa aibe mainile curate, fara urme de grasime.

In cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura
incaperii trebuind sa fie cuprinsa intre 20
o
C si 25
o
C. Inainte de aplicare atat folia cat si
indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de 20-25
o
C.

Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de
preferinta orizontal cu folia in sus.

3. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

A. Avertizare, reglementare si obligare

a) Indicatoare triunghiulare

Indicatorul "Cedeaza trecerea" fig.34
latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13

Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900

CAIET DE SARCINI

157

b) Indicatoare circulare
diametrul = 800

c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950

d) Indicator de forma patrata
latura = 650

e) Indicatoare dreptunghiulare

Indicator "Curba periculoasa" fig. 5 a
lungime = 1200
latimea = 650

Indicator "Trecere la nivel cu CF" fig. 31
lungime = 1000
latimea = 300

B. Indicatoare de orientare (si informare)

a) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.

Aceste indicatoare sunt fig. 82 a, 82 b, 82 c, 82 e, 86, 92 a, 92 b, 93, 94, 95 b, 96 a, 97 a,
98 a, 98 b, 99, 100, 101, 102, 103 a, 103b

Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2
si 2,5.

In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor
lua in consideratie la licitatie.

b) Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.

Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la
stanga" fig.85
lungime = 650
latime = 500

Indicatorul "Banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in comun" fig.86

"Drum fara iesire" fig.87

"Presemnalizarea traseului de urmat pentru anumite categorii de vehicule" fig.88
"Selectarea circulatiei" fig.89, 90, 91

CAIET DE SARCINI

158

lungime = 650
latime = 500

Indicator "Identificarea drumurilor" fig. 97 a
lungime = 550
latime = 330

Indicator "Deschis traficului international" fig. 98 a
lungime = 550
latime = 330

Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni" fig.106, "Politia" fig.107 si "Post
prim ajutor" fig.109
lungime = 650
latime = 500

Indicator "Sens unic" fig.111
lungime = 1200
latime = 330

Indicatoare "Autostrada" fig.112 si 113
lungime = 650
latime = 500

Indicatoare "Post depanare" fig.117, "Telefon" fig.118, "Statie de benzina" fig.119, "Hotel
sau
Motel" fig.120, "Restaurant" fig.121, "Bufet sau Cofetarie" fig.122, "Teren pentru
champing"
fig.123, "Teren pentru caravane" fig.124, "Teren pentru camping si caravane" fig.125,
"Cabana
pentru turisti" fig.126, "Parcarea" fig. 127 a.
lungime = 650
latime = 500

Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala" fig.f
lungime = 450
latime = 200

"Indicarea lungimii unui sector periculos" fig.g si "Trecerea la nivel cu calea ferata"
fig.s
lungime = 600
latime = 200

"Directia drumului cu prioritate" fig.n si o
lungime = 600
latime = 600

CAIET DE SARCINI

159

4. METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE

1. Prezentul caet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii reflectorizante
inainte de a fi folosite la confectionarea indicatoarelor de circulatie rutiere permanente si
temporare, precum si pentru indicatoarele de circulatie retroreflectorizante, instalabile pe
drumuri europene, drumuri nationale si autostrazi.

2. Generalitati

Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa 1 si clasa
2. Schemele sugestive prezentate la scara conventionala, sunt redate in fig.1 pentru
materiale din clasa 2 si in fig.2 pentru materiale din clasa 2.

2.1 Materiale din clasa 1

Foliile retroreflectorizante din clasa 1 sunt constituite din microbile de sticla, incluse in
interiorul unei rasini transparente care are o suprafata exterioara neteda.

Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil, care poate fi
utilizat prin aplicare la cald sau prin presiune usoara. Culoarea foliilor din aceasta clasa
corespunde culorii indicatoarelor de circulatie din Tabel C.

2.2 Materiale din clasa 2

Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii
sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o
suprafata plana la exterior. Culoarea foliilor din aceasta clasa corespunde culorii
indicatoarelor de circulatie din Tabel C.

2.3 Clasificarea vizuala

Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt marcate de catre producatorul lor.

Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin
metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.

Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de
identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cand suprafata foliei
reflectorizante este iluminata perpendicular.

3. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a
caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de calitate
pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii
retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.

4. Folii retroreflectorizante

CAIET DE SARCINI

160

Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de
circulatie retroreflectorizante se pregaresc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele
testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri:

4.1 Pregatirea mostrelor

Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu
grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al
2
MG
2
MnO
3
.

Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare
trebuie sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de
producatorul de folie retro-reflectorizanta.

4.2 Conditionarea mostrelor

Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona
timp de 24 ore la temperatura de 23
o
C 2
o
C si 50 RH + 5%.

4.3 Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei
determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.

4.4 Analize fotometrice

4.4.1 Coeficient de retroreflexie

Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al
vizibilitatii pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de
retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M
2
si se masoara cu aparate special denumite
retroreflectomere.

Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din
aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5
o
, 30
o
, 40
o
in raport cu
normala si la unghiuri de receptie de 0,2
o
- 0,33
o
, 1
o
, 2
o
, in raport cu fascicolul incident.
Coeficientul de retroreflexiune R se masoara conform "CIE PUBLICATION" nr.54
Retrireflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856
o
K).

Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite
puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru
foliile retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori diferite, destinate semnelor de trafic,
sunt date in tabelul A

4.4.2 Culoare

Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 5x5 cm,
aplicate pe placute de aluminiu (pct.4.1).

Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2 colorimetry,
1986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45
o

CAIET DE SARCINI

161

fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0
o
(Geometrie de masurare
45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din
coordonatele punctelor de colt a diagramei CIE 1931 (Fig.3).

Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise
in Tabel C, iar pentru foliile retroreflexive in utilizare, sunt inscrise in Tabel B.

In diagrama din fig.3, foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt
specificate printr-un domeniu nehasurat, pe cand aceleasi folii aflate in utilizare sunt
specificate printr-un domeniu hasurat.

4.5 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice

4.5.1 Adeziunea la suport

Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin
jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.

Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10x15 cm,
conditionate conform 4.2. Cu un cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe
suport sa ramana prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm. Se incearca jupuirea mai
departe a foliei cu mana. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de
adeziune a foliei este considerat corespunzator.

4.6 Teste de verificare a rezistentei la mediu

4.6.1 Rezistenta la coroziune

Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35
o
C 2
o
C, a unei
solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata.
Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min.
doua cicluri de cate 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore
la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi
spalate cu apa distilata si uscate cu o pasla in vederea examinarii.

Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate
din materiale clasa 1 si clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari,
etc., iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund valorilor inscrise
in Tabel A si Tabel B.

4.6.2 Rezistenta la intemperii

Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in
diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45
o
. Periodic, este
permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru indepartarea pulberilor depuse din
atmosfera.

CAIET DE SARCINI

162

In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu carpa moale sau burete si apoi se
spala cu apa distilata. Pentru interpretarea rezultatelor, mostrele se conditioneaza
conform 4.2.

Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:

- Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport

- Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33
o
si unghi = 5
o
, nu trebuie
sa fie mai mic decat valorile inscrise in Tabel A astfel:

Materiale clasa 1: 50%
Materiale clasa 2: 80%

- Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat
in Tabel B, iar factorii de luminozitate nu trebuie sa fie mai mici decat factorii din Tabel B

4.7 Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie

Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in
laborator.

Mostrele de testat avand dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata de
sus in jos, acoperita cu un film de apa.

Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.

Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe
suprafata foliei.

Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim
90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A, determinat la unghi = 0,33
o

si unghi = 5
o
.

5. INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA

5.1 Generalitati

5.1.1 Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit administratiilor
de trafic rutier autorizarea instalarii de indicatoare de circulatie rutiera retroreflectorizante
optime si durabilitate in timp, pentru a fi utilizate pe drumuri si autostrazi.

5.1.2 Foliile retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, destinate indicatorului
de circulatie rutiera, vor fi testate de catre unul din laboratoarele europene specializate
mentionate in ANEXA 1, care va emite un certificat de calitate.

5.1.3 La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retro-reflectorizante clasa 1 sau clasa
2, foliile retroreflectorizante trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel

CAIET DE SARCINI

163

zincat. Daca se folosesc suporturi vopsite, indicatoarele de circulatie rutiera se vor vopsi
cu o vopsea avand o mare rezistenta la exterior. Aceasta trebuie consemnat intr-un
certificat de calitate, privind performantele sistemului, pentru minim 5 ani, de expunere in
conditii atmosferice.

Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile producatorului de
materiale retroreflectorizante.

5.1.4 Daca indicatoarele de circulatie rutiera se executa prin tiparire pe folii
retroreflectorizante de culoare alba sau galbena, cu cerneala transparenta sau opaca,
procedurile tehnologice vor fi aplicate in conformitate cu recomandarile producatorului de
folii retroreflectorizante.

5.1.5 Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu
urmatoarele date:

. Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau
vanzatorului;

. Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;

. Luna si anul de asamblare a panoului.

Marcarea se face pe o suprafata de max. 30 cm
3
, caracterele marcarii fiind usor de citit de
la o distanta normala.

5.1.6 Identificarea vizuala a semnelor de marcare din clasa 1 si clasa 2 de materiale
retroreflectorizante, se face conform recomandarilor de la punctul 2.3.

5.1.7 Pregatirea, conditionarea si interpretarea rezultatelor testarii se face conform
recomandarilor de la 4.1, 4.2 si 4.3.
Decuparea mostrelor de testare din indicatoarele de circulatie retro-reflectorizante se face
la dimensiuni specifice metodei de testare.

5.2 Metode de testare fotometrica

5.2.1 Determinarea coeficientului de retroreflexie

5.2.1.1 Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.M
2
, se poate determina cu
retroreflectometre fixe in laborator, sau mobile, pe indicatoare verticale montate pe
drumuri.

Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul:

- Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru panouri
de semnalizare retroreflectorizante;

- Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp;

CAIET DE SARCINI

164

- Determinarea nivelului de retroreflexie, la iesire din garantie;

- Prevederea timpului de inlocuire a indicatoarelor de circulatie rutiera;

- Studierea foliiilor retroreflectorizante serigrafiate cu cerneala transparenta.

5.2.1.2 Pentru testare se aplica metoda prezentata la punctul 4.4. Citirea se face in mai
multe puncte ale suprafetei indicatorului de circulatie, iar valoarea minima R', trebuie sa fie
corespunzatoare valorilor inscrise in Tabelul A pentru materiale din clasa 1 si clasa 2.

5.2.1.3 Pentru foliile albe, serigrafiate cu culoare transparenta, coeficientul de retroreflexie
nu trebuie sa fie mai mic decat 70% din valoarea foliilor colorate din Tabel A.

5.2.1.4 Pentru foliile galbene serigrafiate cu cerneala rosie transparenta, coeficientul de
retroreflexie nu trebuie sa fie mai mic de 50% din valoarea foliei de culoare rosie din Tabel
A.

5.2.2 Culoarea

Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii
descrise la punctul 4.4.2. Valorile coordonatelor cromatice se afla inscrise in Tabel B, iar
domeniile coordonatelor cromatice pentru indicatoarele de circulatie rutiera
retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 de materiale, in fig.5.

Coordonatele cromatice pentru culorile neretroreflectorizante Gri si Negru sunt
urmatoarele:
Culoa
re
1 2 3 4 Factor de
iluminare
minim
maxim
Gri X
Y

Negru X
Y
0,
305
0,
315

0,
300
0,
270
0,
350
0,
360

0,
385
0,
355
0,
340
0,
370

0,
345
0,
395
0,
295
0,
325

0,
260
0,
310
0,08
0,10

< 0,02

5.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice

5.3.1 Adeziunea la suport

Testul se executa pe un esantion taiat din indicatorul de circulatie, conform procedurii de
lucru descrisa la punctul 4.3.1.

CAIET DE SARCINI

165

Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia
retroreflectorizanta si suportul indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport
nefiind posibila decat prin distrugerea foliei.

5.3.2 Rezistenta la soc

O mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de circulatie
este asezata pe o rama avand laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila
de otel cu diametrul de 51 mm, avand greutatea de 540 gr.

Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu prezinta
crapaturi.

5.3.3 Rezistenta la caldura uscata

Mostrele de testare, avand simendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la
temperatura de 71
o
C 3
o
C. Se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se
interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator, daca mostra nu prezinta
defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.

5.3.4 Rezistenta la frig

Mostrele de testare avand dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in
congelator, la temperatura de -35
o
C 3
o
C. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura
camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu
prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.

5.4 Teste de verificare a rezistentelor la mediu

5.4.1 Rezistenta la coroziune

Se determina conform procedurii de la punctul 4.4.1, iar interpretarea testului se face
conform metodologiei prezentata la acest punct.

5.4.2 Rezistenta la intemperii

Indicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante clasa 1 si clasa
2 si folii reflectorizante serigrafiate cu cerneala transparenta, aplicate pe suport de
aluminiu nevopsit, in conditii de climat european, prezinta urmatoarele rezistente:
Materiale clasa 2: 10 ani
Materiale clasa 1: 7 ani.

5.5 Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie

Coeficientul R in aceste conditii, pentru indicatorul de circulatie retroreflectorizant se
determina conform procedurii prezentate la punctul 4.5.

5.6 Pe drumurile europene se utilizeaza folie high intenssity.

CAIET DE SARCINI

166

Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de beneficiar in care scop ofertantul trebuie sa
prezinte un certificat de calitate eliberat de unul din laboratoarele europene specializate
mentionat in anexa.

CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE

CONFECTIONARE

Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se
confectioneaza dupa cum urmeaza:

a) Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru
cele in forma de patrat sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste
teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm

b) Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se
foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului,
pe raspunderea ofertantului.

Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.

VOPSIRE

Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se
vopsesc in culoare gri.

CONTROLUL CALITATII PANOURILOR

Verificarea va fi facuta de beneficiarul lucrarii.

Conditiile de verificare sunt urmatoarele:

Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator acreditat, competent in
domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in costul antreprizei.

Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii,
cuprinzand toate testele ce se vor efectua in uzina.
In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele pe
care le doreste.

CONTROLUL CANTITATILOR

Controlul cantitatilor va fi facut de beneficiarul lucrarii care va avea ca sarcina:

- receptia marfii

CAIET DE SARCINI

167

- verificarea marfii
- controlul testelor furnizate odata cu panourile
- respectarea programului de livrare prevazut.

PENALITATI

In ceea ce priveste calitatea materialelor furnizate, este clar ca toate materialele care nu
corespund caietelor de sarcini vor fi refuzate si furnizorul va fi penalizat pentru intarziere.

Orice intarziere a livrarii constatata de beneficiarul lucrarii va fi sanctionata prin aplicarea
unui procent de diminuare a pretului pentru lotul furnizat.

3.3.1.12. Caiet de sarcini urmarirea in timp a constructiei

Date generale. Obiect
Prezentul document are ca obiect lucrarile de monitorizare in timp a lucrarii:

REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI CENTRU HIPIC
SI DE AGREMENT DRUMURI SI PLATFORME.

Este definit programul de urmarire in timp, atat pe parcursul executiei, cat si in perioada
de exploatare.

Se precizeaza ca prin prezentul document proiectantul de structura formuleaza criteriile
care stau la baza monitorizarii urmaririi in timp, lucrarile propriu-zise care trebuie efectuate
si programul de desfasurare a acestora. Pe baza acestui program cadru, executantii
specializati si abilitati in domeniu, vor intocmi proiecte de urmarire in timp, pentru fiecare
lucrare in parte.
Urmarirea comportarii in timp a constructiei se desfasoara pe toata perioada de viata a
constructiei incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si
valorificare (prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea
avariilor, etc.) a rezultatelor inregistrate din observare si masuratori asupra unor
fenomene si marimi ce
caracterizeaza proprietatile constructiei.

Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea
asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru
prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor
materiale, de pierderi de vieti si de degradare a mediului. Efectuarea actiunilor de urmarire
a comportarii in timp a constructiei se executa in vederea satisfacerii prevederilor privind
mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate a constructiei care se va
realiza.
Urmarirea comportarii in timp a constructiei este o actiune periodica de examinare,
observare, investigare a modului in care raspunde (reactioneaza) constructia in decursul
utilizarii ei, sub influenta agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare si a interactiunii
constructiei cu mediul inconjurator si cu activitatea utilizatorilor.

CAIET DE SARCINI

168

Acest program a fost elaborat in acord cu normativul P130-1999, cu STAS 2745-90,
precum si cu STAS 3950-81, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85 si STAS 7488-82
Cerinte de baza. Responsabilitati
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este de doua categorii:
- urmarire curenta
- urmarire speciala
Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de
efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant si se consemneaza in Jurnalul
evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei.

Urmarirea curenta a constructiei:
Urmarirea curenta este o activitate de comportare a constructiei care consta din
observarea si inregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala
modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta, stabilitate si
durabilitate ale
acesteia.
Urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectueaza prin examinare vizuala directa
si prin masuratori de uz curent sau temporare.
Urmarirea curenta se va efectua la intervale de timp prevazute prin prezentul program, dar
nu mai rar de o data pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente
deosebite
(seism, inundatii incendii).
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta va intocmi rapoarte ce
vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a
constructiei.
In cazul in care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei, sau ale
cladirilor
invecinate, beneficiarul va solicita intocmirea unei expertize tehnice.
In cadrul urmaririi curente a constructiei, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca
pot afecta rezistenta, stabilitatea sau durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul
va comanda o inspectie extinsa urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.

Inspectia extinsa a constructiei
Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al rezistentei,
stabilitatii si durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor
constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si cazuri speciale ale
terenului
si zonelor adiacente.
Aceasta activitate se efectueaza in cazuri deosebite privind siguranta si durabilitatea
constructiei, cum ar fi:
- deteriorari semnificative semnalate in cadrul activitatii de urmarire curenta;
- dupa evenimentele exceptionale asupra constructiei (cutremur, foc, explozii) si care
afecteaza utilizarea constructiilor in conditii de siguranta;
- schimbarea destinatiei sau a conditiilor de exploatare a constructiei.
In cele ce urmeaza vor fi amintite aspecte principale ale obligatiilor ce revin diversilor
factori implicati in investitie, cu mentiune ca forma completa a acestor obligatii este cea
prevazuta in normativul P130-99.

CAIET DE SARCINI

169

Proprietarilor le revin urmatoarele obligatii:
- raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiei;
- organizeaza activitatea de urmarire curenta;
- comanda un eventual proiect de urmarire speciala, alocand fonduri pentru realizarea
acestuia;
- comanda inspectarea extinsa sau expertiza tehnica in cazul aparitiei unor deteriorari ce
se considera ca pot afecta constructia;
- iau masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiei (exploatare
rationala, intretinere si reparatii in timp) si prevenirii producerii unor accidente pe baza
datelor furnizate de urmarire curenta si/sau speciala;
- asigura luarea masurilor de interventie provizorii, stabilite de proiectant in cazul unor
situatii de avertizare sau alarmare si comanda expertiza tehnica a constructiei

Proiectantului ii revin urmatoarele obligatii:
- elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile privind
urmarirea curenta;
- stabileste in baza masuratorilor efectuate pe o perioada mai lunga de timp, intervalele
valorilor caracterizand starea normala precum si valorile limita de atentie, avertizare
sau alarmare pentru constructie;
- asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmarire a
comportarii constructiei semnaiizeaza situatii anormale.

Executantului ii revin urmatoarele obligatii:
- efectueaza urmarire curenta a constructiei pe durata executiei;
- intocmeste si preda investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru
Cartea Tehnica a Constructiei;
- asigura pastrarea si predarea catre utilizator si/sau proprietar a datelor si masuratorilor
efectuate in perioada de executie a constructiei;
- in cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc si predau investitorului
si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea Tehnica a Constructiei

Utilizatorilor si administratorilor le revin urmatoarele obligatii:
- solicita efectuarea unei expertize, a unei inspectii extinse sau a altor masuri;
- intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei;
- cunosc progamul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare;
- asigura sesizarea celor in drept la aparitia unor eventuale sau depasirea valorilor de
control.

Executantului urmaririi constructiei ii revin urmatoarele obligatii:
- sa cunoasca in detaliu continutul instructiunilor de urmarire curenta;
- sa cunoasca constructia, caracteristicile generale ale structurii, materiale folosite,
dimensiunile, caracteristicile conditiilor de fundare si ale mediului;
- sa cunoasca obiectivele urmaririi curente;
- sa cunoasca metodele de masurare stabilite;
- sa cunoasca progamul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare;
- sa intocmeasca rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei;

CAIET DE SARCINI

170

- sa asigure sesizarea celor in drept la aparitia unor evenimente sau depasirea valorilor
de control.

Efectuarea urmaririi in timp
In cele ce urmeaza se prezinta elementele care vor fi inspectate si/sau masurate pe
parcursul duratei de viata a constructiei.
a) Masurarea tasarilor
Cerinte de baza ale urmaririi tasarii constructiei prin metode topografice
Urmarirea tasarilor constructiei prin metode topografice consta in masurarea modificarii
cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de
constructie, raportate la repere de referinta (repere fixe).
Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale, in functie de valoarea estimata prin
proiect a tasarii absolute maxime s
max
, se determina preliminar conform precizarilor tab1
din STAS 2745-90.
Eventuala depasire a acestei valori reclama prezenta imediata a proiectantului,
geotehnicianului si a altor factori implicati in executarea/intretinerea constructiei.
In acord cu prevederile de mai sus, pentru valoarea maxima a tasarii absolute se impun:

- clasa conventionala de precizie:
- cerinta privind precizia: B ridicata
- Eroarea admisibila a masurarii deplasarii verticale: +/- 0.1mm
Metoda de nivelment pe care o recomandam ( in acord cu prevederile tab. 2 din STAS
2745-90) este nivelmentul geometric de precizie.

Executantul nivelmentului geometric poate adopta si alte valori pentru diferitele
caracteristici, daca asigura indeplinirea cerintei de precizie impusa.

Repere de referinta (borne)
Datorita preciziei impuse masurarii, standardul recomanda repere de referinta de
adancime.
Avand in vedere recomandarile standardelor, si particularitatile constructive si de
amplasament ale constructiei propunem amplasarea a unui singur reper de referinta.
Ramane la latitudinea unitatii care face urmarirea stabilirea modalitatii in care se face
masurarea.
De asemeni, in prezentul material am indicat minimal numarul si pozitia reperelor, dar
unitatea care face masurarile poate indica si necesitatea amplasarii altor repere, cu
conditia respectarii specificatiilor tehnice.
In momentul intocmirii prezentelor specificatii tehnice nu cunoastem proiectul de
organizare de santier, iar pozitia reperelor se va stabili de catre executant cu acordul
factorilor implicati (proiectant, executant, beneficar).

Marci de tasare
Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in
elementele de constructie astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga
durata a efectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor atat in timpul
executiei cat si in timpul exploatarii.
Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care
efectueaza masurarile, de acord cu proiectantul, executantul si beneficiarul, tinand seama

CAIET DE SARCINI

171

de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive ale constructiei. Marcile de
tasare se alcatuiesc si se amplaseaza astfel incat sa nu fie deteriorate sau astupate de
lucrarile de finisaj.
Marcile de tasare sunt conform STAS 10493-76.
Precizam ca utilizarea unor marci de tasare alcatuite din doua parti (o teaca inglobata in
elementul de constructie si un bolt detasabil) nu este recomandata in cazul masurarilor
de precizie, conform pct. 4.5. din STAS 2745-90.
Masurarile vor fi efectuate dupa urmatorul program:
1. Masurari pe parcursul executiei constructiei:
Deplasarile pe verticala ale marcilor (tasarile) vor fi masurate cu metode topografice cu
precizie de 0,1mm, la intervale de timp corespunzatoare realizarii urmatoarelor etape de
lucru:
- Se va executa un ciclu de masuratori initiale (masurarea de zero)
- Se va executa un ciclu de masuratori dupa realizarea fiecarui nivel suprateran al
structurii.
- Se va executa un ciclu de masurari la incheierea defnitiva a executiei constructiei.

Daca in aplicarea incarcarilor intervin pauze (daca apar discontinuitati- in timp privind
executia constructiei), trebuie efectuate masurari inainte si dupa efectuarea incarcarii.

2. Masurari in faza de exploatare:
- Se va efectua un ciclu de masurari la ocuparea totala a constructiei de catre beneficiar
(pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua cate doua cicluri de
masurari in fiecare din primii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp intre
masurari trebuie sa fie de cca. jumatate de an).
- Se va efectua cate un ciclu de masurari in fiecare din urmatorii trei ani ai exploatarii
constructiei (intervalul de timp intre masurari trebuie sa fie de cca. un an).
- Se va efectua un ciclu de masurari la 4 ani dupa efectuarea masurarii precedente
(respectiv la 10 ani de la darea in folosinta a constructiei).
- Apoi se va efectua cate un ciclu de masurari la un interval de 5 ani (respectiv la 15, 20 ,
25ani, ...de la darea in folosinta a constructiei).

Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masurarilor pe parcursul exploatarii pot fi
modificate in cazul in care intervin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de
exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterane, aplicarea unei incarcari in
imediata vecinatate a constructiei, baterea de piloti sau alte surse de vibratii in apropiere,
socuri seismice de mare intensitate (cu magnitudine mai mare sau egala cu 6,5),
precipitatii abundente, etc.

b) Efectuarea observatiilor asupra fisurilor
In cazul aparitiei de fisuri in elementele portante ale constructiei, trebuie intreprinse
observatii sistematice asupra fisurilor in vederea elucidarii caracterului deformatiilor si
pericolului pe care acestea il implica asupra rezistentei si exploatarii constructiei.
Pentru urmarirea dezvoltarii in lung a fisurii, extremitatile acesteia se repereaza periodic
prin liniute vopsite, alaturi de care se noteaza data.

CAIET DE SARCINI

172

Pentru urmarirea dezvoltarii in sens transversal a fisurii se utilizeaza dispozitive de
masura sau repere, fixate pe ambele parti ale fisurii, in dreptul carora se marcheaza
numarul lor si data montarii.
La fisuri cu deschiderea transversala mai mare de 1 mm trebuie masurata si adancimea
acestora.
In cazul aparitiei unor fisuri, acestea se vor monitoriza in conformitate cu cele descrise
mai sus. Se vor aplica martori de sticla si se va masura deschiderea transversala a
fisurilor.
Prima citire se va efectua imediat dupa identificarea fisurii si apoi la interval de 1 an
calendaristic. De asemenea, aceste fisuri vor fi masurate dupa producerea unui eventual
eveniment major: cutremur, incediu, explozie. Toate rezultatele citirilor vor fi prezentate
proiectantului care dupa trei ani poate decide intreruperea masurarii, fara a exclude insa
inspectarea vizuala in continuare sau, in cazul in care deschiderea fisurilor s-a amplificat
poate dispune masuri de interventie functie de starea normala, de atentie, de avertizare
sau de alarmare in care se gaseste defectul respectiv. De asemenea, in cazul amplificarii
fisurilor, proiectantul va dispune inspectia extinsa a constructiei sau urmarirea speciala.
Toate rezultatele citirilor vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in
Cartea Tehnica a constructiei.

c) Inspectarea elementelor structurale
Pe langa masurarea fisurilor (in cazul aparitiei acestora) se va inspecta periodic structura
de rezistenta.
Planseele vor fi inspectate sistematic in vederea identificarii unor noi fisuri. De asemenea
nodurile de beton armat. Eventuale zone ude, urmare a unor scurgeri din instalatii, vor fi
vizualizate in scopul identificarii unor posibile corodari ale armaturii din beton. Vor fi vizati
unu-doi stalpi la fiecare etaj.
In ceea ce priveste periodicitatea inspectiei, ea se va efectua cu o periodicitate de un an,
prima inspectie efectuandu-se la un an de la darea in exploatare a constructiei. Daca se
identifica neconformitati zona de cercetare se va extinde. In cazul producerii unui
eveniment major(seism puternic, explozie, incendiu) inspectia va fi extinsa, cercetandu-
se toate elementele structurale, la fiecare nivel.
Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor
incluse in Cartea Tehnica a constructiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta
proiectantului.

d) Inspectarea elementelor nestructurale
Pe parcursul inspectiei periodice care se va efectua asupra cladirii se vor verifica vizual
elementele de inchidere si finisaj, de-a lungul intregii constructii, urmarindu-se eventuale
fisuri in peretii de compartimentare, dislocari ale prinderii acestora, deformatii ale
elementelor de prindere a fatadei, ale pardoselii, etc. De asemenea se vor urmari
deformatii ale tevilor de instalatii, neconformitati ale sistemelor de protejare termo si
hidroizolante susceptibile sa aiba originea in deformatia structurii.
Inspectia se va efectua cu o periodicitate de un an, incepand la un an de la darea in
exploatare a constructiei.
Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi
incluse in Cartea Tehnica a constructiei.De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta
proiectantului.

CAIET DE SARCINI

173

4.
Cand trebuie un seism considerat ca fiind important
Cercetarile constand in inspectii vizuale (inspectii extinse), masurare de tasari, de
deformatii, deschiderea fisuriior, perioada de oscilatie vor trebui efectuate dupa
producerea fiecarui seism cu magnitudinea pe scara Richter M>6.0 si/sau cand
intensitatea sesismului este de grad VII sau mai mare.
Cum dupa producerea unui eveniment major este posibil ca in structura sa apara o stare
de degradare semnificativa, proiectantul sau un expert tehnic atestat poate lua hotararea
de a schimba parametrii cercetarilor.

Concluzii
Prezentul document defineste cadrul si regulile de baza si programul prin care se vor
executa lucrarile de monitorizare si urmarire in timp a constructiilor.
Precizam ca prezentul program are caracter definitoriu si orientativ, iar in acord cu
standardele in vigoare pozitia exacta a bornelor si reperelor, tipul reperelor, etc, trebuie
stabilita de catre unitatea care efectueaza acesta lucrare, de comun acord cu proiectantul,
beneficiarul si executantul constructiei.
Documentele continand datele obtinute din monitorizarea lucrarilor de infrastructura si a
influentei acestor lucrari asupra zonelor adiacente se predau, la receptia constructiei,
beneficiarului (proprietarului) constructiei si vor fi pastrate in Cartea Tehnica a constructiei,
conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
Masuratorile privind tasarile constructiei noi, monitorizarea fisurilor, etc. vor fi realizate de
unitati specializate si independente de executantul lucrarilor de constructii Ele se vor face
atat cu respectarea legislatiei in vigoare cat si cu programul si cerintele definite de
proiectantul de structura in prezentul document. Monitorizarea si urmarirea se vor
executa pe baza unor proiecte efectuate de executantul fiecarei lucrari de monitorizare,
programe care vor fi supuse spre aprobare proiectantului de structura.
Datele obtinute din lucrarile de monitorizare vor fi comunicate cu promptitudine
proiectantului constructiei.

3.3.1.13. Caiet de instructiuni de securitate si protectia muncii, protectia mediului si
protectia la incendii

In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii
precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari pentru realizarea si
exploatarea lucrarilor de drum in deplina siguranta si fara accidente de munca, se vor
respecta urmatoarele reglementari tehnice:
PROTECTIA MUNCII
9/N/15.03.1993).

CAIET DE SARCINI

174

- Hotararea nr. 1091/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
- Legea nr. 307/2006 Apararea impotriva incendiilor (Abroga Ordonanta Guvernului nr.
60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr.
212/1997 si modificata cu Ordonanta 114/2000).
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila
- Ordin nr. 1023/1999 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si
stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001.
- Ordin nr. 88/2001 Dispozitii generale privind echiparea si dotarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si
stingere a incendiilor - D.G.P.S.I. 003.
PROTECTIA MEDIULUI
- Hotararea Guvernului nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot
pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului
- Legea nr. 655/2001 (M. Of. 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
- Hotararea Guvernului nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru
de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private
(abroga Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii - cadru de
evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri);
(abroga Hotararea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune
pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea
unor substante periculoase);

CAIET DE SARCINI

175

- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu modificat cu Ordinul MAPAM nr.
210/2004 si Ordinul MMGA nr. 1037/2005;
- Ordinul MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
mediului;
- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limita, a valorilor de prag si a criteriilor si a metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
- Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor
si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare;
1. Toate lucrarile conform proiectului, vor fi executate de unitati agrementate pentru acest
tip de lucrari, prin formatii specializate si autorizate sub coordonarea permanenta a unui
protectie a muncii.
- verificarea planului de situatie din proiect cu constructiile existente la suprafata terenului
sau ingropate, (linii electrice sau telefonice, conducte, fundatii, constructii etc.);
- instructajul intregului personal inainte de inceperea lucrarilor, privind masurile de
protectia muncii in executie;
- masuri speciale la transportul utilajelor pe sub liniile electrice, in special excavatoarele,
pentru ca sa atinga liniile electrice;
4. Inaintea inceperii lucrarii toti componentii formatiei de lucru vor fi instruiti asupra
proiectului tehnic, iar muncitorii pot folosi obligatoriu si permanent, indiferent de anotimp,
echipamentul de lucru si de protectie prevazut de Normativele in vigoare.
5. Pentru buna pregatire a lucrarilor toate materialele, armaturile, echipamentele, SDV-
urile si utilajele necesare lucrarilor vor fi organizate corespunzator pe toata perioada de
executie pe o platforma centrala , iar Constructorul va lua masuri de asigurare a
ordinii, curateniei si securitatii acesteia prin paza si pe timp de noapte.

CAIET DE SARCINI

176

terasamentelor, mecanizat sau manual, la montarea conductelor, accesoriilor si
instalatiilor, prepararea si turnarea betoanelor, a confectiilor metalice etc. cu referinta in
special la urmatoarele:
munca pe care trebuie sa o presteze, intocmirea si semnarea fiselor individuale de
protectia muncii;
- inainte de inceperea lucrului, conducatorii de utilaje vor verifica starea tehnica a
acestora;
- in apropierea liniilor electrice, vor fi luate masuri speciale precum si la deplasarea
utilajelor pe sub acestea;
- nu se admite lucrul pe santier persoanelor care nu au instructajul de protectia muncii la
zi.
individuale de protectia muncii, de a tine evidenta instructajelor care s-au facut si
persoanelor care au fost instruite.
8. Lucrarile de organizare de santier (constructii auxiliare, ateliere de orice fel, depozite,
rampe de descarcare) se vor realiza urmarindu-se satisfacerea tuturor cerintelor de
protectia muncii si PSI.
9. La lucrarile executate in zonele cu circulatie pietonala si rutiera se vor lua masuri
sporite pentru asigurarea sigurantei atat a circulatiei auto si pietonale, cat si a personalului
de executie:
a) semnalizarea si atentionarea circulatiei cu placarde si panouri avertizoare montate
incepand cu 200 m inainte si dupa lucrare;
SANTIER IN LUCRU !
DRUM DENIVELAT!
DRUM INGUST!
VITEZA 5 km / ora !
respective;
terminarea programului toate dispozitivele si utilajele vor fi retrase de pe platforma de
lucru, curatate si verificate in afara perimetrelor de circulatie in locuri stabile si asigurate
impotriva deplasarilor si pornirilor intamplatoare.
11. Trecerea utilajelor grele pe senile de pe o parte pe cealalta parte a soselelor asfaltate,
se va face numai in locuri amenajate pe podine din dulapi din lemn sau dale carosabile
din b.a. folosite in lucrarile curente de organizare de santier, daca utilajele nu sunt
prevazute cu papuci netezi pentru lucrul de asfalt.

CAIET DE SARCINI

177

13. La saparea manuala a santurilor si gropilor de pozitie se vor folosi unelte de sapat
bune, luandu-se masuri de protectie impotriva surparilor.
14. Toate sapaturile adanci, in functie de configuratia terenului, vor fi asigurate prin
sprijinire de maluri.
15. Este interzis a se executa lucrari de sudura in gropi neasigurate impotriva surparii
malurilor.
17. Topitoarele de bitum vor fi amplasate in locuri ferite de activitatea strazii, iar
transportul bitumului topit se va face numai cu dispozitive autorizate in acest sens,
muncitorii vor folosi echipamentul de protectie corespunzator: cizme de cauciuc, manusi,
ochelari de protectie, salopeta etc.
19. Este strict interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor sub carligul macaralelor
(auto sau pe senile) sub conducta ridicata sau in zona de actionare a bratelor acestora.
20. Inainte de inceperea oricarei operatii de ridicare sau coborare, conducatorul instalatiei
de ridicat este obligat sa anunte prin semnale acustice muncitorii din jur, pentru a iesi din
raza de actiune a acestora.
omologate si in perfecta stare, care vor corespunde caracteristicilor lucrarilor pentru care
au fost destinate.
24. Personalul care actioneaza in raza utilajelor actionate electric sau in raza
retelelor electrice, va fi instruit pentru evitarea electrocutarii.
27. Constructorul si furnizorul de produse necesare lucrarilor de drum vor stabili dupa caz
si alte masuri pentru siguranta lucrului.
28. Cand apar pe santier probleme deosebite se va solicita Proiectantul pentru elaborarea
de eventuale prevederi speciale astfel ca executia sa se desfasoare fara accidente umane
sau materiale.
face numai in locuri amenajate cu dale carosabile din beton armat folosite in lucrarile
curente de organizare de santier.

CAIET DE SARCINI

178

30. Tot personalul din jur va fi indepartat si se vor lua masuri pentru indepartarea
pericolelor de accidente. Numai dupa luarea tuturor masurilor de protectie a muncii se pot
continua lucrarile.
speciali) in baza prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca, editia 2006 si cu
prelucrarea urmatoarelor acte Normative:
Titlul II Cap. X. Dotarea cu echipament individual de protectie si echipament individual de
lucru;
Anexa 19 Cerinte pentru imbunatatirea protectiei sanatatii si securitatii angajatilor aflati
in pericol potential de atmosfere explozive;

Dispozitii generale

3. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii nr. 5 6 7 8/1993
aprobat cu Ordinul 9/N/1993.
Constructorul va respecta Normele de protectie a muncii specifice activitatii de constructii
- montaj.
Se va acorda o atentie deosebita normelor privind activitatea specifica lucrarilor de
constructii - montaj si anume celor cuprinse in capitolele:
- cap. 3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor;
- cap. 29 Finisaje;

CAIET DE SARCINI

179

Sefii locurilor de munca nu vor accepta prezenta la lucru si nu vor incredinta sarcini de
serviciu persoanelor care nu poarta echipamentul de protectie corespunzator.

Modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice pentru protectia
mediului sunt:
- armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protectie a mediului;
- o evaluare a impactului drumului asupra mediului, in faza initiala a proiectelor,
programelor sau activitatilor.
S-a facut o evaluare a impactului asupra mediului in timpul perioadei de constructii
avandu-se in vedere volumul de lucrari estimat. Evaluarea impactului s-a realizat in
conformitate cu legislatia din domeniu aflata in vigoare evidentiindu-se principalele surse
de poluare pentru zona drumului:

agricole, folosesc pe aceleasi drumuri tractoarele sau alte utilaje cu gabarit mare care
ridica particulele de praf in atmosfera si elimina prin teava de esapament particule fine de
motorina si ulei.
Poluarea duce la degradarea starii de sanatate. Poluarea datorata transportului se
gaseste mai ales in aer. Efectul acesteia asupra sanatatii este divers si depinde de tipul
agentului poluant, dar cum acestia sunt inhalati simultan, este greu de stabilit rolul nociv al
fiecaruia in parte. Unele efecte sunt imediate, altele se manifesta la zile bune dupa
expunere.
Transportul de suprafata contribuie la poluarea atmosferica cu efecte asupra mediului,
printre care ploile acide sau efectul de sera, care afecteaza intreaga planeta.
Combustibilii noi sunt mai putin poluanti decat combustibilii fosili (petrol, motorina) care
sunt cauza majora de poluare datorata autovehiculelor.

Transportul este principala sursa de zgomot, o singura masina produce 80 de decibeli. Iar
in intersectiile aglomerate, zgomotul poate depasi 90 decibeli!

CAIET DE SARCINI

180

Zgomotul este daunator sanatatii. Cand urechea este supusa unui zgomot intens
(discoteca, drum aglomerat, drum principal etc.), unele celule nervoase ale aparatului
auditiv pot fi distruse permanent, ceea ce poate duce chiar si la surzire.
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum
perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata la
zgomot poate duce chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100
de milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste
65 de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta.
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de
55 de decibeli pe locuinta. Printre masurile de protejare a mediului se numara reducerea
expunerii la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design special al cladirilor.
Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat limita
necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor. Pentru reducerea
zgomotului sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori: producatorul
de masini, producatorul de anvelope si proprietarul masinii.

Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta
asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, sau din
punct de vedere al zgomotului si peisajului.
lucrarile din perioada executiei;
amplasarea si termenul de functionare al drumului;
eventualele deteriorari ale stratelor rutiere
In cadrul lucrarilor de reabilitare drumuri, masurile privind protectia mediului se realizeaza
in doua etape si anume:
protectia mediului pe durata executiei lucrarilor, care urmareste si asigura evitarea utilizarii
de materiale greu mirositoare, producatoare de fum sau praf, in cantitati care sa
depaseasca limitele normelor legale, protectia cadrului natural si refacerea acestuia dupa
incheierea lucrarilor.
protectia mediului in exploatare, care urmareste si asigura evitarea producerii de influente
negative asupra mediului.
Lucrarile de terasamente se executa cu umectarea superficiala a straturilor, pentru
evitarea antrenarii in aer a particulelor prafoase, iar utilajele folosite pentru aceasta
categorie de lucrari vor functiona la parametri tehnologici, astfel incat pe toata durata
executiei cat si in timpul exploatarii, nu apar poluanti ai aerului peste limitele admise.
zgomot.
Impactul imediat asupra mediului va fi limitat. Efecte adverse posibile asupra mediului
sunt prezentate mai jos, in functie de gravitatea impactului acestora:
Executarea operatiilor de degajare trebuie vor respecta legislatia de protectia mediului in
vigoare.

CAIET DE SARCINI

181

In general materialele lemnoase se vor indeparta de pe traseul conductei prin una sau
printr-o combinatie a metodelor de mai jos:
depozitare si arse
ingropate
utilizate ca material de constructie precum si ca material pentru zagazuri sau poduri
temporare
folosit la fabricarea hartiei, prajini, stivuire, ca busteni de gater sau ca busteni pentru
masina de cojit.
Arderea materialului lemnos se face sub supravegherea functionarului ministerial local
care va emite un aviz de incinerare pentru efectuarea ei in conditii sigure.

Intre Executant si Beneficiar se va incheia un protocol privind asigurarea suprafetelor,
spatiilor si utilitatilor necesare organizari de santier.
Organizarea de santier revine constructorului, acesta urmand a intocmi proiectul, functie
de dotarea si tehnologia de executie avute in vedere.
Executia lucrarilor se va face in baza graficelor de lucru, corelate cu programul de
executie intocmit de constructor.
Executantul este obligat, conform Legii 50/1991, republicata, ca la realizarea lucrarilor sa-
si elaboreze un program propriu de control al calitatii, in care sa fie detaliata dotarea
tehnica privind probele si incercarile pe materiale, precum si personalul responsabil
autorizat sa efectueze aceste lucrari.

montarea conductei va fi facuta discontinuu si zonele tampon vor fi dispuse la intervale
regulate pentru a permite accesul in timpul construirii conductelor;
rocile cu diametru mai mare de 10 cm se vor depozita separat, pentru a nu se amesteca
cu pamantul care se foloseste la acoperirea conductelor si sa conduca la deteriorarea
conductelor;
deseurile de pe urma constructiei, electrozi de sudura, bucati de cablu, capete de
conducta vor fi colectate sistematic de pe traseu;
terenurile pe care sunt tinute animale vor fi imprejmuite cu garduri pentru a fi protejate pe
durata executiei conductelor.
constructii instalatii existente in zona, drumul este proiectat conform normativelor
tehnice in vigoare, prevazandu-se amplasarea acestora la distante normate.
potentiale poluari.
In zonele unde sunt amplasate conductele langa drum si poate fi afectat mediul natural se
va avea in vedere ca linia de conducte si toate activitatile aferente sa se limiteze la un

CAIET DE SARCINI

182

coridor de lucru. Imediat dupa construire se va efectua o curatare generala a traseului si
zona va fi insamantata.
In zona terenurilor agricole practica standard prevede indepartarea si depozitarea
separata a humusului si dupa finalizarea lucrarilor se va reface zona agricola la aceeasi
parametrii.
Echipamentele pentru constructie folosesc drumuri si poduri existente, de preferinta fara a
construi noi rute.
Nu este necesar accesul permanent pe traseul conductelor in scopul exploatarii si nu se
va construi sau intretine nici un drum permanent de-a lungul traseului conductelor.
invecinate, precum si de a readuce la starea initiala suprafetele folosite, la incheierea
lucrarilor.

Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei mediului.
Trebuie sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor recunoscute pe
plan international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si metode testate in
loc de tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie ingradite pentru
a preveni accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta. Inconvenientele
temporare cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate prin planificare si
colaborare cu contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens populate, activitatile care
produc zgomot sau vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul zilei.
Prin executarea lucrarilor proiectate vor apare influente favorabile asupra factorilor de
mediu cat si din punct de vedere economic si social.

Influenta asupra factorilor de mediu datorata realizarii unor conditii de circulatie superioare
celor actuale:
va scadea gradul de poluare al aerului
se va reduce volumul de praf
va scadea simtitor emisia diverselor noxe de esapament sau uzura vehiculelor ceea ce va
avea un efect pozitiv asupra mediului
Influenta socio-economica
crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor
o mai rapida deplasare inspre si dinspre locurile de munca
reducerea consumului de carburanti si economii la costul transporturilor
cresterea sigurantei circulatiei si a confortului optic pentru conducatorii auto
Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrarile
proiectate nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala, ci dimpotriva
au un efect pozitiv.

O data cu realizarea unor drumuri de calitate superioara populatia ar beneficia de
eliminarea multor surse de poluare si de descongestionarea traficului auto.

CAIET DE SARCINI

183

Imbunatatirea sistemului rutier va conduce la achizitionarea unor autoturisme performante
cu sisteme de filtrare eficiente si mai putin poluante.
actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari
si imbunatatiri ale anvelopelor si a suprafetelor de deplasare.
suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de
caracteristicile climatice a unei suprafete de drum care sa reduca frecarea intre anvelope
si stratul rutier.

apropierea la distante mai mici decat cele recomandate ca distante de protectie, cu
conditia incadrarii in prevederile referitoare la luarea de masuri compensatorii stipulate in
normele de specialitate sau rezultate din situatia tehnica caracteristica de montaj, conform
legislatiei in vigoare.
NOTA IMPORTANTA:
- Reducerile de distante se stabilesc prin proiect si se consemneaza in mod expres intr-
un capitol distinct al acestuia.
- Toate elementele amplasate deasupra solului, apartinand unei conducte subterane
vor fi tratate dupa distantele specifice conductelor supraterane.
- Distantele minime pentru orice constructie nespecificata in prezenta norma se
stabilesc prin proiect.
standardului de referinta. Proiectul de specialitate va fi supus analizei si avizarii
organismelor rutiere abilitate.
4. NSPM pentru exploatarea, gospodarirea apelor, intretinerea lucrarilor si a cursurilor de
apa, cadastrul apelor si a folosintelor legate de ape si apararea impotriva inundatiilor.
5. NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si excutarea lucrarilor din
beton, beton armat si precomprimate.
7. NSPM pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii,terasamente, nivelari si
consolidari de teren.

CAIET DE SARCINI

184

12. R10/84 pentru verificarea in exploatare a cablurilor, lanturilor, funiilor si benzilor din
material metalic, textil sau plastic utilizate la instalatii de ridicat.
13. Instructiuni Nr. 630/2330 din 20.04.1985 ale Ministerului Transporturilor si ale
Ministerului de Interne privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a
restrictiilor in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice.
14. Instructiuni pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor publice AND
525/95.
Standarde conexe
1. SR ISO
4304:1994
3. SR ISO
1819:1994
generale.
9. SR EN 292-
2:1997
principali.
11. STAS 1848/2-
86
12. STAS 1848/3-
86
13. SR 1848-
4:1995

CAIET DE SARCINI

185

14. STAS 1848/7-
85
16. STAS 10795 /1-
76
Clasificare.
17. STAS 10795 /2-
80
18. STAS 1709/2-
90
executie.
20. STAS 1948/1-
91
exploatare.
22. SR ISO
2860:1997
acces.
26. STAS 6926/17-
85
27. STAS
10101/OB-87
munca.

CAIET DE SARCINI

186

3.4. PISTE

3.4.1. Memoriu tehnic piste

Pista de trap

Pista proiectata are o suprafata de 36.594 mp, o lungime de 1200 m (masurata la 2
metri de la coarda) fiind prevazuta cu o banda ce scurteaza traseul, un tur complet
masurat la 2m de coarda ajungand la 1000 m. Latimea pistei variaza intre 16 metri la
curbe, unde grupul este foarte strans fata de coarda, si 22 metri pe liniile drepte, unde se
da plecarea sau unde concurentii pot sa se indeparteze.
Deverul pentru aliniament este de 2.5% catre interior iar in curbe in profil
transversal deverul ajunge pana la 8% pentru facilitatea traiectoriilor cailor in plin efort.
Interiorul pistei este delimitat prin picheti subtiri pentru o mai buna siguranta (se
ofera posibilitatea unui concurent sa iasa de pe pista catre coarda, in caz de nevoie).
Exteriorul este delimitat prin bariere specifice, mai ales la curbe, unde profilul transversal
creeaza o inclinare importanta.
Dupa realizare pista poate sustine urmatoarele curse: 900, 1000, 1100, 1600,
1700, 1800, 2000, 2100, 2200.

Structura pistei este realizata din urmatoarele straturi:
5 cm - nisip
10 cm - piatra sparta
15 cm - fundatie din balast
geotextil
drenuri

Stropirea pistei de trap se va face cu ajutorul cisternelor tractate; se va crea o retea
de alimentare cu puncte de umplere. Aceasta pista poate fi utilizata zilnic pentru
antrenamente, cu conditia unei intretineri regulate.

Pista de galop

Pista de galop este acoperita cu iarba rezistenta la uzura. Lungimea pistei este
optimizata la 1310 metri, cu o latime ce variaza intre 14 m la curbe, unde grupul este
strans catre coarda, si 18 m pe liniile drepte pentru a permite instalarea stalurilor de
plecare.
Pista este inconjurata de bariere din PVC special care asigura siguranta jocheilor si
cailor in caz de lovitura. Amestecul de suprafata este asezat pe o fundatie drenanta si un
strat drenant pentru garantarea unei bune permeabilitati pe toata structura pistei si
utilizarea acesteia in conditii de ploaie abundenta.
Dupa realizare pista poate sustine urmatoarele curse: 900, 1000, 1300, 1400,
1600, 1800, 2000, 2200, 2400.

Suprafata pistei este de 30.944 mp aceasta avand o structura compusa din:

CAIET DE SARCINI

187

iarba
10cm strat vegetal cu 2% continut organic
25cm strat de nisip

Calea interioara de serviciu (cale de rulare)

Masina arbitrilor ce evalueaza conduita candidatilor pe parcursul curselor de trap
foloseste o cale (cu latimea de 3 metri) din interiorul pistelor (aproximativ 10 metri de la
pista pentru trap). Aceasta serveste totodata ca si cale de serviciu pentru ambulanta sau
personalul care pregateste si da plecarea.

L = 930 m, Latime = 3 m Structura rutiera:
4 cm BA16
5 cm BAD25
7cm Strat de forma din nisip

Ronduri de mers si ring de prezentare:

iarba
25cm strat de nisip

Obiect
Lungime
(m)
Latime PISTA
(m)
Suprafata
afectata de
lucrari (mp)
PISTA-1-TRAP 1200,00
Var. 16-22 36594,00
PISTA-1-TRAP-Shortcut 360,00
PISTA-2-GALOP 1310
Var. 16-20 30944,00 PISTA-2-GALOP-Start-1 249,85
PISTA-2-GALOP-Start-2 148,50
Cale de rulare 930 3,00 2792,88
Ronduri de mers si ring de
prezentare
402,00

3.4.1.1. Caiet de sarcini desfacerea, decaparea si frezarea drumurilor

CONTINUT:

CAIET DE SARCINI

188

Se aplica pentru lucrarile de demolare si dezafectare platforme adiacente grajdurilor
existente. De asemenea se mai aplica la toate platformele de beton, accesele si trotuarele
existente din incinta hipodromului.

210. DESFACEREA DRUMURILOR CARE SE DESFIINTEAZA

210.0 Lista Standardelor Romanesti aplicabile
210.1 Generalitati
210.1.1 Descriere
210.2 Materiale
210.3 Utilaje
210.4 Metode de executie
210.4.1 Generalitati
210.4.2 Materiale rigide
210.4.3 Materiale nerigide
210.4.4 Profilarea
210.5 Gestionarea si postutilizarea deseurilor
210.6 Controlul calitatii pentru receptie

210.0 LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE:

Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD
TERASAMENTE
Stas 3300/1-85
Teren de fundare.
Stas 3300/2-85
Teren de fundare.
Stas 2745-90
Teren de fundare.
topografice
Stas 1913/15-75
Teren de fundare.
Stas 1913/13-83
Teren de fundare.
Incercarea Proctor
Stas 1913/12-88
Teren de fundare.
Stas 1913/8-82
Teren de fundare.

CAIET DE SARCINI

189

Stas 1913/6-76
Teren de fundare.
Stas 1913/5-85
Teren de fundare.
Stas 1913/4-86
Teren de fundare.
Stas 1913/3-76
Teren de fundare.
Stas 1913/2-76
Teren de fundare.
Stas 1913/1-82
Teren de fundare.
Stas 1242/5-88
Teren de fundare.
in foraj
Stas 1242/4-85
Teren de fundare.
Stas 1242/3-87
Teren de fundare.
Stas 1242/2-83
Teren de fundare.

Stas 1242/1-83
Teren de fundare.
035/02)
Stas 1242/9-87
Teren de fundare.
radiometrice
Stas 1243-88
Teren de fundare.
Stas 12288-85
Lucrari de drumuri.
cu con si nisip
Stas 13006-91
Teren de fundare.
Stas 8942-89
Teren de fundare.
Stas1709/1-90

CAIET DE SARCINI

190

Stas1709/2-90
Stas1709/3-90
Stas 6054-77
Teren de fundare.
Romaniei
Stas 2914/4-89
Stas 2914-84
Lucrari de drumuri.
Stas 7107/1-76
Teren de fundare.
Stas 3950-81
masura

Romanesc European
EN
Descriere
STAS STANDARD

Stas 12253-84
Lucrari de drumuri
Stas 10473/1-87
Lucrari de drumuri
Stas 10473/2-86
Lucrari de drumuri
Stas 8840-83
Lucrari de drumuri
Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD
MATERIALE

Apa
Stas 790-84
SR EN
1008:2003

Var

CAIET DE SARCINI

191

Stas 9201-80
SR EN 459-
1:2003/
AC:2003
Stas 11394-87
SR EN 459-
SR 3910/2:1999

Zgura

Ciment
Stas 227/1-86
SR 227-5:1996
hidratare
Stas 227/6-86
SR EN 196-
1:1995
Stas 227/3-86
SR EN 196-
3:1995
SR 227-2:1994
SR EN 196-
6:1994
Stas 8133-90
SR EN 196-
7:1995

SR EN 196-
21:1994
SR 1500:1996, SR
388:1995, SR
6232:1996
SR EN 197-
1:2002
Materiale
Ciment Portland
cimenturilor uzuale
SR 3011:1996
SR 3011:1996/
A1:1999
Agregate
Stas 4606-80
Stas 730-89

CAIET DE SARCINI

192

SR 667:2000
SR 662:2002

SR EN 932-
1:1998

SR EN 932-
3:1998

SR EN 932-
2:2003

SR EN
1097-1:1998
Stas 6200/12-73
SR EN
1925:2001
Stas 9864-74
SR EN
Stas 2917-79
Lucrari de zidarie.
Stas 9095-90
bolovani
Stas 6200/1-75
Stas 6200/2-75
Stas 6200/3-81
Stas 6200/4-81
SR EN
12407:2002
petrografica
Stas 6200/5-91
SR EN
1926:2001
Stas 6200/10-73
SR EN
1936:2001
Materiale.
la presiune normala
Stas 6200/11-73
SR EN
1936:2001
Materiale
Stas 6200/13-80
SR EN
1936:2001
Materiale
Stas 6200/15-83
SR EN
12371:2002
Materiale

CAIET DE SARCINI

193

Stas 6200/16-83
Materiale
Stas 6200/17-91
Materiale
Romanesc Publicare
Descriere
Normative

NP 074/02
GT 035/02
PD 161/85
ferata, consolidari
C 29-79
ciment
NP 075-2002

P 70-79

P 10-86 Buletinul
Constructiilo
r 1/87
C 160-75 Buletinul
Constructiilo
r 6/75
pentru fundatii
C 16-84 Buletinul
Constructiilo
r 6/86
C 56-85 Buletinul
Constructiilo
r 1-2/86
de constructii
CD 29-79 Buletinul
Constructiilo
r 11/1979

CAIET DE SARCINI

194

Constructiilo
r 12/1980
electrosilicalizare
CD 182-87 Buletinul
Constructiilo
r 6/1987
Constructiilo
r 15/1998
P 7-2000 Buletinul
Constructiilo
r 7/2001
CD 127-2002 BTR
18/2002
AND 525-2000 BTR 10-
11/2001
AND 561-2001 BTR 10-
11/2001
210.1 Generalitati
Planurile de Incercare si Control se vor pregati inainte de implementarea elementelor care
fac obiectul Lucrarilor de constructie. Aceste documente se vor pastra pe teren ca facand
parte componenta din Sistemul de Control al Calitatii.
210.1.1 Descriere
210.2. Materiale
Nu este cazul.
210.3. Utilaje
Toate echipamentele, dispozitivele, utilajele si containerele utilizate se vor pastra curate si
intr-o stare adecvata.
210.4. Metode de executie
210.4.1. Generalitati
desfacute si ingropate sau indepartate. Santurile se vor umple, iar zona drumului reabilitat
va fi readusa aproximativ la conturul initial al pamantului natural sau reprofilata pentru a
face legatura cu terenul.
210.4.2. Materiale rigide
Imbracamintile din beton, bordurile, rigolele, trotuarele si alte lucrari din materiale
neasfaltice rigide, se vor sfarama in bucati cu dimensiuni de maximum 300 mm. Aceste
bucati se vor ingropa la adancime de minimum 0,5 m sub pamant.
Ca o solutie alternativa la desfacerea si ingroparea acestor lucrari, se pot indeparta si
depozita materialele rigide intr-un mod adecvat.

CAIET DE SARCINI

195

Materialele bituminoase vor fi depozitate potrivit reglementarilor romanesti nationale si
locale. Se vor pastra copii dupa autorizatiile de depozitare. In lipsa unor reglementari,
materialul se va depozita, conform indicatiilor de la punctul (a) de mai sus.
210.4.3. Materiale nerigide
straturile de fundatie, de baza sau de uzura. Materialul scarificat sau dislocat se va
amesteca cu pamantul din stratul inferior. Amestecul de materiale se va ingropa in
pamant, la cel putin 300 mm adancime.
Materialele asfaltice contaminate cu bitum se vor depozita conform prevederilor Planului
de Protectie a Mediului.
210.4.4. Profilarea
Pamant excavat
Pamanturile necontaminate care rezulta din executia terasamentelor sau a
demolarilor sunt intr-o mare masura folosite in realizarea sistematizarii verticale. Aceste
pamanturi pot fi folosite ca materiale de umplutura care vor fi compactate.
Incadrarea acestora in peisaj prin amenajari arhitecturale;
Realizarea unor bariere tampon pentru izolarea fonica;
Material de umplutura adiacent diferitelor constructii;
Suport in vederea imbunatatirii terenurilor slabe sau mocirloase.
Pentru sprijinirea reutilizarii pamanturilor necontaminate trebuie sa se creeze
posibilitati de depozitare provizorie a acestora in zone special amenajate. Scopul este ca
materialele rezultate, ca bunuri economice, sa poata fi supuse unei valorificari directe.
Produse din beton
Deseurile rezultate din demolarea constructiilor din beton se vor stoca si se va
incerca valorificarea lor. Concasoarele pot marunti molozul sau elementele din beton, ca
apoi cu ajutorul unor ecrane si separatoare magnetice resturile metalice sa poata fi
eliminate. Produsul obtinut final are dimensiunea agregatelor in functie de tehnologia
folosita si de cerintele proiectului.
In mod similar cu deseurile din beton, caramizile si pavelele pot fi concasate pentru
a fi utilizate ca produse de pavare sau drenare. De aceea toate aceste produse rezultate
din demolari se vor stoca si apoi se va incerca valorificarea lor.
Produse din lemn
In cazul reziduurilor lemnoase din deseurile de constructii si demolari este indicata
colectarea acestor deseuri separat in vederea prelucrarii Deseurile din lemn pot fi usor
contaminate, de aceea este indicata colectarea separata a acestora sau colectarea in
amestec cu alte deseuri inerte. Trebuie evitata colectarea deseurilor din lemn in amestec
cu alte deseuri lichide cum ar fi vopsele, uleiuri, lacuri,deseuri rezultate din constructii si
demolari.

CAIET DE SARCINI

196

Metal
Semnele rutiere vor fi dezafectate, colectate si transportate catre centrele de
colectare deseuri. Daca nu sunt contaminate, deseurile din constructii si demolari ce pot fi
relucrate si refolosite sunt:
- materialele excavate in constructii, dragari, dezastre natural (sol, pietris, argila, nisip,
roci);
- materialele provenit din constructia drumurilor (smoala, nisip, pietris, bitum, roci,
substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau
hidraulici);
- materialele obtinute din constructii/demolari locuinte (ciment, caramizi, tigle, ceramica,
roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, materiale de constructii cu termen de
valabilitate depasit);
Concluzii:
- Este obligatoriu sa fie luate masuri impotriva zgomotului si vibratiilor produse de
instalatii, utilaje si unelte de lucru pentru a se asigura protectia fata de nivelurile de
expunere ce pot avea efecte negative asupra sanatatii umane;
- La finalizarea lucrarilor vor fi realizate masurile si lucrarile pentru refacerea zonelor
deteriorate si redarea functionalitatii initiale a suprafetelor afectate sau ocupate temporar;
a) sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori sau sa
asigure valorificarea ori eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;
d) sa prevada si sa realizeze masurile care trebuie sa fie luate dupa incheierea activitatilor
si inchiderea amplasamentelor;
constructiilor sunt tratate si transportate de cei care executa lucrarile de constructie sau
de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract sau aviz de insotirea marfii.
Se va evita formarea de stocuri mari de deseuri, ce urmeaza sa fie valorificate, care ar
putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezinta riscuri de incendiu fata
de vecinatati.

Recomandari:
- vor fi recuperate partile metalice din bucatile de cladire demolate (structuri metalice ce
fac parte din structura de rezistenta a constructiilor, tamplarii metalice, de la instalatiile
electrice, de incalzire si de ventilatie ramase), acestea se incearca a fi reciclate prin
societati de colectare/valorificare autorizate pentru acest tip de deseu;

CAIET DE SARCINI

197

- vor fi recuperate deseurile cu continut de azbest, care vor fi depozitate separat, pe
platforma betonata, ambalate si livrate la societati autorizate pentru depozitarea definitiva
a acestora in depozite/celule destinate depozitarii deseurilor periculoase de aceasta
natura;
- deseurile inerte (beton, boltari, caramizi) rezultate vor fi concasate si depozitate
temporar pe platforme betonate, pana la livrare catre societati autorizate pentru
depozitarea definitiva a acestora.


1. GENERALITATI

DOMENIU DE APLICARE

terasamentelor la constructia drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de
trap si pistei de galop. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea terasamentelor, transporturilor, compacterea, nivelarea si finisarea lucrarilor,
controlul calitatii si conditiile de receptie.


La executarea terasamentelor se respecta prevederile, standardele si normativele in
vigoare, in masura in care completeza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare,
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va
dipune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2. MATERIALE FOLOSITE

CAIET DE SARCINI

198

2.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE


Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, dar compactarea lor necesitand
o tehnologie adecvata.
prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-
dezghet.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase
cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului Ib este rea sau foarte rea (
sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cm
3
), vor fi inlocuite cu
pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm in cazul pamanturilor rele si de
min. 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele.
Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul
patului strazii si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor
pe grosime de min. 15 cm. Se va face numai cu aprobarea clientului in care se vor
preciza si modalitatile de utilizare.

Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu
masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de
punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina
antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara
aport de liant sau reactiv.

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform
STAS 2914-84

Tabelul 1a
Denumirea si
tipuri de pamanturi
Simbol
Granulozitate
Continut in
parti fine in
% din masa
totala
pentru :
d<0,005 mm
d<0,05 mm
d<0,25 mm
Coef.
de
nereg.
U
n

Index
de
plasticit.
ale I
p

pentru
fract.
sub 0,5
mm
Umflar
libera
U
i
%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
Pamanturi Cu foarte 1a <1<10<20 >5 0 - Foarte buna

CAIET DE SARCINI

199

necoezive
grosiere
(fractiunea
mai mare
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa).
Blocuri,
bolovanis,
pietris
putine parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
continua) ;
insensibile la
inghet-
dezghet si la
variatiile de
umiditate
Idem 1a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
1b 5 Foarte buna
Pamanturi
necoezive
medii si
fine
(fractiunea
mai mica
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa)
Nisip cu
pietris,
nisip
mare,
mijlociu
sau fin
Cu parti fine,
neuniforme
(granulozitate
contiuna) ;
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet,
insensibile la
variatiile de
umiditate
2a
<6<20<40
>5
<10 -
Foarte buna

1.3 IDEM 2A,
DAR
UNIFORME
2b >5 Buna
Pamanturi
necoezive
medii si
fine
(fractiunea
mai mica
de 2 mm
reprezinta
mai mult
de 50%
din masa),
cu liant
constituit
din
pamanturi
coezive.
Cu multe parti
fine ; foarte
sensibile la
inghet-
dezghet,
fractiunea fina
prezinta
umflare libera
(respectiv
contractie)
redusa
3a
62040 - 10
40 Mediocra
1.4 IDEM 3A,
DAR
FRACTIUNEA
FINA
PREZINTA
3b >40 Mediocra

CAIET DE SARCINI

200

Nisip cu
pietris,
nisip
mare,
mijlociu
sau fin, cu
liant
prafos sau
argilos


Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

Tabelul 1b
pamanturi
Si
m
bo
l
Granulozitatea
conform
nomogramei
Casagrande
Index de
plasticitat
e Ip
pentru
fractiune
a sub
0.5mm
Umfla
re
libera
U
L
%
Calitate
ca
material
pentru
terasame
nte
Pamanturi
coezive :
nisip prafos,
praf nisipos,
nisip argilos,
praf, praf
argilos-
nisipos, praf
argilos, argila
prafoasa,
argila, argila
grasa
Anorganice,
cu
compresibilit
ate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
1a

<10 <70 Mediocra
Anorganice,
cu
compresibilit
ate mijlocie,
umflare
libera redusa
sau medie,
foarte
sensibila la
inghet-
dezghet
1b <35 <40 Mediocra

CAIET DE SARCINI

201

Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
2a <10 >70 Mediocra
Anorganice,
cu
compresibilit
ate si
umflare
libera mare.
Sensibilitate
mijlocie la
inghet-
dezghet
2b >35 <75 Rea
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate mijlocie,
umflare
libera redusa
sau medie,
foarte
sensibile la
inghet-
dezghet
3a >10 240 Rea
Organice,
(MO>5%) cu
compresibilit
ate mare si
umflare
libera medie
sau mare.
Foarte
sensibile la
inghet-
dezghet
3b
Axa X=limita de
curgere W
c
%
Axa Y=indicele de
plasticitate I
p

Diagonala
reprezinta I
p
=0.73
(W
c
-20)
- 240


CAIET DE SARCINI

202

Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul 1.

Nr.
Crt
Metode de
determinare
conform
STAS
1 Granulozitate
1913/5-85
3

1000m
3

fiecare 2000m
3
. La deblee cel
250m de drum.
1913/12-88
5
1913/13-83
7
deblee
1913/15-75
1913/3-76
12288-85
8
3
sau
1913/1-82

9
INTERNA SI
8942/2-85
8942/5-75

laborator.



De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe
teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin
borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii. Pichetajul este insotit
si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei
strazii cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii
proiectate nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la
inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru
varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.

CAIET DE SARCINI

203

Dupa caz inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea
si completarea pichetajului complet nou.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profilul in
lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa strazii, antreprenorul va materializa prin
tarusi si sabloane urmatoarele :
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
inclinarea taluzurilor

Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a
le stabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie , scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea Inginerului in
scris, cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului
liber antreprenorului.


Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare
in limita zonei expropriate :
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este cazul) ;
asanarea zonei strazii prin indepartarea apelor de suprafata si adancime ;
demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre debleul strazii, acestea trebuie
abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei
strazii.
Toate golurile ca : puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 3 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4,
punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate
si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.


CAIET DE SARCINI

204

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca
satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Nu se vor crea supra-adancimi in sapatura. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
Inginerul lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta dorita, Inginerul va putea decide realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala clientului. Comportarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui
grad de compactare de 95-98% Proctor normal.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub rata de 3 m
sunt date in tabelul de mai jos.

TOLERANTE ADMISE

PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
forma
5cm 10cm
10cm
rocii


Stratul superior al platformei va fi ingrijit, compactat, nivelat si completat respectand cotele
in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
0.05 m, fata de ax ;

Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi
nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu
4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri, fara sa
coboare sub o panta transversala de 4%.

verificarea tarsarii axului si amprizei strazii ;
verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
controlul compactarii terasamentului ;
controlul caracteristicilor platformei strazii ;

CAIET DE SARCINI

205

controlul capacitatii portante.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii
conform instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20
m unul dupa altul in trei puncte (dreapta , ax, stanga ) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea
admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la
nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform
tabel 8.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de

4.1. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI STRAZII

Controlul caracteristicilor platformei strazii se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea
deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul platformei strazii.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +1 0.05 m fata
de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor,
tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.

4.2. CONTROLUL TOPOGRAFIC AL NIVELMENTULUI VA FI FACUT PE PROFILE DIN
20 IN 20 M

Deformabilitatea platformei strazii este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are
valori mai mari decat cea admisa conform tabelului de mai jos.


CAIET DE SARCINI

206

1/100mm
argilos, praf
400
450

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe
faze de executie ) unei receptii preliminare si unei receptii finale.


In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii
si de prezentul caiet de sarcini.
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
trasarea si sablonarea lucrarii ;
in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii, compactarea terenului de fundatie ;
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.


concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietul de sarcini
speciale si a proiectului de executie, natura si concordanta gradului de compactare
realizat cu prevederile caietului de sarcini.
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect ;
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului strazii ;
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare ;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului strazii.




CAIET DE SARCINI

207

3.4.1.3. Caiet de sarcini strat de forma

GENERALITATI


CAP.I. CONDITII TEHNICE

Art.3. ELEMENTE GEOMETRICE

CAP.II. MATERIALE

Art.4. PAMANTURI
Art.5. VAR
Art.6. ZGURA GRANULATA
Art.7. APA
Art.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

CAP.III. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Art.9. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Art.10. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
Art.11. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
STABILIZAT MECANIC
Art.13. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR
STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
Art.15. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Art.16. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

CAP.IV. RECEPTIA LUCRARILOR

Art.17. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Art.18. RECEPTIA TERMINAREA LUCRARILOR



CAIET DE SARCINI

208

1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate pe
care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere,
situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la realizarea stratului de forma pentru constructia
drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de trap si pistei de galop. El
cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea stratului de
forma, transporturilor, compactarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de
receptie.

1.3. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate
din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- impietruiri existente;
b. materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic;
- pamanturi coezive tratate cu var;
- pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.

1.4. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive - deseuri de
cariera, material pietros de balastiera, straturile de forma vor fi alcatuite de regula din
aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se
vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de
regula la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri
existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.


2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice
si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul sau sau in colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
De asemenea este obligat sa efectuze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a
straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

CAIET DE SARCINI

209

2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata in urma
verificarilor ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a
terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate.

C A P I T O L U L I
CONDITII TEHNICE

Art.3. - ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

3.1. Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect si in caietul de sarcini
speciale.
3.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma daca este pe toata latimea
patului, iar grosimea ei este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm.
3.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
3.4. Pantele in profil transversal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca
ale suprafetei imbracamintilor admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu
respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.
3.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 %
pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
3.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi
ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
3.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05m fata de axa si de
0,10m la latimea intreaga, iar la cotele de nivel ale proiectului de 0,05 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.
MATERIALE
Art.4. - PAMANTURI

4.1. Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de
forma se clasifica si identifica conform STAS 1243-88 in functie de compozitia
granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si
anume:
- Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60 %;
- Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici
si difera numai prin compozitia granulometrica.
Loessul contine aproximativ: 25 % nisip fin;
> 60 % praf ;
restul argila;

CAIET DE SARCINI

210

Greutatea volumetrica: 12 ... 16 KG/mc.
Pamanturi coezive si slab coezive Tabelul
1

Nr.
Crt

DENUMIREA
PAMANTURILOR
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA

I.P.
Argila %
< 0,005
mm
Praf %
0,005...0,05m
m
Nisip %
0,05...2
mm
1 2 3 4 5 6
1 Foarte

coeziv
e
Argila groasa < 60 variabil Variabil > 35
2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
3
Coeziv
e
Argila prafoasa 35...50 > decat argila
< decat
praf
15...35
4 Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35
5
Argila praf
nisipoasa
30...35 > decat argila > 30 15...25
6
Slab
coeziv
e
Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25
7
Praf argilos
nisipos
15...30 > decat nisip > 30 5...20
8 Praf 0...15 > decat argila > 30 5...15
9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10
10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip
> decat
praf
5...20
11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip
> decat
praf
0...10

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate avand un continut mai mare de argila
sau nisip.

Pamanturi necoezive
Tabelul 2
DENUMIRE PAMANT
NECOEZIV
Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid - mm
Bolovanis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
70 ... 200
20 ... 70
2 ... 20
0,5 ... 2
0,25 ... 0,5
0,05 ... 0,25

4.2. Dintre pamanturile necoezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma
sunt deseurile de cariera si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul 3.
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA

CAIET DE SARCINI

211

Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta
in stare uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max
100 mm
continua
60 %
7
3 %
4.3. Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin
tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica trebuie
sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5 %.
Art.5. - VAR

5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi:
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310-77;
- var hidratat in pulbere, conform STAS 9201-80;
- var bulgari pentru constructii, conform STAS 146-80.

5.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale
conform prevederilor standardelor respective sunt aratate in tabelul nr.4.

5.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in
vagoane cisterna sau cisterne auto, iar a varului bulgari cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.

5.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se
realizeaza in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de
umezeala, pe platforme curate.

5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de
certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabelul 4

CARACTERISTICI
Var nehidratat
macinat
Var nehidratat
bulgari
Var hidratat
pulbere
Verificare
conform
STAS A B I II I II
Oxid de calciu si
magneziu (CaO +
MgO) activi, %
minim
84 88 78 65 80
3910/2-85
Oxid de magneziu,
% max
5 5 5 5 5
Durata de stingere
determinata pe
probe luate in
timpul incarcarii
lotului, minute
20...2
5
10...
20

Temperatura finala
de stingere
determinata pe

55...60
3910/2-85

CAIET DE SARCINI

212

probe luate in
timpul incarcarii
lotului, C
Finetea de
macinare
- rest pe sita 0,09
max
- rest pe sita 0,63
max
8 17

15
lipsa

15
lipsa

Umiditate, % max 5 5
Densitate
aparenta
680 700
Reziduuri la
stingere, % max.
10 15
3910/2-85
Randament in
pasta l/kg, min
2,2 1,6
Termen de
garantie
2 luni 1 luna 6 luni

5.6. In caietul de sarcini speciale se va specifica ce tip de var se va utiliza pentru
stratul de forma.

Art.6. - ZGURA GRANULATA

6.1. Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive se va folosi zgura
granulata de furnal inalt de tip A, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate,
conform prevederilor STAS 648-96, aratate in tabelul 5.
6.2. Aprovizionarea zgurii granulate va fi astfel asigurata incat sa nu se produca
intreruperi in procesul de executie a stratului de forma.

6.3. Zgura granulata trebuie sa se incadreze in clasa A conform STAS 648-96, in
acest scop se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un
certificat de calitate in conditiile standardului mentionat. Certificatul de calitate se va
pastra in dosarul santierului.

6.4. Se interzice aprovizionarea zgurei granulate intr-o campanie de lucru pentru a
fi folosita intr-o campanie viitoare.

6.5. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca
antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse este necesar a obtine
aprobarea beneficiarului si se vor lua masuri pentru stabilirea de retete distincte pentru
fiecare sursa in parte si folosirea lor pe sectoare de drum diferite.

CAIET DE SARCINI

213

6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise separate de restul
materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte
materiale.

6.7. Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va
evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existente in depozit.

6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii
optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate.

Tabelul 5

CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE
Oxid de calciu (CaO), % min 42,5
Trioxid de aluminiu (Al
2
O
3
), % min 4,0
Bioxid de siliiu (SiO
2
), % max 39,5
Oxid de magneziu (MgO), % max 7,0
Oxid de mangan (MnO), % max 3,0
% Al
2
O
3

Modul de alumina Ma = ---------- min
% SiO
2

0,18

Indice de calitate
% CaO + % CaS + 1/2 % MgO + % Al
2
O
3

Ic = -------------------------------------------------------- min
% SiO
2
+ % MnO

1,3
Indice de bazicitate
% CaO
Ib = ------------- min
% SiO
2

1,10
Densitate aparenta in gramada, in stare uscata,
kg/dm
3
max
1,5
Umiditate de referinta, % 16,0
Structura granule sticloase

Art.7. - APA

7.1. Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina
din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile

7.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea ei cu detergenti, materii

Art.8. - CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

CAIET DE SARCINI

214

8.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate
cu prevederile tabelului 6.

Tabelul 6

Material

Actiunea, procedeul de
verificare sau
verifica
PRECVENTA MINIMA Metode
de
determi
nare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare

Pamantu
ri
coezive
Compozitia granulometrica In functie de
heterogeni-tatea
pamantului insa cel
putin o incercare la
1000 mc
- 1913/5-
85
Indice de plasticitate 1913/4-
86
Continutul de substante
organice si humus
La schimbarea sursei
de aprovizionare
- 1243-88
Umiditate - O proba
pe schimb
1913/1-
82
Pamantu
ri
necoeziv
e deseuri
cariera
Compozitia granulometrica - -
Rezistenta la sfaramare
prin compresiune pe piatra
sparta in stare uscata
aprovizionat
- 730-89
Coeficient de gelivitate - -
Umiditate - O proba
pe schimb

Pamantu
ri
necoeziv
e
material
pietros
aluvionar
Compozitia granulometrica

O proba pe fiecare lot
aprovizionat
-

4606-80
Echivalentul de nisip -
Umiditate - O proba
pe schimb

Var

La fiecare lot
aprovizionat
-
Finetea de macinare, rest
pe sita de 0,09 %
-
Densitatea in stare afanata
a varului hidratat in pulbere
La fiecare lot
aprovizionat si la
expirarea termenului
de garantie
-
3910/2-
85 Determinarea inceputului
de stingere
-
Reziduuri la stingere -

CAIET DE SARCINI

215

Zgura
granulat
a

La fiecare lot
aprovizionat

-

-
zgurei granulate
aprovizionat
- 4606-80
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Art.9. - PREGATIREA STRATULUI SUPORT

9.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei
terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea acestora conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

9.2. Terasamentele se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic;
cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului
de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.

9.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe
toata latimea platformei drumului sau autostrazii.

Art.10. - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

10.1. In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din
care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie
a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi
plana cu inclinari de 3 ... 5 % spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa
tehnica III - V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru
clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5 ... 4,0 %.

10.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie
de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe
toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua.

10.3. In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor
executa pe tronsoane limitate imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri
pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.

10.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii
optime de compactare.

10.5. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de
compactare de min.98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin

CAIET DE SARCINI

216

incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 95 % din punctele de
masurare si de min.95 % in toate punctele de masurare.

10.6. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de
forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson de min.30 ml si pe toata latimea
platformei prin care se va stabili: - grosimea optima de compactare
- intensitati de compactare (numarul de treceri) care sa conduca la obtinerea
gradului de compactare mentionat la punctul 10.4.
Rezultatele incercarilor consemnate in registrul de santier si aprobate de diriginte
se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.

10.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care
eventualele denivelari sunt remediate (prin complectarea cu material sau indepartare de
material, umectare si recompactare).

Art.11. - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA

11.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de
drumuri se realizeaza prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe intreaga suprafata a
platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza este in functie de grosimea si
latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.

11.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in
stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS
1913/13-83 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele
de masurare.

Art.12. - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANICE

12.1. Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni
prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant
stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare
provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %
- echivalentul de nisip EN 30 %
- granulozitatea intre 0 - 71 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare W
opt
conform STAS 1913/13-83
- continutul in elemente moi si gelive, max 5 %
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

CAIET DE SARCINI

217

Tabelul 7
Domenii de
granulozitate
mm Treceri prin site sau ciururi in % din masa
0,071 0,2 0,63 3,15 7,10 20 31,5 71

0 - 71
min

max
6

12
8

20
12

28
18

43
31

67
53

98
65

100
100

100
12.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de
compactare conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili,
inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate.

12.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in
vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

12.4. Executia se face intr-o repriza sau doua, in functie de grosimea stratului de
forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului
folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul
de treceri se va stabili de catre antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul
experimental.

12.5. Materialele componente se astern cu grosime uniforma pe patul drumului cu
ajutorul autogrederului.

12.6. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare cu freze
rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent antreprenorul
va controla permanent umiditatea amestecului si-l va corecta pana la realizarea umiditatii
optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor
lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.

12.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si
rectificare manuala la sablon.

12.8. Compactarea se va realiza cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu
rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul
experimental, realizand un grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata - 1913/13-83 in cel putin 95 % din
punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.

12.9. Repriza a doua in cazul straturilor de forma executate in doua reprize se va
realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la
taluze sa se realizeze o panta transversala de 10 - 12 %.

12.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate
nu are acces utilajul de compactare antreprenorul va lua masuri ca aceasta sa se
realizeze cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

CAIET DE SARCINI

218

Art. 13 - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU
VAR

13.1. Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat
la masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform
tabelului 8 in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de
compactare W
opt
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-
83, corespunzatoare domeniului umed.

13.2. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative dozajele de var, precum si tipul de
var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var
nehidratat macinat sau var hidratat in pulbere, in proportie de 2 ... 4 %.

Tabelul 8
Denumirea
pamanturilor

Umiditatea
Dozaj in % din masa
var
bulgari
var
nehidratat
macinat
var hidratat
pulbere
Pamanturi foarte
coezive
si coezive
De la W
opt
+ 4...7 %
pana la W
opt
+ 12...15
%
Sub W
opt
+ 4...7 %

4
3

4
3

-
4
Pamanturi slab
coezive
De la W
opt
+ 4...7 %
pana la W
opt
+ 12...15
%
Sub W
opt
+ 4...7 %

3
2

3
2

-
3

13.3. Dozajul de var bulgari si var nehidratat poate fi marit fata de cel prevazut in
tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat
umiditatea optima de compactare W
opt
+10...15 % contandu-se pe o reducere a umiditatii
de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var bulgari sau var nehidratat macinat
utilizat.

In cazul in care executia stratului de forma pe unele sectoare se efectueaza in
perioada imediat premergatoare inghetului, aceste sectoare vor fi astfel incat sa nu fie
necesara darea lor circulatiei de santier imediat dupa executia stratului de forma, ci doar
dupa o perioada de minim 30 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

13.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu
var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de
compactare necesar.

CAIET DE SARCINI

219

In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza
sau mai multe reprize.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop sa determine in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
- grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
- intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute de portiunea realizata cu caracteristici care corespund
prevederilor prezentului caiet de sarcini se avizeaza de catre diriginte, se inscriu in
registrul de santier si respectarea lor devine obligatorie pe tot parcursul executiei.

a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu
ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se obtina
dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. egalizarea amestecului de pamant si var prin treceri succesive ale utilajelor
specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de
faramitare al acestuia este in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul
de faramitare se determina conform STAS 10473/2-86.
c. se determina umiditatea amestecului W
a
urmatoarele masuri:

W
a
< W
opt
- 3 % se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza
inca 2-3 treceri

W
opt
- 3% < W
a
< W
opt

W
a
> W
opt
+ 3 % se continua operatia de amestecare sau se lasa
pamantul tratat sa se usuce
pana cand umiditatea acestuia devine W
opt
3 %.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. se compacteaza amestecul de pamant cu var cu ajutorul atelierului de
compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
13.7. Compactarea trebuie astfel realizata incat dupa efectuarea ei, greutatea
volumica in stare uscata a materialului din strat sa fie superioara sau egala cu 95 % din
greutatea volumica uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata STAS
1913/13-83, in minimum 95 % din determinari.

CAIET DE SARCINI

220

13.8. Pentru realizarea reprizei a doua a stratului de forma, se transporta pamant
din sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului in strat continuu si
uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.

13.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in
urma compactarii prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

Art. 14 - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR

14.1. Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor
coezive se vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura
granulata in proportii de 10...30 % si var hidratat macinat sau var hidratat in pulbere, in
proportie de 3...4 %.

14.2. Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate
cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabelul 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile in
N/mm min
Foarte coezive (argila groasa, argila) 1,2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa)
1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) 0,50

14.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata
maxima si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei
Proctor.
14.4. Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul este obligat sa execute
experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un
tronson de drum de maximum 30 ml si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare
si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura
si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor
cerute prin prezentul caiet de sarcini.

14.5. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare
pentru urmatoarele caracteristici:
- umiditatea optima
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili:

CAIET DE SARCINI

221

- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec
omogen si un grad de faramitare de minimum 70 % in 95 % din determinari efectuate
conform STAS 10473/2-86.
- daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu
care se lucreaza intr-o singura repriza sau in doua si care este grosimea optima de
compactare in acest din urma caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit
in laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de
treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea
verificarii obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata cu caracteristici care corespund
prevederilor prezentului caiet de sarcini se avizeaza de catre diriginte, se inscriu in
registrul de santier si respectarea lor devine obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.

In cazul in care executia stratului de forma pe unele sectoare se efectueaza in
perioada imediat premergatoare inghetului, aceste sectoare vor fi astfel alese incat sa nu
fie necesara darea lor in circulatie de santier imediat dupa executarea stratului de forma ci
doar dupa o perioada de minim 30 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

14.7. Executia stratului de forma se face intr-o repriza sau doua in functie de
rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.


scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se obtina dozajul
de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;

se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat prin
imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;

se imprastie cu lama autogrederului zgura granulata pe suprafata stratului de pamant si
apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau
grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un
amestec cat mai omogen posibil de pamant, zgura granulata si var.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de
faramitare al acestuia, determinat, este la minimum 95 % din determinari mai mare de 70
%.

se determina umiditatea amestecului W
a
urmatoarele masuri:

CAIET DE SARCINI

222

W
a
< W
opt
- 3 % se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-
3 treceri pentru omogenizare

W
opt
- 3% < W
a
< W
opt

W
a
> W
opt
+ 3 % se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine W
opt
3 %.

e. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

f. se compacteaza amestecul de pamant cu zgura si cu var cu ajutorul
atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici
autopropulsati.

14.9. Compactarea trebuie astfel realizta incat dupa efectuarea ei sa ateste in cel
putin 95 % din punctele de masurare a unui grad de compactare de min 98 % din
densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata STAS
1913/13-83, si de minimum 95 % in toate punctele de masurare.

14.10. Pentru realizarea reprizei a doua a stratului de forma, se transporta pamant
din sursa cu autobasculante, se imprastie cu lama autogrederului in strat continuu si
uniform si se repeta operatiile aratate mai sus.

14.11. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in
urma compactarii prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

Art.15. - CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

15.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si
frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma
in tabelul 10.

Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau
carac-teristicile care se verifica
Frecventa
minima
Metoda de
verificare
conform
STAS
Tipul stratului de
forma care se
verifica
A B C D E
1 2 3 4 5 6 7 8
Respectarea proceselor tehnologice permanent - X x X x x
Umiditatea materialelor granuloase zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 X
Umiditatea pamantului dupa
imprastiere
zilnic si ori
de cate ori
este
1913/1-82 X x x

CAIET DE SARCINI

223

necesar
Umiditatea amestecului de pamant cu
material granular
zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 x X
Granulozitatea amestecului de pamant
cu material granular
cel putin 3
probe la
1000 mc
1913/5-85 x X
Dozajul de var zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
- x x
Umiditatea amestecului de var si
pamant
zilnic 1913/1-82 x
dupa amestecare cu var si
omogenizare a amestecului
in cel putin
doua puncte
la 1000 mp
10473/2-86 x
Dozajul de zgura granulata zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
- x
dupa amestecarea cu zgura granulata
si var
in cel putin
doua puncte
la 1500 mp
10473/2-8 x
Umiditatea amestecului de pamant,
zgura granulata si var
zilnic si ori
de cate ori
este
necesar
1913/1-82 x
Gradul de compactare al amestecului

in cel putin
doua puncte
la 1500 mp
10473/2-86
1913/15-73
x x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii
stratului de forma
prin sondaj
cel putin
unul la 200
ml
- x x x x x
Rezistenta la compresiune la varsta de
14 zile a pamantului stabilizat
in cel putin
doua serii a
trei
epruvete la
1500 mp
10473/2-86

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var

CAIET DE SARCINI

224

E - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var

15.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii
executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform
reglementarilor tehnice in vigoare.

Capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca deformatia elastica
corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 9,1 KN) are valori mai
mari de 2,00 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de
variatie este sub 50 %.

15.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru
de laborator si care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va
include:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- masurile tehnologice luate de constructor.

Art.16. - MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

16.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier cu exceptia sectoarelor cu
straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si
var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului conform pct.13.4
si 14.6

16.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de
forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi
remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se
compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.

16.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si
care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de
santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict
necesare executiei stratului de fundatie.

16.4. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura
granulata si var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia
stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul
stratului de forma conform pct.15.1 dupa receptia pe faza a acestuia.

16.5. La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var
suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana
la executia stratului de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie se
face mai tarziu.

CAIET DE SARCINI

225

RECEPTIA LUCRARILOR

Art.17. - RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile art.3, 8, 15.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.

Art.18. - RECEPTIA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia terminarea lucrarilor se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari
conform HGR 273/94.
Comisia de receptia va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice
aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze,
intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Art.19. - RECEPTIA FINALA

Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa
expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face
conform prescriptiilor legale in vigoare HGR 273/94.

3.4.1.4. Caiet de sarcini fundatii balast

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caietul de sarcini se aplica la realizarea fundatiei de balast si balast amestec
optimal pentru constructia drumurilor, parcarilor, caii interioare de serviciu, pistei de trap si
pistei de galop. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea fundatiei de balast, transporturilor, compactarea si finisarea lucrarilor, controlul
calitatii si conditiile de receptie.
fundatie realizat.

1.2. PREVEDERILE GENERALE

CAIET DE SARCINI

226

Stratul de fundatie din balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, in colaborare cu un laborator autorizat,
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini ; consultantul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2. MATERIALE

2.1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast optimal, cu granula
avand dimensiunea maxima de 71 mm.Balastul trebuie sa provina din roci stabile,
nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de
pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a putea fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa
indeplineasca caracteristicile calitative tratate in tabelul 1.

Tabelul 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
VERIFICARE
CONFORM STAS
BALAST BALAST OPTIMAL
SORT 0-71 0-71
Continutul de fractiuni
%
Maxim, sub 0,02mm
Sub 0,02mm
07,1mm
31,571mm

3
-
15-70
30

3
4-10
30-45
25-40

1913/5-85
-
4606-80
-
Granulozitate Continua Conf. Tabel 2 4606-80
Coeficient de
neuniformitate (Un)
min

15

-

730-89
Echivalent de nisip
(EN) min
30 30 730-89
Uzura de masina tip
Los Angeles (L.A.)%
max.

30

30

730-89

Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31
(10)-71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1.

CAIET DE SARCINI

227

Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt aratate in
tabelul 2.

Tabelul 2
DOMENIU DE
GRANULOZIT
ATE
LIMITA
TRECERI %DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU
CIURURILE CU DIAMETRE DE :
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 Inferioara 0 4 30 60 100
Superioar
a
3 10 45 75 100

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constata calitatii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel :
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor ;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate ) rezultatele determinarilor efectuate in
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea lor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

2.2. APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau alte
surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu

Tabelul 3
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CE SE
VERIFICA
FRECVENTA MINIMA
STAS LA
APROVIZIONARE
LA LOCUL DE
PUNERE IN
OPERA
Examinarea datelor inscrise in
certificatele de calitate si
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -

CAIET DE SARCINI

228

Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa si daca
e cazul pentru
fiecare sort
- 4606-
80
Umiditate - O proba pe schimb
(si sort) si de cate
ori se schimba
conditiile meteo
4606-
80
Rezistente la uzura cu masina
de tip Los Angeles
aprovizionat pentru
fiecare sursa sau
sort
- 730-89

4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste :
- du
max
P.M. =greutatea volumica in stare uscata maxima (in g/cmc) .
- W
opt
P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in %

4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume :
du
ef
-greutatea volumica in stare uscata efectiva (in g/cmc)
W
ef
umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de
compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare g
c
.
g
c
(du
ef
/ du
max
PM)*100
La executia stratului de fundatie se va urmarii realizarea gradului de compactare prescris
prin proiect.

5. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

5.1. MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu
se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

CAIET DE SARCINI

229

5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o
latime de cel putin 3.40 m (dublul latimii utilajului de compactare ).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de
raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta consultantului,
efectuind controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut
nu poate fi obtinut, executantul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea
grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop
stabilirea parametrilor compactarii si anume :
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera ;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului ).
Intensitatea de compactare =Q/S unde :
Q= volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in
mc ;
S=suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.

5.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intru-
unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima
stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.

CAIET DE SARCINI

230

Este interzis lucrul cu balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in
acest tabel.

Tabelul 4
NR.
CRT.
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecventa minima la locul
de punere in opera
STAS
1 2 3 4
1 Incercarea Proctor modificata 1913/13-
83
2 Determinarea umiditatii de
compactare
de strat
4606-80
3 Determinarea grosimii stratului
compactat
de strat
-
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
Zilnic -
5 Determinarea gradului de
compactare prin determinarea
greutatii volumice in stare uscata
Minim 3 puncte la
suprafete peste 2000mp
de strat
1913/15-
75
6 Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de
fundatie
In cate 2 puncte situate la
distante de 10cm pentru
fiecare banda de 7,5m
latime
Normativ
CD 31-75

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul
deflectometrelor cu parghie , indicativ CD 77.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat :
compozitia granulometrica a balastului utilizat ;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata) ;

6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.1. ELEMENTE GEOMETRICE

CAIET DE SARCINI

231

Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +20 mm. Verificarea grosimii se face cu
ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat
executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi + 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul
profilelor transvervsale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei din balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazute in proiect. Abaterea limita la panta este +0.4% fata de valoarea pantei indicate
in proiect .
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele din
proiect pot fi de +10 mm.

6.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 95-98% Proctor modificat . Capacitatea portanta la nivelul
superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai
mica decat valoare admisibila care este de 250 (1/100) mm.

6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m
lungime astfel :
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de 9 mm ;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de 9mm ;
in cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini,
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

7. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie
procesul verbal de receptie preliminara .


CAIET DE SARCINI

232

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

3.4.1.5. Caiet de sarcini piatra sparta

GENERALITATI


CAP. I. MATERIALE

ART. 4. APA
ART. 5. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE


CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
ART.10. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
Fundatii din piatra sparta amestec optimal
ART. 11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII
STRATURILOR DE FUNDATII

CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR
DE FUNDATIE

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 16. RECEPTIA FINAL

GENERALITATI

CAIET DE SARCINI

233


1.1 Prezentul caietul de sarcini se aplica la realizarea fundatiei sau stratului de baza din
piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal pentru pista de trap si a parcarilor (
parcare echipe, parcare spectatori, parcare VIP). El cuprinde conditiile tehnice comune ce
trebuie sa fie indeplinite la executarea fundatiei sau stratului de baza din piatra sparta sau
piatra sparta amestec optimal , transporturilor, compactarea si finisarea lucrarilor, controlul
calitatii si conditiile de receptie.
fundatie realizat.
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la modernizarea, constructia si
reconstructia strazilor cu acordul beneficiarului.


2.1. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect.

2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior
de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform
prevederilor STAS 6400-84.

2.3. Pe strazile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea
unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi
coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu
pe un substrat de fundatie care poate fi:
substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct.
2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.

2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea

2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I
MATERIALE

CAIET DE SARCINI

234


3.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;
balast 0-71 mm in stratul inferior;
piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul stradaului
este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru
substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.

3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

3.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca
conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabelul 1
NISIP Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Conditii de admisibilitate pentru:
Strat izolant Strat de protectie
S O R T 0 - 7 3 - 7
Granulozitate
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %,
max
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %,
max
-conditii de filtru invers

12
-
d
15
< 5 d
85

-
5
-
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,
min.
6 x 10
-5
-
Tabelul 2

BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii
SORT 0 - 71
-sub 0.02 mm

3

CAIET DE SARCINI

235

-0 7.1 mm 15 70
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (U
n
), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min 30

Tabelul 3
PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate
Denumire
a curenta
Sortul
Dimensiu
ni
mm
Cantitatea de granule
ce trec prin ciurul:
Piatra
necore
sp.
dimens
.
% max
Forma
Superior
%
Inferior
%
Savura 0 - 8 0 - 8 95 100 - - Poliedrica
Split
8 16 8 16 95 100 0 10 15 Raportul
dintre
dimensiunile
granulelor
min.
1:0.5:0.25
sau b/a
0.50
c/a 0.25
16 25 16 25 95 100 0 10 15
25 - 40 25 40 95 100 0 10 15
Piatra
sparta
mare
63 - 90 63 90 90 100 0 100 15

Corpuri straine admise max. 15.
3.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.
Tabelul 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 63
-sub 0.02 mm
-sub 0.2 mm
-0 8 mm
-25 63 mm

3
4 10
30 45
25 45
Granulozitate Sa se inscrie intre limitele din
tabelul 5
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural)
(EN), min.
30

Tabelul 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Granulozitate

CAIET DE SARCINI

236

Domeniu
de
granulozitat
e
Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul
de in mm
0.02 0.2 8 25 40 60
0 63
Inferior 0 4 30 55 75 100
Superior 3 10 45 70 85 100

3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca este corespunzator.

3.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe
sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecare.

3.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate
cu prevederile tabelului 6.

3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.

3.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec
optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.
5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor
calitative prevazute

ART. 4. APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule
in suspensie.

ART. 5. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabelul 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL
DE VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICA
FRECVENTA MINIMA
METODE DE
DETERMINARE
CONF. STAS
La
aprovizionare
La locul de
punere in opera

CAIET DE SARCINI

237

in certificatul de calitate sau
La fiecare lot
aprovizionat - -
Corpuri straine:
-argila bucati
-argila aderenta
-continut de carbune
In cazul in care
se observa
prezenta lor
Ori de cate ori
apar factori de
impurificare
4606 80
Granulozitatea sorturilor
O proba la max.
500 mc pentru
fiecare sort si
sursa
- 4606 80
Aspectul si forma granulelor
pentru piatra sparta
O proba la max.
500t pentru
fiecare sort si
fiecare sursa
- 4606 80
Echivalentul de nisip
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sursa
- 730 89
Umiditatea -
O proba pe sch.
Si sort si ori de
cate ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditiile
meteorologice
4606 80
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune la piatra sparta
in stare saturata la presiune
normala
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sort de
piatra sparta si
sursa
- 730 89
Uzura cu masina tip Los
Angeles
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sort si
fiecare sursa
- 730 - 89

CAPITOLUL II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU
STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU
STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
AMESTEC OPTIMAL


CAIET DE SARCINI

238

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de
piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea
lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. PM greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3

W
opt
PM - umiditate optima de compactare, exprimata in %

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului
pe probe prelevate din lucrare si anume:
du
ef
greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm
3

W
ef
umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

du
ef
gc = x 100
du
max
PM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de
compactare aratat la pct. 7.1.

CAPITOLUL III


8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.

8.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa
lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie precum si alte lucrari prevazute in acest scop
in proiect.

8.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra
sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de
strada in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de fundatie
din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra

CAIET DE SARCINI

239

sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta
in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat
pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de
min 30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect
se poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru
realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa
cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a
componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului fundatiei;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc
S suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
9.3. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate
de fiecare utilaj se cumuleaza.
9.4. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta
de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare
mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la
fixarea pietrei sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea
in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa
nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi
marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.

ART. 10. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast

Executia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur
strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se

CAIET DE SARCINI

240

obtina 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului
si se adauga prin stropire.

10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de
compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.

10.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi
se compacteaza din nou.

10.5. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.

10.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.

Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
10.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care
in prealabil va fi umezit.

10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la
inclestarea pietrei sparte compactare a se executa cu cilindri compresori compresori
netezi de 6 to dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara
vibrare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental. In cazul lucrului in mediul urban se vor respecta prevederile speciale din
memoriul tehnic privind limitarile de gabarit ale utilajelor.

10.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care
se compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare
cu savura 0-8 sau nisip.

10.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare
astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face
umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal

10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care
nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va
executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.

CAIET DE SARCINI

241

Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
10.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie
de nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor
de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.

10.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului
si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

10.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a
utilajelor de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.

10.16. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi
se cilindreaza din nou.
10.17. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec
optimal inghetata.
10.18. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu
un strat de zapada sau cu o pojghita de gheata.
10.19. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea
sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii
in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.

ART. 11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE

11.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90
si din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor
si determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce
priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a stradaurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-94.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)

Tabel 7
Nr DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE METODE DE

CAIET DE SARCINI

242

.
Cr
t
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE SE
VERIFICA
MINIME LA LOCUL
DE PUNERE IN
LUCRU
VERIFICARE
CONFORM
STAS
1
Incercarea Proctor modificata
-strat balast
-
1913/13-83
2
Determinarea umiditatii de compactare
-strat balast
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000
mp de strat
4606-80
3
Determinarea grosimii stratului
compactat
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000
mp de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic

5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice
pe teren
-strat balast
Minim 3 pct ptr.
suprafete < 2000 mp
si minim 5 pct pentru
suprafete > 2000 mp
de strat
1913/15-75
12288-85
6
Verificarea compactarii prin incercarea
cu p.s. in fata compresorului
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000
mp
6400-84
7
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
-toate tipurile de straturi de fundatie
In cate doua puncte
situate in profiluri
transversale la
distante de 10 m unul
de altul pentru
fiecare banda cu
latime de 7,5 m
Normativ CD
31-94

CAPITOLUL IV


12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de strada.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector
de strada prezentata receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului.

CAIET DE SARCINI

243

12.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta
in proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare
25 m.

12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub
care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.


13.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana
la realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru strazile din clasele
tehnice IV V si 98 100% Proctor modificat pentru strazile din clasele tehnice I-III.
13.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul
compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra
concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului.
13.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor
elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.

ART. 14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot
fi mai mari de 2 cm.
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt
cu 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR


Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces Verbal de receptie preliminara.

CAIET DE SARCINI

244

ART. 16. RECEPTIA FINALA

conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.

3.4.1.6. Caiet de sarcini strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment

GENERALITATI

ART.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

ART.3 CIMENTURI
ART.4. AGREGATE
ART.5. APA
ART.6. ADITIVI
ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE
ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE REPARAREA

CAP.II. STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI

ART.9. INCERCARI PRELIMINARE
ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI

CAP.III. PREPARAREA AMESTECULUI

ART.11 STATIA DE PREPARARE
ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI
ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI
ART.14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT

CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

ART.15 TRANSPORTUL AMESTECULUI
ART.16 LUCRARI PREGATITOARE
ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI
ART.18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI
18.2. Compactarea
ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE

CAIET DE SARCINI

245

STABILIZATE CU CIMENT
ART.20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT PUSE IN
OPERA

CAP.IV. CONDITII TEHNICE

ART.21 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
ART.22. CONDITII DE COMPACTARE
ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI DIN MATERIAL STABILIZAT

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART.24 RECEPTIA PE FAZA
ART.25 RECEPTIA PRELIMINARA
ART.26 RECEPTIA FINALA

Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment. Acesta se aplica pentru realizarea straturilor de baza sau straturilor
support la constructia drumurilor si acceselor in parcari, trotuarelor si caii interioare de
serviciu a hipodromului.
Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:

- executia straturilor de fundatii pe drumurile de clasa tehnica I si II cu imbracaminti
bituminoase sau din beton de ciment;
- executia straturilor de baza pe drumurile de clasa tehnica I-V cu imbracaminti
bituminoase;
- largirea fundatiilor existente;
- amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
- amenajarea benzilor de stationare si de incadrare;
- executarea consolidarii acostamentelor.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si normativele in
vigoare in masura in care complecteaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice

CAIET DE SARCINI

246

2.3. Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea inginerului verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si lucrea masurilor ce se impun.

C A P I T O L U L I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art. 3. CIMENTURI

La stabilirea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standard
respective, vezi tabel nr. 1:
ciment SR II/A-S 32.5 conform SR 3011-96;
ciment HI 32.5 conform SR 3011-96;
ciment I 42.5 si ciment I 42.5R conform SR 388-95-83;
ciment CD conform SP - 1995.

Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este necesar
a obtine aprobarea Inginerului in acest scop.

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.

Depozitarea cimentului se va face in celule de tip siloz atat pentru depozitele de rezerva
cat si pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva
conditiilor meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si
controlul acestuia.

In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in
silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca
corespunzator noului sortiment de ciment de urmeaza a se depozita.

CAIET DE SARCINI

247

Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de + 50
o
C.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre
producator.

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai
indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7)
zile.

Tabel 1
Nr
.
Cr
t.
Conditiile de
executie sau
caracteristicile
elementelor
Clasa
betonu
lui
Tipul de
beton
Tipul de ciment
I 42.5
42.5 R
II A 32.5

32.5 R
II B 32.5

32.5 R
H II/A-S
32.5
1
Elemente sau
constructii cu gropi
mai mici de 1.5 m
C
12/15
C16/20
C25/30
2
Elemente sau
constr. masive
avand gros.egala
sau mai mare de
1.5 m
C
12/15
3
Elemente de
constructii din
betoane superioare
C
30/37
armat utilizat utilizat utilizat
Tabel nr. 1A
Clasa
Rezistenta la compresiune N/mm
2

Rezistenta initiala Rezistenta
standard
28 zile
2 zile 7 zile
32.5 - 16
32.5 52.5
32.5 R 10 -
42.5 10 -
42.5 62.5
42.5 R 20 -
52.5 20 -
52.5 -
52.5 R 30 -

Cimenturile fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 1B.
Tabel nr. 1B
Clasa de rezistenta
Timpul initial de priza
(mm)
Stabilitate
(mm)

CAIET DE SARCINI

248

32.5
60 10
32.5 R
42.5
42.5 R
52.5
60 10
52.5 R

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor.

Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.
6.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

Art. 4. AGREGATE

4.1. Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se
utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.

Tabel 2
Domeniu de aplicare
Agregatele folosite
Natura agregatului Sortul
Granulozitate
a
1
Stratul de baza pentru
sisteme rutiere rigide,
platforme si locuri de
parcare
Agregate de
balastiera
0-7; 7-16; 16-
20
0-20
Agregate concasate
de cariera sau
balastiera
0-8; 8-16; 16-
25
0-25
2
Strat de fundatie
Pentru sisteme rutiere
rigide
Consolidarea benzilor de
stationare si a
Acostamentelor
Nisip 0-7 0-7
Agregate de
balastiera
0-7; 7-16; 16-
31
0-31
Agregate concasate
de cariera sau
balastiera
0-8; 8-16; 16-
25
0-25
Deseuri de cariera 0-25 0-25

4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul,
apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.

CAIET DE SARCINI

249

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului
folosit la executia stratului rutier stabilizat.

4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie
sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.

4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea
si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se
va face numai dupa de analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii,
agregatele trebuie ferite de impuritati.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe
sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecuri cu alte sortimente.

4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu
prevederile tabelului nr. 6.

4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
NISIP 0-7 pentru fundatii de nisip stabilizat cu ciment
Tabel 3
Sort 0-7
Granulozitete Continua
Coeficient de neuniformitate (Un) % mm 8
Echivalentul de nisip (EN)min 30

AGREGATE DE BALASTIERA SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERA SAU
BALASTIERA pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment
Tabel 4
Caracteristici
Strat de baza
pentru sisteme
rutiere nerigide cu
trafic mediu-foarte
greu
Strat de baza
pentru sisteme
rutiere nerigide cu
trafic f. usor si usor
platforme de
parcare
Straturi de fundatii
pentru sisteme
rutiere nerigide si
rigide platforme,
locuri de parcare,
benzi de stationare
consolidare
acostamente
Sort agregate
balastiera agregate
0-20*
0-25
0-20
0-25
0-31,5
0-25

CAIET DE SARCINI

250

concasate
Continut de fractiuni
0-7,1 mm
40-65 40-70 40-70
Granulozitate
Continua cf
Tabel 5
Continua Continua
Coeficient de
neuniformitate

8

8

8
Echivalemt nisip EN)
min
30 30 30
Uzura cu masini Los
Angeles LA) % max
35 35 35
NOTA: Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrazi este indicat ca cel putin 50% din
agregate sa fie concasate.

4.9. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ea se inscrie in limitele aratate
in tabelul nr. 5.

Tabel 5
Domeniul
granulozitatii
Limitele
variantei
Treceri prin site si ciururi in % din masa
0,0
9
0,0
2
1
3.1
5
7.
1
16
20
25
31
0-20
sau
0-25
Inferioara

Superioara
3

10
8

17
15

30
26

48
40

65
65

86
90

100
-

-
0-31
Inferioara
Superioara
3
10
8
17
15
30
26
48
40
65
65
86
90
100
-
-

Art. 5. APA

5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca
conditiile prevazute in STAS 790-84.
Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la
inceputul lucrarilor.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii

Art. 6. ADITIVI

La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea
folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la
prepararea betoanelor de ciment.

Art. 7. MATERIALE DE PROTECTIE

CAIET DE SARCINI

251

Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72;
Nisip sort 0-7 mm, conform STAS 662-89.

Art. 8 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA

Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale
stabilizate cu ciment sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari
penrtu stabilitatea retelei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr. 6.

Tabel 6
Materialu
l
Actiunea,
procesul de
verificare sau
caracteristicile ce
se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor in
depozit de reperi
Inainte de
utilizarea
materialului
0 1 2 3 4
Ciment
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate sau
certificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Stabilitatea
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat, dar
nu mai putin de o
determinare la 100
t, pe o proba
medie
-
SREN196/3
-96
Timpul de priza -
SREN196/3
-96
Rezistente
mecanice la 2
zile
O proba la 100 t
sau la fiecare siloz
in care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
-
SREN196/1
-95
Rezistent
mecanice la 28
zile
-
SREN196/1
-95
Prelevarea de
contra-probe
care se
pastreaza minim
45 zile (pastrate
in cutii metalice
sau pungi de
polietilena
sigilate)
La fiecare lot
aprovizionat
probele se iau
imperuna cu
delegatul
beneficiarului
- -

CAIET DE SARCINI

252

Starea de
conservare
numai daca s-a
depasit termenul
de depozitare
sau au intervenit
factori de alterare
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat sau la
fiecare siloz in
care s-a depozitat
lotul aprovizionat
(pe o proba
medie)
Doua
determinari
pe siloz
(sus si jos)
SREN196/1
-95
Agregate
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate sau
cartificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Granulozitatea
sorturilor
O proba la fiecare
lot aprovizionat
- 4606-80
Echivalentul de
nisip
Oproba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
- 4606-80
Coeficient de
neuniformitate
O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
- 730-89
Umiditatea -
O proba pe
schimb si
sort si ori de
cate ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditii
meteo

Rezistenta la
uzura cu masina
tip Los Angeles
O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
- 730-89
Aditivi
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate
La fiecare lot
aprovizionat
- -
Apa
Compozitia
chimica
-
O proba la
incercarea
lucrarii
pentru
fiecare
sursa
-

CAIET DE SARCINI

253

Emulsie
bitumino
asa
Examinarea
datelor inscrise in
certificatul de
calitate
La fiecare lot
aprovizionat
- -

CAPITOLUL II
STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI

Art. 9. INCERCARI PRELIMINARE

Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre
laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a
determina:
-curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
-dozaje de liant si aditiv;
-continutul de apa de referinta;
-densitatea in stare uscata de referinta.
De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei,
care sa permita adaptarea ei, in conditiile santierului, pastrand caracteristicile amestecului
preparat in ceea ce priveste lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la
punctul 10.2.

Art. 10. COMPOZITIA AMESTECULUI

10.1. Stabilirea compozitiei amestecului se va face:
la intrarea in functie a statiei de preparare;
la schimbarea tipului de ciment sau agregat;
ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.

10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili in functie
de respectarea conditiilor aratate in tabelul 7.

10.3. Pentru obtinerea caracteristicilor fizice si mecanice de la punctul 10.2. dozajele de
ciment care sunt in functie de tipul de ciment utilizat sa fie cuprins intre valorile limita
specificate in tabelul 8.

10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul
5. Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad de compactare
admisibil in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat).

10.5. In ceea ce priveste continutul de apa, in laborator cele mai bune performante sunt,
in general, obtinute cu un continut cuprins intre 5,5-6,5%. Aceste valori insa sunt date cu
titlu informativ.

10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dmax, si
umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor

CAIET DE SARCINI

254

determina de catre un laborator de specialitate prin metoda Proctor modificata, conform
STAS 1913/13-83 si corespund domeniului umed al curbei Proctor.

10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de
maniabilitate. Este o durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in
opera a amestecului si comportarea lui fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici
mecanice ale acestuia.
Durata de maniabilitate care se cere in cazul materialelor granulate stabilizate, variaza
intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie. Marirea ei peste doua ore se poate
obtine prin utilizarea unui intarzietor de priza.
Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de
laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10
o
C durata de maniabilitate
este estimata la dublul celei obtinute la 20
o
C, iar aceasta la randul ei este de doua ori mai
mare decat cea pentru 40
o
C
Incercarea se face pentru diferite temperaturi, se traseaza apoi curba care indica durata
de maniabilitate in functie de temperatura.

Tabel 7
Caracteristica
Denumirea stratului si al lucrarii
Strat de baza
pentru sisteme
rutiere nerigide,
platforme si locuri
de parcare
Strat de fundatie pentru
sisteme rutiere rigide, nerigide,
consolidarea benzilor de
stationare, a benzilor de
incadrare si a acostamentelor
Rezistent la compresiune
N/mm
2

Rc 7 zile
Rc 28 zile

1,52,2
2,25,0

1,21,8
1,83,0
Stabilitatea la apa % max.
- scaderea rezistentei la
compresiune Rci
- umflarea volumica UI
- absorbtie de apa Ai

20

2
5

25

5
10
Pierderea de masa % max.
- saturare-uscare Psu
- inghet-dezghet Pid

7
7

10
10

Tabel 8
Denimirea stratului
agregatul Dozaj ciment,
in % din
cantitatea de
agregate
naturale
natura
granulozitat
e
1.Strat de baza, platforme si
locuri de parcare
Balast
Concasate
0-20
0-25

57
2.Strat de fundatie, consolidarea Nisip 0-7 610

CAIET DE SARCINI

255

benzilor de stationare, a benzilor
de incadrare si a acostamentelor
Balast
Concasate
Deseuri de
cariera
0-31
0-25
0-25
46

CAPITOLUL III
PREPARAREA AMESTECULUI

Art. 11. STATIA DE PREPARARE

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apa se poate efectua in
centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la
prepararea betoanelor pentru imbracaminti rutiere.

11.2.Statia de preparare va fi amplasata in afara drumului. Distanta minima intre statia de
preparare si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al amestecului de
agregate naturale, ciment si apa de maxim 45 minute.

11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din
precipitatii;
silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de
productie a statiei;
instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
buncare pentru descarcarea amestecului preparat din utilajele de preparare;
laborator amenajat si dotat corespunzator;
dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
dotari privind protectia muncii si PSI.

11.4 Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici privind precizia
de cantarire si dozare:
agregate +/- 3%;
ciment si apa +/- 2%;
aditivi +/- 5%.

11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii
conditiilor prevazute la pct. 10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au
facut aceste reglari in special:
etalonarea basculelor;
verificarea dozatoarelor volumetrice;
functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidereinchidere) a
agregatelor si cimentului;
uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face fara prepararea amestecului.

CAIET DE SARCINI

256

Art. 12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI

12.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa se face aceasta
experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta amestecului
stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
umiditatea;
omogenitatea amestecului;
rezistenta la compresiune;
maniabilitate.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o
buna omogenitate a amestecului preparat.

12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul experimental
in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap. II, pct. 10.2.

Art. 13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI

13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura respectarea
abaterilor prevazute la pct. 11.4 sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate
sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functioanre a mijloacelor de dozare,
verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea
naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima
de compactare stabilita in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul
transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera.

13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este corespunzatoare dozajului de
ciment in functie de tipul cimentului aprovizionat.

13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de
preparare pana la omogenizarea amestecului.

13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a
materialului din care se descarca in autobasculanta, in scopul evitarii segregarii.

Art. 14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT

14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta
la compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr. 9.

CAIET DE SARCINI

257

14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
amestecului:
compozitia amestecului preparat;
caracteristicile ce compactare Proctor modificat;
caracteristici ale amestecului preparat:
*umiditati la statia de preparare;
- la locul de punere in opera;
*densitatea stratului compactat;
confectionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistentelor mecanice in
care se vor inscrie si rezultatele obtinute.

Tabel 9
Nr
crt
Actiunea, procesul de
verificare sau
verifica
Frecventa minima Metode
de
determin
are
conform
STAS
La statia de
betoane
La locul de
punere in lucru
0 1 2 3 4
1
Examinarea
documentului de
transport
-
La fiecare
transport
-
2
Incercarea Proctor
modificata
Pentru fiecare
sursa
-
1913/13-
83
3
Temperatura (la
temperaturi ale aerului
sub sau egale cu 5
o
C si
> 20
o
C
La fiecare 2 ore
pentru fiecare
instalatie
La fiecare 2 ore -
4
Compozitia
granulometrica a
amestecului
1 determinare pe
schimb, dar cel
putin 1
determinare la
500 mc
- 4606-80
5
Umiditatea amestecului
in vederea stabilirii
cantitatii de apa
necesara asigurarii
umiditatii optime de
compactare
Cel putin o data
pe schimb si la
schimbari meteo
care pot modifica
umiditatea
-
1913/1-
82
6
Verificarea
caracteristicilor de
compactare:
umiditate de
compactare
densitatea stratului
Q/S

-
-
-

Doua probe la
1500 mp
Doua probe la
1500 mp
zilnic

1913/1-
82
1913/15-
75
-

CAIET DE SARCINI

258

7
Confectionarea de
epruvete pentru
determinarea
rezultatelor la
compresiune
La 7 zile
La 28 zile

2 serii a 3
epruvete
cilindrice la 1500
mp

-

10473/2-
86

CAPITOLUL IV
PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

Art.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI

15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in
opera cu autobasculantele cu basculare pe spate care circula pe fundatie de balast.
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se
evita modificarea umiditatii acestuia.

15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.

15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa
asigure mersul continuu al centralei de malaxare si al atelierului de punere in opera.

Art. 16. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va
verifica si receptiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special
daca acesta este constituit din materiale drenante.

Art. 17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI

17.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe intreaga latime
a drumului. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta,
realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu
prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea

CAIET DE SARCINI

259

parametrilor compactarii grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare
si in intensitatea de compactare necesara.

17.2. Partea din tronsonul executat considerat ca fiind cel mai bine realizat va servi ca
sector de referinta pentru restul lucrarii.

Art. 18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata pentru a raspunde
urmatoarelor obiective:
de a respecta pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
de a asigura pentru fiecare strat grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;
obtinerea unei suprafete bune.

18.1.2. Asternerea si nivelarea materialelor granulate stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice ale finisoarelor.
Amestecul se descarca pe drum in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea
prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si natura lucrarilor
ranforsari sau sisteme rutiere noi.

18.1.3. Asternerea se face, de regula, intr-un singur strat.
In cazul fundatiilor groase prevazute in proiect peste 22 cm si proiectate a fi realizate din
doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor pe sectorul
experimental in cadrul compactarii de proba.

18.1.4. Pentru a se evita obtinerea de straturi subtiri, la reluarea lucrarilor pe santier se va
decapa in prealabil marginea stratului asternut anterior, printr-o sectiune verticala si se vor
instala produsele taiate.

18.1.5. Asternerea si nivelarea se va face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect,
in care scop se va realiza un reperaj exterior in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor
pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.

18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun
acord si efectuate de un laborator de specialitate.
Rezultate foarte bune dau atelierele compuse din vibrocompresoare cu mase vibrante pe
centimetru de generatoare peste 38 kg si compactoare cu pneuri de 3 tone pe roata
umflata cu 0,3 pana la 0,9 Mpa.

18.2.2. Calitatea compactarii este apreciata prin densitatea la baza stratului care trebuie
sa corespunda valorilor aratate la pct 22.1.

CAIET DE SARCINI

260

18.2.3. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizare o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului
sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea partilor compactarii si anume:
grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze
grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de
compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus in
opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si S este suprafata
calculata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul
executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv
care sa inregistreze datele pentru estimarea lui S.

18.2.4. Obtinerea densitatii ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de
a incepe priza. Aceasta conditie conduce la necesitatea incorporarii unui intarzietor de
priza in special pe timp calduros.

18.2.5. Marginile straturilor stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate odata cu
stratul stabilizat.
Compactarea se va face astfel:
compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3
pe stratul stabilizat;
apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l
impinga sub acostament dupa care compactarea se continua normal.
Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va
asigura asurgerea apelor.

18.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi
sub +5
o
C dar numai peste 0
o
C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de
exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului.

18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.

18.3.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista
zapada sau o pojghita de gheata.

18.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele
mari de transport si stationarile pe traseu.

18.3.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin
acoperire cu prelata sau rogojini, astfel incat ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de
aer stationar (neventilat de 35 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum
+5
o
C timp de 7 zile.

CAIET DE SARCINI

261

Art.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU
CIMENT

19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului stabilizat va fi protejata prin
stropirea cu emulsii cationice bituminoase de 0,7-1,1 kg/mp.
Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul
proaspat si umed.

19.2. Stratul de protectie cu emulsii bituminoase nu se va executa pe straturile de fundatii
stabilizate pentru care urmeaza sa se execute imediat (pana intr-o zi) un strat de baza.

19.3. Daca stratul de baza urmeaza sa se execute mai tarziu, stratul de fundatie stabilizat
se va proteja cu emulsie bituminoasa conform prevederilor pct. 19.1. si, in plus, pentru a
se asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va presara o cantitate de 7-8 l/mp
criblura sortul 16-25. Presararea criblurii este urmata de un compactor cu pneuri care
asigura in plus o oarecare incastrare a criblurii in stratul stabilizat operatiei care trebuie
facuta pana sa inceapa priza.

19.4. Stratul de baza din materiale granulate stabilizate cu ciment, in cazul sistemelor
rutiere noi, prevazute cu imbracaminti asfaltice si a ranforsarii se protejaza conform
prevederilor din tabelul nr. 10.

19.5. Stratul de fundatie din materiale stabilizate cu ciment in cazul sistemelor rutiere
mixte, respectiv cand imbracamintea este din beton de ciment se va proteja conform
prevederilor pct. 19.1., iar executia imbracamintii din beton de ciment incepe dupa 7 zile.

19.6. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important, tratamentul
de protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient, va trebui sa se aplice un tratament
superficial, conform prevederilor din tabelul 10.

19.7. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia
stratului stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.

Art. 20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT
SI PUSE IN OPERA

Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa puse in
opera se va face in conformitate cu prevederile tabelului 11.

Tabel 11
Nr
.
Verificare, procedeul de
verificare sau caracteristicile
de se verifica
Frecventa minima
Metoda de
determinare
conform STAS

CAIET DE SARCINI

262

1
Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete
cilindrice
La 7 zile
La 28 zile

1.500 mp
1.500 mp

10473/2-86
2
Prelavare de carote pentru
determinarea rezistentei la
compresiune
1 carota la 2.500 mp de
strat (la cererea comisiei
de receptie sau a
beneficiarului)

Normativ CD
45-81
3
Determinarea grosimii
stratului
- la 200 m in timpul
executiei
- pe carote extrase
-
4
Densitatea stratului rutier
pentru calculul gradului de
compactare
Minim doua puncte la
1.500 mp
10473/2-86

CAPITOLUL V

Art. 21. ELEMENTE GEOMETRICE

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute
in proiect.
Abaterile limita la grosime sunt 10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile
benzilor executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.

21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in
proiect.
Abaterea limita la latime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii

21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

Art.22. CONDITII DE COMPACTARE

22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 98% in 5% din
punctele masurate pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III

CAIET DE SARCINI

263

min.98% cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de min 95% in 5% din
punctele masurate pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforma, locuri parcare,
consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor.

22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea
optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea
Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed
al curbei Proctor.

Art.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL
STABILIZAT

23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si

CAPITOLUL VI
RECEPTIA LUCRARILOR
Art.24. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 8,
14, 20, 21, 22, 23.

calitate impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
In urma acestor receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-
au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 25. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice
aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze,
intocmite in timpul executiei lucrarilor.


CAIET DE SARCINI

264

Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale stabilizate cu
ciment se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a
comportarii acesteria.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

3.4.1.7. Caiet de sarcini imbracaminti asfaltice

1. imbracaminti bituminoase

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere bituminoase executate
la cald. Acesta se aplica pentru realizarea straturilor de legatura si straturilor de uzura la
constructia drumurilor si acceselor in parcari, trotuarelor si caii interioare de serviciu a
hipodromului.

materialelor din care sunt realizate imbracamintile bituminoase executate la cald.

Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si verificare a
imbracamintilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile
cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Inginer.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile
standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Executie a imbracamintilor, care va contine, printre altele:
programul de executie a imbracamintilor;
utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;
utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;
sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la
acestea;
reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor executa
sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata cu
informatii privind tehnologia de compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste
cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele
obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Tipuri de mixturi

CAIET DE SARCINI

265

Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.
Acestea sunt alcatuite din 2 straturi,
Strat de uzura conform anexei C:
Strat de legatura - conform anexei D.
Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa E.
4.1 MATERIALE
1.1.1. Agregate naturale
Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:
agregate naturale de cariera (conform SR 667):
cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;
nisip de concasare, sort 0-4;
agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare,
concasare si sortare (conform SR 662);
nisip natural, sort 0-4.

Clasa minima a rocii
Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru executia
imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 (Tabel 3).
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa
respecte prevederile SR 667 (Tabel 2).
Depozitare
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute cu
platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii agregatelor.
1.1.2. Filer
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile STAS 539
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa indeplineasca in plus
conditia ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20 % . Nu se admite folosirea
altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei
de asfalt.
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
1.1.3. Bitum
Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu exceptia MASF 16
pentru care se va folosi bitum D60-80.
Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial, toate
determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.
La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR 754, cu
exceptia continutului de parafina si a densitatii.
Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.

Tabelul 1 Caracteristicile bitumului
Caracteristici Valori admisibile STAS
Penetratia la 25C, (1/10 mm) 60-80 80-100 42-68
Punctul de inmuiere IB, (C) 48-55 44-49 60-69

CAIET DE SARCINI

266

Ductilitatea la 25C, (cm), min. 100 100 SR 61-96
Ductilitatea la 5C, (cm), min. 4.0 5,0 SR 61-96
Punct de rupere Fraass, (C), max. -13 -15 113-74
Punct de inflamabilitate Marcusson,
(C), min.
250 250 5489-80
Solubilitatea in solventi organici,
(%), min.
99 99 115-80
Stabilitatea prin incalzire in film
subtire la 163C

8099-74
Metoda II
- pierderea de masa, (%),
max.
0,80 0,80
- penetratia reziduala la 25C,
(%), min.
50 47
- cresterea punctului de
inmuiere, (C), max.
9 9
- ductilitatea reziduala la
25C, (cm), min.
50 75
Continut de parafina, (%), max. 2.0 2.0 8098-68
Densitatea la 15C, (g/cm
3
), min. 0,995 0,992 35-81
Adezivitate pe agregat etalon, (%),
min.
80 80 10969/3 - 83
Adezivitate pe agregatul folosit 80 80 10969/3-83
Indicele de instabilitate coloidala, (),
max.
0.5 0.5

Bitumul aditivat
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate, determinata
conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea bitumului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :
sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;
sa fie stabili termic pana la minimum 200C.
sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia;
sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul
Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia adezivitatii care se
va determina fata de agregatele naturale utilizate.
Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura
pe durata depozitarii va fi in intervalul 120140C.
Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui produs.
1.1.4. Emulsie bituminoasa

CAIET DE SARCINI

267

Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere
rapida, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa aprobarii
Consultantului.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu
pompe de re-circulare si sistem de incalzire.
1.1.5. Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia
imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza studiului preliminar
efectuat de un laborator autorizat.
Tipurile de fibra care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supuse aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare tip de fibra la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul
1.2 STABILIREA COMPOZITIEI
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate de
cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.
Tabelul 2 Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturi
asfaltice
Agregate naturale utilizate
mixturi asfaltice
stabilizate cu fibre
filer
filer
betoane asfaltice
bogate cu criblura
filer
beton asfaltic cu
pietris concasat
filer
beton asfaltic
deschis cu criblura
filer
beton asfaltic
deschis cu pietris
concasat
filer
beton asfaltic
deschis cu pietris
sortat
pietris sort 4-8, 8-16, 16-25
filer


Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt cele din tabelul 3.
TABELUL 3
Nr.
crt.
Fractiuni si agregate naturale din
amestecul total
Strat de uzura Strat de legatura
BA8
BA8
a
BA16
BA16
m
BA16a
BA25
BA25
a
BAR16
BAR16
m
BAR16
a
MASF
8
MASF1
6
BAPC16
BAD25
BAD25
m
BAD25
a
BADPC25
BADPC25
a
BADPS25
BADPS25
a
1
Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1
mm (%)
9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7 2-7 2-7
2
Filer si nisip fractiunea (0,1 4)
mm (%)
Diferenta pana la 100 %
3
Cribluri cu dimensiunea peste 4
mm (%)
22-
45
34-58 39-60 47-61 45-60 63-75 - 55-72 - -
4
Pietris concasat cu dimensiunea
peste 8 mm (%)
- - - - - - 18-34 - 39-58 -
5
Pietris sortat cu dimensiunea
peste 8 mm (%)
- - - - - - - - - 39-58

Nota :
Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %


TABELUL 4
`
BA8
BA8a
BA16
BA16m
BA16a
BA25
BA25a
BAR16
BAR16m
BAR16a
MASF8 MASF16 BAPC16
BAD25,BAD25m ,
BAD25a, BADPC25 ,
BADPC25a, BADPS25
,BADPS25a
treceri prin site cu ochiuri patrate SREN 933-2 (%)
25 mm - - 90-100 - - - - 90-100
16 mm - - 72-90 90-100 - 90-100 95-100 73-90
8 mm 90-100 66-85 54-80 61-74 95-100 44-59 66-82 42-61
4 mm 56-78 42-66 40-61 39-53 40-55 25-37 42-66 28-45
2 mm 30-55 30-55 30-50 30-42 19-28 20-25 30-55 20-35
1 mm 22-42 22-42 20-40 21-31 16-22 16-22 21-42 14-32
0.63 mm 18-35 18-35 15-35 18-25 13-20 13-20 18-35 10-30
0,20 mm 11-25 11-25 8-25 11-15 12-16 11-15 11-25 5-20
0,10 mm 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7
Zona de
granulozitate a
amestecului de
agregate naturale
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8


Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la 8 din
Anexa.
La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de
concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, in care nisipul natural poate fi
max. 50%.
1.2.1. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice cu fibre MASF8 si MASF16 va fi cuprins in
limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel sa se asigure un echilibru intre limita
inferioara a dozajului de bitum, a dozajului de fractiune fina si a dozajului de fibra activa.
Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra activa se stabileste prin studiul preliminar
elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 si 3, de un laborator de specialitate.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea stabiliri
continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice
Continutul de liant din
masa mixturii
asfaltice (%)
Clasa tehnica a
drumului
Strat de uzura
MASF8
MASF16
6,7-7,5 I-V
6,5-7,5 I-V
BAR16m, BAR16a

5,7-6,2 I-III
5,7-6,2 II-III
BA16m
6,0-7,0 I-II
6,3-7,3 III
BA16, BA16a
6,0-7,0 II
6,3-7,3 III
6,5-7,5 IV-V
BA8, BA8a 6,5-7,5 IV-V
BA25, BA25a 5,5-7,0 IV-V
BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 IV-V
Strat de
legatura
BAD25m 4,0-5,0 I-III
BAD25, BAD25a 4,0-5,0 I-V
BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 III-V
BADPS25,
BADPS25a
4,0-5,0 IV-V
1.2.2. Raportul filer / bitum
Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini este conform tabelului 6.
Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat
Raport filer :liant
(recomandat)
Strat de uzura
Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8
Betoane asfaltice bogate in criblura

1,3-1,8
1,1-1,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6-1,8
Strat de
legatura
Betoane asfaltice deschise 0,5-1,4


1.3 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la
asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul
gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 7 si 8.
Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Tipul
mixturii
asfaltice
Tipul
bitumului
Clasa
tehnica
a
drumulu
i
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitate
a (S) la
60 C
(KN) min
Indicele
de
curgere
(I) (mm)
Raport
S/
( /
mm)
Densitate
a
aparenta
(Kg / mc)
minim
Absorbtia
de apa
(%)
volum
BA8;BA25
BA8a;
BA25a
D 80/100
D
80/100a
IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5
BA16
BA16a
D 80/100
D
80/100a
II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3
2300 2-5 III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6
IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0
BAR16
BAR16a
D 80/100
D
80/100a
I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6
2300 3-5
III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0
BAPC16
BAPC16a
D 80/100
D
80/100a
IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5
BAD25
BAD25a
D 80/100
D
80/100a
I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5
BADPC25
BADPC25
a
D 80/100
D
80/100a
III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5
BADPS25
BADPS25
a
D 80/100
D
80/100a
IV-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5
Caracteristica
BAR16, BAR16a,
BA16, BA16A,
BA8, BA8a, BA25,
BA25a
BAD25, BAD25a,
BADPC25,
BADPC25a,
BADPS25,
BADPS25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie
- volum de goluri la 80 de giratii , % max.
- volum de goluri la 120 de giratii % max.

5,0
-

-
9,5


- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10
-4
mm max.
7600 -
Modulul de elasticitate la 15 C MPa min.:
zona climatica calda
zona climatica rece

4200
3600

3600
3000
Rezistenta la oboseala :
- numarul de cicluri pana la fisurare la15C
min.
-- 4x10
5

1.3.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 9
Tabelul 9 Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristica
MASF8 MASF16
Test Schellenberg, % max. 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice
- stabilitate (S) la 60C KN, min.
- indice de curgere (I) la 60C mm
- densitate aparenta kg / m3 , mm
- volum de goluri %

7,0
1,5-3,5
2300
3-4

7,0
1,5-3,5
2300
3-4
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 mm
max.

10000

10000
- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm /h
Temperatura (
2
)
45C 60C 45C 60C
1
) < 1500 6,0 8,0 6.0 8.0
1500-3000 4,0 6,0 4,0 6,0
3000-6000 2,0 3,5 2,0 3,5
>6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5
Adancimea fagasului , mm
1
) < 1500 6,0 9,0 6,0 9,0
1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,0
3000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0
>6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0
Modulul de elasticitate la 15 C Mpa, min. 3600 4000
Deformatia permanenta la oboseala (3600
impulsuri)
la15C, 10 4 max.
1200 1000

Note :
1) vehicule de transport marfa si autobuze in 24 h calculat pentru traficul de perspectiva
2) 45C - zona climatica rece; 60C - zona climatica calda

1.3.2. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor
asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338 / 2.


Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confectioneaza in functie
de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5C, conform reglementarilor in vigoare, iar
incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 7, 8 si 9 se determina conform reglementarilor tehnice
in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B.

Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor
sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu maximum 9C mai
mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se excepteaza verificarea
bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de
mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28.
1.3.3. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori
in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a
mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall
confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul .
Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe
carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al
mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.
Densitatea
aparenta kg / m
3
,
min
Absorbtia de
apa % volum
Grad de
compactare %
min.
Mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre MASF8, MASF16
2300 2-6 97
Beton asfaltic rugos BAR16m 2300
4-7 96
BAR 16a
BAR16
2250
BA16m
2300
2-6 96
BA8a, BA16a, BA25a,
BAPC16a,
BA8, BA16, BA25, BAPC16
2250
Beton asfaltic deschis
BAD25m
2250
3-8 96
BAD25a, BADPC25a,
BADPS25a, BAD25,
BADPC25, BADPS25
2200

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul executat,
respectiv din stratul de uzura.


Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9.
1.4 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT
Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa fie
Tabelul 11 Caracteristicile suprafetei stratului executat
Nr.
crt.
Caracteristica
Conditii de
admisibilitate
Metoda de
incercare
1
Planeitatea in profil longitudinal
1)
Indice de planeitate, IRI, m / km

CD 155/2001 si
AND 563/2000
- drumuri de clasa tehnica I-II < 2.5
- drumuri de clasa tehnica III < 3.5
- drumuri de clasa tehnica IV < 4.5
- drumuri de clasa tehnica V < 5.5
2
Uniformitatea in profil longitudinal
1)

Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m , mm

SR 174 / 2
- drumuri de clasa tehnica I si strazi
de categorie tehnica I-III
< 3.0
- drumuri de clasa tehnica II si strazi
de categorie tehnica IV
< 4.0
- drumuri de clasa tehnica III- V < 5.0
3
Rugozitatea
2)

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT

STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II > 80
- drumuri clasa tehnica III > 70
- drumuri clasa tehnica IV-V > 60
Rugozitatea geometrica, HS, mm
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II > 0.7
- drumuri clasa tehnica III > 0.6
- drumuri clasa tehnica IV-V > 0.55
3
Coeficient de frecare ( GT)
drumuri clasa tehnica I II
drumuri clasa tehnica III - IV

0.95
0.7
Reglementari
tehnice in vigoare
cu aparatul de
masura Grip
Tester
4

Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara
degradare sub forma
de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschis, slefuite
vizual

Nota :
1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate IRI,
sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m;
2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea rugozitatii
geometrice HS.


Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in
termen de o luna de la executia acestora.
Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7, 8, 9, 10, 11 si 12 se
determina in urmatoarele etape:
elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor;
verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.
Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului, precum si
frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12.
Tabelul 12 Tipuri de incercari
Natura controlului
sau incercarii si
frecventa
incercarilor
Caracteristici Tipul mixturii asfaltice
Studiul preliminar
pentru
determinarea
compozitiei
mixturii asfaltice
Marshall
Toate tipurile de
stratul de uzura si
stratul de legatura
(tabel 1 si 2) indiferent
de clasa tehnica a
drumului sau categoria
tehnica a strazii
Caracteristicile :
- Volumul de goluri
determinat (cu presa de
compactare giatorie)
- Rezistenta la deformatii
permanente
- Modul de elasticitate
- Rezistenta la oboseala
MASF8, MASF16,
indiferent de clasa
tehnica a drumului sau
de categoria tehnica a
strazii
Mixturile asfaltice
uzura, pentru clasa
strazii I, II.
Verificarea
caracteristicilor
mixturii asfaltice
prelevate in
timpul executiei
- frecventa: 1/400
tone de mixtura
asfaltica
Marshall
Toate tipurile de
stratul de uzura si
stratul de legatura
(tabelul 1 si 2)
Verificarea
calitatii stratului
de imbracaminte
bituminoasa
executat pe
carote:
Caracteristicile :
densitatea aparenta
absorbtia de apa
gradul de compactare
Toate tipurile de
stratul de uzura si
stratul de legatura
Rezistenta la deformatii MASF8, MASF16


-frecventa : 1
carota / 7000 m
2

permanente Mixturile asfaltice
uzura pentru clasa
strazii I, II ( tabelul 1)
1.5 PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
1.5.1. Prepararea mixturilor asfaltice
Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii bituminoase
va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de respectarea
conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator autorizat.
Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor
obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate
Consultantului in vederea aprobarii acestora.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa cel
putin urmatoarele documente:
Analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate naturale, bitum,
filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)
incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului de
bitum retinut.
Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte.
Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in tabelele 7, 8 si
9.
Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre,
polimeri, aditivi, etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de greutatea
totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie
de greutatea mixturii asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se
inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-
1/2002, anexate.
Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.
1.5.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in Caietul
de sarcini.
Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-
sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos.
Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de
agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia
dozarii.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de
(1,09-1,11) litri.
Stocarea si incalzirea bitumului


Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai
mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.
Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana la
temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.
Stocarea filerului
La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri
prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale
Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul 1
Materiale punctul 1.1.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o
productie constanta.
Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie sa
permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind compozitia
mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din tabelul 13
Tabelul 13 Abateri limita in dozarea agregatelor
Componentele mixturii Abateri admise fata de dozaj %
Agregate 16 25 + 5
8 16 + 5
4 8 + 5
2 4 + 4
1 2 + 4
0,63 1 + 3
0,2 - 0,63 + 3
0,1- 0,2 + 2
< 0,1
+ 1.5
+ 1,0 pt. MASF
Bitum +0,3
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice
reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea amestecului de
agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 13
introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea si
incalzirea acestora
re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul instalatiilor in
flux discontinuu)
introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat
separat
dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor
amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul de stocare
durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos
pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu
fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala si
implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica), iar dupa introducerea liantului bituminos


malaxarea sa mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins
intre 65-80 secunde.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa
se incadreze in limitele din tabelul 14.
Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice
Materialele si faza de executie
Temperatura C in functie de tipul bitumului
D 60 / 80 D 80 / 100
- agregate naturale la iesire din uscator 170-190 165-185
-bitum la intrare in uscator 155-165 150-160
- mixtura asfaltica
* la iesire din uscator 165-175 160-170
* la asternere min 155 min 150
* la inceputul compactarii min. 150 min. 145
* la sfarsitul compactarii min. 110 min. 105

Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei lucrarilor
in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa de +
10C si de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.
Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice
La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii
mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul
executiei, cu frecventa din tabelul 12
1.5.3. Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si
compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea caii.
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de exploatare
a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei caracteristicilor
mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata de Consultant.
Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a testului
de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate
pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie,
document de referinta in executarea stratului.
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand o
perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune.
La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire. Cu aprobarea
Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa la interval mai
mic de 3 zile de la executia stratului anterior.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie
uscata.


Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform
cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.
Transportul mixturilor asfaltice
Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute cu
prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoarefinisoare
prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.
Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este de
peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15C.
Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.
In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform
prevederilor din tabelul 14.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii de rulare.
Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat sa se
previna crearea rosturilor de lucru.
In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la scoaterea
acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata nivelata si se
indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte o
muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in
aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata de
rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.
Compactarea
Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel sa se
obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea imbracamintii.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai
mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.
1.6 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR
1.6.1. Verificarea elementelor geometrice
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 15
Tabelul 15
Elementul masurat Abaterea limita admisa
grosimea stratului 10 %
latimea stratului 5 cm
panta profilului transversal 0,4 %
cotele profilului longitudinal si transversal
0,5 cm (cu respectarea pasului de
proiectare)
denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau
similar)
0,3 cm
1.6.2. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
1.6.3. Receptia lucrarilor


Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost
realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor,
precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la
faza urmatoare de executie.

1.7 Anexa B Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
Testul Schellenberg
1.7.1. Principiul metodei
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre,
tip MASF8 si MASF16, in prezenta temperaturilor ridicate.
1.7.2. Aparatura
etuva care asigura temperatura de 170 C + 2C;
balanta cu precizia de 0,1 g;
pahar Berzelius;
capsula de portelan;
sticla de ceas.
1.7.3. Mod de lucru
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la
temperatura de 150 C
Proba de mixtura asfaltica se cantareste 0,1g si se introduce intr-un pahar Berzelius, incalzit
in prealabil la temperatura de 170 C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce
in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)C, si se mentine la aceasta
temperatura timp de 1h.
Se scoate paharul Berzelius din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de
portelan.
Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina, prin diferenta,
cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.


1.7.4. Exprimarea rezultatelor
Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius cu relatia:
( ) % 100
1
2 1
=
m
m m
p

in care :
m
1
masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, (g);
m
2
masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, (g).
Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire
( m ) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica
(m
1
) . Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:
( ) % 100
'
1
=
m
m m
p

Rezultatul este media a doua determinari.
1.7.5 Interpretarea rezultatelor
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius,
calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel :
% 2 . 0 < p
buna;
% 2 . 0 = p
acceptabila.
1.8 ANEXA C - Tipuri de mixturi pentru startul de uzura
Nr.
crt
.
Clasa
tehnica a
drumului
Clasa
tehnica a
strazii
Stratul de uzura
1 I I
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF8,
MASF16
Beton asfaltic bogat in criblura cu bitum modificat
BA16m
Beton asfaltic rugos
cu bitum modificat BAR 16m
cu bitum aditivat BAR 16a
2 II, III II, III
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF8,
MASF16
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat BAR16m
cu bitum aditivat (2) BAR16a
cu bitum BA16
Beton asfaltic bogat in criblura :
cu bitum modificat BA16m
cu bitum aditivat (2) BA16a
cu bitum BA16
3 IV, V IV
Mixturi stabilizate cu fibre ;
MASF8 si MASF16
cu bitum aditivat (2)
BA8a, BA16a, BA25a
cu bitum
BA8, BA16, BA25


Beton asfaltic cu pietris concasat (3)
cu bitum aditivat BAPC16a
cu bitum BAPC16
Nota :
Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3
Bitumul aditivat se utilizeaza in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agreagatele
naturale utilizate este sub limita de 80 %.
Cu acordul administratorului drumului
1.9 ANEXA D - Tipuri de mixturi pentru startul de legatura
Nr.
crt.
Clasa
tehnica a
drumului
Clasa
tehnica a
strazii
Stratul de legatura
1 I, II I, II
cu bitum aditivat BAD25a
cu bitum BAD25
2 III III
cu bitum aditivat (2) BAD25a
cu bitum BAD25
cu bitum BADPC25
3 IV, V IV
cu bitum aditivat(2)BAD25a
cu bitum BAD25
cu bitum BADPC25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat :
cu bitum aditivat (2) BADPS25a
cu bitum BADPS25
1.10 ANEXA E - Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevazute pentru executia
imbracamintilor bituminoase cilindrate executate la cald
Nr.
crt.
Tipul mixturii asfaltice Simbolul
1. Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
MASF8
MASF16
2.
Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri
beton asfaltic deschis cu criblura

BA16m
BAR16m
BAD25m


3.
Mixturi asfaltice cu bitum aditivat

- cu criblura
- cu pietris sortat

BA8a
BA16a
BA25a
BAD16a
BAPC16a

BAD25a
BADPC25a
BADPS25a
4
Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri
- cu criblura
- cu pietris sortat

BA8
BA16
BA25
BAR16
BAPC16
BAD25
BADPC25
BADPS25

3.4.1.8. Caiet de sarcini geogrile, geotexti, drenuri

CAP.I. IMPLANTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

ART. 1. PICHETAREA

ART. 2. EXECUTIA SAPATURILOR DE SUPRAFATA

CAP.II. LUCRARI DE SPRIJINIRE A TERASAMENTELOR

ART. 5. PAMANT ARMAT CU GEOGRILE

CAP.III. LUCRARI DE DRENAJ

ART.6. DRENURI IN SAPATURA

CAP.IV. LUCRARI DE SPORIRE A CAPACITATII PORTANTE

ART.9. RANFORSAREA CU GEOGRILE

ART.16. GEOTEXTIL

CAP. V. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI


ART.17. MATERIALE PENTRU FILTRE

ART.18. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE
C A P I T O L U L I
IMPLANTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate pe care trebuie sa
le indeplineasca lucrarile de drenaj.

Caietul de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor de drenaj pentru constructia pistei de
gallop si pistei de trap. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea lucrarilor de drenaj, transporturilor si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si

ART.1. PICHETAREA

1.1 Pichetarea generala

1.1.1 In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale antreprenorul va
proceda la pichetarea punctului axial al lucrarii - intersectia dintre axul drumului si axul
lucrarii de drenaj sau consolidare - pe baza detaliilor din plansele proiectului.
Punctul axial va fi materializat pe teren printr-o borna bine fixata in teren si a carui cap va fi
racordat ca altitudinea cotelor din proiectul lucrarii.

1.1.2 Pichetajul astfel facut si insotit de un plan care indica punctul axial fata de ceilalti
picheti din axul drumului precum si unghiul care-l formeaza axele drumului si a lucrarii de
consolidare se supune spre aprobare reprezentantului beneficiarului.

1.1.3 Daca se releva erori la materializarea acestui punct se procedeaza la o verificare
contradictorie a partilor litigioase si se intocmeste un nou proces verbal.

1.2 Pichetarea complementara

Pichetarea complementara o face antreprenorul materializand axul lucrarii, limitele
fundatiei si plantarea unui reper de nivelment in apropierea lucrarii.
Receptia acestui pichetaj este facuta de beneficiar sau de reprezentantul sau. Ea este
consemnata in caietul de santier.

ART.2. EXECUTIA SANTURILOR DE SUPRAFATA

2.1 Deschiderea sapaturilor

2.1.1 Sapaturile pentru fundatii vor fi executate conform prevederilor planurilor de executie
aprobate si vizate, "bun pentru executie". Acestea vor fi deschise pana la adancimea
precizata in timpul executiei de catre dirigintele lucrarii. Debleele vor fi executate pe cat
posibil pe uscat, cu ajutorul epuismentelor daca este cazul. Epuismentele sunt in sarcina
antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

2.1.2 Cand sapaturile se fac cu ajutorul epuismentelor, antreprenorul va deschide si va
intretine o rigola de evacuare, suficient de adanca pentru ca nivelul apei sa se mentina
constant mai jos de fundul sapaturii prescrise.


2.1.3 Materialele extrase din sapaturi vor fi evacuate si duse in depozit in locul stabilit de
diriginte si la o distanta de locul de sapare de pana la 1 km in cazul cand nu sunt alte
prevederi in caietul de sarcini generale.

2.1.4 Este total interzis anteprenorului sa inceapa turnarea betonului fara ca sa aiba
aprobarea dirigintelui dupa verificarea fundului sapaturii. Aceasta aprobare va fi inscrisa in
caietul de santier.

2.2 Sprijiniri si spraituri

2.2.1 Antreprenorul trebuie sa sprijine sapaturile prin toate mijloacele pentru a evita orice
ebulment si de a asigura securitatea personalului conform dispozitiilor reglementarilor in
vigoare.

2.2.2 In cazul pamanturilor curgatoare sau susceptibile de a deveni in cursul lucrarilor,
sustinerea trebuie sa fie cu elemente fara spatii intre ele.

2.2.3 In alte cazuri, pot fi lasate intervale intre elementele de sustinere in contact cu terenul.
Totodata, aceste intervale nu pot fi mai mari decat dublul latimii medii a acestor elemente.

2.3 Umplerea sapaturilor

2.3.1. Materialele pentru umplerea sapaturilor vor fi curatate de pietrele a caror dimensiune
depasesc 15 cm.

2.3.2 Aceste umpluturi vor fi compactate metodic, grosimea maxima a fiecarui strat
elementar al umpluturii nu va trebui sa depaseascca dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a
umpluturii in loc va trebui sa atinga 15% din densitatea uscata a Proctorului normal optim.

LUCRARI DE SPRIJINIRE A TERASAMENTELOR

ART.5. PAMANT ARMAT CU GEOGRILE

5.1. Generalitati

Lucrarea se masoara la metru patrat de geogrila pusa in opera.
Se aplica terenurilor cu capacitate portanta slaba pentru a le ajuta sa poata prelua
sarcini provenite din incarcarea data de ramblee inalte, sarcini de circulatie sau late incarcari.
Procesul tehnologic comporta 3 operatii principale ce se executa succesiv si anume:
lucrari pregatitoare de asanare, nivelare, compactare ale terenului suport
amplasarea benzilor de geogrile la baza umpluturii intre stratele de material granular local
executia stratelor de umplutura din material granular local (asternere, compactare si
taluzare).

5.2. Descrierea operatiilor

Lucrarile pregatitoare constau din:

semnalizarea corespunzatoare a platformei de lucru;
executia platformei de lucru cuprinde urmatoarele faze:


decaparea stratului vegetal si depozitarea lui in afara zonei de lucru;
sapatura pe tronsoane la cota din proiect; cu asanarea zonei de lucru;
evacuarea pamantului excavat in depozit;
nivelarea amplasamentului si compactarea amprizei la un grad de compactare I
D
=95%;
asezarea primului strat de geogrile;
asezarea stratului de material granular local si compactarea lui la un grad de compactare de
minimum 98%.
Amplasarea benzilor de geogrile
Se astern geogrilele cu caracteristicile de rezistenta prevazute in plansa de executie
din proiect.
Geogrilele solicitate pe o singura directie se astern joantiv fara petreceri si se
tensioneaza manual pentru a nu se produce incretituri si implicit relaxari de efort.
Geogrilele se vor pozitiona in plan orizontal cu fibrele de rezistenta maxima pe directia
indicata in plansa de executie conform cu detaliile din proiect.
Fixarea pe pozitie a geogrilei se poate realiza cu ajutorul unor ancore metalice.

Executia umpluturii din material granular local
Umplutura se va asterne peste geogrila cu un utilaj de asternere astfel ca roata sau
senila sa fie despartita de geogrila de un strat de umplutura drenanta mai gros de 20 cm.
Stratele de material granular local se vor compacta in grosimi de 20 cm.
In timpul executiei, se va avea grija sa se mentina orizontalitatea suprafetei stratelor.
Pentru a se evita producerea cedarilor locale ale taluzului, utilajele mai grele de 2 tone
nu se vor utiliza decat pana la o distanta de 1.50 m de la marginea taluzului.
Pentru a se asigura inclinarea taluzului se vor folosi esafodaje usoare.
Pentru a se realiza si consolidarea fetei taluzului se va lasa in afara stratului de
umplutura o lungime de banda de geogrila, determinata in plansa de detalii de executie,
astfel incat dupa compactarea stratului dimensiunea din proiect, sa se poata ridica si intoarce
pe fata taluzului si apoi a se asterne pe strat; de regula lungimea acestei benzi este egala cu
grosimea stratului plus 1.2m. In cazul folosirii baghetelor lungimea este egala cu grosimea
stratului + 20-30 cm.
Banda prevazuta pentru stratul imediat urmator, se va aseza direct peste banda
intoarsa, legatura intre ele realizandu-se fie prin petrecere, fie printr-o bagheta speciala
livrata de furnizorul geogrilei.
Operatia se va repeta pana la atingerea cotelor prevazute in plansele de executie.
Pentru inierbarea taluzului, se va intercala intre geogrila intoarsa pe fata taluzului si
stratul de umplutura din balast, pamant vegetal in grosime de 10-15 cm pentru a permite
realizarea unei protectii biologice.
Dupa executarea stratului final (nivelul superior) geogrila se va incastra in materialul
de umplutura conform detaliilor din proiect.

5.3.Materiale utilizate . Conditii de calitate

5.3.1. Geogrila
Materialul prevazut pentru ranforsarea terasamentului este o geogrila cu rezistenta la
tractiune pe o directie sau pe ambele. Asa cum reiese din plansele de executie, putand fi
folosite mai multe calitati in functie de dispunerea lor in lucrare.
Fiecare tip de geogrila folosita va avea o tablita indicatoare in care vor fi specificate
calitatile sale; rezistenta la tractiune pe o directie sau alta, la o deformatie limita si un
certificat de garantie al producatorului; timpul si conditiile de montaj in care sunt garantate
aceste calitati.

5.3.2.Materialul granular local


Se va folosi material granular local cu continut maxim de 10% argila cu un unghi de
frecare intern de minim 25
o
rezultat din plansele de executie.
Materialul va avea granulometrie continua pentru a nu prezenta fenomenul de
lichefiere si pentru a se putea compacta; dimensiunea maxima a granulelor va fi de 1/3 din
grosimea stratului si va fi chimic stabil.
Conditiile de calitate impuse materialului sunt specificate in plansele de executie in
urma calculelor de stabilitate efectuate prin proiect.

5.4.Verificarea calitatii lucrarilor

a)Amplasarea geogrilelor
Tolerantele cu privire la amplasarea geogrilelor in corpul rambleului sunt urmatoarele:
-in directia efortului maxim ranforsarea cu geogrile trebuie sa se extinda pe toata
lungimea data in proiect cu abateri 5 cm.
-pe verticala, la grosimea stratelor nu se admit diferente mai mari de 3 cm.

b)Umplutura din material granular local
Pentru realizarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe
parcursul executiei, este obligatoriu sa se faca verificarea prin sondaj la fiecare etapa
materializate prin:
-verificari topometrice privind realizarea dimensiunilor si a pantelor transversale ale
terenului in ampriza conform specificatiilor din documentatie.
Profilele pentru verificari se aleg arbitrar de catre dirigintele de santier sau/si de catre
proiectant dupa o verificare vizuala.
Verificarea se va face pe cel putin 4 profile pe lucrare.
Dimensiunile nu trebuie sa difere fata de cele din proiect cu 10 cm pentru cotele in
plan 5 cm pentru cotele pe verticala.
-verificarea gradului de compactare al terenului inainte de asternerea balastului se
realizeaza in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83 si 9850/83.
Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele 95-98% Proctor normal; nu
se admit abateri sub 92%.

LUCRARI DE DRENAJ

ART.6 DRENURI IN SAPATURA

6.1 Generalitati
Drenurile sunt constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie;
- coborarea nivelului panzei freatice cand aceasta poate influenta defavorabil,
comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrari;
- consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor care pot afecta platforma
drumurilor sau alte lucrari;
- imbunatatirea conditiilor de lucru si asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si a
culeelor podurilor si pasajelor.
Drenurile in sapatura deschisa se pot executa manual, in mod curent pana la
adancimea de 3,0 m si mecanizat pana la adancimea de 6,0 m. Adancimile mai mari se
justifica in proiecte.
Pentru a evita acumularea apei in spatele unei lucrari de sprijin si reducerea
intervalului de variatie a impingerii pamantului asupra acestora sub influenta factorilor


externi, trebuie ca intotdeauna sa se prevada in spate un sistem de drenaj cu functionare pe
toata durata existentei lucrarii.
Lucrarea se masoara la metru cub de sapatura.

Fazele de executie prezinta particularitati functie de solutia adoptata:
- executia sapaturii;
- executia corpului drenului (radier, tub drenaj, puturi de aerisire, material geotextil);
- executia capului de dren;
- executia caminelor de vizitare.

6.2 Descrierea operatiunilor
6.2.1 Executia sapaturii
Sapatura se executa mecanizat sau manual in sensul dinspre aval spre amonte.
Panta longitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse intre (0,2...10%)
functie de conditiile de relief si asigurre a functionalitatii. Se recomanda adoptarea pantelor in
intervalul (2...5%).
Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede in functie de conditiile de
relief si functionalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate
prevazute in STAS 2916-87, pct. 22.
Inainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:
- semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor in vigoare;
- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
- curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau versanti in
zona de lucru sau pe platforma;
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in
vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina
siguranta;
- trasarea lucrarilor;
- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie
de 50%.
In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:
- sa nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau
ingropate precum si a lucrarilor in executie aflate in vecinatate;
- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de alunecare;
- zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea, srijinirile
si starea terenului din jurul sapaturii pentru a se lua masurile ce se impun, pentru a evita
eventualele surpari si pericole de accidente.
Sapaturile se executa cu pereti verticali, fara sprijiniri, manual sau mecanizat, in
urmatoarele conditii:
- terenul este stabil si cu umiditate naturala;
- terenul nu prezinta fisuri si nu este expus vibratiilor;
- sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se efectueaza in aceeasi zi;
- in limita prismului de rupere posibila nu se circula, nu sunt constructii deosebite sau
alte incarcari ce pot constitui o suprasarcina;
- adancimea sapaturii este relativ mica, respectiv 1,0 m in pamanturi plastic vartoase
si nisipuri in stare indesata si 1,5 m in pamanturi de consistenta tare.
Cand sapatura se executa mecanizat si tehnologia realizarii umpluturii drenante nu
impune coborarea muncitorilor in sapatura, in conditiile mentionate mai sus, adancimea se
poate mari pana la cel mult 2,0 m.
Cand adancimea sapaturii depaseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, sapaturile se
executa taluzat fara sprijiniri pana la maximum 2,0 m adancime sau vertical, cu peretii
sprijiniti pe toata adancimea.


Sapaturile cu taluz vertical, in teren stabil si consistenta plastic vartoasa sau tare, se
executa la adapostul unor sprijiniri orizontale pe baza de proiect de executie care se
adapteaza la conditiille reale in teren.
In pamanturi: afectate de fenomene de instabilitate, pamanturi dificile (loess, argile
contractile, etc.) afanate, pamanturi cu infiltratii de apa sau conditii locale deosebite,
indiferent de adancime, sprijinirea se face pe baza de proiect de executie cu cadre si dulapi
verticali (eventual marciavante sau palplanse) care sa formeze un perete continuu si etans.
Palplansele si marciavantele se bat in avans (0,5...0,75 m) fata de nivelul sapaturii.
Pamantul sapat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele sapaturii iar materialele
se vor depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumatate in cazul
sapaturilor pentru drenuri de asanare, care, de regula, au adancimi sub 2,0 m.
In zonele in care sunt ingropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. sapaturile
se executa cu atentie, cu respectarea instructiunilor date in scris, de unitatea tutelara a
instalatiilor, eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati.
Daca in timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane, lucrarile se
opresc imediat si se procedeaza la identificarea lor si sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se
pot relua numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii
tutelare.
Sapaturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din
aval catre amonte, asigurand permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere libera.
Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este
umplut cel putin pana la jumatate din adancimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului.
In cazul sapaturilor executate mecanizat, lucrarile de sapare si umplere se succed
astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se
aplica de regula la drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp
drenant din pietris si balast, eventual si filtru din geotextil.
In cazul drenurilor amplasate in spatele lucrarilor de sustinere, sapatura se executa
manual sau mecanizat concomitent cu executia sapaturii pentru tronsonul lucrarii de
sprijinire, cu sau fara sprijiniri functie de natura terenului si adancimea saparturii.

6.2.2 Executarea corpului drenurilor
Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborare a nivelului panzei
subterane este alcatuit din radier, rigola, umplutura drenanta si capac de inchidere. Corpul
drenurilor de evacuare cuprinde aceleasi componete cu deosebire ca umplutura drenanta
poate fi realizata pe o inaltime redusa.
Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.
Radierul rigid se realizeaza din beton clasa C 6/7,5 cu rigola la mijloc, incastrat in
teren stabil putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusa sau
practic incompresibila. Panta transversala se recomanda sa fie de (2...5%) catre rigola.
Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu radier rigid se asigura gravitational prin
rigole acoperite cu capace seminaturale, zidarie uscata sau tuburi de drenaj.
Radierul elastic se realieaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii drenului in
cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor
imperfecte.
Colectarea si conducerera apelor in drenurile cu radier elastic se realizeaza prin tuburi
de drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate din PVC asezate direct la baza sapaturii in
cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor
imperfecte.
Asternerea filtrului geotextil se face astfel incat fasiile sa fie suprapuse la margini pe
10 cm, pentru ca pamantul sa nu patrunda in corpul drenant. Se recomanda ca la margini


fasiile sa fie cusute mecanic, in acest caz suprapunerea lui putand fi de numai (2-3 cm). In
cazul in care nu se coase suprapunerea geotextilului va fi de 20...30 cm.
Coborarea materialelor in sapatura se face cu mijloace mecanice sau pe jgeaburi.
Balastul, pietrisul si pamantul se poate cobori in sapatura si direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaza prin compactare, in straturi de (30...40 cm) grosime in
cazul umpluturii din balast sau prin impanarea pietrei brute pentru a se preintampina tasari
ale capacului.
Umplutura in capac se compacteaza in straturi de (15...20 cm) grosime la un grad de
compactare de (90...95%).
Capacul de inchidere a drenurilor poate fi din:
- pereu zidit din piatra bruta sau de rau cu mortar de ciment sub forma de casiu, rigola
sau sant, pe pat de beton simplu clasa C 6/7,5;
- pereu din dale de beton simplu C 6/7,5 sau din dale prefabricate din beton simplu se
aceeasi clasa pe pat de beton simplu, clasa C 6/7,5 avand rosturile colmatate cu mortar sau
mastic bituminos;
- dop de pamant argilos local, bine compactat, protejat cu pamant vegetal si
insamantat.
Capacul de inchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu exceptia drenurilor
transversale de interceptie, pe sectorul aflat sub partea carosabila a drumului, deoarece au
rolul de a colecta si apa din fundatia drumului, in acest caz imbracamintea drumului
constituind capacul de inchidere al drenului.
In cazul drenurilor din spatele lucrarilor de sprijin executia corpului drenului prezinta
cateva particularitati:
- Evacuarea apei colectate in drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul
prin ventilatie se asigura prin barbacane realizate de regula, cu sectiune circulara cu
diametrul de 110...115 mm, dispuse pe cel putin doua randuri, cate doua pe fiecare rand, la
fiecare tronson de zid de 5,0 m lungime;
- Radierul cu rigole al drenului este prevazut cu contrapante care colecteaza apele
spre barbacane;
- In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente
prefabricate sau zidarie de piatra, drenul din spatele zidului se executa concomitent cu
ridicarea elevatiei.
In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din
spatele zidului se executa imediat dupa decofrare, inainte ca aceasta sa fie pus sub sarcina.
Accesul in spatiile inguste, in spatele zidului se poate admite numai la adapostul
sprijinirilor conform prevederilor din proiect.
Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se executa
umplutura din spate pentru punerea sub sarcina.
Umplerea se executa in straturi orizontale, bine compactate, pentru a se asigura
valoarea indicilor geotehnici avuti in vedere la dimensionarea zidului de sprijin si in orice caz
la un grad de compactare mai mare de (90...95%).
Adancimea drenului se masoara de la coronamentul zidului sau muchia taluzului
sapaturii din spatele zidului in cazurile in care aceasta este deasupra cotei coronamentului.

6.2.3 Camine de vizitare
Pentru controlul functionarii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si intretinere
a drenurilor pe traseul acestora se prevad "camine de vizitare", amplasate la (50...70 m)
distanta intre ele. De asemenea se prevad camine de vizitare la schimbari de directie si la
intersectia a doua sau mai multe drenuri.
La capatul superior caminele de vizitare sunt prevazute cu goluri pentru ventilatia
naturala.


In caminul de vizitare capatul tubului de drenaj amonte trebuie sa fie cel putin 10 cm
deasupra capatului tubului de drenaj - evacuare aval.
13.2.4 Puturi de aerisire
La capatul spre amonte al drenurilor se monteaza tuburi netede din PVC cu diametrul
de 110 mm, prelucrate la capatul superior, pentru realizarea de fante care asigura o ventilatie
naturala intr-un radier din beton simplu C 6/7,5.
Puturile de aerisire, caminele de vizitare si capetele de dren se proiecteaza si se
realizeaza in asa fel incat sa asigure functionalitatea atat a drenajului gravitational cat si a
drenajului prin ventilatie naturala.

6.2.5 Capul de dren
Fiecare dren ce termina cu un "cap de dren" care are rol de evacuare la zi a apelor
colectate in dren si asigura conditiile necesare pentru revizie si intretinere.
Capul de dren se executa dintr-un pereu de piatra bruta sau de rau pe un pat de beton
simplu C 6/7,5 conform proiectului.

6.3 Materiale utilizate - conditii de calitate
6.3.1 Pietris
In umplutura drenanta se foloseste pietris sort (7...40 mm) STAS 662-89 cu
granulozitate continua.

6.3.2 Piatra bruta
In umplutura drenanta se foloseste piatra bruta negeliva, dimensiuni max. 200 mm
STAS 2917-79. De asemenea, se foloseste la pereul din capacele de inchidere a drenurilor
sau la zidaria capului de evacuare a apelor din dren.

6.3.3 Balast
Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast (STAS 662-89), sortul (0-71 mm)
cu granulozitate continua.

6.3.4 Geotextile
Ca filtru invers din geotextil se folosesc pentru drenuri cu o adancime de cel mult 2,0 m:
- Netesin 200
- Terasin 200.
Pentru drenurile cu o adancime mai mare de 2,0 m se foloseste ca filtru invers
geotextil Terasin 400.

6.3.5 Tuburi de drenaj
Tuburile riflate (NI 8500-80), perforate, realizate din PVC sau polietilena cu diametre
de (65...120 mm) ce se folosesc la drenuri de captare a apelor se intind direct pe radier si se
protejeaza cu umplutura drenanta din balast sau pietris.
Accesul apei in tuburi se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm in numar
care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de (24...50 cmp) pe metru
liniar de tub.
Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675-86), avand diametrul de (90...110
mm) pentru conducerea apelor in drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de
aerisire.

6.3.6 Betonul simplu
Betonul simplu clasa C 6/7,5 se foloseste pentru executarea radierului drenului si a
patului de beton peste care se executa pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren
sau capul de evacuaare al drenului.


Betonul simplu clasa C 12/15 pentru executarea dalelor prefabricate necesare
executarii capacului si capului de evacuare al drenului.
Betonul simplu clasa C 8/10 pentru executarea boltarilor preabricati necesari la zidaria
caminelor de vizitare.

6.3.7 Tuburi prefabricate din beton
Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulara D = 1000 mm, STAS 816-80 se
folosesc pentru executia caminelor de vizitare.
6.3.8 Otelul
Pentru executarea scarilor de acces in caminele de vizitare se foloseste otelul beton
OB 37, STAS 438/1-89.

6.4 Verificarea calitatii
Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe
parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie, dupa cum
urmeaza:

6.4.1 Executia sapaturii
La aceasta faza controlul de calitate consta in:
- verificarea amplasamentului lucrarilor;
- receptia terenului de fundare a radierului;
- verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului;
- verificarea sprijinirilor cand sunt prevazute in proiect;
- verificarea lungimii tronsonului sapat.

6.4.2 Executarea corpului drenului
- verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului;
- verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea lui pe
radier;
- verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a
suprapunerii marginilor necusute, control care consta in:
identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;
determinarea masei unitare;
verificarea conditiilor de depozitare si manipulare
verificarea asezarii geotextilului astfel incat sa se asigure continuitatea
(suprapunere sau coasere);
protectia geotextilelor impotriva actiunii vantului;
restrictiile de circulatie pe geotextil;
verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu se produca
perforatii ale materialului geotextil;
- verificarea calitatii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de agregate si sort
de max. 200 tone prin metoda verificarii "de lot", urmarindu-se: granulozitatea, conditiile de
filtru invers, corpuri astraine, parti levigabile;
- verificarea compactarii umpluturii drenante.

6.4.3 Executarea capului de dren
Verificarea functionalitatii drenului prin verificarea debitului timp de (5...10) zile. Daca
debitul ramane aproximativ constant inseamna ca drenul a intrat intr-un regium de
functionare continuu.
In cazul in care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa
colectata sau nu mai este apa libera in pamant. Aceasta verificare este eficienta numai daca


se monteaza tuburi piezometrice pentru urmarirea variantei nivelului apelor subterane in
zona activa a drenurilor.

6.4.4 Executarea caminelor de vizitare
La aceasta faza controlul tubului de drenaj amonte care trebuie sa fie cu cel putin 10
cm deasupra cotei capatului tubular de drenaj aval;
- verificarea functionalitatii drenului amonte.

CAP.IV. LUCRARI DE SPORIRE A CAPACITATII PORTANTE

ART.9. RANFORSAREA RAMBLEELOR CU GEOGRILE
9.1.Generalitati
Lucrarea se masoara la metru cub de umplutura pusa in opera.
Ranforsarea rambleelor cu geogrile se executa cu ajutorul tehnologiilor conventionale.
Benzile de geogrile se amplaseaza orizontal intre stratele compactate de umplutura,
avand rolul de a ranforsa si a stabiliza taluzul rambleului.
In proiect aceasta metoda de consolidare se aplica la completarea rambleelor cu
scopul de a se realiza terasamentul necesar benzii a III-a de circulatie.
Materialul prevazut pentru umplutura este balast, iar geogrilele din fibre de material
PVC, poliester etirate.
Procesul tehnologic comporta trei operatii principale ce se executa succesiv si anume:
a)lucrari pregatitoare
b) amplasarea benzilor de geogrile la baza umpluturii si intre stratele de material granular.
executia stratelor de umplutura din material granular (asternere, compactare si taluzare)

9.2.Descrierea operatiunilor
Lucrarile pregatitoare constau din:
-semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru;
-executia platformei de lucru care cuprinde urmatoarele faze:
-decaparea stratului vegetal si depozitarea lui in afara zonei de lucru;
-sapatura pe tronsoane de cca. 30m lungime, 6m latime; se va realiza aceasta ampriza la
cota din proiect cu miscari minime de terasamente pentru asigurarea stabilitatii versantului
-evacuarea pamantului excavat in depozit
-nivelarea amplasamentului si compactarea amprizei
-asezarea primului strat de geogrile
-asezarea primului strat de balast de (0-71mm) si compactarea lui

b)Amplasarea benzilor de geogrile
In prezenta documentatie s-au prevazut geogrile monoaxiale. Acestea sunt
caracterizate printr-o forma alungita a ochiului grilei.
La amplasarea grilelor se va acorda o atentie deosebita in ceea ce priveste
respectarea detaliilor prevazute prin proiect.
Geogrilele se vor pozitiona in plan orizontal in benzi continue care se taie la lungimea
proiectata.
Primul nivel de geogrile este la baza umpluturii ranforsate.
In cazul grilelor asezate intre stratele de umplutura, benzile se vor aseza, prin
derulare, orizontala. Nu se recomanda suprapuneri intre benzile de geogrile, ele se vor
aseza una linga alta direct pe suprafata orizontala a stratului compactat.
Fixarea pe pozitie a geogrilei se poate realiza cu ajutorul unor profile metalice.

c)Executia umpluturii din material granular


Umplutura se va asterne direct peste geogrila cu excavatorul sau cu autoincarcatorul.
Aceasta operatiune trebuie astfel efectuata incat geogrilele sa nu se deterioreze. Stratele de
balast se vor compacta pe grosimi succesive de 20 cm.
In timpul executiei se va avea grija sa se mentina orizontalitatea suprafetei stratelor de
umplutura.
Pentru a se evita producerea cedarilor locale ale taluzului, utilajele mai grele de 1 tona
nu se vor utiliza decat pana la o distanta de 1.50 m de la marginea taluzului.
Pentru a se asigura inclinarea taluzului (60
o
) se pot folosi esafodaje usoare. Aceste
esafodaje se pot executa din tevi sau dulapi de schela. Pentru a se realiza si consolidarea
fetei taluzului se va lasa in afara stratului de umplutura o lungime suficienta din banda de
geogrila astfel incat dupa compactarea stratului aceasta banda sa se poata ridica si intoarce
peste fata taluzului. Banda prevazuta pentru stratul imediat urmator se va aseza direct peste
banda de mai inainte, iar operatia se va repeta.
Pentru inierbarea taluzului, se va intercala, intre geogrila intoarsa pe fata taluzului si
stratul de umplutura din balast, pamant vegetal.
Dupa realizarea stratului final (nivelul superior al rambleului) geogrila se va incastra in
materialul de umplutura conform detaliilor din proiect.

9.3.Materiale utilizate Conditii de calitate
Geogrila
Materialul prevazut pentru ranforsarea rambleului este geogrila cu rezistenta
caracteristica f
k
=22KN/m, si se va procura numai insotita de certificatul de calitate si garantie
al producatorului.
Balastul folosit pentru umplutura
Se va folosi balast sortat, spalat si cu granulatie pana la 70 mm.
Verificarea calitatii se face prin prelevarea de probe (1 proba la 1000 mc) pentru care
se determina:
-continutul in fractiunea mai mica de 1 mm care nu trebuie sa depaseasca 25%
In acest procent se include si partea levigabila care nu trebuie sa depaseasca 3%
-trecerea prin sita a materialului trebuie sa se incadreze in limitele din tabel.
Materialul care nu se incadreaza in aceste limite nu se va pune in opera sau se va cerne
pana se aduce la granulometria stabilita in limitele aratate.

TRECE PRIN SITA DE: PROCENT 0%
71mm 100
31mm 50-90
16mm 30-60
7mm 25-40
1mm Max.25
0-2mm Max.3

9.4.Verificarea calitatii lucrarilor

Amplasarea geogrilelor
Tolerantele cu privire la amplasarea geogrilelor in corpul rambleului sunt urmatoarele:
in directie orizontala ranforsata cu geogrile trebuie sa se extinda pe toata lungimea data in
proiect;
in directie verticala distantele intre geogrile nu trebuie sa depaseasca 5% din grosimea
minima a stratului compactat prevazuta in proiect.


Executia umpluturii din balast
Pentru realizarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe
parcursul executiei, este obligatoriu sa se faca verificari prin sondaj la fiecare etapa,
materializate prin:
verificari topometrice privind realizarea pantelor transversale ale terenului in ampriza conform
specificatiilor din documentatie.
Profilele pentru verificari se aleg arbitrar de catre dirigintele de santier sau (si)
proiectant, dupa o verificare vizuala; verificarea se va face pe cel putin 4 profile pe lucrare.
verificarea gradului de compactare al terenului inainte de asternerea balastului se realizeaza
in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83 si 9850/83.
Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele 90-92% Proctor normal; nu
se admit sub limita de 90%.
ART. 16. GEOTEXTIL

16.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor
tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
16.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte pe cel mult 10% din suprafata.
Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

CAPITOLUL V
MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART. 17. MATERIALE PENTRU FILTRE

17.1. Ca material drenent se foloseste balastul 0 71 mm, STAS 662-82 care trebuie
sa aibe un echivalent de nisip superior lui 40.

17.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus si
detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui
de catre terenul natural prin asternerea acestuia intre golurile corpului drenului. Trebuie sa se
supuna regulei filtrelor lui Terzaghi:
D 15 > 4 D 85
unde:
D 15 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
D 85 dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor.

17.3. Pietris ciuruit 7 40 mm conform STAS 662-82 asezat in zona tubului perforat al
drenului de adincime.
17.4. Ca filtru invers se folosesc geotextile cu masa de 200 g/m
2
la drenuri cu
adincime mai mare de 2.0 m.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice
privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.

ART. 18. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE

18.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-86;
tuburi din polietilena (PE) STAS 10617/2-84;
tuburi ondulate riflate perforate din PE NI 8500-80 tip IPMP Buzau.
18.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 15.
Tabel 15


Dimensiuni
STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP
Buzau
Tub PVC riflat Tub PE rigid Tub
PVC
riflat
Diametrul exterior
mm
75 110.0 75.0 11.0 65.0 80.5
Grosimea
nominala-mm
3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7
Lungimea ml 6.0 6.0 5-12 5.12 140 170
Greutatea kg/ml 1220 2610 0.972 2080 0.220 0.325
Supraf.activa-
cm
2
/ml
24-45 neperfora
t
21-45 neperfo
rat
24-45 24-45

3.4.1.9. Caiet de sarcini urmarirea in timp a constructiilor

Date generale. Obiect
Prezentul document are ca obiect lucrarile de monitorizare in timp a lucrarii:

REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI CENTRU HIPIC SI
DE AGREMENT DRUMURI SI PLATFORME.

Este definit programul de urmarire in timp, atat pe parcursul executiei, cat si in perioada de
exploatare.

Se precizeaza ca prin prezentul document proiectantul de structura formuleaza criteriile care
stau la baza monitorizarii urmaririi in timp, lucrarile propriu-zise care trebuie efectuate si
programul de desfasurare a acestora. Pe baza acestui program cadru, executantii
specializati si abilitati in domeniu, vor intocmi proiecte de urmarire in timp, pentru fiecare
lucrare in parte.
Urmarirea comportarii in timp a constructiei se desfasoara pe toata perioada de viata a
constructiei incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare
(prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.)
a rezultatelor inregistrate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi
ce
caracterizeaza proprietatile constructiei.

Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea
asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru
prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale,
de pierderi de vieti si de degradare a mediului. Efectuarea actiunilor de urmarire a
comportarii in timp a constructiei se executa in vederea satisfacerii prevederilor privind
mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate a constructiei care se va realiza.
Urmarirea comportarii in timp a constructiei este o actiune periodica de examinare,
observare, investigare a modului in care raspunde (reactioneaza) constructia in decursul
utilizarii ei, sub influenta agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare si a interactiunii
constructiei cu mediul inconjurator si cu activitatea utilizatorilor.

Acest program a fost elaborat in acord cu normativul P130-1999, cu STAS 2745-90, precum
si cu STAS 3950-81, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85 si STAS 7488-82
Cerinte de baza. Responsabilitati


- urmarire curenta
- urmarire speciala
Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de efectuare
a acestora se stabilesc de catre proiectant si se consemneaza in Jurnalul evenimentelor
care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei.

Urmarirea curenta a constructiei:
Urmarirea curenta este o activitate de comportare a constructiei care consta din observarea
si inregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala modificari ale capacitatii
constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale
acesteia.
Urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectueaza prin examinare vizuala directa si
prin masuratori de uz curent sau temporare.
Urmarirea curenta se va efectua la intervale de timp prevazute prin prezentul program, dar
nu mai rar de o data pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite
(seism, inundatii incendii).
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta va intocmi rapoarte ce vor
fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a constructiei.
In cazul in care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei, sau ale cladirilor
invecinate, beneficiarul va solicita intocmirea unei expertize tehnice.
In cadrul urmaririi curente a constructiei, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca
pot afecta rezistenta, stabilitatea sau durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va
comanda o inspectie extinsa urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.

Inspectia extinsa a constructiei
Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al rezistentei,
stabilitatii si durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor
constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si cazuri speciale ale terenului
si zonelor adiacente.
constructiei, cum ar fi:
- dupa evenimentele exceptionale asupra constructiei (cutremur, foc, explozii) si care
afecteaza utilizarea constructiilor in conditii de siguranta;
- schimbarea destinatiei sau a conditiilor de exploatare a constructiei.
In cele ce urmeaza vor fi amintite aspecte principale ale obligatiilor ce revin diversilor factori
implicati in investitie, cu mentiune ca forma completa a acestor obligatii este cea prevazuta in
normativul P130-99.

Proprietarilor le revin urmatoarele obligatii:
- raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiei;
- organizeaza activitatea de urmarire curenta;
- comanda un eventual proiect de urmarire speciala, alocand fonduri pentru realizarea
acestuia;
- comanda inspectarea extinsa sau expertiza tehnica in cazul aparitiei unor deteriorari ce se
considera ca pot afecta constructia;
- iau masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiei (exploatare
rationala, intretinere si reparatii in timp) si prevenirii producerii unor accidente pe baza
datelor furnizate de urmarire curenta si/sau speciala;


- asigura luarea masurilor de interventie provizorii, stabilite de proiectant in cazul unor situatii
de avertizare sau alarmare si comanda expertiza tehnica a constructiei

Proiectantului ii revin urmatoarele obligatii:
- elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile privind urmarirea
curenta;
- stabileste in baza masuratorilor efectuate pe o perioada mai lunga de timp, intervalele
valorilor caracterizand starea normala precum si valorile limita de atentie, avertizare sau
alarmare pentru constructie;
- asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmarire a comportarii
constructiei semnaiizeaza situatii anormale.

Executantului ii revin urmatoarele obligatii:
- efectueaza urmarire curenta a constructiei pe durata executiei;
- intocmeste si preda investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea
Tehnica a Constructiei;
- asigura pastrarea si predarea catre utilizator si/sau proprietar a datelor si masuratorilor
efectuate in perioada de executie a constructiei;
- in cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc si predau investitorului si/sau
proprietarului documentatia necesara pentru Cartea Tehnica a Constructiei

Utilizatorilor si administratorilor le revin urmatoarele obligatii:
- solicita efectuarea unei expertize, a unei inspectii extinse sau a altor masuri;
- intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei;
- cunosc progamul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare;
- asigura sesizarea celor in drept la aparitia unor eventuale sau depasirea valorilor de
control.

Executantului urmaririi constructiei ii revin urmatoarele obligatii:
- sa cunoasca in detaliu continutul instructiunilor de urmarire curenta;
- sa cunoasca constructia, caracteristicile generale ale structurii, materiale folosite,
dimensiunile, caracteristicile conditiilor de fundare si ale mediului;
- sa cunoasca obiectivele urmaririi curente;
- sa cunoasca metodele de masurare stabilite;
- sa cunoasca progamul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare;
- sa intocmeasca rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei;
- sa asigure sesizarea celor in drept la aparitia unor evenimente sau depasirea valorilor de
control.

Efectuarea urmaririi in timp
In cele ce urmeaza se prezinta elementele care vor fi inspectate si/sau masurate pe
parcursul duratei de viata a constructiei.
a) Masurarea tasarilor
Cerinte de baza ale urmaririi tasarii constructiei prin metode topografice
Urmarirea tasarilor constructiei prin metode topografice consta in masurarea modificarii
cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de constructie,
raportate la repere de referinta (repere fixe).


Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale, in functie de valoarea estimata prin proiect
a tasarii absolute maxime s
max
, se determina preliminar conform precizarilor tab1 din STAS
2745-90.
Eventuala depasire a acestei valori reclama prezenta imediata a proiectantului,
geotehnicianului si a altor factori implicati in executarea/intretinerea constructiei.
In acord cu prevederile de mai sus, pentru valoarea maxima a tasarii absolute se impun:

- clasa conventionala de precizie:
- cerinta privind precizia: B ridicata
- Eroarea admisibila a masurarii deplasarii verticale: +/- 0.1mm
Metoda de nivelment pe care o recomandam ( in acord cu prevederile tab. 2 din STAS 2745-
90) este nivelmentul geometric de precizie.

Executantul nivelmentului geometric poate adopta si alte valori pentru diferitele caracteristici,
daca asigura indeplinirea cerintei de precizie impusa.

Repere de referinta (borne)
Datorita preciziei impuse masurarii, standardul recomanda repere de referinta de adancime.
Avand in vedere recomandarile standardelor, si particularitatile constructive si de
amplasament ale constructiei propunem amplasarea a unui singur reper de referinta.
Ramane la latitudinea unitatii care face urmarirea stabilirea modalitatii in care se face
masurarea.
De asemeni, in prezentul material am indicat minimal numarul si pozitia reperelor, dar
unitatea care face masurarile poate indica si necesitatea amplasarii altor repere, cu conditia
respectarii specificatiilor tehnice.
In momentul intocmirii prezentelor specificatii tehnice nu cunoastem proiectul de organizare
de santier, iar pozitia reperelor se va stabili de catre executant cu acordul factorilor implicati
(proiectant, executant, beneficar).

Marci de tasare
Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in
elementele de constructie astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga
durata a efectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor atat in timpul
executiei cat si in timpul exploatarii.
Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care efectueaza
masurarile, de acord cu proiectantul, executantul si beneficiarul, tinand seama de precizia
impusa masurarii, de particularitatile constructive ale constructiei. Marcile de tasare se
alcatuiesc si se amplaseaza astfel incat sa nu fie deteriorate sau astupate de lucrarile de
finisaj.
Marcile de tasare sunt conform STAS 10493-76.
Precizam ca utilizarea unor marci de tasare alcatuite din doua parti (o teaca inglobata in
elementul de constructie si un bolt detasabil) nu este recomandata in cazul masurarilor de
precizie, conform pct. 4.5. din STAS 2745-90.
Masurarile vor fi efectuate dupa urmatorul program:
1. Masurari pe parcursul executiei constructiei:
Deplasarile pe verticala ale marcilor (tasarile) vor fi masurate cu metode topografice cu
precizie de 0,1mm, la intervale de timp corespunzatoare realizarii urmatoarelor etape de
lucru:
- Se va executa un ciclu de masuratori initiale (masurarea de zero)
- Se va executa un ciclu de masuratori dupa realizarea fiecarui nivel suprateran al structurii.
- Se va executa un ciclu de masurari la incheierea defnitiva a executiei constructiei.


Daca in aplicarea incarcarilor intervin pauze (daca apar discontinuitati- in timp privind
executia constructiei), trebuie efectuate masurari inainte si dupa efectuarea incarcarii.

2. Masurari in faza de exploatare:
- Se va efectua un ciclu de masurari la ocuparea totala a constructiei de catre beneficiar
(pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua cate doua cicluri de masurari
in fiecare din primii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp intre masurari trebuie
sa fie de cca. jumatate de an).
- Se va efectua cate un ciclu de masurari in fiecare din urmatorii trei ani ai exploatarii
constructiei (intervalul de timp intre masurari trebuie sa fie de cca. un an).
- Se va efectua un ciclu de masurari la 4 ani dupa efectuarea masurarii precedente
(respectiv la 10 ani de la darea in folosinta a constructiei).
- Apoi se va efectua cate un ciclu de masurari la un interval de 5 ani (respectiv la 15, 20 ,
25ani, ...de la darea in folosinta a constructiei).

Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masurarilor pe parcursul exploatarii pot fi
modificate in cazul in care intervin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu:
variatia importanta a nivelului apei subterane, aplicarea unei incarcari in imediata vecinatate
a constructiei, baterea de piloti sau alte surse de vibratii in apropiere, socuri seismice de
mare intensitate (cu magnitudine mai mare sau egala cu 6,5), precipitatii abundente, etc.

b) Efectuarea observatiilor asupra fisurilor
In cazul aparitiei de fisuri in elementele portante ale constructiei, trebuie intreprinse observatii
sistematice asupra fisurilor in vederea elucidarii caracterului deformatiilor si pericolului pe
care acestea il implica asupra rezistentei si exploatarii constructiei.
Pentru urmarirea dezvoltarii in lung a fisurii, extremitatile acesteia se repereaza periodic prin
liniute vopsite, alaturi de care se noteaza data.
Pentru urmarirea dezvoltarii in sens transversal a fisurii se utilizeaza dispozitive de masura
sau repere, fixate pe ambele parti ale fisurii, in dreptul carora se marcheaza numarul lor si
data montarii.
La fisuri cu deschiderea transversala mai mare de 1 mm trebuie masurata si adancimea
acestora.
In cazul aparitiei unor fisuri, acestea se vor monitoriza in conformitate cu cele descrise mai
sus. Se vor aplica martori de sticla si se va masura deschiderea transversala a fisurilor.
Prima citire se va efectua imediat dupa identificarea fisurii si apoi la interval de 1 an
calendaristic. De asemenea, aceste fisuri vor fi masurate dupa producerea unui eventual
eveniment major: cutremur, incediu, explozie. Toate rezultatele citirilor vor fi prezentate
proiectantului care dupa trei ani poate decide intreruperea masurarii, fara a exclude insa
inspectarea vizuala in continuare sau, in cazul in care deschiderea fisurilor s-a amplificat
poate dispune masuri de interventie functie de starea normala, de atentie, de avertizare sau
de alarmare in care se gaseste defectul respectiv. De asemenea, in cazul amplificarii
fisurilor, proiectantul va dispune inspectia extinsa a constructiei sau urmarirea speciala.
Toate rezultatele citirilor vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartea
Tehnica a constructiei.

c) Inspectarea elementelor structurale
Pe langa masurarea fisurilor (in cazul aparitiei acestora) se va inspecta periodic structura
de rezistenta.


Planseele vor fi inspectate sistematic in vederea identificarii unor noi fisuri. De asemenea
nodurile de beton armat. Eventuale zone ude, urmare a unor scurgeri din instalatii, vor fi
vizualizate in scopul identificarii unor posibile corodari ale armaturii din beton. Vor fi vizati
unu-doi stalpi la fiecare etaj.
In ceea ce priveste periodicitatea inspectiei, ea se va efectua cu o periodicitate de un an,
prima inspectie efectuandu-se la un an de la darea in exploatare a constructiei. Daca se
identifica neconformitati zona de cercetare se va extinde. In cazul producerii unui eveniment
major(seism puternic, explozie, incendiu) inspectia va fi extinsa, cercetandu-se toate
elementele structurale, la fiecare nivel.
Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor incluse
in Cartea Tehnica a constructiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta proiectantului.

d) Inspectarea elementelor nestructurale
Pe parcursul inspectiei periodice care se va efectua asupra cladirii se vor verifica vizual
elementele de inchidere si finisaj, de-a lungul intregii constructii, urmarindu-se eventuale
fisuri in peretii de compartimentare, dislocari ale prinderii acestora, deformatii ale elementelor
de prindere a fatadei, ale pardoselii, etc. De asemenea se vor urmari deformatii ale tevilor de
instalatii, neconformitati ale sistemelor de protejare termo si hidroizolante susceptibile sa
aiba originea in deformatia structurii.
Inspectia se va efectua cu o periodicitate de un an, incepand la un an de la darea in
exploatare a constructiei.
Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi
incluse in Cartea Tehnica a constructiei.De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta
proiectantului.

Cand trebuie un seism considerat ca fiind important
Cercetarile constand in inspectii vizuale (inspectii extinse), masurare de tasari, de
deformatii, deschiderea fisuriior, perioada de oscilatie vor trebui efectuate dupa producerea
fiecarui seism cu magnitudinea pe scara Richter M>6.0 si/sau cand intensitatea sesismului
este de grad VII sau mai mare.
Cum dupa producerea unui eveniment major este posibil ca in structura sa apara o stare de
degradare semnificativa, proiectantul sau un expert tehnic atestat poate lua hotararea de a
schimba parametrii cercetarilor.

Concluzii
Prezentul document defineste cadrul si regulile de baza si programul prin care se vor
executa lucrarile de monitorizare si urmarire in timp a constructiilor.
Precizam ca prezentul program are caracter definitoriu si orientativ, iar in acord cu
standardele in vigoare pozitia exacta a bornelor si reperelor, tipul reperelor, etc, trebuie
stabilita de catre unitatea care efectueaza acesta lucrare, de comun acord cu proiectantul,
beneficiarul si executantul constructiei.
Documentele continand datele obtinute din monitorizarea lucrarilor de infrastructura si a
influentei acestor lucrari asupra zonelor adiacente se predau, la receptia constructiei,
beneficiarului (proprietarului) constructiei si vor fi pastrate in Cartea Tehnica a constructiei,
conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
Masuratorile privind tasarile constructiei noi, monitorizarea fisurilor, etc. vor fi realizate de
unitati specializate si independente de executantul lucrarilor de constructii Ele se vor face
atat cu respectarea legislatiei in vigoare cat si cu programul si cerintele definite de
proiectantul de structura in prezentul document. Monitorizarea si urmarirea se vor executa


pe baza unor proiecte efectuate de executantul fiecarei lucrari de monitorizare, programe
care vor fi supuse spre aprobare proiectantului de structura.
Datele obtinute din lucrarile de monitorizare vor fi comunicate cu promptitudine
proiectantului constructiei.

3.4.1.10. Caiet de instructiuni de securitate si protectia muncii, protectia mediului si
protectia la incendii

In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum
si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari pentru realizarea si exploatarea
lucrarilor de drum in deplina siguranta si fara accidente de munca, se vor respecta
urmatoarele reglementari tehnice:
PROTECTIA MUNCII
9/N/15.03.1993).
- Hotararea nr. 1091/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
- Legea nr. 307/2006 Apararea impotriva incendiilor (Abroga Ordonanta Guvernului nr.
60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr.
212/1997 si modificata cu Ordonanta 114/2000).
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila
- Ordin nr. 1023/1999 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea
incendiilor - DG P.S.I.-001.
- Ordin nr. 88/2001 Dispozitii generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor
tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor - D.G.P.S.I. 003.
PROTECTIA MEDIULUI
- Hotararea Guvernului nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune
in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului
- Legea nr. 655/2001 (M. Of. 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
- Hotararea Guvernului nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private (abroga


Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri);
(abroga Hotararea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru
reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor
substante periculoase);
- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului si de emitere a acordului de mediu modificat cu Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si
Ordinul MMGA nr. 1037/2005;
- Ordinul MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
mediului;
- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita,
a valorilor de prag si a criteriilor si a metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
- Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si
zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;
produsi de surse stationare;
1. Toate lucrarile conform proiectului, vor fi executate de unitati agrementate pentru acest tip
de lucrari, prin formatii specializate si autorizate sub coordonarea permanenta a unui
protectie a muncii.
- verificarea planului de situatie din proiect cu constructiile existente la suprafata terenului
sau ingropate, (linii electrice sau telefonice, conducte, fundatii, constructii etc.);
- instructajul intregului personal inainte de inceperea lucrarilor, privind masurile de protectia
muncii in executie;


- masuri speciale la transportul utilajelor pe sub liniile electrice, in special excavatoarele,
pentru ca sa atinga liniile electrice;
4. Inaintea inceperii lucrarii toti componentii formatiei de lucru vor fi instruiti asupra masurilor
necesare de realizat pentru ca ele sa se execute corespunzator cu prevederile proiectului
tehnic, iar muncitorii pot folosi obligatoriu si permanent, indiferent de anotimp, echipamentul
de lucru si de protectie prevazut de Normativele in vigoare.
5. Pentru buna pregatire a lucrarilor toate materialele, armaturile, echipamentele, SDV-urile
si utilajele necesare lucrarilor vor fi organizate corespunzator pe toata perioada de executie
pe o platforma centrala , iar Constructorul va lua masuri de asigurare a ordinii, curateniei si
securitatii acesteia prin paza si pe timp de noapte.
terasamentelor, mecanizat sau manual, la montarea conductelor, accesoriilor si instalatiilor,
prepararea si turnarea betoanelor, a confectiilor metalice etc. cu referinta in special la
urmatoarele:
munca pe care trebuie sa o presteze, intocmirea si semnarea fiselor individuale de protectia
muncii;
- inainte de inceperea lucrului, conducatorii de utilaje vor verifica starea tehnica a acestora;
- in apropierea liniilor electrice, vor fi luate masuri speciale precum si la deplasarea utilajelor
pe sub acestea;
- nu se admite lucrul pe santier persoanelor care nu au instructajul de protectia muncii la zi.
individuale de protectia muncii, de a tine evidenta instructajelor care s-au facut si persoanelor
care au fost instruite.
8. Lucrarile de organizare de santier (constructii auxiliare, ateliere de orice fel, depozite,
rampe de descarcare) se vor realiza urmarindu-se satisfacerea tuturor cerintelor de protectia
muncii si PSI.
9. La lucrarile executate in zonele cu circulatie pietonala si rutiera se vor lua masuri sporite
pentru asigurarea sigurantei atat a circulatiei auto si pietonale, cat si a personalului de
executie:
a) semnalizarea si atentionarea circulatiei cu placarde si panouri avertizoare montate
incepand cu 200 m inainte si dupa lucrare;
SANTIER IN LUCRU !
DRUM DENIVELAT!
DRUM INGUST!
VITEZA 5 km / ora !
respective;
terminarea programului toate dispozitivele si utilajele vor fi retrase de pe platforma de lucru,
curatate si verificate in afara perimetrelor de circulatie in locuri stabile si asigurate impotriva
deplasarilor si pornirilor intamplatoare.


11. Trecerea utilajelor grele pe senile de pe o parte pe cealalta parte a soselelor asfaltate, se
va face numai in locuri amenajate pe podine din dulapi din lemn sau dale carosabile din
b.a. folosite in lucrarile curente de organizare de santier, daca utilajele nu sunt prevazute cu
papuci netezi pentru lucrul de asfalt.
13. La saparea manuala a santurilor si gropilor de pozitie se vor folosi unelte de sapat bune,
luandu-se masuri de protectie impotriva surparilor.
14. Toate sapaturile adanci, in functie de configuratia terenului, vor fi asigurate prin sprijinire
de maluri.
15. Este interzis a se executa lucrari de sudura in gropi neasigurate impotriva surparii
malurilor.
17. Topitoarele de bitum vor fi amplasate in locuri ferite de activitatea strazii, iar transportul
bitumului topit se va face numai cu dispozitive autorizate in acest sens, muncitorii vor folosi
echipamentul de protectie corespunzator: cizme de cauciuc, manusi, ochelari de protectie,
salopeta etc.
19. Este strict interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor sub carligul macaralelor (auto
sau pe senile) sub conducta ridicata sau in zona de actionare a bratelor acestora.
20. Inainte de inceperea oricarei operatii de ridicare sau coborare, conducatorul instalatiei de
ridicat este obligat sa anunte prin semnale acustice muncitorii din jur, pentru a iesi din raza
de actiune a acestora.
omologate si in perfecta stare, care vor corespunde caracteristicilor lucrarilor pentru care au
fost destinate.
24. Personalul care actioneaza in raza utilajelor actionate electric sau in raza retelelor
electrice, va fi instruit pentru evitarea electrocutarii.
27. Constructorul si furnizorul de produse necesare lucrarilor de drum vor stabili dupa caz si
alte masuri pentru siguranta lucrului.
28. Cand apar pe santier probleme deosebite se va solicita Proiectantul pentru elaborarea de
materiale.
face numai in locuri amenajate cu dale carosabile din beton armat folosite in lucrarile curente
de organizare de santier.
30. Tot personalul din jur va fi indepartat si se vor lua masuri pentru indepartarea pericolelor
de accidente. Numai dupa luarea tuturor masurilor de protectie a muncii se pot continua
lucrarile.


speciali) in baza prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca, editia 2006 si cu
prelucrarea urmatoarelor acte Normative:
Titlul II Cap. X. Dotarea cu echipament individual de protectie si echipament individual de
lucru;
Anexa 19 Cerinte pentru imbunatatirea protectiei sanatatii si securitatii angajatilor aflati in
pericol potential de atmosfere explozive;

Dispozitii generale

3. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii nr. 5 6 7 8/1993 aprobat
cu Ordinul 9/N/1993.
Constructorul va respecta Normele de protectie a muncii specifice activitatii de constructii -
montaj.
Se va acorda o atentie deosebita normelor privind activitatea specifica lucrarilor de
constructii - montaj si anume celor cuprinse in capitolele:
- cap. 3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor;
- cap. 29 Finisaje;
Sefii locurilor de munca nu vor accepta prezenta la lucru si nu vor incredinta sarcini de
serviciu persoanelor care nu poarta echipamentul de protectie corespunzator.


Modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice pentru protectia mediului
sunt:
- armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protectie a mediului;
- o evaluare a impactului drumului asupra mediului, in faza initiala a proiectelor, programelor
sau activitatilor.
S-a facut o evaluare a impactului asupra mediului in timpul perioadei de constructii avandu-
se in vedere volumul de lucrari estimat. Evaluarea impactului s-a realizat in conformitate cu
legislatia din domeniu aflata in vigoare evidentiindu-se principalele surse de poluare pentru
zona drumului:

agricole, folosesc pe aceleasi drumuri tractoarele sau alte utilaje cu gabarit mare care ridica
particulele de praf in atmosfera si elimina prin teava de esapament particule fine de motorina
si ulei.
Poluarea duce la degradarea starii de sanatate. Poluarea datorata transportului se gaseste
mai ales in aer. Efectul acesteia asupra sanatatii este divers si depinde de tipul agentului
poluant, dar cum acestia sunt inhalati simultan, este greu de stabilit rolul nociv al fiecaruia in
parte. Unele efecte sunt imediate, altele se manifesta la zile bune dupa expunere.
Transportul de suprafata contribuie la poluarea atmosferica cu efecte asupra mediului, printre
care ploile acide sau efectul de sera, care afecteaza intreaga planeta.
Combustibilii noi sunt mai putin poluanti decat combustibilii fosili (petrol, motorina) care sunt
cauza majora de poluare datorata autovehiculelor.

Transportul este principala sursa de zgomot, o singura masina produce 80 de decibeli. Iar in
intersectiile aglomerate, zgomotul poate depasi 90 decibeli!
Zgomotul este daunator sanatatii. Cand urechea este supusa unui zgomot intens (discoteca,
drum aglomerat, drum principal etc.), unele celule nervoase ale aparatului auditiv pot fi
distruse permanent, ceea ce poate duce chiar si la surzire.
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum perturbari
ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata la zgomot poate
duce chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de
europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli, un
nivel considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta.
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de
55 de decibeli pe locuinta. Printre masurile de protejare a mediului se numara reducerea
expunerii la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design special al cladirilor.
Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat limita
necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor. Pentru reducerea
zgomotului sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori: producatorul de
masini, producatorul de anvelope si proprietarul masinii.


Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra
solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, sau din punct de
vedere al zgomotului si peisajului.
lucrarile din perioada executiei;
amplasarea si termenul de functionare al drumului;
eventualele deteriorari ale stratelor rutiere
In cadrul lucrarilor de reabilitare drumuri, masurile privind protectia mediului se realizeaza in
doua etape si anume:
protectia mediului pe durata executiei lucrarilor, care urmareste si asigura evitarea utilizarii
de materiale greu mirositoare, producatoare de fum sau praf, in cantitati care sa depaseasca
limitele normelor legale, protectia cadrului natural si refacerea acestuia dupa incheierea
lucrarilor.
protectia mediului in exploatare, care urmareste si asigura evitarea producerii de influente
negative asupra mediului.
Lucrarile de terasamente se executa cu umectarea superficiala a straturilor, pentru evitarea
antrenarii in aer a particulelor prafoase, iar utilajele folosite pentru aceasta categorie de
lucrari vor functiona la parametri tehnologici, astfel incat pe toata durata executiei cat si in
timpul exploatarii, nu apar poluanti ai aerului peste limitele admise.
zgomot.
Impactul imediat asupra mediului va fi limitat. Efecte adverse posibile asupra mediului sunt
prezentate mai jos, in functie de gravitatea impactului acestora:
Executarea operatiilor de degajare trebuie vor respecta legislatia de protectia mediului in
vigoare.
In general materialele lemnoase se vor indeparta de pe traseul conductei prin una sau printr-
o combinatie a metodelor de mai jos:
depozitare si arse
ingropate
utilizate ca material de constructie precum si ca material pentru zagazuri sau poduri
temporare
folosit la fabricarea hartiei, prajini, stivuire, ca busteni de gater sau ca busteni pentru masina
de cojit.
Arderea materialului lemnos se face sub supravegherea functionarului ministerial local care
va emite un aviz de incinerare pentru efectuarea ei in conditii sigure.

Intre Executant si Beneficiar se va incheia un protocol privind asigurarea suprafetelor,
spatiilor si utilitatilor necesare organizari de santier.
Organizarea de santier revine constructorului, acesta urmand a intocmi proiectul, functie de
dotarea si tehnologia de executie avute in vedere.
Executia lucrarilor se va face in baza graficelor de lucru, corelate cu programul de executie
intocmit de constructor.


Executantul este obligat, conform Legii 50/1991, republicata, ca la realizarea lucrarilor sa-si
elaboreze un program propriu de control al calitatii, in care sa fie detaliata dotarea tehnica
privind probele si incercarile pe materiale, precum si personalul responsabil autorizat sa
efectueze aceste lucrari.

montarea conductei va fi facuta discontinuu si zonele tampon vor fi dispuse la intervale
regulate pentru a permite accesul in timpul construirii conductelor;
rocile cu diametru mai mare de 10 cm se vor depozita separat, pentru a nu se amesteca cu
pamantul care se foloseste la acoperirea conductelor si sa conduca la deteriorarea
conductelor;
deseurile de pe urma constructiei, electrozi de sudura, bucati de cablu, capete de conducta
vor fi colectate sistematic de pe traseu;
terenurile pe care sunt tinute animale vor fi imprejmuite cu garduri pentru a fi protejate pe
durata executiei conductelor.
constructii instalatii existente in zona, drumul este proiectat conform normativelor tehnice in
vigoare, prevazandu-se amplasarea acestora la distante normate.
potentiale poluari.
In zonele unde sunt amplasate conductele langa drum si poate fi afectat mediul natural se va
avea in vedere ca linia de conducte si toate activitatile aferente sa se limiteze la un coridor
de lucru. Imediat dupa construire se va efectua o curatare generala a traseului si zona va fi
insamantata.
In zona terenurilor agricole practica standard prevede indepartarea si depozitarea separata a
humusului si dupa finalizarea lucrarilor se va reface zona agricola la aceeasi parametrii.
Echipamentele pentru constructie folosesc drumuri si poduri existente, de preferinta fara a
construi noi rute.
Nu este necesar accesul permanent pe traseul conductelor in scopul exploatarii si nu se va
construi sau intretine nici un drum permanent de-a lungul traseului conductelor.
invecinate, precum si de a readuce la starea initiala suprafetele folosite, la incheierea
lucrarilor.

Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei mediului. Trebuie
sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor recunoscute pe plan
international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si metode testate in loc de
tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie ingradite pentru a preveni
accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta. Inconvenientele temporare
cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate prin planificare si colaborare cu
contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens populate, activitatile care produc zgomot
sau vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul zilei.
Prin executarea lucrarilor proiectate vor apare influente favorabile asupra factorilor de mediu
cat si din punct de vedere economic si social.
Influenta asupra factorilor de mediu datorata realizarii unor conditii de circulatie superioare
celor actuale:
va scadea gradul de poluare al aerului


se va reduce volumul de praf
va scadea simtitor emisia diverselor noxe de esapament sau uzura vehiculelor ceea ce va
avea un efect pozitiv asupra mediului
Influenta socio-economica
crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor
o mai rapida deplasare inspre si dinspre locurile de munca
reducerea consumului de carburanti si economii la costul transporturilor
cresterea sigurantei circulatiei si a confortului optic pentru conducatorii auto
Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrarile
proiectate nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala, ci dimpotriva au
un efect pozitiv.

O data cu realizarea unor drumuri de calitate superioara populatia ar beneficia de eliminarea
multor surse de poluare si de descongestionarea traficului auto.
Imbunatatirea sistemului rutier va conduce la achizitionarea unor autoturisme performante cu
sisteme de filtrare eficiente si mai putin poluante.
actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si
imbunatatiri ale anvelopelor si a suprafetelor de deplasare.
suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile
climatice a unei suprafete de drum care sa reduca frecarea intre anvelope si stratul rutier.

apropierea la distante mai mici decat cele recomandate ca distante de protectie, cu conditia
incadrarii in prevederile referitoare la luarea de masuri compensatorii stipulate in normele de
specialitate sau rezultate din situatia tehnica caracteristica de montaj, conform legislatiei in
vigoare.

NOTA IMPORTANTA:
- Reducerile de distante se stabilesc prin proiect si se consemneaza in mod expres intr-un
capitol distinct al acestuia.
- Toate elementele amplasate deasupra solului, apartinand unei conducte subterane vor fi
tratate dupa distantele specifice conductelor supraterane.
- Distantele minime pentru orice constructie nespecificata in prezenta norma se stabilesc
prin proiect.
standardului de referinta. Proiectul de specialitate va fi supus analizei si avizarii organismelor
rutiere abilitate.


4. NSPM pentru exploatarea, gospodarirea apelor, intretinerea lucrarilor si a cursurilor de
apa, cadastrul apelor si a folosintelor legate de ape si apararea impotriva inundatiilor.
5. NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si excutarea lucrarilor din
beton, beton armat si precomprimate.
7. NSPM pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii,terasamente, nivelari si consolidari
de teren.
12. R10/84 pentru verificarea in exploatare a cablurilor, lanturilor, funiilor si benzilor din
material metalic, textil sau plastic utilizate la instalatii de ridicat.
13. Instructiuni Nr. 630/2330 din 20.04.1985 ale Ministerului Transporturilor si ale Ministerului
de Interne privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor in
vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice.
14. Instructiuni pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor publice AND 525/95.
Standarde conexe
1. SR ISO
4304:1994
3. SR ISO
1819:1994
generale.
9. SR EN 292-
2:1997
principali.
11. STAS 1848/2-
86


12. STAS 1848/3-
86
13. SR 1848-
4:1995
14. STAS 1848/7-
85
16. STAS 10795 /1-
76
Clasificare.
17. STAS 10795 /2-
80
18. STAS 1709/2-
90
executie.
20. STAS 1948/1-
91
exploatare.
22. SR ISO
2860:1997
acces.
26. STAS 6926/17-
85
27. STAS
10101/OB-87
munca.


3.5. RETELE EDILITARE

3.5.1. Memoriu tehnic alimentare cu apa

Descriere generala
In zona de Sud a Municipiului Ploiesti pe Bulevardul Bucuresti nr.2, urmeaza sa se realizeze
Reabilitarea/Modernizarea Hipodromului din Ploiesti, centru Hipic si de agrement.
Complexul necesita apa pentru consumul menajer. Apa necesara pentru stingerea
incendiului realizandu-se din surse de apa independente (puturi forate), iar stropirea spatiilor
verzi se va realiza cu ajutorul cisternelor tractate.
Din incinta se evacueaza ape uzate menajere si ape meteorice.
In zona exista retele edilitare de apa si canalizare, la care se poate face racordarea
obiectivului de investitii.
Principiul care a stat la baza dimensionarii aferente obiectelor sistemului preconizat de
alimentare cu apa potabila si incendiu a fost respectarea datelor de tema in contextul situatiei
existente, a configuratiei terenului si a datelor din studiul hidrogeologic preliminar si a
prevederilor PUG.
Dimensionarea retelei de distributie atat apa potabila cat si pentru incendiu s-a derulat pe
calculator functie de consumatorii din incinta hipodromului si presiunea necesara in retea.
Calculul retelelor de alimentare cu apa potabila si a retelei de incendiu exterior s-a facut cu
ajutorul programului de calcul EPANET realizat de United States Environment al Protection si
distribuit pe Internet.

Prezentarea lucrarilor proiectate
Pentru alimentarea cu apa potabila a obiectivelor din cadrul hipodromului se propun lucrari
care sa asigure apa potabila la debitul si presiunea necesara acestora.
Cladirile din cadrul hipodromului Ploiesti vor fi bransate la reteaua de alimentare cu apa
potabila.
Pentru alimentarea retelei de alimentare cu apa potabila se propune un punct de injectie in
reteaua existenta pe strada B-dul Bucuresti (OL Dn 125 mm) si un punct de injectie in
reteaua existenta pe strada Ghighiului (PEID De 110 mm). In apropierea celor doua puncte
de injectie s-a prevazut cate un camin de apometru prefabricat din PEID nou cu urmatoarele
dimensiuni:
- pentru punctul de injectie de pe strada B-dul Bucuresti camin prefabricat Dn 1000mm
PEID complet echipat;
- pentru punctul de injectie de pe strada Ghighiului camin prefabricat Dn 500mm PEID
complet echipat.
Conducta de alimentare cu apa potabila se va racorda in punctele de injectie descrise
mai sus prin conducte de PEID De 125 mm si respectiv De 75 mm. Pentru punctul de injectie
de pe strada B-dul Bucuresti , fiind vorba de o conducta existenta din otel se vor folosi piese
speciale de tranzitie intre OL si PEID.
Se vor prevede si robineti de concesie langa caminele de apometru, dotati cu tija de
manevra si cutie cu capac de protectie. Caminele de apometru se vor aseza pe fundul gropii
bine compactat, pe un strat de balast de 10 cm grosime stabilizat.

Reteaua de distributie a apei potabile a fost verificata pentru asigurarea debitului de apa
potabila menajera.

S-au luat in considerare urmatoarele debite pentru fiecare obiectiv in parte:
- Salivarium si grajd: 2,5 l/s
- Grajduri boxe cai si anexe (7 bucati): 2,5 l/s


- Hangar furaje si depozitare temporara deseuri : 1 l/s
- Hangar instalatii preepurare si depozitare sulky: 1 l/s
- Hangar intretinere si depozitare materiale: 2,5 l/s
- Cabina portar: 0,25 l/s
- Cladire tribune (inclusiv cladire arbitrii) 5,5 l/s

Alimentarea cu apa potabila
Reteaua de distributie apa potabila este compusa din conducte din PEID cu diametre De 75
mm, De 125 mm, De 160 mm.
Reteaua de distributie apa potabila are urmatoarele diametre si lungimi:
- Retea PEID PE 100 PN10 De 75 mm, L = 268 m
Lungimea totala a retelei de apa potabila este de 1515 m.
Pe reteaua de alimentare cu apa potabila s-au prevazut camine de golire/vane, si vane de
sectorizare montate in pamant.
In caminele de golire de pe reteaua de apa potabila s-au prevazut vane cu sertar montaj cu
flanse, sau vane simple de sectorizare necesare pentru o buna functionare a retelelor. Prin
montarea acestor vane, in caz de avarie pe o bucata de retea, se pot inchide doar acele
tronsoane de retea pe care sunt avarii, fara a afecta restul retelelor.
Caminele vor fi din beton armat echipate cu capac si rama carosabil/necarosabil, conform
STAS 2448/1992, in functie de locul unde sunt amplasate. Fundatia caminelor va fi realizata
din beton simplu si vor avea dimensiunile in plan 2,00 x 1,50 m cu inaltimea de 2,0 m, 1,50 x
1,50 cu inaltimea libera de 2,00 m. si 1,50 x 1,00 cu inaltimea libera de 2,00 m.
Caminele de vane/golire sunt constructii rectangulare subterane. Se incadreaza in clasele de
expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007. Radierul este asezat pe un beton de egalizare
cu grosimea de 10 cm de clasa C8/10. Radierul, peretii si placa sunt realizate din beton de
clasa C25/30. Pe exteriorul peretilor, sub radier si deasupra placii se aplica hidroizolatie
bituminoasa. In interorul caminelor se aplica o tencuiala speciala de tip sipex. Caminele sunt
prevazute cu goluri de vizitare cu diametrul de 60 cm, acoperite cu cate un capac metalic
carosabil conform STAS. Atat radierele, cat si peretii au grosimea de 20 cm, iar placile au
grosimea de 15 cm. Acoperirea cu beton a armaturii este de 3 cm l la radiere jos si la pereti
la exterior, de 2 cm la pereti la interior si la radier sus, de 3 cm la placa la partea de sus si de
2cm la placa la partea de jos.
Bransamentele la cladirile din interiorul hipodromului vor fi executate pana in apropierea lor si
se va realiza cu conducte avand diametrul De 75 mm PE 100, SDR 17, PN10.

Alimentarea cu apa de incendiu pentru hidrantii interiori si exteriori
Reteaua de distributie apa pentru incendiu exterior si pentru incendiu interior la cladirea cu
tribune, este compusa din conducte din PEID cu diametrul De 160 mm dupa cum urmeaza:
Lungimea totala a retelei de incendiu exterior si interior este de 1183 m.
Pentru asigurarea necesarului de apa pentru reteaua de incendiu (hidranti exteriori, hidranti
interiori) se propune executia unui foraj de medie adancime in cadrul gospodariei de apa
situata in partea de NV a Hipodromului.
Alimentarea cu apa a retelei de incendiu exterior si interior, necesita o serie de lucrari ce
urmeaza sa se execute in cadrul obiectului gospodariei de apa: 2 rezervoare cilindrice
supraterane metalice cu capacitatea de cca. 150 mc fiecare ce vor fi amplasate pe platforme
de beton, statii de pompare apa cu grup de pompare aferent retelei de incendiu exterior si
grup de pompare pentru incendiul interior aferent cladirii cu tribune.


De asemenea in incinta gospodariei de apa se va executa un camin de golire si preaplin ce
va fi folosit pentru golirea fiecarui rezervor in parte.

Gospodaria de apa se compune din:
1. Sursa de alimentare - foraj de medie adancime (H=85 m)
2. Statii de pompare apa pentru incendiu (incendiu exterior, interior)
3. Rezervoare exterioare supraterane metalice de inmagazinare (2 buc) cu
capacitatea de 150 mc fiecare.
1. Frontul de captare
In anul 1978, pe amplasamentul existent al Hipodromului Ploiesti a fost executat un foraj de
85 m adancime pentru alimentarea cu apa din sursa proprie. In decursul anilor, in timpul
functionarii, au avut loc si accidente, prin scaparea pompei, lucru ce a dus la deteriorarea
filtrului si patrunderea pietrisului in foraj. De asemenea apa prezinta o usoara depasire la
continutul de Fe si Mn, si in timp fantele filtrului s-au obturat, fenomen ce a dus la micsorarea
treptata a debitului de apa extras.
Beneficiarul doreste sursa proprie pentru captarea apei subterane necesara la combaterea
incendiului exterior si interior. Astfel a fost adoptata solutia captare printr-un nou put forat si
casarea forajului existent.
Costurile pentru casarea forajului existent sunt prinse in listele de cantitati atasate la
prezenta documentatie.
Captarea apei se va face dintr-un put nou forat de 85 m adancime. Apa bruta va fi
transportata prin pompare la rezervoarele de inmagazinare apa pentru incendiu.
Aductiunea, reprezentata de conductele intre foraj si rezervoarele de inmagazinare pentru
compensarea consumului are o lungime de cca. 31 ml, forajul fiind amplasat in incinta
gospodariei de apa.
Transportul apei de la put la rezervoarele de inmagazinare se va asigura prin conducta tip
PEID PE 100, PN10 SDR 17 cu diametrul De 63 x 3,8 mm.
Transportul apei de la rezervoarele de inmagazinare apa pentru incendiu la grupurile de
pompare depozitate in container se va asigura prin conducte tip PEID PE 100, PN 10, SDR
17 cu diametrul De 160 x 9,5 mm si lungimea de 66 ml. Conform normativelor in vigoare
(NP086/2005) s-au prevazut doua conducte de aspiratie pentru fiecare rezervor in parte.
Forajul va fi echipat cu coloana PVC tip Valrom 250 mm, R10 plina si cu filtre. In spatele
coloanei PVC se va turna pietris margaritar 3 7 mm, dupa care se va face dop de ciment
care sa previna comunicarea cu apa din complexul acvifer de medie adancime si in
continuare se completeaza cu balast pana la suprafata.
De asemenea, conform recomandarilor studiului hidrogeologic la executia forajului se impun
urmatoarele:
- se va prevede efectuarea obligatorie a investigatiilor geofizice pentru
identificarea corecta a limitelor dintre formatiunile acvifere;
- spalarea gaurii de noroiul de foraj si denisiparea acestuia pana la decolmatarea
integrala a filtrelor si respectiv limpezirea totala a apei;
- realizarea testelor de pompare: testul de eficienta hidrodinamica si testul de
performanta pentru calculul parametrilor hidraulici si evaluarea debitului optim
de exploatare;
- recoltarea de probe de apa pentru analize fizico chimice privind calitatea apei
in conformitate cu legea Calitatii Apei 458/2002.
Caracteristici ale captarii apei subterane puturi forate

Executarea puturilor forate se face de catre o firma specializata care va pune la dispozitie
toate detaliile de constructie. Atentia speciala se va acorda urmatoarelor lucrari:


- realizarea coroanei de pietris; se va masura riguros cat material granular este
introdus in foraj pentru a avea garantia ca tot golul dintre coloana si gaura forata
in strat s-a umplut;
- realizarea deznisiparii putului, in pozitie fixa a pompei sau folosind packerul;
cantitatea de nisip scos si granulatia va fi bine consemnata - va ramane la cartea
constructiei;
- realizarea curbei de pompare, q = f(s), si recalcularea debitului maxim al putului;
daca acesta este mai mic decat valoarea proiectata se va schimba pompa;
- caminul putului va fi neinundabile si va fi inchis cu lacat;
- se va da atentie speciala alegerii tipului de coloana de filtru.
Filtrele
Filtrele au rolul de a mentine peretii stratului acvifer captat si sa creeze in jurul lui un filtru
natural de pietris pentru oprirea tuturor particulelor solide si limpezirea apei. Calitatile cerute
unui filtru sunt:
- constructie si dimensionare corespunzatoare producerii de apa fara nisip;
- rezistenta mica la trecerea apei prin filtru;
- rezistenta fata de ancrustare si coroziune;
- rezistenta mecanica satisfacatoare.
Rezistenta la trecerea apei prin filtru este determinata de suprafata activa a filtrului precum si
de forma fantelor acestuia.
Zona filtranta a putului se compune din coloana filtranta si filtru. Zona filtranta a putului se
realizeaza in urmatoarea succesiune de operatii:
introducerea coloanei putului prevazuta cu decantor, coloana oarba in zona
straturilor impermeabile si coloana filtranta in zona straturilor permeabile;
realizarea filtrului invers in interspatiul dintre coloana putului;
pe masura introducerii pietrisului pentru filtru invers se va extrage coloana de
lucru; daca filtrul este alcatuit din mai multe straturi, pentru executia lui sunt
necesare tuburi concentrice suplimentare.
Decantorul
Decantorul este situat sub filtrul de foraj. Este zona oarba de la partea inferioara a coloanei
putului in care se depun particulele solide antrenate in put odata cu apa. Cand decantorul se
umple cu nisip putul trebuie desnisipat.
Centrorii
Se confectioneaza din otel de arc si au patine plate pentru a impiedica intrarea in peretii
gaurii de sonda. Sarnierea de jos se fixeaza strans pe corpul burlanului, iar sarnierea de sus
se face cu joc, ca centrorul la nevoie sa se poata arcuii. Centrorii se utilizeaza pentru
asigurarea unei coroane uniforme de material filtrant in jurul filtrului.
Scule pentru foraj
Sculele pentru foraj sunt:
sapele cu lama 6" - destinate forajului sondelor de diametru mare in roci
afanate moi, argile, marne, nisipuri, cu evacuarea rocii sfaramate prin
interiorul garniturii de foraj: dimensiuni: 444,5 mm, 609,6 mm;
sapele cu rola - destinate forajului sondelor in nisipuri presate si pietrisuri
consolidate precum si in roci de tarie medie spre tare;
sapele etajate cu role - destinate forajului in roci tari;
Garnitura de prajini este formata din:
prajina de antrenare - care preia miscarea de rotatie de la masa rotativa si o
transmite prajinilor de foraj;
prajina de foraj (cu diametrul de 6") - se asambleaza cu flanse prin 6
suruburi;
prajinile grele - sunt utilizate prin realizarea apasarii necesare pe talpa.


Sculele pentru tubare sunt:
sarnierele si suvelele care folosesc la sustinerea si manevrarea coloanelor
de burlane;
sarniera - sustine coloana la gura putului;
suveiul cu bolt - este folosit la tragerea in sonda a burlanelor si la
manevrarea lor pe verticala.
Pregatirea instalatiilor incepe cu calculul greutatii coloanei ce se introduce, care nu trebuie sa
depaseasca capacitatea de ridicare a turlei.
La tubarea coloanelor cu diametru mare, in care se monteaza pompe submersibile cu ax
vertical, se urmareste realizarea unei bune verticalitati; devierea admisa nu va depasi 3.
In scopul reusitei operatiilor de tubare a forajelor, inaintea inceperii operatiei, se va face in
mod obligatoriu o corectare a gaurii de sonda.

Cabina subterana a forajului este o constructie din beton armat avand dimensiunile utile in
plan 2.40 x 1.80 m, prevazuta cu scari metalice de acces, capac si vana de protectie.
Cabina put este o constructie rectangulara subterana situata in cadrul gospodariei de apa.
Se incadreaza in clasa de expunere XC2+ XF1, conform CP 012/1-2007. Radierul este
asezat pe un beton de egalizare cu grosimea de 10 cm de clasa C8/10. Radierul, peretii si
placa sunt realizate din beton de clasa C25/30. Radierul si peretii au o grosime de 20 cm, iar
placa are o grosime de 15 cm. Pe exteriorul peretilor, sub radier si deasupra placii se aplica
hidroizolatie bituminoasa. Cabina put este prevazuta cu un gol de 1,0x1,0m, acoperit cu un
capac metalic.

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza printr-un racord electric. In cabina putului se
monteaza tabloul electric al pompei submersibile si al pompei de epuisment.
Putul va fi echipat cu pompa individuala, submersibila, montata la adancimea recomandata
prin studiul hidrogeologic. Pompa va avea urmatoarele caracteristici:
- debit Q= 5 l/s
- inaltimea de pompare H= 60 mCA
- putere instalata P= 5,5 kW
Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi folosite numai
pentru asigurarea exploatarii si intretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare cu
apa pentru incendiu exterior si incendiu interior la cladirea cu tribune din incinta
hipodromului.
Zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde terenul din jurul captarii, unde este
interzisa orice activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea sursei de
apa. Marimea acestei zone sanitare se determina astfel incat sa fie asigurat un timp de
tranzit in subteran de minimum 20 de zile pentru particula de apa care s-ar infiltra in subteran
la limita zonei si ar ajunge la punctul de captare al apei.
Zona de protectie sanitara cu regim sever a incintei gospodariei de apa se va imprejmui si se
va marca prin placute avertizoare. Inaltimea si tipul imprejmuirii, marcajele si distanta dintre
acestea se stabilesc de catre detinatorul captarii, constructiilor si instalatiilor, de comun acord
cu autoritatea de gospodarire a apelor, astfel incat sa fie oprit accesul populatiei, animalelor
si utilajelor de orice fel.

Containere depozitare
- statii de pompare constructie supraterana L=7,29 m , l=5,00 m, H= 3 m;
echipament cu structura metalica tip container.


- magazie constructie supraterana L=2,43 m , l=5,00 m, H= 3 m; echipament cu
structura metalica tip container.
Peretii si acoperisul sunt realizate din panouri tip sandwich de 60 mm de spuma
poliuretanica, asigurand un inalt grad de protectie termica.
Contractorul are obligatia de a achizitiona containerele de depozitare prezentate in
documentatie complet echipate conform fiselor tehnice F5.AA.V.01.08 si F5.AA.V.01.09.
Platforma pentru containere are dimensiunile in plan de 6,50 m x 11,00m. Constructia se
incadreaza in clasa de expunere XC4+XF3. Este construita pe contur dintr-o fundatie
continua cu latimea de 0,70 m, incastrata in teren pe o adancime de 1,10m , din beton de
clasa C25/30 si dintr-un radier din beton armat de clasa C25/30, cu grosimea de 40 cm. Cota
superioara a platformei este cu 10 cm mai sus decat cota terenului amenajat. Sub fundatiile
continue si sub radier este prevazut un strat de beton de egalizare de 10cm, de clasa C8/10.
Se va compacta foarte bine fundul excavatiei, imediat inainte de turnarea betonului de
egalizare. Armatura folosita este de PC 52. Acoperirea cu beton a armaturii este de 5 cm.

Ansamblul de 3 containere de depozitare statii de pompare prevazut, adaposteste
urmatoarele grupuri de pompare:
Grup de pompare pentru incendiu exterior gata asamblat format din:
2 pompe centrifuge (1A+1R) de inalta presiune, de inalta eficienta, cu
aspiratie normala, model vertical cu racorduri inline; pentru cele 2 pompe
centrifuge rotoarele, rotile conducatoare, carcasa etajelor sunt din otel
inoxidabil. Cuplajul demontabil permite inlocuirea rapida si simpla a
etansarii mecanice fara demontarea motorului. Cutia de borne este
dispusa in linie cu stutul de aspiratie.
Grupul de pompare (1A+1R) va avea urmatoarele caracteristici:
debit total Q= 30 l/s
debit per pompa Q=15 l/s
inaltimea de pompare H= 42 mCA
putere instalata P= 11 kW/per pompa
1 pompa pilot; pentru pompa pilot compartimentele etajelor, rotoarele si
rotile conducatoare sunt din otel inoxidabil. Carcasa este din fonta
cenusie acoperita prin cataforeza. Racordurile sunt realizate cu flansa
ovala. Pompa este cu arbore continuu pompa-motor si etansare
mecanica independenta de directia de rotatie. Motor trifazat IE2 de inalta
eficienta, fixat direct cu flansa.
Pompa pilot va avea urmatoarele caracteristici:
putere instalata P= 1,5 kW
tablou de protectie si automatizare pentru 3 pompe, prevazut cu rotirea
pompelor in functionare si un convertizor de frecventa
colector, distribuitor din otel galvanizat DN150;
1 clapeta de retinere pentru fiecare pompa
2 robinete pentru fiecare pompa
traductor de presiune si vas de hidrofor avand volum 8 litri

Grup pompare pentru incendiu interior gata asamblat format din:
2 pompe centrifuge (1A+1R) de inalta presiune, de inalta eficienta,
multietajata, cu aspiratie normala, nodel vertical cu racorduri inline;
rotoarle, rotile conducatoare, carcasa etajelor sunt din otel inoxidabil.
Cuplajul demontabil permite inlocuirea rapida si simpla a etansarii


mecanice fara demontarea motorului. Cutia de borne este dispusa in
linie cu stutul de aspiratie
Grupul de pompare (1A+1R) va avea urmatoarele caracteristici:
debit per pompa Q=5 l/s
putere instalata P= 4 kW/per pompa
1 pompa pilot, de inalta presiune cu aspiratie normala, verticala,
multietajata, tip constructiv inline. Compartimentele etajelor, rotoarele si
rotile conducatoare sunt din otel inoxidabil. Carcasa din fonta cenusie
acoperita prin cataforeza. Racorduri cu flansa ovala. Cu arbore continuu
pompa-motor si etansare mecanica independenta de directia de rotatie.
Motor trifazat IE2 de inalta eficienta, fixat direct cu flansa.
Pompa pilot va avea urmatoarele caracteristici:
putere instalata P= 1,5 kW
tablou de protectie si automatizare pentru 3 pompe, prevazut cu rotirea
pompelor in functionare si un convertizor de frecventa;
colector, distribuitor din otel inox R 3;
1 clapeta de retinere pentru fiecare pompa;
2 robinete pentru fiecare pompa
traductor de presiune si vas de hidrofor avand volum 8 litri
Contractorul are obligatia de a achizitiona ambele grupuri de pompare complet echipate
conform fiselor tehnice F5.AA.V.01.03 si F5.AA.V.01.04.
Datorita presiuni foarte mari (5 bari) necesara pentru adapatoarele din grajdurile pentru cai,
s-au prevazut in spatiul tehnic aferent cladirii tribunei, o pompa pentru ridicarea presiunii
astfel incat sa se poata asigura presiunea impusa de adapatoarele speciale. Pentru
caracteristicile acestei pompe se va consulta documentatia pentru instalatii interioare
aferenta volumului 6.1 Cladire tribune.

Rezervor exterior suprateran metalic inmagazinare 2 buc
Rezervorul de inmagazinare este o constructie din otel, de forma cilindrica, protejata
termic, amplasata pe o platforma betonata, avand dimensiunile in plan 6200 mm, H=5432
mm, avand o capacitate de stocare de 150 mc/rezervor.
Conform breviarului de calcul, volumul rezervei de incendiu exterior si interior (incendiu
interior doar pentru cladirea cu tribune) este de V
ri
=180 mc.
Rezervoarele vor fi dotate cu :
- scara acces cu colivie de protectie,
- izolatie termica
- sistem de deversare la preaplin DN 100
- manometru Gauge
- trapa acces pe acoperis si aerisire GRP 600x600 mm
- incalzitoare electrice
- golire de fund DN 80
- racord PSI tip B
Toate conductele exterioare sau aflate peste adancimea de inghet vor fi izolate termic.
Golirea si preaplinul se vor colecta intr-un singur camin prevazut pentru ambele rezervore
de inmagazinare. Din acest camin apa va fi dirijata prin pompare (pompa de epuisment) la
reteaua de canalizare proiectata in incinta hipodromului. Acest camin are dimensiunea in
plan de 2,0 m x 1,5 m cu inaltimea libera de 2,0 m.


Caminul de golire/preaplin este o constructie rectangulara subterana. Se incadreaza in
clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007. Radierul este asezat pe un beton
de egalizare cu grosimea de 10 cm de clasa C8/10. Radierul, peretii si placa sunt realizate
din beton de clasa C25/30. Pe exteriorul peretilor, sub radier si deasupra placii se aplica
hidroizolatie bituminoasa. In interorul caminelor se aplica o tencuiala speciala de tip sipex.
Caminul este prevazut cu goluri de vizitare cu diametrul de 60 cm, acoperite cu cate un
capac metalic carosabil conform STAS. Atat radierele, cat si peretii au grosimea de 20 cm,
iar placile au grosimea de 15 cm. Acoperirea cu beton a armaturii este de 3cm la radiere jos
si la pereti la exterior, de 2 cm la pereti la interior si la radier sus, de 3cm la placa la partea
de sus si de 2 cm la placa la partea de jos.
Conductele de golire si preaplin pentru cele doua rezervoare sunt realizate din teava PEID
PE100 SDR 17 PN 10 cu daimentrul De 90 x 5,4 mm si lungimea de 10 ml.
Rezervoarele vor fi echipate cu toate instalatiile hidraulice necesare functionarii in regim
normal de exploatare conform Fisei tehnice nr. F5.AA.V.01.02 atasata la prezenta
documentatie. In functie de tipul de rezervor ofertat instalatiile hidraulice si constructiile
conexe pot diferi, astfel contractantul are libertatea de a livra orice tip de rezervor suprateran
ce indeplineste conditiile impuse in fisa tehnica.

Fundatiile pentru rezervoarele cilindrice metalice supraterane sunt constructii din beton armat
de clasa C25/30. Se incadreaza in clasa de expunere XC4+XF3, conform CP 012/1-2007.
Fundatia are diametrul de 7,675. Sunt alcatuite, pe contur, dintr-o talpa circulara de beton
slab armat si din 2 talpi rectangulare ce se intersecteaza in centrul radierului, cu inaltimea de
0,80 m si latimea de 0,80 m, de clasa C16/20. Cuzinetii sunt din beton armat de clasa
C25/30, cu o inaltime de 0,60m si o latime de 0,60m. Radierul este din beton de clasa
C25/30, armat cu plasa STNB 10/100x100cm, si este asezat pe un strat din beton de
egalizare de clasa C8/10, cu grosimea de 10 cm. Sub betonul de egalizare este realizat un
strat de balast bine compactat de 35 cm grosime. Armatura este de tip PC52 si plasa STNB.
Acoperirea cu beton a armaturii este de 5 cm.
Pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu in cazul in care sursa de captare nu poate
asigura debitul in timp util si la cantitatea necesara s-a prevazut si un racord din reteaua de
apa potabila proiectata in incinta hipodromului. Pe traseul acestei conducte de alimentare a
rezervoarelor din cadrul gospodariei de apa se vor monta si vane de sectorizare pentru
fiecare rezervor in parte. In cazul in care se doreste refacerea rezervei intangibile de
incendiu se deschid aceste vane, astfel putand fi asigurata dubla alimentare a rezervorului
de inmagazinare apa pentru combaterea incendiului exterior si interior.

Retele incinta gospodarie de apa
transport apa cu conducte din PEID cu diametrele: De 63 mm, De 75 mm,De 90
mm, De 160 mm
retele electrice forta si iluminat exterior

Constructiile propuse in incinta gospodariei de apa se vor amplasa cu respectarea
prevederilor Codului Civil, normele sanitare, PSI si de protectia mediului. Se vor insitui zone
de protectie sanitara conform avizelor de specialitate.
Amplasamentul gospodariei de apa se va imprejmui cu gard metalic din stalpi prefabricati
H=2300 mm 10 cm si panouri de gard bordurat din sarma zincata de 4 mm. Imprejmuirea
va avea o lungime de 150 ml. Se va prevede deasemenea o poarta de acces pentru pietoni.
Se va realiza in incinta gospodariei de apa un trotuar din pavele autoblocante prefabricate ce
face legatura intre containerul de depozitare, rezervoarele de inmagazinare si cabina putului.
Aceasta cale de acces are o lungime de 60 m.


De asemenea in incinta gospodariei de apa se va monta si un generator de curent care va
porni automat in cazul unei avarii la reteaua de electricitate. Acest generator va avea
capacitatea de a mentine in functiune toate echipamentele prevazute cu curent electric pana
la refacerea avariei la reteaua de electricitate.
Gospodaria de apa va fi dotata cu echipamente pentru securitatea si sanatatea muncii si
pentru PSI.

LISTA DOTARI PSI
Nr.
crt.
Denumire Buc.
0 1 2
1 Stingator operativ cu spuma chimica tip C9 2
2 Stingator portativ cu praf si CO2 tip P5 2
3 Lazi de nisip 0.5 mc 1
4 Lopeti cu coada 2
5 Panou de incendiu 1
6 Galeti de tabla zincata 2
7 Topor tarnacop tip pompier 2

LISTA DOTARI SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII
Nr.
crt.
Denumire Buc.
0 1 2
1 Casca protectie 6
2 Manusi protectie 6
3 Ochelari protectie 6
4 Masca contra gazelor cu cartus polivalent 6
5 Masca de mina pentru sudura 2
6 Masca de cap pentru sudura 2
7 Sort de protectie din cauciuc 2
8 Jambiere sudori 2
9 Genunchere sudori 2
10 Capison 4
11 Salopeta doc 6
12 Halat panza 6
13 Cizme cauciuc 6
14 Costum vatuit 6

Hidrantii prevazuti pe reteaua de incendiu exterior vor fi de tipul supraterani si
subterani
S-au prevazut 11 hidranti pe reteaua de incendiu exterior, dintre care:
9 buc hidranti supraterani
2 buc hidranti subterani
Hidrantii se amplaseaza lateral fata de conducta retelei, in afara spatiului carosabil sau a
pistelor intre conducta si limita proprietatii sau cladirile din zona, in locuri usor accesibile.
Racordarea hidrantilor la conducta retelei se face prin intermediul unui tronson de teava


PEID Pn 10 cu De =110 x 6,6 mm, teava pozata cu generatoarea superioara la limita de
inghet.

Camine pe reteaua de incendiu exterior
S-a prevazut un camin de vane/golire amplasat pe reteaua de distributie apa pentru incendiu
exterior si interior. Acesta va fi realizat din beton armat echipat cu capac si rama din fonta
carosabila, conform STAS.
Fundatia caminului va fi realizata din beton simplu si va avea dimensiunile in plan 2,00 x 1,50
m cu inaltimea de 2,00 m.
Caminul de vane/golire este o constructie rectangulara subterana. Se incadreaza in clasele
de expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007. Radierul este asezat pe un beton de
egalizare cu grosimea de 10 cm de clasa C8/10. Radierul, peretii si placa sunt realizate din
beton de clasa C25/30. Pe exteriorul peretilor, sub radier si deasupra placii se aplica
hidroizolatie bituminoasa. In interorul caminelor se aplica o tencuiala speciala de tip sipex.
Caminele sunt prevazute cu goluri de vizitare cu diametrul de 60 cm, acoperite cu cate un
capac metalic carosabil conform STAS. Atat radierele, cat si peretii au grosimea de 20 cm,
iar placile au grosimea de 15 cm. Acoperirea cu beton a armaturii este de 3cm l la radiere jos
si la pereti la exterior, de 2cm la pereti la interior si la radier sus, de 3cm la placa la partea de
sus si de 2cm la placa la partea de jos.

Sapaturile pentru pozarea conductelor si realizarea constructiilor anexa se vor executa
mecanizat si manual functie de situatia din teren.
Montajul conductelor din PEID se va face in anvelopa de nisip conform detaliului de
montaj.(plansa AA.V.01.22).
Inainte de astuparea santului se va executa proba de presiune Pp=1.5*Pn=15 bar.
Inainte de punerea in functiune a tronsonului se va face spalarea si dezinfectia conductei cu
solutie de hipoclorit de sodiu ca agent de dezinfectie conform standardelor sanitare.
Pozarea retelelor de apa (potabila, incendiu) se va putea face in sapatura deschisa, de
regula la limita adancimii de inghet. Sapatura, care se va executa, nu va traversa terenuri cu
tendinte de alunecare si nu reprezinta, in sine, cauze care sa poata fi raspunzatoare pentru
initierea unor procese fizico geologice periculoase.
Din punct de vedere al gospodaririi apelor, lucrarile propuse a se realiza nu vor afecta
regimul apelor de suprafata sau subterane.
Amplasamentele alese respecta conditiile impuse de Legea apelor nr. 107, fiind situate la o
distanta mai mare de 15 m de cursul de apa.
Stropirea spatiilor verzi din incinta Hipodromului se va face cu ajutorul cisternelor tractate.

DESCRIEREA DETALIATA A LUCRARII
In imediata apropiere, in zona lucrarii, trebuie montate un numar de module pentru birouri
(constructori si diriginte) si pentru depozitarea utilajelor, sculelor si materialelor folosite.
Depozitarea terasamentelor si a materialelor necesare se va face organizat, astfel incat sa
nu se intrerupa circulatia in zona de lucru asigurandu-se cel putin o banda de circulatie auto.
Executia lucrarilor se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si a
aprovizionarii cu materialele necesare, astfel incat santurile sa ramana deschise un minim de
timp necesar.
Pentru aceasta investitie sunt necesare demolari de constructii, constructii vechi ce se
regasesc pe terenul vechiului hipodrom.
Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de Stat in Constructii,
Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de
organizare de santier. (proiect DTOE). Acesta trateaza organizarea de santier in ansamblu,


tinand seama de specificul, volumul, natura, valoarea si durata lucrarilor de constructii
montaj, aferente obiectivului de investitie sau obiectului de constructie ce urmeaza a fi
executat.
Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face conform prevederilor
Normelor generale de securitate si sanatate a muncii.
Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ingradi cu
imprejmuiri continue, lucrarile in curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor de acces.
Lista cu dotari pentru situatii de urgenta (SU) pe santier:
- stingatoare cu pulbere portative tip P3 de 2 kg presurizate permanent, 3 bucati;
- punct SU de exterior cu toate dotarile: lada cu nisip, tarnacop, galeata etc.
Verificarile si testele care cad in sarcina executantului sunt:
- verificarea calitatii materialelor inglobate in lucrare;
- verificarea vizuala a starii tehnice a tuburilor si armaturilor, a calitatii montajului si a
modului in care tronsonul de conducta este pregatit pentru probe;
- testele de presiune;
- testele privind gradul de compactare a terasamentelor.

Tehnologia de executie pentru lucrarile de alimentare cu apa
Executarea lucrarilor de sapatura va incepe prin trasarea lucrarilor pe teren si pregatirea
traseului cu desfacerea terenului natural si a fundatiei drumului (unde este cazul).
Realizarea retelelor de alimentare cu apa (potabila si de incendiu) se va face respectand
- pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a
lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor utilizate);
- marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor;
- receptia, sortarea si transportul conductelor si a celorlalte materiale legate de
executia lucrarilor;
- saparea transeelor (mecanic si manual, conform indicatiilor din proiect);
- pregatirea patului de pozare a tuburilor (conductelor);
- imbinarea conductelor;
- lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor necesare;
- umplerea partiala a transeelor cu pamant;
- executia caminelor de golire, vane;
- inchiderea la capete a fiecarui tronson la care se face proba de presiune pentru
conductele de apa;
- inlaturarea defectiunilor (in cazul pierderilor de apa peste norma admisa) si
refacerea probei;
- receptia generala a conductei.
Saparea santurilor incepe conform unui grafic detaliat al executiei si pozarii conductei,
intocmit de executant pe baza posibilitatilor reale de lucru ale santierului.
Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor,
asigurandu-se astfel impiedicarea fenomenelor de alunecare a terenurilor si surparea
malurilor.
Tehnologia de executie a sprijinirilor de mal este urmatoarea:
- pregatirea materialelor pentru executarea sprijinirii;
- asezarea dulapilor orizontali la distante de 0.20 m sau alaturati (in cazul terenurilor
putin coezive)
- asezarea dulapilor verticali la distante de 1.00 1.50 m, iar spraiturile la distante
de 0.70 0.80 m.
- dupa adancirea transeei cu cca. 0.70 m se aseaza un nou rand de dulapi orizontali
apoi, dulapi verticali si spraiturile si asa mai departe;


- dupa executarea lucrarilor din interiorul transeei, sprijinirile vor fi demontate.
Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos in sus, cate un dulap de pe fiecare parte,
pamantul batandu-se in straturi de 20 cm, pe masura astuparii transeei.
Saparea ultimilor 20 cm (respectiv 50 cm, in terenuri macroporice) pentru realizarea
adancimii prevazute in profilele longitudinale, se executa cu cel mult 24 ore inainte de
lansarea conductei in sant.
Pentru cablurile sau conductele intalnite pe traseul sapaturii, executantul va lua masuri de
protectie respectiv de sprijinire a acestor instalatii.
Executia propriuzisa a retelelor de alimentare cu apa (potabila si de incendiu) se va
executa in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini atasate la documentatia
tehnica.
La terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor finale, se va efectua
proba de presiune pentru retelele de apa, conform prevederilor caietului de sarcini si
normelor in vigoare. Rezultatele probelor de etanseitate se consemneaza intr-un proces
verbal care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si
definitiva a constructiei.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, un delegat al unitatii care
urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea retelei.

Lucrari de terasamente
Latimea transeelor pentru pozarea conductelor conform prevederilor din plansa cu detaliul de
pozare al conductelor se prezinta astfel:
- conductele cu diametru <De 200 mm B=70 cm
- bransamentele la hidranti B=70 cm
- bransamente la cladiri B=70 cm
Adancimea totala a excavatiilor/sapaturilor la transee pentru reteaua de alimentare cu apa
(potabila si de incendiu) se vor prelua din profilele longitudinale.
Adancimea de pozare a conductelor principale de alimentare cu apa (potabila si incendiu) se
va face la o adancime de 1.10 si 1.40 m, adancimea de pozare a racordurilor la hidranti va fi
intre 1.00 si 1.20 m, iar adancimea de pozare a bransamentelor la cladiri se va face la o
adancime de 1.10 m.
Apa freatica se afla la adancime mare cu mult sub cota fundului transeelor de pozare a
conductelor proiectate.
Pentru adancimi ale excavatiilor/sapaturilor mai mari de 1.50 m, sprijinirea malurilor este
obligatorie pe intreaga adancime. Sprijinirile se vor executa cu 20-30 cm deasupra cotei
terenului natural, pentru a prevenii caderea pamantului excavat depozitat de-a lungul
santului.
In cazul in care, pe unele portiuni ale excavatiilor, se vor intalni terenuri de tip mijlociu sau
usor se vor face sprijiniri de maluri si pentru adancimi mai mici de 1.50 m si se va anunta
neintarziat consultantul/dirigintele si proiectantul pentru a dispune in consecinta.
Toate terasamentele rezultate din excavatii se dispun organizat, in lungul transeelor, cu
respectarea conditiilor din caietul de sarcini.

Conducta principala de alimentare cu apa (potabila si de incendiu)
Se propune executarea retelelor de alimentare cu apa potabila din teava PEID PE 100, SDR
17, PN 10 cu o lungime de 1515 ml distribuite pe conducte si diametre astfel:
Reteaua principala de distributie apa potabila:
- De 75 x 4,5 mm, L = 268 m
- De 125 x 7,4 mm, L = 820 m
- De 180 x 10,7 mm, L = 427 m
Pe reteaua de distributie apa potabila se vor amplasa 4 camine de golire/vane (nodurile
PS14, PS53, PS51, PS29), 4 vane de sectorizare montate in pamant (nodurile PP23, PP26,


PS47, PP5) si 2 robinete de concensie instalate inainte de caminele de apometre noi
proiectate in apropierea punctelor de racord din retelele existente (nodurile PP25 si PP22).
Se propune executarea retelelor pentru incendiu exterior si pentru incendiul interior aferent
cladirii cu tribune, din conducte PEID PE 100, SDR 17, PN 10 cu o lungime de 1183 ml.
Pe reteaua de incendiu exterior si interior a fost prevazut un camin de golire/vane (nodul
AS22), 11 de hidranti (9 hidranti supraterani si 2 hidranti subterani de incendiu) si 7 vane de
sectorizare ingropate in pamant (nodurile AP3, AP4,AP6 si AP2).
Vanele de sectorizare (concensie) sunt din fonta ductila cu sertar cauciucat, prevazute cu tija
de manevra, cutie si capac de protectie montate in pamant.
Caminele de golire/vane vor fi camine rectangulare din beton armat, echipate cu instalatiile
hidraulice necesare pentru indeplinirea scopului propus.
Pozarea conductelor de alimentare cu apa potabila, a retelei de incendiu se va face in incinta
hipodromului si in lungul drumului numai pe domeniul public. Acolo unde conductele
proiectate nu se pot poza sub adancimea de inghet din zona, acestea se vor proteja la inghet
cu cochilii din poliuretan termoizolatoare.
Intersectarea retelelor de alimentare cu apa cu alte instalatii subterane, conducte sau cabluri
existente, se va face perpendicular pe axul instalatiei traversate, in cazuri deosebite unghiul
de subtraversare nu poate fi mai mic de 60
O
(conform plansei de detaliu AA.V.01.26)
Distanta fata de instalatiile traversate subteran sau paralelismul cu acestea, vor respecta
prevederile standardelor si normelor tehnice in vigoare (STAS 8591/1/97).
La montarea conductei se va tine seama ca schimbarile de directie in plan orizontal sau
vertical sa se faca prin tensionarea conductei si doar cu coturi prefabricate.
In general, toate conductele ingropate vor fi imbinate folosindu-se fie tehnicile de imbinare,
fie sudura prin electrofuziune. Conductele cu diametru mic (D<63 mm), conductele din cadrul
constructiilor si conductele care se conecteaza la fitinguri metalice se vor imbina folosind
tehnici de imbinare mecanica, cum ar fi compresiunea, imbinarile cu flanse sau imbinarile cu
fixare prin impingere.
Retelele de alimentare cu apa, instalatiile hidraulice anexe, caminele de vane/golire, hidrantii
de incendiu si vanele de sectorizare ingropate in pamant au fost dimensionate in
conformitate cu STAS 1343-1:2006, 6002/88, 2308/81, I9, 4163.1/95, 4163.2.95, O.U.G.
195/2005 aprobata si modificata cu Legea 265 din 2006 privind protectia mediului si Legea
Apelor nr 107/96 cu modificari si completari ulterioare.
Conducte de polietilena de inalta densitate PEID
- Avantaje:
Datorita sudurilor care sunt realizate din acelasi material ca si conducta se
asigura o etansare sigura si usor de realizat;
Au o greutate mica;
Rugozitate foarte scazuta;
Protectie ridicata la raze ultraviolete, substante chimice;
- Dezavantaje:
In comparatie cu alte tipuri de conducte de alimentare cu apa nu se cunosc
dezavantaje.
Banda de semnalizare (avertizare) a conductelor din polietilena
Banda de culoare albastra cu grosimea de cca. 0.7 mm si latimea 20-25 mm montata la cca.
50 cm deasupra generatoarei superioare a tubului de PEID dupa realizarea umpluturii cu
pamant. Banda contine insertie cu fir metalic (diametru de 2 mm) din otel inoxidabil maleabil
ce permite identificarea in teren a traseului conductei.
Firul metalic se va lega, pentru continuitate electrica ferma astfel sa se asigure un ansamblu
pentru intreaga instalatie din zona. Pentru aceasta se impune inadirea capetelor firelor
pozate deasupra conductelor de serviciu si deasupra bransamentelor, legarea acesteia la
vane, hidranti si cutiile de protectie carosabile ale vanelor si hidrantilor.


Pentru detectarea traseului in plan orizontal se induce in firul de inox curent electric cu
parametrii compatibili cu caracteristicile tehnice ale aparatului mobil de detectare.

Armaturi si accesorii montate in pamant sau in camine
Vanele urmeaza a se instala in pamant pe conductele de polietilena de inalta densitate sau
in camine.
Functiile vanelor sunt urmatoarele (in functie de situatie):
- sectorizarea retelei
- izolarea pentru reparatii a bransamentelor pentru hidranti si a bransamentelor
pentru cladirile din incinta hipodromului;
- golirea retelei
In functie de unde sunt montate, vanele acestea pot fi manevrate manual de la roata de
manevra (sau levier, functie de diametrul vanei) daca sunt montate in camine sau cu tija de
manevra in cazul in care sunt montate in pamant.

Hidrantii supraterani si subterani de incendiu
Hidrantii ce vor fi folositi sunt supraterani si subterani si vor fi alimentati prin racorduri de
polietilena de inalta densitate din reteaua de alimentare cu apa pentru incendiu.
Hidrantii sunt compusi din:
- hidrantul propriu-zis;
- cot cu picior cu doua flanse la 90
0
Dn 100 mm, Pn 10;
- vana de izolare (DN 100), tija de manevra, cutie cu capac de protectie a tijei de
actionare a vanei;
- piesa de aducere la cota tip S
Pentru hidrantii subterani se va prevede si cutie cu capac de protectie pentru hidrantul
propriu-zis.
Hidrantii trebuie prevazuti cu dispozitive de autogolire si protectie la inghet.
Racordul hidrantilor de incendiu la conductele retelei se realizeaza prin intermediul unui
tronson de teava PEID Pn10 SDR 17 cu De 110x6,6 mm, pozata cu generatoarea superioara
la limita adancimii de inghet.
Hdrantii vor fi amplasati la distanta de maxim 100 m intre ei sau la distante stabilite pentru
zone mai speciale astfel incat sa se poate asigura interventia in caz de incendiu din mai
multe puncte pentru stingerea cat mai rapida a incendiului (exemplu: zona cladirii tribunelor).
Acestia vor fi amplasati in locuri unde vor fi cat mai bine protejati. Acolo unde este cazul,
hidrantii supraterani vor fi prevazuti cu gard de protectie realizat din teava de otel 4. Teava
va fi in prealabil curatata, grunduita si i se vor aplica doua straturi de vopsea alba si rosie (o
banda de o culoare va avea o lungime de 22 cm, iar acestea vor alterna rosu-alb-rosu-alb)
rezistenta la apa.
Montarea hidrantilor atat supraterani cat si subterani se va face conform planselor de detalii
nr. AA.V.01.20 si AA.V.01.21.
Capace de camine carosabile sau necarosabile cu rama patrata sau rotunda cu
dispozitiv antifurt
Capacul :
- de forma rotunda;
- cu sau fara goluri de ventilatie;
- prevazut cu balama care permite deschiderea la 130
0
;
- pentru evitarea riscului de deformare sau rupere, balamaua nu este de tip ax
(capacul si rama nu trebuie sa aiba elemente comune);
- prevazut cu dispozitiv de blocare balama contra desprinderii capacului de rama (
masura suplimentara contra efractiei);


- prevazut cu sistem de fixare autoblocant la inchidere pentru evitarea deschiderii
accidentale a capacului in timpul traficului;
- stabilitate dinamica orizontala si verticala: 3 puncte de contact (articulatia, lamela
elastica, inelul de polietilena de inalta densitate);
- apasare garantata intre capac si inel datorita lamelei elastice in tensiune
permanenta ;
- suprafata capacului este prevazuta cu striatiuni pentru evitarea acvaplanarii.
Rama :
- de forma rotunda sau patrata cu latura 850mm ;
- inaltimea este de 100mm;
- golul de trecere este de 600mm ;
- prevazuta cu garnitura din polietilena fixata pe asiza de rezemare a capacului
pentru eliminarea zgomotului si amortizarea socurilor ;
- prevazuta cu talpa si nervuri de rigidizare pentru ancorarea eficienta in beton
si/sau asfalt.

Tehnologia de montare conducte de alimentare cu apa
1. Metodele de asamblare sunt cele care asigura prin intermediul unei puneri in opera
corecte, cele mai bune rezultate, dupa cum urmeaza:
- racorduri metalice pentru realizarea asamblarilor metal polietilena
- electrosudarea pentru realizarea ansamblurilor PE PE cu modalitati de sudura
clasice (afisaj manual sau automat al parametrilor).
2. Pozarea conductelor se adapteaza la circumstantele locale care constau din:
- saparea santurilor si asigurarea unui pat de nisip pe care se aseaza conductele;
- derularea cu un tambur mobil cand in santuri nu exista nici un obstacol transversal;
- tragerea, cand derularea este imposibila, se realizeaza cu trolii speciale;
- foraj orizontal dirijat, prin care se elimina transeea, iar pozarea tevilor se face dupa
realizarea gaurii prin tragerea tubului, in functie de capacitatea instalatiilor de foraj
si a tehnologiei de foraj utilizate (foraj orizontal hidraulic, uscat etc.)
Operatii de baza:
a. Transportul la locul de montare al tevilor, cu mijloace adecvate;
b. Sudarea tevilor prin electrofuziune;
c. Saparea santului mecanic si manual in functie de conditiile locale;
d. Pozarea conductei in pozitie definitiva;
e. Verificarea calitatii sudurilor prin control vizual si nedistructiv;
f. Probarea conductei;
g. Astuparea santului;
h. Readucerea terenului la starea initiala.
Conductele folosite vor avea Agrement Tehnic corespunzator gamei de presiuni necesare si
vor avea Aviz Sanitar pentru folosirea in cadrul retelelor de alimentare cu apa.
Executia retelelor se face pe tronsoane, in flux continuu, din aval spre amonte.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea
circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale.
Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos.
Interventiile asupra retelelor existente vor fi facute in prezenta delegatului autorizat al regiei
de apa - canal.
Pe masura executarii sapaturii, contractorul va observa concordanta intre datele geotehnice
avute in vedere la proiectare si stratificatia intalnita in sapatura, anuntand proiectantul in
cazul in care apar discrepante.


Bransamente cladiri
Bransamentul este partea din reteaua de alimentare cu apa care asigura legatura intre
reteaua de distributie apa potabila proiectata si reteaua interioara a cladirilor din incinta
hipodromului.
In incinta hipodromului se vor realiza bransamente pentru racordul la reteaua de alimentare
cu apa potabila pentru toate cladirile proiectate. Conducta de alimentare cu apa potabila va fi
pozata pana in apropierea cladirilor si se vor conecta cu instalatia din interiorul lor (vezi
memoriu instalatii sanitare).

Lucrari la carosabilul si trotuarele strazilor (unde este cazul)
Principalele lucrari ce se vor realiza la spatiile verzi si la carosabilul strazilor (unde este
cazul) sunt:
- desfacerea carosabilului pe o latime egala cu latimea transeii de pozare a
conductelor plus 2x30 cm, conform detaliu de pozare AA.V.01.22;
- desfacerea imbracamintii trotuarelor, similar cu desfacerea carosabilului (unde
este cazul);
- transportul cu autobasculanta al materialelor care nu pot fi folosite.
Refacerea carosabilului si a trotuarele (unde este cazul) se executa astfel incat sa se aduca
la starea initiala. Daca este cazul pentru lucrarile de spargere si refacere a carosabilului si a
trotuarului de pe strada Ghighiului, costurile sunt prinse in listele de cantitati.
La terminarea lucrarilor (pe tronsoane), terasamentele suplimentare si deseurile se aduna in
gramezi (cu buldozer cu pneuri), se incarca in mijloc de transport auto si se transporta la
locul indicat de investitor sau la groapa de gunoi.

Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier
Pe tot parcursul lucrarilor se va asigura calitatea executiei prin programul de urmarire a
calitatii lucrarilor si a fazelor determinante asigurandu-se, in acest fel, facilitarea receptiei
finale in vederea preluarii in exploatare de catre beneficiar.
Pe parcursul executiei se va urmari ca elementele montate sa nu prezinte defectiuni, fisuri,
ovalizari, etc. Se va examina interiorul conductelor si se vor indeparta eventualele corpuri
straine ce s-ar putea afla la interior.
Respectarea tehnologiei de executie prevazute in Caietele de sarcini asigura evitarea
deteriorarii materialelor de pus in opera in timpul operatiilor de depozitare, manipulare,
transport si montaj.

Curatenia in santier
Derularea lucrarilor de executie nu va afecta curatenia la punctele de lucru si in afara
acestora, executantul avand obligatia de a prevedea masuri speciale in acest sens (acorduri
cu institutiile in drept pentru transportul si depozitarea in locuri special amenajate a
deseurilor, pamanturilor excedentare, etc.) De asemenea, cade in sarcina executantului ca la
finalizarea lucrarilor, suprafetele de teren afectate de lucrari sa fie refacute la starea initiala,
tinand cont de situatia existenta la inceputul lucrarilor (carosabil, trotuare, spatii verzi).

MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
Protectia, siguranta si igiena muncii
In toate operatiile de executie a conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa
se respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.
Conducatorii unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului care urmaresc
realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind securitatea si
sanatatea muncii:, Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 H.G. nr. 1425/2006.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igienei muncii sunt:


- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de
securitate a muncii;
- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de exploatare
si intretinere si consemnarea acestora in fisele individuale sau alte formulare
specifice, semnate individual;
- controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intreg personalul;
- verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de
protectie a muncii;
- pe toata durata executiei, in lungul conductelor trebuie asigurata o zona de lucru si
de protectie. Latimea acestor zone se stabileste functie de tipul si diametrul
conductei si de conditiile locale;
- in interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al
utilajelor straine de santier. Zona de protectie se stabileste prin proiect si se
masoara din axul conductei.
Instructajele de protectie a muncii la executarea lucrarilor se refera cu prioritate la:
- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;
- executia sapaturilor si sprijinirea peretilor transeii;
- executia sudurilor;
- semnalizarea devierii circulatiei, iluminatul pe timpul noptii;
- manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;
- protectia impotriva intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor;
- obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;
- lucrari in spatii inchise: camine, galerii edilitare, tuneluri;
- folosirea utilajelor de executie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri
electrogene, grupuri de sudura, aparate de taiat conducte etc.).
Atat in timpul executiei cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate normele
generale si specifice de tehnica securitatii muncii in vigoare la data executiei lucrarii.
Se va acorda o atentie deosebita si o supraveghere corespunzatoare, operatiilor de sapaturi,
sprijiniri, transporturi, depozitari si lansari de conducte.
Se vor monta parapeti de protectie in lungul traseului, se va semnaliza pe timp de zi si de
noapte zona de lucru.
Atat in timpul executiei cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
instructajul de protectia muncii la zi, si cu respectarea regulamentului privind protectia si
igiena muncii in constructii.
Executantul este obligat sa faca instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier pentru
cunoasterea obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu
prevederile proiectului.
O atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane existente, cu referire
speciala la conductele de gaze, la cablurile electrice si telefonie. Trebuie respectate conditiile
impuse de detinatorii acelor retele pentru a prevenii orice pericol de accidente.
Depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai mare de 70 cm de
marginea transeii. Pe durata lucrarilor transeea va fi imprejmuita, instalandu-se panouri
avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunzator.
Coborarea in transee se va face numai pe scari (pentru adancimi >1,50 m), iar muncitorii vor
purta echipament adecvat si casti de protectie.
Sculele disponibile nu vor fi lasate la marginea transeii, fiind depozitate la cel putin 75 de cm
de aceasta.
Lansarea in sant a tuburilor se va face de catre muncitori calificati, folosindu-se franghii si
scripeti, respectandu-se normele de protectia muncii specifice acestor operatiuni. Este
interzisa lansarea tuburilor prin cadere libera. Coborarea tuburilor in santuri se va face de pe
partea unde nu sunt depozite de pamant, nisip, etc. Lansarea tuburilor (ca si executarea
sapaturii) printre, pe langa sau pe sub eventualele cabluri electrice, conducte de gaze, apa,


etc se va face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari
adecvate de sustinere, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu
detinatorii retelelor subterane respective.
Spargerea de betoane, se va face numai de catre muncitori calificati, protejati cu ochelari de
protectie, dotati cu scule de mana adecvate.
Toate echipamentele de protectie ce vor fi folosite trebuie sa aiba certificat de utilizare de la
factorii abilitati din cadrul MMPS.
Toate cadrele si muncitorii care vor lucra pe santier vor fi instruiti pentru cunoasterea
obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu prevederile
proiectului si cu intreaga legislatie de protectia muncii in vigoare la data executarii lucrarilor.
Nu este admis accesul in santier pentru persoanele straine, sau aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza sistemul
nervos, reduc capacitatea de atentie si favorizeaza producerea accidentelor.
Accesul in caminele subterane ale instalatiilor existente in zona se va face numai dupa ce in
prealabil s-a constatat, cu ajutorul detectorului de gaze, ca nu exista gaze vatamatoare sau
explozive. Muncitorul care coboara in camin va fi asigurat cu centura de siguranta (ham) si
franghie si va fi asistat de la sol de 2 muncitori. Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia
Camin in lucru, amplasate in toate directiile de deplasare la 1.50 m de centrul caminului,
atunci cand se lucreaza in camin si capacul este indepartat. Similar se procedeaza pentru
orice constructie din subteran, existenta sau noua.
Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de ridicat,
respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi prevazute cu
balustrade de protectie.
Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea
si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.
Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare sau
interzicere.
Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure
desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.
Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate in
cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in
conditii satisfacatoare.
Materialele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest scop.
Caile de acces vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari.
Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu
respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.
Materialele, sculele si utilajele devenite indisponibile vor fi stranse si depozitate in locuri
special amenajate.
Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturii se va executa
numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucratorii instruiti si autorizati in acest
scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si
transport pe verticala si orizontala.
Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa nu
constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fie protejate impotriva riscurilor
de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrari
trebuie - obligatoriu - legate la instalatia de punere la pamant, a carei rezistenta va fi de cel
mult 4 ohmi.


Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale instalatiei
electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia electrica se va
face numai de electricieni calificati, instruiti si autorizati.
Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea santierului,
trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.
In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor, de
caracteristicile fizice si chimice prezente cat si de numarul maxim de persoane, este
obligatoriu sa fie prevazut un numar suficient de mijloace corespunzatoare pentru
combaterea incendiilor.
Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii straturilor,
asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii
subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.
Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de locurile unde
se executa sapaturi fara sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de doua ori
adancimea.
Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta minima
de 0,7 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un unghi mai
mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului
aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.
La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m se vor montat platforme
pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste incarcaturii pe
care trebuie s-o suporte.
In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile
necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie.
Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul de
executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.
Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si
mentinute in stare de curatenie.
Se interzice accesul lucratorilor in zona de turnare a betoanelor.
La fasonarea si montarea otelului beton se vor lua urmatoarele masuri:
- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m
distanta de caile de circulatie;
- se interzice tinerea in mana a baretelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca
cat si la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii
barelor
- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei
operatiuni, in buna stare.
Este interzisa confectionarea armaturilor in zona de influenta a liniilor electrice aflate sub
tensiune.
Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea
lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric
sunt legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii
corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de
siguranta.
La asamblarea elementelor de cofraj cu buloane, bolturi, suruburi, verificarea coincidentei
orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice efectuarea verificarii
prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Cuiele din panourile de cofraj vor fi intoarse spre a evita ranirea sau agatarea echipamentului
muncitorilor.
Se interzice demontarea cofrajelor prin tractiune inainte de desfacerea tuturor legaturilor.


Demontarea cofrajelor se face numai dupa ce s-au luat toate masurile de protectie necesare.
Efectuarea operatiunilor de demontare se face in ordinea inversa celor de montare sau
conform prevederilor proiectului de executie.
In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de transport
al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri
lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor
efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste
operatiuni.
Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. benzina, nitrolacuri, petrol etc.) se
vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acestora.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii.
In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se
vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc
sigur.
Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespunzatoare tipo-dimensiunilor masinii si
sarcinii de lucru.
Este interzis a se lucra la ferastraiele circulare daca dispozitivele de protectie nu asigura:
- acoperirea partii active a panzei taietoare
- limitarea urmarilor fenomenului de recul
- oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei
Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentricitati, sau
mai mult de doi dinti lipsa, si care sa nu fie consecutivi.
Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu bucati
de material lemnos.
Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei taietoare.
Pozitia trebuie sa fie in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.

Masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu
mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executia retelelor de
distributie a apei, inclusiv in timpul operatiilor de revizie preventiva, reparatii si remedieri ale
avariilor.
Raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum si
santierului care asigura executia conductelor.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, topire de
materiale izolante, topire plumb) se face instructajul personalului care realizeaza aceste
operatii, avand in vedere prevederile normativului C 300/1994 "Normativul de prevenire si
stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora".
In timpul efectuarii lucrarilor de vopsitorii, izolatii, se iau masuri de evitare a contactului
substantelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranta de minimum
30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii
cu substante inflamabile. Lucrarile de sudura nu se executa in zonele in care se realizeaza
vopsitorii sau izolatii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor necesari
functionarii utilajelor. Utilajele se prezinta la program alimentate cu combustibilii necesari.


Pentru lucrarile de executie in spatii inchise (camine, galerii edilitare, tuneluri), se prevad
masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor in functie de natura lucrarilor si a
conditiilor locale. Conducatorul formatiei de lucru asigura instruirea personalului si urmareste
permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
Tuburile si piesele speciale din polietilena de inalta densitate se aprovizioneaza pe santier
numai in momentul punerii acestora in opera.
Se executa si monteaza indicatoare vizibile si rezistente la intemperii, pentru marcarea
pozitiei hidrantilor exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii de incendiu, respectandu-
se prevederile din STAS 297-2.

Devierile si protejarile de utilitati afectate
Deoarece se implementeaza un proiect nou pentru Reabilitarea/Modernizarea hipodromului
din Ploiesti - Centru hipic si de agrement Municipiul ploiesti, judetul Prahova nu se pune
problema devierii sau a afectarii unor instalatii existente, ci numai a asigurarii coexistentei cu
celelate utilitati prin respectarea prevederilor din normele tehnice pentru proiectarea,
executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. Datorita dezafectarii
cladirilor cu functiuni anexe si cladiri cu functiuni administrative si construirii cladirilor noi si a
cailor de acces pe amplasamente noi se impune dezafectarea totala a instalatiei de utilizare
gaze naturale, redusa presiune existenta in incita, din PE 80 SDR 11 63x5.8mm, montata
ingropat, si dezafectarea instalatiilor de utilizare gaze naturale joasa presiune impreuna cu
consumatorii aferenti (centrala termica si masina aragaz) din cladirile Pavilion Administrativ si
Cabinet Veterinar.
Conducta de termoficare ce se regaseste in incinta hipodromului se va devia partial astfel
incat se se poata realiza racordul pentru noua cladire a tribunelor.
Instalatiile existente intalnite in santul sapat pentru montarea conductele noi vor fi sustinute si
protejate pe toata perioada executiei, timp in care santul va ramane deschis.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat cele indicate
in planurile de situatie si sa solicite prezenta si asistenta tehnica din partea detinatorului
retelei respective.

Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari
definitive si provizorii
In prezent pe amplasament exista un put de 85,0 m adancime, care insa, datorita vechimii si
colmatarii filtrelor nu mai poate satisface necesarul de apa. Din acest motiv, in situatia
existenta, hipodromul s-a bransat la reteaua oraseneasca (Apa Nova), asigurand consumul
menajer si de adapare a cabalinelor.
Pentru situatia propusa, alimentarea cu apa potabila se va realiza utilizandu-se in principal
apa din reteaua de alimentare a operatorului APA NOVA, si pentru apa ultilizata la stingerea
incendiului exterior si interior se va folosi apa din putul ce urmeaza a se fora in zona
actualului put dupa ce acesta va fi casat.
Din punct de vedere al asigurarii utilitatilor amplasamentul hipodromului dispune de toate
retelele locale de utilitati. Toate acestea se regasesc si adiacent zonei de amplasament a
viitoarei gospodarii de apa. Pentru functionarea sistemului de alimentare cu apa (incendiu
exterior si incendiu interior pentru cladire cu tribune) se impune realizarea instalatiilor
electrice conform cerintelor tehnologice, precum si asigurarea alimentarii cu energie electrica
din sursele existente in zona. Pentru fiecare din punctele de consum este necesara
asigurarea sursei de alimentare de rezerva in cazul intreruperii alimentarii normale.
De asemenea, se impune analizarea situatiei energetice existente in zona de amplasare a
fiecarui consumator si propunerile de solutii de alimentare cu energie electrica a acestora.
Intreg sistemul de alimentare cu apa conceput pentru a fi complet si functional in conditii
optime de exploatare, este necesar a fi completat cu o serie de lucrari privind alimentarea cu


energie electrica a tablourilor generale de distributie ale obiectelor proiectate in cadrul
gospodariei de apa.

Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea
Locatia hipodromului este deservita de doua tipuri de acces: unul, dinspre vest, rezervat
marelui public si VIP-urilor (intrarea de onoare si parcare comerciala), celalalt, dinspre sud-
vest, rezervat serviciilor si camioanelor.
Pentru accesul personalului de exploatare in cadrul gospodariei de apa s-a prevazut o poarta
metalica batanta de acces pietonal si un trotuar din pavele autoblocante prefabricate ce face
legatura cu platforma pe care sunt pozitionate containerele de depozitare, rezervoarele de
inmagazinare si forajul de medie adancime.

Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor se va face de catre executantul lucrarilor (constructor) in prezenta
proiectantului si a dirigintelui de santier numit de investitor. La trasarea si predarea primirea
amplasamentului vor participa si delegatii imputerniciti ai societatilor comerciale proprietare
ale retelelor edilitare existente in zona.
Datorita dificultatii mari de executie a lucrarilor datorita traficului si a prezentei a multor retele
edilitare in zona, trasarea lucrarilor se va face pe tronsoane scurte si in prezenta detinatorilor
de retele care vor furniza informatii privind locatiile retelelor edilitare pe care le exploateaza.
Constructorul si detinatorii de retele sunt direct responsabili in cazul in care vor fi afectate
retelele edilitare, acestia avand obligatia ca inainte de inceperea sapaturilor si pe parcursul
executiei lucrarilor sa localizeze retelele prin sondaje si/sau indicatii date de catre
imputernicitii societatilor comerciale proprietare ale retelelor edilitare din zona.
Trasarea lucrarilor se va realiza conform planurilor de situatie, materializand axele cu tarusi
amplasati la max. 50 m distanta unul fata de altul. Daca se prevede ca de la baterea tarusilor
pana la executarea sapaturii va trece un timp mai indelungat, atunci tarusii de pe ax vor fi
insotiti de tarusi martori. Traseul astfel materializat se confirma de catre beneficiar.
Determinarea exacta a adancimii sapaturii se face numai cu rigle de nivel, utilizand nivela cu
luneta sau aparate cu laser.
Celelalte operatii - sapaturi, executia paturilor de pozare a conductelor, montarea tuburilor,
respectiv a conductelor, a pieselor specifice din polietilena sau PVC si a caminelor de
vizitare-trecere, realizarea umpluturilor, probele de presiune si etanseitate se vor executa
in conformitate cu prescriptiile din caietul de sarcini, care face parte integranta din
documentatia tehnica.

STANDARDE SI STAS-uri FOLOSITE
Proiectul va utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale in vigoare
precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia UE. Aceste materiale
sunt conforme cu prevederile HG nr. 766/1997 (cu modificarile aferente) si a Legii 10/1995.
Retelele de alimentare cu apa, vanele de sectorizare au fost dimensionate in conformitate cu
STAS 1343.1/2006, 6002/88, 2308/81, I9-1994, I9/1-1996, 4163.1/95, 4163.2.95,
Ordonanata de urgenta 195/2005 privind protectia mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu Legea NR. 265 din 29 iunie 2006 aproga legea 137/1995 si Legea Apelor nr
107/96.
Executia retelelor de alimentare cu apa se va coordona cu celelalte lucrari subterane si de
suprafata existente sau de perspectiva conform prevederilor STAS 8591/1-97.

Standarde de stat
- Legea 10/1995 calitatea in constructii
- Legea 50/1991 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata cu
modificari si completari ulterioare)


- SR ISO 31.0/1994 - Marimi si unitati. Partea O. Principii generale.
- STAS 297/1 1988 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
- STAS 297/2 1998 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
- STAS 1478/1990 - Alimentari cu apa la constructii civile si industriale.
- STAS 2250/1981 - Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de
incercare si presiuni de lucru maxime admisibile.
- STAS 3221/1986 - Convoaie tip si clase de incarcare.
- SR 4163-1-1995 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale
de proiectare
- SR 4163-2-1996 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
- SR 4163-3-1995 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptie de executie
si exploatare
- STAS 6002 - Camine pentru bransamente de apa.
- SR 6819/97 - Alimentare cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si
executie.
- SR 8591-1997 - Retele edilitare subterane. Conditii de deplasare.
- STAS 9342/1982 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru
alimentarea directa a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
- STAS 9570/1 1989 - Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri in
localitati.
- STAS 9824/5 1975 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de
conducte, canale si cabluri.
- STAS 10101/1997/QA - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pentru constructii civile si industriale (M-SR 6185)
- STAS 9824/5-75 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri
- STAS 6054 -77 - Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului RSR.
- STAS 2308-81 - Alimentari cu apa si canalizari, capace si rame pentru camine de
vizitare
- STAS 4273/83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
- STAS 11100/1-93 - Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
- STAS 438/1-89; A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton
laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
- STAS 10107/0-9076.6.3 Acoperirea cu beton a armaturilor. Constructii civile si
industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
- SR 1343-1/2006 - Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila
pentru localitati urbane si rurale.
- SR 10898:2005 - Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
- H.G. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii
- HG 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
- Legea 376/2006 privind regimul constructiilor;
- Ordin 1430/2005 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificari si completari ulterioare
- Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari
ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea
137/1995
- Legea nr 107/1996 Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
- HG 930/2005 privind marimea zonelor de protectie sanitara


Legi si normative
- P 7 1992 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor
fundate pe terenuri sensibile la umezire.
- I 9 1996 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- C 56 2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
- P66 2001 - Instructiuni tehnice privind proiectarea lucrailor de alimentare cu apa
potabila si canalizarea satelor.
- P118 1999 - Norme de siguranta la foc a constructiilor
- C 300/94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
- O.M.I. 775/1998 - Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.
- Normativul I 22-99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de
aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor.
- Normativul P 100-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
agrozootehnice si industriale
- Normativul C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente, aprobat cu ordinul 900/25.11.2003
- NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat

Standarde si norme europene
- EN 805 2000 - Sisteme si componente pentru conducte de transport a apei in
afara cladirilor.
- ISO/TR 7474 - Tevi si accesorii din polietilena de inalta densitate. Rezistenta
chimica fata de lichidele care urmeaza a fi transportate.
- DIN 8075 - Tevi PEID: cerinte generale de calitate; teste.
- ISO 12162/2010 - Sisteme de clasificare.
- DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor
proiecte publice si private asupra mediului (85/337/CEE)
- Directiva Consiliului 97/11/EEC din 3 Martie 1997 de modificare a Directivei
85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra
mediului

DISPOZITII FINALE
Graficele de lucru, programele de masurare a lucrarilor precum si programul de receptie se
intocmeste de executant pe baza Graficului General de Realizare a Investitiei, apoi sunt
verificate si semnate de dirigintele de santier si aprobate de catre delegatul imputernicit al
beneficiarului.
Masurarea lucrarilor executate se face de catre executant si se verifica si se vizeaza de catre
seful santierului si dirigintele lucrarii. Datele masuratorilor se inscriu in documente semnate
de ambele parti. Se vor studia cu atentie acordurile si avizele obtinute la faza de proiect
tehnic in vederea respectarii cu strictete a tuturor prevederilor continute.
Obligatiile dirigintelui de santier sunt cele detaliate in Manualul dirigintelui de santier in
constructii. In principal dirigintele/consultantul vegheaza la respectarea de catre executant a
tuturor prevederilor documentatiei (PT+CS) din punct de vedere tehnic, calitativ si cantitativ.
Totodata il indruma si il controleaza pe executant si din punct de vedere al aplicarii si
respectarii tuturor normelor de protectie, siguranta si igiena muncii.
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: C normala si nu
necesita masuri speciale de urmarire a comportarii in timp, conform Normativului P 130/88,
calitatea lucrarilor asigurandu-se dupa modelul 3.
Clasificarea constructiei conform STAS 4273/83 este CLASA IV.


In proiect s-au prevazut cerinte de calitate corespunzatoare nivelurilor minime de
performanta stabilite conform Legea 10/1995 art.5 si HG 925/1995 si anume:
A
1
(A
11
) Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice inclusiv la cele seismice
pentru constructii edilitare si gospodarie comunala.
B
9
Privind siguranta si exploatare pentru constructii edilitare si gospodarie comunala.
Is Instalatii sanitare: instalatii sanitare interioare; instalatii exterioare de alimentare cu apa;
instalatii exterioare de canalizare; instalatii de stingerea incendiilor

3.5.1.1. Caiet de sarcini retele alimentare cu apa
GENERALITATI
Domeniul de lucrari
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice si obligatiile pe care le are
antreprenorul/constructorul pe intreg parcursul punerii in opera (realizarii fizice) a lucrarilor
continute in cadrul proiectului tehnic Reabilitarea/modernizarea hipodromului din Ploiesti
centrul hipic si de agrement.
Sunt prezentate in principal urmatoarele:
- dimensiunile caracteristice ale lucrarilor;
- materialele folosite;
- ordinea optima de executie a lucrarilor;
- tehnologiile de executie;
- condiitiile tehnice de executie in conformitate cu standardele, normativele si
legislatia in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa studieze documentatia completa privind obiectivul
respectiv (adica toate partile scrise si cele desenate), precum si legislatia in vigoare,
standardele, cataloagele oficiale sau alte documente la care se face trimitere de catre
proiectant, astfel incat la inceperea executiei sa-i fie clare, pana la cel mai mic amanunt,
toate lucrarile de constructii si instalatii, atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de
vedere economic.
Se vor analiza toate prevederile din avizele si acordurile obtinute pana la data
inceperii executiei pentru lucrarile respective si se va tine seama de ele in timpul executiei.
Executantul (atat antreprenorul general cat si subcontractantii) sunt obligati a poseda
la santier (punctul de lucru), pe toata durata de executie a lucrarilor si a probelor, intreaga
documentatie tehnica pe baza careia se executa lucrarile respective.
Se interzice executantului de a pune prezenta documentatie la dispozitia persoanelor
straine, neinteresate de realizarea fizica a lucrarilor respective.
Prin documentatie se intelege intregul material scris sau desenat, continand probleme
tehnice, economice sau de interes general, precum si toate dispozitiile de santier. Fac
deasemenea parte din documentatie si procesele verbale de lucrari ascunse, semnate
obligatoriu de seful de santier, de delegatul CTC al executantului si de dirigintele de santier.
Orice ordin, dispozitie de santier, nota de comanda suplimentara si/sau renuntare, sau
orice inscris (dat direct la santier sau la esaloanele superioare executantului de la punctul de
lucru) menit a modifica prevederile documentatiei tehnice si economice nu se considera
valabile fara obtinerea (inainte de punerea in opera) a avizului scris si nemijlocit al
proiectantului si al dirigintelui.

Asigurarea calitatii
Certificate
Constructorul va prezenta certificate conform cerintelor indicate in aceste Specificatii.
a) Certificatul producatorului;
b) Certificatul de testare in laborator.


Toate bunurile importate vor obtine certificatele necesare, emise de I.N.C.E.R.C.,
Ministerul Sanatatii si Ministerul Lucrarilor Publice Transportului si Locuintei (M.L.P.T.L.),
inainte de a fi utilizate in Romania.

Inspectia beneficiarului
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii acestora vor avea dreptul de a inspecta
conductele sau de a asista la fabricarea si la controlarea calitatii lor. Aceste inspectii nu il vor
elibera pe Constructor de responsabilitatea de a furniza produse care respecta standardele
aplicabile din aceste Specificatii.
Alternativ, Constructorul poate prezenta Inginerului certificate emise de laboratoare
autorizate prin care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar
rezultatele sunt satisfacatoare. In acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de
a renunta la alte teste.
Daca Beneficiarul nu inspecteaza procesul de fabricare, testare sau finisare a
conductelor, aceasta nu inseamna ca a aprobat produsele sau testele respective.
2.2 PLANSELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA
Planuri de situatie:
AA.V.01.01 - AA.V.01.02, AA.V.01.12
Profile longitudinale:
AA.V.01.03 - AA.V.01.09
Detalii de executie:
AA.V.01.10, AA.V.01.11, AA.V.01.13 - AA.V.01.28
Absolut toate prevederile din piesele desenate (planse) sunt obligatorii atat pentru
executant (antreprenor/constructor) cat si pentru diriginte (consultant).
Pentru orice modificare este necesar acordul scris si nemijlocit al proiectantului.

CAPITOLUL 3 RETELE DE CONDUCTA
GENERALITATI
Domeniul de lucrari
Acest capitol cuprinde cerinte privind lucrarile referitoare la furnizarea, livrarea,
pozarea, imbinarea si testarea retelelor de conducte (tevi, armaturi, fitinguri, hidranti).

a) Certificatul producatorului;
b) Certificatul de testare in laborator.
Conductele vor fi testate la producator, si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact
(obiect in cadere). Numarul si alegerea esantioanelor pentru testare, procedura de testare si
cerintele vor fi cele din standardele in vigoare.
Costul esantioanelor, al transportului si testarii lor in laborator se considera inclus in
preturile unitare si nu va fi platit separat.
Raportari
Constructorul va include in oferta sa, in plus fata de articolele specificate, suficiente date
pentru evaluarea in ansamblu a conductelor propuse. Aceste date vor include minimal
urmatoarele informatii specifice:
detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresa
furnizorului;
detalii referitoare la materialele de imbinari, specificatiile producatorului si adresa
furnizorului;
detalii referitoare la alte materiale necesare (vane, hidranti, alte materiale si echipamente
hidraulice).


MATERIALE
Generalitati
Aceasta sectiune cuprinde toate cerintele pentru furnizarea si livrarea conductelor.
Aprobarea materialelor
Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari
permanente, Constructorul va prezenta Consultantului datele de identificare ale
producatorului sau furnizorului propus in oferta, va supune aprobarii specificatiile
materialelor si detalii ale locului de origine sau de productie. Daca se cere de catre
Consultant, Constructorul va furniza acestuia pentru pastrare o copie a oricarei astfel de
comenzi facute. Toate materialele folosite in lucrarile permanente trebuie sa fie noi.

Probe
Constructorul va furniza Inginerului probele de material necesare sau supuse deja
testarii in conformitate cu Contractul. Daca nu este in mod expres scutit, Constructorul va
furniza si probe ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrarile permanente, sau
atunci cand este cazul, Constructorul va prezenta din literatura de specialitate, dovezile
privind excluderea de la efectuarea probelor (cu acordul Consultantului). Toate probele
aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de catre Constructor pe durata contractului, si
orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru incorporare in
Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel putin egala cu proba aprobata.

Materiale in contact cu apa
Materialele folosite in lucrari, care sunt, sau pot fi in contact cu apa tratata sau
netratata nu vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate, sau sa
fie in alt mod daunator sanatatii, sau sa afecteze negativ apa transportata.
Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului si acolo unde sunt
alte materiale folosite trebuie obtinuta aprobarea prealabila a Beneficiarului si daca este
necesar a Ministerului Sanatatii sau a altor organisme abilitate.
Instalatiile hidraulice prevazute in proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din
listele de cantitati de lucrari si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse) vor avea caracteristicile prevazute in
standardele de stat si se vor verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor
proiectului respectiv, sa nu prezinte defasonari, blocari la armaturi. Se va verifica starea
sudurilor, a flanselor, functionarea pompelor, armaturilor si aparatelor.
Constructorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte materiale
necesare, dupa cum este indicat in Desenele Proiectantului si dupa cum este cerut pentru
executarea corespunzatoare a Lucrarilor.
Daca este necesara furnizarea de catre Constructor a unor conducte, vane, fitinguri
sau alte materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificatii sau alte Specificatii
detaliate, care ar putea fi solicitate de catre Inginer.
Toate conductele vor avea clasa de presiune nominala minima PN 10 si maxima
PN16 (in conformitate cu ISO R161) conform desenelor, daca nu se specifica altfel.

Materialele conductelor vor respecta urmatoarele criterii:
a. Conducte din polietilena de inalta densitate
Constructorul va trebui sa dovedeasca ca fabricantul propus de el pentru realizarea
conductelor si fitingurilor este capabil sa respecte conditiile de calitate impuse de ISO 9001
sau EN 29001.
Conductele de apa potabila, in conformitate cu DIN 8074/8075, DIN EN 12201, sunt
realizate din PE 100 cu mare rezistenta la fisurare, culoare tevii fiind neagra. Sunt verificate


in conformitate cu DIN 8075, in plus, sunt in mod continuu acoperite cu un invelis protectiv
extrudat, cu marcaje minerale armate din polipropilena, albastre.
Conductele propuse trebuie sa aiba aprobare pentru utilizarea acestora in mediul de
apa potabila. Constructia conductelor este in conformitate cu DIN 8074 cu un strat de
protectie externa, constand intr-o teava de baza din PE 100 si stratul exterior de protectie din
polipropilena minerala sporita.
Toate imbinarile necesare, create prin sudura cu electrofuziune sau prin sudura cap la
cap, urmeaza sa fie efectuate in conformitate cu cerintele tehnice. Legaturile de tevi vor fi
completate de catre producatorul actual.
Materialul utilizat pentru tuburi si fitinguri vor fi conform ISO 4427:2007, ISO 9002, NF
T 54063, EN 29002.
Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului, prin
intermediul Inginerului.
Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari
permanente, Constructorul va prezenta Inginerului datele de identificare ale producatorului
sau furnizorului propus in oferta, va supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale
locului de origine sau de productie. Constructorul nu va putea inlocui vreunul din furnizorii
materialelor pentru lucrarile permanente fara aprobarea Inginerului si a Beneficiarului.
Constructorului i se va putea cere sa predea Beneficiarului pentru uzul acestuia o copie
pentru fiecare comanda de produse inaintata Furnizorilor.
Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesara.
Toate conductele din polietilena vor fi din plastic negru de inalta densitate (denumit in
continuare PEID) acoperite cu un invelis protectiv extrudat, cu marcaje minerale armate din
polipropilena, albastre. Conductele din PEID vor fi fabricate in conformitate cu SR EN 13244
-2, SR EN 12201-2, SR ISO 11922-1:1998, ISO 4427:2007; SR ISO 2506/81 sau echivalent.
Conductele pentru reteaua de distributie apa potabila si apa pentru incendiu exterior si
interior vor avea rezistenta la fisurare, clasa de presiune minima Pn 10 bar, PE 100, SDR 17
si urmatoarele dimensiuni: De 63 x 3,8 mm, De 75 x 4,5 mm, De 90 x 5,4 mm, De 110 x 6,6
mm De 125 x 7,4 mm, De 160 x 9,5 mm.
Conductele vor fi rezistente din punct de vedere chimic, in conformitate cu standardele
ISO/DATA 8. Testarea se va realiza in conformitate cu standardele in vigoare.
Durata de viata previzionata a conductelor realizate cu elemente de polietilena este minim 50
ani.
Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla),
dimensiunea nominala, literele PE, clasa de calitate si clasa de presiune.
Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea
peretilor va fi conform ISO R161, Partea 1 dimensiuni metrice.

Conducte din otel
Conductele din teava de otel trebuie sa respecte conditiile impuse de SR EN 10297-
1:2003.
Toate conductele din otel si fitingurile din acelasi material, se vor conforma normelor
ISO 9001 si ISO 9330 1/94, respectanduse calitatile impuse de acestea.
Pentru conductele de otel ingropate se va asigura protectie impotriva coroziunii.
Constructorul va intreprinde un studiu al optiunilor, care ar putea include protectia catodica.
Aprobarea Inginerului pentru utilizarea conductelor de otel ingropate va fi conditionata de
aprobarea metodei propusa de Constructor pentru protectia impotriva coroziunii.

Alte materiale
Pot fi utilizate si alte materiale pentru conductele retelei de alimentare cu apa, care sa
corespunda scopului retelei si care sa aiba caracteristicile tehnice (rezistenta, siguranta in


functionare, durata de viata etc.) cel putin egale cu cele ale materialelor propuse prin acest
caiet de sarcini.

EXECUTIA
Generalitati
Constructorul va trimite certificatele producatorului si certificatele care atesta testele de
laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfacatoare, conform standardelor specificate.
Manipularea si depozitarea conductelor
Datorita proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu
usurinta. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sa fie manipulate,
transportate si depozitate cu grija.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru imbinare se
va face cu vehicule adecvate, incarcate si descarcate sub supravegherea atenta. Pe durata
transportului, conductele nu vor depasi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si in acest
caz vor fi legate intre ele pentru a elimina balansarea lor. Incarcaturile de conducte nu vor
depasi inaltimea de depozitare de 2 m.
Tevile livrate in bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu
platforme. Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, in asa fel ca
acestea sa nu alunece si sa nu fie deteriorate.
Cand conductele sunt transportate una in interiorul celeilalte, se va acorda atentie ca:
conductele sa fie curate, fara pietris;
sa fie asigurata acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrisului pe
durata transportului;
conductele din stratul inferior sa nu fie incarcate cu sarcini care ar putea sa le
deterioreze sau deformeze.

Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Constructorul
va fi responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita
manipularea brutala a conductelor. Pe durata depozitarii si transportului, conductele vor avea
suport continuu pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte
ascutite, cuie etc. Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient
pentru a se respinge o conducta.
Conductele vor fi depozitate in zone ferite de lumina directa a soarelui si conform
recomandarilor producatorului. Depozitarea tevilor pe santier se va face pe platforme bine
nivelate. La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Pe timpul stocarii se vor
lua masuri astfel incat conductele sa nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate
impotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solventi sau alte lichide
similare. Nu sunt admise zgarieturi sau striatiuni cu o adancime mai mare de 10% din
grosimea peretelui conductei.
Constructorul trebuie sa aiba capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de
executie, materialele si depozitele necesare pentru a preveni in orice mod deteriorarea
oricarui material folosit la lucrarile permanente. Constructorul va prezenta Inginerului
propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata transportului si instalarii
in transee.
Constructorul va lua toate masurile pentru a preveni deteriorarea conductelor pe
durata coborarii in transee, a pozarii si imbinarii.
Manipularea tevilor se poate face manual cand dimensiunile tevilor si greutatea lor o
permit, sau cu ajutorul utilajelor de ridicat (incarcator cu furca, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorarii tevilor in cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul
(lantul) de ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau pasla care
sa protejeze tevile.


Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor
dintr-un singur punct.
Inginerul va verifica conductele pe santier, iar Constructorul va marca toate
conductele defecte sau deteriorate stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe santier si le
va inlocui cu unele corespunzatoare, pe cheltuiala proprie. In Lucrari se vor incorpora numai
conductele marcate de Inginer ca fiind corespunzatoare.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte si alte
materiale din care s-au extras exemplare deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in
afara retelei de conducte, chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au
fost manipulate necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi suportate de
Constructor.
Pozarea conductelor
Conducte ingropate
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de
Inginer. Nu se vor poza conducte inainte ca excavatiile sa fie aprobate de catre Inginer.
Normativele tehnice si standardele specifice prescriu adancimile minime si maxime de
pozare a tevilor. Pentru conductele montate sub drumuri publice sau sub terenuri cu spatii
verzi, grosimea stratului de acoperire va fi minim adancimea de inghet.
Imediat inainte de pozare, fiecare conducta si fiting vor fi examinate in interior si exterior
pentru deteriorari si se vor curata de praf si impuritati. Conductele se vor pastra curate pe
durata pozarii. Pentru verificarea neobturarii conductelor, daca este cazul, Inginerul va
solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat in conducta pozata si
imbinata anterior si care este tras, cu ajutorul unei franghii, pe intreaga lungime a conductei
nou pozate.
Pentru a evita patrunderea pietrelor, prafului sau a animalelor in conducta, capatul
ultimei conducte va fi astupat in momentele in care nu sunt pozate conducte. Inainte de
receptionare de catre Beneficiar, conductele vor fi spalate cu apa potabila.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Patul conductelor se
va realiza conform Desenelor din cadrul proiectului.(plansa AA.V.01.22) Gropile de pozitie
realizate pentru facilitarea imbinarii conductelor, dupa cum sunt descrise anterior, vor fi
excavate in baza, patul si peretii transeei, dupa cum este necesar. Nu se vor poza conducte
pana cand suprafata transeei sau a patului gropii de pozitie nu a fost inspectata de catre
Inginer si aprobata pentru pozare.
Alegerea tehnologiei optime de montaj depinde de posibilitatile locale, de starea vremii
etc.
Tronsoanele de tevi cu diametre mari pot fi asamblate pe lungimi mari, din tuburi, pe
marginea santului si apoi lansate in sant cu ajutorul automacaralelor.
Cand se lanseaza conducta in sant se vor respecta urmatoarele reguli:
este interzisa rostogolirea tronsoanelor, datorita aparitiei unor forte taietoare in tevi
si in suduri, care pot slabi calitatea executiei.
prinderea tronsoanelor la distante prea mari, pot provoca alungiri nedorite, motiv
pentru care aceasta operatie se va face cu mare atentie iar prinderile se vor face
cat mai des.
tevile trebuiesc protejate in locurile de prindere cu materiale plastice sau cauciuc.
Prinderile rigide pot produce deteriorari locale si vor fi evitate.
trebuie avut grija ca dupa asezarea definitiva a tevilor, acestea sa nu fie in contact
direct cu peretii santului.
Conductele nu vor fi, in nici un caz, aruncate in transee. Coborarea lor se va realiza
manual sau cu ajutorul franghiilor. Inainte de coborarea in transee, conducta se va curata si
examina de defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se va plasa in pozitia de imbinare, in
conformitate cu cerintele urmatoare.
Pozare conducte PEID


Capetele de conducta si elementele de retea trebuie curatate inainte de instalare si
partile defecte trebuie inlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a
acestora cu ajutorul unui echipament adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.
Capetele taiate sunt apoi pregatite in functie de tipul de asamblare folosit. Modificarile
de directie in profilul retelei se pot realiza utilizand curbarea conductei. Razele minime de
curbura admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile: 20 D (la 20
0
C), 35D (la 10
0
C) si
50D (la 0
0
C).
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea naturala a conductei
din PEID, se vor utiliza coturi prefabricate uzinate. Amplasarile aproximative ale acestor
coturi sunt indicate in partea desenata, iar amplasarea exacta va fi convenita cu Inginerul, la
fata locului.
Se va semnaliza prezenta conductei cu banda de polietilena, cu insertie metalica cu fir
de inox.
Banda de semnalizare de polietilena se pozeaza cu ocazia umplerii cu pamant a
transeei in care s-au instalat conducte. Banda se asaza la 50 cm deasupra generatoarei
superioare a conductei, dupa realizarea umpluturii de pamant.
Parametrii benzii de semnalizare sunt :
material polietilena
culoare albastru
latime 20 cm
grosime 0,7 mm
durata de viata > 50 ani
Banda va fi insotita pe toata lungimea de doua fire metalice prinse solidar de aceasta
cu benzi adezive din polietilena.
Firul metalic va avea urmatorii parametri :
diametrul 0,5 mm
material otel inoxidabil maleabil
Firele metalice se vor lega, pentru continuitate electrica ferma astfel incat sa se
asigure un ansamblu pentru intreaga instalatie din zona. Pentru aceasta se impune :
innadirea capetelor firelor pozate deasupra conductelor de serviciu si deasupra
bransametelor;
firele se leaga si la robineti, hidranti;
cutiile de protectie (carosabile) ale robinetilor si hidrantilor;
Pozare conducte otel
Va fi acceptata numai furnizarea de conducte de otel gata izolate anticoroziv.
Protectia interioara anticoroziva se va realiza prin grunduire si vopsire cu materiale
performante avand avizul Ministerului Sanatatii pentru apa potabila.
Protectia exterioara anticoroziva se va realiza cu vopsele pe baza de rasini epoxidice,
pe baza de poliuretan, vopsea alchidica, imbunatatita cu poliuretan rezistenta la umiditate
ridicata, solutii bituminoase, care trebuie sa raspunda la urmatoarele exigente:
protectie anticoroziva buna;
proprietati mecanice bune;
rezistenta la deteriorari mecanice;
stabilitate la apa de condens si din precipitatii;
stabilitate la imbatranire;
continut ridicat de inhibitor de coroziune;
o buna rezistenta chimica;
posibilitatea aplicarii la temperaturi scazute;
o lunga durata de intretinere;


Solutia de protectie anticoroziva interioara si exterioara se va alege de Constructor cu
acordul Inginerului.
La realizarea protectiei anticorozive interioare si exterioare, vor fi respectate intocmai
instructiunile de aplicare date de catre producator.
Inainte de lansarea conductei izolate, santul se curata de piatra si bulgari, asezandu-
se pe fundul acestuia un strat de 10 cm grosime de nisip. Dupa lansarea conductei in sant se
verifica stratul izolator si se remediaza toate defectele, iar apoi deasupra conductei se
realizeaza un strat de 30 cm grosime de nisip.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor
strange initial cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange continuu,
strangandu-se pe rand cele diametral opuse si folosind chei standardizate.
Alimentarea temporara cu apa
Aceasta operatie se va realiza pe timpul organizarii de santier si va fi realizata de catre
constructor.
Imbinarea conductelor
Generalitati
Toate imbinarile vor avea clasa de presiune egala sau mai mare decat cea a
conductelor la care se branseaza. In nici un caz clasa de presiune a imbinarii nu va fi mai
mica de PN 10, iar clasa de presiune va fi mai mare in cazurile specific indicate in Desene
sau cand Inginerul considera necesar.
Taierile din conducte vor fi reduse la minim. Daca pana la sfarsitul Contractului raman
materiale nefolosite, Constructorul nu va putea solicita decontarea lor suplimentara.
Constructorul va include in preturile unitare si pierderile tehnologice sau cele cauzate de
risipa.
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul
unei masini de taiat, astfel incat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa
conductei.
In toate situatiile, capetele conductelor vor fi curatate cu atentie, atat in interior cat si in
exterior, inainte de a incepe imbinarea. Imbinarile vor fi lasate descoperite pana la finalizarea
testului de presiune, daca nu este stabilit altfel de catre Inginer.
Ca regula stricta, capetele libere ale conductelor vor fi inchise cu capace etanse de
siguranta, pana la realizarea imbinarii.
Imbinerile conductelor PEID
Imbinarile si fitingurile trebuie sa fie in concordanta cu prevederile SR EN 13244-3 sau
SR EN 12201-3.
Imbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudura sau cu flanse.
Imbinarile intre tevile de PEID se vor realiza prin sudura cap la cap sau cu mufe cu
electrofuziune.
Imbinarea cu sudura se realizeaza in general pe traseul retelei, iar imbinarea cu flansa
si capat flansa se va face in camine, pentru intercalarea armaturilor.
Imbinarile si fitingurile din PEID vor fi de doua tipuri, dupa cum urmeaza:
pentru imbinari intre doua sectiuni de conducta PEID:
pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu
electrofuziune;
pentru conducte cu diametru mai mare de DN160: sudura cap la cap.
pentru imbinarile dintre conducte si vane, pompe sau conducte din materiale
diferite (otel, fonta ductila, etc):
imbinari cu flanse de tipul celor integrate in capatul conductei de
catre producator, in conformitate cu standardele SFS 3128.
Dimensiunile flanselor si spatierea orificiilor va respecta standardele
ISO 2531.


imbinari mecanice mixte metal-PE (mufe), numai pentru racordurile
de bransament la cladiri si la punctele de injectie
Imbinarile prin fitinguri mecanice din PE, lipirea prin fuziune la cald, lipirea prin
extrudare si lipirea cu mufe nu vor fi acceptate.

Imbinari cu sudura.
Lucrarile de sudura trebuie efectuate doar de catre sudori autorizati ISCIR, folosind
tehnologii omologate de ISCIR, in conformitate cu legislatia romaneasca.
Constructorul sau oricare dintre Sub-Contractantii acestuia trebuie sa aiba experienta
dovedita in pozarea si imbinarea conductelor din PEID prin termofuziune si trebuie sa
asigure echipe de muncitori experimentati (minim 10 ani). Un Inginer cu experienta in tehnica
respectiva si care il reprezinta pe Constructor, va fi prezent permanent pe durata lucrarilor si
va fi responsabil de respectarea standardelor pentru pozarea si imbinarea conductelor.
Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem
integrat din PEID, capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor.
Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi
preferata prioritar, din cauza lipsei de spatiu.
Sudura va fi efectuata cu ajutorul utilajelor termoreglabile speciale pentru acest scop.
Locul de sudare se va proteja de influente climatice nefavorabile (de exemplu
umiditate sau temperaturi sub +5
0
C). Prin luarea de masuri corespunzatoare (de exemplu
preincalzire, acoperire cu corturi sau incalzire) se va asigura mentinerea semifabricatelor la
temperaturile necesare pentru sudare. Inainte de inceperea lucrarilor de sudura se vor
efectua suduri de proba in conditiile mai sus mentionate.
In cazul in care semifabricatul se incalzeste neuniform ca urmare a actiunii radiatiei
solare se va realiza o echilibrare a temperaturii prin acoperirea la timp a locului unde
urmeaza a se efectua sudura. In timpul sudarii se va evita racirea ca urmare a curentilor de
aer. La sudarea tevilor se vor obtura suplimentar si capetele acestora.
Tevile din PEID de pe colac au o forma ovala imediat dupa derulare. Inainte de sudare
se va normaliza capatul de sudat, de exemplu prin incalzirea prudenta cu ajutorul unui
suflator cu aer cald si a unui dispozitiv de corectare a ovalitatii. Este interzisa folosirea flacarii
deschise pentru corectarea ovalitatii conductelor.
Suprafetele de legatura ale partilor de sudat trebuie sa nu prezinte alterari si impuritati
(de exemplu murdarie, grasime sau aschii).
Pe timpul sudarii, se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente:
taierea plana a sectiunilor ce urmeaza sa fie sudate, cu ajutorul unor unelte
speciale;
razuirea peretilor exteriori ce urmeaza a fi sudati;
degresarea partilor ce urmeaza sa fie sudate;
mentinerea mecanica a celor doua extremitati ce se sudeaza cap la cap pana
la sfarsitul operatiei de sudare (inclusiv racire);
razuirea bavurii pentru verificarea calitatii sudurii.
In general, se vor respecta indicatiile de lucru elaborate de furnizorii de tuburi,
mansoane de polietilena si de aparate de sudura.
La imbinarea tevilor din PE din componenta conductelor ingropate prin sudura la cald
se utilizeaza doua procedee tehnologice:
a) sudura cap la cap
b) sudura prin electrofuziune
a) Sudura cap la cap - (incalzirea capetelor adiacente de teava + presare) se poate
realiza manual la tevi cu diametre mici (informativ D < 50 mm). Pentru efectuarea sudurii
manuale este necesara folosirea unui personal de inalta calificare. Pentru sudarea tevilor cu
diametre mai mari (informativ D < 90 mm) se utilizeaza de regula echipamente speciale care


Capetele sunt n contact Conducta
Etapa10. Verificarea capetelor dup
tiere
asigura aliniamentul capetelor de teava adiacente, presarea acestora, incalzirea precum si
controlul automat al tuturor parametrilor de proces.
Pentru a fi sudate cap la cap, conductele si fitingurile din PEID trebuie sa fie
compatibile, respectiv din acelasi tip de polietilena PE 100 sau PE 80 si sa aiba aceiasi
grosime de perete (SDR).
In cazul in care conductele si fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de
pereti diferite sau au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin
electrofuziune, cu mufe (mansoane), teuri, coturi sau piese sa de racord.
Mai jos sunt enuntate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala:
1. Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defectiuni si in stare de
functionare.
2. Prima sudura va fi una de incercare. Pentru diametre mai mari de 160 mm se
executa doua suduri de incercare. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire
este curata.
3. Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au
acelasi diametru interior, presiune de
calcul si sunt realizate din acelasi
material.
4. Se curata tuburile (sau tubul si fitingul)
care urmeaza sa fie asamblate.
5. Se separa complet colierele de fixare si
se pozitioneaza echipamentul de taiere.
6. Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si
fitingul) chiar in dreptul lamei
echipamentului de taiere si se strang
colierele de fixare.
7. Se pune in functiune echipamentul de
taiere si se preseaza capetele tuburilor
(sau ale tubului si fitingul) contra lamei
dispozitivului, pana ce extruziunea incepe sa se detaseze continuu din ambele
componente de asamblat.
8. Se continua taierea, pe masura ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa. Se
opreste echipamentul de taiere si se indeparteaza, dupa ce lamele de taiere s-au
oprit.
9. Se indeparteaza bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si
fitingului). Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.
10. Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica
daca intre ele nu este un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaza, daca este
necesar. Se verifica daca diferentele
sunt in limite acceptabile.
11. Se verifica nivelul combustibilului in
generatorul electric. Capetele sunt in
contact strans (fara joc).
12. Se pune in functiune generatorul si se
asteapta ca placa de incalzire sa
ajunga la temperatura de operare.
13. Se selecteaza regimul adecvat de
crestere a presiunii de sudare. Se
preseaza piesele contra placii de
incalzire utilizand acest nivel de
presiune.
14. Se verifica dimensiunea initiala a
Colier Placa Colier
de fixare de nclzire de fixare

Conducta Conducta
Etapa15: Poziia de lucru a plcii de
nclzire


bordurii de sudat.
15. Dupa bordurarea initiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul
corespunzator termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului)
trebuie sa ramana in contact cu placa de incalzire pe o durata corespunzatoare
timpului de termofuziune.
16. Se deschid colierele, se indeparteaza placa de incalzire si se verifica daca pe ea
a ramas material topit. Daca se constata existenta acestuia, nu se efectueaza
imbinarea.
17. Daca placa de incalzire este curata,
cele doua capete se aduc imediat in
contact, timp de 10 secunde, printr-o
miscare lina. Materialul topit trebuie sa
se ruleze in mod uniform inapoi, fata
de linia de contact.
18. Se lasa imbinarea sa se raceasca pe
durata specificata, mentinand-o in tot
acest timp la presiunea de racire.
19. Dupa racire (temperatura sudurii
trebuie sa fie mai mica de 40C), se
desfac colierele.
20. Se scot din coliere tuburile asamblate.
21. Se verifica imbinarea.
22. Daca este necesar, dupa racire se
indeparteaza materialul in exces.
23. Se indeparteaza orice impuritate de pe fetele de incalzire.
b) Sudarea prin electrofuziune se
recomanda a se utiliza preferential pentru intreaga
gama de diametre.
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor
racorduri sau mansoane electrosudabile precum
si a unui echipament special de sudura.
Echipamentele de sudura moderne sunt unitati
portabile total automatizate ce permit un control
precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul
tehnologic (pozitie, temperatura, timp etc).
Suplimentar, echipamentul are posibilitatea
de inregistrare, in regim de asigurare a calitatii, a
urmatorilor parametrii:
- identificarea operatorului;
- numarul operatiei;
- data si ora efectuarii acesteia;
- originea si tipul racordului sau
mansonului folosit la imbinare;
- parametrii ciclului de sudare.
Avand la baza procedeele de imbinare nedemontabila sus-mentionate, au fost
dezvoltate numeroase constructii de mansoane, racorduri, cuplaje, coliere de priza in sarcina
etc. care permit:
a) imbinarea in linie (cu referire in particular la artere in gama D 63 ... 315)
b) conexiunea arterelor cu conductele de serviciu.
c) conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea in cladiri
(caminul pentru apometru).

Colier Colier
de fixare de fixare

Conducta mbinarea Conducta
termosudat
Etapa17: Generarea sudurii
Dispozitiv manual de achiere

Conducta Adncime de inserie
Etapa 2. Pregtirea capetelor conductelor


Imbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge urmatoarele etape:
Et.1. Stabilirea reperelor de prelucrare
1.1 Se indreapta prin taiere capetele de conducta in vederea imbinarii;
1.2 Se curata capetele tubului pe o portiune de aprox. 500 mm folosind o carpa curata;
1.3 Se marcheaza zona de pe care stratul oxidat de suprafata trebuie inlaturat, prin
plasarea mansonului necesar fixarii, de-a
lungul capatului de tub unde va avea loc
imbinarea. Se traseaza o linie in jurul
circumferintei la o distanta adecvata de
capatul tubului, folosind un marker potrivit;
1.4 In acest stadiu, nu se scoate inca mansonul
din ambalajul sau.
Et.2. Pregatirea capetelor conductelor
2.1 Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere
mecanic se indeparteaza in mod uniform
materialul aflat in exces fata de adancimea de
insertie de pe suprafata identificata a tubului,
pana la o adancime de 0,2 - 0,4 mm.
2.2 Se asigura faptul ca tot materialul de polietilena in exces a fost indepartat.
2.3 Nu se ating suprafetele aschiate.
2.4 Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafetele inferioare de la extremitatea
tubului fix au fost aschiate complet.
Et.3. Alinierea conductelor de imbinat
3.1 Se scoate mansonul electrosudabil din
ambalaj si se verifica eticheta, ca asigurare
a faptului ca a fost aleasa dimensiunea
corecta;
3.2 Se potriveste acesta pe extremitatea tubului
mobil. Se marcheaza pe tub adancimea de
penetrare, cu capatul tubului aliniat la
semnul de mijloc;
3.3 Se pozitioneaza din nou pe extremitatea
tubului fix. Se marcheaza pe tub adancimea
de penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc.
3.4 Se pozitioneaza, fara a o strange, clema de fixare, pe tubul fix;
3.5 Se pozitioneaza tubul mobil in dispozitivul de cuplare;
3.6 Dupa ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare
si ca tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare, se strange
clema complet.
3.7 Se roteste usor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica daca tuburile sunt corect
aliniate.
Et.4. Procesul de electrofuziune
4.1 Se verifica daca exista suficient
combustibil in generator, pentru
intreaga perioada de fuziune. Se
verifica dispozitivul de control si
cablurile pentru a nu prezenta
defectiuni.
4.2 Se indeparteaza capacele terminalelor
electrice de pe dispozitivul de cuplare;
4.3 Se conecteaza cablurile generatorului la
bornele dispozitivului de cuplare;
Clem de Clem de
fixare fixare

Conducta Manon de electrofuziune
Etapa 3. Verificarea alinierii
Cablul Cleme de
Generatorulu fixare

Setare timp Dispozitiv de
comand
Etapa 4. Pregtirea generatorului
Spre dispozitivul
de comand Indicatori ai strii de topire

Clema de Manon de Clema de
fixare electrofuziune fixare
Etapa 4. Realizarea ciclului de nclzire


4.4 Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul
dispozitivului de control;
4.5 Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul
de fuziune este parcurs in intregime;
4.6 La sfarsitul ciclului de incalzire, indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare
crescuta. Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora, imbinarea
trebuie taiata si se va executa o noua imbinare;
4.7 Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca, respectandu-se timpul de racire indicat
pe eticheta;
4.8 Se indeparteaza cablurile si clemele de fixare.

Imbinari cu flansa
Toate flansele vor fi gaurite si vor fi in concordanta cu EN 4504. Presiunea nominala a
flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau
fitingurilor la care sunt atasate. Toate flansele vor fi prevazute cu suruburile, piulitele, saibele
si garniturile de etansare aferente, conform specificatiei de fata.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor
strange initial cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange continuu,
strangandu-se pe rand cele diametral opuse si folosind chei standardizate aprobate de
Inginer.

Fitinguri
Generalitati
Toate fitingurile vor fi din acelasi material cu conductele si vor avea clasa minima de
presiune egala cu cea a conductei pe care se monteaza.

Coturi
Toate coturile, egale sau reduse, vor fi confectionate din acelasi material ca si conducta
pe care se monteaza. Coturile vor fi incluse in linia de conducte cu acelasi tip de imbinari
utilizate intre sectiunile de conducte sau dupa cum recomanda producatorul conductelor si
fitingurilor si conform aprobarii Inginerului. Coturile vor fi asigurate dupa necesitati.

Teuri
Toate teurile, egale sau reduse, vor fi de tip 90si confectionate din acelasi material ca
si conducta pe care se monteaza dupa cum este specificat in desene. Teurile vor fi incluse in
linia de conducte cu imbinari cu flanse sau dupa cum recomanda producatorul fitingurilor si
conform aprobarii Inginerului.

Flanse si organe de asamblare
Flanse
Materialul si modul de imbinare a flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante
ale specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si
numarul golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005-2:2001, SR EN
1092-1:2008, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor
de racorduri, robinete si accesorii.
Gama de presiuni nominale pentru flanse va fi cel putin egala cu cea mai ridicata
presiune a conductelor si fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominala de cel
putin PN 10.
Toate flansele ce se vor folosii trebuie sa fie zincate.

Garnituri si inele de etansare


Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat
pentru utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS
1733-89, DIN 3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent si vor fi de doua tipuri:
garnituri plate fara insertie metalica;
garnituri cu insertie metalica
Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la intuneric, ferite de
inghet sau supraincalzire, libere de orice tensiune.

Piulite, Saibe, Suruburi
Suruburile folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR EN ISO
4016:2002 sau SR EN ISO 4018:2002 - Suruburi cu cap hexagonal partial, respectiv total
filetate, Grad C.
Saibele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR EN ISO 4759-3:2003
- Saibe plate pentru suruburi si piulite cu diametrul nominal al filetului pana la 150 mm. Grade
A ... C.
Piulitele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR EN ISO 4034:2002 -
Piulite hexagonale. Clasa de executie C sau echivalent.
Piulitele, suruburile si saibele vor fi zincate, iar inainte de strangere suruburile vor fi
unse cu vaselina grafitata.
Suruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel putin o spira a filetului sa depaseasca
piulita atunci cand aceasta este stransa.

Flanse oarbe
Flansele oarbe vor fi instalate la capetele conductelor metalice, fie daca sunt sau nu
indicate pe desene. Se vor utiliza o garnitura de etansare si buloane din otel galvanizat,
aprobate de Inginer. Se va monta o flansa oarba din material feros in cuplajul cu flanse.
Dimensiunile flanselor vor fi in conformitate cu ISO 2531:2009.

Adaptor cu flansa
Adaptoarele cu flanse vor fi instalate la imbinarile demontabile din camine fie daca sunt
sau nu indicate pe desene si vor fi din PEID. Vor avea acelasi diametru si clasa de presiune
egala sau mai mare ca a conductei pe care se monteaza.

Bransamente la cladiri
Bransamentele la cladirile din incinta hipodromului vor consta din urmatoarele
elemente:
Conexiune cu sa de bransare pe conducta principala;
Conducte pentru bransamentul la cladiri pana in zona cladirilor ;
Constructorul va asigura toate materialele de acelasi tip de la acelasi producator
pentru a asigura uniformitatea echipamentelor pentru operator.
Toate materialele si echipamentele vor putea functiona la o presiune de lucru de 6
bar. Constructorul va furniza si instala toate materialele.

Cuplaje speciale
Cuplajele speciale pot fi necesare in urmatoarele situatii:
la tranzitia de la un material la altul;
la montarea vanelor, vanelor de golire, ventilelor de aerisire si in puncte de
distributie;
la imbinari intre conducte cu dimensiunea in sistem metric si respectiv in sistem
britanic (imperial);
instructiuni speciale ale Inginerului.


Aceste imbinari pot sa nu fie indicate in Specificatii sau in Desene, dar aceasta nu il
elibereaza pe Constructor de responsabilitatea de a realiza aceste imbinari. Constructorul va
prezenta Inginerului spre aprobare specificatiile producatorului pentru imbinarile speciale, cu
cel putin doua saptamani inainte de instalare.
La racordarea bransamentelor existente din otel la conductele reabilitate din PEID se
vor folosi cuplaje mixte din otel PEID. Capatul din PEID al cuplajului dinspre teava de PEID
se va racorda prin electrofuziune, iar capatul din otel al cuplajului se va racorda la teava din
otel doar prin sudura. Sudarea va fi urmata in mod obligatoriu de izolare anticoroziva la cald.
Spalarea si dezinfectarea conductelor:
Dupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare
nici un fel de reparatii, se procedeaza la spalarea conductelor.
Spalarea se face de catre Constructor cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500 m.
Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din
interiorul conductei. Spalarea se face din amonte in aval.
Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei si
cu bransamentele la cladiri inchise.
Toate tronsoanele de conducta vor fi dezinfectate inainte de a fi racordate la sistemul
de distributie existent.
Dezinfectia se va face prin umplerea conductelor cu apa tratata cu clor conform
normativelor si va avea loc atunci cand se umple conducta pentru probele finale.
Aliniamentele simple de conducte pot fi clorinate si la testele preliminare. Se pot adopta si
alte metode cu aprobarea Inginerului.
Solutia se introduce prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca a
ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti,
umplerea fiind considerata terminata in momentul in care solutia dezinfectata apare in toate
aceste puncte de verificare, in concentratia ceruta de Inginer.
Doza de clor va trebui sa permita existenta a 50 mg/l de clor pur de-a lungul
conductei. Apa clorinata va trebui sa ramana in conducta 24 de ore sau mai mult conform
indicatiilor Beneficiarului dupa care se evacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si
se procedeaza la o noua spalare.
In aceasta perioada, vanele din sistem vor fi actionate cel putin o data.
La sfarsitul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru masurarea reziduurilor
de clor.
Testele se vor face in capatul cel mai departat de locul in care a fost introdus clor.
Reziduurile de clorina trebuie sa fie de cel putin 10 mg/l. In caz contrar se repeta clorinarea
pana la obtinerea acestei valori.
Constructorul trebuie sa obtina de la Inginer aprobarea pentru metoda de eliminare a
apei clorinate precum si momentul in care va avea loc aceasta la sfarsitul probelor finale.
Spalarea conductelor dupa dezinfectie se va face pana dispare mirosul de clor. Dupa
terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico chimice si bacteriologice.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de
timp mai mare de 3 zile si in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul
respectiv nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectia se
repeta.
In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (fonta ductila) operatiunile de
proba si dezinfectare se pot face concomitent, daca dispune Inginerul.

CAPITOLUL 4 VANE SI ACCESORII
GENERALITATI
Domeniu de lucrari
Acest capitol cuprinde cerinte privind furnizarea si instalarea vanelor, hidranti si alte
anexe pentru transportul apei si retelele de distributie.


Desene
Detalii asupra amplasarii si constructiei caminelor de vane/golire sunt prezentate in
Desenele atasate la proiectul tehnic. Detaliile de montare a hidrantilor sunt de asemenea
prezentate in Desene. (plansele AA.V.01.20 si AA.V.01.21).

Informari si rapoarte
Constructorul va prezenta, la momentul licitarii, detalii complete (incluzand specificatiile
si desenele producatorului) pentru toate vanele si instrumentele de masura pe care
intentioneaza sa le furnizeze, incluzand toate vanele cu clapeta, vanele de inchidere, vanele
de aerisire, vanele de izolare, vanele de golire, vanele de aerisire, rezervoare si
instrumentele de masura necesare.
Detaliile cuprinzand desenele de executie aplicabile caminelor, vanelor si
bransamentelor la cladiri vor fi prezentate Inginerului de catre Constructor spre aprobare, cu
cel putin o luna inainte de instalarea acestor articole.

MATERIALE
Generalitati
Toate vanele si accesoriile vor fi conform specificatiilor producatorului si vor fi proiectate
pentru a corespunde sarcinilor si conditiilor de lucru incluzandu-le pe cele impuse de clima
locala. Vor fi capabile sa reziste la presiunea maxima neechilibrata care poate sa apara.
Toate vanele vor avea marcaje conform SR EN 19-2003.
Vane sertar
Vanele sertar vor fi destinate retelelor de apa si vor fi fabricate conform ISO 7259. Vor
avea corp cu circulatie directa si sertarul pana acoperit cu elastomer.
Vanele trebuie sa respecte prevederile din ISO 5996. Toate vanele vor trebui sa fie
utilizate si pentru apa potabila. Vanele executate conform ISO 7259 pot fi acceptate daca
respecta si conditiile impuse de standarde. Toate vanele vor fi livrate impreuna cu flanse,
garnituri, suruburi si piulite.
Vor avea doua flanse, in conformitate cu ISO 7005-2:2001. Flanse si gauri de prindere
conform standardelor in vigoare.
Constructorul va prezenta un certificat de calitate prin care sa dovedeasca faptul ca
vanele au fost incercate conform ISO 9003, EN 29003 si din care sa rezulte presiunile si
mediul in care a fost facuta incercarea. De asemenea, Constructorul va asigura accesul
Beneficiarului in fabrica producatoare de vane pentru ca acesta sa poata verifica vanele
montate si sa participe la teste.
Furnizorul va pune la dispozitie un certificat de probe care sa confirme faptul ca vanele
au fost testate si au rezistat la presiunea de incercare conform ISO 5208.
Vanele cu sertar vor avea urmatoarele caracteristici:
corpul si capacul vor fi din fonta ductila conform DIN 1693;
sertarul vanei va fi din fonta ductila si va fi incapsulat interior si exterior in cauciuc
de tip EPDM;
piulita sertarului pana va fi fixa, integrata in corpul sertarului pana si va fi
confectionata din alama navala rezistenta la dezincare;
axul va fi confectionat din otel inoxidabil roluit la rece;
sistemul de etansare de pe tija va fi de tipul fara intretinere si va cuprinde:
garnitura hidraulica din cauciuc EPDM (tip manseta)
cel putin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care sa nu permita contactul
metal-metal dintre tija si capac.
un inel raclor rezistent la radiatii ultraviolete care va preveni patrunderea
murdariei dinspre exterior.


acoperirea cu pulberi epoxidice la interior si exterior va fi aprobata si
monitorizata GSK (Asociatia pentru Protectia Impotriva Coroziunii).
Corpul vanei va avea o acoperire interioara si exterioara epoxidica rezistenta la o
expunere salina de cel putin 500 de ore.
Toate vanele cu sertar vor fi destinate unei presiuni ISO PN10, daca nu este altfel
specificat. Dimensiunile vanelor vor fi aceleasi cu dimensiunile conductelor in care sunt
montate, daca nu este altfel specificat in Desene sau Inginerul are alte cerinte.
Axul vanei va fi de tip neascendent si filetat astfel incat sa inchida vana la rotirea in
sensul acelor de ceas. Directia de inchidere va fi marcata clar pe capacul vanei sau pe roata
de manevra, dupa caz. Indicatoarele de pozitie a vanei vor fi prevazute pentru toate vanele
instalate in camine.
Toate vanele cu sertar vor putea fi inchise si deschise manual la o presiune maxima
neechilibrata de 10 bar. Toate vanele vor putea fi actionate manual in conditiile de
exploatare, de un singur om, si vor avea montate reductoare, daca este necesar.
Pentru fiecare vana se vor asigura o roata sau o cheie de manevra, si piese de
extindere, unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de
intretinere si capete de ax pentru fiecare tip de vana.
Forta de actionare aplicata la capetele opuse ale unei manivele standard nu va depasi
12 Kg luandu-se in considerare pozitia inchis.
Vanele vor fi dotate cu indicatoare de pozitie Inchis Deschis si cand este cazul cu
indicatoare luminoase pentru aceste pozitii.
Vanele ingropate cu tija de manevra si cutie de protectie destinate retelelor de apa
potabila si pentru incendiu sunt vane cu sertar ce vor avea tija de manevra telescopica cu H
reglabil cu conducta de protectie a tijei si cutie de protectie a capatului tijei. Vanele vor fi
destinate unei presiuni ISO PN10.

Vane de golire
Vanele de golire pentru reteaua de conducte se vor monta in toate punctele joase din
sistemul de transport al apei si in locatiile indicate in desenele cu Cerintele Beneficiarului sau
dupa cum indica Inginerul.
Vanele de golire vor fi montate conform detaliilor de constructie prezentate in Desenele
atasate la proiectul tehnic.
Vanele de golire vor fi vane cu sertar cauciucat.
Cerinte de calitate:
vanele vor avea PN10 si DN50
atat corpul cat si sertarul vanei vor fi din fonta ductila, iar sertarul va fi
incapsulat interior si exterior in cauciuc de tip EPDM.
piulita sertarului pana va fi fixa, integrata in corpul sertarului pana si va fi
confectionata din alama navala rezistenta la dezincare;
vanele de golire vor trebui sa aiba forme netede, volume si greutati reduse
pentru o usoara manipulare si montare.
acoperire exterioara : epoxidica rezistenta la expunere salina
Vanele vor avea presiunea maxima de etansare de 10 bar, daca nu este altfel
specificat.
Vanele de golire pentru reteaua de conducte se vor monta in toate punctele joase din
sistemul de transport al apei si in locatiile indicate in desenele cu Cerintele Beneficiarului sau
dupa cum indica Inginerul.
Instalatia de golire se va prevede in caminele de vane-golire amplasate atat pe reteaua
de alimentare cu apa potabila cat si pe reteaua de incendiu.(conform profilelor longitudinale
si detaliilor de camine)
Vanele si conductele pentru golire vor avea dimensiunile indicate in Desene.


Hidranti
Hidrantii vor fi compatibili cu conductele si fitingurile acestora.
Hidrantii care se vor monta au diametre de DN 100 mm cu presiunea nominala PN10
si sunt de tip supraterani si subterani
Atat hidrantii subterani cat si cei supraterani vor respecta urmatoarele cerinte:
diametrul nominal 100 mm,
cot cu picior din fonta ductila GGG cu protectie epoxi dupa normele GSK;
Corp, capac, cutie ventil din fonta ductila;
Racordul cu gheare (baioneta) din fonta ductila;
Actionare manuala cu tija de manevra speciala a robinetului de sectionare;
Etansarea ventilului fara frecare;
Instalarea hidrantilor va fi cea indicata in Desenele Tip.(plansele AA.V.01.20 si
AA.V.01.21)
Hidrantii se vor realiza conform, SR EN 14339:2006 si DIN EN 671.
Hidrantii subterani si supraterani se executa astfel incat demontarea completa si
inlocuirea pieselor sa se realizeze fara dificultati.
Conectarea hidrantilor la conducta de apa se va face printr-un cot la 90
0
cu picior din
fonta ductila GGG cu protectie epoxidica dupa normele GSK. Cotul cu picior sau conducta, in
dreptul hidrantului, se aseaza pe un bloc de beton. Flansa de racordare la reteaua de
alimentare cu apa prin intermediul cotului cu picior STAS 1875-76 trebuie sa corespunda
prevederilor din SR ISO 7005-2:2001.
Cuplajul baioneta al hidrantului va corespunde standardelor impuse de Grupul de
Pompieri.
Orificiul racordului cu gheare trebuie sa fie acoperit cu un capac care sa poata fi
montat si demontat cu mana fara scule si fixat cu un lant.
Componentele de asamblare aflate in interiorul organului executat din OL, trebuie sa
fie protejate cu cadmiu sau zinc.
Corpul cutiei hidrantului, in cazul hidrantilor subterani se va poza pe un suport din
beton care sa preia sarcinile transmise de circulatia rutiera. Capacul corpului cutiei se va
monta la cota pavajului.
Deschiderea si inchiderea hidrantului trebuie sa se realizeze cu ajutorul tijei de
manevra care va actiona robinetul montat pe conducta de racord a hidrantilor.
In pozitia inchis hidrantul trebuie sa intrerupa complet curentul de apa in conditiile
incercarii la etanseitate.
Corpul hidrantului si cutia ventilului trebuie sa reziste la presiunea hidraulica de 10
bari.
Incercarea de etanseitate consta in:
verificarea etanseitatii imbinarilor prevazute cu garnituri
verificarea inchiderii ventilului la hidrantul inchis
verificarea inchiderii orificiului de golire la hidrantul deschis.
Incercarea se face asupra hidrantului asamblat complet, cu apa, la presiunea de 10
bar.
Durata incercarii trebuie sa fie suficienta pentru examinarea tuturor tuburilor indicate,
dar nu mai mica de 5 minute.
In timpul verificarii etanseitatii garniturii tijei, se face o inchidere si o deschidere
complecta a hidrantului. Nu se admit scapari de apa.
Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica se face asupra corpului hidrantului
asamblat cu cutia ventilului.
Presiunea se ridica treptat, fara socuri pana la 10 bar. Durata trebuie sa fie suficienta
pentru examinare dar nu mai mica de 15 minute. Rezultatul se considera satisfacator daca in


cursul incercarii si dupa terminarea ei la piesele supuse incercarii nu apar fisuri, scapari de
apa prin metal sub forma de scurgeri, picaturi fine sau transpiratie.
Fiecare hidrant se va marca pe corp, in relief, din turnare cu:
marca de fabrica
diametrul nominal
adancimea de ingropare.

Garnituri de etansare
Garniturile de etansare se vor executa din cauciuc natural omologat pentru apa potabila
(EPDM W 270).
Garniturile pentru flanse vor fi de tipul circular interior, daca nu exista alte cerinte si vor
respecta prevederile in vigoare.
Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele
temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
Acestea nu vor veni in contact cu substante lubrifiante altele decat cele recomandate
de producatorul garniturilor. Acesti lubrifianti nu vor contine nici un constituent solubil, vor
trebui sa corespunda conditiilor de mediu existente la locul de montaj si vor trebui sa contina
un bactericid aprobat in prealabil.

Suruburi, piulite, saibe
Daca nu exista alte cerinte, suruburile, piulitele si saibele vor fi conform prescriptiilor
standardelor in vigoare si vor fi executate din inox.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul
utilizarii lor.
Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea
sunt stranse cu piulite sa ramana cel putin un pas peste piulita, dar nu mai mult de 7 pasi.

EXECUTIA
Vane de sectorizare
Vanele de sectorizare vor fi prevazute pe intreg parcursul sistemului de alimentare cu
apa, dupa cum este indicat in planurile de situatie si in profilele longitudinale. Vanele de
sectorizare vor fi de tip sertar conform specificatiilor anterioare. Vanele de sectorizare vor fi
montate intr-un camin de vane sau ingropate in pamant.
Vanele sertar montate atat in camine cat si in pamant vor fi conforme cu ISO 5996
pentru dimensiunile urmatoare Dn 50,Dn 65, Dn 80, Dn 100 si Dn 150 mm. Acestea se vor
monta conform planselor de detaliu AA.V.01.15, AA.V.01.16, AA.V.01.17, AA.V.01.18,
AA.V.01.23
Dimensiunile vanelor vor corespunde cu dimensiunile conductelor in care sunt montate,
daca nu este altfel specificat in desenele sau in cerintele Inginerului.

Protectia la coroziune
Generalitati
Aceste specificatii aplicate vopsirii si acoperirea sistemelor polimerice sunt folosite sa
protejeze suprafetele metalice impotriva coroziunii.
Pregatirea suprafetei si operatia de acoperire se vor supune tuturor dispozitiilor stabilite
prin lege si ultimelor editii din standardele europene. Daca exista conflicte intre specificatii si
standardele europene, cerintele din aceste specificatii vor predomina.
Pregatire anterioara pentru stratul de protectie:
otelul trebuie sa corespunda gradului de rugina A sau B din ISO 8501-1;
otelul galvanizat trebuie sa corespunda cu ISO 1461 si sa aibe un aspect
uniform fara basici de ardere, portiuni neacoperite si alte defecte care ar putea fi
daunatoare, pe durata functionarii, stratului protector propus;


pulverizarea carcaselor de metal trebuie sa corespunda EN 22603 si va avea un
aspect uniform fara basicile de ardere, portiuni neacoperite, metal neaderent si
alte defecte care ar putea fi daunatoare, pe durata functionarii, stratului protector
propus;
toate suprafetele trebuie sa fie libere, fara adaosuri.
Suprafetele mici din stratul protector galvanizat care pot fi distruse pe perioada
asamblarii, instalarii sau transportului, pot fi reacoperite folosind o bagheta din aliaj de zinc
cu punctul de topire scazut. Dimensiunea maxima a suprafetelor pentru care sunt acceptate
astfel de reparatii este de 40 mm
2
/ m
2
de conducta.
Impuritatile de pe suprafata vor fi inlaturate prin spalare cu apa curata. Grosimea si
alte materiale similare vor fi indepartate de pe suprafata folosind un tip de emulsie pentru
curatat, urmat de spalarea cu apa curata. Apa pentru spalare nu trebuie sa contina
stabilizator sau aditivi. Suprafetele vor fi complet uscate inaintea procedurii cu niste operatii
ulterioare.
Sistemul de protectie se va aplica tuturor conductelor metalice si imbinarilor sau
cuplelor pentru vane, instrumente de masura sau alte componente, chiar daca au sau nu o
acoperire protectoare aprobata de Inginer.
Pe cat este posibil, imbinarile nu se vor acoperi pana la finalizarea cu succes a
testelor hidrostatice.
Sistemul de protectie se va aplica pe toate vanele, fitingurile si alte componente
metalice ingropate, in zonele stabilite de Inginer pentru a fi protejate. Va fi prezentat si un
sistem similar prin aplicare lichida, pentru protectia vanelor, fitingurilor, conductelor si
elementelor metalice instalate in camine. Sistemul de protectie poate include, dar nu se va
limita la infasurarea cu banda, acoperire epoxidica sau mastic, aprobate de Inginer.
Acoperirile de protectie vor avea proprietati fizice corespunzatoare, in termenii
rezistentei la abraziune, la intindere si tensionare. Grosimea finala a peliculei va depasi 500
microni, conform instructiunilor producatorului sau ale Inginerului.

Materiale
Materialele pentru acoperire trebuie stocate in conformitate cu instructiunile
fabricantului si furnizate in containerele originale ce au etichetele si instructiunile
fabricantului. Pentru materialele ce au o durata de valabilitate limitata, trebuie indicata data
fabricatiei si durata de valabilitate.
Toate materialele care fac parte a aceluiasi sistem de acoperire trebuie sa fie
compatibile si vor fi obtinute de la acelasi fabricant.
Acoperiri cu rasina epoxidica:
Toate acoperirile trebuie sa aibe aprobare sanitara pentru apa potabila si sa fie in
conformitate cu ultimele informatii ale fabricantului.
Acoperirea trebuie sa se supuna urmatoarelor standarde minime:
Temperatura de incalzire 230
0
C;
Finisajul trebuie sa fie neted, fara incovoieri sau rulari;
Fara imprastieri ca urmare a testului de impact;
Detectarea 100 % folosind un minim de 2000V (voltajul va varia in functie
de grosimea peliculei uscate adresate acoperirii);
Tehnica testarii DSC.

Acoperiri bituminoase:
Solutia bituminoasa pentru aplicarea la rece trebuie sa se supuna Standardelor Eure
pentru mai multe scopuri. Pentru a se evita posibilitatea prezentei hidrocarburilor
carcinogenice aromate in toate vopselele bitumoase si acoperirile, trebuie fabricate din bitum


natural sau din bitum asfaltic dar nu din bitum din carbune. Acoperirile din bitum natural
fierbinte trebuie sa fie conforme cu Standardele Europene.

Calitatea acoperirilor
Unde este ceruta de catre Inginer, pregatirea suprafetei si aplicarea sistemului de
acoperire vor fi expuse pentru inspectie si aprobare.
Unde este specificat de catre Inginer, vor fi expediate mostrele din materialele de
acoperire la desemnarea testarilor autorizate ale Inginerului. Mostrele vor fi furnizate in timp
suficient pentru a permite testarea inaintea inceperii aplicatiei.

Protectia imbinarilor ingropate
Constructorul va asigura protectie la coroziune pentru toate locatiile stabilite de
Inginer, pentru toate suruburile, piulitele si saibele, imbinarile cu flanse, colierele, cuplajele si
alte piese metalice. Protectia aplicata la rece pentru conducte de metal subterane va
cuprinde o captuseala de mastic si o banda infasurata. Sistemul de protectie va fi supus
aprobarii Inginerului.
Constructorul trebuie sa asigure acoperirea completa a piesei, acordandu-se atentie
marginilor ascutite sau schimbarilor rapide de forma, cum sunt cele ale suruburilor, piulitelor
si imbinarilor cu flanse.

Protectia fitingurilor din camine
Toate fitingurile din caminele de vane/golire vor fi protejate impotriva coroziunii dupa
finalizarea constructiei caminului si pozarea conductelor. Sistemul lichid aplicat la rece pentru
conductele si fitingurile din camine va cuprinde un grund si o acoperire lichida aplicata cu
pensula, cu flexibilitate, rezistenta la impact si densitate ridicata. Sistemul de protectie va fi
aprobat de Inginer.
Constructorul va asigura acoperirea completa a piesei, conform pretentiilor Inginerului,
acordandu-se atentie marginilor ascutite sau schimbarilor rapide de forma, cum sunt cele ale
suruburilor, piulitelor si imbinarilor cu flanse.

Suporti
Pentru asigurarea stabilitatii vanelor din camine, acestia se vor amplasa pe suporturi
metalice. Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisa
rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme.
Se vor confectiona suporturi din profile, ansamblate prin sudura, urmata de protejarea
anticoroziva.
Cu referire la executia sudurilor se vor respecta prevederile din prezentul caiet de
sarcini.
Protectia suportilor se va realiza prin grunduire vopsire cu vopsea perclorvinilica,
dupa o prealabila curatire a suprafetelor cu peria de sarma si degresare.

Vopsitorii
In vederea vopsirii elementelor metalice ale instalatiei hidraulice, fiecare piesa va fi
frecata cu peria de sarma pana la indepartarea totala a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri
pe conducta. Se vor indeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa
care se vor lasa sa se usuce.
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, in grosimea de minim
20 microni, avand in vedere realizarea unei pelicule uniforme.
Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilica in doua straturi, grosimea
totala fiind cca. 60 microni.

Montajul instalatiilor hidraulice


Operatii premergatoare montajului
Montajul instalatiilor aferente unor camine, se va executa conform prevederilor acestui
aliniat din caietul de sarcini.
Inainte de montare in instalatie a armaturilor, (indiferent de tipul lor) acestea vor trebui
incercate la banc, pentru verificarea functionarii normale (etansare perfecta, inchidere
deschidere completa a clapei sau sectorului, manevra usoara fara blocari, etc.).
Toate imbinarile cu flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de
executie, se vor face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o imbinare.

Montajul armaturilor in instalatii
Vanele care se vor instala pe linia de conducta vor fi prevazute cu imbinari demontabile
sau adaptoare cu flanse care sa permita demontarea facila.
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa constituie
punct de sprijin pentru conducta.
In mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie. La robinetele tip fluture se va
evita instalarea robinetului cu axul clapetei in pozitie verticala, iar la robinetele cu sertar, se
va evita montarea pe conducta cu axul vertical in jos.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:
sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon; se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice;
sa asigure etanseitatea imbinarii;
sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor sau a altor cauze.

Montajul fitingurilor in instalatii
Toate imbinarile cu flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse vor fi astfel stranse incat:
sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice;
sa asigure etanseitatea imbinarii;
sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita
neparalelismului contraflanselor sau a altor cauze.
Stuturile, reductiile, coturile si alte piese vor avea diametrul conductei pe care se
monteaza si se vor asambla cu ajutorul flanselor si buloanelor.

Suduri
Sudurile metalice se vor efectua de sudori autorizati ISCIR, folosind proceduri de
sudare omologate de ISCIR.
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialelor ce
trebuiesc sudate, pentru care Constructorul va emite certificate de calitate.
Toate sudurile vor trebui patrunse pe intreaga sectiune sudata.
Se va acorda o grija deosebita alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularitatii flanselor pe conducta.
Personalul care executa operatia de control nedistructiv a sudurilor, trebuie sa fie
autorizat in conformitate cu PT ISCIR CR 11.
Verificarea sudurilor se va face vizual si apoi se va face analiza defectoscopica prin
ultrasunete a sudurilor la conducte.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate
la receptia preliminara si finala a lucrarilor.


Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisa
sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi indepartate cu
mijloace mecanice pana la materialul sanatos, dupa care vor fi refacute sudurile.
Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omoloaga
respectiv tehnologiile care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale.
Portiunile din imbinarile sudate vor fi verificate dupa remediere ca si sudurile initiale.
Dispozitii finale
La predarea lucrarilor Beneficiarului, toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa
functioneze silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Constructorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati, pentru
intregul ansamblu al lucrarilor. Inginerul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de
confectii, Constructorul asigurand facilitatile pentru acestea.
Controlul Inginerul nu diminueaza cu nimic responsabilitatea Constructorului privind
executia de calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de constructor, trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate. Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite de certificatul de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai
cu avizul Inginerului, care va stabili conditiile de acceptare.
Beneficiarul, poate dispune oprirea lucrarilor daca se constata abateri sau
nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrari sau instalatii
executate necorespunzator.
Constructorul va pune la dispozitia Inginerului, la cererea acestuia, documentele din
care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera, sau a calitatii lucrarilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor, puse in opera fara
acordul Inginerului, se vor remedia prin grija si pe cheltuiala Constructorului.

CAPITOLUL 5 CAMINE PENTRU CONDUCTE
Domeniul de lucrari
Pentru a permite izolarea unui tronson de conducta in cazul in care se produce o
avarie, s-au prevazut camine pentru vane de sectorizare. In cazul acestui proiect in caminele
de vane s-au prevazut si vanele de golire.
Caminele de vane/golire se vor instala in punctele joase pentru a putea realiza golirea
anumitor tronsoane.
Toate caminele de vane vor fi numerotate individual in conformitate cu un sistem
indicat de Inginer. Numarul va fi gravat clar pe o placa de aluminiu si fiecare placa va fi fixata
pe capacul caminului. Cartea constructiei si inregistrarile vor indica numarul de vane
instalate.
Lucrarile de beton legate de conducte (camine de vane, blocuri de ancorare etc.) vor fi
realizate in conformitate cu Caietul de sarcini pentru constructii anexe din cadrul Volumului
VII Constructii Anexe.

Desene
Detaliile generale de constructie pentru tipurile diverse de camine de vane/golire sunt
prezentate in partile desenate atasate la proiectul tehnic. Daca Constructorul alege alta
solutie tehnica, va trimite Inginerului o solicitare de modificare a solutiei si, in cazul in care
aceasta solicitare este aprobata, va cere Proiectantului desene de executie.

Capace de camine
Capacele si ramele pentru camine vor fi din fonta, carosabile tip IV, care sa suporte o
sarcina de 400 KN (40 tf). Vor avea o deschidere de 600 mm conform STAS 2308-81.
Capacele vor fi prevazute cu balama si garnitura antizgomot.


Toate capacele vor fi protejate intern si extern cu acoperire epoxidica pentru conditii
foarte corozive, erozive si trafic greu. Culoarea finisarii va fi negru, si nu se va decolora in
timp.
Capacele vor fi etanse si bine fixate in cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor.
Vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealta specifica.
Capacele si ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand
se circula peste ele.
Ansamblurile capac-rama trebuie sa fie tinute impreuna tot timpul. Capacele se vor
monta inaintea turnarii betonului.
Testarea caminelor
Constructorul va asigura apa, forta de munca si echipamente necesare pentru
realizarea testelor si nici un camin sau alta lucrare nu se va acoperi inainte de verificarea si
aprobarea Inginerului.
Testele care se vor aplica caminelor vor consta din umplerea lor cu apa pana la 10 cm
sub placa de acoperire sau nivelul solului si, dupa alocarea a 24 de ore pentru saturarea
betonului, se reumplu pana la nivelul initial.
Astfel, pierderea de apa trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 2 cm pentru
intreaga suprafata a caminului, in 24 de ore. In cazul neindeplinirii acestei conditii, se va
proceda la repararea caminului si la repetarea testelor pe cheltuiala Constructorul.

OBLIGATII PE SANTIER
Dirigintele de santier
Dirigintele de santier va urmarii ca executia lucrarilor sa se faca in stricta concordanta
cu prevederile documentatiei si cu prevederile legislatiei in vigoare, conform sarcinilor sale
de serviciu.
Un exemplar din observatiile, sesizarile, dispozitiile si incheierile sale se vor pastra la
santier, unde vor putea fi consultate de proiectant cu ocazia vizitelor sale.
In cazul nerespectarii documentatiei din initiativa executantului sau in baza unei
dispozitii neinsusita de proiectant, dirigintele are obligatia sa aduca la cunostinta
proiectantului, urgent, cazul respectiv.

1.6.1 Ore de lucru pe santier
Timpul de lucru va fi in conformitate cu Legislatia romana privind conditiile de munca.
Nici o lucrare nu se va intreprinde in afara acestor ore, cu exceptia urgentelor, fara o
aprobare scrisa data de Inginer in prealabil.

1.6.2 Organizarea de santier
Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie,
Santierul inseamna o intindere de pamant public sau privat care, in opinia Inginerului, este
necesar sau practicabil pentru constructia Lucrarilor. Constructorul nu va folosi Santierul
pentru nici un alt scop care nu este prevazut in contract.
Organizarea de santier se va proiecta, analiza si executa de catre Constructor, in
conformitate cu experienta si tehnologia proprie.
Constructorul este obligat sa asigure o structura de organizare care cuprinde personal
calificat, cu experienta si suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea
riguroasa a programului de constructii si prevederilor contractului.
Constructorul in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului, cu
toate detaliile profesionale ale fiecarui post, continand: varsta, calificarea, experienta,
specializarea, etc.
Constructorul trebuie sa comunice Beneficiarului numele RESPONSABILULUI
TEHNIC CU EXECUTIA, care trebuie sa fie atestat tehnico profesional, care va verifica
lucrarile din sectiunea Constructorului.


Constructorul va include in organizarea de santier si o grupa de management pentru
realizarea contractului de lucrari in cat mai bune conditii.
Grupa de management va fi condusa de Responsabilul Tehnic cu executia, care va fi
un Supervizor propriu al Constructorului, un inginer cu experienta, cu o activitate de cel putin
10 ani in realizarea de proiecte similare, autorizat conform Legii nr. 10 privind calitatea in
constructii.
Numeric, personalul ajutator care alcatuieste grupa de management, va fi in functie de
amplasarea si complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
Daca in timpul derularii contractului, Beneficiarul considera ca grupa de management
organizata de Constructorul nu actioneaza la un standard acceptabil, atunci Constructorul va
angaja un manager Consultant, care trebuie sa fie aprobat de Beneficiar si Inginer.
Intre indatoririle grupei de management vor fi incluse urmatoarele:
pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice,
supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care au posibilitatea
sa afecteze derularea in timp a contractului,
elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care sau ivit pe
parcurs,
aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractului, relative la viteza de
executie si efectul lor asupra eficientei indeplinirii contractului,
planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luanduse in considerare
posibilele lipsuri si intarzieri in aprovizionarea santierului cu materiale,
culegerea si prelucrarea ultimilor informatii necesare la intalnirile de lucru cu
Constructorulul, Beneficiarul si Inginerul,
intocmirea rapoartelor lunare ce trebuie inaintate Inginerului de catre
reprezentantul Constructorului.
1.6.3 Conditia santierului
Inainte de a efectua orice lucrare, Constructorul va inspecta Santierul impreuna cu
Inginerul si cu Reprezentantul Beneficiarului, pentru a stabili conditiile generale care vor fi
hotarate si inregistrate in scris, si unde, in opinia Inginerului sau a Reprezentantului sau se
considera necesara o inregistrarea prin mijloace de fotografiere sau video.
Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Constructorului, Atelierele, zone
pentru materiale si stocare a utilajelor, drumurile de santier, gropile de imprumut(daca este
cazul)
Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la
conditiile cladirilor, suprafete, terase (daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute,
garduri si alte informatii referitoare la Santier si orice alta parte care poate fi afectata oricand
de operatiunile Constructorului.
1.6.4 Curatenia santierului
Constructorul va intretine santierul intr-o stare curata, ordonata si sanitara adecvata,
atata timp cat el este raspunzator de realizarea lucrarilor si va respecta toate reglementarile
in vigoare ale organelor sanitare, ale politiei si ale municipalitatii, in vederea asigurarii unui
climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
Constructorul va asigura in timpul lucrarilor de constructie intretinerea si curatarea
instalatiilor sanitare pentru uzul angajatilor sai. El se va asigura ca angajatii sai nu vor
murdarii santierul sau proprietatea din vecinatate. Costul intretinerii va fi inclus in pretul de
contract.
Constructorul va trebui sa curete gropile de imprumut si alte surse de materiale,
amplasamentele tuturor Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor,
mizeria de la baraci si alte amplasamente si va dispune toate reziduurile intr-o maniera
adecvata.


Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite sau vor fi
stabilite de catre Inginer.
Tot timpul si in toate rapoartele, Constructorul va lua masurile necesare pentru
protectia mediului in si in jurul Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau
de Management al Mediului Inconjurator.
Constructorul va trebui sa faca tot posibilul sa evita taierea copacilor, afectarea
vegetatiei, florei, etc. Daca Reprezentantii Inginerului cer ca anumiti copaci, arbusti si garduri
vii vor trebui sa fie protejati, Constructorul se va conforma si va trebui sa ia toate precautiile
necesare pentru a preveni deteriorarea acestora.
O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Constructor in
orice parte a Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, acesta va curata
partea mentionata a Santierului dupa cum este specificat in clauzele relevante ale Conditiilor
Contractului.
Constructorul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor sa plece de pe santier inainte
de a fi curatate si spalate cu apa.

1.6.5 Cai de acces, cai de comunicatii
Utilizarea drumurilor publice
Constructorul se va asigura ca drumurile si arterele de circulatie folosite de el nu sunt
murdarite ca rezultat al folosirii; iar cazul in care se murdaresc, conform opiniei
Beneficiarului, Constructorul va lua toate masurile pentru a le curata, fara costuri
suplimentare pentru Beneficiar.
Constructorul se va asigura ca nu exista depuneri de pamant si pietris, pe drumurile
publice sau private ca rezultat al lucrarilor. Toate vehiculele care parasesc santierul vor fi
curatate corespunzator.
Accesul pe santier
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Constructorul va face cai temporare de
acces, incluzand si drumuri provizorii de ocolire, care pot fi necesare din cand in cand cu
aprobarea Beneficiarului. Constructorul va intretine aceste cai de acces in conditii adecvate
pentru siguranta si trecerea usoara a echipamentelor si vehiculelor pana la terminarea
lucrarilor.
Constructorul va incheia un proces-verbal cu Beneficiarul in ceea ce priveste starea
suprafetelor terenurilor publice pe care se face accesul inainte de inceperea oricarei lucrari,
pentru a le face adecvate accesului. Constructorul va mentine aceste suprafete intr-o stare
de curatenie rezonabila si le va repara in timpul executiei lucrarilor. La terminarea utilizarii de
catre Constructor a acestor cai de acces el va aduce suprafetele la o conditie cel putin egala
cu cea dinaintea folosirii lor.
Beneficiarul va negocia si va face posibil Constructorului accesul spre santier pe teren
privat, atunci cand nu exista alta alternativa. Accesul negociat se va acorda dupa ce
Constructorul va face toate eforturile pentru acces.
Constructorul nu va intra cu nici o parte a santierului in terenurile private fara
permisiunea prealabila a Beneficiarului si fara consimtamantul proprietarilor acestor terenuri.
In functie de strada pe care se va lucra, se vor asigura, dupa caz, conditii de circulatie
pentru circulatia normala, sau temporar se va scoate strada din circulatie, cu aprobarea
organelor abilitate pentru aceasta. Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor,
Constructorul va trebui sa asigure drumuri de acces temporare, incluzand toate devierile si
podurile in partea implicata a Santierului, toate cu aprobarea Inginerului. Constructorul va
mentine aceste drumuri de acces intr-o conditie adecvata pentru o trecere in siguranta a
utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt necesare scopului contractului.
Constructorul va intocmi un document cu care Inginerul sa fie de acord privind conditiile
oricaror suprafete private de pamant sau oricaror suprafete publice cultivate sau intretinute
prin intermediul carora se realizeaza accesul la Santier inainte de folosinta si va trebui


sa pastreze aceste suprafete intr-un stadiu rezonabil de curatenie si intretinere in timpul
executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Constructor a acestor cai de acces, el va
trebui sa aduca suprafetele la niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi
folosite de catre el.
In cadrul acestui Contract, toate drumurile, drepturile de acces, trotuarele si altele
lucruri asemanatoare care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre
Constructor sau de catre Inginer pe sau aproape de Santier direct sau indirect in legatura cu
lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi
considerate ca Lucrari Temporare.
Constructorul va construi toate Drumurile de Serviciu, care vor trebui sa fie in
conformitate cu standardele, astfel incat sa poata fi folosite normal si in siguranta in orice
conditii climatice. Constructorul nu i se va rambursa nici o suma pentru folosirea Drumurilor
de Serviciu de catre altii decat Beneficiarul, personalul sau agentii Inginerului si
Constructorului, cu conditia ca acestia sa foloseasca aceste drumuri cu aprobarea Inginerului
si in mod direct sau indirect in legatura cu Lucrarile din cadrul Contractului.
Constructorul va ridica si va mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa
dupa aprobare, pentru a inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren
care pot fi necesare pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginer din cadrul Contractului.
Nici o persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier. Constructorul va trebui sa
instruiasca toate persoanele sa evite si sa previna abuzurile in conformitate cu Conditiile
Generale ale Contractului.

1.6.6 Facilitati asigurate de Constructor
Panouri publicitare
Constructorul va asigura montarea panourilor publicitare continand sigla Uniunii Eure,
numele beneficiarului, titlul proiectului, numele contractantului, etc., in locuri vizibileastfel
incat cei care trec pe langa santier sa cunoasca natura proiectului.
Facilitati pentru personalul Constructorului
Constructorul va asigura personalul de santier cu toate contributiile de asistenta sociala
si sanatate in concordanta cu legislatia romaneasca. Constructorul va prevedea pentru
personalul sau de santier echipament de protectie si imbracaminte de protectie.
1.6.7 Servicii sanitare
Constructorul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe santier
cat si in colonia de lucratori, posturi sanitare de primajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu prevederile
normelor sanitare pentru santierele de constructii.
1.6.8 Alimentarea cu apa si energie electrica
Constructorul va face pe propria sa cheltuiala toate angajamentele pentru alimentarea
cu apa si energie electrica in scopul lucrarilor.
Se vor instala contoare pentru utilitatile pe care Constructorul le consuma. Astfel se va
contoriza apa consumata pentru efectuarea de probe si teste, spalari si dezinfectari ale
conductelor.
1.6.9 Repunerea in starea anterioara a santierului
La terminarea lucrarilor, Constructorul va curata toate drumurile temporare de acces si
va readuce zona la conditia ei initiala spre aprobarea Beneficiarului.
Refacerea acestor zone va cuprinde urmatoarele lucrari: sapare teren, nivelare, strangere si
depozitare elemente grosiere, incarcare, transport si descarcare material excedentar.
1.6.10 Apa provenita din precipitatii, revarsari, deversari etc.
Constructorul va trebui sa acorde atentie apei, oricare ar fi sursa sau cauza, astfel incat
sa asigure executarea lucrarilor specificate sa fie efectuate in conditii satisfacatoare de
umiditate si siguranta cu aprobarea Inginerului.


Daca nu sunt stabilite si specificate in alta parte toate masurile legate de atentia
acordata apei, aceasta va trebui considerata ca fiind Lucrare Temporara. Constructorul nu va
avea dreptul la rambursarea banilor cheltuiti pentru asigurarea apei din partea Inginerului.
Dupa ce si-a servit scopul, Lucrarile Temporare si utilajele vor fi dezafectate.
1.6.11 Documente de arhiva de santier
Constructorul va pastra dosare continand pozitia si amploarea excavatiilor pentru orice
tip de utilitate publica sau obstacol intalnit in timpul executiei lucrarilor, precum si a probelor
luate.

1.6.12 Norme privind securitatea si sanatatea in munca pe santier
Constructorul va respecta toate reglementarile referitoare la protectia personalului,
operatorilor, personalului Beneficiarului. El va obtine copii ale tuturor reglementarilor in
vigoare si le va utiliza in inspectia pe santier.
In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii se
vor respecta prevederile din Legea securitatii si sanatatii in munca Legea nr. 319/2006.
Se vor avea in vedere Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in
munca nr. 319/2006 stabilite prin HG nr.1425/ 11.10.2006.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra respectarii prevederilor cuprinse in Normele
specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi
tehnologice aprobate prin ordinul 387/22.11.1995 al Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si
Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 359/1995, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I nr. 11/1996.
Constructorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama
de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile
din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele
la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din
nerespectarea instructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si
prevenirea incendiilor, facut si insusit. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce
organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la
noul loc de munca, chiar daca este aceeasi unitate.
Instructajul se va efectua in trei etape:
Instructajul introductiv general (8 ore pana la 16 ore cu verificari in fisa de
instructaj):
Instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul locului de munca
(inginer, maistru, sef de echipa) durata fiind de cel putin 8 ore cu verificarea sefului
ierarhic superior, celui care a facut instructajul, dupa care angajatul este admis sa
lucreze.
Instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de
conducatorul locului de munca. Instructajele angajatilor (introductiv general, la locul de
munca si periodic) se vor consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere cel putin
urmatoarele capitole din Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj
aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980:
Cap. 14 - Mijloace individuale de protectie;
Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii;
Cap. 17 - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
Cap. 18 - Electrosecuritatea;
Cap. 19 - Terasamente;
Cap. 22 - Turnarea betoanelor;


Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari;
Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
Cap. 32 - Sudura;
Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare;
Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat.
Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14, 18, 19, 27 si 38.
Conform catalogului de dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de
constructii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Constructorul va folosi
dispozitivele indicate in acest catalog si anume:
- Subgrupa I - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura (simbol
catalog nr. 122, 108, 107);
- Subgrupa II - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la inaltime (simbol nr.
201, 203, 205, 206, 207, 209, 210, 212, 213, 216);
- Subgrupa III - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura (simbol nr.
301, 303, 304, 306, 307);
- Subgrupa IV - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa si
inalta tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
- Subgrupa VII - Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea prefabricatelor din
beton armat si beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
- Subgrupa VIII - Semne conventionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).
Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, in
sensul ca Constructorul, in plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor
si legilor in vigoare si sa ia masurile pe care le va considera necesare in vederea asigurarii
securitatii muncii, evitarii accidentelor si prevenirii incendiilor.
Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea NSSM si a instructiunilor de prevenire
si combatere a incendiilor precum si lucrarilor de sudura avand in vedere eliberarea
perimetrului de foc la locurile de munca cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere,
constructii de gradul IV si V rezistenta la foc, executate din elemente combustibile).
Constructorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte
masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune
conditii de calitate, fara accidente sau incendii.

1.6.13 Relatiile dintre constructor, consultant si beneficiar
Constructorul are obligatia de a informa consultantul si beneficiarul asupra tuturor
detaliilor legate de derularea investitiei; iar in cazul unor modificari fata de prevederile
caietului de sarcini, acestea se vor face cu instiintarea si acordul consultantului si al
beneficiarului.
Relatiile dintre constructor, consultant si beneficiar vor fi de colaborare, verificare si control.

1.6.15 Activitati care urmeaza a fi executate de Beneficiar
Beneficiarul va face manevrele de inchidere/deschidere in sistemul centralizat, dupa
asigurarea scrisa ca Constructorul este pregatit sa execute lucrarile de cuplare a retelelor noi
la sistemul in functiune.
Beneficiarul va pune la dispozitia Constructorului acele parti ale santierului care sunt detinute
de alte companii.

1.6.16 Autorizatii
Consultantul Beneficiarului (Inginerul) va fi raspunzator pentru obtinerea tuturor
avizelor si autorizatiilor necesare, pentru executia lucrarilor, inainte de inceperea acestora.

1.6.17 Avizarea lucrarilor


Constructorul va da Inginerului o instiintare scrisa referitoare la inceperea oricarei noi
sectiuni a lucrarilor si nu va incepe nici o operatie importanta fara aprobarea scrisa a
Inginerului.
Anuntarea tuturor operatiilor importante se va face Inginerului in avans, pentru a
permite acestuia sa ia masurile necesare pentru inspectie, sau in alte scopuri.

1.6.18 Protectia instalatiilor, a serviciilor publice si private existente
Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:
linii complete ale apei (incluzand camine de contor, camine de vane, hidranti de
incendiu, etc.);
linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, etc.;
linii complete de putere inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune);
trasee de cabluri;
iluminare stradala;
indicatoare de trafic;
linii complete de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.);
rigole, traversari de ape;
linii de fibre optice;
toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de
constructii propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de constructii propuse si de
asemenea, inainte de inceperea oricarei constructii semnificative, va fi raspunderea si
responsabilitatea totala a Constructorului. Nici o revendicare de la Constructor sosita cu
informatii incomplete nu va fi luata in considerare de catre Inginer. Constructorul va trebui sa
fie complet responsabil si va trebui sa admita in Pretul Contractului costurile oricaror
investigatii aparute la cerintele din acest capitol si pentru orice defectiune sau interferenta cu
utilitatile.
Constructorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfasurarii lucrarilor pentru a evita
defectiuni sau interferente cu utilitatile publice si va trebui sa fie responsabil pentru orice
defectiune si defectiuni ulterioare cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct
sau indirect, din ceva facut sau omis.
Daca, in opinia Inginerului, defectiunile pot fi cauzate de folosirea utilajelor mecanice
pentru excavatii adiacent utilitatilor, Constructorul va trebui sa ceara sa se excaveze manual
in vecinatatea acestora. Tarifele din contract vor trebui sa includa si aceste excavatii
manuale. Inainte ca excavatiile sa fie efectuate in apropierea utilitatilor folosind utilaje
mecanice, Constructorul va trebui sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete
pentru a localiza utilitatile publice prin gropi sapate manual. Constructorul va trebui sa fie
responsabil pentru pastrarea sigurantei si protectia oricaror aparate de comanda, cabluri si
alte echipamente conectate la instalatiile de dirijare a traficului din Santier (semafoare).
In punctele in care operatiunile Constructorului sunt adiacente proprietatilor apartinand
autoritatilor cailor ferate, telegrafului, telefoniei si energiei, sau sunt adiacente altei
proprietati, unde poate aparea riscul unor defectiuni care pot duce la cheltuieli, pierderi sau
inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui inceputa inainte de a se face toate
aranjamentele necesare pentru protectia acestora.
Constructorul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati
subterane sau supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul ca
aceste operatiuni sa poata progresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a rearanjarii
lucrarii sa poata fi redusa la minim si serviciile oferite de cei in cauza sa nu fie intrerupte
inutil.
In eventualitatea intreruperii apei sau altor utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale
sau ca rezultat al expunerii sau nesustinerii. Constructorul va trebui sa instiinteze imediat


autoritatea potrivita sau proprietarii. El va trebui sa coopereze cu autoritatea numita pentru
refacerea serviciului cat mai repede posibil. In caz contrar, intreruperea apei va trebui
permisa in afara orelor de lucru. Hidrantii de incendiu vor trebui sa fie accesibili oricand
Pompierilor si nici un fel de material nu va trebui depozitat pe o raza de 5 metri fata de
fiecare hidrant.
Constructorul are obligatia efectuarii sondajelor (transee de explorare, etc) pe traseul
lucrarilor pentru a preintampana afectarea utilitatilor sau constructiilor existente, semnalizate
sau nu in documentatie. Numarul acestor sondaje va fi suficient de mare pentru a evita orice
deranjamente ale infrastructurii publice. Constructorul va trebui sa excaveze manual in jurul
structurilor si a utilitatilor existente in subteran.
Va fi de datoria Constructorul sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare
de utilitati si alte parti afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare
la utilitati pana la limitele constructiei cat mai curand posibil.
Locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine.
Constructorul va trebui sa excaveze si sa umple suficient transeele de explorare inaintea
lucrarilor cu scopul de a localiza structurile subterane si utilitatile publice, care pot fi afectate
de lucrari.
Constructorul va trebui sa excaveze manual in jurul structurilor si a utilitatilor existente
in subteran.
Constructorul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si
va trebui sa reprezinte in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui
trimise Inginerului intr-un timp rezonabil pentru aprobare si pentru a permite Inginerului sa
foloseasca desenele detaliate ca ajutor pentru a verifica si/sau a schimba pozitia Lucrarilor
Permanente si sa emita in timp rezonabil si in toate circumstantele relevante, desenele
constructiei. Nicio intarziere nu va fi luata in considerare pe motivul esecului sau al
imposibilitatii Constructorului de a emite desenele detaliate in timp potrivit. Transeele de
explorare se cer a fi umplute imediat dupa ce scopul a fost realizat si Constructorul va trebui
sa mentina suprafata in conditii satisfacatoare.
Constructorul va executa in asa fel lucrarile incat sa evite intreruperea sau deranjarea
functionarii instalatiilor existente (conducte, hidranti exteriori de incendiu, vane, etc.), se va
urmari permanent ca hidrantii subterani sa nu fie acoperiti cu beton, asfalt, etc.
Pe timpul realizarii lucrarilor, se interzice acoperirea vanelor cu pamantul rezultat din
sapatura.
Pe planurile anexate la faza de obtinere a avizelor si acordurilor pentru eliberarea
Autorizatiei de construire, este indicata pozitia serviciilor detinute si operate de diverse
Companii utilitare care pot fi afectate de lucrare (electricitate, gaze etc).
Constructorul va notifica cu 7 zile inainte de inceperea lucrarilor toate autoritatile
publice locale, detinatorii de retele edilitare si alti proprietari despre inceperea acestora,
lucrari care ar putea sa-i afecteze.
Constructorul trebuie sa ia legatura cu aceste Companii inaintea inceperii oricarei
excavatii. El trebuie sa cunoasca cu precizie pozitia exacta a tuturor serviciilor existente ce
pot fi afectate de executia lucrarii.
Constructorul trebuie sa se asigure ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat la
orice ora in concordanta cu cerintele Companiei care le-a realizat.
Daca este necesara orice fel de deviere la serviciile existente, indicate de
conducatorul de proiect, Constructorul trebuie sa permita accesul si cooperarea cu
Compania care le-a realizat, pentru a permite efectuarea oricarei devieri.
Daca apar deteriorari din cauza executarii lucrarilor, Constructorul trebuie imediat sa:
anunte Beneficiarul si Compania corespunzatoare
stabileasca aranjamentele necesare pentru ca stricaciunile sa se repare bine si
fara intarziere cu aprobarea Companiei utilitare. Constructorul va plati toate
cheltuielile pentru reparatii.


Beneficiarul si Inginerul pot emite instructiuni sau lua alte masuri pe care le cred
necesare pentru repararea rapida a defectiunilor survenite in timpul derularii Contractului.
Astfel de masuri nu-l vor scuti pe Constructor de plata pentru repararea defectiunilor.

1.6.19 Prevenirea eroziunilor de suprafata
Constructorul va trebui sa acorde o atentie deosebita tot timpul pentru a preveni
eroziunea suprafetelor pe Santier si in orice alta parte care poate fi afectata de
operatiunile sale si Inginerul poate impune limite si restrictii rezonabile asupra metodei de
curatare si asupra perioadei si anotimpului din an cand curatarea trebuie efectuata in
concordanta cu circumstantele adecvate.
Se va tine cont ca lucrarile se vor executa in domeniul public intr-o structura de drum
degradata sau nemodernizata, ceea ce poate duce la aparitia de intarzieri sau costuri
suplimentare prin degradarea unor suprafete mai mari de drum decat cele din desene. Se
vor folosi utilaje care nu vor degrada structura drumurilor.

1.6.20 Traficul
Constructorul va trebui sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare, in
conformitate cu aceasta clauza.
Inainte ca orice lucrare sa inceapa si care afecteaza folosirea drumurile principale
sau a oricarei autostrazi, propunerea referitoare la conditiile de lucru al Constructorul va fi
supusa aprobarii scrise din partea Inginerului si a Autoritatii Nationale a Drumurilor, Primariei
si Politiei.
Constructorul trebuie sa cunoasca reglementarile privind executia lucrarilor in domeniul
public sub trafic cu anumite restrictii de irculatie.
Pe toata desfasurarea Contractului, Constructorul va trebui sa coopereze cu Autoritatea
Nationala a Drumurilor si cu Politia privind lucrarile, accesul pe orice drum principal sau pe
orice autostrada. Constructorul va informa Inginerul despre orice cerinta sau aranjamente
facute cu aceste institutii.
Unde se impune devierea temporara a oricarei sosele, oricarui trotuar sau drum public
necesara pentru lucrari, Constructorul va trebui sa furnizeze si sa mentina o cale de trecere
alternativa, acceptata de catre Inginer si institutiile care pot emite pretentii si care va trebui
sa fie operationala inainte de orice inceperea lucrarilor la drumul existent.
Unde sunt necesare rampe, acestea vor fi furnizate si mentinute la un standard adecvat
in ceea ce priveste toate categoriile de trafic sau pietonii care vor sa le foloseasca.
Constructorul va fi responsabil de inchiderea, devierea drumurilor si semnalizarea acestora
(dupa cum este cerut).
Constructorul trebuie sa mentina o ruta de acces pentru vehiculele de urgenta pe
toate proprietatiile si la orice ora.
Cand traficul nu poate fi evitat Constructorul trebuie sa asigure un sistem de control al
traficului acceptate de catre Inginer, Politie si Primarie.

1.6.21 Examinarea lucrarilor ascunse
Nici o lucrare nu va fi acoperita cu pamant fara aprobarea Beneficiarului si a altor
detinatori de utilitati publice. Constructorul va asigura accesul Beneficiarului pentru
examinarea lucrarii ce urmeaza a fi acoperita.
Constructorul il va anunta din timp pe Beneficiar cand si ce lucrare este gata pentru
examinare, iar acesta va examina lucrarea intr-o perioada de timp care sa nu afecteze
executia in continuare a lucrarii.


1.6.22 Cai de acces provizorii
Locurile de trecere pentru oameni peste gropi si santuri se amenajeaza cu podete,
avand o latime de cel putin 0,8 m, cu balustrade cu inaltimea de 1,0 m pe ambele parti si cu
scanduri pe margine de cel putin 10 cm latime.
Titlurile si sistemul de numerotare utilizate vor fi aprobate de catre Inginer.

1.6.23 Programul lucrarilor si declaratia de metoda
In conformitate cu cerintele Contractuale, Constructorul va prezenta Inginerului un
program, in intervalul de timp specificat. Acest grafic, intocmit conform Conditiilor
Contractuale, va indica clar urmatoarele:
ordinea fiecarei activitati, pe fiecare strada, datele stabilite pentru inceperea si
finalizarea fiecarei activitati, incluzand faza proiectului de executie, (pentru detaliile de
executie si celelalte lucrari care vor fi proiectate de Constructor) durata stabilita privind
evolutia fiecarei etape de lucrari si cantitatea cumulata sau procentul de lucrari
planificate pentru fiecare activitate, pe fiecare luna;
planificare completa a resurselor care sa prezinte numarul de unitati si timpul alocat
pentru fiecare unitate de utilaj, materiale si forta de munca alocate fiecarei parti a
Lucrarilor;
datele pana la care se vor prezenta desenele principale, incluzand desenele de
executie pentru Lucrarile Temporare, care necesita aprobarea Inginerului;
intervalele de timp necesare pentru efectuarea lucrarilor de catre alte parti, inclusiv
cele ale Beneficiarului si ale diverselor companii de utilitati.
Trebuie prevazut suficient spatiu in cadrul programului pentru inregistrarea progresului
real comparat cu cel planificat, pentru fiecare activitate.
Programul va fi prezentat impreuna cu o declaratie de metoda detaliata in Sectiunea
Formulare Declaratii de procedura, si in care se precizeaza urmatoarele:
declaratie care sa prezinte numarul si categoriile de personal tehnic si de supervizare
si respectiv muncitorii calificati si necalificati care vor fi angajati in Lucrari;
detalii ale componentelor majore ale echipamentelor pe care Constructorul
intentioneaza sa le utilizeze la executarea Lucrarilor;
detalii asupra metodelor de lucru ale Constructorului pentru toate operatiunile;
declaratie care sa stabileasca amplasamentele si dimensiunile pentru punctul de lucru
al Constructorului, birourile, atelierele si depozitele sale.

1.6.24 Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programe de receptie
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Consultant, grafic care
face parte integranta din Conditiile speciale de executie din cadrul contractului.
Constructorul, dupa ce a primit comunicarea de acceptare din partea Consultantului, in
maxim 30 de zile, va supune aprobarii Consultantului un program de executare a lucrarilor, in
care acestea sunt esalonate in ordinea tehnoologica a executiei, pentru fiecare obiect in
parte, component al intregii lucrari ofertate si cu termene pentru executia fiecarei strazi.
Programul va fi sub forma unui tabel, sau orice alta forma convenita si va indica in mod
clar urmatoarele:
ordinea fiecarei activitati, inceperea si data terminarii fiecarei activitati, viteza de
progresare a lucrarilor si lucrul cumulativ sau procentajul lucrului ce se asteapta
a fi realizat pe fiecare activitate la sfirsitul fiecarei luni;
Timpul necesar lucrarilor realizate de subcontractanti (daca este cazul).
Programul va fi trimis cu detalii referitoare la:
relatare referitoare la numarul si categoriile personalului tehnic si de inspectie
(supervizare) cat si a lucratorilor calificati si necalificati ce urmeaza a fi angajati
la lucrarile respective,


lista cu detalii referitoare la tipul echipamentului de constructie de baza (incluzind
si vehiculele) pe care Constructorul isi propune sal foloseasca la aceste lucrari,
Detalii referitoare la metodele de lucru ale Constructorului pentru toate
operatiunile,
lista cu propuneri pentru amplasarea si dimensiunile baracilor (coloniei provizorii
de santier), a birourilor, atelierelor si depozitelor,
Detalii ale programului pentru lucrari de la data primirii din partea Beneficiarului a
ordinului pentru inceperea lucrarilor, incluzand o repartizare completa a
resurselor, prezentand numarul de grupuri si timpul repartizat pentru fiecare grup
de echipament de constructie, materiale si lucrul pentru fiecare parte a lucrarilor.

1.6.25 Desene post executie
Simultan cu avansarea lucrarilor pe Santier, Constructorul va trebui sa pregateasca
toate desenele necesare si diagramele lucrarilor conform executiei, care ar putea fi cerute
pentru aprobare si pentru supraveghere, intretinere, reparatii, si acestea vor trebui sa
includa, dar sa nu se limiteze la:
Conducte si liste cu piese anexe;
Desenele fiecarei instalatii complete vor fi la o scara de minim 1:50;
Desenele cotate ale fiecarei parti principale ale utilajului. Fiecare desen va trebui
sa includa numele producatorului, numerele de referinta, caracteristici si
particularitati complete ale tuturor partilor componente.
Desenele precedente le pot include pe acelea prezentate si aprobate ca desene
de lucru si vor fi dimensionate si marcat in concordanta cu cererile desenelor de
lucru.
Desenele aprobate vor trebui sa fie disponibile pentru verificarea Inginerului sau
a personalului sau in orice moment al executiei lucrarilor.
Lucrarile nu vor fi considerate gata pentru emiterea Certificatului de receptie la
terminarea lucrarilor, pana cand desenele furnizate nu sunt aprobate.

1.6.26 Intalniri si raportari
In conformitate cu prevederile din Conditii Generale Contractuale, Constructorul va
prezenta rapoartele privind evolutia executiei lucrarilor si reprezentantii Constructorului,
aprobati de catre Inginer si de Beneficiar, vor participa la intalniri lunare de raportare a
desfasurarii lucrarilor, pe santier sau la sediul Beneficiarului, sau in orice alta locatie propusa
de catre Inginer. In plus, reprezentantii Constructorului vor participa la intalniri suplimentare
in caz de urgente sau din alte motive, la solicitarea Inginerului.
1.6.27 Modificari si ajustari
Inginerul poate initia modificari in orice moment inainte de emiterea Certificatului de
Receptie la Terminarea Lucrarilor, fie printr-o dispozitie, fie printr-o solicitare adresata
Constructorului de-a transmite o propunere. Constructorul va executa fiecare Modificare si va
fi obligat fata de aceasta, cu exceptia cazului in care Constructorul transmite cu
promptitudine o instiintare Inginerului specificand (cu detalii justificative) faptul ca
Constructorul nu poate obtine in mod direct si usor Bunurile necesare pentru Modificare.
La primirea acestei instiintari, Inginerul va anula, confirma sau modifica dispozitia.
Optimizarea proiectului
Constructorul poate, in orice moment, sa transmita Inginerului o propunere scrisa care
(in opinia Constructorului), daca este adoptata, va accelera terminarea Lucrarilor, va reduce
pentru Beneficiar costurile de constructie, intretinere sau exploatare a Lucrarilor, va
imbunatati eficienta sau valoarea pentru Beneficiar a Lucrarilor terminate, sau va profita, in
orice alt mod, Beneficiarului.


Daca o propunere, care este aprobata de Inginer, include o schimbare in proiectul
unei parti din Lucrarile Permanente, atunci, cu exceptia cazului in care este convenit altfel de
catre ambele Parti, Constructorul va transmite Proiectantului cererea de modificare, iar
acesta va intocmi dispozitiile de santier, detaliile de executie necesare.
Constructorul nu va face nicio schimbare si / sau modificare a Lucrarilor Permanente,
pana cand Inginerul dispune sau aproba, daca dispune sau aproba, o Modificare.

1.6.28 Manuale de operare si intretinere
Constructorul va asigura manualele de operare, care sa includa documentatia
producatorului si care sa explice complet functionarea tuturor sistemelor si echipamentelor,
precum si garantia fiecarui produs.
Se va asigura de asemenea si o documentatie privind exploatarea retelelor de apa, ca
rezultat al lucrarilor si care sa contina referiri la toate componentele sistemului (retele,
componente mecanice si electrice etc.).
Manualul de operare si intretinere trebuie de asemenea sa evidentieze posibilele
pericole de Siguranta si Sanatate, sa prezinte o estimare reala de riscuri si trebuie sa
specifice clar urgenta unor reparatii si intretineri periodice.

1.6.29 Lucrari temporare
Cu cel putin 14 zile inainte de inceperea fiecarui sector nou al Lucrarilor,
Constructorul va prezenta Inginerului spre aprobare desene si calcule complete pentru toate
Lucrarile Temporare asociate cu acea sectiune a Lucrarilor. Un sector cuprinde una sau
mai multe parti ale sistemului cu o lungime bruta mai mica de 10 km.
Fara a se opune aprobarii Inginerului pentru orice proiect de Lucrari Temporare,
Constructorul va fi complet responsabil pentru eficienta, siguranta si intretinerea acestora, si
pentru toate obligatiile si riscurile legate de aceste Lucrari Temporare, specificate sau
implicate de Contract.
Constructorul va trebui sa proiecteze pe cheltuiala sa toate lucrarile temporare
care pot fi cerute pentru executia lucrarilor.
Dupa prezentarea desenelor mai sus mentionate si a calculelor, Inginerul va trebui sa
comenteze sau sa aprobe lucrarile temporare relevante.
In cazul in care cheltuielile nu sunt prevazute in listele de preturi, fiecare in raport cu
orice lucrare temporara va trebui sa fie considerata acoperita de alte rate si preturi in listele
de preturi si n-ar trebui sa fie trecuta la plata si nici sa fie platita sub un articol separat.
1.6.30 Personalul Constructorului
Constructorul si orice sub-antreprenor angajat pentru executia lucrarilor va trebui sa
angajeze sau sa furnizez personal calificat, cu experienta in lucrari similare, capabil sa
execute lucrarile cu profesionalism.

Ridicari topo
1.9.1 Scopul lucrarilor topografice
Constructorul va realiza atat trasarile lucrarilor pe teren cat si ridicarile topografice
necesare, cum sunt cerute prin actele normative.
Pornind de la planurile din Documentatia de atribuire si alte piese grafice furnizate,
inclusiv de Inginer prin dispozitiile date, Constructorul va intocmi astfel de planuri topografice,
incat sa faca posibila verificarea pe teren, identificarea tuturor utilitatilor, traversarilor de
drumuri sau cai de acces public existente de-a lungul traseelor sau amplasamentelor
lucrarilor.
Tot pe baza acestor planuri se vor realiza desenele finale dupa finalizarea lucrarilor
pe ridicarile topo si cartografierea acestora vor include dar nu se vor limita la stabilirea
bornelor orizontale si verticale, sectiuni transversale si profile, ridicari necesare eliberarii


diverselor avize, realizarea lucrarilor propriu-zise, urmaririi in timp a lucrarilor precum si a
intocmirii desenelor conform executiei.
Ridicarile topo vor fi realizate in Sistemul National Cadastral de Coordonate Stereo 70.
Cotele vor fi absolute, referentiate la Nivel 0 Marea Neagra.
Inainte de inceperea lucrarilor, Inginerul va face predarea amplasamentelor, conform
reglementarilor in vigoare, furnizand toate datele topografice (repere de nivelment,
coordonate, cote absolute, etc) cerute prin formularele indicate in reglementarile mentionate.
1.9.2 Resurse si metode
Pentru realizarea ridicarilor si a planurilor topo, Constructorul va angaja personal
specializat si auxiliar, familiari cu tehnicile si aparatura moderna specifica. Toate ridicarile vor
fi stocate in mod profesional pe suport magnetic, intr-un format accesibil prin programe
uzuale.
Constructorul va furniza echipament topo, va opera acest echipament, va face
calibrarile si intretinerea necesara a sa ori de cate ori acest este solicitat de catre Inginer.
Inainte de inceperea propriu-zisa a ridicarilor topo, Constructorul va furniza Inginerului pentru
aprobare urmatoarele informatii, sintetizate intr-un raport:
CV-ul topografului principal si informatii in legatura cu echipa din subordinea sa;
Metodele de ridicare ce se intentioneaza a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor
de nivelment cu coordonate in sistem Stereo 70 si cote absolute nivel Marea
Neagra, ce urmeaza a fi utilizate de-a lungul traseelor lucrarilor.
Detalii si date tehnice despre echipamentul topo din dotare (ce urmeaza a fi
utilizat), si programe soft specifice de lucru;
Acuratetea garantata a ridicarilor obtinuta pentru toate metodele aplicate cu
echipamentul descris anterior;
Toate ridicarile topo vor fi inregistrate in jurnale de teren, trecute apoi pe planuri,
aprobate de Inginer. Producerea de planuri ori de cate ori se solicita se considera parte din
activitatea topografica.
Toate activitatile topografice vor fi aprobate de Inginer.
1.9.3 Predarea masuratorilor
Inainte de inceperea lucrarilor Inginerul va preda Constructorului toate informatiile si
datele utilizate pentru proiect iar ridicarile topo ale Constructorului se va raporta la Sistemele
de coordonate pe orizontala si verticala definite in paragraful anterior.
Dupa predarea datelor, Constructorul le va verifica (existenta punctelor de triangulatie
si a cotelor de nivel, etc).
Verificarile de pe teren vor indica daca punctele au fost avariate sau deplasate.
Constructorul va anunta imediat Inginerul despre acest fapt iar Inginerul va da instructiuni
daca este necesar sa fie folosite alte puncte de referinta. Daca nu exista obiectiuni ale
Constructorul cu privire la reteaua de baza topo si datele relevante in 60 de zile dupa
inmanarea datelor, punctele de referinta si datele sunt considerate acceptate de catre
constructor.
1.9.4 Reteaua proiectului
O retea de proiect compusa din puncte de control si cote de nivel va fi stabilita de catre
Beneficiar pentru inlesnirea masuratorilor - ca parte din lucrari. Reteaua va avea cel putin
aceasi calitate si durabilitate ca reteaua punctelor existente si va avea o precizie asa cum
este ceruta de legislatia europeana.
Precizia si verificarea acestei precizii a datelor aditionale si a cotelor de nivel va fi
stabilita pe baza realizarii a cel putin 5 serii de masuratori si respectiv a doua inchideri, cu
analizele necesare si calcule ale valorii medii.
Raportul ce va fi transmis de catre constructor inainte de inceperea masuratorilor va fi
compus din detalii ale retelei de referinta propuse a proiectului si harti care sa prezinte
locatiile punctelor si cotelor de nivel ce vor fi stabilite de catre constructor pe tot santierul ca
baza pentru urmatoarele masuratori necesare pentru realizarea lucrarilor. Puntele si cotele


de nivel vor exista permanent si vor fi construite in asa fel incat sa fie agreate de Inginer.
Constructorul va detalia tolerantele in plan orizontal si in plan vertical pentru sistemele de
coordonate de referinta ale proiectului pentru a fi aprobate de catre Inginer.
Constructorul va stabili reperele de nivelment pentru liniile centrale si pentru linia de
control a structurilor care necesita masuratori frecvente si vaste (de ex. aliniamentul
conductelor si axele si locatiile structurilor etc.).
Daca in opinia Inginerului sunt necesare date aditionale pentru punctele, cotele de nivel
si reperele de nivelment pentru a se asigura o acoperire precisa si satisfacatoare a
santierului pentru realizarea lucrarilor acesta poate instrui Constructorul sa imbunatateasca
locatiile unor puncte sau sa stabileasca puncte aditionale iar Constructorul se va conforma
cu aceasta instructiune fara a cere costuri aditionale.
Constructorul va efectua masuratori utilizand metode precise de masuratori, va stabili
punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment in locatiile agreate de Inginer. Constructorul
va fi in intregime responsabil pentru corectitudinea punctelor si cotelor de nivel lor.
Constructorul va transmite Inginerului toate datele, estimarile si calculele pentru fiecare
din punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment ale Constructorului, inclusiv o descriere
a punctului si starea lui fizica impreuna cu o schita, coordonatele si cotele sale, pe parcursul
a trei zile pentru stabilirea punctului gata de a fi utilizat. Dupa aceea Inginerul poate utiliza
oricand aceste puncte stabilite de constructor pentru propria masuratoare.
Constructorul va fi responsabil pentru intretinerea si protectia acestor puncte, cote de
nivel si repere de nivelment pe parcursul constructiei si regulat se vor realiza masuratori
complete de verificare pentru a confirma daca acestea nu au fost afectate de activitatile de
constructie sau nu au fost avariate sau deplasate.
1.9.5 Aprobarea masuratorilor realizate de Constructor
Inainte de inceperea oricarei lucrari de masurare Constructorul va informa Inginerul in 7
zile (dar nu mai putin) despre intentia sa de a incepe lucrarile. Constructorul va indica scopul
masuratorii, zona unde vor avea loc acestea, structura sau facilitatile implicate, metodele ce
vor fi aplicate si cerintele legate de timp. Aceste informartii sunt necesare pentru a permite
Inginerului sa coordoneze masuratorile cu alte lucrari in paralel inclusiv cu cele ale unei terte
parti.
Urmare receptionarii tuturor informatiilor necesare, daca nu exista constrangeri
speciale, Inginerul va acorda in doua zile aprobarea de a incepe. Oricum daca Inginerul
considera ca exista constrangeri acesta il va sfatui pe constructor in conformitate si va
determina data de incepere pentru lucrarile respective.
Inainte de finalizarea unei masuratori partiale sau dupa finalizarea traseului
Constructorul va informa Inginerul in conformitate astfel incat Inginerul va avea oportunitatea
de a realiza verificarile si inspectiile necesare. Aceasta in mod particular va fi aplicabila
pentru structurile care vor fi realizate si/sau sunt permanente.
Fara a tine seama de cele de mai sus, Inginerul va avea dreptul sa verifice la discretie
performanta, precizia, statiile etc si toate rezultatele din masuratori si calcule ca si
conformitatea cu planurile si desenele legate de masuratori.
Constructorul va asigura fara intarziere Inginerului orice fel de servicii si asistenta
auxiliara necesara pentru a-i permite sa realizeze masuratori si inspectii de control.
Constructorul va pastra si mentine inregistrarile profesionale ale tuturor masuratorilor de
pe teren, calculele respective, manuscrisele, planurile, desenele si hartile si le va pune la
dispozitia inginerului oricand i se va cere.
Daca in opinia Inginerului au fost gasite deficiente si/sau inexactitati in munca de birou
sau de teren, aceste lucrari se vor repeta si vor fi realizate corespunzator spre multumirea
Inginerului fara a-i da dreptul Constructorului de a cere o extra plata.
Orice control asupra lucrarilor de masurare ale Constructorului de catre Inginer nu ii va
usura responsabilitatea Constructorului pentru precizia locatiei, pozitiei, dimensiunii,
masuratorilor etc. pentru orice tip de structura sau facilitate sau a unei parti din aceasta.


1.9.6 Echipamentul si aparatura topo
Constructorul se va dota, utiliza si intretine echipament topo corespunzator tipului de
ridicari topo solicitate pentru lucrarile din proiect.
Precizia echipamentului topo ce urmeaza a fi utilizat de catre Constructorul pentru
activitatile topografice, va fi in concordanta cu tipurile de lucrari ce urmeaza a fi executate si
cu metodele de construire aplicate.
Toate aparatele topo, accesorii si materiale necesare activitatii topo din dotarea
Constructorului vor fi pastrate in perfecta stare de functionare. Inainte de inceperea
activitatilor topo, in special a ridicarilor de precizie mare, Constructorul va face verificarea,
calibrarea si service-ul tuturor aparatelor la un producator sau reprezentant autorizat.
Certificatele de calibrare si service (dupa caz) vor fi furnizate Inginerului.
In timpul executiei Constructorul va face verificari periodice ale aparatelor topo, conform
recomandarilor producatorului. In acest sens Constructorul va tine evidente stricte ale
acestor verificari. Inginerul are dreptul de a verifica oricand echipamentul si aparatura topo a
Constructorului.
Echipamentul si aparatura topo a Constructorului care au suferit uzura, deteriorari sau
defecte ce nu le mai permit sa fie utilizabile, vor fi indepartate de pe santier si inlocuite
imediat iar Inginerul informat fara intarziere. Orice intarzieri ale activitatilor topografice, ce
decurg din faptul ca Constructorul nu a avut echipament sau aparatura topo functionala sau
aprobata de Inginer disponibila, se constituie in costuri pentru care Constructorul este
responsabil si nu-i permit acestuia sa ceara extinderea duratei executiei.
1.9.7 Ridicari topo ale terenului
Ridicari topo ale terenului
Inainte de inceperea oricarei lucrari, Constructorul va face ridicari pentru topografia
existenta a intregii zone ce va fi ocupata si afectata si le va prezenta Inginerului spre
aprobare. Astfel de ridicari pot fi solicitate dupa indepartarea vegetatiei.
Informatiile astfel obtinute vor fi inregistrate de catre constructor pe plansa/e desenata/e
care va fi semnata/e individual de catre Constructor si Inginer. Constructorul va asigura
Inginerului o copie care poate fi produsa in format de hartie sau digital a fiecarei planse
desenate pentru a fi folosita ca inregistrare permanenta in scopul determinarii cantitatilor prin
excavare si lucrari de terasamente prevazute in lucrari permanente si extinderea pentru care
lucrarile temporare vor fi indepartate sau excavatii temporare vor fi reumplute pana la
finalizarea lucrarilor.
Cota sapaturii terenului
Constructorul va cerceta toate suprafetele excavate si finale solicitate de Inginer
pentru scopul inregistrarilor detaliate si pentru masurarea cantitatilor:
Pentru completarea excavarii si anterior inceputului amplasarii pamantului,
cimentului si altor lucrari;
In finalizarea amplasarii pamantului, cimentului si altor lucrari.
Constructorul ii va acorda Inginerului orice oportunitate rezonabila sa execute ridicarile
topo ale acestor suprafete inainte ca acestea sa fie afectate.

DATE PRIVIND EFECTUAREA PROBELOR, PUNEREA IN FUNCTIUNE A
CONDUCTELOR
Generalitati
Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la
inlocuire de conducte. Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de
investitie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune.
Inainte de punerea in opera, fiecare conducta va fi curatata si se va verifica starea ei.
Conductele care au fost deteriorate si care, in opinia Beneficiarului nu mai pot fi remediate in
mod satisfacator, vor fi respinse si indepartate de pe santier.


Dupa ce conductele sunt in pozitia finala si imbinate, transeea se va umple la un nivel
care depaseste cu putin partea superioara a conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite.
Imbinarile se vor lasa neacoperite pana la finalizarea urmatoarei liste de actiuni, iar Inginerul
acorda permisiunea de acoperire:
inspectarea vizuala;
testarea de presiune.
spalarea si dezinfectarea.
Toate testele se vor derula in prezenta Inginerului.
Cu cel putin o luna inainte de inspectarea si testarea primei sectiuni de conducta,
Constructorul va prezenta Inginerului, spre aprobare, o planificare detaliata si metodele de
lucru pentru realizarea inspectiilor, a testului de presiune, dezinfectarii si predarii spre
exploatare. Orice modificari solicitate de Inginer fata de detaliile prezentate vor fi aplicate de
Constructor pe cheltuiala proprie.
Daca Beneficiarul considera ca un anumit numar de tronsoane de conducta nu a
raspuns in mod corespunzator la problemele de presiune, Constructorul este obligat sa
refaca probele pe santier inainte de montaj. In acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate
Beneficiarului spre aprobare inainte de reluarea montajului. Costul acestor probe va fi
suportat in intregime de Constructor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie
a lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte intre camine), acestea vor fi testate,
urmand apoi punerea in functiunea a obiectivului.
Verificarea conductelor
Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara verificarilor pe care le va efectua Inginerul,
Constructorul va efectua verificari de calitate prin conducatorul tehnic al lucrarii (dirigintele de
santier si controlorul tehnic cu calitatea, persoane autorizate de I.S.C.) dupa cum urmeaza:
calitatea materialelor utilizate, dupa certificatele de calitate .
respectarea tehnologiei de montaj
respectarea traseelor conductelor, amplasarea caminelor etc .
Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform prevederilor din
proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca in cursul manipularii nu au suferit
deteriorari.
Inspectarea vizuala va fi realizata de Inginer, care va verifica inclinatia, directia,
liniaritatea, aspectul suprafetei interioare, adancimea si imbinarea corecta. Inspectarea
vizuala va fi insotita de o verificare in-situ cu o camera video inserata in interiorul
conductelor. Beneficiarul ar putea pune la dispozitie acest echipament, costurile fiind
suportate insa de Constructor. Orice modificari cerute de Inginer vor fi realizate inainte de
testul de presiune si dezinfectare.
La conductele sudate vor fi verificate prin sondaj cordoanele de sudura folosindu-se
metode nedistructive (de exemplu gamagrafiere) respectandu-se prescriptiile tehnice
specifice in vigoare.
Verificarea debitului de apa efectiv transportat este recomandata sa se faca odata cu
spalarea totala a conductei.
Verificarile, incercarile si probele se executa coform Legii 10/1995, privind calitatatea
constructiilor, Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora (HG nr. 273/94), SR 4163 si a altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
Concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
Caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire,
reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi etc.;
Pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;


Pozitia si executia caminelor, echiparea acestora;
Protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;
Calitatea sudurilor si a altor tipuri de imbinari;
Executia masivelor de ancoraj.

Proba de presiune a conductelor
Retelele de distributie nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de
darea in functiune.
Scopul probei este verificarea etanseitatii conductelor, imbinarilor acestora si a tuturor
accesoriilor etc, precum si a stablitatii conductelor la regimul maxim de presiune.
Testarea retelelor de presiune se face pentru fiecare tip de conducta conform
prevederilor producatorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice dupa o
spalare prealabila.
Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor SR 4163 si SR 6819
precum si a normativului I22-1999.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Tronsonul de proba nu va depasi 500 ml. Lungimea acestuia poate fi mai mare la
propunerea Constructorului, cu acordul Inginerului.
Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
Au montate toate armaturile;
S-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;
S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi
axiale.

Continutul probelor hidraulice.
Generalitati.
Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua in
prezenta Inginerului si vor fi conforme cu SR 4163-3.
Probele vor contine doua sau trei faze:
Proba preliminara pe tronsoane, pe masura ce avanseaza montajul
Probe pe portiuni finalizate de conducta sau portiuni din lucrare
Inspectie vizuala a legaturilor dintre conductele noi si cele existente.
Cele doua probe vor fi facute la presiunea maxima (Pn). Proba (I) se va face la toate
tronsoanele de conducta, iar (II) la un grup mai mare de tronsoane finalizate. In cazul in care
un singur tronson nou este legat intre alte doua existente, atunci se va face doar prima
proba. In toate cazurile se va face testul vizual dupa ce tronsoanele noi au fost racordate la
cele existente.
Constructorul va furniza toate materialele necesare testelor.


Pentru operatiile de testare nu sunt admise imbinari care implica taieri si filetari sau
alte prelucrari care ar putea deteriora rezultatul final al lucrarilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui sa fie acceptate de Inginer si vor avea
cadranele cu diametrul de cel putin 150 mm, gradate astfel incat presiunea de proba sa aiba
cel putin 75 % din presiunea indicata de aparat. Daca este necesar se vor furniza aparate
diferite pentru tronsoane diferite. Responsabilul tehnic cu calitatea al constructorului va avea
la dispozitie cel putin doua aparate care vor ramane la dispozitia Beneficiarului pe toata
durata lucrarilor.
Constructorul va trebui sa poata sa monteze si sa demonteze cu rapiditate aparatura
din dotare pe perioada probelor.
Toate aparatele de masura vor fi etalonate si vor avea verificarile metrologice impuse
de lege in termenele de valabilitate, inainte de inceperea probelor si la intervale regulate
dupa aceea, conform solicitarilor Inginerului.
Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi inchis cu capace la ambele
capete, capace care vor fi intarite pentru a rezista la fortele care apar in timpul probelor.
Fitingurile vor fi asigurate cu flanse oarbe si vor fi supuse probelor impreuna cu vanele de pe
conducte care vor fi lasate in pozitia deschis.
Parametrii de proba
lungimea maxima de incercare nu va depasi lungimea specificata de fabricantul
tuburilor.
presiunea de proba trebuie sa fie 1,5 x presiunea de regim.
presiunea de proba pentru fiecare tronson se va aproba de Inginer.
presiunea necesara efectuarii probelor se va obtine cu pompe cu actionare
manuala, nu se admit pompe centrifuge.
tronsonul la care se face proba se umple incet, asigurandu-se evacuarea aerului
printr-o supapa la capatul cel mai inalt al conductei. Aceasta parte va ramane
cateva ore la o presiune constanta si moderata de 1 bar la 2 bar pana cand
presiunea va putea fi pastrata fara introducerea unei cantitati suplimentare de apa.
presiunea se va ridica lent pana la 5 bar. Dupa 5 bar este obligatoriu ca presiunea
sa creasca in trepte de 2 bar la intervale de 15 minute pana ce se va atinge
presiunea de proba totala.
modalitatea si mijloacele de crestere a presiunii si masurarea pierderilor vor trebui
sa fie aprobate de Inginer. In general, pierderile se vor masura prin cantitatea de
apa necesara a fi pompata pentru refacerea presiunii din conducta.
tronsonul va fi considerat satisfacator din punct de vedere al pierderilor daca nu se
realizeaza nici o pierdere in interval de o ora.
in cazul in care rezultatele nu sunt satisfacatoare si se pot determina pierderile la
vreunul dintre tronsoane sau imbinari, Constructorul va repara, inlocui sau reface
imbinarea si va relua probele hidraulice pe cheltuiala sa.
Constructorul va programa probele si va instala manometre cu acceptul Inginerului.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu capace
asigurate, sprijinite. Nu se folosesc robinete ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor
supuse probei. In nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru inchiderea
capetelor tronsonului pentru efectuarea probelor de presiune.
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce,
in prealabil, s-au deschis si robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se
inchid treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
Presiunea de proba se masoara si se realizeaza in punctul cel mai coborat al retelei.
Se vor utiliza pompe cu piston.
Proba de presiune pentru conductele din PEID se face conform datelor producatorilor.


Pentru verificarea presiunilor obtinute se monteaza manometre la toate punctele
caracteristice ale tronsonului (capete, puncte inalte si joase, ramificatii, camine).
Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp racoros, dimineata sau
seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de temperatura.
Proba se considera reusita pe tronsonul respectiv, daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
La examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe
tuburi si in special in zona mufelor, la imbinari;
Pierdera de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.
Dupa terminarea probei pe tronson, santul se umple cu pamant si se executa legatura
cu tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana
la proba generala a conductei pe un tronson (strada, sau mai multe strazi), dupa cum va
stabili Inginerul .
Incercarea finala, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a acesteia,
prin observarea timp de doua ore a imbinarilor dintre tronsoane. Ansamblul conductei nu
trebuie sa prezinte pierderi vizibile de apa.
Temperatura minima, prognozata pe o durata de trei zile, la care se executa proba de
presiune este de 5C.
In cazul cand proba de presiune nu este corespunzatoare se iau masurile necesare
de remediere si se reface proba de presiune.

Proba de presiune a armaturilor
Incercarea hidraulica va fi facuta dupa montarea pe conducta a tuturor fitingurilor si
vanelor.
Presiunea de incercare a conductei va fi inferioara valorii de 1,25 x presiunea
nominala a robinetului.
Imbinarile din flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand
deplasari ale fetelor imbinate, se vor remedia pe cheltuiala Constructorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate, se va efectua spalarea si dezinfectarea instalatiei.

Probe hidraulice preliminare
Probele preliminare vor fi facute dupa ce conducta a fost pozata, cuplata la conductele
existente, iar santul a fost umplut pana la cel putin 300 mm deasupra ei. Imbinarile nu se vor
acoperi pana dupa terminarea testelor.
Toate tronsoanele vor fi verificate in acest fel.
Proba de presiune se va face pentru conducta, accesorii si bransamentele la cladire,
realizate pana in caminele de bransament.
Proba de presiune se va face in prezenta Constructorului, Beneficiarului,
Proiectantului si a reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, urmand a se incheia un
proces-verbal de faza determinanta.
Utilajele (pompe etc.) vor trebui sa fie probate, urmarindu-se ca functionarea sa fie
silentioasa, lipsita de vibratii, imbinarile sa fie perfect etansate, nefiind admise pierderile de
apa.
Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor
furnizorului, se va solicita acestora inlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezinta
defectiuni de fabricatie.
Inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind
obligatorie prevederea dotarilor privind protectia si tehnica securitatii muncii.
Probe hidraulice finale


Probele finale se vor face dupa ce intr-o subzona s-au pozat, imbinat si verificat
preliminar toate tronsoanele. Aceste probe finale se fac inainte de legarea noilor conducte la
sistemul existent.
Dupa legarea noilor conducte la sistemul de distributie existent, imbinarile vor fi lasate
descoperite si se va introduce in intregul sistem lichid la presiunea nominala. Beneficiarul va
trebui sa-si dea avizul la inspectia vizuala finala.
Probele finale nu cuprind si probele de presiune la conductele existente.
Dupa executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de etanseitate a imbinarilor
la presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces verbal.
Proba se va realiza in prezenta reprezentantului Beneficiarului.
Imbinarile in flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand
deplasari ale fetelor imbinate, se vor remedia pe cheltuiala Constructorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate, se va realiza spalarea si dezinfectarea
instalatiei.
Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie, a carei competenta va fi
conform prevederilor legale in vigoare. Constructorul va face parte din comisia de receptie si
va acorda lamuriri necesare comisiei.
La efectuarea incercarilor de presiune, se vor lua masurile necesare de protectia
muncii pentru personalul care executa incercarile.
Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se vor trece in procesul
verbal de receptie.
Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
Intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
Umplerea transeii in zona imbinarilor;
Umplerea transeii;
Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
Refacerea spatiilor verzi;
Executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.
Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica
detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor
(echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.
Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic
Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare
cu apa a localitatii.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform
normelor specifice. Punerea in functiune e retelei se face de catre personalul unitatii de
exploatare a retelelor, asistat de constructor conform prevederilor STAS 4163 -3, art. 4.1.

RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin
care investitorul declara ca accepta si preia lucrarea, cu sau fara rezerve si ca aceasta poate
fi data in functiune. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit
obligatiile conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie.
Receptia se face in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in
constructii si a HG 273/94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora precum si a altor reglementari specifice.
Etapele de realizare a receptiei sunt urmatoarele:
- receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;


- receptia finala dupa expirarea prioadei de garantie.

Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care Beneficiarul accepta si preia lucrarea, acesta
putand fi data in functiune, certificandu-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile
conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie .
Receptia se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii,
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.
273/94) si altor reglementari specifice.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
Receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
Receptia finala dupa terminarea perioadei de garantie prevazuta in
proiect.
Legea calitatii constructiilor nr.10/1995
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente, indicativ C 56
Instructiuni tehnice pentru efectuarea incercarilor hidraulice si pneumatice la
recipiente, indicativ I 2572
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora, aprobat prin HG 273/1994, modificat si completat prin HG
940/2006 si prin HG 13003/2007
Receptia obiectivelor de investitii se efectueaza in conformitate cu normele
aprobate prin H.C.M. nr. 900/1970 privind pregatirea si realizarea
investitiilor.
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate
cu prevederile din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente,
precum si a instructiunilor de montaj ale producatorului de echipamente.
Verificarea se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice,
mecanice, electrice, etc., efectuanduse cu respectarea standardelor in vigoare si a actelor
cu caracter normativ.
La receptie se verifica si executarea tuturor lucrarilor accesorii ale conductei.
Se vor avea in vedere in special conditiile tehnice privind:
Echiparea cu aparate corespunzatoare;
Folosirea echipamentelor prevazute in proiect;
Respectarea traseelor conductelor, a diametrelor si tipurilor de materiale
stabilite in proiect;
Montarea si functionarea corespunzatoare a armaturilor aferente retelei si a
tuturor echipamentelor auxiliare;
Rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii;
Asigurarea dilatarii libere a conductelor;
Modul de amplasare a aparatelor de reglare, masura si control si
accesabilitatea acestora;
Echiparea si functionarea corespunzatoare a instalatiilor pentru stingerea cu
apa a incendiilor, conform prevederilor din proiect si a indicatiilor
producatorului echipamentelor;
Calitatea izolatiilor si vopsitoriilor;
Aspectul estetic general al instalatiilor;
Realizarea in conditiile proiectului tehnic a instalatiilor de alimentare cu
energie electrica a punctelor de consum de pe traseul retelelor;


Intre conditiile obligatorii de efectuare a receptiei se numara si punerea la dispozitia
Inginerului a tuturor documentelor de executie necesare intocmirii cartii tehnice a instalatiei si
care trebuie sa contina cel putin:
documentele de calitate si de garantie a materialelor, utilajelor, aparatelor si
echipamentelor folosite in executie;
cartile tehnice de punere in functiune si exploatare a utilajelor, aparatelor,
echipamentelor mecanice si electrice;
planurile de executie conforme cu executia pentru toate obiectivele
investitiei.
Receptia la terminarea lucrarilor cat si receptia finala nu vor putea fi facute inainte de
obtinerea avizelor si autorizatiilor de functionare (de catre Beneficiar) care pot fi necesare din
partea unor institutii cu responsabilitati in domeniul apei si a apei uzate, impuse de legislatia
existenta sau de modificari viitoare si care pot conditiona punerea in functiune a obiectivelor
din cadrul lucrarii de conditiile de executie ale acestora (spre ex. Agentia de sanatate
Publica, Grupul de Pompieri, Apele Romane, Agentia de Protectie a Mediului etc.)
Scopul receptiei este sa verifice:
Realizarea lucrarilor de constructii-montaj in conformitate cu documentatia
tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice;
Indeplinirea conditiilor pentru exploatarea normala;
Realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati.
Receptia obiectivelor de investitii se desfasoara in urmatoarele etape:
Receptia lucrarilor de constructii-montaj care se efectueaza pe parcursul
executarii lucrarilor sau la terminarea obiectelor sau grupelor de obiecte
care pot functiona independent;
Receptia punerii in functiune a capacitatii finale a obiectivului de investitii;
Receptia definitiva a obiectivului, care se efectueaza la termenul prevazut
pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati.
Comisia de receptie examineaza:
respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de
executie impuse de autoritatile competente.
Examinarea se va face prin:
cercetarea vizuala a lucrarii;
analiza documentelor aferente cartii tehnice a constructiei sau a utilajului;
executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale
documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea
exigentelor esentiale conform legii;
analizarea referatului de prezentare intocmit de proiectant, cu privire la modul in
care a fost executata lucrarea. Beneficiarul va urmari ca aceasta activitate sa fie
cuprinsa in contractul de proiectare;
terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre Beneficiar si
executant si in documentatia anexata la contract.
In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a
constructiei sau a utilajului, comisia poate cere expertize, alte documente, incercari
suplimentare, probe si alte teste.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-
verbal de receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare Beneficiarului impreuna cu
recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingere a
ei.
Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei, in cazul in care nu exista obiectii
sau cele consemnate nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarii conform destinatiei
sale.


Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in
exploatare a lucrarilor din punct de vedere al exigentelor esentiale;
lucrarea prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute,
ar diminua considerabil utilitatea ei;
exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de
incercari de orice fel pentru a le clarifica;
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in
exploatare a utilajului, echipamentului si a instalatiei tehnologice sau capacitatea de
productie prevazuta sau nu permit punerea in functiune;
nu au fost respectate conditiile cerute de catre organele de avizare abilitate in acest
scop.
Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei, daca constata vicii care nu pot
fi inlaturate si care, prin natura lor, impiedica realizarea uneia sau a mai multor exigente
esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.
Presedintele comisiei de receptie va prezenta Beneficiarului procesul-verbal de receptie cu
observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de
receptie, Beneficiarul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica
hotararea sa, in interval de 3 zile lucratoare, executantului, impreuna cu un exemplar din
procesul-verbal.
In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie
se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de
remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depasi, de regula, 90 de zile
calendaristice de la data receptiei, daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt
termen.
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde
in mod obisnuit:
Verificarea transeei si patului conductelor;
Verificarea conductei montate in sant;
Verificarea cotelor conductelor;
Verificarea respectarii prescriptiilor de montaj si functionare corecta a vanelor,
aparatelor de masura, ventilelor de aerisire;
Respectarea dimensiunilor si a cotelor prevazute in proiectele de executie;
Asigurarea etanseitatii conductei;
Verificarea la presiune;
Verificarea capacitatii de transport (debitului);
Verificarea umpluturilor, refacerii pavajelor si strazilor betonate;
Respectarea masurilor de protectie si de securitate a muncii;
Respectarea masurilor de protectie a mediului sau a celor stabilite de autoritatile
locale.

Executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor
prevazute in contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii
va fi transmisa de executant si dirigintelui de santier.
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile de la notificarea
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:
- membrilor comisiei de receptie;
- executantului;
- proiectantului.
Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de
receptie, acestia avand calitatea de invitati.


La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei de terminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta cu prevederile autorizatiei de contruire, avizele si conditiile de
executie impuse de autoritatile competente, proiectului tehnic, caietului de sarcini
sau ale proiectului pe parti si in ansamblu;
- cercetarea vizuala a constructiei;
- analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei;
- daca au fost efectuate receptii pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in
cursul executiei de catre organul de control;
- executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei
de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale,
conform legii;
- referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost
executata lucrarea;
- terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investiitor si
executant si in documentatia anexata la contract.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in Procesul
Verbal de Receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu
recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei.
Procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija
investitorului:
- executantului;
- proiectantului;
- organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire;
- organului administratiei financiare locale.

Receptia finala
Receptia finala este convocata de investitor la cel mult 15 zile dupa expirarea
perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
- investitorul;
- membri comisiei de receptie;
- executantul lucrarii;
- proiectantul lucrarii.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza
urmatoarele:
- procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
- finalizarea lucrarilor cerute de "receptia de la terminarea lucrarilor";
- referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in
exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei
unor vicii, efectuarea de incercari si expertize.
La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si
concluziile in procesul-verbal de receptie finala, pe care-l va inainta investitorului, in termen
de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei,
de amanare sau de respingere a ei.
In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, aminarea
sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor
semnalate.
Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale in cazul in care nu
se respecta una sau mai multe dintre exigentele esentiale.


Procesele-verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului:
- organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire;
- executantului.

Cartea constructiei
Cartea tehnica a constructiei se compune din ansamblul de documente referitoare la
proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a
constructiei.
Carte tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.
Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect
de constructii de catre investitor sau, dupa caz, de catre proprietar.
Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele
de constructii definitive, supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura
fondurilor din care sint finintate sau de natura proprietatii asupra lor.
Cartea tehnica a constructiei se intocmeste conform Norme de intocmire a cartii
tehnica a constructei din HG 274-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora.
Cartea constructiei pentru toate componentele din cadrul investitiei reprezinta ansamblul
documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia exploatarea si urmarirea
comportarii in exploatare a constructiei si se va intocmi in conformitate cu HG 273/1994
completata cu HG 1303/2007.
Cartea tehnica se intocmeste de catre Consultant care va instructa Constructorul sa puna la
dispozitia sa toate documentele emise cu liste de documente, revizii, planse, etc.
Cartea tehnica a constructiei va cuprinde:
Fisa de date sintetice, cu toate datele de identificare a proiectului si a partilor
implicate;
Documentatia privind proiectarea: teme de proiectare; documentatia tehnica
referitoare la constructia respectiva (caracteristici, detalii de executie, schemele de
instalatii efectiv realizate cu toate modificarile aduse pe parcurs de proiectant,
constructor sau beneficiar pe parcursul executiei); breviare de calcul pe specialitati,
indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale; caiete de sarcini
privind executia lucrarilor;
Documentatia privind executia: autorizatia de constructie; procesul verbal de
predare a amplasamentului si a reperului de nivelment general; inregistrarile de
calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul lucrarilor si documentatiile prin
care se atesta calitatea lucrarilor; procesele verbale de receptie a terenului de
fundare, a fundatiilorsi structurii de rezistenta, procese verbale de admiterea fazelor
determinante; procese verbale privind montarea instalatiilor de masurare; expertize
tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor prevazute
de prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini; caiete de atasament, jurnalul
principalelor evenimente;
Documentatii privind receptia: procese verbale de receptie si alte acte incheiate ca
urmare a cererii comisiilor de receptie;
Documentatii privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in
timp.

Evaluarea impactului asupra mediului
Un plan detaliat de management al mediului inconjurator (PMM) va trebui sa fie pregatit
de catre Constructor si sa-l prezinte Inginerului pentru aprobare. PMM va trebui sa includa
masurile care trebuiesc luate de Constructor pentru a atenua si/sau proteja mediul
inconjurator impotriva impactului rezultat in urma executarii contractului. PMM trebuie sa
includa metode de protectie a mediului inconjurator in concordanta cu legislatia in vigoare.


Atat timp cat PMM este un instrument de management pentru uzul Constructorului,
acesta va trebui sa prezinte in detaliu cum aceste masuri trebuie puse in practica, resursele
cerute si programul de implementare. Planul va trebui sa contina sectiuni separate despre
aspectele individuale ale mediului inconjurator.
Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda:
1. Obiectivul
2. Planul de Lucru
3. Programul de implementare
4. Cerinte de forta de lucru
5. Monitorizarea procedurilor
Constructorul va trebui sa implementeze masurile din PMM de la inceperea
lucrarilor permanente. Costul pregatirii, implementarii si monitorizarii PMM va fi considerat ca
fiind inclus in pretul contractului.

Implicatii asupra mediului inconjurator
Lucrarile ce vor fi executate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia
existenta asupra solului, apelor, vegetatiei, faunei, sau din punct de vedere al zgomotului si
peisajului.
La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative:
Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari
137/1995
Legea nr 107/1996 Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
HG 930/2005 privind marimea zonelor de protectie sanitara
Ordinul 860/2002 publicat 2003 privind aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
De asemenea s-a avut in vedere legislatia conexa acestor acte normative.

Impactul asupra solului
Lucrarile de alimentare cu apa se vor realiza in ampriza drumului, in zona spatiilor
verzi, adancimea excavatiilor, sapaturilor fiind in medie de aprox. 1- 1,30 m.
Materialul pus in opera pentru executarea umpluturilor va fi pamant natural rezultat din
excavatie sau aport, compactat manual sau mecanic.
In cadrul acestor lucrari sursele de poluare a solului in faza de executie pot fi:
poluare accidentala cu hidrocarburi a solului, datorata eventualelor defectiuni
de functionare a masinilor si utilajelor datorita unei proaste intretineri a
acestora;
La executarea lucrarilor de montaj conducte precum si in cazul unor interventii in
timpul exploatarii, stratul vegetal de pe traseul acestora va fi decopertat de pe intregul culoar
de lucru si depozitat separat, iar la incheierea lucrarilor se reface stratul vegetal la gradul
avut inainte de inceperea acestora (aducere la starea initiala). Ca urmare, este evident ca nu
intervin modificari in calitatea si structura solului si a subsolului. Pentru evitarea pierderilor
din retea, cu efecte asupra calitatii apelor subterane, se va urmari o buna etansare a
imbinarilor conductelor.

Surse de poluare a solului in faza operationala:
- depozitarea necontrolata a deseurilor.
Impactul activitatii asupra factorului de mediu sol se estimeaza a fi unul de scurta
durata, care se va inregistra doar in zona de lucru, de-a lungul strazilor de acces unde vor fi
amplasate conductele si in zona spatiilor verzi. Riscul de poluare a solului este minim, tinand
cont ca s-ar inregistra numai in situatii accidentale.


Masuri de evitare, reducere si ameliorare a impactului asupra solului:
utilizarea unui parc auto in conditii optime de functionare
executarea lucrarilor de alimentare cu carburanti si a lucrarilor de reparatii si
reviziile utilajelor in spatii special amenajate
transportarea in scurt timp a deseurilor de constructii
colectarea deseurilor asmilabile cu cele menajere, produse de angajatii care
efectueaza lucrarile in recipientii special amplasati pentru acest scop, golirea si
transportul lor de catre o firma specializata.

Se apreciaza ca probabilitatea impactului asupra solului este unul temporar, minim,
extinderea si magnitudinea acestuia fiind de asemenea minime.

Impactul asupra apei
Posibilitatea ca o eventuala poluare la nivelul solului, aparuta in timpul lucrarilor de
executie (ex. Scurgere de carburant) sa ajunga in apa freatica este minima, tinand cont de
adancimea freaticului, de stratificatia litologica si timpul necesar ca particulele poluante sa se
infiltreze prin sol.
Masuri de evitare, reducere si ameliorare a impactului asupra calitatii apei freatice:
utilizarea unei parc auto in conditii optime de functionare;
executarea lucrarilor de alimentare cu carburanti si a lucrarilor de reparatii si
reviziile utilajelor in spatii special amenajate
colectarea deseurilor in recipientii special amplasati pentru acest scop, golirea
si transportul lor de catre o firma specializata la intervale regulate de timp.
in cazul unei eventuale defectiuni si scurgeri de motorina sau ulei se va izola
zona si se vor lua masuri ca aceasta sa nu se extinda
Se apreciaza ca nu exista risc de poluare a apelor de suprafata, iar impactul asupra
calitatii apelor subterane va fi unul mediu.

Impactul asupra calitatii aerului
In perioada de constructie impactul asupra aerului este determinat de:
noxele rezultate prin arderea motorinei in timpul functionarii utilajelor;
particule de praf provenite de la lucrarile de terasamente;
Masuri de evitare, reducere si ameliorare a impactului asupra calitatii aerului:
utilizarea unor utilaje si mijloace in stare buna de functionare;
umectarea superficiala a straturilor in cadrul lucrarilor de terasamente;
verificarea calitatii si etanseitatii in cazul instalatiei de clorinare.

Se apreciaza ca probabilitatea producerii impactului, extinderea, magnitudinea si
durata impactului asupra factorului de mediu aer vor fi minime.

Impactul zgomotului si vibratiilor
Protectia la zgomot este stipulata ca cerinta esentiala in Directiva Consiliului Europei
nr. 89/106/CEE si Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 si se refera la
zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate in apropiere. Nivelul de zgomot trebuie
mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita sa se
odihneasca si sa lucreze in conditii satisfacatoare.

Sursele de zgomot in faza de constructie sunt urmatoarele:
circulatia si functionarea autovehiculelor de transport materiale de constructie
executia forajului


In perioada de executie, se estimeaza ca in santier, in zona fronturilor de lucru vor
putea exista niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp;
In perioada operationala principala sursa de zgomot o constituie echipamentul statiei
de pompare, caracteristicile tehnice ale acestuia, distanta fata de zonele locuite asigurand
lipsa poluarii fonice.
Masuri de evitare, reducere si ameliorare a impactului zgomotului si vibratiilor in
perioada de constructie:
deplasarea cu viteza redusa a autovehiculelor angrenate in realizarea acestui proiect;
respectarea pe cat posibil a orelor de odihna pe tronsoanele aflate in imediata
vecinatate a caselor de locuit
echipamentele folosite vor respecta cerintele HG nr. 1756 din 6 decembrie 2006
privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor si vor purta dupa caz - marcajul CE si
indicarea nivelului de putere acustica garantat.

Impactul asupra peisajului si mediului vizual
In conformitate cu prevederile Legii nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea
Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000, peisajul
desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este
rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani.
Protectia peisajului cuprinde actiunile de conservare si mentinere a aspectelor
semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimoniala
derivata din configuratia naturala si/sau de interventia umana.
In timpul perioadei de constructie valoarea peisagistica va scadea, dar tinand cont de
caracterul temporar al lucrarilor, impactul poate fi considerat in limite acceptabile. Dupa
terminarea lucrarilor valoarea peisagistica in cazul zonelor in care au fost pozitionate
conductele ar reveni la starea initiala, in timp ce in cazul gospodariei de apa zona va fi
antropizata. Se va avea in vedere mentinerea curata, eventual plantarea de arbusti in zona
gospodariei de apa, pentru un impact pozitiv asupra mediului vizual.
Se apreciaza asadar ca impactul asupra peisajului si mediului vizual in faza de
constructie va fi unul de termen scurt, cu o magnitudine medie si irepetabil.
Impactul asupra faunei si florei
Pe perioada executarii lucarilor se asteapta ca impactul asupra faunei si florei sa aiba
deteriorarea vegetatiei si a faunei reprezentata in special de insecte in zona de
lucru;
acoperirea cu particule de praf a vegetatiei din zona lucrarilor de santier.
Masuri de evitare, reducere si ameliorare a impactului asuprea faunei si florei in
perioada de constructie:
ocuparea unei suprafete minime necesare de catre masini, utilaje si santier;
evitarea distrugerii vegetatiei in perimetrele din imediata vecinatate a zonei de
lucru;
aruncarea deseurilor numai in recipientele special amplasate pentru acest scop.
Se estimeaza ca impactul asupra vegetatiei va fi minim in faza de constructie si
nesemnificativ in faza operationala. Impactul va avea o durata limitata, o extindere si o
magnitudine mica.
Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu
Surse de poluare pentru ape:
forarea puturilor de medie adancime;
defectiuni de functionare a masinilor si utilajelor.


Instalatii sau dotari pentru protectia cantitatii/ calitatii apei:
dop de ciment care sa previna eventualele infiltrari ale apei meteorice in
acviferele de adancime sau comunicarea apelor dintr-un nivel acvifer superior,
cu cele din complexul acvifer de medie sau mare adancime.
Surse de poluare a aerului:
noxele rezultate prin arderea motorinei in timpul functionarii utilajelor si
masinilor;
particule de praf in timpul executiei lucrarilor;

Surse de poluare fonica si vibratii:
functionarea utilajelor si masinilor in perioada de constructie si a statiei de
pompare in perioada operationala
rotectia solului si subsolului
Surse de poluare a solului si subsolului:
defectiuni de functionare a masinilor si utilajelor
depozitarea necontrolata a deseurilor
Instalatii sau dotari pentru protectia calitatii solului:
utilizarea de containere pentru deseuri
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
In timpul executiei lucrarilor vor rezulta mai multe categorii de deseuri.
Tipuri de deseuri generate:
- deseurile asimilabile cu cele menajere
- deseuri de constructii (pamant, beton, asfalt, etc)
- deseuri reciclabile (fier, etc)
In vederea evitarii poluarii zonei afectate de lucrari Executantul va lua urmatoarele
masuri: pamantul excedentar si resturile de beton sau asfalt rezultate din lucrarile de
terasamente vor fi depozitate separat pe marginea santurilor, iar de aici vor fi transportate la
locuri special destinate, indicate de administratia locala.
Deseurile de asfalt, betoane, moloz se vor refolosi pe masura posibilitatilor de
Executant, iar cele nerecuperabile vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a
localitatii sau in zona indicata de Beneficiar.
Materialele auxiliare folosite (panouri de cofraj, sprijiniri, podete metalice, etc.),
reprezinta obiecte de inventar recuperabile de catre Executant. Capetele de teava de PEID
vor fi colectate si transportate la organizarea de santier, unde vor fi sortate in vederea
refolosirii lor. In activitatea de exploatare (fluxul tehnologic) nu exista riscul poluarii mediului
cu deseuri, acestea fiind practic inexistente.
La realizarea sistemului de alimentare cu apa va fi nevoie de unele lucrari la
carosabil,(la unul din punctele de injectei) care vor consta din:
- desfacerea carosabilului pe o latime egala cu latimea transeii de pozare a
conductelor plus 2x30 cm;
- desfacerea imbracamintii trotuarelor, similar cu desfacerea carosabilului;
- transportul cu autobasculanta al materialelor care nu pot fi folosite.
Refacerea carosabilului si a trotuarele se executa astfel incat sa se aduca la starea
initiala.
La terminarea lucrarilor (pe tronsoane), terasamentele suplimentare si deseurile se
aduna in gramezi (cu buldozer cu pneuri), se incarca in mijloc de transport auto si se
transporta la locul indicat de investitor sau la groapa de gunoi.

Deseurile asimilabile cu cele menajere produse in cadrul organizarii de santier sau in
perioada operationala vor fi colectate intr-un container special, transportate si eliminate in


mod similar cu cele produse in gospodarii de catre operatorul de salubritate din orasul
Ploiesti.
Containerul va fi amplasat intr-un loc ferit, pe o suprafata plana si accesibila pentru
masina operatorului de salubritate.
Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
Nu se folosesc substante si preparate chimice periculoase. Deseuri periculoase nu se
vor produce pe amplasament, service-ul utilajelor si a mijloacelor de transport se va face in
unitati specializate.

Lucrari de refacere a amplasamentului. Poluari accidentale
Managementul situatiilor de urgenta se refera la masuri preventive, operative
(interventii) si masuri de reabilitare.
In cazul proiectului, poluari accidentale se pot produce in cazul unor scurgeri de
hidrocarburi de la utilajele si masinile utilizate, a pierderii de carburant.
Masurile preventive vizeaza limitarea riscului de producere a poluarii prin utilizarea
unor echipamente si masini in buna stare de functionare, respectarea reviziilor si solicitarea
la capacitatea proiectata.
Masurile operative constau intr-o actiune rapida, pentru stoparea scurgerilor si
impiedicarea acestora de a ajunge in contact cu solul. In acest caz, solul va trebui decopertat
pe suprafata infestata (usor de determinat in cazul hidrocarburilor prin mijloace
organoleptice) si colectat intr-un recipient inchis.
Se va respecta Planul de actiune in situatii de urgenta si va fi informat APM Prahova.
Masurile de reabilitare sunt masuri complexe, in cazul in care poluarea se extinde si
nu s-au luat masurile de interventie imediata. Aceasta este o situatie a carei eventualitate de
producere este minima.

MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile din Legea 319/2006 Legea
securitatii si sanatatii in munca.
In conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006, pentru toata perioada de realizare a
proiectului, beneficiarul va numi un coordonator in materie de securitate si sanatate in munca
(SSM). Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va elabora planul de SSM pe toata
perioada de realizare a proiectului.
Fiecare constructor (subanteprenor) va elabora planul propriu de securitate si
sanatate in munca, care va face parte integranta din planul general de securitate. Acest plan
va contine ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice lucrarilor pe care
constructorul le executa pe santier (masuri de protectie colectiva si masuri de protectie
individuala) si va fi actualizat ori de cate ori este cazul.
Masurile de securitate si sanatate in munca nu sunt limitative si se vor completa de
catre beneficiar si executantul lucrarilor, pe baza experientei acumulate in domeniu, si cu alte
masuri, in functie de specificul locului de munca.
Amplasarea retelelor de alimentare cu apa se va face, de regula, in zona carosabilului
si in zona spatiilor verzi. Pentru a evita blocarea traficului si producerea de accidente, se va
cauta o organizare a executiei in flux rapid, astfel incat santul sa fie deschis cat mai putin
timp.


Se va asigura o semnalizare pe timp de zi si de noapte foarte buna pentru
vizualizarea gropilor, depozitelor, utilajelor.
Pamantul din sapatura va fi depozitat, astfel incat sa nu poata luneca inapoi in sant,
iar taluzul sa nu fie destabilizat.
Daca sapatura se executa cu sprijinire, elementele de sprijinire vor fi de buna calitate
si vor fi verificate inainte de intrarea muncitorilor in sant.
In general transportul se va face in orele de trafic redus.
Transportul, descarcarea si depozitarea tuburilor se va face astfel incat sa nu se
produca deteriorarea lor sau rostogolirea necontrolata.
Lansarea in sant se va face conform tehnologiei. Vor fi executate dispozitive speciale
de legare a tuburilor. La tuburile grele se interzice manevra cu mana. Pentru aceste tuburi se
vor folosi utilaje de ridicat. Inainte de ridicarea primului tub se va face o verificare a utilajului
de ridicat. Se interzice balansarea tubului in carligul macaralei pentru a obtine o anumita
pozitie. Pentru lansare se vor folosi echipe specializate.
La executarea probei de presiune cu apa se va urmari evacuarea completa a aerului
inainte de punerea sub presiune si rezemarea corecta a tuburilor la capete.
Dupa fiecare ploaie si periodic se vor verifica starea malului si a materialului din
sapatura; cand se observa ca apar crapaturi paralele cu santul va fi anuntat seful punctului
de lucru pentru a lua masuri (oamenii sunt evacuati imediat, deoarece ruperea malului se
poate face brusc, dupa o curgere lenta de durata).
Prefabricatele nu vor fi trantite si nu vor fi transportate manual daca au greutati de
peste 50 kg. Nu se admite depozitarea nici unui prefabricat sau a sculelor, pe marginea
santului.
Se vor lua masuri de semnalizare si se vor executa balustrade si spatii de trecere
pentru functionarii si muncitorii din cadrul hipodromului.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igienei muncii
sunt:
- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de
securitate a muncii;
- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de exploatare
si intretinere si consemnarea acestora in fisele individuale sau alte formulare
protectie a muncii;
- pe toata durata executiei, in lungul conductelor trebuie asigurata o zona de lucru si
de protectie. Latimea acestor zone se stabileste functie de tipul si diametrul
conductei si de conditiile locale;
- in interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al
utilajelor straine de santier. Zona de protectie se stabileste prin proiect si se
masoara din axul conductei.
Instructajele de protectie a muncii la executarea lucrarilor se refera cu prioritate la:
- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;
- executia sapaturilor si sprijinirea peretilor transeii;
- executia sudurilor;
- semnalizarea devierii circulatiei, iluminatul pe timpul noptii;
- manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;
- protectia impotriva intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor;
- obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;
- lucrari in spatii inchise: camine, galerii edilitare, tuneluri;
- folosirea utilajelor de executie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri
electrogene, grupuri de sudura, aparate de taiat conducte etc.).


Atat in timpul executiei cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate normele
Se va acorda o atentie deosebita si o supraveghere corespunzatoare, operatiilor de
sapaturi, sprijiniri, transporturi, depozitari si lansari de conducte.
Se vor monta parapeti de protectie in lungul traseului, se va semnaliza pe timp de zi si
de noapte zona de lucru.
Atat in timpul executiei cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
instructajul, de protectia muncii la zi si cu respectarea regulamentului privind protectia si
Executantul este obligat sa faca instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier
pentru cunoasterea obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in
concordanta cu prevederile proiectului.
O atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane existente, cu
referire speciala la conductele de gaze, la cablurile electrice si telefonice. Trebuie respectate
conditiile impuse de detinatorii acelor retele pentru a prevenii orice pericol de accidente.
Depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai mare de 70
cm de marginea transeii. Pe durata lucrarilor transeea va fi imprejmuita, instalandu-se
panouri avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunzator.
Coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta echipament
adecvat si casti de protectie.
Sculele disponibile nu vor fi lasate la marginea transeii, fiind depozitate la cel putin 75
de cm de aceasta.
Lansarea in sant a tuburilor se va face de catre muncitori calificati, folosindu-se
franghii si scripeti, respectandu-se normele de protectia muncii specifice acestor operatiuni.
Este interzisa lansarea tuburilor prin cadere libera. Coborarea tuburilor in santuri se va face
de pe partea unde nu sunt depozite de pamant, nisip, etc. Lansarea tuburilor (ca si
executarea sapaturii) printre, pe langa sau pe sub eventualele cabluri electrice, conducte de
gaze, apa, etc se va face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin
lucrari adecvate de sustinere, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu
detinatorii retelelor subterane respective.
Spargerea de betoane, se va face numai de catre muncitori calificati, protejati cu
ochelari de protectie, dotati cu scule de mana adecvate.
Toate echipamentele de protectie ce vor fi folosite trebuie sa aiba certificat de utilizare
de la factorii abilitati din cadrul MMPS.
obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii si sanatatii muncii, in concordanta cu
prevederile proiectului si cu intreaga legislatie de protectia muncii in vigoare la data
executarii lucrarilor.
Nu este admis accesul in santier pentru persoanele straine, sau aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza sistemul
Accesul in caminele subterane ale instalatiilor existente in zona se va face numai
dupa ce in prealabil s-a constatat, cu ajutorul detectorului de gaze, ca nu exista gaze
vatamatoare sau explozive. Muncitorul care coboara in camin va fi asigurat cu centura de
siguranta (ham) si franghie si va fi asistat de la sol de 2 muncitori. Se vor monta placute
avertizoare cu inscriptia Camin in lucru, amplasate in toate directiile de deplasare la 1.50 m
de centrul caminului, atunci cand se lucreaza in camin si capacul este indepartat. Similar se
procedeaza pentru orice constructie din subteran, existenta sau noua.
Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi
prevazute cu balustrade de protectie.


Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate incat sa se asigure
stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
La terminarea fiecarui schimb, fronturilor de lucru se vor lasa in siguranta.
Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de
avertizare sau interzicere.
Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure
desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.
Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate
in cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in
conditii satisfacatoare.
Materialele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest
scop. Caile de acces vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari.
Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile vor fi stranse si depozitate in locuri
special amenajate.
Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturii se va
executa numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucratorii instruiti si autorizati in
acest scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare
si transport pe verticala si orizontala.
Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor
lucrari trebuie - obligatoriu - legate la instalatia de punere la pamant, a carei rezistenta va fi
de cel mult 4 ohmi.
Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale
instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia
electrica se va face numai de electricieni calificati, instruiti si autorizati.
Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea
santierului, trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.
In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor,
de caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane, este
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii
straturilor, asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si
instalatii subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.
Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de
locurile unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de
doua ori adancimea.
Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta
minima de 0,7 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un
unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a
pamantului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.
La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m se vor montat
platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste
incarcaturii pe care trebuie s-o suporte.
In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii,
masurile necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de
executie.


Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla
modul de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.
Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale
si mentinute in stare de curatenie.
- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m
distanta de caile de circulatie
- se interzice tinerea in mana a baretelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca
cat si la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii
barelor
- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei
operatiuni, in buna stare.
Este interzisa confectionarea armaturilor in zona de influenta a liniilor electrice aflate
sub tensiune
sunt legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii
corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de
siguranta.
La asamblarea elementelor de cofraj cu buloane, bolturi, suruburi, verificarea
coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice
efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Cuiele din panourile de cofraj vor fi intoarse spre a evita ranirea sau agatarea
echipamentului muncitorilor.
Se interzice demontarea cofrajelor prin tractiune inainte de desfacerea tuturor
legaturilor.
Demontarea cofrajelor se face numai dupa ce s-au luat toate masurile de protectie
necesare. Efectuarea operatiunilor de demontare se face in ordinea inversa celor de montare
sau conform prevederilor proiectului de executie.
In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de
transport al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se
va opri lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se
vor efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste
operatiuni.
Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol
etc.) se vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acestora.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii.
In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale
constructiei, se vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si
adapostirea intr-un loc sigur.
Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive
de protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespunzatoare tipo- dimensiunilor
masinii si sarcinii de lucru.
Este interzis a se lucra la ferastraiele circulare daca dispozitivele de protectie nu
asigura:
- acoperirea partii active a panzei taietoare
- limitarea urmarilor fenomenului de recul
- oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei


Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentricitati,
sau mai mult de doi dinti lipsa, si care sa nu fie consecutivi.
Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu
bucati de material lemnos.
Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei
taietoare. Pozitia trebuie sa fie in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.

La proiectare se vor respecta masurile generale de tehnica securitatii muncii si cele
specifice fiecarui tip de utilaj. Se vor respecta prevederile din normele legale si anume:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
- Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
- HOTARARE nr. 955 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Normelor
de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006,
aprobate prin HG nr. 1425/2006
- HOTARARE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 ( M.O. nr. 845 din 13 octombrie
2006) - privind stabilirea Cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucrarilor impotriva riscurilor legate de prezenta
agentilor chimici;
- HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 ( M.O. nr. 815 din 3 octombrie 2006)-
privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca;
- HOTARARE nr. 1.093 din 16 august 2006 ( M.O. nr. 757 din 6 septembrie 2006)
privind stabilirea Cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau
mutageni la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1.092 din 16 august 2006 ( M.O, nr. 762 din 7 septembrie 2006)
privind Protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti
biologici in munca;
- HOTARARE nr. 1.091 din 16 august 2006 (M.O. nr. 739 din 30 august 2006) -
privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
privind Cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii
lucratorilor care pot fi expusi unui potential rise datorat atmosferelor explozive;
privind Cerintele minime de securitate sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorso -
lombare;
privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
privind Cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare;
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 (M.O. nr. 683 din 9 august 2006) privind
Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca;
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 ( M.O. nr. 380 din 3 mai 2006 ) privind
Cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de zgomot;
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 (M.O. nr. 252 din 21 martie 2006) - privind
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile;


- ORDIN nr. 94 din 7 februarie 2006 (M.O. nr. 169 din 22 februarie 2006) pentru
aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele eure
armonizate referitoare la echipamentele individuale de protectie;
- HOTARARE nr. 1,876 din 22 decembrie 2005 ( M.O. nr. 81 din 30 ianuarie 2006)
privind Cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii;
- ORDIN nr. 242 din 23 martie 2007 (M.O. nr. 243/2007) - pentru aprobarea
Regulamentului privind formarea specifica de coordonator in materie de
securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si/sau a realizarii lucrarii
pentru santiere temporare ori mobile;
- HOTARAREA nr. 601 din 13 iunie 2007 (M.O. nr. 470/2007) - pentru
modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
- HOTARAREA nr. 355 din 11 aprilie 2007 (M.O. nr. 332/2007) privind
Supravegherea sanatatii lucratorilor;
- HOTARAREA nr. 246 din 7 martie 2007 (M.O. nr. 169/2007) privind
Metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca
- HOTARAREA nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 (M.O. nr. 81/ 2006) privind
cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de vibratii;
- HOTARAREA nr. 753 din 16 octombrie 2006 (M.O. nr. 925/ 2006) privind
protectia tinerilor in munca;
Biroul sau responsabilul cu protectia muncii de la santier are obligatia sa faca
tuturor angajatilor un instructaj general si unul specific sectorului unde lucreaza, privitor la
masurile de protectia muncii, fisele de instructaj pentru protectia muncii tuturor angajatiilor
vor fi reactualizate lunar conform normelor si normativelor in vigoare. Constructorul va
respecta tehnologia de executie prezentata in caietul de sarcini.

Masuri privind situatiile de urgenta (SU)
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si
echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executia
retelelor de distributie a apei, inclusiv in timpul operatiilor de revizie preventiva, reparatii si
remedieri ale avariilor.
Raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum
si santierului care asigura executia conductelor.
acestora".
30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau
operatii cu substante inflamabile. Lucrarile de sudura nu se executa in zonele in care se
realizeaza vopsitorii sau izolatii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor
necesari functionarii utilajelor. Utilajele se prezinta la program alimentate cu combustibilii
necesari.
Pentru lucrarile de executie in spatii inchise (camine, galerii edilitare, tuneluri), se
prevad masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor in functie de natura


lucrarilor si a conditiilor locale. Conducatorul formatiei de lucru asigura instruirea personalului
si urmareste permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
Tuburile si piesele speciale din polietilena de inalta densitate se aprovizioneaza pe
santier numai in momentul punerii acestora in opera.
Se executa si monteaza indicatoare vizibile si rezistente la intemperii, pentru
marcarea pozitiei hidrantilor exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii de incendiu,
respectandu-se prevederile din STAS 297/2-92.
In documentatia tehnica s-au prevazut solutii si materiale care nu favorizeaza
declansarea incendiilor in timpul executiei.
Pe perioada executie se vor respecta instructiunile prevazute de Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii avizat de MLPAT cu nr. 9/N.15.03 1993
cap.33. Lucrari de alimentare cu apa si canalizare precum si prevederile normativului
C
300
/1994 referitor la Prevenirea si stingerea incendiilor.
Tevile din polietilena sunt usor inflamabile (clasa C
4
), ard incet, dar se autosting,
producatorul recomandand la depozitare sa nu fie amplasate in apropierea substantelor
inflamabile.
Se vor respecta deasemeni prevederile Ordinului nr.975/1998 privind Norme generale
de prevenire si stingerea incendiilor.
In documentatia tehnica exista o serie de lucrari care sunt cuprinse in Normele de
tehnica securitatii muncii si pentru care s-au asigurat conditiile necesare, lucrarile din proiect
vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul mentionat mai sus pentru inlaturarea
oricaror posibilitati de accidentari in timpul lucrului.
Deasemenea se vor respecta in totalitate prevederile normativelor si reglementarilor in
vigoare referitoare la protectia la foc a constructiilor si instalatiilor aferente:
Normativ de siguranta la foc a constructiilor P 118-99/2004
Ordin MAI nr.163/29.03.2007 privind Norme Generale de aparare impotriva
incendiilor
Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora C 300/1994
Norma metodologica MAI nr.3 din 6.01. 2011 de avizare si autorizare privind
securitatea la incendiu si protectia civila.

STANDARDE, NORME SI PRESCRIPTII DE REFERINTA
Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate in cadrul contractului, vor fi
in concordanta cu Standardele Internationale adecvate (ISO).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de
cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile in care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de
munca vor corespunde standardelor si normativelor valabile in Romania.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat
standardele si codurile specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile in scris de
Beneficiar.
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi
descrise amanuntit in scris de catre Constructor si trimise Beneficiarului cu cel putin 28 zile
inainte de data la care Constructorul cere aprobarea Beneficiarului.
Constructorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si
codurilor de utilizare la care se refera specificatia si oricare alt standard care se aplica la
materialele care urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce urmeaza a
fi executate.
Un Constructor care isi propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si
standardelor specificate va trimite versiunea alternativa Beneficiarului pentru aprobare.


Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un
standard aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin cerintelor
acestei specificatii, sau oricarui articol din desene, Constructorul va cere Beneficiarului
clarificari inaintea inceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Constructorul poate furniza bunuri
care sa se conformeze si altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel putin
egala cu standardele mentionate.
STAS, SR Standarde Romanesti
ISO Standarde Internationale
EN Norme Euro
I Normativ pentru lucrari de instalatii
C Normativ pentru lucrari de constructii
PE Normativ pentru lucrari de instalatii electrice
P Normativ pentru lucrari de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP Normativ pentru lucrari de rezistenta

Standarde de stat

- Legea 10/1995 calitatea in constructii
- Legea 50/1991 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata cu
modificari si completari ulterioare)
- SR ISO 31.0/1994 - Marimi si unitati. Partea O. Principii generale.
- STAS 737/5 1984 Sistemul international de Unitati (SI). Multiplii si submultipli
zecimali preferentiali ai unitatilor SI.
- STAS 297/1 1988 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
- STAS 297/2 1998 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
- STAS 1478/1990 - Alimentari cu apa la constructii civile si industriale.
- STAS 2250/1981 - Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de
incercare si presiuni de lucru maxime admisibile.
- STAS 3061-1974 Hidraulica. Terminologie, simboluri si unitati de masura
- STAS 3221/1986 - Convoaie tip si clase de incarcare.
- SR 4163-1-1996 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale
de proiectare
- SR 4163-2-1996 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
- SR 4163-3-1996 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptie de executie
si exploatare
- STAS 6002 - Camine pentru bransamente de apa.
- SR 6819 - Alimentare cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si
executie.
- SR 8591-1997 - Retele edilitare subterane. Conditii de deplasare.
- STAS 9342/1982 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru
alimentarea directa a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
- STAS 9312 1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
- STAS 9570/1 1989 - Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri in
localitati.
- STAS 10101/1997/QA - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pentru constructii civile si industriale (M-SR 6185)
- STAS 10101/1 1978 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente (M-SR 6/85; 4/86)
- STAS 10102/2 1975 Actiuni in constructii. Incarcari datorate procesului de
exploatare.


- STAS 9824/5-75 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri
- STAS 6054 -77 - Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului RSR.
- STAS 2308-81 - Alimentari cu apa si canalizari, capace si rame pentru camine de
vizitare
- STAS 4273/83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
- STAS 11100/1-93 - Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
- STAS 438/1-89; A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton
laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
- STAS 10107/0-9076.6.3 Acoperirea cu beton a armaturilor. Constructii civile si
industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
- SR 1343-1/2006 - Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila
pentru localitati urbane si rurale.
- SR 10898:2005 - Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
- H.G. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii
- HG 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
- Legea 376/2006 privind regimul constructiilor;
- Ordin 1430/2005 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificari si completari ulterioare
137/1995
- STAS 9002 1991 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in
productie si montaj
- STAS 9446 1985 Reguli de utilizare a unitatilor de masura legale care nu fac
parte din sistemul international de unitati (SI).

Legi si normative

- P 7 1992 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor
fundate pe terenuri sensibile la umezire.
- I 9 1996 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- C 56 2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
- P66 2001 - Instructiuni tehnice privind proiectarea lucrailor de alimentare cu apa
potabila si canalizarea satelor.
- P118 1999 - Norme de siguranta la foc a constructiilor
- C 300/94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
- O.M.I. 775/1998 - Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.
- Normativul I 22-99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de
aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor.
- Normativul P 100-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
agrozootehnice si industriale
- Normativul C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente, aprobat cu ordinul 900/25.11.2003


- NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat
- NP 084-2003 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte din
mase plastice (MO partea I, nr. 867/2003);
- GP 043 1999 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC si polietilena
- GP 106 2004 Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de
alimentare cu apa si canalizare (MO partea I, 338/2005);

Standarde si norme eure

- EN 805 2000 - Sisteme si componente pentru conducte de transport a apei in
afara cladirilor.
- ISO 161/1 1995 Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre
exterioare normale;
- ISO 1167 1993 Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor.
Determinarea rezistentei la presiunea interioara.
- ISO 4065 1995 Tevi termoplastice. Tabelul grosimii peretilor.
- ISO 4022 1990 TEvi din material plastic. Diametre normale, presiuni si grosimi
de perete pentru tevile de presiune destinate conductelor ingropate.
- ISO/TR 7474 - Tevi si accesorii din polietilena de inalta densitate. Rezistenta
chimica fata de lichidele care urmeaza a fi transportate.
- DIN 8075 - Tevi PEID: cerinte generale de calitate; teste.
- ISO 12162 - Sisteme de clasificare.
- DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor
proiecte publice si private asupra mediului (85/337/CEE)
- Directiva Consiliului 97/11/EEC din 3 Martie 1997 de modificare a Directivei
85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra
mediului

DISPOZITII FINALE
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: C
normala si nu necesita masuri speciale de urmarire a comportarii in timp, conform
Normativului P 130/88, calitatea lucrarilor asigurandu-se dupa modelul 3.
In proiect s-au prevazut cerinte de calitate corespunzatoare nivelurilor minime de
performanta stabilite conform Legea 10/1995 art.5 si HG 925/1995 si anume:
- A
1
(A
11
) Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice inclusiv la cele
seismice pentru constructii edilitare si gospodarie comunala.
- B
9
Privind siguranta si exploatare pentru constructii edilitare si gospodarie
comunala.
- Is Instalatii sanitare: instalatii sanitare interioare; instalatii exterioare de alimentare
cu apa; instalatii exterioare de canalizare; instalatii de stingerea incendiilor.

GENERALITATI
Domeniul lucrarilor
Sectiunea specificatiilor se refera la lucrarile de terasamente autorizate, necesare
pentru montarea conductelor ingropate, lucrari care includ in ordine specifica:
operatii pregatitoare privind transpunerea proiectului pe teren,
desfacerea sistemelor de suprafata ale cotelor de teren,


scarificarea sistemului cotei de teren si separarea materialului scarificat
sapaturi mecanizate si manuale in taluz vertical pentru transee,
sprijiniri ale malurilor,
protejarea celorlalte retele subterane intalnite,
evacuarea apelor acumulate in spatiile de lucru si adiacente,
imbunatatiri ale terenurilor slabe de fundare,
pregatirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ingropate,
pozarea conductelor imbinate,
executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,
refacerea sistemelor de suprafata afectate de lucrari sau de organizari de santier.
Se mai refera la:
materialele utilizabile, specifice terasamentelor si asigurarea gradelor de
compactare,
incarcari si transporturi cu diferite mijloace,
controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzatoare cerintelor specifice,
asigurarea conditiilor pentru receptionarea lucrarilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din C 169-88 Normativ
pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente.
Constructorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin
subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect si
prezentul caiet de sarcini. In acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele
de acreditare laborator, impreuna cu extrasul de contract difuzabil, din care sa rezulte adresa
laboratorului si persoanele contactabile de catre Beneficiar sau Reprezentantii sai.
In cazul unor suspiciuni privind calitatea, Constructorul este obligat sa efectueze, la
cererea Beneficiarului sau a Reprezentantilor sai, verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini, cazurile supunandu-se clauzelor din contract.
Constructorul este obligat sa asigure adaptarea metodelor tehnologice si
organizatorice, specifica fiecarui amplasament, conformandu-se si celor specificate expre in
Procesul verbal de predare-primire amplasament.
Constructorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climatice in care se
executa lucrarile de terasamente, a evenimentelor survenite in timpul fazelor de executiei
asupra carora produc influenta si va asigura inregistrarea documentelor ce atesta calitatea
executiei si a rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In conditii locale deosebite se pot accepta si se pot aproba derogari de la prezentul
caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului si/sau Beneficiarului sau
Reprezentantilor sai, dupa caz.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte
calitative, Beneficiarul sau Reprezentantul sau, va dispune intreruperea executiei lucrarilor.
Constructorul este raspunzator de pagubele implicit cauzate de aceste intreruperi si de
costurile privind refacerea lucrarilor neconforme cerintelor.
Neconcordantele cu proiectul, constatate in etapa vizitari amplasamentelor, vor fi
sesizate in scris Beneficiarului spre solutionare, in timp rezonabil, inainte de termenul de
depunere a ofertelor.
Neconformitatile constatate in timpul executarii lucrarilor de terasamente dintr-un front
de lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, in scris, Inginerului, spre solutionare in
conditii legislative si timp util mentinerii frontului in stare activa.


Programul
Ca parte a Programului de esalonare a lucrarilor cerut prin contract, Constructorul va
prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrarile de terasamente propuse, pentru
fiecare amplasament al proiectului, si metodele propuse pentru executarea sapaturilor,
miscarea materialelor rezultate si cele necesare, compactari, depozite sursa sau
intermediare si miscarea de personal. Va prezenta, de asemenea, si o lista detaliata cu
cantitatile fizice de realizat si tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.
Lucrarile se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depasi 50100 m, dupa
caz, cu operatii desfasurate in paralel pe maxim 23 tronsoane succesive.

MATERIALE
Generalitati
Lucrarile de terasamente nu vor fi incadrate, in partea economica, dupa natura, dupa
proprietatile coezive si modul de comportare la sapat ale pamanturilor sau rocilor
dezagregate prin lucrari. Toate lucrarile tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de
amplasament, iar volumele lor vor fi corelate intre ele, functie de lungimile conductelor
proiectate.
Toate materialele rezultate din sapaturi vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu
exceptia spatiilor verzi. In cazul spatiilor verzi, anterior demararii sapaturilor, se vor indeparta
straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleasi grosimi, dupa finalizarea lucrarilor
pana la cota initiala a stratului indepartat.
Pentru umpluturi se va utiliza pamant rezultat din sapatura, precum si agregate
minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Beneficiar sau Inginer, pe
baza rezultatelor incercarilor initiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea
face numai daca este insotit de declaratia de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de
furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Beneficiar (sistem 4 de
atestare, conform Anexa 3 din HG nr.622/20.07.2007).
Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale transeelor pentru
conducte, exceptand cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt impartite dupa straturile
alcatuite pe cote descrescatoare si definite de Proiectant, cum urmeaza:
material pentru umpluturi curente, functie de gradele de compactare prescrise;
material pentru protejarea conductelor, functie de dimensunea conductei;
material pentru pat de pozare conducte;
material pentru imbunatatirea terenului de fundare local alterat.
Materialele utilizate sunt definite dupa cum urmeaza:

Material pentru umpluturi curente
Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere.
Balasturile nu vor contine materii organice sau alte impuritati si trebuie sa-si pastreze gradul
prescris dupa compactare:
Granulometria trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos:

Dimensiunea
sitei
Procent de trecere
75 mm 100
37,5 mm 85-100
20 mm 60-100
10 mm 40-70
5 mm 25-45
600 micron 8-22
75 micron 0-10


Limita de umiditate a materialului, incarcat la furnizor in mijlocul de tranport auto, sa nu
depaseasca 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pana
la atingerea celor optime necesare obtinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor
modificat de 9597%, functie de intensitatea traficului si incarcarile din circulatie, aplicand
procedee tehnice proprii supuse acceptului Beneficiarului. Atestarea gradului de compactare
se face prin document inregistrat.

Material pentru protejare conducta ingropata
Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a mentine forma
conductei ingropate si de a favoriza preluarea incarcarilor verticale din umpluturi si traficul de
la cota terenului. Protejarea se realizeaza prin straturi succesive executate diferit, numai prin
compactare manuala, dupa cum urmeaza:
strat de sprijin, manual imprastiat afanat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu
granulatie maxima de 10 mm, pentru asezarea conductei la cotele Proiectului,
patul superior de pozare, pana sub axul orizontal longitudinal al conductei, din
produs mineral monogranular de balastiera prescris de furnizorul conductei pentru
conditiile de pe amplasament, cu rol de a asigurare a aliniamentul montajului;
compactarea se executa cu grija sporita si la un indice Proctor de cca. 80%, pe
ambele parti, si se verifica prin aplicari de sarcini locale diferit directionate, sub care
sa nu se produca deplasari,
umpluturi laterale longitudinale, pana la generatoarea superioara, din produs
monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fata de
stratul inferior, cu rol de distribuire uniforma pe peretii conductei a incarcarilor
verticale preluate in sectiune transversala,
umplutura superioara conductei, cu o grosime minima de 15 cm, din produs
monogranular compactat la un indice minim de 8590 %, functie de adancimea de
ingropare,
Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru protejarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament.
Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse in
statii de sortare de pe langa balastiere si va respecta urmatoarele prevederi minimale:

Diametru nominal al
conductei (mm)
Dimensiunea maxima a
particulelor (mm)
Sorturi utilizabile
(mm)
Sub 300 10 10 monogranular
300 600 15 10 14 monogranular,
sau
14 5 amestec
uniform

Material pentru pozare conducta
Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 15
cm grosime, pentru amenajarea fundului de transee dupa sapaturi si asigurarea realizarii
pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua si incarcarile rezultate in
timpul montarii tipului de conducta, fara afectarea cotei de rezemare a tipului de conducta in
sectiunea transversala din sapatura amenajata.
Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastiera cernut
cu granulatia maxima de 10 mm, fara impuritati si parti organice la furnizor, incarcat in mijloc
auto. Nisipul va fi insotit de declaratia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat
si declarat.


Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru pozarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament.
In cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Inginer,
realizarea pozarii conductei, dar numai dupa finisarea la cotele de radier din Proiect si prin
intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 10 cm.

Material pentru imbunatatirea terenului de fundare
Fundurile de sapatura care prezinta alterari locale vor fi supuse spre
solutionare Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile
de fundare alterate din vina Constructorului, ca urmare a nerespectarii
tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe baza de
solutionari date de Proiectant.

EXECUTIE
Cote de teren existente (CT)
Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcatuire la suprafata, constituie
baza pentru masurari cote in adancimi, in sectiuni corespunzatoare caracteristice ale
aliniamentelor Proiectului de pe amplasament.
In cazurile in care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrari
comandate de administratia locala, sau de alti detinatori de utilitati publice anterior preluarii
unui amplasament, cotele de referinta ale Proiectului vor fi transpuse situatiei reale intalnite,
utilizand elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi mentionate prin Procesul
Verbal de Predare-Primire Amplasament.
Cote ax conducta (Cax)
Constructorul va monta conductele la cotele de ax conducta (Cax) indicate in Proiectul
aprobat.
Daca nu este indicat altfel de catre Inginer in cazuri particulare supuse spre aprobare,
adancimile transeelor vor fi realizate, astfel incat, sa asigure o acoperire de minim H =
adancimea de inghet deasupra generatoarei superioare a conductelor ingropate, indiferent
de diametre nominale si tip.

Lucrari pregatitoare
Inaintea inceperii lucrarilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fara costuri
suplimentare, lucrarile pregatitoare necesare, dupa caz, constatate dupa vizitarea
amplasamentelor:
curatirea suprafetelor de teren de: frunze, crengi, arbusti, iarba, buruieni, noroi
acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv
transportarea lor la rampele de depozitare indicate si taxate de Administratiile
Locale,
indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor si vehiculelor, cu regim
de proprietate privata, repozitionarea lor in afara zonelor de activitate, in urma
acordurilor si/sau somatiilor ce implica proprietarii sau Administratia Locala, dupa
caz,
taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini 10
cm, cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea radacinilor,
colectarea si indepartarea apelor de suprafata in afara amplasamentelor
Proiectului, inclusiv protejarea fata de apele meteorice,
taierea regulata cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea
latimilor necesare desfasurarii oparatiunilor de sapare, latimi cel mult mai mari cu
maxim 0,50 m decat latimile superioare ale traseelor, mentionate mai jos;


asigurarea si tinerea sub control permanent a zonelor de activitate, in
conformitate cu restrictionarile aprobate sau impuse de factorii desemnati prin
Certificatul de Urbanism
amenajari de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile
Administratiilor Locale, pentru ameliorarea influentelor timpilor de transport auto
asupra duratelor totale de executie pe amlasamentele Proiectului.
Constructorul va consemna si supune aprobarii Inginerului, toate lucrarile pregatitoare
efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodata, ramane responsabil pentru efectele
rezultate din neefectuarea unora dintre ele.
Trasarea lucrarilor
Operatiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situatie, functie de reperele
existente si coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe
amplasament (STAS 9824/5 -1975).
La o data solicitata de Constructor si aprobata de Beneficiar, vor fi identificate si
marcate vizibil toate instalatiile, retelele si orice alte constructii subterane, in prezenta
detinatorilor acestora, convocati de Constructor: electrice, de telecomunicatii, apa, canal,
gaze naturale, sau de alta natura, ce vor fi intersectate sau in raza carora vor fi dezvoltate
lucrarile Proiectului, in vederea protejarii acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice
recomandate prin avizele emise de detinatori, inclusiv recomandarile suplimentare specifice
amplasamentului predat Constructorului (STAS 9570/1 -1989).
Trasarile in detaliu vor fi efectuate si inregistrate de Constructor dupa supervizarea
documentului operatiei de catre Inginerul Proiectului.
In cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al
Inginerului pe propunerea facuta in spiritul Proiectului de Constructor, in timp rezonabil, dupa
caz si cu consultarea Proiectantului. Aceste modificari nu vor implica costuri suplimentare
sau vor fi cele stipulate in contract.
Constructorul este raspunzator de trasarea lucrarilor conform Proiectului si de
conservarea materializarilor reprezentative de pe amplasament (punctelor de reper), ca baze
pentru masuratori si verificari, indiferent de volumul lucrarilor dezvoltate si metodele
tehnologice adoptate.
Pentru urmarirea realizarii pantelor Proiectului, se vor pozitiona, prin metode
performante de nivelment, balize de inventar si se vor utiliza dispozitive adecvate pentru
vizari. Dispozitivele pentru vizari vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice
aliniamentului proiectat.
Pentru pozarea tuburilor si realizarea pantelor prevazute in proiect, se utilizeaza
frecvent trei tehnici:
- jaloane de nivel (teuri);
- utilizarea nivelei (cu luneta);
- laser (pentru santierele mai importante);
Jaloanele de nivel
Sunt constituite din niste teuri fixate pe picioare si sunt folosite in seturi de 3, din
care 2 cu marcaj simplu alb si unul cu marcaj rosu si alb. Sunt utilizate pentru determinarea
punctelor intermediare ale pantei ce trebuie respectate, pe o conducta careia i se cunosc
punctele extreme.

Utilizarea nivelei
Obiectivul este aici de a cauta inaltimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare
a conductei de sub o suprafata de nivel luata ca origine, aceasta origine fiind materializata
printr-un punct de referinta a carui cota este cunoscuta si care este marcata pe un jalon sau
reper de nivelment.
Cunoscand panta de respectat si lungimea unui tub este usor de determinat cotele
prevazute ale diferitelor puncte ale conductei.


Laser
Pe santierele importante se utilizeaza laserul cu scopul de a stabili aliniamentul si
panta conductelor. Laserul emite un fascicul de lumina rosie intens si precis localizat care
serveste de referinta in directie si panta. Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete
luminoase. Tinta poate fi plasata fie pe tub, fie pe un jalon. reglajul consta in a plasa pata
rosie in mijlocul tintei.
Aceasta tehnica prezinta numeroase avantaje care sunt:
siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise;
corectarea cotei fundului transeei cu rapiditate si precizie, ceea ce evita
compensarile in adancime cu materiale de sprijinire costisitoare;
utilizarea mai buna a echipei de santier, disponibila pentru alte operatii.
Respectarea cotelor de montare si a pantelor conductei, precum si a pozitiei
constructiilor conexe prevazute in Proiect, prezinta o importanta deosebita, atat pentru
functionarea retelelor de conducte, cat si pentru efectuarea operatiunilor de reparatii,
intretinere si exploatare. Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la colmatari sau
formarea de pungi de aer, care diminueaza debitul conductei si provoaca oscilatii de
presiune, sau impiedica golirea complecta a conductei in caz de avarie.

Desfacerea sistemelor de suprafata
Operatiile de taiere a sistemelor de suprafata, se vor executa cu unelte
corespunzatoare, pentru a asigura o taiere dreapta si exacta. Vor fi evitate alterari ale
suprafetelor adiacente in urma lucrarilor. Refacerile suplimentare rezultate cad in sarcina
Constructorului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobarii Inginerului.
Constructorul va aplica metode corespunzatoare pentru sprijiniri si consolidari pentru a
pastra latimile transeelor in limitele prezentate anterior (la lucrarile pregatitoare).

Excavarea transeelor pentru conducte
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de executie si se
vor respecta prevederile normativelor in vigoare.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88
Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente.

Avizarea lucrarilor de terasamente
Inainte de a incepe orice lucrari de acest fel pe un amplasament, Constructorul va
anunta in scris Inginerul cu cel putin 7 zile inainte de data propusa. In aceasta perioada
Constructorul va tine evidenta nivelelor solului si topografiei, spre aprobarea Inginerului,
pentru masuratorile lucrarii.
Se vor obtine avize pentru taierea carosabilului pe drumurile principale permanente
(acolo unde este cazul). Constructorul, cand va face demersurile pentru aceasta permisiune,
va prezenta o adresa scrisa Inginerului si autoritatilor, referitoare la intentia sa de a excava,
din timp, pentru a permite executarea procedurilor si aprobarilor necesare. El va colabora cu
Politia Rutiera referitor la planificarea si executarea traversarii (acolo unde este cazul).
Constructorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a
barierelor, semnelor de avertizare, iluminat si paza. Beneficiarul nu va suporta nici o
penalitate impusa de autoritatile abilitate, pentru orice intarziere fata de termenele prevazute
in autorizatiile de spargere.
Excavarea santurilor pentru conducte va avea un avans de cel putin 15 m fata de
operatiunile de punere in opera a conductelor. Aici sunt incluse si excavatiile pentru
ramificatii, caz in care cei 15 m vor fi sapati in toate directiile urmate de ramificatie.
In cazul in care se iveste vreun obstacol in timpul sapaturilor, se va informa Inginerul si
vor hotari masurile necesare a se lua inainte de reluarea operatiilor de montaj.


In cazul in care Constructorul nu sapa in avans conform pretentiilor, scoaterea
conductelor deja montate si repunerea lor dupa executarea sapaturilor in avans, vor fi facute
pe cheltuiala acestuia.
In locurile unde santurile pentru conducte subtraverseaza drumuri, adancimea acestora
va fi minim necesara stabilita in proiect, iar Constructorul este incurajat sa foloseasca
fierastraie speciale circulare pentru pregatirea marginilor santului, in functie de materialul ce
trebuie sapat.
Constructorul va fi platit pentru refacerea drumului, iar plata se va face dupa cantitatea
de metri liniari si nu dupa suprafata portiunii refacute.
La saparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice,
necesitatea sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj .
Santul poate fi sapat inainte sau dupa asamblarea tevilor pe traseu. Prin saparea
ulterioara a santului, se pot obtine economii insemnate.
Latimea santului va fi conform plan AA.V.01.22 pentru conductele de alimentare cu
apa potabila si pentru incendiu.
Sapaturile se vor executa partial mecanic si manual, functie de conditiile impuse in
zona de lucru si conform specificatiilor din listele de cantitati. Ultimul strat de 30 cm se va
sapa manual inainte de montarea conductelor in sant.
Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descarcarea pamantului pe mal si in
auto (excedentarul). Sapaturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Sapatura ultimului strat
pana la cota din proiect si politura se va executa imediat inainte de asezarea stratului de
nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea
terenului de fundare. Operatiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de
ploaie. In cazul in care se constata aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara a
transeelor sau a gropilor se vor lua masuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a
evita surparile.
Pe timp de zi si noapte se vor lua masuri de semnalizare a sapaturilor, se vor monta
parapeti de protectie pe o singura parte pe toata lungimea santului deschis, se vor monta
podete de circulatie pietonale peste sant in zona de circulatie pietonala.
La intalnirea in sapatura de cabluri, conducte ori protectii care semnalizeaza prezenta
lor in teren, se va opri lucrul in acea zona, seful punctului de lucru va lua masuri de
semnalizare a prezentei retelei subterane, va anunta Operatorul sau, dupa caz, Proprietarul
de retea, lucrul in acea zona reluandu-se doar in prezenta Operatorului/ Proprietarului de
retea, cu luarea tuturor masurilor de protejare a ei si de protectie a muncii.
Dupa executarea sapaturii se va proceda la receptia calitativa a lucrarii referitor la
natura terenului, cote in plan si cote de nivel. Receptia calitativa se va consemna in procese-
verbale incheiate cu participarea Constructorului si a Beneficiarului.
Receptia calitativa a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului
geotehnic.
Transeele conductelor vor fi excavate la sectiunile transversale tipice si in nici un caz
latimea transeei masurata la 0,3 m deasupra coroanei conductei nu va depasi latimea
indicata in desene. Constructorul se va asigura ca in fiecare punct latimea transeei este
suficienta pentru a permite pozarea, imbinarea, realizarea patului si a imprejmuirii si
reumplerea in jurul conductei conform cerintelor Inginerului.
Acolo unde imbinarea sau sudarea conductelor si/sau accesoriilor trebuie realizata in
transee, transeea va fi largita si/sau adancita in forma de clopot, la dimensiunea necesara
stabilita de catre Inginer. Aceasta largire trebuie sa permita executarea facila a sudurilor,
imbinarilor si fixarilor in toate etapele acestora, a tuturor reparatiilor necesare la conducte si
la acoperirea de protectie, si inspectarea acestor operatiuni.
Constructorul va aplica toate masurile necesare de sprijinire si consolidare pentru a
pastra latimea transeelor in limitele prezentate in Cerinte.


Peretii transeei excavati in roca vor fi cat mai aproape de verticala, iar Constructorul
va sustine peretii in toate zonele in care acestia sunt slabiti indiferent de cauza, si va
indeparta materialul prabusit.
In zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau in care Inginerul
considera ca utilizarea acestor echipamente este imposibila sau de nedorit, indiferent de
motiv, excavarea transeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plati suplimentare pentru
lucrarile in zonele greu accesibile.
Materialul excavat va fi indepartat in intregime de pe amplasamentul excavatiei.
Materialul excavat NU va fi depozitat de-a lungul transeei. Toate costurile asociate cu
transportul materialului de pe santier vor fi considerate ca incluse in preturile unitare pentru
excavatii de transee. Cu cel putin doua saptamani inainte de inceperea excavarilor de
transee, Constructorul ii va prezenta Inginerului propunerea sa pentru amplasarea temporara
si depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Daca Inginerul considera
propunerea ca nesatisfacatoare, aceasta poate fi respinsa iar Constructorul va trebui sa o
revizuiasca corespunzator. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuita vor
fi suportate de Constructor. Constructorul va obtine aprobarea din partea autoritatilor pentru
depozitarea materialului excavat.
Daca, in opinia Inginerului, exista o intarziere nejustificata pentru: testarea
conductelor; indepartarea materialului in surplus; curatarea generala a zonelor in care au fost
pozate conductele; refacerea sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci
Inginerul poate sa blocheze deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu
sunt realizate conform pretentiilor sale, iar Constructorul nu va avea o baza pentru reclamatii
impotriva Beneficiarului, in acest sens. Intarziere nejustificata va fi considerata situatia in
care mai mult de 100 de metri de transee este lasata deschisa pe orice santier. Intarziere
nejustificata va fi considerata si situatia in care o anumita sectiune de transee este lasata
deschisa pentru mai mult de 2 saptamani calendaristice.
Nu se vor demara lucrari de pozare a conductelor sau de formare a patului
conductelor in nici o sectiune de transee, pana cand formatiunea transeei pe acea sectiune
particulara nu va fi aprobata de catre Inginer.

Extinderea excavatiilor
Extinderea excavatiilor va fi cea minim stabilita de Inginer, pentru construirea lucrarii.
Excavarea de santuri pentru conducte va fi intotdeauna limitata la lungimile aprobate
anterior, in scris de Inginer. Cu exceptia aprobarii scrise a Inginerului, lucrarea pe fiecare
portiune aprobata va fi executata pana la finalizarea acesteia, inainte de inceperea lucrarii pe
o portiune noua.

Excavarea materialului necorespunzator
Daca, in urma oricarei excavari constructorul intalneste material care dupa parerea lui
poate fi necorespunzator executiei lucrarii, el va informa imediat Inginerul, care va da
instructiuni in scris Constructorului, asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca
defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi indepartat de Constructor.
Constructorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzator, cu
aprobarea Inginerului. Omiterea de catre Inginer in a da instructiuni scrise, nu va elibera
Constructorul de raspunderile pentru defectele de executie, daca anterior executarii acelei
portiuni de lucrare, Constructorul, nu a cerut in scris Inginerului inspectarea portiunii de
lucrare.

Siguranta excavarii si constructii adiacente
Constructorul va prevede sprijinirile necesare, in conformitate cu prevederile legale,
pentru a asigura stabilitatea excavarilor (drumurile si constructiile adiacente).
Tehnologia de executie a sprijinirilor de mal este urmatoarea:


pregatirea materialelor pentru executarea sprijinirii;
asezarea dulapilor orizontali la distante de 0.20 m sau alaturati (in
cazul terenurilor putin coezive);
asezarea dulapilor verticali la distante de 1.00 1.50 m, iar
spraiturile la distante de 0.70 0.80 m;
dupa adancirea transeei cu cca. 0.70 m se aseaza un nou rand de
dulapi orizontali, apoi, iar dulapi verticali si spraiturile si asa mai
departe.
Dupa executarea lucrarilor in interiorul transeei, sprijinirile vor fi demontate.
Demontarea sprijinilor orizontale se face de jos in sus, cate un dulap de fiecare parte,
pamantul batandu-se in straturi de 20 cm, pe masura astuparii transeei.
In terenuri acvifere (sau pentru care exista pericolul de inundare prin avarierea unor
conducte magistrale de apa cu grad avansat de uzura, aflate in vecinatatea lucrarilor) se
executa sprijiniri cu palplanse. In acest scop, dupa ce s-a ajuns cu sapatura pana la cca 1,0
m adancime, se instaleaza pe fundul sapaturii un cadru de lemn care se sprijina pe piloti
asezati la distanta de cca 2 m unul de altul; la interior se aseaza un alt cadru. Intre cele doua
cadre se bat palplanse de lemn (5,00x0,25x0,05 m) sau metalice; la inceput, pentru ghidarea
palplanselor, se monteaza la inaltimea de 2 m un cadru provizoriu. Pe masura avansarii
sapaturii se bat si palplansele, iar la distante de 70-80 cm se monteaza la interior un alt
cadru. In timpul lucrului palplansele trebuie sa fie incastrate pe o inaltime minima de 0,5 m.
Imbinarea intre palplanse se face prin nut si feder, pentru o cat mai buna etansare a transeei;
partea inferioara a palplansei este ascutita si uneori se imbraca cu tabla pentru a patrunde
mai usor in teren. Baterea palplanselor se face manual sau cu berbecul actionat mecanic.
Dupa ce s-au batut palplansele pe toata inaltimea si se continua sapatura, se bat din
nou piloti pe care se aseaza un alt cadru si se bat noi palplanse.
Pentru lucrari mai importante, palplansele din lemn sunt inlocuite cu palplanse
metalice de diferite tipuri.

Alunecari, caderi si excavatii in exces
Constructorul va preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale
excavatiilor si taluzarilor.
In cazul alunecarilor sau caderilor ce apar in excavatii si unde excavatiile sunt facute
in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in
excavatii trebuie inlaturat si orice umplere necesara, sau care poate fi ceruta de Inginer se va
face cu material selectat, urmat de tasarea de proba.
Excavarea transeelor se va realiza in sol stabil. In cazul in care, dupa opinia
Inginerului, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentara, conform indicatiilor
acestuia, si se va reface cota cu material de baza compactat, daca solul natural care
inconjoara zona este prea moale.
Radierul transeei va fi, in fiecare punct, la cota necesara iar latimea transeei va fi
suficienta pentru patul de pietris, nisip si/sau beton si conform instructiunilor Inginerului. Daca
vreo parte a transeei este excavata, din greseala, la o adancime mai mare decat cea
necesara, Constructorul va umple transeea cu beton C12/15 pana la cota necesara, pe
cheltuiala proprie.
Unde se formeaza goluri prin alunecari sau caderi, sau prin excavari in exces fata de
dimensiunile specificate, care dupa opinia Dirigintelui de Santier pot afecta stabilitatea solului
pentru sustinerea lucrarii, sau pot afecta constructiile, sau serviciile adiacente, Constructorul
va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Constructorului.

Racordarea la conducta existenta
In cazul racordarii conductei proiectate la conducta existenta Constructorul va localiza
tronsonul existent inainte de verificarea traseului noului tronson. Beneficiarul va semnala


Constructorului pozitia aproximativa a vechiului tronson prin intermediul detinatorilor de
utilitati sau alte constructii subterane. Constructorul va trebui sa determine cu precizie pozitia
tronsonului in care se va realiza punctul de injectie. In final se va face un sondaj de proba
intr-un loc acceptat de Inginer pentru a se confirma pozitia conductei existente si pentru a
scoate la iveala sectiunea in care se va face jonctiunea.
In cazul in care prin sondaj nu se gaseste conducta, sondajele vor fi continuate in
concordanta cu instructiunile Beneficiarului pana cand conducta va fi localizata. Beneficiarul
va putea propune si alte variante de localizare. Costul acestor sondaje va fi platit pe baza
facturilor corespunzatoare. Costul materialelor si echipamentelor necesare pentru localizarea
conductei se considera inclus in costurile de montaj prin contract. Daca Constructorul nu
furnizeaza asemenea dispozitive, se va deconta doar costul primului sondaj.
Dupa determinarea locului in care se afla conducta existenta si dupa eliberarea
capatului acesteia, Constructorul va masura elevatia axei conductei si diametrul exterior.
Rezultatele acestor verificari vor fi inaintate Inginerului, impreuna cu care se vor stabili
piesele necesare pentru realizarea jonctiunii intre conducta existenta si cea proiectata.

Localizare si sustinerea lucrarilor subterane
Inainte de excavarile in drumuri si spatiu verde, Constructorul va obtine permisiunea
completa si aprobarea tuturor autoritatilor privind avizarile de lucru pentru a incepe lucrarile
dupa cum este necesar si respectand toate legile si reglementarile locale.
In plus, Constructorul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritati si altii, care
ar putea fi necesare, referitoare la pozitia tuturor utilitatilor cunoscute de-a lungul traseelor
tuturor conductelor de pozat. Constructorul va raspunde de localizarea exacta a serviciilor si
in decursul lucrarii va lua toate masurile necesare pentru a evita deteriorarile. Unde este
necesar, utilitatile vor fi temporar sustinute in decursul excavarii. Se va prevede suport
permanent pentru utilitatile care traverseaza conductele, daca Inginerul da instructiuni in
acest sens. Daca acestea se deterioreaza in decursul lucrarilor, atunci Constructorul va fi
responsabil fata de detinatorul utilitatii respective pentru repararea pagubelor produse.
Constructorul va suporta toate cheltuielile de reparatii fie prin asigurari, fie prin surse proprii.
Oriunde o utilitate publica sau un altfel de obstacol determina o blocare sau este pozata de-a
lungul traseului unei conducte, Constructorul trebuie sa informeze Inginerul imediat de
prezenta ei si va prezenta detalii, inclusiv tipul utilitatii sau interferenta cu aceasta,
dimensiunile ei, adancimea sub nivelul solului. Inginerul va stabili masura ce se va aplica.

Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor
Pe toata durata lucrarilor, Constructorul va pastra zona de lucru si toate excavatiile
uscate si protejate fata de apa din orice sursa (ploaie, apa infiltrata, apa din izvoare de
suprafata si subterane, apa freatica etc.) si va asigura si utiliza toate cele necesare in acest
scop (conducte, pompe, puncte de foraj, aparate si materiale necesare).
Conductele vor fi pozate in transee numai dupa ce apa a fost evacuata in prealabil. Pe
durata executiei, Constructorul va proteja structurile si/sau conductele impotriva plutirii, prin
lestare. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din
transee si din sol va continua pana la finalizarea umplerii santului.
Evacuarea apei de catre Constructor va corespunde cerintelor Inginerului si ale
autoritatilor si persoanelor care au drepturi asupra terenurilor pe/prin care se realizeaza
deversarea apei evacuate. Constructorul va fi responsabil fata de Beneficiar pentru orice
pretentii sau penalitati care pot fi generate de nerespectarea acestor cerinte.
Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartare a apei va fi
supusa aprobarii Inginerului. Constructorul va asigura instalatii de rezerva suficiente, tot
timpul, pentru a se evita orice intrerupere in continuitatea epuizarii apei subterane.
Costul acestei activitati se va considera inclus in tariful excavarii si nu va fi decontat,
indiferent de nivelul precipitatiilor sau a nivelului freatic subteran.


In timpul functionarii pompelor in cursul noptii (daca este cazul), se vor lua masurile
necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
Laturile excavatiilor vor fi sustinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de
lemn, otel sau alte tipuri de grinzi, pereti, placi, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi
asigurate de catre Constructor, proiectate corespunzator destinatiei.
Constructorul va prezenta Inginerului propunerile detaliate pentru sustinerea
excavatiilor, cu sapte zile inainte de inceperea oricaror lucrari de excavatii. Propunerile sale
vor tine cont de natura solului in care se va excava, de nivelul apei freatice si de apropierea
fata de cladiri si drumuri.
Daca, dupa opinia Inginerului, sustinerea propusa de Constructor este insuficienta,
atunci Inginerul va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip fata de cele
propuse de catre Constructor si, in aceasta situatie, Constructorul va adapta sistemul de
sustinere fara a pretinde vreo suma pentru aceasta adaptare ceruta de Inginer.
Nu se vor demonta sistemele de sustinere fara aprobarea Inginerului. Grinzile sau alte
suporturi pot fi lasate pe pozitie in transeele care sunt in curs de umplere, daca Inginerul
aproba sau dispune acest lucru.
Constructorul va lua toate masuriLE impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii
excavatiilor, dar daca acestea se intampla, Constructorul va trebui sa refaca conditiile zonei,
inclusiv refacerea suprafetelor, toate pe cheltuiala sa. In cazul in care aceste alunecari sau
prabusiri destabilizeaza sau slabesc fundatii sau suporturi ale Lucrarilor sau cladirilor
adiacente, sau creeaza spatii libere langa lucrarile in derulare, Constructorul va desfasura
lucrarile suplimentare pe care Inginerul le poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea
spatiilor libere cu beton sau alt material, conform indicatiilor acestuia, toate costurile fiind
suportate de catre Constructor.
Constructorul poate utiliza foi de otel pentru sustinerea sapaturilor, dupa cum este
specificat mai sus, dupa cum considera de cuviinta, sau conform indicatiilor Inginerului, sau
in situatiile in care este indicat in Desenele ca parte permanenta a structurilor. Dimensiunile
si tipurile foilor de otel utilizate pentru sustineri temporare vor fi determinate de catre
Constructor si vor fi supuse aprobarii Inginerului. In cazurile in care foile de sustinere
formeaza o parte permanenta a structurii, dimensiunile si tipurile vor fi cele indicate in
Desenele de detaliu ale Constructorului sau cele indicate de catre Inginer.
Constructorul va prevedea si intretine traversari temporare peste transeele
conductelor in acele pozitii in care excavarea transeelor impiedica derularea normala a
traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor si vehiculelor, lucrarile de excavare, pozarea
conductelor, imbinarile si refacerea suprafetelor se vor desfasura in etape, pentru a permite
accesul spre case, pe drumuri, alei etc.
Constructorul nu va incepe lucrarile de terasamente pana cand nu va lua toate
masurile de siguranta: ingradirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare
pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul noptii sa fie asigurate semne luminoase la toate
punctele periculoase. Executia lucrarilor de terasamente se va face avand in vedere
Normativele Romanesti:
C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii.

Ca o masura de siguranta, in zonele cu densitate mare de lucrari ascunse, se va
executa sapatura manuala.
Pe durata excavatiilor, Constructorul va lua toate masurile preventive pentru a proteja
muncitorii si persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limiteaza la acestea, sustinerea
peretilor sapaturilor, ingradirea zonelor, montarea luminilor de avertizare si desemnarea unor
supraveghetori.


Constructorul va fi complet responsabil pentru masurile de intretinere si protejare a
sapaturilor, transeelor si forajelor (sustinere, evacuarea apei, ingradirea zonei, iluminat etc.)
si nu va fi eliberat de responsabilitatile din Contract, chiar daca Inginerul nu ridica obiectii fata
de situatia lucrarilor.

Utilizarea explozibililor
Utilizarea explozibililor nu va fi permisa.

Pozarea conductelor
Pozarea se va face in conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Retele de distributie si SR
8591/1997 Retele edilitare subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la
fiecare grup lucrand simultan cate o echipa.
Pozarea conductelor se va face in mediu uscat, prin efectuarea de catre Constructor a
epuizarii apelor de ploaie si a infiltratiilor.
Conductele vor fi pozate cu precizie, respectandu-se aliniamentul si elevatia cu o
toleranta de 5 mm. Intre portiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lasata in
zonele de curbura va fi permisa doar acolo unde se prevede in desen sau cu acordul
Beneficiarului in urma unor propuneri bine documentate.
Se vor prevedea si furniza rigle vopsite corespunzator pentru vizare in scopul realizarii
asezarii corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conducta sau in imediata ei
apropiere.
Fiecare tronson va avea cel putin 3 asemenea rigle.
Constructorul poate propune Beneficiarului si alte metode pentru asezarea corecta a
tronsoanelor.
Constructorul va trebui sa obtina de la producator toate datele necesare pentru
manevrarea si conectarea conductelor si se presupune ca si-a stabilit toate fazele si si-a
stabilit toate problemele legate de montaj, inainte de a preda oferta.
In conducta se va introduce un "dop" avand diametrul cu 5 mm mai mic decat diametrul
interior al tronsonului, care va fi deplasat inainte pe masura ce progreseaza lucrarile. Atunci
cand lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate
provizoriu cu un capac etans. Tronsonul va fi fixat prin lestare in sant pentru a se evita
plutirea lui in cazul in care santul este inundat.
Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, Constructorul va astupa santul la
anumite distante ce nu vor depasi 250 m, cu dopuri de argila. Aceste dopuri vor fi indepartate
atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.

Patul de nisip
Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului
de pozare a conductei. Acesta se realizeaza din nisip de granulatie 1...7 mm. Grosimea
patului sub generatoarea inferioara a conductei trebuie sa fie de 15 cm pentru conductele de
alimentare cu apa. In cazul in care santului nu este uniform, este indicata executarea unui
pat mai gros .
Materialul pentru patul tevilor (nisipul) se va introduce in sant numai manual prin
lopatare si se va nivela manual.
Nisipul va fi umezit si compactat manual in straturi cu grosimea mai mica de 15 cm
dupa compactare. Se va acorda atentie deosebita compactarii in jurul conductei.
Conductele vor fi pozate astfel incat sa fie sustinute pe materialul patului pe intreaga
lor lungime, avand grija ca santul sa fie scobit in dreptul mufarilor, vanelor si flanselor
ingropate, astfel incat sa nu apara sarcini in aceste puncte.

Strat de baza si inconjurator din beton


In cazuri exceptionale, acolo unde este indicat pe Desene sau este stabilit de catre
Inginer, conductele vor avea patul din beton. Patul de beton va fi format la dimensiunile
indicate si respectand detaliile constructive din respectivele Desene.
Conductele vor fi sustinute si imbinate la cota corecta, distantate fata de fundul
transeei cu ajutorul a doua blocuri din beton prefabricat cu grosimea corespunzatoare,
amplasate cate unul la fiecare capat al conductei. Betonul va fi apoi turnat si compactat sub
si in jurul conductei intr-o singura etapa, si finisat la cotele si dimensiunile prezentate in
Desene.
Blocurile din beton prefabricat vor fi pozitionate pe fundul transeei si fixate la cota
corecta. Conductele vor fi apoi asezate pe aceste blocuri, centrate, mufate si in final aduse la
panta corecta prin aplicarea de pene de lemn pe fiecare parte a conductei si respectiv intre
conducta si blocurile de beton. Aceste pene vor ramane montate pe durata imbinarii si
testarii conductelor, in momentul turnarii betonului sub si imprejurul conductei, care va fi
ancorata pentru a preveni plutirea.
Constructorul are posibilitatea, in functie de alegerea sa, sa toarne betonul cu sau fara
cofraje. Oricare va fi optiunea, betonul care va fi platit va fi masurat conform Desenelor, iar
cantitatea suplimentara fata de dimensiunile din Desene nu va fi platita.
Betonul nu va fi turnat in jurul fitingurilor in nici o situatie, pastrandu-se o distanta de 10 cm in
jurul lor, spatiu care va fi umplut cu material de baza conform specificatiilor de mai sus.

Protejarea cu dale de beton
Acolo unde stratul de deasupra conductei este insuficient de gros (dupa cum este
prezentat in Desene sau este stabilit de catre Inginer), se va prevedea o protectie
suplimentara pentru a evita avariile potentiale cauzate de traficul autovehiculelor.
Sistemul de protectie va consta din placi de beton armat prefabricate. Acestea vor fi
instalate in locurile desemnate de catre Inginer ca avand nevoie de astfel de protectie.
Placile de beton armat vor fi plasate central la 300 mm deasupra conductei.
Dimensiunile placilor vor fi de 1,0 m latime si 0,5 m lungime, sau vor fi turnate cu imbinari de
constructie la intervale de 0,5 m de-a lungul conductei. In fiecare sectiune se vor monta inele
de ridicare pentru a facilita demontarea placilor. Placile vor fi armate cu un strat de armatura
de otel.
Placile turnate pe santier vor fi puse pe o folie de polietilena asezata peste materialul
de umplere compactat si nivelat. Latimea placii va fi de minim 1 metru. Nu se va aplica nici o
sarcina asupra placilor timp de cel putin 7 zile de la turnare, pana cand se obtine aprobarea
Inginerului.
Apoi se va umple pentru a aduce la nivel, cu materiale corespunzatoare zonei
traversate, incluzand banda de avertizare amplasata direct pe placile de beton.

Reumplerea transeei
Reumplerea va respecta normele specifice descrise in normativul I22 si cerintele
stabilite de Autoritatea Locala.
Odata cu testarea sectiunii de conducta, iar patul si imprejmuirea conductei sunt
aprobate de catre Inginer, transeele vor fi reumplute in straturi, conform specificatiilor.
Fiecare strat va fi compactat separat si orice tasare rezultata din compactarea insuficienta va
tine de responsabilitatea Constructorului, care va adauga imediat materialul suplimentar
necesar, si care ulterior va fi compactat riguros.
Umplerea transeelor nu va incepe pana cand patul transeei, pozarea conductelor,
imbinarea si testarea lor nu sunt aprobate de catre Inginer. Inginerul va primi o solicitare, cu
24 de ore inainte, prin care se va anunta intentia de umplere a transeei, interval in care
acesta va efectua inspectia.
Pentru conducte de alimentare cu apa
Astuparea santurilor pentru conducte se va face in doua faze.


Suportii de sustinere ai peretilor santului vor fi retrasi gradat, pe masura ce santul este
umplut avand grija ca aceasta retragere sa nu afecteze conductele puse in opera.
Faza I:
Conducta si patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depasi cu 300 mm creasta
ei, lasand zonele de legatura descoperite.
In continuare se va aseza un strat uniform de material de umplutura, cu
granulatia de cel mult 25 mm care va fi compactat in straturi nu mai groase de
100 mm dupa compactare.
Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei si deasupra ei.
Compactarea umpluturii se va face in asa fel incat sa se realizeze cel putin
95% din densitatea maxima a materialului uscat conform STAS 2914 - 84
Tabelul 2. Aceasta actiune va incepe cat mai curand in urma pozarii conductei
in portiunea respectiva. Se vor face la inceput incercari privind eficacitatea
compactarii, iar dupa aceea se vor repeta la intervale propuse de Inginer.
Daca e necesar pat de beton, pozarea si ansamblarea conductelor, precum si
reumplerea transeei se pot efectua dupa minim 72 de ore de la turnarea
betonului.
Faza II:
Dupa ce tronsonul de conducta in executie a trecut de testele de presiune
preliminare/etanseitate, golurile lasate in dreptul jontarilor vor fi acoperite
respectandu-se aceleasi reguli ca mai inainte.
Restul santului va fi umplut cu material excavat cu granulatia de cel mult 100 mm
asezat uniform in straturi nu mai mari de 200 mm grosime dupa compactare.
Metoda de compactare va trebui sa duca la densitatea maxima a materialului
uscat, conform cu STAS 2914 - 84 Tabelul 2. Santul va fi umplut fie la nivelul de la
care se incepe lucrarile de refacere, fie pana la suprafata solului, pastrandu-se o
usoara ridicare fata de nivelul normal al solului, cu panta lina. Aceasta ridicatura va
fi mentinuta pana la expirarea perioadei de garantie.
Aceste lucrari vor fi incepute si terminate cat mai repede.
Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si, pe cat posibil, in timpul orelor
diminetii.
Este indicat sa fie lasate libere extremitatile tronsonului de conducta, pentru a
putea executa cu usurinta operatiile ulterioare de racordare la retelele existente.
Daca nu este altfel specificat, umplerea in jurul conductei si cu 0,30 m deasupra ei
se va realiza cu materialul de reumplere, in conformitate cu Specificatiile din acest
caiet de sarcini. Umplerea va fi finalizata manual, utilizand unelte de mana, si
compactat in straturi cu grosimea mai mica de 15 cm. Aceasta umplere va fi
realizata cu cea mai mare grija. Se va acorda o atentie speciala portiunilor de
imbinare, pentru a obtine o compactare si o stabilitate maxima.
Umpluturile de pamant in jurul constructiilor si in transeea conductei se va face
dupa executarea hidroizolatiei peretilor sub cota terenului si dupa probele de
presiune la conductele pentru apa potabila, respectiv testelor hidrostatice, de
infiltrare si de etanseitate la conductele pentru canalizare menajera.
Dupa realizarea unui strat de 50 cm de umplutura deasupra conductei traseul
acesteia va fi marcat printr-o banda avertizoare din PE de culoare albastra, din
plastic, cu latimea de 4 cm si inscriptionata cu textul APA. Banda va fi insotita pe
toata lungimea de doua fire metalice prinse solidar de aceasta cu benzi adezive
din polietilena.
Cu exceptia carosabilelor si a altor zone pavate, umplerea transeelor se va face la
nivelul natural al solului. Sectiunea superioara a umplerii va fi sol de aceeasi
grosime si calitate ca solul de suprafata din zona inconjuratoare.


Pentru transeele practicate in zone carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi
adusa la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului ca pregatire
pentru lucrarile de refacere a drumului.
Acolo unde transeele se afla in zone carosabile, dupa pozare Constructorul va
proteja conductele impotriva sarcinilor mobile, pe durata efectuarii lucrarilor de
refecere a drumurilor. Orice avarii la conducte dupa pozare va determina inlocuirea
acestora, iar Constructorul va suporta toate costurile si intarzierile cauzate.
Umplerea transeelor conductelor, cu exceptia imbinarilor, se va realiza cat mai
curand dupa ce conductele au fost pozate, imbinate, aprobate de catre Inginer.
Intinderea si compactarea umpluturii se va realiza in mod uniform, fara dislocarea,
deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza
la o distanta mai mica de 30 cm in jurul conductei sau imbinarilor.
Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic in straturi uniforme care nu
depasesc o grosime compactata de 15 cm.
Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie
sa contina materii organice in suspensie.
La punerea in opera a materialului pentru umpluturi se va tine seama de
umiditatea optima de compactare stabilita prin incercarea Proctor norma cu o
variatie a acesteia de
2 procente daca W
opt
> 12% si
1 procente daca W
opt

este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul santierului va face
determinari ale umiditatii la sursa si va face recomandari in consecinta pentru
punerea in opera.
Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim
doua esantioane prelevate la fiecare 100 m de conducta. Inginerul va determina
locatia exacta in plan si adancimea testarii. Testele care se vor realiza pe aceste
esantioane vor include continutul de apa, greutatea specifica, compactarea
standard, densitatea in situ prin inlocuirea nisipului, testul de permeabilitate si
analiza gradarii.
Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la receptia
lucrarii.
Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este
95%, iar
cel mediu
98% din valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal.

Se intrerupe orice activitate de excavare transport, imprastiere si compactare daca
temperatura exterioara scade sub 5C. La executia lucrarilor de terasamente pe
timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice
lucrarilor de pamant prevazute in Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente, indicativ C 16 1984.
In perioada cand temperaturile sunt peste 25C se vor lua urmatoarele masuri:
o compactarea se va executa imediat dupa umectarea stratului
o se va urmari starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de
frecventa marita (la cca. 2 ore in perioada de arsita).
Daca stratul de imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de
inceperea compactarii se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la
umiditatea admisa pentru compactare.
Constructorul va fi responsabil, in toate cazurile, pentru orice tasari ale umpluturii si va
remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorarile produse de aceasta.
Constructorul va proteja conductele impotriva deplasarii dupa pozare, pe durata Lucrarilor.
Toate conductele deteriorate dupa pozare vor fi inlocuite iar Constructorul va fi responsabil
pentru costurile si intarzierile produse.

Utilitati/servicii existente


Generalitati
Folosirea drumurilor publice
Constructorul se va asigura ca toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdarite
ca urmare a utilizarii lor.
Daca drumurile sunt murdarite, Constructorul va lua toate masurile necesare pentru a le
curata, fara cheltuieli suplimentare din partea Beneficiarului.
Toate lucrarile executate in lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzator
prin grija constructorului.
La executia lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare, in ampriza drumurilor sau
strazilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei
lucrarilor.
Pentru intreruperea circulatiei pe strazile unde se executa lucrari de montare conducte
pentru alimentarea cu apa, si pentru solutia de semnalizare propusa, Constructorul lucrarii va
obtine avizul Primariei si al Politiei locale.

Protectia drumurilor publice
Amplasarea lucrarilor incluse in acest contract poate, in unele cazuri, sa determine
unele conflicte cu utilitatile/serviciile existente.
Constructorul este responsabil de identificarea amplasarii exacte a acestor servicii, prin
cercetarea tuturor evidentelor disponibile de la autoritatile respective.
Beneficiarul nu isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea traseelor utilitatilor
existente, iar daca informatiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete,
Constructorul nu va putea ridica nici o pretentie in acest sens.
Constructorul va notifica toate autoritatile publice, companiile utilitare si proprietariI
privati asupra lucrarilor care ii vor afecta, cu cel putin 7 zile inaintea inceperii lucrarilor .
Constructorul va identifica amplasarea utilitatilor in cooperare cu institutiile de
administrare a utilitatilor, si va marca amplasarea lor inainte de inceperea excavatiilor.
Stabilirea aliniamentelor propuse si marcarea utilitatilor existente vor fi realizate cu cel putin
doua luni inainte de inceperea excavatiilor.
Planurile care insotesc avizele, arata care este pozitia posibila a serviciilor in
proprietatea si exploatarea companiilor de utilitati, care pot fi afectate de lucrari (apa,
electricitate, gaze, telefoane, cabluri TV, drumuri, etc.).
Constructorul va tine legatura cu companiile de utilitati, inaintea inceperi oricarei
excavatii. Constructorul va verifica pozitia exacta a serviciilor existente, care pot afecta sau
sunt afectate de executia lucrarilor.
Constructorul se va sigura ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat in orice
moment in concordanta cu cerintele companiilor de utilitati.
Pe durata excavatiilor, Constructorul va fi responsabil de protejarea, sustinerea,
indepartarea sau mutarea tuturor utilitatilor care pot fi deteriorate in timpul lucrarilor.
Inainte de inceperea oricarei actiuni referitoare la utilitatile existente, Constructorul va
anunta in scris autoritatile respective. In toate cazurile va coopera cu autoritatile si va urma
instructiunile acestora referitoare la protejare, indepartare sau mutare. Toate lucrarile de
protejare si mutare vor fi realizate in conformitate cu standardele autoritatii respective,
inclusiv lungimea maxima a utilitatii care poate fi expusa si sustinuta inainte de a fi mutata.
Nu se va plati nici o intarziere a operatiunilor Constructorului cauzata de problemele
legate de identificarea, protejarea, sustinerea, indepartarea sau mutarea acestor servicii.
Constructorul va include astfel in preturile de oferta toate costurile alocate acestor servicii, fie
din cauza complicatiilor create de acestea, fie din replanificarea impusa de intarzieri.
Constructorul va fi responsabil pentru deteriorarile produse serviciilor existente. Daca
aceste deteriorari apar din cauza actiunilor Constructorului, chiar daca au fost luate masuri
speciale de protectie, Constructorul va fi responsabil in totalitate pentru aceste deteriorari


chiar daca actiunile si lucrarile au avut sau nu aprobarea Inginerului, si aceste deteriorari vor
fi remediate de Constructor pe cheltuiala proprie.
Constructorul nu are dreptul la plati suplimentare sau prelungiri ale termenelor
justificate de problemele aparute din cauzele mentionate mai sus.

Mutarea utilitatilor la cererea Beneficiarului
Constructorul i se poate cere, de catre Beneficiar, mutarea definitiva a utilitatilor
existente. In aceste cazuri va primi instructiuni scrise de la Inginer, care sa specifice lucrarile
de mutare necesare. Constructorul va primi compensari pentru lucrarile aditionale legate de
acest tip de mutare la ratele de lucru in regie date in Listele de cantitati pentru forta de
munca, materiale si echipamente.
Orice deviere necesara la serviciile existente, se va face de catre compania care
exploateaza respectiva utilitate, iar Constructorul are obligatia de ai asigura accesul pe
santier pentru executarea devieri.
In cazul unei stricaciuni a serviciilor datorata executiei lucrarilor, Constructorul are
urmatoarele obigatii :
Sa notifice compania de utilitati respectiva.
Sa ia masurile necesare pentru remedierea stricaciunilor fara intirziere.
Constructorul va fi raspunzator pentru costurile reparatiei.

Refacerea suprafetelor
In cazul in care nu vor aparea instructiuni specifice din partea Inginerului,
Constructorul va readuce toate zonele de lucru la conducta la o stare curata. Aceasta
refacere va continua lucrarile de umplere si va include gramezile de resturi, caile de acces,
reziduurile si orice alte urme ale constructiilor. Materialele in surplus vor fi transportate la
depozitul Constructorului cat mai curand posibil dupa instalarea conductelor pentru a reduce
posibilitatea pierderilor cauzate de terte parti.
Suprafata tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor si pavajelor
taiate pe durata lucrarilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situatia lor initiala de
catre Constructor.
Dupa reumplerea excavatiilor se va realiza o refacere temporara. Refacerea
permanenta va fi aplicata numai dupa consolidarea definitiva a solului. Constructorul va
obtine din partea Inginerului permisiunea de a incepe lucrarile pentru refacerea definitiva.
Toate suprafetele existente vor fi catalogate de catre Constructor pentru a se stabili
starea curenta, pentru a fi aprobate de catre Inginer inainte de inceperea excavatiilor.
Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului
de umplere si aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului
(macadam).
Toate lucrarile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de
specialitate nominalizat de Constructor inainte de licitatie si aprobat de Beneficiar.
Refacerea permanenta a celorlalte suprafete (zone verzi, alei, trotuare si pavaje) va fi
realizata imediat dupa umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor initiala.
Daca apare o tasare excesiva a suprafetei refacute, Constructorul va excava transeea
din nou, la o adancime suficienta pentru a recompacta materialul de umplere si a reface
suprafata. Aceasta se va realiza pe cheltuiala Constructorului si nu se vor efectua plati
suplimentare pentru inlocuirea suprafetelor drumurilor temporare. Tasarea excesiva va fi
definita ca fiind tasarea suprafetei in orice punct al transeei cu mai mult de 5 cm fata de
nivelul suprafetei inconjuratoare. Orice parte a structuri care a fost avariata dincolo de
latimea santului, se va decupa si reface. Pentu plata acestor lucrari suplimentare, se va
obtine acordul sefului de proiect, deoarece constructorul poate sa fi produs avarierea, ca
rezultat al metodei sale de lucru.


Traversarile de drumuri
Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de
regula in conditiile de circulatie.
Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sunt precizate in STAS 9321-87 -
Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte in functie de tipul conductei (diametru si
presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate.
Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis,
terenul de umplutura se compacteaza conform STAS 7582/81 pentru linii ferate, respectiv
STAS 2914/84 pentru drumuri.
Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de
comunicatie respective.
Constructorul isi va organiza lucrarile in asa fel incat sa nu intrerupa traficul sau sa-l
deranjeze cat mai putin. Inainte de inceperea lucrarilor, Constructorul este obligat sa obtina
permisiunea autoritatilor pentru inceperea lucrarilor si sa respecte legislatia locala si
regulamentele locale. Conducta va merge in paralel cu drumurile si le va intersecta conform
proiect.

Curatarea santierului
Constructorul este responsabil de curatenia din santier si zonele adiacente lui,
respectand conditiile impuse de Autoritatea locala (Primarie).
Dupa finalizarea tuturor lucrarilor, Constructorul va curata santierul, indepartand orice
obiecte, mormane de pamant, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.
Santierul trebuie sa fie eliberat de resturi, praf si murdarie. Constructorul va reface
amplasamentul la starea existenta inainte de inceperea lucrarilor.
Daca, dupa opinia Inginerului, apare o intarziere nejustificata la testarea conductelor,
indepartarea materialelor in surplus, curatarea generala a zonelor in care au fost pozate
conductele, refacerea partiala sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci
Inginerul poate bloca deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu sunt
realizate. Toate costurile rezultate dintr-o astfel de cerere a Inginerului sunt suportate de
catre Constructor.

CAPITOLUL 2 EXCAVATII PENTRU STRUCTURILE CONDUCTELOR
GENERALITATI
Domeniul de lucrari
Acest capitol al Caietului de sarcini descrie lucrarile de sapaturi necesare pentru
construirea caminelor de vane si a altor structuri si include excavarea, evacuarea apei si
reumplerea golurilor.

MATERIALE
Lucrarile de sapaturi nu vor fi clasificate in conformitate cu duritatea materialului
excavat si toate excavatiile se considera ca fiind excavatii comune definite in continuare,
indiferent de duritatea materialului excavat.
Costul taierii pavajelor si trotuarelor existente se considera ca este inclus in diversele
preturi unitare pentru excavare si nu se vor plati separat.
Materialul selectionat pentru umplere nu va contine pietre, roci, radacini de copaci si
alte elemente asemanatoare, care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile.
Materialul va suporta o compactare fara utilizarea compactoarelor de mare putere si trebuie
sa nu contina bulgari de lut sau alte materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.

EXECUTIA
Excavatii si reumplere pentru Structuri


Toate excavatiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile si gradele
necesare pentru construirea structurilor asa cum sunt prezentate in Desene sau dupa cum
este indicat de catre Inginer.
Excavatiile pe sau in care se va plasa beton sau umplutura compactata vor fi curate si
fara pietre, bulgari de pamant si alte resturi. Daca baza excavatiei nu ofera o baza solida
pentru turnarea betonului, aceasta va fi consolidata prin nivelare si/sau umezire, pana cand
se obtine densitatea necesara.
Orice excavare suplimentara in baza structurii va fi curatata si reumpluta cu beton sau
material compactat la 97% Proctor Modificat la umiditatea optima 2%. Excavarea
suplimentara in roca va fi reumpluta cu betonul structurii sau cu beton C15/10, dupa cum
indica Inginerul. Toate excavarile suplimentare realizate pentru scopurile si motivele
Constructorului, cu exceptia celor solicitate in scris de catre Inginer, si respectiv reumplerea
acestor excavari se vor face pe cheltuiala Constructorului.
Acolo unde este posibil, fundatiile si blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale
excavatiei. Daca excavarea suplimentara peste perimetrul structurii nu se poate evita din
cauza naturii solului, din cauza formei structurii sau din alt motiv, spatiul dintre structura si
laturile excavatiei vor fi reumplute la nivelul initial al solului (fie natural, fie redus), dupa cum
este specificat pentru reumpleri.
Materialul excavat, in masura in care este necesar si corespunde, va fi pus de o parte
pentru a fi folosit la reumplere. Materialul excavat in surplus va fi utilizat fie pentru reumplere
in alte zone ale amplasamentului, fie va fi depozitat in conformitate cu clauzele respective
mentionate anterior. Acolo unde este necesar, Constructorul va obtine material
corespunzator pentru reumplere compactata din alte zone.
Materialul de umplere va fi plasat in straturi orizontale care sa nu depaseasca 150 mm
grosime dupa compactare. Materialul de reumplere va umple complet si ferm spatiile dintre
linia excavatiei si structura, fara a lasa nici un spatiu liber, si va fi compactat la densitatea de
97% Proctor Modificat cu umiditatea optima 2%. Laturile si baza excavatiei vor fi umezite
inainte de reumplere, de asemenea si materialul de umplere, pentru a obtine continutul de
umezeala necesar pentru compactare. Fiecare strat va fi compactat manual si/sau cu
compactoare pneumatice aprobate de Inginer. Materialul de reumplere va avea continutul
optim de umiditate si va fi compactat in straturi ce nu depasesc 150 mm. Fiecare strat va fi
compactat prin metode aprobate, la o densitate de cel putin 97% Proctor Modificat, inainte de
amplasarea stratului urmator.

Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor
Structurile vor fi construite numai dupa ce apa a fost evacuata din excavatii.
Constructorul va preveni, pe toata durata constructiilor, aparitia fenomenului de plutire a
structurilor. Pentru structurile care vor avea fundatia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei
din excavatii va continua pana la finalizarea reumplerii.
Constructorul va lua toate precautiile impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii
excavatiilor, dar daca acestea se intampla, Constructorul va trebui sa refaca conditiile zonei,
inclusiv refacerea suprafetelor, toate pe costurile sale. In cazul in care aceste alunecari sau
prabusiri destabilizeaza sau slabesc fundatii sau suporturi ale Lucrarilor sau cladirilor
adiacente, sau creeaza spatii libere langa lucrarile noi, Constructorul va desfasura lucrarile
suplimentare pe care Inginerul le poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor libere
cu beton sau alt material, conform indicatiilor Inginerului, toate costurile fiind suportate de
catre Constructor.

CAPITOLUL 3 VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor se va face in paralel cu executia acestora fara a afecta ritmul
de lucru. Controlul consta in:


control vizual;
control dimensional;
controlul calitatii materialelor prin surse, respectiv dupa punere in opera;
controlul comportarii constructiei in perioada executiei lucrarilor.
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cazul receptiei pe faze de executie se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si
de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarii se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de punct de lucru si
trebuie confirmate de Inginer.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal;
compactarea terenului de fundare;
executia umpluturilor.
Receptia terenului de fundare se va face in prezenta Constructorului si a
Beneficiarului.
RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)
La terminarea lucrarilor de terasamente se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile proiectului si a prezentului caiet de sarcini;
natura terenului din umplutura;
concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu s-au realizat cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cat si pe fiecare
strat in parte;
se observa fenomene de instabilitate;
nu au fost finalizate lucrarile de refacere a zonelor carosabile.
Odata cu incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor se vor consemna
toate defectiunile si se va stabili modul si termenul de remediere.

RECEPTIA FINALA
Are loc la expirarea perioadei de garantie, ocazie cu care se va consemna modul in
care s-au comportat lucrarile si daca au fost intretinute corespunzator.

CAPITOLUL 4 - NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI PENTRU
PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
La executarea retelelor de apa si canalizare se vor respecta prevederile din Norme
metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca aprobate de Ministerul
Muncii, aflate in vigoare.
Pentru evitarea surparii malurilor santului, se vor prevedea sprijiniri. Constructorul este
raspunzator de stabilirea solutiilor tehnice pentru sprijinirile de maluri. Solutiile stabilite vor fi
supuse verificarii tehnice de calitate conform Legii nr. 10/1995.


In locurile cu circulatie pietonala intensa se vor monta podete peste sant si se va asigura
semnalizare rutiera cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulatiei in
timpul executiei lucrarilor.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor identifica in teren toate conductele si cablurile
existente in zona si in acele portiuni sapatura se va realiza manual.
In cazul in care in timpul executiei sapaturilor, constructorul va depista cabluri sau
conducte neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita
asistenta tehnica din partea acestora pe toata perioada executiei.
Zona aferenta realizarii obiectivului se va imprejmui cu parapete metalice.
Pentru evitarea accidentelor, sapaturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atat pe
timp de zi cat si pe timp de noapte.
Se vor respecta in totalitate prevederile normativelor si reglementarilor in vigoare
privind securitatea si sanatatea in munca:
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca;
HG nr.1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006, modificata cu HG nr. 955/08.09.2010
HG nr.355/11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
HG 300/2.03.2006 privind cerinte minime de sanatate pentru santierele
temporare si mobile, modificata cu HG 601/2007.

Ordin MAI nr.163/29.03.2007 privind Norme Generale de aparare impotriva
incendiilor
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora C 300/1994
Norma metodologica MAI nr.3 din 6.01. 2011 de avizare si autorizare privind
securitatea la incendiu si protectia civila.

CAPITOLUL 5. STANDARDE, CODURI SI LEGISLATIVE SPECIFICE

STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii
generale.
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale
si agrozootehnice.
STAS 9824/5-75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale
si cabluri.
STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor.
SR EN ISO
14688-2:2005
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei.
STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice.
STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 1913/13-
83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor.
STAS 1913/15- Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.


75
STAS 9850-89 Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
terasamentelor.
SR 1848-
1:2008/C91:2009
Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera.
Partea 1: Clasificare, simboluri si amplasare
SR 1848-7:2004 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.
SR ISO
3864-1:2009
Simboluri grafice. Culori si semne de securitate. Partea 1: Principii de
proiectare pentru semne de securitate in locurile de munca si in
zonele publice.
SR ISO 3864-
3:2009
Simboluri grafice. Culori si semne de securitate. Partea 3: Principii de
proiectare simboluri grafice utilizate in semnele de securitate
LEGEA 10-1995 Legea privind calitatea in constructii
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
aferente constructiilor.
C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
a instalatiilor aferente.
C 169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.
C 159-89 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda
penetrarii in con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare
ST 010-1997 Specificatie tehnica prinind calitatea de performanta ale
echipamentelor pentru lucrari de fundatii, pentru asigurarea calitatii
constructiilor, a protectiei vietii si sanatatii, a sigurantei in exploatare si
a protectiei mediului.
ST 005-1995 Specificatie tehnica privind criteriile si nivelele de performanta ale
echipamentelor pentru lucrari de terasamente pentru asigurarea
calitatii constructiilor, a protectiei vietii, a sigurantei in exploatare si a
protectiei mediului ambiant.
U 9/2-1985 Normativ privind intretinerea si repararea uneltelor, sculelor si
dispozitivelor folosite in constructii
U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de constructii pe timp friguros
HG
nr.622(r1)/2007
Privind stabilirea conditiilor de intoducere pe piata a produselor pentru
constructii.

3.5.1.3. Caiet de sarcini instalatii tehnologice
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru montarea conductelor din
tevi de otel si a instalatiilor tehnologice (hidraulice) a caror presiune nominala este de 6 bari
(0.6 Mpa).
Conditiile tehnice din caietul de sarcini pot fi completate in memoriile tehnice sau pe
plansele din proiectul tehnic cu recomandari si precizari suplimentare specifice obiectului sau
instalatiei descrise, si care sunt obligatorii in aceeasi masura cu cele din prezenta
documentatie, si se refera in special la echipamentele aferente statiei de tratare apa
(conform fisei tehnice), instalatiilor hidraulice aferente grupului de electropompe aferente
statiei de pompare (conform fisei tehnice) amplasate in containerul de echipamente si
rezervorului de inmagazinare apa potabila si incendiu (conform fisei tehnice).
Nu intra in prevederile prezentului caiet de sarcini urmatoarele categorii de conducte:
- conductele din instalatiile de incalzire (de abur si de apa fierbinte)
- conductele de ventilatie
- conducte de gaze combustibile


- conducte pentru fluide letale.
In cazul in care fac parte din proiectul tehnic, acestea vor fi tratate in caiete de sarcini
specifice.

PRESCRIPTII DE CALITATE PENTRU MATERIALE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau a altor prescriptii tehnice de
calitate in legatura cu materialele folosite.
Conductele metalice cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 200 mm, se vor realiza
din tevi de otel, calitatea materialului fiind OLT 35(k) sau echivalent. Conductele metalice cu
diametrul nominal mai mic sau egal cu 100 (4) se vor realiza din tevi de otel zincate, pentru
instalatii sudate longitudinal STAS 7656 / filetate.
Piesele metalice de legatura pentru conducte (coturi, teuri, reductii, ramificatii, duble,
etc) se vor realiza folosind ca material tevi din otel.
Cu acordul consultantului se poate admite folosirea si a altor materiale pentru piesele
metalice de legatura cu conditia asigurarii calitatii corespunzatoare a pieselor fasonate.
Flansele se vor prevedea pentru presiunea prevazuta in proiect, de tip plat cu umar.
Materialele si produsele utilizate de executant trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate, in care sa fie cuprinse rezultatele, verificarile si incercarile la care acestea se supun,
conform standardelor in vigoare.

EXECUTIA SI MONTAJUL INSTALATIILOR TEHNOLOGICE
Conditii generale
Instalatiile tehnologice se refera la ansamblul de elemente, de instalatii, utilaje si
constructii metalice care asigura un anumit proces sau procedeu tehnologic, si care sunt
montate in cladiri cu rol functional, sau in aer liber la bazine, rezervoare, camine, ori pe
platforme supraterane. In cazul in care prin aceste instalatii circula lichide, ele se mai
numesc si instalatii hidraulice.
Inainte de inceperea lucrarilor se va examina cu atentie proiectul de executie in
vederea intelegerii corecte a prevederilor acestuia si a sesizarii eventualelor neconcordante.
Inainte de inceperea montajului se vor verifica dimensiunile constructiei care
adaposteste respectiva instalatie. Se va urmari existenta si pozitia golurilor pentru conducte,
a golurilor tehnologice, a fundatiilor si a tuturor elementelor de constructie care au legatura
cu instalatia tehnologica. Orice abatere va fi sesizata beneficiarului si proiectantului.

Utilaje tehnologice (electropompe,grupuri de pompare amplasate in containerul de
echipamente,rezervor de inmagazinare)
Conditii specifice
Utilajele de pompare a apei (apa potabila, apa incendiu exterior si interior) constituie
unul din factorii determinanti ce asigura buna functionare a instalatiilor, de aceea
antreprenorul va trebui sa aprovizioneze pompele cu caracteristicile prevazute in proiect.
Echipamentele si electropompele aprovizionate se vor depozita, pana la montarea in
instalatii, in spatii inchise ferite de intemperii.

Fise tehnice
Echipamentele vor trebui acceptate pe baza ofertelor emise de furnizori in termenul de
valabilitate al acestora si in concordanta cu proiectul tehnic.
Ofertele pentru pompe vor trebui sa fie acceptate de consultant si de beneficiar.
In cazul in care ofertele furnizorilor si-au pierdut valabilitatea, antreprenorul va solicita
consultantului obtinerea unei noi oferte.

Montare si instalare


Electropompele prevazute in documentatia tehnica se vor monta in ansamblul de
containere prevazut in incinta gospodariei de apa (grup de pompare apa pentru incendiu
exterior: 2 pompe (1A+1R) si o pompa pilot grup de pompare incendiu interior la cladire
tribune: 2 pompe (1A+1R) si o pompa pilot (conform Fiselor tehnice F5.AA.V.01.03 si
F5.AA.V.01.04).
Prinderea pompelor de fundatia de beton se va realiza prin buloane de scelment
ancorate in fundatie, astfel incat sa se evite vibratiile in timpul functionarii. Dupa fixarea
pompelor la pozitie, buloanele se vor betona folosind mortar M 100.
Electropompele vor trebui montate la cotele din proiect.
Inainte de montaj se va controla fiecare pompa daca are lubrefiantii necesari, precum
si starea cuplajului. Electropompele de acelasi tip dintr-o statie de pompare vor trebui
montate la aceeasi cota, pentru aceasta fiind obligatorie efectuarea unui nivelment al cotelor
planseului si al golurilor din peretele constructiei in care sunt depozitate pentru conductele de
aspiratie.
La montaj se va asigura centrarea perfecta a coloanei, astfel incat la functionare sa nu
apara vibratii datorate excentricitatilor.
In situatii deosebite, antreprenorul va solicita prezenta specialistilor furnizorului
pompelor.
Legaturile pompelor, indiferent de tip, cu instalatiile aferente vor trebui sa fie lipsite de
eforturi.
In functionarea pompelor nu se admit vibratii ale acestora si nici a instalatiei in
ansamblu.

Utilajele prevazute in documentatia tehnica:
- un grup de pompare compact cu 2 electropompe (1A+1R) si o pompa pilot, pentru
racordare directa sau indirecta, pompe centrifuge verticale, de inalta presiune,
prevazute cu robineti de izolare, clapeta de retinere, vas sub presiune cu
membrana de 8 l, pentru incendiu exterior conform fisei tehnice din proiect
F5.AA.V.01.03;
- un grup de pompare compact cu 2 electropompe (1A+1R) si o pompa pilot, pentru
racordare directa sau indirecta, pompe centrifuge verticale, de inalta presiune,
prevazute cu robineti de izolare, clapeta de retinere, vas sub presiune cu
membrana de 8 l, pentru incendiu interior conform fisei tehnice din proiect
F5.AA.V.01.04;
- electropompe submersibile pentru epuisment 1 buc. - conform fisei tehnice din
proiect F5.AA.V.01.07
- electropompa submersibila foraj medie adancime conform fisei tehnice din
proiect F5.AA.V.01.01
Se vor monta in conformitate cu prescriptiile date de furnizor, respectand schitele de
montaj si datele tehnice din oferta.
Toate utilajele tehnologice prevazute in documentatia tehnica se vor monta in
conformitate cu prescriptiile date de furnizor (in instructiunile de montaj si asamblare)
respectand schitele, datele tehnice din oferta si din proiectul de executie.

Piese de schimb
La aprovizionarea echipamentelor achizitionate se va solicita si livrarea pieselor de
schimb ce sunt supuse unei uzuri rapide in timpul functionarii (cuplaje, presetupe, rulmenti,
semeringuri, etc).
La receptia lucrarilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.

Probe


Inainte de receptie, utilajele vor trebui probate, pentru ca functionarea lor sa fie
silentioasa, lipsita de vibratii, imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderile de
apa.
Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor
furnizorului, se va solicita acestora inlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezinta
defectiuni de fabricatie.
Inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind
obligatorie prevederea dotarilor pentru protectia si tehnica securitatii muncii.

Armaturi si accesorii
Conditii specifice
Prezentele conditii tehnice se refera la armaturile utilizate pe conductele tehnologice
care fac parte din instalatiile aferente diferitelor obiecte ale investitiei.
In cadrul proiectului se vor folosi urmatoarele tipuri de armaturi:
- robineti din fonta cu sertar pana si corp plat Pn 6, cu tija neascendenta
- robineti cu ventil din fonta si mufe filetate STAS 6480-80
- robineti cu bila montati pe conductele de alimentare cu apa
- robineti de colt cu ventil si plutitor avand corpul din fonta Pn 10 bar
- robineti de retinere cu clapa
- sorb simplu cu flansa, sorb cu clapet de retinere
- robineti din PVC, inclusiv furnitura anexa
- racorduri olandeze cu etansare plana (pentru conductele din otel zincat).

Flanse
Flansele vor fi confectionate din otel galvanizat sau echivalent pentru racordare fie la
otel, fonta, fier forjat, fie PE. Flansele vor fi prevazute cu orificii conform BS 4504, ISO 7005-
2 sau STAS 1156-91. Clasificarea presiunilor va fi fie PN 10, fie PN 16, dupa cum se
specifica.

Inele de imbinare si lubrifianti
Inelele de imbinare vor fi fabricate din caucic natural sau sintetic conform BS 2494 sau
ISO 4633.
Se vor folosi numai lubrifiantii recomandati de fabricant, iar acestia nu vor contine nici
un element solubil, vor fi adecvati conditiilor climatice de pe santier si vor contine un
bactericid aprobat.
Caracteristicile inelelor de imbinare EPDM: temp. max. permisa: 60
o
C.
Garniturile EPDM sunt rezistente la apa sarata, acizi, baze si saruri. Cu toate acestea
solventii aromatici si clorul corodeaza materialul in cazul in care se foloseste un material
alternativ.
Inaintea incorporarii intr-o imbinare, fiecare inel de cauciuc va fi depozitat la intuneric,
departe de efectele negative ale caldurii sau frigului, si va fi mentinut in pozitie culcata pentru
prevenirea tensionarii oricarei parti a inelului.
Garniturile speciale de cauciuc pentru conductele de beton preturnat sau elementele
de beton preturnat in forma de clopot vor fi profilate conform dimensiunilor canalizarii si vor
avea minim trei protuberante spre exterior, perpendicular pe garnitura, conform Planurilor.

Vane de inchidere
Vanele de inchidere vor corespunde BS 5150 (ISO 5996) sau STAS 2550-90. Toate
vanele vor fi flansate cu orificii conform BS 4504, ISO 7005-2 sau STAS 115-91 ale
standardului, si vor fi prevazute cu garnituri corespunzatoare si seturi de bolturi.


Toate vanele vor fi furnizate cu roti de functionare din fonta sau capat patrat pentru
cheie in T, si cu o directie de manipulare in directia acelor de ceasornic pentru pozitia
"inchis".
Vanele actionate de roti vor avea nevoie de o putere max. de 20 kg., pentru acelea
care sunt actionate de cheie in T va fi necesara de o putere max. de 12 kg. aplicata la
capatul opus al unei chei normale cand operatia se face din pozitia inchis.
Se vor furniza certificate de incercare in virtutea faptului ca vanele au fost testate
conform ISO 9003, EN 29003, SR ISO 5208, 1996.
In general, materialul care se va folosi va fi rezistent la coroziune. Vanele metalice vor
avea corpul si pana din fonta gri sau sferica conf. BS 1452. Alamele nu vor contine mai mult
de 5% zinc. Aliajele de bronz-aluminiu sau cupru- nichel se pot folosi pentru componentele
interne.

Vane sertar
Vanele sertar sau fluture vor corespunde cu BS 5155 sau ISO 5752 si vor satisface
conditiile pentru apa potabila. Vanele vor fi furnizate cu garnituri si asociate cu seturi de
bolturi.
Vanele cu actionare manuala vor fi prevazute cu roti de actionare din fonta si seturi de
reductoare cu un indicator pentru pozitia vanei. Vanele vor fi potrivite pentru aplicatiile de
inchidere etansa si vor avea dimensiuni mici de serie.
In general, materialele care se vor folosi vor fi rezistente la coroziune. Vanele metalice
vor avea corpul si pana din fonta gri sau sferica conf. BS 1452. Alamele nu vor contine mai
mult de 5% zinc. Aliajele de bronz-aluminiu sau cupru-nichel se pot folosi pentru
componentele interne.

Utilizarea altor tipuri de armaturi in afara celor specificate in proiect se va putea face
numai cu avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.

Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate
Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate in listele de echipamente si fise tehnice
anexate la proiect.
Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu normele si caietele de sarcini de
omologare a produsului.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, stuturi, garnituri, etc) trebuie
sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care fac parte
(presiune, temperatura, agresivitatea mediului coroziv).
La livrare, fiecare lot de robineti identici va fi insotit de urmatoarele documente:
- certificatul de calitate al produsului, conform dispozitiilor in vigoare
- buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si
dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice)
- instructiuni de montaj si exploatare.

Garantii
In documentele insotitoare producatorul va garanta buna functionare a produselor
livrate.
In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de
minimum un an. In cadrul perioadei de garantei producatorul este obligat sa inlocuiasca orice
componenta (sau intreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita unei
calitatii necorespunzatoare a produsului.
Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise prin
standarde, norme interne si certificate de calitate.


Garantia inceteaza daca beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau
reparatii fara acordul scris al producatorului.

Transport, manipulare, depozitare
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor
pentru a fi protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare ale intemperiilor, a
socurilor sau a altor degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii
lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate provoca
degradari ale armaturilor. Se vor folosi in acest scop dispozitivele de transport sau de ridicat
corespunzatoare.
Depozitarea robinetelor se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in
stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau a
radiatiilor solare.

Operatii premergatoare montajului
Inainte de montaj se va verifica daca armatura sau echipamentul auxiliar corespunde
cu cele mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta constructiva, caracteristici
dimensionale, diametru, presiune, etc)
Se va verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare a transportului,
depozitarii, sau unei manipulari necorespunzatoare.
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de
etansare ale flanselor si corespondenta gaurilor de trecere a elementelor de asamblare
(suruburi, prezoane), atat ca dimensiuni cat si ca pozitie.
Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru. Curatirea neglijenta a retelei,
de conducte de blocuri de sudura, sarme, capete de tevi, cuie, bucati de lemn, etc., lasate in
conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinand reparatii voluminoase si
inutile.
Se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de
inchidere-deschidere.

Montarea armaturilor in instalatii
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa
constituie punct de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elemente de conducta. In
mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie, la robinetii cu sertar se va evita
montarea pe conducta cu axul vertical in jos.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:
- sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice
- sa se asigure etanseitatea imbinarii
- sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor, sau a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapa (bila), inainte de montaj se va controla daca miscarea
clapetei (bilei) nu este impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta intre miscarea
clapetei (a bilei) si pozitia indicatorului de cursa.
La montarea robinetilor de retinere cu clapa (bila) se va acorda o deosebita atentie
montarii corecte in raport cu sensul de scurgere. Sageata marcata pe robinet corespunde
sensului de curgere al apei pe conducta tehnologica.


Proba de presiune
Conductele vor fi probate la presiune impreuna cu armaturile montate numai daca
presiunea de incercare a conductelor este inferioara valorii 1.5 x presiunea nominala a
robinetului.

Conducte tehnologice
Executia confectiilor metalice
Toate conductele tehnologice prevazute a se monta in spatii inchise sau in aer liber (la
bazine, platforme, etc.) fac parte din instalatiile tehnologice si se vor executa din teava de
otel si piese de legatura uzinate sau confectionate in ateliere specializate cu materiale
conforme.
Stuturile, reductiile, teurile, crucile si alte piese metalice, se vor confectiona din
conducte, functie de diametru, prin prelucrare si sudura.
Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale date in proiect sunt inclusiv
grosimea flanselor si vor avea tolerante de 2mm.

Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile colectia
ISCIR, marcand pe piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor
ce trebuiesc sudate, pentru care antreprenorul va emite certificat de calitate.
Toate sudurile vor trebui patrunse pe intreaga sectiune sudata.
Se va acorda o grija deosebita alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularitatii flanselor pe conducta.
Personalul care executa operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie sa fie
autorizat. Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual si cu lupa) si va pune in
evidenta starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile
cordonului de sudura si defectele de suprafata.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletinele de examinare si vor fi
prezentate la receptia preliminara si finala a lucrarilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisa
sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi indepartate cu
mijloace mecanice pana la materialul sanatos, dupa care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata.
Sudurile de reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la sudarea
sudurilor initiale.
Portiunile din imbinarile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dupa remediere
ca si sudurile initiale.

Suportii conductelor
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe
suporti metalici, in punctele prevazute in proiect.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de
un unghi de 90 grade.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind permisa rezemarea
punctiforma direct pe profile de diverse forme, numai in cazul in care proiectul prevede
aceasta.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de
un unghi de 90 grade.


Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind permisa rezemarea
punctiforma direct pe profile de diverse forme, numai in cazul in care proiectul prevede
aceasta.
Suportii se vor confectiona din tabla, profile si conducte, asamblate prin sudura.
Protectia suportilor se va realiza prin grunduire vopsire cu vopsea de aceeasi
calitate cu a conductelor, dupa prealabila curatire a suprafetelor cu peria de sarma si
degresare.

Flanse si garnituri
Flansele se pot procura gata uzinate sau se pot confectiona in ateliere specializate ale
antreprenorului in conformitate cu prevederile din proiect privind presiunea nominala.
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a caror suprafata de etansare prezinta
abateri de executie mari.
Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.

Montajul instalatiilor hidraulice
Montajul instalatiilor hidraulice amplasate in cladiri sau in aer liber, aferente unor
bazine, se vor executa conform prevederilor acestui capitol din caietul de sarcini, si a
desenelor din proiectul tehnic.
Inainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecarei
instalatii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija evitandu-se lovirea sau
deformarea lor, nefiind admisa montarea in instalatie a pieselor deformate.
Inainte de montarea in instalatie a armaturilor (indiferent de tipul lor), vor trebui
incercate la banc, pentru verificarea functionarii normale (etansare perfecta, inchidere-
deschidere completa a clapei sau a sectorului, manevra usoara fara blocari, etc.)
Toate imbinarile in flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii tehnologice, datorate tolerantelor de
executie, se vor face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o imbinare.

Probe si receptia lucrarilor
Dupa executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de etanseitate a imbinarilor
la presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces verbal.
Proba se va realiza in prezenta reprezentantului investitorului.
Imbinarile in flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand
deplasari ale fetelor imbinate, se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate se va efectua spalarea si dezinfectarea
instalatiei.
Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie a carei componenta va fi
conforma cu prevederile legale in vigoare HG nr. 273/1994. Consultantul va face parte din
comisia de receptie si va acorda lamuririle necesare, comisiei.

Vopsitorii
In vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare piesa va fi frecata cu peria de sarma
pana la indepartarea totala a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conducta.
Se vor indeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa care se
vor lasa sa se usuce.
Instalatiile se vor vopsi in culori diferite in functie de tipul circuitului. Culorile se vor
stabili prin proiect.
Fiecare circuit va fi marcat cu sageata, indicand directia normala de curgere a
fluidului.


Calitatea lucrarilor
Documentatia tehnica s-a elaborat cu respectarea exigentelor de calitate in
conformitate cu Legea 10/1995, HG 925/96 privind siguranta in exploatare pentru constructii
si retele, cu regulamentele aprobate prin HG 766/97 privind calitatea.
In conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor aprobat cu HG 766/97, constructiile prevazute in documentatia tehnica
elaborata sunt de importanta normala, ele fiind asimilate cu constructiile cu functiuni
obisnuite avand categoria C de importanta.
Controlul de asigurare a calitatii se va realiza dupa modelul 3 astfel:
- controlul proceselor privind executia lucrarilor
- verificarea si marcarea lucrarilor executate
- controlul neconformitatilor
- inregistrarea privind calitatea.
Cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarea sunt
corespunzatoare nivelurilor B9, A11.

MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA (SSM), PROTECTIA
MEDIULUI SI SITUATII DE URGENTA (SU)
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind protectia
si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu nr.9/N/15.03.1993, cap.33, - Lucrari de
alimentari cu apa si canalizari.
In documentatia tehnica sunt prevazute lucrari ce sunt cuprinse in Normele de
tehnica a securitatii muncii pentru care s-au asigurat conditiile materiale necesare. Lucrarile
introduse in documentatie vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul mentionat, in
vederea inlaturarii oricaror posibile accidente in timpul executiei.
In proiect s-au prevazut solutii si materiale care sa nu favorizeze declansarea unui
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor din PVC si polietilena se vor
respecta prescriptiile furnizorului).
La executie se vor respecta prevederile Normativului C 300/1994, referitor la
prevenirea si stingerea incendiilor, pe timpul executiei lucrarilor.
agentilor chimici;


biologici in munca;
lombare;
munca;
aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene
sanatatii in munca;


Legislatie Protectia mediului inconjurator
La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:


137/1995
- Ordinul 860/2002 publicat 2003 privind aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
De asemenea s-a avut in vedere legislatia conexa acestor acte normative.

Legislatie privind protectia muncii
- Normele generale de protectie a muncii - 2002;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;
- Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si
protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea utilajelor de
constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.

Legislatie privind prevenirea si stingerea incendiilor
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila

DISPOZITII FINALE
Toate armaturile se vor procura conform fiselor tehnice anexate caietului de sarcini.
La predarea lucrarilor catre investitor toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa
functioneze silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati, pentru
intreg ansamblu al lucrarilor.
Consultantul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de confectii,
antreprenorul asigurand facilitatile pentru aceasta.
Controlul consultantului nu diminueaza cu nimic responsabilitatea antreprenorului
privind executia de calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate. Este interzisa folosirea materialelor care nu sunt insotite de certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai
cu avizul consultantului, care va stabili conditiile de acceptare.
In statia de pompare, se vor afisa instructiunile specifice privind protectia si tehnica
securitatii muncii.
Investitorul, prin dirigintele de santier, poate dispune oprirea lucrarilor daca se
constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor
lucrari sau instalatii executate necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia consultantului, la cererea acestuia, documentele
din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau a calitatii lucrarilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor puse in opera fara
acordul proiectantului se vor remedia prin grija si cheltuiala antreprenorului.


3.5.1.4. Caiet de sarcini foraj de medie adancime

DATE GENERALE
Situatia existenta
In anul 1978, la Hipodrom, s-a executat forajul de 85,0 m adancime pentru
alimentarea cu apa din sursa proprie. Forajul a captat Complexul acvifer al Stratelor de
Candesti, stratele cuprinse intre 46,8 56,1 m si 70,2 79,0 m.
Nivelul piezometric s-a stabilit la 4,8 m, iar la pomparea de regim s-a obtinut debitu de
10,6 l/s pentru o denivelare de 6,5 m. Debitul optim calculat este de 8,5 m/s. Forajul a fost
definitivat cu coloana metalica 8 si filtre tip Vrancea. Apa prezinta usoara depasire la
continutul de Fe si Mn, in timp fantele filtrului s-au obturat, fenomen ce a dus la micsorarea
treptata a debitului de apa extras.
In timpul functionarii, au avut loc si accidente, prin scaparea pompei, lucru ce a dus la
deteriorarea filtrului si patrunderea pietrisului in foraj.

Situatia propusa
Executarea noului put forat de medie adancime (85 m) se va realiza in apropierea
celui existent. Se considera ca debitul furnizat de acesta sursa proprie asigura cerinta de
apa.
La executie, echipare si testare se impune acordarea de asistenta tehnica de
specialitate, care va intocmi studiul hidrogeologic definitiv (cartea tehnica) in care se vor
prezenta datele tehnice ale forajului si rezultatele testarilor, pe baza carora se vor face
recomandari privind debitul optim de exploatare, tipul de pompa si adancimea de montare.

LUCRARI PROIECTATE
Forajul va fi executat in sistem hidraulic cu circulatie inversa cu instalatie de foraj tip
F.A., in sistem aer-lift, circulatie inversa cu noroi bentonitic, avand urmatoarele caracteristici:
- diametrul de sapare de sus pana jos- 500 mm (sapa are diametrul de 444,5 mm
dar prin oscilatie realizeaza o gaura de 500 mm-primii 32 ml se sapa cu 609
mm).

LITOLOGIA forajului H = 85 m
- 0,00 2,50 argila prafoasa
- 2.50 20.00 nisip cu pietris cu rar bolovanis
- 20.00 29,80 nisip cu pietruis cu liant argilos
- 29,80 46,80 Argila
- 46,80 56.10 nisip cu pietris
- 56.10 70,20 argila
- 70,20 79,00 nisip cu pietris
- 79,00 85,00 argila

In urma executarii, echiparii si testelor ce se vor realiza, se vor face recomandari
privind debitul optim de exploatare, tipul de pompa si adancimea de montare. Pentru nivelul
de ofertare se vor avea in vedere urmatoarele valori aproximative:

Cota montaj pompa 60.00
Q pompa max 18 mc/h (5 l/s)

Caracteristici constructive si de potential captabil dupa cum urmeaza:
coloana de exploatare : PVC cu diametrul minim 250 mm R10
intervalele prognozate de interceptie a acviferelor captabile (nisipuri cu pietris ) :
- orizontul A: 46,8 56,1 m


- orizontul B: 70,2 79 m
grosimea totala captabila de acvifere: cca. 18 m
coroana filtranta anticolmatanta: pietris margaritar sort 3 7 mm (raza minima de
10 cm), turnat pe intervalul 32 85 m adancime:
lungimea piesei decantor: cca. 6 m
calitatea prognozata a apei captate: potabila (cu duritate totala prognozata sub 10
grade germane)

Garnitura de foraj va fi formata din:
- prajina de antrenare patrata;
- prajina de foraj D-6 asamblate cu flanse cu 6 suruburi filet M20;
- sapa cu lame D-24 (609 mm) si D-17,5 (444,5 mm)

Executia forajului de medie adancime se va face confom planului AA.V.01.12.

PROGRAMUL DE FORAJ REALIZAT SI DEFINITIVAREA COLOANEI
Putul forat va fi construit si tubat incat sa asigure etanseitate fata de stratele de apa
necorespunzatoare sau poluante, sa impiedice o comunicare intre suprafata si stratul
purtator de apa, o constructie de materiale durabile, rezistente la actiunile agresive ale
solului sau apei, care sa asigure captarea corespunzatoare a stratului sau stratelor acvifere.

Nr
crt.
Specificatii U/M FAZA a-I-a
(foraj)
FAZA a-II-a
(foraj)
1. Interval forat m 0-32 32-85
2. Diametru sapa mm 609 444,5
3. Tip sapa - cu lame cu lame
4. Greutate specifica noroi forat Kgf/dm
3
1.10-1.15 1.10-1.15
5. Denumire coloana tubaj - coloana de
protectie de
ciment
coloana tehnica
de exploatare
PVC tip Valrom
250

6. Diametru exterior al coloanei mm 508 250
7. Lungime coloana definitiva m 32 53
8. Lungime coloana filtranta m - 18
10. Greutate specifica lapte ciment Kgf/dm
3
1.70 1.70
11. Tip filtre - - PVC filtru tip
Valrom 250

Fazele de executie vor fi urmatoarele:

FAZA I-a interval 0-32.00 m (Ds 609 mm)
Pentru izolarea apelor freatice cantonate in orizontul permeabil de suprafata se va
fora in intervalul 0-20.00 m cu o sapa cu lame (borsapa) D-609 mm si s-a tubat o coloana de
protectie D- 508 mm.
Componenta garniturii de foraj ce va fi folosita este prezentata in urmatorul tabel:

Nr.
Crt.
Componenta garniturii de foraj
1. Sapa lame (bohrsapa)
2. Prajini 6 (aer lift)


3. Prajina antrenare

Valori orientative ale parametrilor regimului de sapa

Apasare sapa (p) 5tf
Turatia sapei (m) 50 rot/min
Debit de noroi (q) 30 l/s
Noroiul de foraj folosit va fi un sistem coloidal de tip apa-bentonita cu
Greutatea specifica 1.10-1.15 Kgf/dm
3

Vascozitaea Marsh 38-42 sec
Filtrat 5-10 cm
3
/30 min
Turta 2-2,5 mm
pH 8-8,5

Intervalul forat 0-32.00 m va fi tubat cu o coloana de protectie din teava de otel sudata
elicoidal cu diametrul D- 508x7.1mm grosime perete conform STAS 6895/1-80. Aceasta
coloana se va incastrata intr-un strat impermeabil de argila ce va asigura izolarea stratelor
acvifere de suprafata care au caracteristici hidrogeologice necorespunzatoare.
Cimentarea se va realiza prin introducerea pe langa coloana de protectie si pe langa
coloana definitiva a unei tevi de tubing si pomparea de lapte de ciment.

FAZA a-II-a interval 32.00 85.00 m (Ds=445.5 mm)
Dupa tubarea si cimentarea coloanei de protectie D 508 mm, intervalul de adancime
32.00 - 85.00 m se va fora cu o sapa cu lame D 444,5 mm prin foraj cu circulatie inversa
prin metoda cu aerlift.
Nr.
Crt.
Componenta garniturii de foraj
1. Sapa lame D-444,5mm
2. Prajini 6 (aer lift)
3. Prajini 6 (cu duze)
4. Prajini 6 (avans)

Regimul de foraj folosit va fi urmatorul:
- apasarea pe sapa (P) 5-6tf
- turatia sapei (m) 50 rot/min
- debit de noroi foraj (Q) 30 l/s
In vederea intocmirii profilului litologic al formatiunilor traversate se vor recolta probe
de pe teren din metru in metru pe toata adancimea forajului.
Pozitia filtrelor va fi stabilita dupa corelarea profilului litologic al probelor recoltate cu
digrafiile electrice.
Conform schitei constructiei prezumtive a forajului s-au propus urmatoarele intervale
pentru captare:

Nr.
Crt.
Foraj Intervale de captare
Grosimea minima
captata
1. Foraj de medie adancime 46,80 56,10
70.20 79.00

18 m


In timpul forarii se vor preleva probe la sita pentru stabilirea litologiei stratelor
interceptate, si a intervalelor ce urmeaza a fi captate.Dupa efectuarea spalarii urmeaza
denisiparea si pomparile experimentale.
La sfarsit se recolteaza probe de apa pentru analiza chimica.

CARACTERISTICI GENERALE ALE TUBURILOR FILETATE DIN PVC RIGID
durata de viata indelungata: proprietatile fizico chimice ale PVC-ului folosit in
producerea tuburilor filetate garanteaza o viata indelungata in utilizare;
proprietati dielectrice:aceste tuburi sunt realizate din materiale sintetice ce nu sunt
afectate de curenti vagabonzi din subsoluri;
proprietati anticorozive: tuburile sunt protejate impotriva coroziunii provocate de apa
din subteran;
jonctionare simpla: imbinarea prin mufe filetate de tipul filet exterior-filet interior
permite o asamblare rapida si asigura fara a fi necesara folosirea materialelor de
etansare;
etansare sigura: garantata de garnituri speciale introduse in imbinari;
igienice: tuburile si filtrele sunt produse in conformitate cu normele igienico-sanitare in
vigoare(referitoare la apa potabila);
rezistenta mecanica: grosimea peretelui capetelor tuburilor asigura o rezistenta
macanica maxima a zonei filetate;
usurinta in exploatare: greutate redusa a tubului si usurinte de imbinare permit o
manipulare usoara si costuri reduse de manopera.

EXECUTAREA TUBARII
La organizarea si executarea tubarii unei sonde de apa se vor respecta urmatoarele
operatii:
- Pregatirea sculelor de tubaj
Pentru sustinerea si manevrarea coloanelor se vor folosi in general sarniere, suveie si
elevatoare usoare care trebuie controlate si asigurarea perfectei lor stari de functionare.
- Pregatirea burlanelor
Burlanele se aduc pe podul sondei si se aseaza in ordinea tubarii, cu mufa spre
sonda, se aliniaza, se controleaza filet cu filet si sabloneaza pentru a nu avea ovalizari.
Filetele burlanelor se vor curata cu peria de sarma si se vor unge cu unsoare speciala
pentru a se asigura etansarea si insurubarea completa.
- Pregatirea instalatiei
Se verifica intreaga instalatie, frana, cablurile, ancorele.
- Pregatirea gaurii de sonda
Pentru forajul hidraulic se controleaza diametrul si adancimea gaurii introducand incet
sapa la put. Noroiul se normalizeaza si se aduce la caracteristicile necesare.
Pentru a cunoaste cu exactitate ce burlane au fost introduse in put, modul de
imbinare, lungimea lor etc., la efectuarea operatiei de tubare este obligatoriu sa se incheie un
proces verbal de tubare care sa cuprinda schita coloanei introduse cat si evidenta fiecarui
burlan.

INTRODUCEREA PIETRISULUI MARGARITAR
Cunoscand factorul filtrului (raportul D/d dintre granule si pietris si trecerea cea mai
mica) curba granulometrica a stratului ce urmeaza a se capta si cifra de trecere (procentul de
material grosier din stratul acvifer pe care pietrisul margaritar trebuie sa-l retina si procentul
de material mai fin pe care sa-l lase sa treaca) se vor dimensiona granulele de pietris
margaritar.
In ceea ce priveste grosimea coroanei pietrisului margaritar, conform normelor DIN,
grosimea stratului de pietris variaza dupa marimea bobului de pietris margaritar.


Pentru o marime a granulelor de pietris margaritar de 3-7 mm s-a ales o grosime a
coroanei de pietris de 70 mm.
Introducerea pietrisului margaritar se va face prin circulatie in circuit descendent, in
asa fel incat nivelul fluidului in gaura sa fie aproximativ acelasi cu cel din spatial inelar,
evitandu-se aparitia unor denivelari prea mari, care pot duce la papusarea coloanei de
burlane sau daramarea gaurii de sonda.

PUNEREA IN PRODUCTIE A FORAJULUI
Dupa terminarea lucrarilor de foraj si tubare se va trece la operatia de punere in
productie a sondei.
Desfasurarea operatiilor are 3 etape de punere in productie astfel:
Decolmatarea sau curatirea sondei si a filtrelor de fluidul de foraj;
Denisiparea care are rolul de a crea in jurul filtrului un filtru natural, format din
granule mai mari din strat, prin eliminarea partilor mai fine.
Denisiparea asigura:
- marirea permeabilitatii zonei din vecinatatea filtrului ;
- evitarea innisiparii forajului, puntile formate oprind trecerea
elementelor fine in timpul exploatarii;
- marirea razei efective a forajului si implicit a debitului ce poate fi
pompat din putul forat;
Pomparile pentru denisipare se vor executa in functie de granulometria stratului
acvifer.
In cazul nisipurilor grosiere si a pietrisurilor, pomparile de denisipare pot incepe cu
denivelarea cea mai mare.
In cazul stratelor acvifere formate de nisipuri fine, pomparea de denisipare se
recomanda sa se faca cu debite reduse.
Pe masura ce apa s-a limpezit pentru un debit dat si denivelarea corespunzatoare , se
trece la un debit mai mare, respectiv o denivelare mai mare, dar denivelarea nu va depasi
1/3 din H (coloana de apa din foraj).
Se vor efectua trei trepte de pompare. In timpul efectuarii unei trepte, pomparea
trebuie sa se faca la o denivelare stabilizata pentru un debit dat. Aceasta se stabileste practic
atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora, indica aproximativ acelasi nivel
hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare, se va uramri si timpul de
revenire al apei la nivelul hidrostatic initial, notandu-se periodic nivelul la care a revenit apa,
pana se ajunge la nivelul hidrostatic.
In urma realizarii tuturor operatiilor de punere in functiune a forajului: desnisipare,
decolmatare si teste hidrologice se va obtine apa limpede fara particule de nisip.
La punerea in functiune recomandarile constructorului din procesele verbale de
predare se vor respecta.
Executantul forajului propus, care probabil, va face si operatiile pentru casarea
forajului existent, trebuie sa anunte Serviciul de Avize si Autorizatii din cadrul SGA Prahova,
pentru a participa la efectuarea lucrarilor respective si semnarea procesului verbal de
receptie.

ALTE PRECIZARI
La predarea forajului catre beneficiar, coloana definitiva se va proteja cu un capac
metalic.
In cartea tehnica a forajelor se vor evidentia:
- procesele verbale de predare a amplasamntului;
- situatiile de lucrari;
- procesele verbale de tubare ( lucrari ascunse);


- coloana litologica reala, diagrafiile geofizice si acviferele captate, rezultate din
corelarea acestora;
- rezultatele pomparii experimentale (debit, debit specific, nivele, raza de influenta,
etc.)
- buletinele de analiza fizico-chimica a apei captate;
- instructiuni de folosire si intretinere a forajelor;
- alte procese verbale.
In vederea asigurarii conditiilor optime de valorificare a potentialului acvifer captabil
prin forajele de explorare - exploatare proiectate, de functionare eficienta si indelungata
pentru sursa de captare recomandata (put de cca. 85 m adancime) se impune respectarea
urmatoarelor recomandari suplimentare de specialitate:
amplasarea noului put proiectat se va face in functie de conditiile concrete din teren
(de preferinta in zone care apartin domeniului public al primariei beneficiare), de acces
la instalatia de foraj, de pozitionare a celorlalte constructii auxiliare pentru gospodaria
de apa (statie de pompare, rezervore de stocare) si de necesitatea instituirii
perimetrului de protectie ecologica, respectiv pentru cel de restrictie sanitara cu regim
sever;
forarea putului proiectat in conditii de performanta (cu durata mare la exploatare si
potential de debitare corespunzator cerintelor cantitative si calitate de consum potabil
pentru fiecare sursa) se va face cu asistenta tehnica de specialitate hidrogeologica;
executantul va utiliza diametre de sapare corespunzatoare pozarii unei coloane din
PVC cu diametrul 250 mm, cu fante in dreptul stratelor acvifere captabile si a unei
coroane filtrante de pietris margaritar (sort 3 - 7 mm), destinate asigurarii protectiei
anticolmatante a puturilor la exploatare de lunga durata;
asigurarea protectiei antipoluante la gura putului de captare se va face prin izolarea
fluxului de apa subterana din stratele superioare celor captate si agenti poluanti de la
suprafata (ape pluviale, ape menajere, carburanti, etc.) pe baza pozarii coroanelor de
ciment, argila si a caminelor semiingropate, potrivit proiectului tehnic de foraj;
testarea capacitatii reale de debitare a putului forat se va face prin pompare in sistem
"aer-lift" si, ulterior, cu pompa submersibila, in conditii de asigurare a asistentei tehnice
de specialitate hidrogeologica, care va redacta finalmente "cartea tehnica" a forajului,
pe baza inregistrarii si prelucrarii datelor experimentale (debite pompate si
exploatabile, niveluri piezometrice si dinamice, prelevari de probe apa pentru analize
chimice si bacteriologice de potabilitate), documentatie care va include obligatoriu si
un regulament de functionare si intretinere a putului de catre beneficiar;
daca punerea in exploatare a unui put se va face la mai mult de 90 zile dupa receptia
acestuia, se recomanda beneficiarului efectuarea unor noi pompari de denisipare in
sistem aer-lift, inaintea igienizarii si racordarii acestora la gospodaria de apa.

RECEPTIA FORAJULUI
Pentru ca beneficiarul sa aiba certitudinea unui foraj de buna calitate trebuie sa
urmareasca urmatoarele operatii :
executarea carotajului electric, functie de care impreuna cu proiectantul se stabileste
programul de tubare ;
executarea tubarii coloanei definitive si filtrante conform programului de tubare ;
la pregatirea forajului pentru decolmatare si denisipare beneficiarul sa ceara
executantului ca la ultima treapta de pompare sorbul instalatiei de pompare Mamuth
sa fie in talpa forajului (decantor) ;
sa se execute cel putin trei trepte de pompare, iar debitele obtinute sa oscileze in jurul
valorii preliminate a debitului de exploatare. Acest debit preliminar va fi stabilit
impreuna cu proiectantul de specialitate ;


la finele pomparii, beneficiarul trebuie sa observe ca apa trebuie sa fie limpede, fara
suspensii ;
se lasa in pauza forajul 1 2 ore, dupa care se porneste din nou instalatia de pompare,
apa obtinuta in prima faza sa fie, de asemenea, limpede. Daca in urma acestei
operatii apa nu este limpede, rezulta ca exista un defect de executie ;
daca apa obtinuta este limpede, executantul preda beneficiarului forajul impreuna cu
dosarul tehnic al acestuia care trebuie sa cuprinda :
profilul litologic al forajului ;
profilul carotajului electric ;
analizele granulometrice ale stratelor acvifere, necesare la alegerea filtrelor si a
metodei de calcul al coeficientului de permeabilitate ;
reprezentarea grafica a debitului functie de timp ;
reprezentarea grafica a nivelului hidrodinamic in functie de timp ;
reprezentarea grafica a debitului forajului si a debitului specific functie de
denivelare ;
analiza fizica chimica si bacteriologica ;
procesul verbal de tubare, care sa cuprinda diametrul coloanei definitive si pozitia
filtrelor in raport cu profilul litologic, modul de imbinare al burlanelor, piesa de
fund.
Procesul verbal de receptie trebuie sa cuprinda debitul din timpul denisiparii, precum
si debitul de exploatare (stabilit impreuna cu proiectantul de specialitate).
In timpul executiei forajului trebuie sa se urmareasca permanent calitatile noroiului de
foraj (in cazul in care putul este sapat in sistem hidraulic), astfel incat acesta sa aiba
urmatorii parametrii :
greutatea specifica corespunzatoare adancimii la care se lucreaza si conditiile concrete
ale forajului (max 1,25 kg/dm) ;
vascozitate 25 30 s la palnia March ;
filtratul 8 12 cm
3
;
turta 1 2 mm.

EXPLOATAREA FORAJULUI
Dupa receptia forajului, beneficiarul va actiona pe langa constructor pentru punerea in
exploatare in timpul cel mai scurt al forajului.
Cabina putului sa fie astfel realizata ca sa permita interventiile la put pentru
schimbarea pompelor, defectiuni la cablul electric, eventualele denisipari.
La montarea pompei se va avea in vedere ca aceasta sa fie montata sub nivelul
dinamic realizat in timpul pomparilor experimentale cu instalatia Mamuth. Debitul acesteia sa
fie inferior debitului maxim de denisipare si apropiat ca valoare de debitul de exploatare
calculat.
Pentru asigurarea functionarii in timp indelungat al forajului este de preferat ca acesta
sa fie exploatat in mod continuu sa nu existe intreruperi mai mari de trei luni.
In cazul utilizarii unei pompe cu debit mare, care sa forteze stratul, au loc urmatoarele
fenomene :
innisiparea sondei ;
colmatarea stratului si a filtrului ;
extragerea apei cu nisip determina deplasarea stratelor in lungul coloanei filtrante si
obturarea acestuia, cu compromiterea definitiva a forajului.
Sa se evite scurgerile de lubrefianti sau alti compusi chimici in foraj de la diferite
instalatii din cabina putului.
In timpul executiei cabinei sau a altor lucrari de instalatii putul va fi asigurat cu capac
(incuiat) pentru evitarea scaparilor diferitelor obiecte in gaura forajului.


Se vor evita scurgerile de curent electric la pamant, acestea favorizand aparitia
fenomenelor de eroziune electrochimica a coloanei forajului.
Se va intocmi asa numitul livret al forajului care trebuie sa cuprinda :
data punerii in exploatare ;
tipul pompelor ;
debitul in exploatare ;
urmarirea denivelarii ;
urmarirea continutului de nisip al apei extrase ;
adancimea sorbului sau adancimea la care se monteaza pompa submersibila ;
nivelul hidrostatic ;
nivelul hidrodinamic.
In cazul ivirii unor defectiuni in exploatarea putului, livretul forajului precum si alte
constatari vor fi puse la dispozitia proiectantului pentru a decide in consecinta.

CASAREA PUTULUI EXISTENT
Pentru casarea putului existent se vor executa urmatoarele operatii:
o introducere pietris sort 4-8 mm (sau 8-15 mm) 2,8 mc
o dop ciment in coloana 0,25 mc
Operatia de casare se va realiza o data cu demararea lucrarilor de foraj la putul nou.

MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA SI PSI
La intocmirea documentatiei s-au prevazut datele tehnologice obligatorii, pentru ca
lucrarea sa poata fi executata cu respectarea tuturor masurilor privind protectia muncii.
La proiectare s-au prevazut solutii si materiale, care nu favorizeaza declansarea
incendiului In timpul executiei .
La montajul si asamblarea conductelor de otel se vor respecta prevederile Ordinului
nr. 15/1999 pentru conductele din otel Imbinate si asamblate prin sudura electrica.
agentilor chimici;
biologici in munca;


lombare;
munca;
aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene
sanatatii in munca;

Biroul sau responsabilul cu securitatea si sanatatea in munca de la santier are
obligatia sa faca tuturor angajatilor un instructaj general si unul specific sectorului unde
lucreaza, privitor la masurile de protectia muncii, fisele de instructaj pentru protectia muncii
tuturor angajatiilor vor fi reactualizate lunar conform normelor si normativelor in vigoare.
Constructorul va respecta tehnologia de executie prezentata in caietul de sarcini.

3.5.1.5. Caiet de sarcini urmarire in timp a constructiilor

PREVEDERI GENERALE
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor raspunde prevederilor Legii
nr.10/1995 privind calitatea constructiilor si ale regulamentului privind urmarirea comportarii
in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, aprobat prin HGR nr
766/1997 si este o componenta a sistemului calitatii in constructii si se desfasoara pe toata


perioada de viata a constructiei incepand cu executia ei. Este o activitate sistematica de
culegere si valorificare (prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare,
prevenirea avariilor etc.) a informatiilor rezultate din observare si masuratori asupra unor
fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul de interactiune
cu mediul ambiant si tehnologic.
Proprietatile de comportament, ca si fenomenele si marimile ce le caracterizeaza, se
aleg pentru fiecare constructie in parte, astfel incat cu ajutorul unor criterii de apreciere si al
unor conditii de calitate legate de destinatia constructiei, sa permita aprecierea aptitudinii ei
pentru exploatare, respectiv a realizarii calitatilor care o fac sa corespunda cerintelor
proprietarilor si/sau utilizatorilor.
Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiilor este de a obtine informatii in
vederea asigurarii aptitudinii constructiilor pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor
pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor
materiale, de pierderi de vieti si de degradare a mediului (natural, social, cultural) cat si
obtinerea de informatii necesare perfectionarii activitatii in constructii. Efectuarea actiunilor
de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea satisfacerii
prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale
constructiilor cat si ale celorlalte cerinte esentiale.
Activitatea de urmarire a comportarii constructiilor se aplica tuturor categoriilor de
constructii si va fi asigurata de catre investitori, proiectanti, executanti, administratori,
utilizatori, experti, specialisti si responsabili cu urmarirea constructiilor a caror obligatii sunt
prezentate in capitolul 4.
- Urmarire curenta;
- Urmarire speciala.
Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de
efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant sau expert, in functie de categoria de
importanta a constructiilor si se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in
Cartea Tehnica a constructiei.

URMARIREA CURENTA A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: C
normala si nu necesita masuri speciale de urmarire a comportarii in timp, conform
Normativului P 130/88, calitatea lucrarilor asigurandu-se dupa modelul 3.

Prevederi privind urmarirea curenta a comportarii constructiilor
Urmarirea curenta este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta
din observarea si inregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala
modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta, stabilitate si
durabilitate stabilite prin proiecte.
Urmarirea curenta a constructiilor se aplica tuturor constructiilor de orice categorie sau
clasa de importanta si forma de proprietate de pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cladirilor
pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural
si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiilor provizorii (Legea nr. 10/1995, art.2,
par.2) si are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenta fizica a
constructiei respective.
Urmarirea si supravegherea comportarii in timp a lucrarii precum si activitatea de
remediere a defectelor constatate se efectueaza de beneficiarul acesteia pe toata durata
folosintei sau exploatarii ei.
Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se desfasoara in mai multe etape:


1. Prima etapa este cea din perioada executiei lucrarii cand beneficiarul, constructorul si
proiectantul investitiei asigura calitatea lucrarilor efectuate prin procese verbale de lucrari
ascunse incheiate pe stadii fizice si faze determinante.
2. A doua etapa are loc la punerea in exploatare sau folosinta a lucrarii cand beneficiarul,
constructorul si proiectantul verifica executarea completa a lucrarilor si in special:
executarea completa si corecta a tuturor lucrarilor prevazute in proiect pentru structura de
rezistenta si finisajele exterioare; toate constatarile efectuate, inclusiv modul lor de
remediere, daca este cazul, se vor inscrie intr-un proces verbal, care se va atasa la
cartea constructiei.
3. A treia etapa a urmaririi comportarii in timp a lucrarilor incepe dupa punerea in functie a
retelelor de alimentare cu apa si a constructiilor anexe, si se intinde pe toata durata de
folosire a acesteia.
Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza prin examinare vizuala
directa si daca este cazul cu mijloace de masurare de uz curent permanent sau temporare.
Organizarea urmaririi curente a comportarii constructiilor noi sau vechi revine in
sarcina proprietarilor si/sau a utilizatorilor, care o executa cu personal si mijloace proprii sau
in cazul in care nu are personal calificat pentru a efectua aceasta activitate, poate contracta
activitatea de urmarire curenta cu o firma abilitata in domeniu.
Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza in conformitate cu
instructiunile de urmarire curenta a constructiilor prevazute in proiectele de executie.
Urmarirea curenta se va efectua la intervale de timp prevazute prin instructiunile de
urmarire curenta, dar nu mai rar de o data pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de
evenimente deosebite (seism, inundatii, incendii, explozii, alunecari de teren etc.)
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta, va intocmi rapoarte
ce vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a
constructiei. In cazul in care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei,
beneficiarul va solicita intocmirea unei expertize tehnice.
In cadrul urmaririi curente a constructiilor, la aparitia unor deteriorari ce se considera
ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei proprietarul sau utilizatorul va
comanda o inspectare extinsa asupra constructiei respective urmata daca este cazul de o
expertiza tehnica.

Prevederi privind inspectarea extinsa a unei constructii
Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al
rezistentei, stabilitatii si durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale, a
imbinarilor constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si in cazuri
speciale a terenului si zonelor adiacente.
constructiilor cum ar fi:
- dupa evenimente exceptionale asupra constructiilor (cutremur, foc, explozii,
alunecari de teren etc.) si care afecteaza utilizarea constructiilor in conditii de
siguranta;
- schimbarea destinatiei sau a conditiilor de exploatare a constructiei respective.
Inspectarea extinsa asupra unei constructii se va efectua de catre specialisti atestati,
cu experienta in domeniul cercetarii experimentale a constructiilor.
In cadrul inspectarii extinse se utilizeaza dispozitive, aparatura, instrumente,
echipamente si metode de incercare nedistructive si/sau partial distructive.
In vederea asigurarii posibilitatii practice de efectuare a acestei inspectari extinse, se
vor prevedea conditii de acces la elementele structurale si nestructurale, imbinari etc.
Inspectarea extinsa se incheie cu un raport scris in care se cuprind, separat
observatiile privind degradarile constatate (tip, cauze, gradul si efectul acestora), masurile


necesare a fi luate pentru inlaturarea efectelor acestor degradari, precum si, daca este cazul,
extinderea masurilor curente (anterioare) de urmarire a comportarii in timp.
Raportul privind efectuarea inspectarii extinse se include in Cartea Tehnica a
constructiei respective si se vor lua toate masurile pentru executia eventualelor interventii,
reparatii sau consolidari inscrise in acest raport.

URMARIREA SPECIALA A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR
Urmarirea speciala este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care
consta din masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor
parametrilor ce definesc masura in care constructiile isi mentin cerintele de rezistenta,
stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte.
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se instituie la:
- constructii noi de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin proiect;
- constructii in exploatare cu evolutie periculoasa, recomandata de rezultatele unei
expertize tehnice sau a unei inspectari extinse;
- cererea proprietarului, a Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism
si Amenajarea Teritoriului sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii
de specialitate.
Pentru prezenta investitie nu este cazul sa se efectueze o urmarire speciala a
comportarii constructiilor, decat daca in urma exploatarii apar situatii periculoase, rezultate in
urma unei expertize tehnice sau a unei inspectii extinse. Daca aceasta situatie va aparea
atunci se va elabora un program de urmarire speciala. In momentul instituirii urmaririi
speciale a comportarii constructiilor aceasta va ingloba si urmarirea curenta.
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de observare
si masurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecarui caz in parte
si tinand seama de prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, standarde, normative,
instructiuni tehnice, ghiduri tehnice.
Organizarea urmaririi speciale este sarcina proprietarului.
Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar, durata ei
stabilindu-se de la caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost
instituita urmarirea speciala a comportarii constructiilor. Urmarirea speciala a comportarii
constructiilor poate fi de scurta durata sau lunga durata.
Instituirea urmaririi speciale asupra unei constructii se comunica de catre investitor,
proprietar sau utilizator, Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si
Amenajarea Teritoriului.
Obiectivele urmaririi speciale a comportarii constructiilor sunt:
asigurarea sigurantei si durabilitatii constructiei, prin depistarea la timp a
fenomenelor periculoase si a zonelor unde apar;
supravegherea evolutiei unor fenomene previzibile, cu posibile efecte
nefavorabile asupra aptitudinii in exploatare;
semnalarea operativa a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limita
date de aparatura de masura si control;
verificarea eficientei tuturor masurilor de interventie aplicate;
verificarea impactului constructiei asupra mediului inconjurator;
asigurarea unui volum mare de date sigure si prelucrabile statistic (banca
de date) necesar pentru:
- stabilirea intervalelor valorilor corespunzatoare unei exploatari normale
si sigure, in toate situatiile prin care trece constructia, in decursul vietii
sale, atat din punct de vedere al solicitarilor cat si al influentei mediului.
Aceste intervale de valori sunt necesare pentru a aprecia valabilitatea
ipotezelor de calcul si pentru stabilirea intervalelor valorilor de "atentie",
"avertizare" si alarmare, pentru respectivii parametrii;


- modificari ale proiectului de executie sau de interventii, in cazul in care
situatia de pe teren nu corespunde cu ipotezele de calcul;
- verificarea comportarii in conditii reale si complexe a unor noi tipuri de
materiale;
- verificarea experimentala a noilor metode de calcul.
Selectarea constructiilor supuse urmaririi speciale se va face dupa criterii obiective,
tinand seama de riscul potential pe care constructia il reprezinta atat in sine, cat si pentru
mediul inconjurator.
In acest sens se vor lua in considerare urmatorii factori;
- importanta constructiei;
- gradul (zona) seismica (conform P 100/92);
- gradul de asigurare seismica;
- repetabilitatea constructiei (gradul de risc fiind amplificat, in cazul in care un anumit
tip de constructie are raspandire mare);
- caracteristici ale infrastructurii;
- caracteristici ale suprastructurii;
- factori de mediu exteriori (calitatea terenului de fundatie, infiltratii, agresivitatea
apelor subterane, umiditatea subterana, inundatii, mediu coroziv exterior, valori
absolute extreme ale temperaturii, incarcari din zapada, actiunea vantului);
- factori de mediu interiori (umiditate interioara, poluarea interioara, variatia
temperaturii interioare, actiuni biologice si biochimice); calitatea si particularitatile
proiectarii, respectarea reglementarilor actuale in special privind protectia
antiseismica pentru constructiile in exploatare, existenta proiectelor si calculelor
pentru constructiile in exploatare, existenta datelor asupra istoriei constructiei si
evolutiei degradarilor, existenta detaliilor constructive si ale instalatiilor, calitatea
materialelor de constructie puse in opera;
- date privind modul de executie (respectarea proiectului de executie, adaptarea la
teren a proiectului, calitatea materialelor, tehnologii de executie, intreruperi de
executie, exercitarea controlului in timpul executiei, respectarea proiectului de
urmarire a comportarii in timpul executiei, executarea incercarilor de proba
importante);
- date privind modul de exploatare (solicitari in exploatare, respectarea destinatiei,
informatii bazate pe urmarirea comportarii in timp, prezenta degradarilor vizibile,
lucrari de reparatie si intretinere, consolidari, varsta constructiei, numarul seismelor
majore suportate, incendii, explozii, distrugeri datorate operatiilor militare, modul
de functionare a echipamentelor de intretinere si protectie, vibratii si socuri din
functionarea utilajelor, vibratii si socuri din activitatea din zona);
- factori de risc uman, ecologic, economic (risc pentru populatia din zona si pentru
ocupantii constructiei, risc ecologic asupra mediului, valoarea economica a
constructiei, valoarea culturala si istorica, valoarea constructiilor si investitiilor din
zona);
- alti factori care influenteaza riscul prezentat de constructie (grad de asigurare la
incendii a cladirii si a zonei construite, starea sistemelor de avertizare si alarmare,
calitatea sistemelor de limitare a efectelor accidentelor, ventilarea constructiilor
subterane, evacuarea apelor din infiltratii, poluarea biologica, sisteme de evacuare
a oamenilor si bunurilor);
- factori cu influenta asupra gradului de confort (asigurarea confortului climatic,
protectie la zgomot si vibratii etc).
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor efectuandu-se cu mijloace complexe si
specializate, necesita un personal specializat in astfel de lucrari, specialistii in domeniul
cercetarii experimentale a elementelor si structurilor de constructii, specialisti in dispozitive si
aparatura de masura si control cat si specialisti in achizitia si prelucrarea automata a datelor.


Acest personal va fi organizat in echipe specializate pentru urmarirea speciala a
constructiilor.
Urmarirea speciala se efectueaza pe baza unui proiect de urmarire speciala care va
cuprinde urmatoarele:
- denumirea si amplasarea obiectului de constructie;
- motivele instituirii urmaririi speciale;
- descrierea lucrarii pe scurt (tip de constructie, caracteristici generale ale structurii,
materiale folosite, dimensiuni, caracteristici ale conditiilor de fundatie si ale
mediului etc);
- obiectivele urmaririi speciale (proprietati), fenomene, marimi, criterii de apreciere,
conditii de calitate, limite de atentionare, avertizare si alarmare etc);
- metode de masurare/determinare si aparatura necesara;
- stabilirea concreta a punctelor de masura, respectiv locul de montaj al aparatelor,
plan de amplasare cu cotele de montaj;
- conditii de receptie, verificare, depozitare a aparaturii;
- stabilirea modului de arhivare a datelor (tabele tip, programe calculator etc.)
acordandu-se mare importanta pastrarii si accesibilitatii datelor;
- indicarea modului de prelucrare primara si de comparare cu valori prestabile
(normale, de atentie, avertizare, alarmare) cat si responsabilitatile in luarea de
decizii in aceste cazuri;
- programul masurarilor, corelat cu fazele de executie sau exploatare, cat si
masurile recomandate, la aparitia unor evenimente legate de factori de risc; grafice
de esalonare a operatiilor de montaj al aparatelor, corelat cu graficul general de
executie al constructiei.
Elaborarea proiectului de urmarire speciala se va executa de catre o firma de
specialitate in colaborare cu specialisti in domeniul cercetarii experimentale a elementelor si
structurilor de constructii, cu specialisti in domeniul aparaturii de masura si control cat si
specialisti in automatizari si prelucrarea automata a datelor.
In cazul constructiilor noi elaborarea proiectelor de urmarire speciala se executa
concomitent cu proiectul de executie, de catre proiectant in baza unei comenzi emise de
investitor sau proprietar.
In cazul constructiilor in exploatarea la care sa hotarat urmarirea speciala in baza unei
inspectari extinse sau a unei expertize, proprietarul sau utilizatorul va comanda unei firme
specializate elaborarea unui proiect de urmarire speciala.
Avizarea proiectelor de urmarire speciala se va face conform prevederilor legale in
vigoare cuprinse in Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii.
Responsabilul din partea investitorului, proprietarului sau al utilizatorului care se
ocupa cu urmarirea speciala a comportarii constructiei va fi autorizat pentru aceasta
activitate de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea
Teritoriului, conform "Instructiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmarirea speciala
a comportarii in exploatare a constructiilor", aprobate prin Ordinul MLPAT 3l/N/1995.
In cazul in care urmarirea speciala incepe odata cu executia constructiei sau a
consolidarii, responsabilul cu urmarirea speciala a constructiei respective impreuna cu
executatul vor lua toate masurile pentru executarea proiectului de urmarire speciala prin
echipele specializate sau prin forte proprii.
Executantul va asigura montarea mijloacelor de observare si masurare in conformitate
cu proiectul de urmarire speciala, va asigura protectia si conservarea lor pe durata executiei
constructiei sau a consolidarii, cat si efectuarea masuratorilor conform programului de
masurare prin forte proprii sau prin echipe specializate.
Personalul insarcinat cu efectuarea urmaririi comportarii speciale a constructiilor va
prezenta rezultatele acestei activitati in rapoarte, la termenele stabilite prin proiectele de


urmarire speciala ce se vor include in Cartea Tehnica a constructiei prin grija responsabilului
ce se ocupa cu urmarirea speciala a constructiei respective.
Fondurile privind efectuarea urmaririi speciale vor fi prevazute de la avizarea investitiei
in cazul constructiilor noi, iar in cazul constructiilor existente in momentul hotararii instituirii
urmarii speciale.
Proiectantul sau expertul vor analiza rezultatele activitatii de urmarire speciala a
constructiei si vor instiinta investitorii si/sau proprietarii, in scris, asupra masurilor ce se
impun.
Valorificarea rezultatelor urmaririi speciale a constructiilor se face de la caz la caz, in
conformitate cu prevederile proiectului de urmarire speciala.

OBLIGATII SI RASPUNDERI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII
CONSTRUCTIILOR
Obligatii si raspunderi ale investitorilor
Stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii a caror comportare urmeaza a fi
supusa urmaririi speciale, mentionand aceasta in nota de comanda si in proiectul de
executie; asigura fondurile necesare desfasurarii acestei activitati.
Asigura intocmirea proiectului de urmarire speciala si comunica intocmirea lui la
Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
Comunica proprietarilor si/sau utilizatorilor, care preiau constructiile obligatiile ce le
revin in cadrul urmaririi curente si daca este cazul obligatiile ce le revin in cadrul urmaririi
speciale.
Asigura intocmirea si predarea catre proprietari a Cartii tehnice a constructiei.
Asigura procurarea aparaturii de masura si control prevazuta prin proiectele de
urmarire, montarea si citirea de zero.

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor
Raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiilor sub toate formele.
Organizeaza activitatea de urmarire curenta prin mijloace si personal propriu sau prin
contract cu o firma specializata in aceasta activitate, pe baza proiectului de executie si a
instructiunilor date de proiectant.
Comanda proiectul de urmarire speciala, asigura fondurile necesare activitatii de
urmarire speciala si comanda efectuarea urmaririi speciale prin firme competente.
Comanda inspectarea extinsa sau expertize tehnice la constructii in cazul aparitiei
unor deteriorari ce se considera ca pot afecta durabilitatea, rezistenta si stabilitatea
constructiei respective sau dupa evenimente exceptionale (cutremur, foc, explozii, inundatii,
alunecari de teren etc).
Comanda expertize tehnice la constructiile la care s-a depasit durata de serviciu,
carora li se schimba destinatia sau conditiile de exploatare, precum si la cele la care se
constata deficiente semnificative in cadrul urmaririi curente sau speciale.
Comunica instituirea urmaririi speciale la Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari
Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
Asigura pastrarea Cartii tehnice a constructiei si tine la zi jurnalul evenimentelor.
Iau masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiilor aflate in
proprietate (exploatare rationala, intretinere si reparatii la timp) si prevenirii producerii unor
accidente pe baza datelor furnizate de urmarirea curenta si/sau speciala.
Participa, pe baza datelor ce le detin, la anchetele organizate de diversele organe
pentru cunoasterea unor aspecte privind comportarea constructiilor.
Normalizeaza persoanele care efectueaza urmarirea curenta si speciala, denumiti
responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor, in cazul in care acestia efectueaza
urmarirea speciala trebuie sa fie autorizati de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari


Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului, conform Instructiunilor privind autorizarea
responsabililor cu urmarirea speciala a comportarii in exploatare a constructiilor.
Asigura luarea masurilor de interventii provizorii, stabilite de proiectant in cazul unor
situatii de avertizare sau alarmare si comanda expertiza tehnica a constructiei.

Obligatii si raspunderi ale proiectantilor

Elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile privind
urmarirea curenta.
Stabilesc impreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii acele constructii care sunt
supuse urmaririi speciale.
Elaboreaza proiectele de urmarire speciala pentru constructiile noi cat si in cazul
constructiilor aflate in exploatare, pe baza unei comenzi.
Urmaresc aplicarea proiectului de urmarire speciala si introduc in acest proiect toate
modificarile ce survin datorita situatiilor de pe teren.
Predau la receptia de la terminarea lucrarilor, investitorului si/sau proprietarului,
proiectul de urmarire speciala a constructiei cu toate modificarile survenite, pentru includerea
in Cartea tehnica a constructiei (daca este cazul).
Asigura prin proiectul de executie accesul la punctele de urmarire curenta si speciala
(implicit si pentru inspectarea extinsa).
Participa la receptia aparaturii de masurare si control stabilita a fi montata prin
proiectul de urmarire speciala, in cazurile prevazute in proiect si acorda asistenta tehnica la
montarea aparaturii.
Stabilesc in baza masuratorilor efectuate pe o durata mai lunga de timp, intervalele
valorilor caracterizand starea "normala", precum si valorile limita de "atentie", "avertizare",
sau de "alarmare" pentru constructie.
Asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmarire a
comportarii constructiei semnalizeaza situatii anormale, decizie pe care o comunica in scris
investitorului sau proprietarului.

Obligatii si raspunderi ale executantilor
Efectueaza urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa pe durata executiei.
Toate materialele si echipamentelor care vor deveni componente permanente ale
sistemului de alimentare cu apa care se va construi conform acestei documentatii, vor
corespunde atat conditiilor tehnice cat si celor de siguranta impuse functionarii conductei.
Toate aceste materiale si echipamente trebuie sa fie certificate pentru conditiile in
care vor fi folosite, in conformitate cu standardele, specificatiile si cerintele speciale ale
actelor Normative care reglementeaza construirea, operarea, verificarea si repararea
retelelor de alimentare cu apa.
Toate materialele si echipamentele ce se vor pune in opera vor fi insotite la procurare
de documente care atesta calitate.
Receptia tuturor materialelor si echipamentelor se va face pe baza documentatiilor
tehnice elaborate de furnizor si prin depistarea eventualelor deteriorari mecanice produse in
timpul transportului si al diverselor manipulari.
Inainte de a fi montate, tuburile, racordurile si piesele din polietilena, insotite de
certificatul de calitate, vor fi verificate vizual si dimensional.
Toate tuburile, racordurile, piesele, fitingurile necorespunzatoare vor fi refuzate la
receptie si nu se vor introduce in lucru.
Constructorul va monta mijloacele de observare si masurare in conformitate cu
prevederile proiectului de urmarire speciala, asigurand protectia si observarea lor pe timpul
executiei constructiei, pana la admiterea receptiei de la terminarea lucrarilor, cand le preda
investitorului si/sau proprietarului cu proces verbal.


Atentioneaza pe proiectant asupra neconcordantelor cu prevederile proiectantului de
urmarire speciala rezultate pe timpul executiei spre a efectua corecturile necesare in
documentatia pentru Cartea tehnica a constructiei.
Intocmesc si predau investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru
Cartea tehnica a constructiei.
Asigura pastrarea si predarea catre utilizator si/sau proprietar a datelor masuratorilor
efectuate in perioada de executie a constructiei.
In cazul in care executa reparatii sau consolidari, intocmesc si predau investitorului
si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea tehnica a constructiei.

Obligatii si raspunderi ale utilizatorilor si administratorilor
Raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind
activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, sub toate formele.
Asigura intretinerea curenta a constructiei.
Mentin in stare de exploatare normala mijloacele de observare si masurare montate
pe constructiile aflate in utilizare sau administrare.
Semnaleaza proprietarului degradarile survenite in timpul exploatarii constructiei,
pentru luarea de catre acesta a masurilor de interventii necesare pentru reparatii sau
consolidari.

Obligatii si raspunderi ale responsabililor cu urmarirea comportarii constructiilor
Cunosc in detaliu continutul instructiunilor sau a proiectului de urmarire speciala a
comportarii in exploatare a obiectivului pentru care au fost autorizati.
Cunosc in detaliu Cartea tehnica a constructiei; intocmesc si pastreaza si
completeaza la zi Jurnalul evenimentelor.
Participa la receptia si montarea aparaturii de masurare si control conform
instructiunilor sau proiectului de urmarire speciala.
Controleaza respectarea conditiilor cuprinse in instructiunile sau in proiectul de
urmarire speciala a comportarii in exploatare si a celor prevazute in Cartea tehnica a
constructiei.
Controleaza (la intervalele prevazute si imediat dupa orice eveniment deosebit,
cutremur, inundatie, ploaie torentiala cadere masiva de zapada, supraincarcare accidentala
cu materiale, alunecare de teren, incendiu, explozie s.a.) starea tehnica a constructiei, in
scopul punerii in evidenta a acelor elemente de constructii care prin starea de degradare sau
prin conditiile de exploatare reprezinta un pericol pentru siguranta si stabilitatea constructiei.
Solicita efectuarea unei expertize, a unei inspectari extinse sau a altor masuri prin
firme sau specialisti autorizati, in cazul constatarii unor degradari.
Intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei si participa la intocmirea
rapoartelor privind urmarirea speciala a constructiei.
Cunosc programul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare.
Asigura sesizarea celor in drept la aparitia unor evenimente sau depasirea valorilor de
control, pentru a lua masurile corespunzatoare.

Obligatii si raspunderi ale executantilor urmariii constructiilor
Participa la avizarea proiectului de urmarire speciala.
Cunosc in detaliu continutul instructiunilor de urmarire curenta sau a proiectului de
urmarire speciala.
Cunosc constructia, caracteristicile generale ale structurii, materialele folosite,
dimensiunile, caracteristicile conditiile de fundare si ale mediului etc.


Cunosc obiectivele urmaririi curente sau speciale (caracteristici, fenomene, marimi,
criterii de apreciere, conditii de calitate, limite de atentionare, avertizare si alarmare etc.).
Participa la comanda, receptia, verificarea si depozitarea aparaturii de masurare si
control.
Cunosc metodele de masurare stabilite.
Cunosc detaliile de montaj pentru fiecare punct de masura si aparat, precum si
verificarile necesare inainte si dupa montare si realizeaza montarea aparaturii.
Cunosc programul masuratorilor, corelat cu fazele de executie sau exploatare.
Cunosc modul de inregistrare si de arhivare a datelor (tabele, fise, programe
calculator, s.a.) acorda maxima importanta pastrarii si accesibilitatii datelor.
Cunosc modul de prelucrare primara si de comparare cu valorile de control (normale,
de atentie, avertizare, alarmare) si efectueaza aceste lucrari.
Asigura sesizarea celor in drept la aparitia unor evenimente sau depasirea valorilor de
control, pentru a lua masurile corespunzatoare.
Intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta sau speciala a constructiei.

Atributii ale Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea
Teritoriului

Inspecteaza, pe santiere, daca se respectam executie prevederile Legii nr.10/1995,
ale Hotararii Guvernului Romaniei nr. 766/1997 in conformitate cu Hotararea Guvernului
Romaniei nr. 507/1997.
Verifica existenta instructiunilor de urmarire curenta si/sau a proiectului de urmarire
speciala a constructiilor.
Inspecteaza in perioada de utilizare, la constructiile pentru care a fost stabilita, prin
norme, instructiuni si proiecte, urmarirea comportarii in exploatare, modul de respectare de
catre investitori, proprietari, utilizatori sau administratori a prevederilor elaborate in acest
scop.
Inspecteaza la proprietarii si utilizatorii de constructii respectarea prevederilor legale
referitoare la receptia, intocmirea, pastrarea si completarea Cartii Tehnice a constructiei, a
Jurnalului Evenimentelor, precum si modul in care acestia efectueaza urmarirea curenta a
starii constructiilor.
Inspecteaza la proprietarii si utilizatorii de constructii, existenta rapoartelor privind
urmarirea curenta, urmarirea speciala sau alte inspectarii extinse. Verifica daca sau luat
masurile de inteventii, reparatii sau consolidari inscrise in aceste rapoarte.
Constata abaterile de la prevederile legale si aplica sanctiunile prevazute de lege.

REGLEMENTARI TEHNICE ROMANESTI IN VIGOARE PRIVIND URMARIREA
COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

- Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii;
- Regulament privind asigurarea activitatii metrologice in constructii. Hotararea
Guvernului Romaniei nr.766/1997;
- Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii. Hotararea
- Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. Hotararea
- Regulament de organizare si functionare a Inspectiei de Stat in constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului si a inspectiilor teritoriale din
subordinea acesteia. Hotararea Guvernului Romaniei nr.507/1997;


- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor.Hotararea Guvernului Romaniei nr.766/1997;
- Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii. Hotararea Guvernului
Romaniei nr.272/1994;
- Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Hotararea Guvernului Romaniei nr.273/1994;
- Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei. Hotararea Guvernului Romaniei
nr.273/1994;
- STAS 10000/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor;
- STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
Topografice;
- STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice;
- STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice;
- STAS 6606/286 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinarea radiografica a
imbinarilor sudate prin topire;
- STAS 9552-87 Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin
topire;
- STAS 12643-88 Controlul vizual al imbinarilor sudate prin topire;
- STAS 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii
tehnice de calitate;
- STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii;
- STAS 7883-90 Constructii hidrotehnice. Supravegherea comportarii in timp;
- STAS 10372-80 Lucrari de imbunatatiri funciare. Supravegherea comportarii in
timp a lucrarilor de indiguire. Prescriptii generale;
- STAS 2920-83 Poduri de sosea. Supravegheri si revizii;
- P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
socialculturale, agrozootehnice si industriale;
- C 4174 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de locuinte,
socialculturale si industriale prin metode topografice;
- C 2685 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive;
- C 200-81Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii
ingropate, prin metoda carotajului sonic;
- C 205-81 Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incercari statice,
conform STAS 1336-80 a constructiilor civile si industriale;
- C 236-91 Instructiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin
smulgere, la determinarea rezistentei betonului;
- C 244-93 Indrumator pentru inspectarea si diagnosticarea privind durabilitatea
constructiilor din beton armat si beton precomprimat;
- I25-72 Instructiuni tehnice pentru efectuarea incercarilor hidraulice si pneumatice
la recipienti;
- PE 432-93 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor CNE;
- PE 738-92 Instructiuni tehnice privind executarea studiilor pentru evaluarea
hazardului seismic in amplasamentul constructiilor importante (baraje, centrale
nuclearoelectrice);
- CD 156-86 Norme departamentale pentru urmarirea comportarii in timp a
constructiilor specifice industriei miniere;
- PE 732-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de
urmarire a comportarii constructiilor din cadrul obiectivelor termoenergetice;
urmarire a comportarii constructiilor de retele electrice;


- CD 119-78 Norme departamentale de urmarire a comportarii in timp a constructiilor
de hidroamelioratie;
urmarire a comportarii constructiilor hidroenergetice;
- AND 522-94 Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod;
- 7889 Norme departamentale pentru urmarirea in timp a constructiilor din ramura
ocrotirii sanatatii;
- CD 107-81 Normativ departamental privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor din unitati MAIA;
- CD 109-89 Norme departamentale pentru urmarirea comportarii in timp a
constructiilor din dotarea unitatilor industriei usoare;
- CD 114-88 Normativ departamental privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor din specificul industriei chimice;
- CD 161-87 Norme departamentale pentru urmarirea comportarii in timp a cladirilor
si constructiilor specifice din dotarea MCInd;
- CD 165-87 Normativ departamental MICM pentru urmarirea in timp la cladiri si
constructii speciale pentru intreprinderi din industria constructiilor de masini;
- CD 167-87 Norme departamentale MICM pentru urmarirea in timp la cladiri si
constructii speciale pentru intreprinderi din industria de utilaj greu;
- Norme tehnice necesare proiectantilor pentru intocmirea instructiunilor scrise
privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, in specificul industriei
constructiilor de masini (prelucrari la rece) inclusiv supravegherea curenta a starii
tehnice a acestora;
- Ordinul MLPAT nr. 3l/N din 2.10.1995 cu privire la Instructiunile privind autorizarea
responsabililor cu urmarirea speciala a constructiilor Buletinul Constructiilor nr.
4/1996.

LISTA ORIENTATIVA CU FENOMENE CARE TREBUIE AVUTE IN VEDERE IN
CURSUL URMARIRII CURENTE

Se vor urmari:

- schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al
acestora manifestate direct, prin deplasari vizibile (orizontale, verticale sau
inclinari) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scarilor,
ghenelor si altor elemente anexa, de soclul sau corpul cladirilor si aparitia de
rosturi, crapaturi, smulgeri);
- aparitia de fisuri si crapaturi in zonele de continuitate ale drumurilor si podurilor in
dreptul rostului tablierelor sau elementelor caii;
- deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de
constructie, tronsoane de cladiri, umflarea sau craparea terenului ca urmare a
alunecarilor in versantii diferitelor amenajari, ramblee, pe langa cladirile si
constructiile speciale;
- obturarea progresiva a orificiilor aflate in dreptul nivelului terenului prin
scufundarea obiectului de constructie; dereglarea sau blocarea functionarii unor
utilaje conditionate de pozitia lor (lifturi, utilaje s.a.);
- schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii
vizibile verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca intepenirea
usilor sau ferestrelor, greutati sau blocare in functionarea utilajelor, distorsionarea
traseului conductelor de instalatii sau tehnologice, indoirea barelor sau altor
elemente constructive, aparitia unor defecte in functionarea imbinarilor ca


forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor, fisurarea sudurilor, slabirea
legaturilor s.a;
- schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul
etanseitatii, al izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc,
antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea suprafetelor,
infiltratii de apa, inmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa
cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii
suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor neplacute, efectele
nocive ale vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor manifestate
prin stari mergand pana la imbolnavire etc;
- defecte si degradari cu implicatii asupra functionabilitatii obiectelor de constructie;
- infundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri si
crapaturi in elementele si constructiile etanse prin destinatie (rezervoare, bazine,
conducte);
- denivelari, santuri, gropi in imbracamintea drumurilor, deschiderea rosturilor
functionale etc;
- defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei
obiectelor de constructie;
- fisuri si crapaturi, coroziunea elementelor metalice si a armaturilor la cele de beton
armat si precomprimat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc;
- flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora intinse;
slabirea imbinarilor sau distrugerea lor.

In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da o atentie deosebita:

- oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide din jurul obiectelor
de constructie si tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor
de constructie amplasate in terenuri loessoide (pante spre exterior pe cel putin 10
m, etanseitatea rostului trotuar-cladire, scurgerea apelor spre canalizarea
exterioara, integritatea si etanseitatea conductelor ce transporta lichide de orice fel
etc);
- incaperilor in care exista conditii de mediu deosebit de agresiv in raport cu
materialele din care sunt alcatuite constructiile (umiditate ridicata, mediu acid sau
bazic, uleiuri, ape moi, degajari mari de temperatura sau emulsii de solutii fierbinti,
metale topite, regim criogenic s.a.);
- elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de
mediu natural sau tehnologic; locuri in care se pot acumula murdarie, apa solutii
agresive s.a;
- modificarilor in actiunea factorilor de mediu natural si tehnologic care pot exprima
comportarea constructiilor urmarite.

Instructiuni de urmarire curenta a retelelor de alimentare cu apa si a constructiilor
anexe

Pe traseul conductelor de alimentare cu apa se vor urmari periodic urmatoarele:
- inspectarea vizuala a integritatii componentelor accesibile ale retelelor de
alimentare cu apa (camine, hidranti);
- depistarea eventualelor lucrari de orice tip executate pe traseul retelelor de
alimentare cu apa, lucrari care ar putea periclita integritatea conductelor;
- starea traversarilor existente precum si a altor zone considerate periculoase sau
periclitate (intersectii cu alte retele edilitare);
- verificarea functionarii robinetilor de sectionare;


- verificarea functionarii rotilor de manevra pentru robinetii de sectionare.
Toate situatiile deosebite constatate cu ocazia verificarilor din cadrul urmaririi curente
vor fi anuntate in mod ierarhic si consemnate in documentele primare de la punctele de lucru,
luandu-se imediat masurile ce se impun, care in cazuri deosebite pot merge pana la
scoaterea din functiune a unei portiuni din retelele de alimentare cu apa.
Lucrarile de remediere ce presupun scoaterea din functiune a unei portiuni de
conducta, se vor executa pe baza de programe de lucru, aprobate de operatorul sistemului
public de alimentare cu apa.
In acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuala a investitiilor, plecandu-
se de la un plan director de perspectiva.
Operatorul sistemului public cu apa trebuie sa asigure functionarea permanenta a
sistemului public de alimentare cu apa la toti utilizatorii.
Intreruperea alimentarii cu apa este permisa numai in cazuri de forta majora sau
cazuri fortuite.
Reteaua publica de alimentare cu apa, inclusiv bransamentele, intra in obligatiile de
intretinere si reparatie ale operatorului.
In vederea indeplinirii obligatiilor operatorul va asigura exploatarea, intretinerea si
repararea retelelor publice, in conformitate cu instructiunile tehnice specifice, pe baza unui
program anual de revizii tehnice, reparatii curente si capitale, modernizari si investitii.
Operatorul va tine la zi documentatia tehnica completa a sistemului de alimentare cu
apa, care va cuprinde planurile retelei conform proiectului de realizare a acesteia si cu
fiecare modificare, astfel incat sa poata fi cunoscute in orice moment istoricul sistemului si
situatia existenta in teren.
Operatorul va completa la zi cate un registru pentru:
- reparatii si interventii accidentale;
- revizii tehnice, reparatii curente, reparatii capitale si interventii programate.
In registre se vor consemna data si ora anuntarii defectiunii, data programata si ora
inceperii executiei, data si ora finalizarii, tipul interventiei, tipul si cantitatile de materiale
utilizate, utilajele, forta de munca, cu nominalizarea echipei de lucru, costul lucrarilor pe
structura de deviz general.
La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni la asigurarea continuitatii functionarii
retelelor publice de alimentare cu apa; in cazul in care obturarea s-a produs ca urmare a
exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor de catre utilizatori, cheltuielile vor fi suportate de
catre acestia.
Functionarea sistemului public de alimentare cu apa trebuie sa fie continua,
operatorul/furnizorul raspunzand pentru neindeplinirea serviciului.
Operatorul/furnizorul de servicii din sistemul public de alimentare cu apa nu raspunde
pentru nefurnizarea serviciilor de alimentare cu apa in urmatoarele cazuri:
- ca urmare a lucrarilor de intretinere, reparatii, modernizari, extinderi, devieri,
bransari noi, schimbari de contoare, daca operatorul a anuntat utilizatorii despre
eventualitatea opririi furnizarii apei, specificand data si intervalul de timp in care
aceasta va fi oprita; anuntul trebuie facut cu cel putin 48 de ore inainte de oprirea
furnizarii apei, prin mass-media si/sau afisare la utilizatori, dupa caz, in functie de
numarul de utilizatori afectati;
In cazul intreruperii serviciului public de alimentare cu apa, utilizatorii au obligatia sa
asigure etansarea instalatiilor interioare proprii prin inchiderea tuturor vanelor si robinetelor,
pentru evitarea risipei de apa si a inundarii spatiului la reluarea furnizarii apei, si sa ia masuri
de protectie impotriva avarierii aparatajelor si masinilor.
In cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apa ale sursei in caz de
seceta sau inghet, distributia apei se va face dupa un program propus de operator si aprobat
de reprezentantii autoritatii administratiei publice locale. Acest program va fi adus la
cunostinta utilizatorilor in timp util, prin diverse mijloace (mass-media, afisare la utilizator).


Operatorul are obligatia de a reface locul unde a intervenit pentru reparatii sau
executia unei lucrari noi, la un nivel calitativ corespunzator, in termen de maximum 5 zile
lucratoare de la terminarea lucrarii.
Pe traseul retelelor apartinand sistemului public de alimentare cu apa este interzisa
amplasarea de constructii provizorii sau definitive. Pentru constructiile ce urmeaza a fi
executate in zona de protectie si de siguranta a conductelor retelelor publice de alimentare
cu apa autorizatia de construire va fi emisa numai dupa obtinerea avizului operatorului
serviciului public.
Pentru prevenirea poluarii apei la sursa sau in retea se interzice distrugerea
constructiilor, a instalatiilor, imprejmuirilor, portilor, stalpilor de iluminat, semnelor de
avertizare, amplasate in zona de protectie sanitara si care, conform legislatiei in vigoare,
apartin domeniului public.
Este interzisa afectarea functionarii retelelor publice de apa prin accesul la
manevrarea armaturilor si accesoriilor al altor persoane, cu exceptia celor autorizate de
operator si, in cazuri de forta majora, a pompierilor. In acest sens operatorul va lua toate
masurile de siguranta necesare.
Manevrarea armaturilor si a instalatiilor tehnologice din reteaua de distributie a apei se
va face numai de catre personalul de specialitate al operatorului.
Pentru interventia rapida in caz de necesitate operatorul va face marcaje si inscriptii
pe cladirile de locuit, alte cladiri din apropiere, imprejmuiri, care vor indica prezenta caminelor
de vane si a hidrantilor de incendiu.
Avarierea sau distrugerea partiala ori totala a unor parti din reteaua publica de apa,
provocata cu ocazia efectuarii de lucrari de constructii, va fi remediata de persoana juridica
vinovata de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fara ca prin aceasta sa fie
exonerata de plata daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a
asigura serviciile de alimentare cu apa potabil. Lucrarile se vor efectua imediat dupa avariere
sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare realizandu-se ulterior
inlaturarii avariei. Dupa terminarea lucrarilor de remediere reteaua publica afectata trebuie sa
corespunda conditiilor pentru care a fost proiectata.
Operatorul serviciului de alimentare cu apa isi va asigura protectia calitatii apei in
retelele de apa, prin respectarea timpilor maximi de stagnare a apei in rezervoarele de
inmagazinare si o va certifica prin buletine de analiza a apei, zilnic, la sursa si in retele in
sectiunea de masura (dupa spalarea acestora) ori de cate ori intervin lucrari de intretinere
sau inlaturare a avariilor.
Inaintea repunerii in functiune a alimentarii cu apa potabila operatorul va afisa la
fiecare utilizator care a avut intrerupta furnizarea apei timpul necesar evacuarii la canalizare
a apei din reteaua interioara de apa potabila, pentru asigurarea conditiilor de potabilitate a
apei.

3.5.2. Memoriu tehnic retele canalizare menajera, pluviala si drenuri

OBIECTUL LUCRARII
Prezenta documentatie contine solutia tehnico economica a realizarii retelelor de canalizare
menajera si pluviala a obiectivului REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN
PLOIESTI CENTRU HIPIC SI DE AGREMENT.
Lucrarea a fost elaborata in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 60/2001 si M.L.P.T.L. nr.
1013/873/2002.

Descrierea lucrarilor proiectate
Obiectul acestei investitii il reprezinta realizarea unui sistem de canalizare a apelor uzate
menajere, pluviala si drenuri care sa deserveasca intreg hipodromul.


Sistemul de canalizare se va compune din reteaua de canalizare si constructiile anexe de pe
retea.

SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA

Reteaua de canalizare menajera este de tip gravitational, totalizeaza 944m si este realizata
din tuburi de PVC, SN4, avand diametre cuprinse intre 200-315mm repartizate dupa cum
urmeaza:
Dn 200mm - L=293m;
Dn 250 mm -L=493m;
Dn 315 mm -L=158m;
De-a lungul retelei s-au prevazut 41 camine de vizitare conform STAS 2448/82 situate in
zonele de aliniament, precum si la fiecare intersectie sau schimbare de directie in plan
orizontal sau vertical al acesteia si 8 camine de curatire prefabricate din PVC, 400mm, cu 3
intrari/1 iesire prevazute la evacuarea din grajdurile de cai si salivarium.
Natura si provenienta apelor uzate este diversificata in functie de destinatia si tipul activitatilor
desfasurate in incinta hipodromului (apa uzata provenita de la hangar intretinere si depozitare
materiale, hangar furaje si depozitare temporara deseuri, salivarium, grajduri, cabina portar,
cladire tribune).
Din aceste considerente se impune tratarea locala in functie de provenienta acestora, astfel
incat efluentul menajer rezultat in final in urma proceselor desfasurate punctual sa fie
omogen si sa corespunda din punct de vedere legislativ conform NTPA 002/2002.
Apele uzate menajere din interiorul grajdurilor si din incinta salivariumului sunt colectate prin
intermediul a 2 rigole ce aduna apele uzate de la boxele cailor si o rigola ce colecteaza apa
uzata de la dusuri.
La capatul fiecarei rigole aferenta boxelor de cai a fost amplasata cate o gura de scurgere cu
receptor de namol si fara sifon (16 guri de scurgere) pentru retinerea materiilor grosiere.
Gura de scurgere are in componenta urmatoarele elemente:
Element de baza =0.45m, H=0.33m;
Inel intermediar cu racord =0.45m, H=0.35m;
Inel superior cu suport cos =0.45m, H=0.57m;
Cos inox prefabricat =0.35m, H=0.27m;
Gratar 0.48x0.48m, H=0.10m.

In exteriorul fiecarui grajd, respectiv salivarium, va fi amplasat cate un camin de inspectie din
PVC 400mm cu 3 intrari/1 iesire prevazut cu capac carosabil (8 buc. - MM1, MM3, MM5,
MM7, MM9, MM10, MM12, MM15) in care apele uzate provenite din interiorul cladirilor
mentionate anterior vor fi colectate la comun (apa provenita de la boxele cailor si apa uzata
de la dusuri) - conform plansa CM.V.2.22.
Reteaua de canalizare ce colecteaza apa din rigole si o transporta catre reteaua stradala din
zona exterioara grajdurilor va fi realizata din tuburi PVC avand diametre de 200mm .

Reteaua din zona exterioara grajdurilor preia pe langa apele uzate menajere provenite de la
grajduri si apa uzata de la hangarul de intretinere si depozitare materiale, hangarul de
depozitare a furajelor si gunoiului de grajd, salivarium , cabina portar si apa uzata provenita
din rigola aferenta platformei pe care sunt amplasate pubelele de deseuri. Aceasta urmeaza
sa fie evacuata sub presiune prin intermediul statiei de pompare SP1 amplasata subteran la
exterior, in imediata vecinatate a hangarului care adaposteste instalatiile de preepurare intr-o
instalatie de retinere impuritati tip monobloc (sita statica). Sita este amplasata in interiorul
hangarului instalatiilor preepurare si este montata suprateran.
In urma procesului de sitare, materialele grosiere (solide) sunt evacuate in instalatia de
compactare si transport deseuri .


Deseurile (partea solida) rezultate in urma procesului de compactare (paie, resturi de fan etc)
sunt colectate intr-un container pentru deseuri (europubela) si transportate cu ajutorul
acestuia in hangarul de deseuri de unde vor fi preluate de catre firma de salubritate
specializata care va deservi hipodromul.
Apa sitata rezultata din instalatia de retinere impuritati este evacuata gravitational in caminul
de vizitare CM15 unde se amesteca cu apele uzate menajere de la cladirea tribune si sunt
directionate apoi in statia de pompare SP2, amplasata subteran, la exterior, in imediata
vecinatate a hangarului care adaposteste instalatiile preepurare si atelajele de sulky.

Apa sitata este ulterior vehiculata prin intermediul unei conducte din PEID PE100 SDR17.6
PN10, a doua camine de PE si un tronson de conducta din PVC SN4 pana la caminul CM15.
Cele 2 camine de vizitare vor fi din PE, vor avea diametrul bazei de 1000mm si vor fi
prevazute cu 3 intrari/1 iesire la 90.
Datorita conditiei impuse de catre operatorul public SC Apa Nova SA Ploiesti (adresa nr.
2975/09.05.2011) de evacuare controlata a efluentului menajer (Q=15l/s) se prevede
adiacent statiei de pompare SP2, un rezervor cilindric orizontal subteran cu rol de bazin de
acumulare in perioada de debite mari. Acest rezervor inmagazineaza apa uzata pe perioada
de debite mari si o evacueaza in perioada de debite colectate mici pe principiul vaselor
comunicante.
Din statia de pompare SP2, evacuarea apei uzate colectate se va realiza controlat (Q=15l/s),
prin intermediul conductei de refulare din material PEID PE100, SDR17.6, PN10, De 160
mm, L=1057 m in caminul de disipare energie (CDE1).
Din caminul CDE1 apa este evacuata gravitational, in reteaua de canalizare existenta pe b-
dul Bucuresti (caminul existent CEX1) prin intermediul unei conducte din PVC, SN4, Dn
250mm, L=10m.
Fluxul tehnologic descris mai sus se regaseste in plansa CM.V.2.19.

Descrierea echipamentelor aferente procesului tehnologic
(conform planselor CM.V.2.18, CMV.2.19)

Statia de pompare prefabricata din PEID complet echipata SP1 este amplasata in exteriorul
hangarului instalatii preepurare si depozitare sulky si are rolul de a evacua apele uzate
colectate de catre reteaua din zona grajdurilor catre complexul de preepurare. Aceasta statie
este echipata cu doua electropompe submersibile (1activa+1rezerva) cu urmatorii parametrii
functionali fundamentali:
Q = 118.2mc/h
H = 9.8mCA
P = 6.5kW
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare este din material PEID, PE100, SDR17.6,
PN10, avand diametrul De180x10.7mm si o lungime L=9m..
Parametrii tehnici si functionali detaliati ai statiei de pompare SP1 se regasesc in fisa tehnica
F.5.CM.V.2.06.

Instalatia de retinere impuritati gratar fin static cu curatire automata prevazuta in cadrul
acestui proces are urmatoarele caracteristici:
capacitate 5-7l/s;
putere 0,37kw;
eficienta de retinere a suspensiilor este de circa 85-90%.
Instalatia de retinere impuritati (gratarul fin) are distanta intre lame de 3mm si este instalata
intr-o cuva etansa din otel inoxidabil, dispusa suprateran. Camera de linistire si radierul cuvei
gratarului este inclinat astfel incat nisipul cu granulatie mare sa poata fi colectat si evacuat.
Functionarea gratarului este de tipul step by step. Acest sistem asigura o eficienta ridicata


in operare prin formarea unui pat filtrant pe suprafata gratarului, care poate retine inclusiv
pelicula de grasime flotanta. Deasemenea barele gratarului sunt astfel concepute incat
sistemul se autocurata. Nu este necesara curatarea manuala de catre operator.
In urma sitarii, materialul solid retinut (paie, nisip, etc) este directionat catre instalatia de
compactare a deseurilor.
Caracteristicile tehnice complete ale instalatiei de retinere impuritati se regasesc in fisa
tehnica F.5.CM.V.2.01.

Instalatia de transport si compactare deseuri este special conceputa pentru compactarea si
deshidratarea reziduurilor rezultate in urma procesului de degrosisare, provenite de la
instalatia de retinere impuritati. Parametrii tehnici principali ai acestei instalatii sunt:
capacitatea de 0.5-1.0mc/h;
putere 2,2kw.
Echipamentul este alcatuit din 2 elemente independente care alcatuiesc o singura unitate
functionala, actionata electric. Instalatia este prevazuta cu tablou electric de comanda si
control. Datorita surubului cu miscare elicoidala, procesul de compactare a diferitelor
materiale se realizeaza fara probleme. Se poate obtine o reducere in volum de 50% pana la
75%, inclusiv eliminarea apei si a mirosului din deseurile finale.
Elementele componente ale instalatiei:
cuva de colectare a materialelor solide construita din otel inoxidabil avand dimensiunile :
800mm x 200mm x 300mm;
gura de descarcare a materialelor solide compactate;
motorul electric de actionare a axului elicoidal (reductor cu cuplare directa, protectie IP55,
izolare F);
surub elicoidal (fabricat in mod obisnuit din otel cimentat sau otel inoxidabil).
In urma procesului de compactare deseurile sunt colectate intr-un container de deseuri si
transportate cu ajutorul acestuia in hangarul de deseuri, de unde urmeaza a fi preluate de
catre o firma de salubritate specializata.
Caracteristicile tehnice ale instalatiei de transport si compactare deseuri se regasesc in fisa
tehnica F.5.CM.V.2.02.

Statia de pompare prefabricata din PEID complet echipata SP2 este amplasata in exteriorul
hangarului instalatii preepurare si depozitare sulky, fiind echipata cu doua electropompe
submersibile (1a+1r):
Q = 67.2mc/h
H = 19.2mCA
P = 7.8kW
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare este din PEID, PE100,SDR17.6, PN10,
avand diametrul De 160x9.5 mm si o lungime L=1057m. Pe conducta de refulare se prevede
un camin de disipare a energiei (CDE1 - conform plan CM.V.2.11) si 3 camine de curatire
echipate hidraulic corespunzator (CC1, CC2, CC3 - conform planului CM.V.2.12).
Parametrii tehnici si functionali completi ai statiei de pompare SP2 se regasesc in fisa tehnica
F.5.CM.V.2.07.

Datele tehnice privind dimensiunile tubulaturii de canalizare care colecteaza in sistem
gravitational apele uzate menajere, lungimile tronsoanelor si caracteristicile caminelor de
vizitare se prezinta in tabelul ce urmeaza:

Colectoare canalizare menajera
Nr. Crt.
Denumire
tronson
Denumire zona
Lungime
(m)
Camine
inspectie/vizitare
(buc)
Diametru
(mm)


MM1-MM2 Iesire salivarium 4 1 200
MM3-MM4 Iesire grajd 3 1 200
Legatura grajduri-camine inspectie 107 200

Legatura de la rigola platformei pubele
deseuri-retea exterioara grajduri 42 1 200
MM19-MM20 Zona exterioara grajduri 275 16 250
MM18-MM41 Cabina portar 125 4 200

MM35-CM4
Cladire tribune
112 4 250
CM4-MM13 158 10 315
MM21-MM23 Cladire tribune 96 6 250
CDE1-CEX1
Evacuare in canalizarea
publica 10 250
TOTAL RETEA 944 49

Caminele de vizitare (de trecere) sau de intersectie sunt realizate din elemente prefabricate
din beton, conform STAS 2448/82. Ele sunt alcatuite dintr-o camera de lucru de 2m inaltime,
un racord camera de lucru - cos de acces realizat cu o piesa tronconica 1000/800mm, un cos
de acces cu diametrul de 800 mm si o placa superioara la capac si rama acestuia. Toate
elementele componente ale caminelor au prevazute scari metalice de acces. Pe santier se
toarna doar fundatia din beton simplu. Fundatiile caminelor de vizitare se executa din beton
simplu, clasa C4/5 (Bc 5). Capacele si ramele caminelor de vizitare sunt conform STAS
2308/81 si de tip carosabil pentru trafic greu. La trecerile prin caminele de vizitare a
conductelor de canalizare au fost prevazute piese de trecere etansa speciale, in functie de
locul de racordare a conductelor din PVC (fie in peretii caminelor, fie in fundatia acestora).
Caminele de vizitare permit accesul in canale in vederea supravegherii si intretinerii acestora,
pentru curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.

SISTEM DE CANALIZARE PLUVIALA

Reteaua de canalizare pluviala este de tip gravitational, totalizeaza 2170ml si este realizata
din tuburi de PVC, SN4, cu diametre cuprinse intre 250-500mm, repartizate astfel:
Dn 250mm - L=999m;
Dn 315 mm - L=732m;
Dn 400 mm - L=375m;
Dn 500 mm - L=64m.
Pe retea sunt prevazuta 71 camine de vizitare situate in aliniamentul traseului, precum si la
fiecare intersectie sau schimbare de directie in plan orizontal sau vertical al acesteia. Se vor
prevede 117 guri de scurgere racordate la caminele de vizitare prin intermediul unor racorduri
de canalizare cu conducta din PVC avand Dn 200mm.
Reteaua este sectorizata in mai multe colectoare dupa cum urmeaza:
Colectorul din zona Sud-Est asigura preluarea si transportul apelor pluviale provenite din
zona drumului si a parcarilor aferente carosabilului, avand in componenta tronsonul PP1-
PP17.
Pe traseu, acest colector preia apele meteorice provenite de la colectoarele secundare
aferente celor 2 parcari (parcare spectatori, parcare vip) si de la cladirea tribunelor. Fiecare
parcare este prevazuta cu separator de uleiuri si hidrocarburi (SH1, SH2) pentru eliminarea
reziduurilor, inainte de descarcarea in colectorul principal.


Colectorul din zona Nord-Est preia si transporta apele pluviale provenite din zona drumului
fiind alcatuit din tronsonul PP54-PP7, descarcand in caminul PP7 situat pe colectorul
principal Sud-Est.
Colectorul din zona Est preia si transporta apele pluviale provenite din zona parcarii
echipelor si de pe drumul aferent, fiind alcatuit din tronsonul PP16-PP15 si descarcand in
caminul PP15 situat pe colectorul principal Sud-Est. Parcarea echipe este prevazuta cu
separator de uleiuri si hidrocarburi (SH3) pentru eliminarea reziduurilor, inainte de
descarcarea in colectorul principal.

Apele pluviale colectate de pe intreaga suprafata a hipodromului sunt stocate in bazinul de
retentie BR. Acesta este dotat cu doua electropompe submersibile ce evacueaza apa in mod
controlat (Q=30l/s) in caminul de disipare energie (CDE2) prin intermediul conductei de
refulare realizata din PEID PE100 SDR17.6 PN10 avand diametrul De 225mm si lungimea de
95m. Din caminul CDE2 apa este evacuata gravitational, in reteaua de canalizare existenta la
caminul existent CEX2 de pe str. Ghighiului prin intermediul unei conducte din PVC, SN4,
Dn315, in lungime de L= 5m.

Datele tehnice privind dimensiunile tubulaturii de canalizare care colecteaza in sistem
gravitational apele pluviale, lungimile tronsoanelor si caracteristicile caracteristicile caminelor
de vizitare se prezinta dupa cum urmeaza:

Zona Sud-Est
Nr.
Crt.
Denumire
tronson
Denumire zona Lungime (m)
Camine
vizitare
(buc)
Diametru
(mm)
Guri de
scurgere
(buc)

PP1-PP2
Drum Sud-Est
222 5 250 12
PP2-CP59 151 4 315 6
CP59-CP91 375 14 400 26
CP91-PP17 64 3 500 2
TOTAL 812 26 46

Nr.
Crt
Denumire tronson Denumire zona
Lungime
(m)
Camine
vizitare
(buc)
Diametru
(mm)
Guri de
scurgere
(buc)
1 PP8-PP2
Parcare spectatori 167 6 250 8
2 PP10-PP9
Parcare spectatori 140 4 250 10
TOTAL 307 10 18

Nr.
Crt
Lungime
(m)
Camine
vizitare
(buc)
Diametru
(mm)
Guri de
scurgere
(buc)
1
PP12-PP18 Parcare vip 62 3 250 4
TOTAL 62 3 4


Nr.
Crt
Lungime
(m)
Camine
vizitare
(buc)
Diametru
(mm)
Guri de
scurgere
(buc)
1 PP11-PP4
Cladire tribuna 104 6 250 -
TOTAL 104 6 -
TOTAL ZONA SUD-EST 1285 45 68

Zona Nord-Est
Nr.
Crt
Lungime
(m)
Camine
vizitare
(buc)
Diametru
(mm)
Guri de
scurgere
(buc)
1. PP54-CP24 Drum Nord-Est 304 7 250 14
2. CP24-PP7 Drum Nord-Est 489 15 315 27
TOTAL ZONA NORD-EST 793 22 41

Zona Est
Nr.
Crt
Lungime
(m)
Camine
vizitare
(buc)
Diametru
(mm)
Guri de
scurgere
(buc)
1 PP16-PP15
Parcare echipe
drum sud-est 92 4 315 8
TOTAL ZONA EST 92 4 8
TOTAL RETEA 2170 71 117

Caminele de vizitare (de trecere) sau de intersectie sunt realizate din elemente prefabricate
din beton, conform STAS 2448/82. Ele sunt alcatuite dintr-o camera de lucru de 2m inaltime,
un racord camera de lucru - cos de acces realizat cu o piesa tronconica 1000/800mm, un cos
de acces cu diametrul de 800 mm si o placa superioara la capac si rama acestuia. Toate
elementele componente ale caminelor au prevazute scari metalice de acces. Pe santier se
toarna doar fundatia din beton simplu. Fundatiile caminelor de vizitare se executa din beton
simplu, clasa C4/5 (Bc 5). Capacele si ramele caminelor de vizitare sunt conform STAS
2308/81 si de tip carosabil pentru trafic greu. La trecerile prin caminele de vizitare a
conductelor de canalizare au fost prevazute piese de trecere etansa speciale, in functie de
locul de racordare a conductelor din PVC (fie in peretii caminelor, fie in fundatia acestora).
Caminele de vizitare permit accesul in canale in vederea supravegherii si intretinerii acestora,
pentru curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.

Gurile de scurgere sunt realizate din elemente prefabricate din beton, conform STAS 6701-
82 si au rolul de a prelua apele pluviale. Acestea sunt de tip carosabil, avand un singur
gratar din fonta, de tip A1 si se compun din urmatoarele elemente prefabricate:
-corpul gurii de scurgere din doua tuburi din beton simplu (conform STAS 816/80) cu
diametrul de 50 cm;
-gratar din fonta cu rama din fonta, carosabil tip A1 (conform STAS 3272/80);
-beton de egalizare C2,8/3,5 (B50) de 10 cm grosime, cu rol de fundatie pentru constructie;
-conducta de racord a gurii de scurgere cu colectorul de canalizare, din tuburi PVC cu mufe
si etansare cu inel, avand diametrul 200mm;

Separatoare de uleiuri si hidrocarburi


Pentru retinerea reziduurilor si a uleiurilor din apele pluviale provenite de la cele 3 parcari
(parcare spectatori, parcare V.I.P. si parcare echipe) se prevad separatoare de uleiuri si
hidrocarburi (SH1, SH2, SH3).
Aceste separatoare sunt constructii cilindriceverticale realizate din rasini poliesterice armate
cu fibra de sticla, montate in pamant, prevazute cu filtru coalescent si by-pass, avand in
componenta:
Bazin de materiale compozite;
Filtru coalescent;
Capac din fonta;
Extensie la capetele de acces.
Acestea au urmatoarele caracteristici tehnice (vezi fisa tehnica F5.CP.V.2.01):
Debit :Q
1
=50 l/s; Q
2
=5 l/s;
Diametru: D = 1400 mm;
H
u
= 870 mm, H = 1500 mm;
Capacitate stocare suspensii: 900 l;
Capacitate stocare hidrocarburi: 830 l;
Capacitate stocare lichid: 300 l;
Greutate: 207 kg.

Bazinul de retentie
Apele pluviale colectate de pe intreaga suprafata a hipodromului sunt stocate in bazinul de
retentie BR.
Echiparea bazinului consta in 2(1a+1r) electropompe submersibile (conform fisa tehnica
F5.CP.V.02) cu urmatorii parametrii functionali:
Q=112.9mc/h;
Hp=15.3m;
P=10kW.

Rolul tehnologic al bazinului este acela de a retine apa meteorica colectata de catre reteaua
de canalizare pluviala pe perioada ploii si imediat ulterioara acesteia. Acesta indeplineste
doua functii principale, una de rezervor tampon in vederea evacuarii de debite plafonate la
valoare de 30l/s admise prin avizul operatorului canalizarii publice a localitatii si cealalta de
retinere a suspensiilor grosiere.
Suspensiile retinute din apa de ploaie stocata temporar in bazin se constituie in strat
aluvionar de fund ce necesita raclare si indepartare sistematica, pe perioada de timp uscat.
In vederea recuperarii capacitatii de stocare a bazinului s-au prevazut in planseul acestuia a
unor ferestre de acces tehnologic prin care se admite accesul personalului si utilajelor
specializate.

Bazinul de retentie este o constructie rectangulara subterana, cu dimensiunile maxime in
plan de 6,5mx56,5m, iar inatimea totala este de 4,5m intre axele 1 si 9, si de 5,0m intre axele
9 si 10. Bazinul este alcatuit din 9 incaperi cu dimensiunile libere de 6,00x6,05m, si inaltimea
libera de 3,85m in primele 8 incaperi, si de 4,35m in ultima incapere (vezi volumul Constructii
Anexe).

SISTEM DE DRENURI

Pentru preluarea apelor pluviale de la nivelul pistelor (trap) prin tema de proiect se solicita
realizarea unui sistem de drenuri.
Drenurile sunt in numar de doua si se dispun in lungul pistei astfel incat suprafata de
preluare a apelor meteorice receptate la nivelul pistei sa fie egal repartizata.


Drenurile sunt realizate din material PEID PE100 avand Dn 200mm, perforate pe calota
superioara pe o deschidere de 116 si o latime a fantelor de 1.4mm. Lungimea totala a
drenurilor este de 2760m.
Sistemul de drenuri este impartit in patru grupe:
Grupa A - 2 drenuri care colecteaza apele pluviale provenite din partea de nord-vest a pistei
de trap (DR1-DR3, DR2-CP24);
Evacuarea apelor preluate de catre drenurile din grupa A are loc intr-un tub PEID neperforat
(DR3-CP24), cu diametrul Dn 250mm si o lungime de 29m, ce descarca gravitational in
caminul CP24 situat pe colectorul principal al retelei de canalizare pluviala
din zona de nord-est a hipodromului.
Grupa B - 2 drenuri care colecteaza apele pluviale provenite din partea de sud-vest a pistei
de trap (DR4-DR6, DR5-CP59);
Evacuarea apelor preluate de catre drenurile din grupa B are loc intr-un tub PEID neperforat
(DR6-CP59), cu diametrul Dn 250mm si o lungime de 84m, ce descarca gravitational in
caminul CP59 situat pe colectorul principal al retelei de canalizare pluviala din zona de sud-
est a hipodromului.
Grupa C
2 drenuri care colecteaza apele pluviale provenite din partea de nord-est a pistei de trap
(DR7-DR17, DR8-CP91 );
2 drenuri care colecteaza apele pluviale provenite din partea de sud-est a pistei de trap
(DR11-DR12, DR10-DR16 );
Apele pluviale colectate de drenurile DR7-DR17 si DR10-DR16 sunt evacuate prin
intermediul unei conducte neperforate PEID, avand Dn 200mm si L=75m intr-un tub PEID
neperforat cu Dn 315mm si L = 93m. Acesta colecteaza si apele preluate de drenurile DR8-
CP91 si DR11-DR12. Apa colectata este descarcata gravitational in caminul CP91 situat pe
colectorul principal din zona de sud-est al retelei de canalizare pluviala.
Grupa D - 2 drenuri care colecteaza apele pluviale provenite de pe pistele de trap din partea
de mijloc a hipodromului (DR13-DR15, DR14-CP7);
Evacuarea apelor preluate de catre drenurile din grupa D are loc intr-un tub PEID neperforat
(DR15-CP7), cu diametrul Dn 250mm si lungimea de 116m, ce descarca gravitational in
caminul CP7 situat pe colectorul aferent cladirii tribune din partea de sud al retelei de
canalizare pluviala.

Datele tehnice privind dimensiunile tubulaturii de drenaj care colecteaza in sistem
gravitational apele pluviale si lungimile tronsoanelor se prezinta dupa cum urmeaza:

Sistem de drenuri
Nr. Crt Denumire tronson Denumire zona Lungime (m)
Diametru
(mm)
DR1-DR3 Pista trap 332 200
TOTAL 2760

Pozarea drenurilor sub pista de trap se va face conform detaliului de pozare a tubului de
drenaj conform plansei CP.V.2.20.


Pentru curatirea sistemului de drenaj se prevad pe traseul drenurilor la distante de
cca.200m, tevi de curatire din PEID avand diametrul de 200mm echipate cu capac (dop) de
200mm (conform profile longitudinale), montate subteran de la cota de pozare a drenurilor
pana la cota -0.30m sub straturile din componenta pistei de trap. Acestea sunt montate in
lungul drenurilor prin intermediul unor teuri egale 90/200mm.

Tehnologia de executie a retelelor de canalizare menajera si pluviala
Executarea retelei de canalizare va incepe printr-o recunoastere a traseului acesteia,
verificand corespondenta proiectului cu terenul si facand o verificare generala a nivelmentului
pe care s-a bazat proiectul. Operatia de trasare se incepe prin materializarea pe teren a
axului viitorului canal, apoi se traseaza marginile transeelor necesare pentru realizarea noii
canalizari.
Traseul retelelor si constructiile anexe pe acestea vor fi protejate si nu se vor amplasa utilaje,
materiale, pamant, constructii de orice fel, etc.
Malurile transeii vor fi sprijinite. Sapaturile se vor executa manual pana la cota finala a
sapaturii. Umplerea transeii se va face cu nisip pana la 30cm deasupra crestei tubului si apoi
cu pamantul rezultat din sapatura (pamantul trebuie sa fie bine maruntit, neadmitandu-se
bolovani, resturi de betoane sau alte materiale care pot deteriora conductele de orice fel).
La distanta de 50 cm deasupra crestei canalului se monteaza grila de avertizare.
Executia umpluturilor se va realiza in doua etape, dupa cum urmeaza:
a) Etapa I: Umpluturi partiale in straturi de 10 cm grosime, compactate manual, cu grija
pentru a nu se produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm
deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare,
in vederea efectuarii probei de etanseitate.
b) Etapa II: Dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeii,
pana la nivelul patului sistemului rutier.
Umpluturile se compacteaza mecanizat in straturi de 20 cm grosime, cu udarea fiecarui strat
pentru usurarea acestei operatii si realizarea unui grad optim de compactare. Umiditatea
optima de compactare stabilita conform STAS 1913/1 -82 se asigura prin stropire cu apa.
Pentru completarea gradului de umiditate necesar s-a adoptat un consum mediu de 0.1mc
apa pentru 1mc de umplutura cu pamant compactata manual.
Compactarea umpluturilor pe zona intersectiei cu retelele existente a gurilor de scurgere se
va face numai manual, in straturi de 10 cm.
Umpluturile in santurile retelelor se vor face, conform detaliilor de pozare, cu nisip si pamant
sanatos compactate in straturi de 10-20 cm si se vor executa pana la cota patului drumului.
Pe traseul canalizarilor proiectate au fost prevazute, conform STAS 3051/91, camine de
vizitare. Caminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora,
pentru curatirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care sa permita introducerea
uneltelor si utilajelor specifice.
Amplasarea in plan orizontal a retelei proiectate se va face conf. SR 8591/97.
La examinarea vizuala :
- tuburile trebuie sa fie liniare;
- culoarea tuburilor sa fie uniforma;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri,
incluziuni sau zgarieturi .

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Antreprenorul General va avea grija ca:
Lucrarile de executie sa fie conduse de un "responsabil tehnic cu executia", atestat conform
Legi nr.10/95 si sa se desfasoare in conformitate cu proiectul, cu legislatia in vigoare si cu
regulile meseriei.


Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale si echipamente, procese
verbale de lucrari ascunse, carte de betoane, buletine de incercari, dispozitii de santier de
constatare si remediere, procese verbale de faze determinante etc., sa existe in totalitate si
sa fie accesibile si tinute la zi.
Materialele si echipamentele puse in opera sa aiba certificat de calitate de la furnizor, acolo
unde este cazul sa fie agrementate conform Legii 10/95.
Probele prevazute in legislatia tehnica sa fie prelevate la punctul de lucru pentru umpluturi,
betoane, armaturi, suduri etc. sa fie corect prelevate si incercate in laboratoare atestate.
Calitatea lucrarilor se va verifica pe parcursul executiei pentru fiecare categorie de lucrari in
parte, in conformitate cu prevederile prescriptiilor in vigoare (C56 85; NE 012 99, etc.)
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti atestati
romani conform cerintelor Legii calitatii in constructii nr. 10/24 martie 1995 publicata in
Monitorul Oficial nr. 12/1995.

STANDARDE SI ACTE NORMATIVE
La realizarea lucrarilor de canalizare proiectate se va tine seama de urmatoarele standarde,
legi si normative:

SR 1846-1/2006 - Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare
SR 1846-1/2007 - Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape meteorice
STAS 3051 - 91 - Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 816/80 Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
STAS 2448/82 Camine de vizitare
SR 8591:1997 Retele edilitare subterane conditii de amplasare
STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.
STAS 2308 81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
vizitare.
SR EN 752/2008 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor
GE 028 97 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical
STAS 9824/5 -1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si
cabluri.
STAS 9342 1982 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru alimentarea directa
a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
C56/2000 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor aprobat cu ordinul 900/25.11.2003.

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII
Lucrarile se incadreaza conform STAS 4273 si a Ghidului de proiectare GP 104-06, in
Categoria 4 si in Clasa de importanta IV. Aceste lucrari sunt de importanta Normala, conform
HG 766/1997.
Categoria de importanta a constructiei este Categoria C Normala, determinata prin calcul in
conformitate cu Regulamentul privind categorie de importanta a constructiilor aprobat cu
Ordinul 31/N/1995, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/96 elaborat de INCERC aprilie
1996

NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
La elaborarea proiectului s-au respectat:
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare HG
1425/2006 si Hotararea 955/2010.


Prin proiect s-au prevazut urmatoarele masurii de securitate si sanatate in munca:
sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei;
sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura;
santuri pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
parapeti de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
In timpul executiei lucrarilor, antrepenorul va lua toate masurile de securitate si sanatate in
munca pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe
parcursul executiei lucrarilor.
Antrepenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat,
conform art.1.4 din Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995, pentru diferitele momente ale fiecarui
stadiu fizic.
Antrepenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de
protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului personal, conform Normelor
generale de protectia muncii, cap.I, pct.13, ce se vor ocupa de derularea lucrarilor:
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare HG
1425/2006, modificata cu Hotararea 955/2010;
HG 300/2.03.2006 privind cerinte minime de sanatate pentru santierele temporare si mobile,
modificata cu HG 601/2007.
Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime;
Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populatie si din procesele tehnologice;
Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat;
Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a ochilor;
Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si
finisaje in constructii;
Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern;
Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice;
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitul acetilenei;
Norme specifice pentru gospodarire comunala si salubritate publica;
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
oxigenului si azotului;
Normativul cadru de acordare si utilizare a E.I.P.-urilor (conform Cap. III Criterii de acordare
a echipamentului individual de protectie);
Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor;
Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981;
Decretul 328/66 + modificarile din1999 + Cod rutier;
Hotararea nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
Normativul C.300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatiilor aferente acestora. ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si
mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea instalatiilor
aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al M.I. si
M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati
in parte.
Toate echipamentele ce vor fi folosite trebuie sa aiba certificat de conformitate si calitate de
la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.


6.MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENTIILOR
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislatia in vigoare, dintre
care se mentioneaza:
Ordin pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor ordinul 775
/22.07.1998;
Ordinul nr. 20/N din 11 iulie 1994 privind aprobarea Normativului de prevenire si stingere a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora indicativ
C 300/1994;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor DG PSI 005;
Tevile de PVC sunt usor inflamabile (clasa C4), ard incet dar se autosting.
Producatorul recomanda ca produsele sa nu fie depozitate in apropierea substantelor
inflamabile, chiar si plante uscate.
Se vor respecta instructiunile din capitolul nr. 11 Prevenirea si stingerea incendiilor din
Ghid privind realizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare cu conducte din
policlorura de vinil, polietilena, polipropilena. indicativ GP 043/99.

7. OBLIGATII SI MENTIUNI SPECIALE
Investitorul, beneficiarul si constructorul au obligatia de a asigura conditiile necesare realizarii
receptiilor pe faze determinante si de a comunica Inspectiei de Stat in Constructii programul
privind controlul de calitate.
Receptia finala se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare (Regulamentul de
receptie, aprobat prin HG 273/94).
La receptia finala, antreprenorul va prezenta Cartea constructiei, intocmita conform
reglementarilor in vigoare la data receptiei.
Nivelul de performanta al exigentelor esentiale este corespunzator A1(A11), IS si B9.

8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate
corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptie, la terminarea lucrarilor ce se vor realiza in conformitate cu Legea nr.10/1995
si cu Regulamentul de receptie aprobat prin HG nr.273/ iunie 1994, conductele de canalizare
si constructiile aferente vor fi preluate in exploatare si intretinere, pentru utilitate publica de
catre detinatorul retelelor publice.

3.5.2.1. Caiet de sarcini retele de canalizare menajera si pluviala

Generalitati
Prezentul caiet de sarcini prevede conditiile tehnice ale lucrarii si principalele obligatii pe care
le are constructorul privind verificarea materialelor folosite, metodele de verificare a lucrarilor,
tehnologiile de realizare pe etape de executie, predarea si receptia lucrarilor, respectarea
normelor de tehnica securitatii muncii, in vederea realizarii unor lucrari de buna calitate.
Proiectul tehnic si detaliile de executie piese scrise si piese desenate in care sunt stabilite
solutiile, tehnologia de executie, materialele si caracteristicile acestora, conditiile impuse,
atentionari, etc., precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in
amanunt de catre constructor si investitor prin reprezentantul sau legal dirigintele de santier,
semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire cu realitatile din teren sau neconcordante
aparute in timpul executiei. Pe toata durata de executie a lucrarilor, pe santier se va afla
intreaga documentatie in faza P.T + D.E. in vederea consultarii imediate in caz de necesitate.
Este obligatorie cunoasterea conditiilor impuse prin avizele si acordurile obtinute pentru
aceasta investitie. Se vor incheia procese verbale cu toti factorii care detin retele subterane in


amplasamentul lucrarilor proiectate in prezenta documentatie, pentru detalierea conditiilor de
executie.
Datele mentionate in prezentul caiet de sarcini, fac parte integranta din Proiectul tehnic,
respectandu-se prevederile din legea 10/1995 privind calitatea in constructii.
Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standardele, normativele
si instructiunile in vigoare, care trebuie avute in vedere si respectate la executarea lucrarilor
de terasamente, constructii si instalatii in concordanta cu prevederile proiectului tehnic.
Obligatiile si raspunderile beneficiarului si executantului cu privire la asigurarea calitatii
constructiilor si receptia acestora, sunt reglementate prin Legea nr. 190 din 8.01.1995, privind
calitatea in constructii.
Pe intreaga perioada de executie se vor respecta normele de protectia muncii
H.G. 925/95, regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu nr. 9/N/1993.
Aceasta sectiune a Caietului de sarcini acopera toate cerintele referitoare la lucrarile privind
furnizarea, livrarea, pozarea, imbinarea, testarea etc., a retelelor de conducte de canalizare.
Toate elementele si toate lucrarile vor respecta si vor fi in conformitate cu Specificatiile
prezente si in celelalte sectiuni.
Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este obligatorie
pentru Constructor, urmarirea pe santier a modului de executie de catre Inginer si Beneficiar
facandu-se in baza acestor prevederi.
Abaterile la executie, din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calitatii materialelor
folosite, se vor remedia de Constructor pe cheltuiala acestuia.
Asigurarea calitatii-Certificare
Constructorul va asigura certificarea, indeplinind cerintele indicate in Specificatii:
certificatul producatorului;
certificatul testarii de laborator.
Toate bunurile importante vor avea certificate de conformitate, stabilite de legislatia
romaneasca, anterior utilizarii acestora in Romania.
Inspectia Beneficiarului
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora vor avea dreptul sa inspecteze
conductele sau sa asiste la producerea si la testele de control al calitatii conductelor. Astfel
de inspectii nu vor scuti Constructorul de responsabilitatile sale de a asigura produse care
respecta standardele aplicabile din cadrul Specificatiilor.
Alternativ, Constructorul poate prezenta Inginerului certificate emise de laboratoare
autorizate prin care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar
rezultatele sunt satisfacatoare. In acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de
a renunta la alte teste.
Daca Beneficiarul nu doreste sa asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu
inseamna ca el aproba produsele sau testele.
Standarde si coduri
Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate in cadrul contractului, vor fi in
concordanta cu Standardele Internationale adecvate (ISO).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de
cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile in care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de munca vor
corespunde standardelor si normativelor valabile in Romania.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat standardele si
codurile specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile in scris de Beneficiar.
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi descrise
amanuntit in scris de catre Constructor si trimise Beneficiarului cu cel putin 28 zile inainte de
data la care Constructorul cere aprobarea Beneficiarului.


Constructorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si codurilor de
utilizare la care se refera specificatia si oricare alt standard care se aplica la materialele care
urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce urmeaza a fi executate.
Un Constructor care isi propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si
standardelor specificate va trimite versiunea alternativa Beneficiarului pentru aprobare.
Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard
aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin cerintelor
acestei specificatii, sau oricarui articol din desene, Constructorul va cere Beneficiarului
clarificari inaintea inceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Constructorul poate furniza bunuri care sa
se conformeze si altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel putin egala
cu standardele mentionate.

STAS, SR - Standarde Romanesti
ISO - Standarde Internationale
EN - Norme Europene
I - Normativ pentru lucrari de instalatii
C - Normativ pentru lucrari de constructii
PE - Normativ pentru lucrari de instalatii electrice
P - Normativ pentru lucrari de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP - Normativ pentru lucrari de rezistenta
GE - Ghid pentru executie

STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
Prescriptii fundamentale de proiectare
SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare
SR 1846-1/2007 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape meteorice
STAS 816/80 Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
STAS 2448/82 Camine de vizitare
STAS 3061/1974 Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masura
STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
vizitare
STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente
STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
STAS 6054/1997 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet
STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
SR 10898 :2005 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
STAS 9570/1-1989 Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri, in localitati
STAS 2250-1981 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare
si presiuni de lucru maxim admisibile
P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
I 1-2000 Normativ pentru executarea instalatiilor cu conducte din PVC
I 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
SR EN 752/2008 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor
GE 028 - 97 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical
Norme de securitate si sanatate a muncii si PSI
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile din Legea 319/2006 Legea securitatii si
sanatatii in munca.


In conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006, pentru toata perioada de realizare a
proiectului, beneficiarul va numi un coordonator in materie de securitate si sanatate.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va elabora planul de securitate si sanatate
pe toata perioada de realizare a proiectului.
Fiecare Constructor (subanteprenor) va elabora planul propriu de securitate si sanatate in
munca, care va face parte integranta din planul general de securitate. Acest plan va contine
ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice lucrarilor pe care constructorul le
executa pe santier (masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala) si va fi
actualizat ori de cate ori este cazul.
Masurile de securitate si sanatate in munca nu sunt limitative si se vor completa de catre
beneficiar si executantul lucrarilor, pe baza experientei acumulate in domeniu, si cu alte
masuri, in functie de specificul locului de munca.
Amplasarea retelelor de canalizare se face, de regula, in carosabil. Pentru a evita blocarea
traficului si producerea de accidente, se va cauta o organizare a executiei in flux rapid, astfel
incat santul sa fie deschis cat mai putin timp.
Se va asigura o semnalizare pe timp de zi si de noapte foarte buna pentru vizualizarea
gropilor, depozitelor, utilajelor.
Pamantul din sapatura va fi depozitat, astfel incat sa nu poata luneca inapoi in sant, iar
taluzul sa nu fie destabilizat. Depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la
distanta mai mare de 1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucrarilor transeea va fi
imprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata
corespunzator;
Daca sapatura se executa cu sprijinire, elementele de sprijinire vor fi de buna calitate si vor fi
verificate inainte de intrarea muncitorilor in sant.
In general transportul se va face in orele de trafic redus.
Transportul, descarcarea si depozitarea tuburilor se va face astfel incat sa nu se produca
deteriorarea lor sau rostogolirea necontrolata.
Lansarea in sant se va face conform tehnologiei. Vor fi executate dispozitive speciale de
legare a tuburilor. La tuburile grele se interzice manevra cu mana. Pentru aceste tuburi se vor
folosi utilaje de ridicat. Inainte de ridicarea primului tub se va face o verificare a utilajului de
ridicat. Se interzice balansarea tubului in carligul macaralei pentru a obtine o anumita pozitie.
Pentru lansare se vor folosi echipe specializate.
Dupa fiecare ploaie si periodic se vor verifica starea malului si a materialului din sapatura.
Cand se observa ca apar crapaturi paralele cu santul va fi anuntat seful punctului de lucru
pentru a lua masuri (oamenii sunt evacuati imediat, deoarece ruperea malului se poate face
brusc, dupa o curgere lenta de durata).
Prefabricatele nu vor fi trantite si nu vor fi transportate manual daca au greutati de peste 50
kg. Nu se admite depozitarea nici unui prefabricat sau a sculelor, pe marginea santului.
O atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane existente, cu referire
speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si conductele de gaze si a conditiilor impuse
de detinatorii lor, pentru a se preveni orice pericol de accidente;
Coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta echipament
adecvat si casti de protectie;
Lansarea in sant a tuburilor se va face de catre muncitorii calificati, folosindu-se
franghii si scripeti, respectandu-se normele de protectia muncii specifice acestor operatiuni.
Este interzisa lansarea tuburilor (ca si executia sapaturii) printre, pe langa sau pe sub
eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. se va face fara atingerea acestora
si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari adecvate de sustineri, inclusiv prin luarea
tuturor masurilor convenite de executant cu detinatorii retelelor subterane respective;
Spargerea de betoane pentru montari sau ajustari se va face numai de catre muncitori
calificati, protejati cu ochelari de protectie, dotati cu scule de mana adecvate, iar accesul in
caminele de vizitare se face dupa ce in prealabil s-a constatat, cu ajutorul detectorului de


gaze, ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive. Muncitorul care coboara in camin va fi
asigurat cu centura de siguranta (ham) si franghie si va fi asistat de pe sol (de pe carosabil)
de doi muncitori.
Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia CAMIN IN LUCRU, amplasate in toate
directiile de deplasare, la 1,50 m de centrul caminului, atunci cand se lucreaza in camin si
capacul este indepartat.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectia muncii pentru
evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei
lucrarilor. Riscurile frecvente apar la:
executia terasamentelor,
montarea conductelor,
construirea caminelor.
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat
pentru diferitele momente ale fiecarui stadiu fizic de executie. Toate echipamentele de
protectie ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificate de utilizare de la factorii abilitati din
cadrul M.M.P.S.
Nu este admis accesul in santier a persoanelor straine, sau aflate sub influenta bauturilor
alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza sistemul nervos,
reduce capacitatea de atentie si favorizeaza producerea accidentelor.
Se vor respecta in totalitate prevederilor normativelor si reglementarilor in vigoare:
HG nr.1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca
nr. 319/2006, modificata cu HG nr. 955/08.09.2010
HG nr.355/11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
HG 300/2.03.2006 privind cerinte minime de sanatate pentru santierele temporare si mobile,
modificata cu HG 601/2007.
Ordin MAI nr.163/29.03.2007 privind Norme Generale de aparare impotriva incendiilor
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora C 300/1994
Norma metodologica MAI nr.3 din 6.01. 2011 de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea :
Plansele care guverneaza lucrarea sunt:

Nr.
Crt.
Denumire plansa Cod plansa
1 Plan de situatie general. Retele de canalizare menajera si
pluviala
CM.V.2.01
2 Profil longitudinal MM19-MM20. Retele de canalizare menajera CM.V.2.02
5 Profile longitudinale MM1-MM2, MM12-MM14. Retele de
canalizare menajera
CM.V.2.05
canalizare menajera
CM.V.2.06
canalizare menajera
CM.V.2.07


canalizare menajera
CM.V.2.08
9 Profil longitudinal conducta refulare SP2 (RP1-CDE1),
Evacuare in reteaua publica CDE1-CEX1. Retele de canalizare
menajera
CM.V.2.09
10 Camin disipare energie, CDE 1 instalatii hidraulice. Retele de
canalizare menajera
CM.V.2.10
11 Camin disipare energie (CDE1, CDE2) plan armare. Retele
de canalizare menajera si pluviala
CM.V.2.11
12 Detaliu camin curatire (CC1, CC2, CC3). Retele de canalizare
menajera
CM.V.2.12
13 Instalatie de transport si compactare deseuri. Retele de
canalizare menajera
CM.V.2.13
14 Instalatie de retinere impuritati gratar fin. Retele de canalizare
menajera
CM.V.2.14
15 Statie de pompare din PEID complet echipata-SP1. Retele de
canalizare menajera
CM.V.2.15
16 Statie de pompare din PEID complet echipata-SP2. Retele de
canalizare menajera
CM.V.2.16
17 Rezervor subteran din PAFS, V=100mc. Retele de canalizare
menajera
CM.V.2.17
18 Amplasare in plan obiecte tehnologice. Retele de canalizare
menajera
CM.V.2.18
Flux tehnologic apa uzata menajera. Retele de canalizare
menajera
CM.V.2.19
19 Fatada principala-Hangar instalatii preepurare si depozitare
sulky. Retele de canalizare menajera
CM.V.2.20
20 Sectiune longitudinala- Hangar instalatii preepurare si
depozitare sulky. Retele de canalizare menajera
CM.V.2.21
21 Schema tehnologica evacuare apa uzata din grajduri. Retele
canalizare menajera
CM.V.2.22
22 Detalii pozare tuburi PVC. Retele de canalizare menajera si
pluviala
CM.V.2.23
23 Profil longitudinal PP1-PP17. Retele de canalizare pluviala CP.V.2.01
30 Profil longitudinal conducta refulare BR (RP3-CDE2), Evacuare
in reteaua publica CDE2-CEX2. Retele de canalizare pluviala
CP.V.2.08
31 Profil longitudinal dren DR1-DR3. Retele de canalizare pluviala CP.V.2.09
32 Profil longitudinal dren DR2-CP24. Retele de canalizare pluviala CP.V.2.10
33 Profil longitudinal dren DR4-DR6. Retele de canalizare pluviala CP.V.2.11
35 Profil longitudinal dren DR7-DR17. Retele de canalizare
pluviala
CP.V.2.13


pluviala
CP.V.2.15
pluviala
CP.V.2.16
pluviala
CP.V.2.17
41 Camin disipare energie, CDE 2 instalatii hidraulice. Retele de
canalizare pluviala
CP.V.2.19
42 Detaliu pozare tub dren. Retele de canalizare pluviala CP.V.2.20

CAPITOLUL 2: RETELE DE CANALIZARE DIN PVC
Generalitati
Domeniul de lucrari
Acest capitol cuprinde cerinte privind lucrarile referitoare la furnizarea, livrarea, pozarea,
imbinarea si testarea retelelor de conducte (tevi, armaturi, fitinguri).
Certificatul producatorului;
Certificatul de testare in laborator.
Conductele vor fi testate la producator, si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect
in cadere). Numarul si alegerea esantioanelor pentru testare, procedura de testare si
cerintele vor fi cele din standardele in vigoare.
Costul esantioanelor, al transportului si testarii lor in laborator se considera inclus in preturile
unitare si nu va fi platit separat.
Raportari
Constructorul va include in oferta sa, in plus fata de articolele specificate, suficiente date
pentru evaluarea in ansamblu a conductelor propuse. Aceste date vor include minimal
urmatoarele informatii specifice:
detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresa
furnizorului;
detalii referitoare la materialele de imbinari, specificatiile producatorului si adresa furnizorului;
Materiale
2.2.1 Generalitati
Aceasta sectiune a Caietului de sarcini acopera toate lucrarile cu privire la furnizarea si
livrarea tuturor conductelor pentru canalizare.
Materialele conductelor pentru canalizare vor fi constituite din PVC-KG.
Daca conductele cu diametrele mentionate in Lista nu sunt disponibile, trebuie furnizate
conducte cu diametrul imediat mai mare disponibil, cu rezistenta la rupere (rigiditatea) egala
sau mai mare decat cea a conductei cu diametrul specificat.
Aprobarea materialelor
Toate materialele folosite in lucrarile permanente trebuie sa fie noi.
Probe
Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse) vor avea caracteristicile prevazute in standardele
de stat si se vor verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv,
sa nu prezinte defasonari, blocari la armaturi. Se va verifica starea sudurilor, a flanselor,
armaturilor si aparatelor.Constructorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte
materiale necesare, dupa cum este indicat in Desene si dupa cum este cerut pentru
executarea corespunzatoare a Lucrarilor.


Daca este necesara furnizarea de catre Constructorul a unor conducte, vane, fitinguri sau
alte materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificatii sau alte Specificatii
detaliate, care ar putea fi pregatite de catre Inginer.
2.2.2 Conducte din PVC-KG (Policlorura de vinil neplastifiata)
Toate conductele si fitingurile din PVC-KG tip greu furnizate in cadrul Contractului vor fi
neplastifiate.
Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati. Clasele
conductelor vor fi conform cu precizarile din Desene sau din Specificatii. Lungimea nominala
a conductelor va fi de minim 4,0 m si maxim 9,0 m.
Daca sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi prefabricate, cu razele dorite. Nu este
permisa realizarea la cald a curburilor pe santier.
Toate imbinarile vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate.
Fitingurile si lungimile de conducta vor fi furnizate cu cap drept. Daca conductele trebuie
taiate la o lungime anumita, acestea vor fi taiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de
la taiere vor fi inlaturate cu un cutit. Cepul si mufa vor fi fara noroi sau nisip si inelul va fi
amplasat corect in canal. Pe capatul drept al conductei, inainte de inserarea acestuia in
mufa, se va aplica un lubrifiant aprobat de Inginer si furnizorul tubului.
In cadrul proiectului de vor utiliza tuburi din PVC KG, clasa de rigiditate SN4, 200 - 500
mm. Toate imbinarile vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
Pe reteaua de canalizare s-au prevazut camine de vizitare configurate conform prevederilor
din STAS 2448/82 si dispuse in aliniament, la orice schimbare de diametru sau directie a
canalului precum si in punctele de intersectie. Caminele vor fi prevazute cu capace
carosabile cu balama si sistem de inchidere, in conformitate cu prescriptiile STAS 2308/81.
Pe reteaua de canalizare pluviala s-au prevazut guri de scurgere conform STAS 6701-82.
Racordul gurii de scurgere realizandu-se din tuburi PVC SN4 200mm.
Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati. Clasele
conductelor vor fi conform cu precizarile din Desene sau din Specificatii.
2.2.3 Alte materiale
Pot fi utilizate si alte materiale pentru conductele retelei de canalizare care sa corespunda
scopului retelei si care sa aiba caracteristicile tehnice (rezistenta, siguranta in functionare,
durata de viata etc.) cel putin egale cu cele ale materialelor propuse prin acest caiet de
sarcini.
2.2.4 Fitinguri
Toate fitingurile pentru conductele de canalizare din PVC-KG vor fi din confectionate din
acelasi material ca si conducta pe care se monteaza si vor avea clasa minima de presiune
egala cu cea a conductei pe care se monteaza, dar oricum nu mai mare de PN10.
Toate imbinarile vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
Executia
2.3.1 Generalitati

Se studiaza de catre executant/constructor intreaga documentatie,
Se recunoaste amplasamentul si se confrunta cu prevederile proiectului,
Se sesizeaza neintarziat proiectantul daca apar neconcordante,
Se fixeaza reperii topografici,
Se traseaza lucrarile in teren,
Se intocmesc documentele de predarea amplasamentului,
Se executa organizarea de santier.
Lucrari de baza


Desfacerea imbracamintii existente pe partea carosabila a strazii si pe trotuare daca este
cazul;
Indepartarea materialelor din fundatia carosabilului pe traseul conductei canalului si pe
traseul racordurilor;
Executarea transeelor;
Executarea sprijinirilor;
Executarea conductei canalului, a caminelor de vizitare. Se executa concomitant si lestarea
tuburilor pentru probe in vederea evitarii flotarii lor in conditii de precipitatii,
Verificarea vizuala a lucrarilor executate;
Efectuarea probelor de etanseitate;
Executarea terasamentelor de inchiderea transeei, inclusiv lucrarile de compactare;
Refacerea imbracamintei carosabilului si a trotuarelor daca este cazul.
Lucrarile pregatitoare pot fi incepute numai dupa predarea de catre investitor, respectiv
primirea de catre executant, a documentatiei P.T. + D.E. completa, in numarul de exemplare
stabilit prin contractul de antrepriza.
2.3.2 Desfacerea si indepartarea sistemului rutier
Materialul rezultat din desfacerea sistemului rutier (acea parte care se va putea refolosi) se
va depozita organizat in lungul canalului, pe o singura parte cu evitarea depozitarii in
imediata vecinatate a taluzului vertical al transeii de pozare pentru a nu aduce sarcini
suplimentare de impingere activa a pamantului pe elementele de sprijinire a taluzului;
Materialul se va sistematiza astfel incat sa ocupe minimum de spatiu, eventual cu sprijiniri
de inventar si nu va bloca accesul in zona. Este recomandat sa se depoziteze separat
balastul de pamant.
Inaintea de inceperea lucrarilor de desfacere si indepartare a sistemului rutier,
Constructorul, impreuna cu Dirigintele vor stabili si stipula in documentul incheiat, starea,
natura si caracteristicile acestuia.
2.3.3 Executarea sapaturilor
Inainte de inceperea executiei, antreprenorului ii revine o serie de obligatii, dintre care cele
mai importante sunt:
sa obtina toate avizele si acordurile privind executia lucrarilor conform legislatiei in vigoare;
sa solicite asistenta tehnica de la ceilalti detinatori de retele edilitare subterane, daca acestea
exista;
sa intocmeasca procese verbale de constatare cu detinatorii de retele edilitare subterane
afectate de executia lucrarilor canalului sau de constructiile aferente acestuia.
Retelele edilitare subterane intalnite pe traseul canalului proiectat se vor proteja pentru a nu fi
afectate de executia canalului sau de constructiile aferente acestuia.
In zonele de intersectie cu retelele edilitare subterane, sapaturile se vor executa manual cu
deosebita atentie pentru a nu se periclita stabilitatea si functionarea acestora.
Conductele si cablurile intersectate de transeea canalului vor fi sustinute in sapatura
corespunzator.
In cazul in care, cu ocazia executiei sapaturilor, se intalnesc alte retele, executantul are
obligatia sa intrerupa lucrul si sa solicite prezenta si asistenta tehnica din partea detinatorului
retelei respective.
Latimea transeei propriu-zise este variabila functie de diametrul conductei montata.
Adancimile sapaturilor pentru canalizare sunt precizate in profilele longitudinale.
Sapaturile pentru realizarea transeei conductei de canalizare sunt prevazute a se realiza
astfel:
executie mecanizata/manuala;
sapaturi manuale pentru degajarile necesare executiei caminelor de vizitare ;
ultimul strat de sapatura manuala, de 50 cm deasupra fundului transeei, se va executa
manual iar ultimii 25 cm deasupra fundului transeei, se va executa sub control topografic in
vederea respectarii cotelor prevazute in profilele longitudinale.


Pamantul rezultat din excavatiile mecanice va fi partial incarcat direct in autobasculante si
transportat direct in depozitele indicate de beneficiar, si partial (cel necesar pentru umpluturi)
depozitat in lungul transeei, la minimum 1 m distanta de marginea transeei.
Pamantul rezultat din sapaturile manuale va fi depozitat in lungul transeei, la minim 1 m
distanta de marginea transeei.
Sprijinirea malurilor transeelor se va face pe intreaga adancime a acestora, progresiv, pe
masura avansarii sapaturilor, la scurt timp, pentru a preintampina surparea malurilor.
Executantul are obligatia de a lua toate masurile de prevenire a accidentelor (pentru
personalul propriu si pentru terti), atat prin montarea si intretinerea parapetelor, podetelor si
semnalizarilor necesare, cat si prin respectarea tuturor prevederilor legislatiei specifice in
vigoare.
2.3.4 Transportul, manipularea si depozitarea conductelor
transportate si depozitate cu precautiune.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru imbinare se va
face cu vehicule adecvate, incarcate si descarcate sub supravegherea atenta. Pe durata
depasi inaltimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a altor
materiale.
Cand conductele din PVC-KG sunt transportate una in interiorul celeilalte, se va acorda
atentie ca:
conductele sa fie curate, fara pietris;
sa fie asigurata acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrisului pe durata
transportului;
conductele din stratul inferior sa nu fie incarcate cu sarcini care ar putea sa le deterioreze
sau deformeze.
Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Constructorul va fi
responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita
manipularea brutala a conductelor. Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un
motiv suficient pentru a se respinge o conducta.
Constructorul se va asigura ca toate conductele sunt manevrate corespunzator atat de
personalul sau, cat si de cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele
nu se vor sprijini pe imbinari, pe segmentele de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte parti
unde ar putea aparea o sarcina concentrata datorata greutatii conductei sau socurilor
produse de vehicul, ci vor fi sustinute corespunzator pe material moale, vor avea suport
continuu pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascutite, cuie
etc. Inainte de incarcare sau descarcare vor fi la indemana suficiente echipamente si forta de
munca si in nici un caz conductele nu vor fi aruncate din vehicul.
Manipularea tevilor se poate face manual cand dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit,
sau cu ajutorul utilajelor de ridicat ( incarcator cu furca, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorarii tevilor in cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de
ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau pasla care sa
protejeze tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor dintr-un
singur punct.
Se va evita manipularea brutala a conductelor, in special la temperaturi scazute.


Constructorul va avea grija pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborarii in
transee, a pozarii si imbinarii.
Inginerul va verifica conductele pe santier, iar Constructorul va marca toate conductele
defecte sau deteriorate stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe santier si le va inlocui
cu unele corespunzatoare, pe cheltuiala proprie. In Lucrari se vor incorpora numai conductele
marcate de Inginer ca fiind corespunzatoare.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din care s-au
extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in afara retelei de conducte,
chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost manipulate
necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi suportate de Constructor.
Conductele vor fi depozitate in zone ferite de lumina directa a soarelui si in conformitate cu
recomandarile producatorului.
La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Depozitarea se face pe sortimente,
in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice
agresive pentru materialul conductei sau cu materiale abrazive.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientala medie, se va lua in
considerare inaltimea stivelor pentru a evita deformarea posibila a diametrelor conductei. Se
recomanda o inaltime maxima a stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporara pe santier, se
va asigura ca terenul este neted si fara obiecte ascutite. La temperaturi ridicate, conductele
din PVC-KG rigide se vor pastra in locuri ferite de lumina directa a soarelui pe perioada de
depozitare pe termen lung. Conductele din PVC-KG cu mufa vor fi stivuite cu capetele cu
mufe asezate in straturi alternative.
Conductele indoite, deformate sau cu culoarea schimbata vor fi respinse si nu se aproba nici
o plata pentru aceste conducte. Constructorul va asigura ca conductele din plastic nu sunt
supuse deteriorarii datorata luminii solare pe perioada dintre fabricare si instalare in pamant.
Pe timpul stocarii se vor lua masuri astfel incat conductele sa nu fie deteriorate. Toate
conductele trebuie protejate impotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de
motor, solventi sau alte lichide similare. Nu sunt admise zgarieturi sau striatiuni cu o
adancime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.
Constructorul va avea capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de constructie,
materialele si depozitele necesare pentru a preveni in orice mod deteriorarea conductei.
Constructorul va prezenta Inginerului propunerile sale pentru a preveni deteriorarea
conductelor pe durata transportului si instalarii in transee.
2.3.5 Pozarea conductelor
Instalarea conductelor va fi realizata in conformitate cu specificatiile producatorului.
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de Inginer.
Chiar inainte de pozarea conductelor, transeea va fi curatata de pietre, pamant si alte
ramasite care au cazut inauntru. Toate pozarile de conducte vor fi realizate de personal
calificat, cu experienta in astfel de operatii.
Un reprezentant al producatorului va vizita santierul la inceperea lucrarilor de instalare a
conductelor pentru a prezenta procedurile corespunzatoare de instalare in conformitate cu
recomandarile producatorului.
pentru deteriorari si se va curata praful si impuritatile. Se vor pastra curate pe durata pozarii.
Daca este cazul, Inginerul va solicita folosirea unui piston (dop) din material moale, care va fi
plasat in conducta pozata si imbinata anterior si care este tras, cu ajutorul unei franghii, pe
intreaga lungime a conductei nou pozate, fara a deteriora suprafata interioara a conductei.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezinta in
Desene sau se solicita de catre Inginer, conductele vor fi pozate pe un pat de nisip, amplasat
in conformitate cu clauzele specifice pentru paturi. Zonele largite, realizate pentru imbinarea
conductelor, dupa cum sunt descrise anterior, vor fi excavate in baza, patul si peretii transeei,


dupa cum este necesar. Nu se vor poza conducte pana cand suprafata transeei sau a patului
nu au fost inspectate de catre Inginer si aprobate pentru pozare.
Toate conductele vor fi pozate cu atentie, cate o bucata, pe aliniamentul si inclinatia stabilite.
Conductele nu vor fi, in nici un caz, aruncate in transee. Coborarea lor se va realiza manual
sau cu ajutorul franghiilor. Inainte de coborarea in transee, conducta se va curata si examina
de defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se va plasa in pozitia de imbinare, in conformitate cu
cerintele urmatoare.
Conductele de dimensiuni mici si medii pot fi deplasate manual cu sau fara ajutorul unei rangi
cu gheare. Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripetilor
pot fi deplasate in timp ce sunt suspendate in echilibru la o inaltime mica fata de sol,
eliminand astfel frecarea cu fundul transeei.
Conductele de dimensiuni mari necesita utilizarea unui aparat special de tragere. Daca este
posibil, conductele vor fi pozate in linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari si
acestea vor fi obtinute prin devieri la imbinari. Daca nu se specifica altfel de catre Inginer,
aceste devieri nu vor depasi 3 (trei grade) pentru conductele cu diametre de pana la 250
mm si 2 (doua grade) pentru conductele cu diametre mai mari.
Daca nu se poate realiza o schimbare de directie prin devierea la imbinari a conductelor
drepte obisnuite, se pot utiliza coturi prefabricate. Conductele care opereaza sub gravitatie
vor fi pozate consecutiv in linii drepte intre caminele de vizitare adiacente. Cuplajele speciale
de imbinare vor fi construite in peretii caminelor pentru a asigura o imbinare stransa intre
conducta si camin.
Dupa pozare si imbinare, sectiunea finalizata dintre camine va forma un tub continuu sustinut
pe toata lungimea sa, cu radierul in conformitate cu aliniamentul si inclinatia prezentate in
Desene. Fiecare sectiune dintre camine este verificata extern daca este dreapta cu ajutorul
unui fir paralel cu cota proiectata a radierului si cu sustinere pe intervale care nu depasesc
7,5 m si de asemenea este verificata intern cu ajutorul razei de lumina (fascicul laser sau
lumina solara reflectata de o oglinda).
Toate conductele si caminele vor fi pozate si construite conform Desenelor sau conform
indicatiilor Inginerului, cu urmatoarele tolerante, daca Inginerul nu stabileste in alt mod:
deviatia maxima permisa la cota radierului nu va depasi 2,0 cm pe o sectiune sau 1 mm pe o
sectiune de conducta, in functie de care dintre acestea este mai mica;
aliniamentul si amplasarea in plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axiala a
conductelor la intrarea si la iesirea din camin nu va depasi 2 cm.
Inainte ca linia sa fie predata Beneficiarului, interiorul conductelor este curatat de reziduuri,
mortar sau alte materii straine. La sfarsitul fiecarei zi de lucru si dupa ce este finalizata
sectiunea de conducte, capetele deschise ale conductelor vor fi etansate pentru a preveni
patrunderea impuritatilor sau a animalelor mici.
Costurile tuturor imbinarilor si fitingurilor vor fi incluse in costurile unitare pentru furnizarea si
pozarea conductelor. Nici o plata suplimentara nu va fi efectuata pentru imbinari sau fitinguri.
Conductele, imbinarile, fitingurile vor fi furnizate de catre Constructor.
Inainte de imbinarea unei conducte noi la una pozata deja in transee, se va instala a doua
garnitura pe capatul liber al cuplajului montat pe conducta, in maniera descrisa mai sus.
Noua conducta, cu cuplajul de imbinare montat, va fi coborata in transee, iar capatul liber al
acesteia, curatat si lubrifiat este introdus in capatul liber al cuplajului de pe conducta deja
amplasata. Apoi, conducta este deplasata pana cand capatul atinge inelul distantier central
sau distantierele din imbinare.
Imbinarea conductelor din materiale diferite se va executa obligatoriu in camine de vizitare.


In momentul in care fiecare conducta este amplasata in pozitia sa finala si este imbinata,
transeea va fi umpluta, lasand doar imbinarile neacoperite. Materialele utilizate pentru
umplere si plasarea si compactarea lor vor fi in conformitate cu Desenele cu Cerintele
Beneficiarului si cu cerintele Specificatiilor. Imbinarile vor ramane neacoperite pana sunt
indeplinite cu succes testele hidrostatice si Inginerul si-a dat aprobarea pentru acoperirea
imbinarilor.
Conductele vor fi testate in fabrica si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect in
cadere). Daca dispune Inginerul, selectarea esantioanelor si testarea se vor face in prezenta
unui reprezentant al Inginerului care va fi informat cu cel putin 48 de ore inainte de realizarea
esantionarii sau testare.
Costurile esantioanelor, transportul lor la laborator si testarea vor fi considerate incluse in
pretul unitar si nu vor fi platite separat.
Devierea maxima permisa la imbinari pentru conductele din PVC-KG va fi maxim 3 (raza
minima a curburii = 115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).
2.3.6 Imbinarea conductelor
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei
masini de taiat, astfel incat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
Un Inginer cu experienta in tehnica respectiva, si care il reprezinta pe Constructor, va fi
prezent permanent pe durata lucrarilor si va fi responsabil de respectarea standardelor
pentru pozarea si imbinarea conductelor.
Imbinarile conductelor PVC-KG vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
2.3.7 Testarea conductelor
2.3.7.1 Generalitati
Inginerul va primi o adresa scrisa, cu cel putin 7 zile inainte de data testului de etanseitate
pentru orice conducta.
Constructorul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursa identificata de el, cu
Dupa ce pozarea si imbinarea si executarea racordurilor unei sectiuni de conducta (definita
ca lungimea conductei intre doua camine adiacente) s-au finalizat, acesta sectiune va fi
inspectata si testata in conformitate cu STAS 3051-91.
Inainte de testarea oricarei linii de conducte, Constructorul se va asigura ca aceasta este
ancorata adecvat si ca socurile din coturi, ramificatii sau din capetele conductelor sunt
transmise solului sau unei ancorari temporare corespunzatoare. Capetele deschise vor fi
inchise cu dopuri sau capace.
Racordurile vor fi inchise la capete cu dopuri.
Canalizarile gravitationale vor fi testate de Constructor dupa ce sunt conectate si inainte de
demararea turnarii betonului sau a reumplerii santului, altele decat cele necesare pentru
stabilitatea pe durata testului.
Cotele, aliniamentele, panta si dimensiunile canalizarilor vor fi examinate conform proiectului.
Imbinarile vor ramane expuse fara a fi umplute, iar umplerea nu se va realiza la un nivel mai
mare decat cel al radierul conductei pana cand toate inspectiile si testele nu au fost finalizate
conform pretentiilor Inginerului si pana cand acesta si-a dat permisiunea in scris pentru a
realiza acoperirea conductelor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte intre camine), se va proceda la testarea
tuturor lucrarilor aferente acestui obiectiv, urmand punerea in functiune a obiectivului.


Se vor efectua urmatoarele inspectari si testari:
inspectarea vizuala in care Inginerul va verifica panta, directia, linia, aspectul suprafetei
interioare, adancimea si imbinarea corecta;
proba de etanseitate;
test de infiltrare pentru conducte gravitationale;
Inspectia video.
Toate testele se vor efectua in prezenta Inginerului.
2.3.7.2 Verificarea lucrarilor
Verificarea lucrarilor de canalizare se efectueaza esalonat pe toata durata lucrarii si are drept
scop sa verifice corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie
raman ascunse sau greu accesibile, precum si verificarea calitatii si modul de punere in
opera a materialelor.
In acest scop, in timpul executarii lucrarilor se vor verifica fata de prevederile proiectului:
- adancimea transeelor de sapatura;
- panta canalului si natura terenului de fundare;
- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte constructii care alcatuiesc reteaua;
- aliniamentul canalului;
- corecta amplasare a caminelor de vizitare si a gurilor de scurgere;
- modul de compactare;
- aducerea sistemului rutier la starea initiala.
La verificarea canalului proiectat se admit (conf. STAS 3051/91) urmatoarele abateri limita
fata de proiect :
- la pante 10%
- la cote 5cm fara a depasi abaterile admise pentru pante.
Asupra constatarilor se incheie procese verbale in care se consemneaza rezultatele
verificarilor. Fiecare lot de livrare al materialelor trebuie sa fie insotit de documentele de
certificare a calitatii.
2.3.7.3 Proba de etanseitate a canalului
Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051/91.
Apa necesara pentru probele de etanseitate se va prelua din reteaua publica de apa
existenta in apropierea punctului de lucru.
Efectuarea probelor si umplerea canalului cu apa nu se va incepe mai curand de 14 zile dupa
montajul tuburilor. In cazul folosirii cimenturilor cu intarire rapida, la executarea caminelor,
timpul se va reduce corespunzator.
Prima proba de etanseitate a unui tronson de canal se va face dupa verificarea planimetrica,
de nivelment, de calitate, si de dimensiuni a lucrarilor executate si inainte de astuparea
transeei.
Aceasta proba se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a doua camine succesive,
in cazul in care acestea nu sunt inca executate.
Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor inchide etans (cu dopuri de lemn, fixate
cu ajutorul unor spraituri sau cu scuturi).
In dopul capatului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticla,
care sa permita observarea nivelului apei.
Printr-o palnie introdusa in capul tubului de sticla, tronsonul canalului se va umple cu apa la
inaltimea de 1,00 m deasupra crestei canalului de la capatul amonte.
Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apa si se vor remedia
defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.
A doua proba de etanseitate se va face dupa astuparea transeei si terminarea executiei
caminelor. Aceasta proba se va face de asemenea pe tronsonul dintre doua camine, dar se
va include in proba si etanseitatea caminelor.


In acest scop, iesirile din camine opuse tronsonului supus la proba, se vor astupa cu dopuri
de lemn fixate prin spraituri iar tronsonul si caminele de la capete se vor umple cu apa, pana
la inaltimea indicata mai sus.
Tronsoanele de canal supuse la proba se vor tine sub presiunea apei timp de 15 minute. Pe
masura ce nivelul apei va scadea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon pana la
nivelul stabilit. Cantitatea de apa adaugata va indica pierderea de apa din tronsonul respectiv
al canalului. Presiunea de incercare la capatul aval al tronsonului probat va fi de 0,5 kg/cm2.
Pierderile de apa, maxim admisibile pentru un metru patrat de suprafata udata, vor fi de
0,002 litri.
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
Proba de etanseitate se va face in prezenta Constructorului, Beneficiarului, Proiectantului si a
reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, urmand a se incheia un proces-verbal de
faza determinanta.
Verificarea tuburilor din beton simplu se va face in conformitate cu STAS 816/80.
Apele evacuate in reteaua publica de canalizare trebuie sa corespunda calitativ NPTA
002/2002.
2.3.7.4 Testul de infiltrare
In cazurile in care conducta a fost montata sub nivelul natural al apei freatice, dupa
reumplerea transeei, interiorul conductei va fi testat pentru infiltratia apei exterioare prin
imbinari. Canalele vor fi acceptate ca satisfacatoare daca infiltrarea pe o perioada de 15
minute nu depaseste cantitatile permise in normative. Orice scurgere astfel detectata va fi
reparata conform instructiunilor Inginerului, iar linia de conducta va fi retestata, toate pe
costurile Constructorului.
2.3.7.5 Inspectia video
Se va face de catre Constructor pentru toate conductele gravitationale. Oriunde se vor
constata neetanseitati la imbinari, pante de montaj necorespunzatoare, tasari neuniforme
(chiar si dupa receptionarea partiala a unei conducte), crapaturi ale conductei, imbinari
necorespunzatoare intre racordurile individuale si conducta publica, in mod obligatoriu se va
proceda la refacerea lucrarilor prin inlocuirea integrala a portiuni afectate.
2.3.7.6 Executarea inchiderii transeei
Umpluturile pentru transeea canalului si in jurul caminelor de vizitare se vor executa manual,
cu ingrijire deosebita.
Indicatiile generale privind umpluturile pentru inchiderea transeelor sunt date in caietul de
sarcini.
Ordinea principalelor operatiuni este urmatoarea:
se completeaza (in zona mufelor) umplutura de nisip pe partile laterale ale conductei precum
si stratul de nisip de acoperire de 30 cm deasupra conductei, pentru asigurarea continuitatii
pe intreaga lungime a conductei canal si se compacteaza la 95 % Proctor;
se completeaza umplutura de nisip de pe partile laterale ale conductelor de racord si se
continua asemanator pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductelor
respective si se compacteaza manual in continuare, la 95 % Proctor;
umplutura de pamant se asterne in starturi elementare uniforme de 10 20 cm grosime si se
compacteaza mecanic la 95 % Proctor;
desfacerea si refacerea elementelor componente ale sprijinirilor de maluri se face de jos in
sus, pe masura avansarii umpluturii;
ATENTIE ! : LA 50 CM DEASUPRA CONDUCTEI CANALULUI SE POZEAZA BANDA DE
AVERTIZARE.
2.3.7.8 Refacerea sistemului rutier
Prin refacerea sistemului rutier se urmareste aducerea acestuia la starea indicata in planurile
de drumuri, unde cotele marcate la sistematizarea pe verticala a terenului sunt date in axul
drumului si reprezinta cote finale de linie rosie, atat ca forma cat si calitativ.
2.3.7.9 Receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala


Receptia lucrarilor de canalizare care se face conform HG 273/94, se desfasoara in 2 etape
si anume:
a) receptia la terminarea lucrarilor
b) receptia finala
a) Receptia la terminarea lucrarilor va cuprinde:
- receptia lucrarilor are loc pe tot parcursul executiei si are drept scop sa verifice
corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie raman ascunse sau
greu accesibile, precum si verificarea calitatii si a modului de punere in opera a materialelor
de constructii si de canalizare. De asemenea, are drept scop verificarea cantitativa si
calitativa a intregii lucrari. Verificarea cantitativa se face prin masuratori in comparatie cu
datele proiectului. Efectuarea probei de etanseitate si remedierea tuturor defectiunilor
constatate se fac inainte de receptia finala.
Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a
constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale;
constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar
diminua considerabil utilitatea lucrarii;
exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice
fel pentru a le clarifica
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maxim 15 zile de la notificarea terminarii
lucrarilor si va comunica data stabilita:
membrilor comisiei de receptie;
executantului;
proiectantului.
Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere
privind executia constructiei.
b)Receptia finala - se efectueaza odata cu receptia ultimului obiect din cadrul investitiei
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de
garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
investitorul;
comisia de receptie numita de investitor;
proiectantul lucrarii;
executantul.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele:
a) procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
b) finalizarea lucrarilor cerute de receptia de la terminarea lucrarilor;
c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in
exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
Aceasta receptie are drept scop sa verifice comportarea in exploatare a constructiilor si
instalatiilor care alcatuiesc canalizarea.
Cu prilejul receptiei finale se consemneaza in Cartea Tehnica a a retelei elementele reale ale
constructiei.
Beneficiarul va receptiona :
modul de executare a umpluturilor, conductelor si a caminelor.
cartea constructiei, cu toate lucrarile executate precis specificate.
La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in
care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari
acceptate de proiectant si de beneficiar. Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si
prezentata la receptie va fi documentul principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.

CAPITOLUL3. CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE


Materialul
3.1.1 Generalitati
Aceasta sectiune a Caietului de sarcini acopera toate lucrarile cu privire la furnizarea si
livrarea conductelor de refulare de la statiile de pompare ape uzate .
3.1.2 Conducte din polietilena de inalta densitate
Conductele de refulare de la cele doua statii de pompare ape uzate, in conformitate cu DIN
8074/8075, DIN EN 12201, vor fi realizate din polietilena de inalta densitate PE 100 cu mare
rezistenta la fisurare, culoare tevii fiind neagra. Conductele vor fi verificate in conformitate cu
DIN 8075, in plus, vor fi in mod continuu acoperite cu un invelis protectiv extrudat, cu
marcaje minerale armate din polipropilena, albastre.
Constructia conductelor este in conformitate cu DIN 8074 cu un strat de protectie externa,
constand intr-o teava de baza din PE 100 si stratul exterior de protectie din polipropilena
minerala sporita.
Toate imbinarile necesare, create prin sudura cu electrofuziune sau prin sudura cap la cap,
urmeaza sa fie efectuate in conformitate cu cerintele tehnice. Legaturile de tevi vor fi
completate de catre producatorul actual.
Materialul utilizat pentru tuburi si fitinguri vor fi conform ISO 4427:2007, ISO 9002, NF T
54063, EN 29002.
Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului, prin Inginer.
Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente,
Constructorul va prezenta Inginerului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului
propus in oferta, va supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine
sau de productie Constructorul nu va putea inlocui vreunul din furnizorii materialelor pentru
lucrarile permanente fara aprobarea Inginerului si a Beneficiarului. Constructorului i se va
putea cere sa predea Beneficiarului pentru uzul acestuia o copie pentru fiecare comanda de
produse inaintata Furnizorilor.
Toate conductele din polietilena vor fi din plastic negru de inalta densitate (denumit in
continuare PEID) acoperite cu un invelis protectiv extrudat, cu marcaje minerale armate din
polipropilena, albastre. Conductele din PEID vor fi fabricate in conformitate cu SR EN 13244 -
2, SR EN 12201-2, SR ISO 11922-1:1998, ISO 4427:2007; SR ISO 2506/81 sau echivalent.
. Conductele vor fi rezistente din punct de vedere chimic, in conformitate cu standardele
ISO/DATA 8. Testarea se va realiza in conformitate cu standardele in vigoare.
Durata de viata previzionata a conductei realizate cu elemente de polietilena este minim 50
ani.
Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla),
dimensiunea nominala, literele PE, clasa de calitate si clasa de presiune.
Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea peretilor va fi
conform ISO R161, Partea 1 dimensiuni metrice.
Executia
3.2.1.Generalitati
3.2.2. Manipularea si depozitarea conductelor
transportate si depozitate cu grija.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru imbinare se va
face cu vehicule adecvate, incarcate si descarcate sub supravegherea atenta. Pe durata
depasi inaltimea de depozitare de 2 m.


Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Constructorul va fi
responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita
manipularea brutala a conductelor. Pe durata depozitarii si transportului, conductele vor avea
suport continuu pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte
ascutite, cuie etc. Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient
pentru a se respinge o conducta.
Conductele vor fi depozitate in zone ferite de lumina directa a soarelui si conform
recomandarilor producatorului. Depozitarea tevilor pe santier se va face pe platforme bine
nivelate. La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Pe timpul stocarii se vor
lua masuri astfel incat conductele sa nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate
impotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solventi sau alte lichide
similare. Nu sunt admise zgarieturi sau striatiuni cu o adancime mai mare de 10% din
grosimea peretelui conductei.
Constructorul va lua toate masurile pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata
coborarii in transee, a pozarii si imbinarii.
Manipularea tevilor se poate face manual cand dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit,
sau cu ajutorul utilajelor de ridicat (incarcator cu furca, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorarii tevilor in cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de
ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau pasla care sa
protejeze tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor dintr-un
singur punct.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte si alte materiale
din care s-au extras exemplare deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in afara
retelei de conducte, chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost
manipulate necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi suportate de
Constructor.
3.2.3.Pozarea conductelor
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de Inginer.
Nu se vor poza conducte inainte ca excavatiile sa fie aprobate de catre Inginer.
Normativele tehnice si standardele specifice prescriu adincimile minime si maxime de pozare
a tevilor. Pentru conductele montate sub drumuri publice sau sub terenuri agricole, grosimea
stratului de acoperire va fi minim adancimea de inghet.
pentru deteriorari si se vor curata de praf si impuritati. Conductele se vor pastra curate pe
durata pozarii. Pentru verificarea neobturarii conductelor, daca este cazul, Inginerul va
solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat in conducta pozata si
imbinata anterior si care este tras, cu ajutorul unei franghii, pe intreaga lungime a conductei
nou pozate.
Pentru a evita patrunderea pietrelor, prafului sau a animalelor in conducta, capatul ultimei
conducte va fi astupat in momentele in care nu sunt pozate conducte. Inainte de receptionare
de catre Beneficiar, conductele vor fi spalate cu apa potabila.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducta. Patul conductei se va
realiza conform Desenelor. Gropile de pozitie realizate pentru facilitarea imbinarii conductei,
dupa cum sunt descrise anterior, vor fi excavate in baza, patul si peretii transeei, dupa cum


este necesar. Nu se vor poza conducte pana cand suprafata transeei sau a patului gropii de
pozitie nu a fost inspectata de catre Inginer si aprobata pentru pozare.
Alegerea tehnologiei optime de montaj depinde de posibilitatile locale, de starea vremii etc.
Cand se lanseaza conducta in sant se vor respecta urmatoarele reguli:
Este interzisa rostogolirea tronsoanelor, datorita aparitiei unor forte taietoare in tevi si in
suduri, care pot slabi calitatea executiei.
Prinderea tronsoanelor la distante prea mari, pot provoca alungiri nedorite, motiv pentru care
aceasta operatie se va face cu mare atentie iar prinderile se vor face cit mai des.
Tevile trebuiesc protejate in locurile de prindere cu materiale plastice sau cauciuc. Prinderile
rigide pot produce deteriorari locale si vor fi evitate.
Trebuie avut grija ca dupa asezarea definitiva a tevilor, acestea sa nu fie in contact direct cu
peretii santului.
Conductele nu vor fi, in nici un caz, aruncate in transee. Coborarea lor se va realiza manual
sau cu ajutorul franghiilor. Inainte de coborarea in transee, conducta se va curata si examina
de defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se va plasa in pozitia de imbinare, in conformitate cu
cerintele urmatoare.
Capetele de conducta din PEID si elementele de retea trebuie curatate inainte de instalare si
partile defecte trebuie inlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a
acestora cu ajutorul unui echipament adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.
Capetele taiate sunt apoi pregatite in functie de tipul de asamblare folosit.
Modificarile de directie in profilul retelei se pot realiza utilizand curbarea conductei. Razele
minime de curbura admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile: 20 D (la 20
0
C), 35D (la
10
0
C) si 50D (la 0
0
C).
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea naturala a conductei din
PEID, se vor utiliza coturi prefabricate uzinate.
Se va semnaliza prezenta conductei cu banda de polietilena, cu insertie metalica cu fir de
inox.
Banda de semnalizare de polietilena se pozeaza cu ocazia umplerii cu pamant a transeei in
care s-au instalat conducte.
Banda se asaza la 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, dupa realizarea
umpluturii de pamant.
3.2.4 Imbinarea conductelor
Toate imbinarile vor avea clasa de presiune egala sau mai mare decat cea a conductelor la
care se branseaza. In nici un caz clasa de presiune a imbinarii nu va fi mai mica de PN 10,
iar clasa de presiune va fi mai mare in cazurile specific indicate in Desene sau cand Inginerul
considera necesar.
Taierile din conducte vor fi reduse la minim. Daca pana la sfarsitul Contractului raman
materiale nefolosite, Constructorul nu va putea solicita decontarea lor suplimentara.
Constructorul va include in preturile unitare si pierderile tehnologice sau cele cauzate de
risipa .
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei
masini de taiat, astfel incat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
Imbinarile si fitingurile trebuie sa fie in concordanta cu prevederile SR EN 13244-3 sau SR
EN 12201-3.
Imbinarile intre tevile de PEID se vor realiza prin sudura cap la cap sau cu mufe cu
electrofuziune.


Imbinarea cu sudura se realizeaza in general pe traseul retelei, iar imbinarea cu flansa se va
face in camine, pentru intercalarea armaturilor.
Imbinarile si fitingurile din PEID pentru conducta de refulare vor fi dupa cum urmeaza:
-pentru imbinari intre doua sectiuni de conducta PEID:
pentru conducte cu diametru mai mare de DN160: sudura cap la cap.
- pentru imbinarile dintre conducte si vane, pompe sau conducte din materiale diferite (otel,
fonta ductila, etc):
imbinari cu flanse de tipul celor integrate in capatul conductei de catre producator, in
conformitate cu standardele SFS 3128. Dimensiunile flanselor si spatierea orificiilor va
respecta standardele ISO 2531.
Imbinarile prin fitinguri mecanice din PE, lipirea prin fuziune la cald, lipirea prin extrudare si
lipirea cu mufe nu vor fi acceptate.
3.2.5 Testarea conductelor
3.2.5.1 Generalitati
Inginerul va primi o adresa scrisa, cu cel putin 7 zile inainte de data testului de presiune
pentru orice conducta, avand lungimea de maxim 500 m.
Constructorul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursa identificata de el, cu
Dupa ce pozarea si imbinarea si executarea racordurilor unei sectiuni de conducta (definita
ca lungimea conductei intre doua camine adiacente) s-au finalizat, acesta sectiune va fi
inspectata si testata in conformitate cu STAS 3051-91.
Inainte de testarea oricarei linii de conducte, Constructorul se va asigura ca aceasta este
ancorata adecvat si ca socurile din coturi, ramificatii sau din capetele conductelor sunt
transmise solului sau unei ancorari temporare corespunzatoare. Capetele deschise vor fi
inchise cu dopuri sau capace.
Racordurile vor fi inchise la capete cu dopuri.
Cotele, aliniamentele, panta si dimensiunile canalizarilor vor fi examinate conform proiectului.
Imbinarile vor ramane expuse fara a fi umplute, iar umplerea nu se va realiza la un nivel mai
mare decat cel al radierul conductei pana cand toate inspectiile si testele nu au fost finalizate
conform pretentiilor Inginerului si pana cand acesta si-a dat permisiunea in scris pentru a
realiza acoperirea conductelor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte intre camine), se va proceda la testarea
tuturor lucrarilor aferente acestui obiectiv, urmand punerea in functiune a obiectivului.
Se vor efectua urmatoarele inspectari si testari:
inspectarea vizuala in care Inginerul va verifica panta, directia, linia, aspectul suprafetei
interioare, adancimea si imbinarea corecta;
test de presiune hidraulica pentru conductele sub presiune;
Inspectia video.
Toate testele se vor efectua in prezenta Inginerului.
3.2.5.2 Verificarea lucrarilor
La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.
Se admit urmatoarele abateri limita fata de proiect:
pentru pante 10%;
pentru cote 5 cm, fara a se depasi abaterile admise pentru pante.
Este obligatorie efectuarea a cel putin doua verificari de nivelment pe 100 m de canal si ori
de cate ori Beneficiarul solicita aceasta verificare. Rezultatele acestor verificari trebuie
consemnate.
3.2.5.3 Proba de presiune hidraulica
Incercarea hidraulica va fi facuta pe tronsoane de maxim 500 - 1000 m, lungime la care sunt
montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancoraj (daca este cazul).


Toate aparatele de masura vor fi etalonate si incercate inainte de inceperea probelor.
Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi inchis cu capace la ambele capete si
fixat, astfel incat sa reziste la fortele de reactiune care apar.
Toate imbinarile se curata de pamant in exterior pentru a se putea observa cu usurinta
eventualele scurgeri de apa.
Indepartarea aerului din conducta este importanta pentru acuratetea rezultatelor testului si,
prin urmare, umplerea conductei trebuie sa se faca de o maniera controlata, cu indepartarea
aerului in timpul procesului de umplere si presurizare.
Conductele vor fi testate la 1,5 x presiunea de lucru; prin urmare, conductele Pn6 vor fi
testate la 9 bar, iar conductele Pn10 vor fi testate la 15 bar.
Succesiunea operatiilor de incercare este :
se instaleaza agregatele de pompare a apei in conducta la capatul care are cota axului mai
mica (capatul de jos);
la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca ele sa poata fi utilizate si la
tronsonul urmator de proba, folosind apa din tronsonul deja probat;
se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii
(manometru) pe capatul de jos, respectiv pe capatul de sus al tronsonului;
se deschid ventilele de dezaerisire;
la fiecare manometru va sta un observator avand ceas acordat cu al celorlalti observatori;
se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana
la realizarea presiunii de incercare;
se mentine presiunea de testare, prin pompari suplimentare, timp de 30 de minute, pentru a
sustine destinderea conductei de polietilena;
presiunea din conducta trebuie redusa apoi prin eliberarea rapida a unei cantitati de apa din
conducta pana la obtinerea presiunii nominale la manometrul de control;
se realizeaza inspectarea conductei pentru identificarea unor eventuale scurgeri, la aceasta
presiune, din tronsonul testat;
Valorile indicate de manometru vor fi citite si notate la urmatoarele intervale de timp:
0-10 min. - citire la intervale de 2 minute
10-30 min. - citire la intervale de 5 minute
30- 90 min. - citire la intervale de 10 minute
Presiunea trebuie sa creasca datorita raspunsului vasco-elastic al materialului conductei.
Se vor respecta prevederile SR 4163 si SR 6819-97 precum si a normativului I22-1999.

CAPITOLUL 4. SISTEME DE DRENURI
Generalitati
Pentru preluarea apelor pluviale de la nivelul pistelor (trap) prin tema de proiect se solicita
realizarea unor sisteme de drenuri.
Drenurile sunt in numar de 2 amplasate in lungul pistei astfel incat suprafata de preluare a
apelor meteorice de la nivelul pistei sa fie egal repartizata.
Drenurile sunt din material HDPE, Dn 200mm, perforate pe calota superioara pe o
deschidere de 116 si o latime a fantelor de 1.4mm.
Executia
Executarea sistemului de drenuri
Tehnologia de executie a sistemului de drenaj este urmatoarea (conform plansa CP.V.2.20) :
Etapa 1- Decopertarea terenului pe toata latimea pistei pe o grosime de 50cm din care:
1.1 .Decopertarea terenului pe toata latimea pistei pe o grosime de 30cm )aceasta lucrare se
executa in vederea realizarii propriu-zise a pistei de trap (lucrare prevazuta in volumul II-
Sistematizare verticala);
1.2. Decoperatrea terenului pe toata latimea pistei pe o grasime de 20cm (prima etapa pentru
pozarea drenurilor);


Etapa 2- Excavatia celor 2 transee pentru pozarea drenurilor (latime 1.20m) pana la cota
finala de pozare dren conform profile longitudinale;
Etapa 3- Realizarea filtrului invers (1.20x1.20m) in transeea de drenaj:
3.1 .Realizarea stratului 1 (25cm) al filtrului invers-pozitionare sort2 (4-8mm) la partea
inferioara a transeei;
3.2. Pozitionare cofraje refolosibile la 25cm stanga-dreapta fata de marginile transeei de
drenaj;
3.3. Realizarea stratului 2 (25cm) al filtrului invers-pozitionare sort1 (16-32mm) deasupra
stratului 1;
3.4.Pozitionarea conductei de drenaj PEID 200mm si a tevii de curatire PEID 200mm
(prevazuta cu dop 200mm si teu egal la 90/200mm-conform profile longitudinale la cca
200m);
3.5.Completarea stratului 2 (25cm) al filtrului invers-pozitionare sort2 (16-32mm) in partile
laterale si deasupra conductei de drenaj;
3.6.Completarea stratului 2 (25cm) al filtrului invers-pozitionare sort2 (16-32mm) in partile
laterale si deasupra stratului 2;
Etapa 4- Extragerea cofrajelor;
Etapa 5- Umplerea transeei cu sort3 (0-4mm) pana la -0.50 fata de cota 0.00 a terenului;
Etapa 6- Asternerea sortului 3 (20cm) pe toata latimea pistei pana la cota -0.30m fata de cota
0.00 a terenului ;
Etapa 7- Pozitionarea straturilor specifice din compozitia pistei de trap (30cm) pana la cota
0.00 a terenului ;

CAPITOLUL 5. CONSTRUCTII ANEXE PE RETEAUA DE CANALIZARE
5.1 Generalitati
Pe traseele canalelor s-au prevazut camine (de trecere) sau de intersectie sunt conform
STAS 2448/82, alcatuite dintr-o camera de lucru de 2 m inaltime, un racord intre camera de
lucru si cosul de acces format dintr-o piesa tronconica 1000/800 mm si un cos de acces cu
diametrul de 800 mm, prevazut cu scari metalice de coborare. Sunt constructii din beton,
prefabricate.

5.2 Materiale
5.2.1 Capace de camine
Capacele pentru camine vor fi din fonta, carosabile tip IV, pentru zone de circulatie cu trafic
intens.Ele vor fi in conformitate cu norma SR EN 124:1996- Dispozitive de acoperire si de
inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale.
Toate capacele vor fi protejate intern si extern cu acoperire epoxidica pentru conditii foarte
corozive, erozive si trafic greu. Culoarea finisarii va fi negru, si nu se va decolora in timp.
Capacele trebuie sa nu prezinte defectele prevazute in STAS 782-79 ca de exemplu: defecte
de suprafata si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc., care sa influenteze rezistenta
produsului.
5.2.2 Camine de vizitare din beton
Caminele de vizitare din beton (de trecere) sau de intersectie sunt realizate din elemente
prefabricate din beton, conform STAS 2448/82. Ele sunt alcatuite dintr-o camera de lucru de
2m inaltime, un racord camera de lucru - cos de acces realizat cu o piesa tronconica
1000/800mm, un cos de acces cu diametrul de 800 mm si o placa superioara la capac si
rama acestuia. Toate elementele componente ale caminelor au prevazute scari metalice de
acces. Pe santier se toarna doar fundatia din beton simplu. Fundatiile caminelor de vizitare
se executa din beton simplu, clasa C4/5 (Bc 5). Capacele si ramele caminelor de vizitare sunt
conform STAS 2308/81 si de tip carosabil pentru trafic greu. La trecerile prin caminele de
vizitare a conductelor de canalizare au fost prevazute piese de trecere etansa speciale, in


functie de locul de racordare a conductelor din PVC (fie in peretii caminelor, fie in fundatia
acestora). Caminele de vizitare permit accesul in canale in vederea supravegherii si
intretinerii acestora, pentru curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ
si calitativ al apelor.
Executia
5.3.1 Executarea caminelor de vizitare
Caminele de vizitare se executa concomitent cu conducta de canalizare. Ordinea
operatiunilor de executie a caminelor va fi urmatoarea:
turnarea fundatiei pana la cotele de montare a tuburilor (profilul longitudinal);
pozarea pieselor speciale din policlorura de vinil de racordare a tuburilor canalului;
completarea fundatiei si realizarea cunetei de curgere a apei;
montarea tuburilor Dn 1000mm pentru camera de lucru;
montarea piesa tronconica 1000/800mm (STAS 2448-82)-racord camera de lucru-cos acces;
montarea cosului de acces (tuburi Di = 800mm);
aducerea la cota, cu elemente prefabricate, prin decuparea/scurtarea unuia din tuburile
Di=800mm;
fixarea treptelor metalice de acces pe peretele vertical continuu al caminului;
montarea piesei/placii de beton pentru rezemarea ramei capacului;
montarea/fixarea ramei din fonta si a capacului de acces in camin STAS 2308/81 tip IV,
varianta A carosabil pentru trafic greu;
curatarea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul executiei si sclivisirea cu
mortar de ciment;
pentru asamblarea si etansarea partilor componente se va folosi mortar de ciment marca
M100 Z, aplicat pe piese, umectate in prealabil (2 cm grosime la bancheta si radier, inclusiv
la placa intre camera de lucru si cosul de acces.
verificarea calitatii caminelor de captare si proba de etanseitate se va face concomitent cu
verificarea si probarea tronsoanelor de canalizare.
5.3.2 Proba de etanseitate a caminelor de vizitare
Operatiunea se realizeaza dupa ce:
se verifica lucrarile executate pentru monolitizarea si etanseizarea pieselor prefabricate care
compun caminul;
se verifica calitatea lucrarii de finisare a fundatiei caminului;
se astupa cu dopuri etanse conductele de intrare si iesire din camin;
caminul a fost umplut cu apa cu 24 ore inainte de inceperea probei si a masurarii pierderilor
de apa.
Proba la etanseitate se realizeaza prin umplerea caminului cu apa si masurarea pierderilor in
timp. Aceste pierderi nu trebuie sa depaseasca, in timp de 20 de minute de la umplerea
caminului cu apa, 10-20 litri, sau, masurate in h nivel apa in camin, denivelarea, nu trebuie
sa fie mai mare de 2 cm.
5.3.3 Executia gurilor de scurgere
Ordinea operatiunilor de executie a gurilor de scurgere este urmatoarea:
montarea la pozitie, pe pat de nisip, a tuburilor de PVC-SN4 avand Dn 200 mm pentru
racordul de la gurile de scurgere la camine si etansarea lor;
se realizeaza patul de montaj care nu se compacteaza; la asezarea bazei caminului se va
tine cont de faptul ca racordurile au un grad de libertate de +/-7.5; se conecteaza conductele
de canalizare la baza caminului si se aseaza baza la nivel
corpul gurii de scurgere format din doua tuburi prefabricate din beton simplu cu Dn 50 cm
conf. STAS 816/80.
se va fixa coloana pe baza caminului,
se va umple santul si se va compacta; se va folosi pe cat posibil nisip sau pamant cu
granulatie mica fara pietre sau sparturi colturoase; compactarea se va realiza cu un grad de
90-98%.


se instaleaza inelul de beton,
se monteaza piesa de legatura beton PVC (racord flexibil), cot din PVC 200 mm
se instaleaza rama de fonta a capacului/gratarului,
se instaleaza capacul de fonta in cazul gurilor de scurgere, gratar carosabil tip A, conf. STAS
3272/80
se spala cu jet de apa,
intre tub si radierul de beton precum si intre tub si stut, in exterior se va pune pe toata
circumferinta mortar de ciment M100 pentru etansare.
calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare pozitie in parte.
5.3.4 Conditii de instalare a rezervorului orizontal subteran
Rezervorul orizontal subteran se amplaseza pe un teren stabil, intr-o groapa cu aproximativ
40cm mai mare decat rezervorul, deasupra unui strat de nisip de 15cm, cu ajutorul unor
panglici sau franghii rezistente.
Odata asezata pe fundul gropii, se verifica cu o cumpana daca este perfect stabil, in pozitie
orizontala;
Se umple recipientul cu apa, in proportie de 30-40%;
Se cupleaza rezervorul la sistemul de canalizare;
Se umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai recipientului cu straturi de circa 40cm material
de umplutura, pana la jumatate lui.Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa
umple tot din jurul recipientului.
Se umple recipientul cu apa, iar groapa cu material de umplutura.
ATENTIE:
In dreptul fiecarui obiect tehnologic montat in exteriorul hangarului instlatii preepurare su
depozitare sulky se va monta cate o placuta indicatoare ce va purta inscriptia:
INTERZIS CIRCULATIA AUTO LA DISTANTA MAI MICA DE 5M FATA DE OBIECT!

CAPITOLUL 6: URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR

Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
Elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile privind urmarirea
curenta.
Stabilesc impreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii acele constructii care sunt supuse
urmaririi speciale.
Elaboreaza proiectele de urmarire speciala pentru constructiile noi cat si in cazul
constructiilor aflate in exploatare, pe baza unei comenzi.
Urmaresc aplicarea proiectului de urmarire speciala si introduc in acest proiect toate
modificarile ce survin datorita situatiilor de pe teren.
Predau la receptia de la terminarea lucrarilor, investitorului si/sau proprietarului proiectul de
urmarire speciala a constructiei cu toate modificarile survenite, pentru includerea in Cartea
tehnica a constructiei (daca este cazul).
Asigura prin proiectul de executie accesul la punctele de urmarire curenta si speciala (implicit
si pentru inspectarea extinsa).
Participa la receptia aparaturii de masurare si control stabilita a fi montata prin proiectul de
urmarire speciala, in cazurile prevazute in proiect si acorda asistenta tehnica la montarea
aparaturii. Stabilesc in baza masuratorilor efectuate pe o durata mai lunga de timp,
intervalele valorilor caracterizand starea "normala", precum si valorile limita de "atentie",
"avertizare", sau de "alarmare" pentru constructie.
Asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmarire a comportarii
constructiei semnalizeaza situatii anormale, decizie pe care o comunica in scris investitorului
sau proprietarului.
Obligatii si raspunderi ale executantilor
Efectueaza urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa pe durata executiei.


Toate materialele si echipamentelor care vor deveni componente permanente ale conductei
care se va construi conform acestei documentatii vor corespunde atat conditiilor tehnice cat
si celor de siguranta impuse functionarii conductei.
Toate aceste materiale si echipamente trebuie sa fie certificate pentru conditiile in care vor fi
folosite, in conformitate cu standardele, specificatiile si cerintele speciale ale actelor
Normative care reglementeaza construirea, operarea, verificarea si repararea retelelor de
canalizare.
Toate materialele si echipamentele ce se vor pune in opera vor fi insotite la procurare de
documente care atesta calitate.
Receptia tuturor materialelor si echipamentelor se va face pe baza documentatiilor tehnice
elaborate de furnizor si prin depistarea eventualelor deteriorari mecanice produse in timpul
transportului si al diverselor manipulari.
Inainte de a fi montate, tuburile, racordurile si piesele din PVC, PEID insotite de certificatul de
calitate, vor fi verificate vizual si dimensional.
Toate tuburile, racordurile, piesele, fitingurile necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si
nu se vor introduce in lucru.
Constructorul va monta mijloacele de observare si masurare in conformitate cu prevederile
proiectului de urmarire speciala, asigurand protectia si observarea lor pe timpul executiei
constructiei, pana la admiterea receptiei de la terminarea lucrarilor, cand le preda
investitorului si/sau proprietarului cu proces verbal.
Atentioneaza pe proiectant asupra neconcordantelor cu prevederile proiectantului de
urmarire speciala rezultate pe timpul executiei spre a efectua corecturile necesare in
documentatia pentru Cartea tehnica a constructiei.
Intocmesc si predau investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea
tehnica a constructiei.
Asigura pastrarea si predarea catre utilizator si/sau proprietar a datelor masuratorilor
efectuate in perioada de executie a constructiei.
In cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc si predau investitorului si/sau
proprietarului documentatia necesara pentru Cartea tehnica a constructiei.
Atributii ale Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea
Teritoriului
Inspecteaza, pe santiere, daca se respecta in executie prevederile Legii nr.10/1995, ale
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 766/1997 in conformitate cu Hotararea Guvernului
Romaniei nr. 507/1997.
Verifica existenta instructiunilor de urmarire curenta si/sau a proiectului de urmarire speciala
a constructiilor.
Inspecteaza in perioada de utilizare, la constructiile pentru care a fost stabilita, prin norme,
instructiuni si proiecte, urmarirea comportarii in exploatare, modul de respectare de catre
investitori, proprietari, utilizatori sau administratori a prevederilor elaborate in acest scop.
Inspecteaza la proprietarii si utilizatorii de constructii respectarea prevederilor legale
referitoare la receptia, intocmirea, pastrarea si completarea Cartii Tehnice a constructiei, a
Jurnalului Evenimentelor, precum si modul in care acestia efectueaza urmarirea curenta a
starii constructiilor.
Inspecteaza la proprietarii si utilizatorii de constructii, existenta rapoartelor privind urmarirea
curenta, urmarirea speciala sau alte inspectarii extinse. Verifica daca sau luat masurile de
inteventii, reparatii sau consolidari inscrise in aceste rapoarte.
Constata abaterile de la prevederile legale si aplica sanctiunile prevazute de lege.

3.5.3. Memoriu tehnic instalatii electrice exterioare si iluminat
DATE GENERALE


Prezentul memoriu prezinta lucrarile de instalatii electrice pentru reabilitarea (modernizarea)
hipodromului din Ploiesti, realizand astfel un centru hipic si de agrement la standarde
europene.
n prezenta documentatie se trateaza Retelele Edilitare.

BAZA DE PROIECTARE
La baza intocmirii prezentei documentatii au stat:
Tema generala de proiectare;
Planurile de arhitectura cu noile compartimentari si functionalitati ale imobilului;
Coordonarea cu celelalte categorii de instalatii;

DESCRIEREA SOLUTIEI PROIECTATE
INSTALATII ELECTRICE
Instalatii electrice de iluminat exterior
Instalatia electrica de iluminat exterior se compune din:
Iluminatul cailor de circulatie auto si parcarilor;
Iluminatul cailor de circulatie pietonala;
Corpurile de iluminat s-au ales in functie de destinatie si a nivelului de iluminare cerut astfel:
Pentru caile de circulatie auto si iluminatul parcarilor s-au folosit corpuri de iluminat
cu iodura metalica, cu o putere de 250W/corp, corpul de iluminat va fi in
constructie etansa, IP66, iar inaltimea stalpului va fi de minim 7m, pentru a nu
deranja conducatorii auto;
Pentru caile de circulatie pietonala se vor folosi stalpi de iluminat cu un brat cu
iodura metalica, cu o putere de 125W/corp, constructie etansa IP66, iar inaltimea
stalpului va fi de minim 4m;
Pentru zona de intrare n cladirea tribunelor se vor monta n pavaj ngropat corpuri
de iluminat etanse IP67, cu LED cu o putere de 3W;
La ntrarea principala, poarta veche a hipodromului, se vor monta 4 reflectoare cu
IP66, ce vor scoate n evidenta elementele arhitecturale ale amsamblului.
Pentru a sublinia detaliile arhitecturale ale spatiului din fata cladirii tribunei se vor
folosi baghete luminoase montate sub bancile de lemn si sub aripa parapetului
jardinierelor, acestea vor fi in constructie LED si vor avea o putere de
(20LED x 1W)/ml;
Alimentarea circuitelor de iluminat exterior se realizeaza dintr-o sectiune separata a tabloului
general, TE.IE
Traseele electrice pentru iluminat exterior se realizeaza ingropate in pamant cu cablu de
cupru armat tip CYABY. Pozarea cablurilor se face in sant cu adincimea de 80cm, intre doua
straturi de nisip cu grosimea de minim 10 cm, acestea dupa o acoperire partiala cu pamant
se vor marca cu folie avertizoare pe toata lungimea lor la o distanta de 3040cm de cabluri.
Trecerea pe sub caile de circulatie auto si/sau aleile de circulatie pietonala se va proteja
suplimentar cu tub gofrat cu diametru de 50mm.
Comanda iluminatului exterior se face centralizat de la dispeceratul intregului complex,
acesta putand functiona si automat functie de un semnalul dat de un ntrerupator
crepuscular.
Fiecare stalp de iluminat exterior va fi prevazut la baza, in propria constructie metalica de
disjunctor de protectie individual.

Retele electrice exterioare
Pentru alimentarea cu energie electrica se propune realizarea unui post trafo in vecinatatea
B-dului Bucuresti.
Postul de transformare va avea o putere de 1600KVA si va fi construit in anvelopa de beton.


Tabloul electric general se amenajeaza intr-un spatiu tehnic la parterul cladirii ce deserveste
tribuna hipodromului.
Tabloul electric general este realizat modular dintr-un ansamblu de dulapuri metalice, ntre
acestea intercalindu-se nise de racord si acces pentru cabluri.
Pentru consumatorii importanti se realizeaza o alimentare de rezerva prin intermediul unui
grup generator, cu o putere de 600Kw (cca. 800KVA).
Partea de consumatori vitali, reprezentanta de echipamente de calcul, supraveghere video
de securitate si transmisiuni video in timp real, echipamente electronice control acces,
pariuri, etc., este alimentata prin intermediul unei surse de curent nentreruptibile cu o putere
de 160Kw.
Pentru realizarea selectivitatilor la nivel de tablou general, dar si pentru o distributie locala
facila, se vor realiza tablouri de distributie secundare functie de natura consumatorilor, astfel:
- se realizeaza un numar de 3 firide electrice de distributie, de unde se alimenteaza
alti consumatori locali. Fiecare firida este construita dintr-o anvelopa metalica cu grad de
protectie IP55, se mmonteaza aparent pe postament de beton de 20cm iar cutia metalica are
un postament metalic de 20cm;
- gospodaria de apa, compusa din statie de pompare, pompa put, rezervoare, etc este
alimentata dintr-un tablou propriu, a carei alimentare s-a dublat pentru siguranta in
functionare.
- grajdurile si spatiile invecinate, salivarium, hangare, inseuare, etc., sunt alimentate
din firida de distributie FD1.2
- Parti din aceste imobile pot fi alimentate din circuite destinate consumatorilor
importanti (din GE) sau consumatorilor vitali (din UPS), acestea avand propriul tablou electric
de siguranta.
Cladirea tribunelor ce adaposteste tabloul electric general se va alimenta prin intermediul
propriilor racorduri electrice, realizandu-se cate un tablou de distributie local functie de
destinatie: iluminat, prize, lifturi, echipamente de calcul, etc.
Traseele electric exterioare se realizeaza ingropate in pamant cu cablu de curpu armat tip
CYABY. Pozarea cablurilor se face in sant cu adincimea de 80cm, intre doua straturi de nisip
cu grosimea de minim 10 cm, acestea dupa o acoperire partiala cu pamant se vor marca cu
folie avertizoare pe toata lungimea lor la o distanta de 3040cm de cabluri.
Similar traseele principale ce racordeaza postul trafo si grupul electrogen se vor realiza
ngropat.

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
Cablare structurata exterioara
In complex se realizeaza o retea de cablare structurata exterioara ce conecteaza toate
punctele de interes din incinta hipodromului, peste care se integreaza toate celelalte servicii:
supraveghere video, control acces, transmisiuni de date si telefonie, etc.
Astfel reteaua de cablare structurata exterioara conecteaza:
- cele patru grupuri de bariera cu control acces;
- reteaua de supraveghere video;
- racordurile de mentenanta si supraveghere de la distanta a gospodariei de apa si a
grupului electrogen;
- casa portarului;
- hangar ntretinere si salivarium;
Pentru comunicatiile de voce din complex se va integra o centrala telefonica digitala cu pana
la 64 numere interioare (expandabila la 128) si maxim 24 exterioare, peste reteaua de
cablare structurata realizata in intreg complexul.
In cladirea tribune se prevad doua rack-uri pentru centralizarea comunicatiilor din campus.


La cele doua strazi, de unde se face accesul spre complex se vor prevedea doua cutii de
conexiune FO pentru furnizorii externi de date.
Toate elementele de conexiune din cutile centralizatore, rack-urile de cladire, rack-urile din
camera de comunicatii vor avea elemente de securitate ce permit accesul cu cheie speciala,
astfel se preintimpina accesul la canale de comunicatie a persoanelor neavizate, iar tipul de
comunicatie: voce, date, video HD, video supraveghere, date tehnice se va marca cu o cheie
de culoare amplasata pe porturile de racord de pe fiecare patch-panel in parte.
Traseele principale de fibra optica sunt realizate din cablu antirozatoare, si vor fi trase prin
canalizatia proprie prin tuburi de protectie dublu gofrate cu 90mm (tip M2 - solicitari
mecanice medii <750N), accesul la acestea realizindu-se prin intermediul caminelor de
tragere amplasate de-a lungul traseelor principale.

Instalatii de supraveghere video
Pentru supravegherea video a intregului complex sau folosit camere exterioare de luat vederi
TCP/IP cu IR la 40m, rezolutie 1Mp, obiectiv varifocal, montate pe stalpii de iluminat sau pe
elementele de constructie.
Datorita distantelor mari intre acestea si dispeceratul complexului, s-a adoptat o solutie de
centralizare locala a semnalelor video, transmiterea acestora pe fibra optica pana la centrul
de date la un echipament de nregitrare de tip NVR si urmarirea/analiza acestora pe ecranele
din dispecerat.
Pentru centralizarea comunicatiilor locale s-au realizat in intreg complexul un numar de 12
cutii centralizatoare CC1CC12. Acestea se alimenteaza prin intermediul circuitelor vitale
realizate din iesirea UPS-urilor amplaste in tabloul electric general, contin echipamente
active switch-uri, routere, mixere video, etc.
Cutiile sunt realizate in anvelopa metalica in constructie etansa, IP55, se vor monta aparent
pe elementele de constructii, cu accesul cablurilor pe la partea inferioara prin presetupe.
Caminele vor avea nchidere etansa, accesul la acestea se va face cu cheie speciale si va fi
monitorizat (tampere pe usile de acces ce va semnaliza dechiderea acestora).
Elementele de conectica de patch-paneluri vor fi securizate cu cheie speciala de acces,
nepermitind accesul persoanelor neavizate la circuitele de date.
Amplasarea cutiilor CC s-a facut astfel ncat distanta de la acestea la camerele video sa fie
sub 90ml, pentru a putea fi racordate cu un cablu SFTP prin care sa se faca si alimentarea
electrica a acestora PoE+.
Traseele de la stalpii de iluminat, pe care se monteaza camerele de supraveghere si pana la
cutiile centralizatoare, CC, se realizeaza cu cablu de date SFTP 4*2*0,6mm de exterior, tras
in tub de protectie PEHD cu min=32mm.
In principal camerele video exterioare supravegheaza caile de acces auto, intrarile si iesirile
din complex, parcarile, zona de alimentare cu apa si spatiile comune (terase, gardene,
intrare cladire tribune, etc)
Pentru supravegherea grajdurilor si a spatiilor interioare cladirii tribunei (cu exceptia spatiilor
destinate VIP) se folosesc camere video de interior. Camerele video de la intrarea catre
gradene for fi de tip megapixel fiind destinate identificarii persoanelor.
In camera de comunicatii amplasata la parterul cladirii tribunei se vor centraliza toate
semnalele de la camerele video din complex si imobile, aceste putand fi inmagazinate pe
medii de stocare (rack cu server de stocare dedicat - NVR) si pastrate minim 30 zile.
Din instalatia de supraveghere se va prelua o comunicatie catre o matrice video ce va
proiecta pentru dispecer, imagini din instalatia de supraveghere in timp real sau de pe
serverele de stocare din camera de comunicatii.
Din sistem vor putea fi conectate prin reteaua de date orice persoane cu drepturi
corespunzatoare de acces la sistemul de supraveghere oriunde in complex sau chiar in afara
acestuia daca necesitatile o cer (supraveghere firma de paza intr-o locatie la distanta, post
politie, etc)


Instalatie video broadcast (difuzare / inregistrare TV live)
Pentru difuzarea si inregistrarea evenimentelor sportive in timp real, precum si pentru partea
de final a cursei se prevede o camera de luat vederi cu rezolutie HD (1920 x 1080 pixeli) ce
urmareste pista de trap.
S-a prevazut posibilitatea racordarii din reteaua salvata prin UPS a altor echipamente de
filmare, transmisii live, etc., prin conectarea la prizele de pe cele doua firide de distributie
FD1.1 si FD2.
Datorita distantelor mari si a debitului mare de informatie a semnalului video HD conectarea
acestora la echipamentele de difuzare (broadcast) se face prin fibra optica ce leaga punctele
de cablare structurata exterioara..
Similar semnalelor de la camerele de supraveghere, semnalele de la camerele de televiziune
HD se centralizeaza in camera de comunicatie unde se pot inmagazina, sau conecta la alte
surse de distributie precum:
- distributie locala pe monitoare TV, prin circuit de televiziune cu circuit inchis in
cladirea tribunelor, restaurante, sali de pariuri, etc;
- distributie locala (car de transmisiuni TV) sau la distanta (legatura dedicata sau
uplink catre satelit) catre un operator /canal TV;
S-a prevazut posibilitatea ca datele preluate de camere de filmat HD, pe laturile de pe laturile
sau capetele pistelor sa poata fi transmise wireless pana la un nod de retea realizat cu fibra
optica. Un alt punct de racord pentru camera HD este in zona de prezentare, de unde printr-
un acces point wireless se preia semnal din cutia de comunicatii CC5 & CC6.
Imagini in miscare se vor prelua prin intermediul unei masini speciale ce se deplaseaza in
jurul pistei, cu un software dedicat ce inlatura tremurul imaginii datorat miscarilor masinii pe
pista.
Semnalele de la camera mobila vor fi preluate de o serie de accespoint-uri wireless dedicate
amplasate in jurul pistei care vor transmite mai departe semnalele catre centrul de
comunicatii, iar de aici se va distribui catre diversele surse din complex exemplificate mai
sus.
In proiect, s-a asigurat doar reteaua de date ce preia datele din complex, fara a se prevedea
echipamentele de filmare HD, broadcast video, numar de camere, acces point etc.
La partea de sosire se prevad doua camere de luat vederi pentru foto-finish care vor
transmite imagini catre camerele arbitrilor simultan cu inmagazinarea acestora pe serverele
de imagini din rack-ul dedicat amplasat in camera de comunicatii de la parter.
In toate spatiile publice din cladirea tribunelor (restaurante, bar, sala de pariuri, etc), precum
si in camerele arbitrilor se vor transmite semnale de televiziune cu circuit inchis, achizitionate
de la camerele de televiziune HD de pe pista, editate sau nu in dispecerat / arbitraj, etc.
Pentru aceasta in toate aceste spatii s-au amplasat televizoare LED cu o diagonala de min
102cm.

Control acces
Accesul in incinta complexului se realizeaza de catre 4 categori de persoane:
1) vizitatori obisnuiti acces auto permis doar prin grupul bariera 1, plata sederii in
parcare la TP1 si TP2 (tax point)
2) vizitatori VIP (poseda card abonament, VIP, etc, achizitionat anterior) acces auto
permis doar prin grup bariera 1 si 2
3) propietari de cai (idem VIP, facilitati suplimentare) acces auto permis prin grup
bariera 1, 2, 3 si 4
4) personal administrativ (acces in toate zonele hipodromului) acces auto idem.
propietarilor de cai


Pentru cladirea tribunelor accesul prin turnicheti se face separat de accesul auto pe baza
unui tichet cu valabilitare temporara (24ore, 3-7 zile), cumparat de la unul din cele doua
ghisee de la intrarea in cladirea tribunelor.
Se prefera ca accesul persoanele VIP si a propietarilor de cai sa se faca pe baza aceluias
card de acces auto, astfel cititoarele de turnicheti for fi mixte (cod de bare si proximitate)
Accesul catre tribune se face printr-un sistem de turnicheti pe baza biletului platit la casele de
bilete de la intrare.
Toate punctele de control acces se vor conecta intre ele, peste reteaua IP a complexului, se
vor semnaliza in dispecerat, iar toate disfunctionalitatile se vor trata se personal specializat.
Intregul sistem va fi centralizat, cardurile vor avea siguranta marita, de tip smart-card
sau similar, solutiile de implementare vor prevedea anti-passback, iesirile de siguranta vor fi
integrate in sistem.
Alimentarea intregului sistem se va face dintr-o sursa de alimentare vitala prin intermediul
UPS-ului existent.
INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT SI PARATRASNET
Pentru fiecare constructie din complex se va realiza o priza de pamant separata.
De asemenea, statiile de pompare ape uzate, ape incendiu, rezervoare, posturi trafo vor
avea propriile prize de pamant.
Elementele realizate prin sudura intre elementele prizei de pamant se vor proteja impotriva
coroziunii (prin vopsire anticoroziva).
Rezistenta de dispersie a prizei de impamintare va avea cel mult 4 ohmi;
Legaturile la instalatia de legare la pamant se fac cu platbanda din otel zincat OL Zn 40*4
mm.
Intrarile in imobile ale prizei de pamant se vor face cu cutie de separatie.
Legaturile la pamant se executa vizibil, vor fi marcate si usor accesibile.
Se vor respecta cu strictete normele de executie si protectia muncii in vigoare, astfel incat la
punerea in functiune a instalatiilor, acestea sa fie in stare de functionare si din punct de
vedere al protectiei muncii.
Instalatiile de iluminat exterior vor avea pe intreaga lungime platbanda de mpamantare din
otel zincat 40*4mm.
n cladiri se va urmari echipotentializarea legaturilor instalatiilor catre priza de pamant.

Protectia impotriva trasnetelor se realizeaza cu echipamente active de tip Pevectron, pentru
cladirile principale, nalte.
Montarea paratrasnetelor de tip Pevectron se va face impreuna cu contoare de lovitura de
trasnet care ajuta la mentenanta sistemului.
Daca priza de pamant este comuna si instalatiei de paratrasnet atunci rezistenta acesteia
trebuie sa fie sub 1 ohm pentru a fi aceptata.
n plus in tablourile electrice se vor monta descarcatoare de supratensiuni atmosferice.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Izolarea locurilor de munca se face cu covor de cauciuc in fata tablourilor electrice.
Legaturile electrice se vor executa numai cu scoaterea de sub tensiune.
Instalatiile electrice nu se vor pune in functiune partial sau total, nici macar pe timp limitat,
inainte de executarea integrala a tuturor instalatiilor tehnologice si fara asigurarea tuturor
masurilor de tehnica securitatii si igena muncii.
Se va asigura instructajul personalului de exploatare si de executie, pentru a preintimpina
accidente.
Beneficiarul va asigura personalului de exploatare toate echipamentele de protectia muncii,
conform normelor in vigoare.
Pentru prevenirea si limitarea propagarii incendiilor se prevad masuri adecvate,
organizatorice, de executie si exploatare conform normelor in vigoare.


La demontarea, transportul si remontarea UPS-urilor se vor tinea seama de normele
specifice de protectia muncii pentru transportul si ridicarea materialelor grele si foarte grele.
Partile componente asamblate ale instalatiilor trebuiesc pastrate in camere incalzite la o
temperatura de 1...40 grade C si la o umiditate relativa de 60% la 25
0
C.

Pentru tehnica securitatii muncii se vor respecta urmatoarele:
Norme republicane de protectia muncii;
Norme departamentale de protectia muncii;
Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitati MEE;
Norme specifice de securitatea muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice [65];
Norme specifice de securitatea muncii la utilizarea energiei electrice in medii
normale [111];
Normativ I7/2011;
STAS 12604; STAS 2612/87; STAS 4102 pentru instalatii de protectie;
Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant
Siguranta in exploatare:
Materialele vor fi conform I7/2011; STAS 4102/1985
Prevederi corespunzatoare clasificarii instalatiilor conform I7/2011;
Legatura la pamant conform plan trasee electrice.
Prevederi corespunzatoare clasificarii instalatiilor conform I18/1; P118/02;

ACTE NORMATIVE PRIVIND EXECUTAREA SI TESTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
I7/2011- Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor electrice
aferente cladirilor;

1. SR HD 21 (standard pe
parti)
Conductoare si cabluri izolate cu policlorura de vinil de
tensiune nominala pana la 450/750 V
2. SR HD 22 (standard pe
parti)
Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate
de tensiune nominala pana la 450/750 V inclusiv
3. SR HD 384.3 S2:2004 Instalatii electrice in constructii. Partea 3: Determinarea
caracteristicilor generale
4. SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42:
Protectia impotriva efectelor termice
5. SR HD 384.4.43 S2:2004 Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie
pentru asigurarea securitatii. Capitolul 43: Protectie
impotriva supracurentilor
6. SR HD 384.4.482
S1:2003
Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectia
pentru asigurarea securitatii. Capitolul 48: Alegerea
masurilor de protectie in functie de influentele externe.
Sectiune 482: Protectia impotriva incendiului in
amplasamente cu riscuri
7. SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Instalatii electrice in constructii. Partea 5: Alegerea si
montarea echipamentelor electrice. Capitolul 52:
Sisteme de pozare
8. SR HD 384.5.523
S2:2003
instalarea echipamentelor electrice. Sectiunea 523:


+C91:2008 Curenti admisibili in sisteme de pozare
9. SR HD 384.5.537
S2:2003

instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53:
Aparataj. Sectiunea 537: Dispozitive de sectionare si
comanda
10. SR HD 384.5.56 S1:2003 Instalatii electrice in constructii. Partea 5: Alegerea si
Alimentare pentru servicii de securitate
11. SR HD 384.5.551
S1:2003
instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte
echipamente. Sectiunea 551: Grupuri generatoare de
joasa tensiune
12. SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
Ghid de utilizare a cablurilor de joasa tensiune
armonizate
13. SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004
+A3:2007
Cabluri de distributie de tensiune nominala 0,6/1 kV
14. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
15. SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate
16. STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. Curenti maximi admisibili
de durata. Prescriptii
17. SR EN 50085 (standard
pe parti)
Sisteme de jgheaburi si de tuburi profilate pentru
instalatii electrice
pe parti)
Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice
19. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalatiilor electrice
20. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Protectia
impotriva socurilor electrice. Protectia impotriva
contactului direct involuntar cu parti active periculoase
21. SR EN 60204-1:2007 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al
masinilor. Partea I : Cerinte generale
22. SR CEI 60227 (standard
pe parti)
tensiune nominala pana la 450/750 V, inclusiv
23. SR CEI 60245 (standard
pe parti)
Cabluri cu izolatie de cauciuc. Tensiune nominala pana
la 450/750 V, inclusiv
pe parti)
Sigurante fuzibile de joasa tensiune
25. SR CEI 60287-1-1 +
A1:2001
Cabluri electrice. Calculul intensitatii admisibile a
curentului. Partea 1: Ecuatiile intensitatii admisibile a
curentului (factor de incarcare 100%) si calculul
pierderilor. Sectiunea 1: Generalitati
26. SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli
generale
27. SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2:
Prescriptii de interschimbabilitate dimensionala pentru
aparate cu stifturi si teci
28. SR HD 60364-1:2009

Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 1: Principii
fundamentale, determinarea caracteristicilor generale,
definitii
29. SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4: Masuri
de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41:
Protectia impotriva socurilor electrice


30. SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
Instalatii electrice in constructii. Partea 4-44: Protectie
pentru asigurarea securitatii. Protectie impotriva
perturbatiilor de tensiune si perturbatiilor
electromagnetice
31. SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-51: Alegerea
si montarea echipamentelor electrice. Reguli generale
32. SR CEI 60364-5-53:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53: Alegerea
si instalarea echipamentelor electrice. Sectionare,
intrerupere si comanda
33. SR HD 60364-5-534:2009 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 5-53:
Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.
Sectionare, intrerupere si comanda. Articolul 534:
Dispozitive de protectie impotriva supratensiunilor
Alegerea si montarea echipamentelor electrice.
Sisteme de legare la pamant, conductoare de protectie
si conductoare de echipotentializare
35. SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005
Instalatii electrice in constructii. Partea 5-55: Alegerea
si instalarea echipamentelor electrice. Alte
echipamente
36. SR HD 60364-6:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 6:
Verificare
37. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protectie pentru sisteme de
cablare. Diametre exterioare ale tuburilor de protectie
pentru instalatii electrice si filete pentru tuburi de
protectie si accesorii
pe parti)
Ansambluri de aparataj de joasa tensiune
39. SR EN 60529:1995
+ A1:2003
Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP)
40. SR EN 60670-22:2007 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru
instalatii electrice fixe de uz casnic si similar. Partea
22: Prescriptii particulare pentru cutii si carcase de
conexiune
pe parti)
Incercari privind riscurile de foc
42. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolatie minerala si terminalelor lor de
tensiune nominala pana la 750 V. Partea 1: Cabluri
43. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolatie minerala si terminalele lor de
tensiune nominala pana la 750 V. Partea 2: Terminale
44. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with
rated voltages of 1 kV (U
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
pe parti)
Aparataj de joasa tensiune
pe parti)
Echipamente pentru tehnologia informatiei. Securitate
pe parti)
Compatibilitate electromagnetica (CEM)
pe parti)
Masurarea densitatii fumului degajat de cabluri care
ard in conditii definite
49. SR EN 61082 (standard Elaborarea documentelor utilizate in electrotehnica


pe parti)
50. CEI 61084 (standard pe
parti)
Cable trunking and ducting systems for electrical
installations
51. SR EN 61140:2002
+ A1:2007
Protectie impotriva socurilor electrice. Aspecte comune
in instalatii si echipamente electrice
52. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 53: Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice. Aparataj
53. SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: Protectia
impotriva atingerilor indirecte. Intreruperea automata a
alimentarii
pe parti)
pe parti)
Surse de alimentare neintreruptibile (UPS)
56. SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni si protectia impotriva supratensiunilor in
retelele de joasa tensiune alternativa. Informatii
generale de baza
57. SR EN 62262:2004 Grade de protectie asigurate prin carcasele
echipamentelor electrice impotriva impacturilor
mecanice din exterior (cod IK)

Legi, Hotarari si Normative

1 Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii
2 Legea 123 /2007 Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in
constructii
3 Legea 307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor
4 Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.
5 Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformitatii produselor
6 HG 1146/2006 Cerinetele minime de securitate si sanatate pentru
7 HG 971/2006 Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca
8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
Asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice
de joasa tensiune.
9 HG 622/2004 Privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii
10 HG 1091/2006 Privin cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul
de munca
11 HG 300/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporale si mobile
12 NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul al cerintelor de
scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
13 NTE 007/08/00

Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de
cabluri electrice.
14 C56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
a instalatiilor aferente
15 NP 061 02

Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din cladiri.
16 NP 086 05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor.
17 NP 099-04 Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea si


exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de
explozie
18 P 100-1/2006

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor.
19 PE 102 86 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de
conexiuni si distributie cu tensiunea pana la 1000 V c.a. in
unitatile energetice.
20 PE 103/92 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor
electroenergetice la solicitari mecanice si termice in
conditiile curentilor de scurtcircuit.
21 PE 106 2003

Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene
22 PE 111-4/1993

Instructiuni pentru proiectarea statiiilor de conexiuni si
transformare. Conductoare neizolate rigide.
23 PE 111-7/1985

transformare. Reprezentarea si marcarea instalatiilor
electrice
24 NTE002/03/2000 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si
25 P 118 Normativ de securitate la incendiu a constructiilor

Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia
sa cunoasca toate actele normative in vigoare.
Lucrarile de curenti slabi, voce-date, se vor executa conform urmatoarelor normative,
prescriptii, standarde si instructiuni:
SR EN 50173/1:2008, Sisteme generice de cablare. Partea 1: Cerinte generale si
mediu de birou;
SR EN 50173/2:2008, Sisteme generice de cablare. Partea 2: Localuri de birouri;
SR EN 50174-2:2010, Instalarea cablarii. Partea 2: Planificare si practici pentru
instalare in interiorul cladirilor
SR EN 50174-1:2010, Instalarea cablarii. Partea 1: Specificatii pentru instalarea si
asigurarea calitatii
ISO/IEC 11801 / 2002, Sisteme de cablare structurate pentru cladiri comerciale;
EIA/TIA-569 (October 1990), Standard pentru caile de telecomunicatii si spatiile
comerciale;
TIA/EIA-942, Standard pentru caile de telecomunicatii si centrele de date;
TIA/EIA 606 (February 1993) Standard de administrare a infrastructurii de
telecominicatii si a centrelor de date;
ANSI/TIA-854/2001, Standard pentru Gigabit Ethernet pe cabluri de categoria 6
IEEE 802.3ab - Specificatii pentru 1000Mb/s pe 4 perechi de cupru Cat5. Dec. 1998
IEEE 802.3z - Parametri MAC, Nivel fizic, Parametrii de management pentru
1000Mb/s. Iunie 1998
TIA/EIA TSB 67 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatiile de
performante pentru testarea de camp la cabluri torsadate neecranate. Oct. 1995
TIA/EIA TSB 72 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatii pentru
sistemul de cablare optic.Oct. 1995
sistemul de cablare orizontala in sisteme deschise. Aug. 1996
TIA/EIA TSB 95 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatii
suplimentare pentru performantele cablarii cu cablu de 4 perechi, 100 . Iunie 1998


STAS 831/79 utilizarea in comun a stalpilor pentru linii de energie electrica, tractiune
si telecomunicatii, pozitii reciproce si distante admise intre circuite.
STAS 6290/80 incrucisari intre linii de energie electrica si linii de telecomunicatii.
Legea 10/95 privind calitatea in constructii
Legea 453/2001 (modifica L50/91) privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii.
EN 55022 Limite si metode de masura pentru interferentele radio ce apar in
echipamentele informatice
IEC 332-1 (1979) Testarea cablurilor electrice sub actiunea focului
IEC 332-3 (March 1992) Testarea cablurilor electrice in prezenta focului

I18/1, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
I18/2-02, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;
PE602/80, Regulament de exploatare tehnica a echipamentelor de telecomunicatii
P118/02, Normativ de siguranta la foc a constructiilor

NE007- Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia sa
cunoasca toate actele normative in vigoare.

3.5.4. Caiet de sarcini instalatii electrice exterioare si iluminat

Executarea lucrarilor.
Generalitati.
In prezenta documentatie sunt descrise lucrarile de instalatii electrice care vor fi
executate in cadrul obiectivului. Antreprenorul poate efectua unele modificari de detaliu sau
inlocuiri de materiale in conformitate cu posibilitatile proprii, respectind conditiile tehnice din
prezentul caiet de sarcini, dar numai cu avizul prealabil al proiectantului.
Se au in vedere urmatoarele categorii de instalatii electrice:
- alimentare cu energie electrica;
- instalatii electrice de iluminat;
- instalatii de prize;
- instalatii de protectie impotriva tensiunilor accidentale;
Caietul de sarcini se refera la:
- executia instalatiilor electrice de joasa tensiune;
- materiale si echipamente;
- montajul si executia instalatiilor electrice pe santier;
- probe si verificari pentru punerea in functiune;
Conditii de alegere a materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor
electrice
Instalatiile electrice se proiecteaza si se executa numai cu materiale, aparate,
echipamente si receptoare electrice omologate de catre unitati autorizate in acest scop.
Alegerea materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice din import se
face prin asimilare caracteristicilor acestora cu cele ale produselor fabricate in tara, respectiv
prin incadrarea lor in prevederile normativului I.7-2002.

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU MATERIALE SI ECHIPAMENTE
TABLOURI ELECTRICE
a. GENERALITATI


a1. Scop
a1.1 Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice precum si incercarile la
care vor fi supuse pentru atestare dulapurile electrice de joasa tensiune.
a1.2. Prevederile prezentului Caiet de Sarcini au prioritate asupra prevederilor
proiectului de executie, putand fi modificate prin clauze contractuale.
a1.3. Domeniul de aplicare
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica tuturor dulapurilor electrice de joasa tensiune cu functii
de distributie, protectie, actionare, automatizare, interblocare, masura, semnalizare, etc.
proiectate.
a1.8. Conditii de mediu, functionare si transport
a1.8.1 Zona climatica de functionare: N, conform STAS 6535-83 (climat temperat).
a.1.8.2. Categoria de exploatare: 3, conform STAS 6692-83 (utilizare pe uscat, in
incaperi inchise, cu temperatura nereglata artificial). Nu este permisa existenta condensului
in timpul utilizarii.
a.1.8.3. Altitudinea 1000 m
a1.8.8. Agresivitatea mediului: usoara, dulapurile electrice de joasa tensiune sunt
destinate sa functioneze intr-o atmosfera fara radiatii, lipsita de substante - sub forma de
pulberi, gaze, aerosoli, etc. - poluante, explozive, active chimic, active biologic sau bune
conducatoare de electricitate.
a.1.8.5. Vibratii cu acceleratia < 1 g si frecventa 10...55 Hz.
a1.8.6. Socuri cu acceleratia < 3 g si frecventa < 80 scuturaturi/minut (apar numai in
timpul transportului si manipularilor).
a1.5. Parametri electrici
a.1.5.1. Tensiuni nominale: U
n
< 1000 V c.a./c.c.
a1.5.2. Tensiunea de serviciu: U
s
= (90+110)% U
n

a1.5.3. Frecventa nominala: f
n
= 50...60 Hz
a1.6. Grade de protectie
a1.6.1. Gradele de protectie ale dulapurilor electrice de joasa tensiune (conform cu
CEI/IEC 529/1989 sau STAS 5325-79):
IP 54: dulapuri si cutii metalice destinate atelierelor si spatiilor tehnice din
subsoluri, etc.
IP 41: dulapuri si cutii metalice
IP 00: panouri.
a1.6.2. Gradul de protectie al dulapurilor electrice de joasa tensiune este determinat
de gradul de protectie al carcasei combinat cu gradele de protectie ale aparatelor si
dispozitivelor montate aparent.
b. CONDITII TEHNICE
b1. Executia dulapurilor electrice de joasa tensiune
Dulapurile electrice de joasa tensiune se executa conform detaliilor din documentatia
tehnico-economica (eventual corectata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia
acestuia, dar numai cu acordul scris al proiectantului si beneficiarului).
b1.1. Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente panourilor
electrice de joasa tensiune, trebuie sa corespunda tipului, I.P-ului si dimensiunilor indicate in
documentatia tehnico-economica.
b1.2. Toate dulapurile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic (numai cu acces
fata), prevazute cu dispozitive auxiliare:
- de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica
pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns).
- de manipulare si transport (inele de ridicare dimensionate corespunzator greutatii
dulapurilor electrice de joasa tensiune).
b1.3 Dulapurile electrice de joasa tensiune formate din mai multe unitati (d.p.d.v. al
confectiei metalice) se tronsoneaza pentru manipulare si transport conform prevederilor


documentatiei tehnico-economice. In cazul lipsei acestor prevederi, executantul va solicita in
mod expres proiectantului precizarea modului de tronsonare a panourilor electrice de joasa
tensiune.
b1.8. Elementele metalice din constructia panourilor electrice de joasa tensiune se
acopera (vopsire, electrochimic) conform cu normele tehnologice ale executantului pentru
climat temperat (N).
b1.5. Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa
corespunda prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii
acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.
b1.6. Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice,
dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia
tehnico-economica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa
tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).
b1.7. Distantele de izolatie in aer si distantele de conturnare fata de masa trebuie sa
nu fie inferioare valorilor minime. Pentru U
n
, 500 V si conditii de mediu si exploatare N3,
distantele de izolare in aer trebuie sa fie > 6 mm, iar distantele de conturnare > 10 mm.
b1.8. Realizarea masurilor de protectie impotriva electrocutarilor (atingeri
directe/indirecte accidentale) trebuie sa corespunda documentatiei tehnico-economice si
prevederile normativelor tehnice. Toate dulapurile electrice de joasa tensiune vor fi prevazute
in interior cu masti izolante (sticlostratitex), care sa impiedice accesul direct la partile sub
tensiune ale panourilor electrice de joasa tensiune (bare generale, borne aparate, etc.).
b2. Barele conductoare
b2.1. Barele conductoare de curent, neizolate sunt din Cu electrotehnic, avand
sectiunile indicate in proiect sau calculate conform STAS-rilor in vigoare.
( 0
amb.
= 35
o
C, 0
bare
= 65
o
C).
b2.2. Barele conductoare se acopera electrochimic (stanare) in zonele de contact
electric (dupa gaurire), restul barei acoperindu-se prin vopsire utilizandu-se urmatorul cod al
culorilor:
- faza L1 sau (+) c.c. : rosu
- faza L2 : galben
- faza L3 sau (-) c.c. : albastru
- nul de lucru N : alb
- nul de protectie PE sau PEN : verde-galben cu benzi alternative transversale avand
latimea 20...40 mm.
Barele conductoare se pot acoperi electrochimic pe toata suprafata, in acest
caz, ele marcandu-se in locuri vizibile, prin vopsirea de benzi de latime 20 - 40 mm,
respectandu-se codul culorilor de mai sus.
b2.3. Barele generale L1, L2, L3 sau (+), (-) se fixeaza pe izolatori din portelan sau din
materiale electroizolante. Distanta intre doi suporti izolanti va fi cuprinsa intre 500 si 700 mm.
La dulapurile de 800 mm se va monta un izolator suplimentar la mijloc.
b2.8. Fiecare dulap electric de joasa tensiune va fi prevazut cu bare de nul N si PE
separate. Ele se pot executa din bara de cupru electrotehnic sau din cleme de racordare
speciale.
La tablourile generale, acestea se vor monta jos.
In cazul realizarii din bara de Cu, barele N si PE se dimensioneaza la 1/2 din curentul maxim
al panourilor electrice de joasa tensiune, executandu-se un numar de locuri de racordare cu
papuci > nr. circuitelor de intrare-iesire. Bara N se izoleaza d.p.d.v. electric, de restul
panourilor electrice de joasa tensiune.
In cazul executiei din cleme de racordare:
- bara N se executa din cleme normale sau cleme speciale (albastre) strapate.
- bara PE se executa NUMAI din cleme speciale (verde-galbene).
b3. Conexiunile


b3.1. Conexiunile electrice se realizeaza cu conductoare din cupru multifilar izolat in
PVC, cu sectiunile inscrise in schemele monofilare sau dimensionate pentru consumatorii
indicati, avand urmatoarele culori:
- circuite principale c.a. sau c.c : negru
- circuite secundare c.a./c.c. : rosu/albastru
- nul de lucru N : alb
- nul de protectie PE, PEN : verde-galben
Circuitele secundare din cadrul aceluiasi panou electric de joasa tensiune la
tensiuni si/sau cu functiuni diferite se vor cabla cu culori distincte de culorile de baza.
b3.2. Pentru conectare, capetele conductoarelor se prelucreaza functie de
tipul bornei si/sau indicatiilor din catalogul fabricantului de aparate. Capetele dezizolate se
conecteaza direct sau utilizandu-se elemente auxiliare de conectare sertizate pe
conductoare (papuci, mansoane). Cositorirea capetelor conductoarelor
este strict interzisa.
b3.3. Conductoarele se inscriptioneaza la capete cu simbolul aparatului si bornei la
care se conecteaza capatul respectiv, conform STAS 9638-74, pct. 2.8.1.1.
b3.8. Plecarile pentru cirrcuitele exterioare avind sectiunea pana la 6mmp, in mod
obligatoriu se va face prin intermediul clemelor si accesoriilor acestora. Pentru sectiuni mai
mari proiectantul va specifica in schemele de distributie acest lucru.
B8. Etichete si inscriptionari
b8.1. In documentatia dulapurilor electrice de joasa tensiune sunt prevazute etichete
care definesc unitatea (tablou, dulap, etc.) functiile unor aparate (masura, comanda,
protectie, etc.) si destinatia unor circuite de distributie. Aceste etichete pot fi confectionate din
materiale plastice (PVC, polimetacrilat de metil, etc.) sau metal (Al, Cu). Inscriptionarea se
realizeaza prin diverse procedee: pantografiere (pe mase plastice sau metal), metalografie
sau eloxare (pe suprafete metalice). Etichetele din mase plastice se inscriptioneaza pe verso
si se vopsesc cu culorile din tabelul 1

TABEL NR. 1
INSCRIPTIONARE FOND ETICHETA
Avertizare pericol Rosu Galben
Definirea unitatii, functiile
aparatelor
Alb Negru
Destinatii circuite:
- forta
Albastru Alb
- lumina Rosu Alb
- iluminat de siguranta Verde Alb

b8.2. Pe amenajarile interioare ale dulapurilor electrice de joasa tensiune
(contrapanouri, traverse, usi, etc.) langa fiecare aparat se inscriptioneaza simbolul
aparatului respectiv in conformitate cu schemele electrice.
c8.3. Pe carcasele aparatelor ce se demonteaza pentru transport se inscriptioneaza
simbolul panourilor electrice de joasa tensiune./simbolul aparatului
respectiv.

b8.4 Rezistenta de izolatie masurata intre caile de curent (principale sau secundare) si
masa, precum si intre caile de curent principale (circuitele de forta) trebuie sa nu fie mai mica
de 1 Mohm.
b8.5 Calitatea dielectrica a unui dulap electric de joasa tensiune este considerata
satisfacatoare daca rezista la o incercare de rigiditate aplicandu-se o tensiune (intre partea
activa - masa) conform tab. 3.


b8.6 Dulapul electric de joasa tensiune trebuie sa asigure corecta functionare a
instalatiei ce o deserveste, in conformitate cu documentatia tehnica.
c. CONDITII DE INCERCARE
c1. Caracteristicile unui dulap electric de joasa tensiune sunt testate prin incercari:
- incercari de tip
- incercari de lot (individuale in cazul unicatelor).
c2. Incercarile de tip au ca scop sa verifice ca toate dulapurile electrice de joasa
tensiune, de un anumit tip sau model sa prezinte aceleasi caracteristici constructive si
functionale. Prezentul Caiet de sarcini nu trateaza incercarile de tip. Efectuarea acestora se
face pe baza unui normativ tehnic specific.
c3. Incercarile de lot.
c3.1. Efectuarea incercarilor de lot are ca scop depistarea eventualelor
defecte de materiale si individuale de fabricatie. Aceste incercari se executa pe
fiecare dulap electric de joasa tensiune inainte de livrare.
c3.2. Constructorul va controla tablourile electrice de joasa tensiune dupa transport, in
vederea inlaturarii eventualelor deteriorari, apoi va efectua toate
verificarile si reglajele indicate in documentatie.
c3.3. Efectuarea incercarilor de lot individuale presupune verificarea tuturor conditiilor tehnice
de la cap. 3, conform tab. 2.

TABEL NR. 2.
NR. DENUMIREA CONDITIA METODA DE
CRT. INCERCARII TEHNICA VERIFICARE
0 1 2 3
1. Verificarea executiei 3.1. 5.1
2. Verificarea rezistentei de izolatie 3.2. 5.2.
3. Verificarea rigiditatii dielectrice 3.3. 5.3.
8. Verificarea functionarii electrice 3.8. 5.4

d. METODE DE INCERCARE
d1. Verificarea conditiilor tehnice 3.1.1. - 3.1.8. se face vizual din punct de vedere al
aspectului (calitatea executiei, aspectul acoperirilor, executia marcajelor, inscriptionarilor si
etichetelor, executia cablajelor, prelucrarea barelor, etc.) cat si al conformitatii panourilor
electrice de joasa tensiune, executat cu documentatia tehnico-economica (contract, Caiet de
Sarcini, proiect de executie, cataloage de aparate, etc.)
Masuratorile impuse de aceste verificari (gabarite, rezistentele circuitelor de protectie,
continuitatea circuitelor cablajului, cote diverse legate de montajul aparatelor, distantele de
izolatie si de conturare, etc.) se realizeaza cu aparate de masura uzuale cum ar fi: subler,
ruleta, lampa de control, punte pentru rezistente, etc.
d2. Verificarea conditiei tehnice 3.2. se face cu megohmetrul, masurandu-se
rezistentele de izolatie intre caile de curent si masa, iar la circuitele principale (de forta) si
intre fazele acestora. rezultatele incercarii se considera pozitive daca toate valorile masurate
sunt mai mari de 1 Mohm.
d3. Verificarea conditiei tehnice 3.3. se face prin aplicarea intre caile de curent si
masa a unei tensiuni alternative a carei valoare eficace este data in tabelul nr. 2. tensiunea
trebuie sa aibe, in mod practic o forma sinusoidala cu frecventa cuprinsa intre 45 si 65 Hz si
se aplica prin crestere progresiva timp de cateva secunde pana la valoarea prescrisa,
mentinandu-se timp de 1 min. Pentru incercare, toate aparatele electrice ale dulapurilor
electrice de joasa tensiune vor fi racordate cu exceptia acelora care sunt prevazute a fi
supuse unei tensiuni interioare de incercare si a altor aparate care s-ar putea gasi parcurse


de curent la aplicarea tensiunii, diferite infasurari, aparate de masura, termocuple, etc.).
Aceste aparate vor fi deconectate.
Rezultatul incercarii se considera pozitiv daca nu se produc conturnari sau strapungeri, iar
caracteristicile materialelor izolante nu au suferit modificari sensibile.

TABEL NR. 3.

- Tensiunea nominala de izolatie (c.a.) V
0..60 61..125 126..250 251..500 501..750 751..1000
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-Tensiunea de incercare in c.a. (val. eficace) V
1000 1500 2000 2500 3000 3500

- Tensiunea de incercare in c.c
.1200 1800 2400 3000 3600 4200

d8. Conditia tehnica 3.8. se verifica prin efectuarea unei simulari de functionare electrica in
gol a instalatiei. Simularea se realizeaza pe baza schemelor electrice, alimentand panourile
electrice de joasa tensiune la tensiunea nominala.
Inaintea conectarii se executa conexiuni provizorii care sa suplineasca legaturile exterioare
(consumatori, aparatura locala, de executie si comanda). Daca se constata existenta unor
circuite ce functioneaza anormal se trece la reverificarea conexiunilor cu testerul sau lampa
de control si refacerea circuitelor necorespunzatoare. Rezultatul incercarii este pozitiv daca
toate circuitele panourilor electrici de joasa tensiune functioneaza conform schemelor
electrice.

e. MARCARE, AMBALARE, TRANSPORT, DEPOZITARE
e1. Marcare
Fiecare dulap electric de joasa tensiune contine o eticheta pe care sunt marcate urmatoarele
date:
- emblema fabricantului
- seria si anul de fabricatie
- tensiunea nominala (*)
- curent nominal (*)
- denumire sau simbol (daca exista in proiect)
- standardul sau caietul de sarcini care a stat la baza executiei tabloului
- gradul normal de protectie
- dimensiunile principale
- greutate.
(*) = Tensiunea si curentul nominal sunt obligatorii numai pentru dulapurile electrice de joasa
tensiune de distributie.
e2. Ambalare
In vederea transportului, fiecare tablou electric de joasa tensiune (sau tronson conf. pct.
3.1.1.3.) se ambaleaza in husa de PVC. Aparatele sensibile (in majoritate cele de panou) se
demonteaza din dulapurile electrice de joasa tensiune, se ambaleaza in ambalajul original si
se transporta separat.
Montajul la beneficiar a aparatelor transportate separat se va face de catre firma
constructoare a tabloului.
Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu etichete continand urmatoarele date:
- marca de fabrica a intreprinderii furnizoare;
- date de identificare (tip, denumire);


- semnul avertizor pentru produse fragile.
e3. Transport
Transportul se realizeaza cu mijloace auto de catre beneficiar sau fabricant conform
clauzelor contractuale. Inainte de transport se verifica ambalajul si se iau toate masurile ca
unitatile panourilor electrici de joasa tensiune sa fie asezate in pozitii convenabile si
asigurate impotriva socurilor si vibratiilor.
e8. Depozitare
Se realizeaza intotdeauna prin grija constructorului si a beneficiarului in incaperi inchise,
ferite de intemperii si radiatii solare directe, cu atmosfera neutra lipsita de umezeala
excesiva, gaze si aerosoli corozivi, cu temperatura cuprinsa intre -10 si +30
o
C.
f. GARANTII
Termenul de garantie este cel prevazut in contractul economic.
g. PUNERE IN FUNCTIUNE
Firma executanta a tablourilor va asigura asistenta tehnica la punerea in functiune a
dulapurilor electrice de joasa tensiune.
La tablourile generale, hidrofor incendiu, centrala termica, beneficiarul nu va pune sub
tensiune dulapurile electrice de joasa tensiune fara asistenta tehnica din partea furnizorului
de tablouri.
h. CONDITII DE MONTARE SI VERIFICARE LA FATA LOCULUI
Montare:
Tablourile electrice se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a acestuia fata de
pardoseala sa nu depaseasca inaltimea de 2,20 m.
Inaltimea de amplasare fata de pardoseala se stabileste astfel incat sa fie andeplinite
conditiile:
- realizarea razei de curbura a cablurilor, luandu-se in considerare cablul cu diametrul cel mai
mare.
- accesul optim la dispozitivele de manevra, la aparatele din interior si din fata tabloului,
respectandu-se cotele prezentate anterior. Tablourile se monteaza in pozitie verticala ti se
fixeaza sigur pentru a se evita vibratiile.
Confectia metalica a tablourilor se protejeaza impotriva coroziunii, prin vopsire.
Local, se va face identificarea tabloului, penttu a corespunde pozitiei si functiunilor pentru
care a fost prevazut.
Se vor racorda toate circuitele aferente de alimentare (sosiri si plecari la si de la tablou),
inclusiv conductorul de legare la pamant.
Verificare:
Dupa montarea in pozitia stabilita de functionare, se vor face urmatoarele tipuri de
verificari:
- corespondenta caracteristicilor tehnice cu cele proiectate si a celor rezultate din
certificatul de calitate;
- verificarea si incercarea principalelor aparate (relee, aparataj de protectie,
intrerupatoare, aparate de masura);
- verificarea tablourilor electrice interioare (verificarea se face la tensiunea
nepericuloasa de cel mult 24V, tabloul nefiind racordat la retea).
Dupa pozitionarea tabloului si efectuarea verificarilor de mai sus, se face racordarea
acestuia la instalatia de legare la pamant.
Urmatoarea verificare este incercarea rezistentei instalatiei de legare la pamant,
pentru a corespunde rezistentei de dispersie a prizei la care este racordata.
Dupa realizarea tuturor legaturilor si punerea tabloului sub tensiune, se va efectua
incercarea sub sarcina in conditiile normale de exploatare, prin urmarire atenta cel putin 72
ore.
i. DOCUMENTE INSOTITOARE LA LIVRARE
La livrarea panourilor electrice de joasa tensiune sunt insotite de:


- certificat de calitate
- certificate de calitate ale aparatelor componente
- inventar de livrare (inclusiv pentru aparatele demontate)
- buletin de incercari emis de fabricantul dulapurilor electrice de joasa tensiune
- proces-verbal de receptie intre constructor, beneficiar si furnizor.
8.3.2. CORPURI DE ILUMINAT
Se vor respecta tipul si dimensiunile corpurilor de iluminat prevazute in proiect. Se
poate propune si inlocuirea acestora cu alte tipuri, indeplinindu-se insa urmatoarele conditii:
- sa fie alimentate la aceiasi tensiune ca in proiect;
- echiparea cu surse de lumina echivalente din punctul de vedere al fluxului
luminos, al temperaturii de culoare si a modului de repartitie a fluxului luminos;
- posibilitati usoare de montare in locurile in care sunt prevazute si de racordare
corecta la coloana de alimentare;
- sa nu depaseasca gabaritul celor prevazute in proiect;
- sa permita accesul cu usurinta la partile componente interioare;
- sa permita inlocuirea usoara a lampilor;
- sa fie fabricate cu gradul de protectie corepunzator functionarii in mediul si
categoria
de proces tehnologic in care vor fi montate;
- sa asigure un factor de putere cel putin egal, daca nu superior celui asigurat
de
corpurile stabilite in proiect;
- sa aiba acordul proiectantului de specialitate;
Racordul se va face numai intre faza si nul, conductorul de faza fiind conectat in
fundul duliei iar conductorul de nul de lucru, la borna partii filetate a acesteia. Conductorul de
nul de protectie se leaga la borna special prevazuta in acest sens pe corpul de iluminat.
Corpurile de iluminat, la care este prevazuta prin proiect racordarea la instalatia de
protectie, se vor racorda la nulul de protectie din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la
randul sau la instalatia de legare la pamant. Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un
conductor, diferit de cel de lucru.
Elementele de suspendare ale corpurilor de iluminat pot fi dimensionate la o sarcina
de cinci ori greutatea suspendata, dar nu mai putin de 10 kg.
8.3.3. SURSE DE LUMINA
Se vor respecta sursele de lumina prevazute in proiect. In cazul in care se propun
inlocuirii, se vor respecta urmatoarele conditii tehnice:
- In cazul surselor de lumina fluorescenta:
- culoarea (conform I.E.C.);
- temperatura de culoare;
- fluxul luminos sa fie mai mare sau cel putin egal;
- durata de servici sa fie mai mare sau cel putin egala;
- sistemul de prindere si contactele electrice sa fie compatibile cu cele existente
in corpul de iluminat;
-In cazul lampilor cu vapori de mercur sau halogeni:
- fluxul luminos sa fie mai mare sau cel putin egal;
- durata de servici sa fie mai mare sau cel putin egala;
- sistemul de aprindere si de fixare sa fie compatibil cu cel existent.
8.3.4. APARATE LOCALE
Conditii generale.
Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale
omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda
datele tehnice si un indicator de semnalizare.


Alegerea materialelor (conductoare, cabluri, tuburi, etc.), a aparatelor, a
echipamentelor si a utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor
acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in
prevederile standardelor si normativelor romanesti in vigoare.
Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren conform proiectului
(interupatoare, prize, etc.) vor fi insotite in cazul celor de fata, de certificat de calitate si dupa
caz de garantie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametrii prevazuti in
mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie conform STAS 5325-79.
In spatiile de productie pot fi amplasate instalatiile electrice numai de tip inchis si
capsulat.
Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea
deteriorarii lor in exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corozivi.
Aparate pentru instalatia de iluminat.
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente,
vor avea un curent nominal de minimum 10A.
Intrerupatoarele si comutatoarele, in spatiile interioare se vor monta la o inaltime de
0,60-1,5m in ax de la nivelul pardoselii finite.
Aparate pentru instalatii electrice de forta si prize.
Se recomanda ca intrerupatoarele sa se monteze astfel incat contactele lor mobile sa
nu fie sub tensiune atunci cand aparatele sunt deschise si sa nu se poata inchide sub efectul
vibratiilor la lovirea aparatelor sau datorita greutatii proprii a partilor mobile.
Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductoarele de faza ale
circuitului pe care il servesc.
Prizele se vor monta la inaltimea prevazuta in proiect, iar daca aceasta nu este
specificata, se vor monta la +0,3m fata de cota pardoselei.
In toate spatiile pentru public si personal, mai putin in parcaje si spatii tehnice prizele
de curenti tari se vor monta ingropat in pereti.
MATERIALE
Conditii generale.

Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaza
functiuni de izolare, legatura electrica si mecanica (pusa in opera individual in teren sau altfel
spus necuprinse in tablourile electrice), ca de exemplu: conductoare, tuburi de protectie,
cleme, etc. La alegerea materialelor se va tine seama de destinatia constructiei si de
conditiile lor de utilizare si montare.
Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificat de
calitate.
Se vor utiliza ca materilae de protectie, de izolare sau pentru suporturi, materiale
incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste categorii stabilindu-se
pe baza prescriptiilor specifice in vigoare.
Conducte electrice.
Conductele de legatura se vor alege astfel incat sa aiba tensiunea de izolatie
corespunzatoare, sa fie rezistente la solicitarile datorate efectului termic si electrodinamic al
curentului de scurtcircuit la locul de montare.
Sectiunea conductorului de nul de lucru, in cazul circuitelor monofazate de iluminat
introduse in tuburi de protectie va fi egala cu accea a conductorului de faza.
Cabluri electrice.
Se utilizeaza de regula pentru instalatii de iluminat si forta cabluri cu conductoare de
cupru cu izolatie si manta de PVC.


In interior si in zone cu posibilitati reduse de expunere la lovituri mecanice, se vor
utiliza cabluri nearmate. Pe portiunile unde exista posibilitatea de lovire (ex. Cota de +2.50m
fata de pardoseala), cablurle nearmate se vor proteja in tevi.
Se interzice utilizarea cablurilor fara intarzire la propagarea flacarii, aparent in
interiorul cladirilor si in canale (I7-2002). Cablurile vor avea determinata comportarea la foc in
condittile prevazute de STAS 11388-7-80.
In cazul instalatiilor cu rol la incendiu se vor utiliza numai cabluri rezistente la foc.
Nivelul de izolatie al cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale si de
valorile rigiditatii dielectrice. In cazul instalatiilor de joasa tensiune, cablurile vor avea
tensiunile nominale cuprinse intre 600V si 1000V.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni si
are valorile indicate in standardele si normele interne de produs, functie de tensiunea cea
mai ridicata a retelei. In cazul de fata aceasta tensiune se considera de maxim 1,2 kV.
Tuburi si tevi de protectie.
Tuburile de protectie din PVC tip IPY, pentru protectia conductoarelor, se vor utiliza
numai in cazul pozarii ingropat sub tencuiala.
Pentru montaj aparent se pot utiliza tuburi tuburi de protectie tip Pantzer, HFBS
(productie Dietzel sau similar) care asigura pe linga protectia electrica si o etansare buna si
rezistenta mecanica superioara.
Pentu protectia cablurilor in pamant, se pot utiliza tuburi din Polietilena de inalta
densitate PEHD.
In zonele cu pericol de epunere la lovituri mecanice se vor utiliza tuburi metalice de tip
PEL, sau tevi de otel.
Materiale de legaturi electrice.
Legaturile electrice ale conductoarelor se executa prin metode si mijloace care sa
asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere minima, sigura in timp si
usor de verificat.
Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai
in doze sau cutii de legatura. Se interzice executarea legaturilor electrice in interiorul
tuburilor, tevilor de protectie sau golurilor din elementele de constructie.
Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant (tub varnis,
banda izolatoare, etc.)
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se fac prin
rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin sertizare cu scule si accesorii
corespunzatoare.
Legaturile care se executa prin matisare si rasucire trebuie sa aiba minimum 10 spire
si apoi se cositoresc.
Dozele in care se excuta legaturile electrice vor fi de tip normal ingropat pentru
legaturi de circuite interioare instalate in tencuiala si aparente etanse de tip NBU pentru
legaturi in exterior si aparent.
EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
DATE GENERALE
- Se va avea in vedere incadrarea stabilita in avizul ELECTRICA de furnizare a
energiei electrice, privind nuvelul de siguranta si contnuitatea alimentarii cu energie electrica.
- Se vor lua masuri pe timpul executiei si in exploatare pentru protectia impotriva
electrocutarilor prin atingere directa si indirecta.
- Ca mijloc principal de protectie este folosita legarea la pamant, iar ca mijloc auxiliar
(suplimentar) legarea la nulul de protectie.
- Se va verifica rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant, care nu
trebuie sa depaseasca valoarea de 1 Ohm.
- Legarea la pamant se realizeaza in doua moduri:


a) prin al 5-lea conductor de cupru introdus in circutul de alimentare al utilajelor
mobile. Prin acest conductor se leaga masa utilajului la borna de legare la pamant a tabloului
electric. La randul ei aceasta borna se racordeaza la centura interioara de legare la pamant
cu platbanda de otel zincat de 25x4mm.
b) direct la centura de legare la pamant in situatia tablourilor si a utilajelor fixe.
Racordul se face cu platbanda de otel zincat 25x4mm.
- Se interzice daca nu este prevazut in proiect spargerea de goluri in elementele de
beton in vederea amplasarii instalatiei electrice, fara acordul proiectantului.
- Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri) pe trasee comune cu
ale conductelor altor instalatii.
- Se interzice montarea directa a circuitelor electrice pe elemente de constructie din
materiale combustibile.
- Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica pe conductele instalatiilor
de protectie la pamant sau nulul de protectie.
- Conductele electrice vor fi marcate in codul culorilor si la capete in doze si tablouri
vor avea inscriptionata destinatia pe tub varnis colorat. Culorile obligatorii pentru
conductoarele de protectie si care nu trebuie sa se mai regaseasca la alte destinatii de
conductoare sunt:
a) pentru conductorul de nul de protectie verde/galben
b) pentru conductorul de nul de lucru alb sau cenusiu deschis
- Imbinarile intre caile de curent, precum si intre acestea si bornele aparatelor se vor
face prin metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunzator
sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatii mecanice si
electrice a contactului.
- Tragerea conductelor in tuburi se va executa numai dupa ce tuburile au fost montate
pe pozitia definitiva si fixate.
- Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul executiei si exploatarii sa nu fie supuse
la solicitari mecanice.
- Pozarea cablurilor si tuburilor de protectie se va face numai dupa ce toate
constructiile metalice aferente au fost montate, vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri
dupa instalarea cablurilor.
-Tuburile de protectie se vor poza numai pe trasee orizontale sau verticale.
- Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat se vor alege astfel incat sa
suporte fara a suferi deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului.

DATE SPECIFICE
a). Alimentarea cu energie electrica
Lucrarile de racord se vor face cu acordul prealabil al furnizorului de energie electrica
S.C ELECTRICA S.A si sub supravegherea permanenta a acestuia.
Deconectarile si conectarile de la si la reteaua furnizorului se vor face numai de
personal autorizat pentru acest tip de lucrari.
Se vor lua masuri de protectia muncii prin inscriptii avertizoare, inprejmuiri de
protectie, control anticipat al lipsei tensiunii din zonele de lucru.
b). Circuite electrice de iluminat si forta
Instalatiile se vor executa conform planurilor si schemelor monofilare, urmarindu-se cu
atentie componenta circuitelor, traseele si modul de pozare.
Amplasarea dozelor se va face astfel incat accesul la acestea sa fie usor atat la
executie cat si la exploatare. Dozele se vor monta aparent deasupra plafonului fals
demontabil si ingropat sub plafonul fals, acolo unde este cazul.
La alegerea traseelor se va tine seama ca accesul la circuite in doze sa fie usor.
Racordul la utilaje se va face tinand seama de respectarea bornelor pentru faze, nul
de lucru, nul de protectie si bornele pentru circuitele de comanda.


Se va urmarii sa existe identitate intre prescriptiile tehnice ale utilajelor si schemele
din documentatia proiectata. In cazul inadvertentelor, se va sesiza proiectantul sau furnizorul
de utilaj.
Nu se va trece la pozarea circuitelor decat dupa cunoasterea exacta a echipamentelor
ce urmeaza a se monta.
Nu se admit de asemenea existenta neconcordantelor intre documentatia tehnica a
utilajelor si proiect in ceea ce priveste tipul de racord (trfazat, monofazat) si puterea instalata.
c). Racorduri electrice la echipamente
Receptoarele electrice se vor racorda la tablourile electrice de iluminat si forta, prin
circuite constituite din conductoare dimensionate la sarcina termica si protejate prin elemente
fuzibile calibrate.
Conductoarele electrice sunt din cupru (cabluri sau conductoare protejate in tuburi
IPEY).
Racordul la motoare sau echipamente cu trepidatii in functionare se va face cu
conductoare litate, protejate in zona de racord in tuburi COPEX.

MONTAJUL SI EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE
PREVEDERI GENERALE
Se va avea in vedere incadrarea stabilita in proiect a consumatorilor si a
receptoarelor, din punct de vedere al nivelului de siguranta in continuitatea alimentarii cu
energie electrica. Aceasta incadrare sta la baza conceptiei proiectului si a executiei.
Se va identifica, conform proiectului de detalii de executie, categorie incaperilor,
spatiilor, zonelor, in functie de mediu. (I7-02 art.2.2.2-2.3.2).
Se va evita amplasarea elementelor instalatiilor electrice (tuburi, conducte, etc.) in
structura de rezistenta a constructiilor. Se excepteaza situatiile prevazute in proiect, unde s-
au luat masurile corespunzatoare de inglobare a instalatiilor electrice.
Se interzice spargerea de santuri, goluri, etc., in elementele de beton, daca nu este
prevazut in proiect, in vederea amplasarii instalatiilor electrice, afectand structura de
rezistenta a constructiei.
Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe trasee
comune cu acelea ale conductelor altor instalatii.
In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din
normativul PE 107-78 , precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri.
Distantele minime intre cabluri si intre cabluri si alte instalatii si constructii, atat la
instalarea in interiorul constructiilor cat si in exterior, sunt prevazute in normativul PE 107-78
si respectarea lor este obligatorie.
Se interzice montarea directa pe elementele de constructie din materiale combustibile
a conductelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor si echipamentelor electrice. Exceptiile
se rezolva conform prevederilor normativului I7-02 .
Conductele instalatiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolatiei, tub varnis
colorat la capete, etc.) in scopul asigurarii unei usoare identificari in caz de verificari si
reparatii cat si pentru evitarea pericolelor de accidente prin electrocutare.
Marcarea conductelor se va face cu urmatoarele culori:
- verde/galben, pentru conductele de protectie;
- alb sau cenusiu deschis pentru conductele de nul de lucru;
- albastru deschis, pentru conducte neutre si mediocre;
- culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele, pentru conductele de faza
recomandandu-se sa se foloseasca pentru marcarea fazelor: rosu, galben, albastru inchis.
In intreaga instalatie electrica din cadrul unei cladiri se va mentine aceiasi culoare de
marcare pentru fiecare conducta de faza.


CONDITII GENERALE DE MONTARE A CONDUCTELOR, CABLURILOR SI
TUBURILOR
Conducte
Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza si monta avandu-se in vedere
prevederile art.8.52-8.62 din normativul I7-02.
Tragerea conductelor in tuburi se va executa numai dupa ce tuburile au fost montate
(la montajul ingropat, dupa ce tencuiala ce acopera tuburile s-a uscat).
Se interzice instalarea conductelor electrice in tevi sau tuburi de protectie pozate in
pamant.
Tuburi de protectie si accesoriile acestora
Pentru montarea tuburilor de protectie se vor respecta conditiile impuse de normativul
I7-02.
Tuburile si tevile de protectie montate ingropat se acopera cu un strat de tencuiala de
minim 1cm.
Distantele intre punctele de fixare a tuburilor de protectie sunt prezentate in tabelul
5.1.8. din I7-02, si variaza intre 0,6m-0,9m pentru cele din PVC la montaj aparent si 0,9-1,1m
la montaj ingropat. In cazul tuburilor metalice, distantele sunt mai mari si ajung pana la 1,6m
la montaj aparent si 2,0m la montaj ingropat.
Cabluri
Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la
solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I7-02 si se vor respecta
distantele prescrise in normativul PE107.
Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au
fost montate, vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri dupa montarea cablurilor.
Conditii de montare a aparatelor electrice
Corpuri de iluminat, prize si intrerupatoare
Corpuri de iluminat cu elemente metalice se vor lega la conductorul de nul de
protectie.
Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna de interior, iar conductorul de nul
de lucru la borna conectata la partea filetata a duliei.
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat pentru tensiuni diferite
trebuie sa fie distincte ca forma sau culoare si se marcheaza deosebit cele cu tensiune
redusa.
Prizele dintr-o instalatie electrica utilizate pentru tensiuni diferite trebuie sa aiba culori
distincte si se marcheaza deosebit cele cu tensiune redusa.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala
buna conducatoare de electricitate.
Inaltimea de pozare a prizelor va fi de cel putin 0,25m fata de pardoseala finita, daca
prevederile proiectului nu impun o alta cota de montaj, ca urmare a respectarii normativului
ID17 pentru medii cu pericol de explozie. In zoneel de preparari, oficii, bucatarie, prizele se
vor monta la 1,1m de pardoseala finita sau conform cotelor specificate in planuri.
Intrerupatoarele si comutatoarele se vor instala pe conductorul de faza si se vor
monta la inaltimea cuprinsa intre 0,6m si 1,5m fata de nivelul pardoselii finite.
La montarea aparatelor de comutatie pe verticala unele sub altele, ordinea de
montare de sus in jos este: intrerupator (comutator), priza de curenti tari.

ALTE APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE
Aparatele si echipamentele electrice care degaja caldura in serviciu normal de
functionare se amplsaeaza la o distanta de cel putin 150 mm pe orizontala si 300 mm pe
verticala, fata de elelmente combustibile.


Intrerupatoarele automate capsulate si alte aparate de comanda si masura locale se
vor amplasa in locuri vizibile si ferite de posibilitatea loviturilor mecanice si actiunii agentilor
corozivi.

PROBE SI VERIFICARI PENTRU PUNEREA IN FUNCTIUNE
PREVEDERI GENERALE
Instalatiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrarile
principale de organizare si exploatare si anume:
- verificarea ca beneficiarul este dotat cu personal tehnic corespunzator, instruit
asupra atributiunilor ce-i revin si dotat cu echipamentul si aparatura necesara exploatarii;
- intocmirea si afisarea la locurile de munca a instalatiilor de exploatare;
- asigurarea documentatiilor tehnice, care sa contina realitatea executiei;
- asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj pentru intretinere.
Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice se face in
conformitate cu precizarile din regulamentele de exploatare tehnica MEE si departamentale.
Verificarile, incercarile si probele premergatoare punerii in functiune, se fac dupa cum
urmeaza:
- la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac dupa caz, probe
mecanice si electrice individuale si de ansamblu, care intra in volumul lucrarilor de
constructii-montaj;
- in timpul perioadelor de punere in functiune si exploatare de proba, se face
rodajul in ansamblu si probe tehnologice;
-la inceputul perioadei de exploatare continua, se verifica principalii indicatori
tehnici la nivelul proiectului.
Inainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate conditiile tehnice si
organizatorice in care urmeaza sa se desfasoare proba, astfel incat sa fie exclusa
posibilitatea defectarii si avariei instalatiilor sau accidentarii personalului.
Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. ale constructiilor, in
timpul executiei si inainte de punerea in functiune, se face in conformitate cu prevederile
Normativului privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C56.
Pentru lucrarile ce se executa in medii cu pericol de explozie se vor respecta prevederile
normativului departamental ID-17-86.
La verificarea sistemelor de protectie impotriva electrocutarilor trebuie respectate si
prevederile STAS 12604/4,5.
Punerea sub tensiune a instalatiilor electrice se poate face numai dupa verificarea ei
de catre furnizorul de energie electrica, conform prevederilor din regulamentul PE 932 al
MEE.

VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN PERIOADA DE LA INCEPUTUL, DIN
TIMPUL SI DUPA TERMINAREA MONTAJULUI

Scopul acestor operatii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua
masurile necesare inlaturarii eventualelor deficiente, precum si a stabili ca lucrarile de montaj
sunt terminate si sorect executate, putandu-se trece astfel la receptia provizorie a
instalatiilor.
Probele se fac de catre societatea de constructii-montaj, se verifica, incearca si
probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiilor si anume:
-pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau
prin verificari de specialitate conform normelor in vigoare si aintelegerii intervenite intre
cumparator si furnizor;


-conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garantie emise
de organele de control ale furnizorului sau prin verificari si probe la furnizor in prezenta
delegatului cumparatorului.
In timpul si la terminarea lucrarilor de constructii-montaj se vor face verificarile,
incercarile si probele corectitudinii si calitatii executiei, in conformitate cu normele tehnice in
vigoare pentru categoria de instalatie respectiva.
Beneficiarul va asigura, cind este necesar , personalul calificat propriu, pentru
efectuarea probelor. Coordonarea si raspunderea executarii acestor probe revin integral,
dupa caz executantului sau furnizorului.
Dupa teminarea de catre executant a lucrarilor de constructii-montaj, inclusiv a
incercarilor, verificarilor si probelor aferente perioadei de executie, se face receptia provizorie
a lucrarilor, cu conditia utilitatilor necesare urmatoarei peroade de proba tehnologica. In
acest scop beneficiarul va urmari si convoca din timp comisia de receptie si punere in
functiune. Sarcina tehnica a acestei comisii este de a stabili daca instalatia poate trece la o
perioada urmatoare de punere in functiune si exploatare de proba, in conditii de securitate
deplina atat pentru instalatia respectiva, cat si pentru cele la care se racordeaza.
La receptia provizorie, executantul si furnizorii vor trebui sa probeze prin documente
tehnice calitatea corespunzatoare a bazei de materiale introduse in lucrari si executia corecta
a tuturor lucrarilor ascunse, precum si rezultatele probelor prevazute a se executa inaintea,
in timpul si la terminarea lucrarilor.
Daca instalatiile au fost admise la receptie si lucrarile de constructii-montaj sunt
terminate, se va incheia un act unic de receptie cu constructorul si montorul, precizandu-se
obligatiile fiecareia.
Prin receptionarea provizorie a lucrarilor, executantii raman numai cu obligatia
eventualelor completari si remedii, stabilite prin procesul verbal de receptie provizorie sau
ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu raspunderea realizarii probelor de
garantie.

VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN PERIOADA DE PUNERE IN FUNCTIUNE SI
EXPLOATARE DE PROBA

Scopul acestor operatii este de a verifica si regla functionarea in ansamblu a instalatiei
in vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat, pentru a se trece la proba
tehnologica de 72 de ore.
Trecerea la perioada de punere in functiune si exploatare de proba a intregii sau a
partilor functionale ale acesteia se face pe baza concluziei comisiei de receptie si punere in
functiune.
Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine
personalului de exploatare, care va lua masurile necesare impuse de norme.
In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune,
semnat de membrii comisiei, dupa care se poate incepe activitatea de exploatare.
Verificari, incercari si probe la garantie
Probele de garantie se fac obisnuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalatiilor
in exploatare, in vederea verificarii parametrilor si performantelor din proiect. Se executa de
catre organizatia de exploatare, singura sau cu ajutorul altor intreprinderi de specialitate si in
prezenta delegatiilor executantului si furnizorului de echipamente.
Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii garantati,
beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la furnizor sau respingerea
facurilor.
Daca probele de garantii sunt incheiate, se efectueaza receptia contractuala a
echipamentelor si instalatiilor, incheindu-se un proces verbal, prin care se confirma ca
furnizorii si executantii si-au indeplinit cantitativ si calitativ obligatiile ascunse. In cazul ca


raman sau apar unele deficiente nerezolvate in perioda de garantie, se vor prevedea in
procesul verbal, modul si termenul de rezolvare, precum si sarcinile partilor responsabile.

PROTECTIA MUNCII SI PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR
MASURI GENERALE
Inainte de inceperea lucrarilor, se va lua legatura cu serviciul energetic al intreprinderii
care va desemna o persoana ce va supraveghea lucrarile si va efectua un instructaj de
protectia muncii specific, cu stabilirea masurilor de protectia si reparatie ce trebuiesc luate
pentru lucrul in incinta, in vederea evitarii oricaror accidente legate de necunoasterea
instalatiilor beneficiarului.

MASURI PENTRU PERIODA DE EXECUTIE

Lucrarile in instalatiile electrice in exploatare se pot executa numai cu scoaterea de
sub tensiune a instalatiei. Instalatia electrica scoasa de sub tensiune este instalatia separata
electric care a fost legata la pamant.
Pentru executarea lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri tehnice:
a) separarea electrica a instalatiei, respectiv:
- intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie,
dupa caz, la care urmeaza a se lucra;
- blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare ale aparatelor de
comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si aplicarea indicatorilor de
securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive.
b) identificarea instalatiei sau a partii de instalatie in care urmeaza a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la
pamant si in scurtcircuit;
d) delimitarea materiala a zonei de lucru;
e) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.
In situatia in care apar neconcordante intre proiect si teren va fi chemat proiectantul la
fata locului pentru a da solutii adecvate.

MASURI PENTRU PERIOADA DE PUNERE IN FUNCTIUNE SI EXPLOATARE DE
PROBA

Pentru intreaga perioada de punere in functiune si exploatare de proba se intocmeste
intre constructor si beneficiar un grafic desfasurator, cu precizarea tuturor operatiunilor de
protectia muncii si probelor ce se efectueaza.
PAZA CONTRA INCENDIILOR
Lucrarile cuprinse in proiect se incadreaza in prevederile normelor de prevenire si
stingere a incendiilor. Pe timpul executiei se vor lua masuri pentru evitarea producerii
incendiilor, prin urmarire ingrijita a circulatiei materialelor, depozitarii lor precum si inspectii la
incheierea zilei de lucru.
PROTECTIA MEDIULUI
Pe timpul executarii lucrarilor de instalatii electrice se va evita poluarea mediului
inconjurator. Dupa executarea lucrarilor, executantul va reface conform situatiei initiale
pavajul sau spatiul verde, daca este cazul.
Verificarea instalatiilor electrice

In vederea punerii in functiune si receptionarii instalatiilor electrice, se vor executa doua
categorii de verificari:
- verificarea preliminara, care se realizeaza in timpul executiei, inainte de punerea in
functiune a instalatiei;


- verificarea definitiva, care se face dupa executarea instalatiei, la punerea in
functiune.
Verificarea preliminara va contine:
- verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor cu izolatie si
manta (in colaci);
- prevederea golurilor si sliturilor necesare executarii instalatiilor pe teren;
- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperiri cu
tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare sau de rezistenta.
Verificarea definitiva va contine cel putin:
- masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele si intre fiecare
conductor si pamant;
- verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablouri,
precum si legarea conductoarelor de nul si de faza la duliile corpurilor de iluminat;
- verificarea realizarii si functionarii instalatiilor de protectie contra electrocutarii;
- masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant;
- reglajul corect al releelor si intreruptoarelor automate;
- verificarea fuzibilelor sigurantelor in comparatie cu cele prevazute in proiect.
Pentru masuratori, se va utiliza tensiunea de serviciu, dar nu mai putin de 500V.
Masuratorile se vor face cu instalatiile deconectate de la reteaua de alimentare.
Rezistenta electrica de izolatie, atit a conductoarelor fata de pamant, cit si intre ele, nu
va fi inferioara valorii de 0,5 Mohm.
Rezistenta prizelor de legare la pamant se va verifica conform STAS 12608.
Verificarea dupa montaj a cablurilor se face conform PE 116- Normativ de incercari,
masuratori si probe la echipamentele si instalatiile electrice.

9. ACTE NORMATIVE PRIVIND EXECUTAREA SI TESTAREA INSTALATIILOR
ELECTRICE
I7/2011- Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor electrice

58. SR HD 21 (standard pe parti) Conductoare si cabluri izolate cu policlorura de vinil
de tensiune nominala pana la 450/750 V
59. SR HD 22 (standard pe parti) Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate
60. SR HD 384.3 S2:2004 Instalatii electrice in constructii. Partea 3:
Determinarea caracteristicilor generale
61. SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
62. SR HD 384.4.43 S2:2004 Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie
63. SR HD 384.4.482 S1:2003 Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectia
masurilor de protectie in functie de influentele
externe. Sectiune 482: Protectia impotriva incendiului
in amplasamente cu riscuri
64. SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Sisteme de pozare
65. SR HD 384.5.523 S2:2003
+C91:2008


Curenti admisibili in sisteme de pozare
66. SR HD 384.5.537 S2:2003

comanda
joasa tensiune
69. SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
armonizate
70. SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004 +A3:2007
71. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
72. SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate
73. STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. Curenti maximi
admisibili de durata. Prescriptii
74. SR EN 50085 (standard pe
parti)
parti)
Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii
electrice
76. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalatiilor electrice
77. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Protectia
contactului direct involuntar cu parti active
periculoase
78. SR EN 60204-1:2007 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al
79. SR CEI 60227 (standard pe
parti)
Conductoare si cabluri izolate cu policlorura de vinil
de tensiune nominala pana la 450/750 V, inclusiv
80. SR CEI 60245 (standard pe
parti)
Cabluri cu izolatie de cauciuc. Tensiune nominala
pana la 450/750 V, inclusiv
parti)
82. SR CEI 60287-1-1 + A1:2001 Cabluri electrice. Calculul intensitatii admisibile a
83. SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
generale
84. SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
Prescriptii de interschimbabilitate dimensionala
pentru aparate cu stifturi si teci
85. SR HD 60364-1:2009

Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 1:
Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor
generale, definitii
86. SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4: Masuri
de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul
41: Protectia impotriva socurilor electrice


87. SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
Instalatii electrice in constructii. Partea 4-44:
Protectie pentru asigurarea securitatii. Protectie
impotriva perturbatiilor de tensiune si perturbatiilor
electromagnetice
88. SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-51:
Reguli generale
89. SR CEI 60364-5-53:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53:
Sectionare, intrerupere si comanda
Sisteme de legare la pamant, conductoare de
protectie si conductoare de echipotentializare
92. SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005
Instalatii electrice in constructii. Partea 5-55:
Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Alte
echipamente
93. SR HD 60364-6:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 6:
Verificare
94. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protectie pentru sisteme de
parti)
96. SR EN 60529:1995
+ A1:2003
97. SR EN 60670-22:2007 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru
conexiune
parti)
99. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolatie minerala si terminalelor lor de
100. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolatie minerala si terminalele lor de
tensiune nominala pana la 750 V. Partea 2:
Terminale
101. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
parti)
parti)
Echipamente pentru tehnologia informatiei.
Securitate
parti)
105. SR EN 61034 (standard pe Masurarea densitatii fumului degajat de cabluri care


parti) ard in conditii definite
parti)
Elaborarea documentelor utilizate in electrotehnica
107. CEI 61084 (standard pe parti) Cable trunking and ducting systems for electrical
installations
108. SR EN 61140:2002
+ A1:2007
Protectie impotriva socurilor electrice. Aspecte
comune in instalatii si echipamente electrice
109. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 53: Alegerea si
110. SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: Protectia
impotriva atingerilor indirecte. Intreruperea automata
a alimentarii
parti)
Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii
electrice
parti)
113. SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni si protectia impotriva supratensiunilor
in retelele de joasa tensiune alternativa. Informatii
generale de baza
114. SR EN 62262:2004 Grade de protectie asigurate prin carcasele


constructii
7 HG 971/2006 Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca
8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
Asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de
joasa tensiune.
10 HG 1091/2006 Privin cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca
13 NTE 007/08/00

Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri
electrice.
14 C56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente
15 NP 061 02

Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de


exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie
18 P 100-1/2006

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor.
electroenergetice la solicitari mecanice si termice in conditiile
curentilor de scurtcircuit.
21 PE 106 2003

22 PE 111-4/1993

23 PE 111-7/1985

transformare. Reprezentarea si marcarea instalatiilor electrice

Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia
sa cunoasca toate actele normative in vigoare.

SR EN 50173/1:2008, Sisteme generice de cablare. Partea 1: Cerinte generale si
mediu de birou;
SR EN 50174-2:2010, Instalarea cablarii. Partea 2: Planificare si practici pentru
instalare in interiorul cladirilor
EIA/TIA-569 (October 1990), Standard pentru caile de telecomunicatii si spatiile
comerciale;
TIA/EIA 606 (February 1993) Standard de administrare a infrastructurii de
telecominicatii si a centrelor de date;
IEEE 802.3z - Parametri MAC, Nivel fizic, Parametrii de management pentru
1000Mb/s. Iunie 1998
TIA/EIA TSB 67 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatiile de
performante pentru testarea de camp la cabluri torsadate neecranate. Oct. 1995
sistemul de cablare optic.Oct. 1995
sistemul de cablare orizontala in sisteme deschise. Aug. 1996
TIA/EIA TSB 95 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatii
suplimentare pentru performantele cablarii cu cablu de 4 perechi, 100 . Iunie 1998


STAS 831/79 utilizarea in comun a stalpilor pentru linii de energie electrica, tractiune
si telecomunicatii, pozitii reciproce si distante admise intre circuite.
Legea 453/2001 (modifica L50/91) privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii.
EN 55022 Limite si metode de masura pentru interferentele radio ce apar in
echipamentele informatice

I18/1, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
I18/2-02, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a



3.5.5. Memoriu tehnic retea gaze naturale

INFORMAtII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Prezentul proiect prezinta documentatia tehnica pentru dezafectarea instalatiei de utilizare
gaze naturale existenta in incinta Hipodromului Ploiesti si infiintarea unei noi instalatii de
utilizare pentru alimentare cu gaz natural a consumatorilor amplasati in Cladirea tribune si in
cladirea Hangar intretinere si depozitare materiale, noi infiintate.
Din punct de vedere al Legii 10/1995 - legea calitatii in constructii si a HGR 766/1997,
prezenta lucrare se incadreaza in categoria de importanta C normala.

BAZA DE PROIECTARE
Baza de proiectare o constituie:
Certificat de urbanism nr. 1612 pentru desfintarea constructie existente si imprejmuire din cadrul
proiectului Reabilitarea/ Modernizarea hipodromului Ploiesti- centru hipic si de agrement;
Certificat de urbanism nr. 1613 pentru reabilitarea/ Modernizarea hipodromului Ploiesti- centru hipic
si de agrement
Acordul de acces la sistemul de distributie gaze naturale emis de catre Distrigaz Sud Retele
GDF Suez consta in rezervarea de capacitate pentru alimentarea cu gaze naturale a
urmatoarelor aparate de utilizare:

1. CLADIRE TRIBUNE: 7 buc. Masina Aragaz (MA) ................... d
instalat
= 7x 2Nm
3
/h = 14
Nm
3
/h

Total Debit Instalat Cladire Tribune d
instala T
=
14 Nm
3
/h


2. CLADIRE HANGAR intretinere si Depozitare:
1 buc. Centrala termica (CT) .......d
instalat
=
1x 3.5Nm
3
/h = 3.5 Nm
3
/h
Total Debit Instalat Cladire Hangar intretinere si depozitare d
instala T
= 14
Nm
3
/h

TOTAL DEBIT INSTALAT HIPODROM PLOIEsTI CENTRU HIPIC si DE AGREMENT
d
instalat Hipodrom Ploiesti Centru Hipic si
de Agrement
= 17.5 Nm
3
/h

SITUATIA EXISTENTA

Societatea comerciala Club Sportiv Municipal Ploiesti din strada Milcov nr. 1, localitatea
Ploiesti, judetul Prahova este consumatoare existenta de gaze naturale prin obiectivul
Hipodrom Ploiesti situat in Strada Ghighiului nr. 2, localitatea Ploiesti, judetul Prahova.
Alimentarea cu gaze naturale este facuta printr-un bransament existent, amplasat pe Strada
Ghighiului, redusa presiune, din PE 80SDR 11, cu 40x3.7mm si L= 13.5m.
Instalatia de utilizare redusa presiune din incinta Hipodrom Ploiesti este din polietilena PE 80
SDR 11 63x5.8mm.
Consumatorii existenti alimentati separat din instalatia de utilizare redusa presiune sint:
- Pavilion Administrativ: centrala termica di= 5 Nm
3
/h;
centrala termica di= 3 Nm
3
/h;
masina aragaz di= 0.67 Nm
3
/h;
Total debit instalat di total = 8.67Nm
3
/h;
Cabinet Veterinar: centrala termica di= 5 Nm
3
/h;
masina aragaz di= 0.67 Nm
3
/h;
Total debit instalat di total = 5.67Nm
3
/h;
Masurarea fiscala a consumului se realizeaza cu un contor volumetric G40 amplasat la limita
de proprietate, pe strada Ghighiului, in dreptul Pavilionului Administrativ.

DESCRIEREA SOLUTIEI PROIECTATE
Situatia dezafectarilor din incinta Hipodrom Ploiesti
Reabilitarea/ modernizarea hipodromului din Ploiesti - Centru hipic si de agrement Municipiul
Ploiesti, din judetul Prahova presupune dezafectarea cladirilor existente si a drumului de
incinta existent, precum si construirea unor noi cladiri si drumuri care sa corespunda cu
actualele cerinte din proiect.
Datorita dezafectari cladirilor cu functiuni anexe si cladiri cu functiuni administrative (conform
Certificat de urbanism nr. 1612 pentru desfiintarea constructie existente si imprejmuire din cadrul
proiectului Reabilitarea/ Modernizarea hipodromului Ploiesti- centru hipic si de agrement) si
construirii cladirilor proiectate si a cailor de acces pe amplasamente noi se impune
dezafectarea totala a instalatiei de utilizare gaze naturale, redusa presiune existenta in incita,
din PE 80 SDR 11 63x5.8mm, montata ingropat, conform plan: Dezafectare instalatie de
utilizare exterioara, redusa presiune existenta, plan nr. 1 scara 1:1000 si dezafectarea
instalatiilor de utilizare gaze naturale joasa presiune impreuna cu consumatorii aferenti
(centrala termica si masina aragaz) conform plan: Dezafectare instalatie de utilizare
interioara pavilion administrativ si cabinet veterinar, plan nr. 2 scara 1:100, din cladirile
Pavilion Administrativ si Cabinet Veterinar.

Descrierea solutiei proiectate

Instalatia de utilizare redusa presiune amplasata ingropat, in incinta Hipodrom Ploiesti


Pe instalatia de utilizare redusa presiune existenta, aparenta, care se mentine, sint montate
urmatoarele armaturi: robinetul de bransament 11/4, robinetul de incendiu 2, filtru
impuritati gaze naturale, si postul de masura care realizeaza contorizarea fiscala a
consumului de gaz, format dintr-un contor G40 montat in cofret metalic.
Amplasamentul pentru instalatia de utilizare redusa presiune existenta care se mentine si
pentru instalatia de redusa presiune proiectata este prezentat in planul Instalatie de utilizare
exterioara redusa presiune in incinta Hipodrom Ploiesti proiectata plan 3 Scara 1:500.
Instalatia de utilizare redusa presiune montata ingropat este formata dintr-o conducta din PE
80 SDR 11 63x5.8x550m, care alimenteaza cu gaz natural consumatorii amplasati in
Cladirea Tribune si o conducta din PE 80 SDR 11 32x3x79m, care alimenteaza cu gaz
natural consumatorul amplasat in cladirea Hangar intretinere si depozitare materiale conform
plan Instalatie de utilizare exterioara redusa presiune in incinta Hipodrom Ploiesti proiectata
plan 3 Scara 1:500.
Trecerea de la OL la PE se va realiza cu piese de trecere sudate de la PEHD la otel, D63/2
pentru Cladirea Tribune si D32/1 pentru cladirea Hangar intretinere si depozitare materiale
montate pe verticala conform plan Schema izometrica, plan 7. Legatura dintre trecerile
sudate, de la PEHD la otel si conducta de polietilena din PE 80 SDR11 se vor realiza prin
intermediul unor coturi D 63 si D32 la 90
0
electrosudabile.
Traseul instalatiei de utilizare gaze naturale redusa presiune 63x5.8mm, din PE 80 SDR 11
montata ingropat pentru alimentarea Cladirii Tribune urmeaza aliniamentul gardului incintei
Hipodrom Ploiesti de pe strada Ghighiului, la o distanta de 0.3 m fata de acesta. De la
subtraversarea drumului de acces, amplasata la intrarea in incinta hipodromului, din dreptul
cabinei portarului conducta de polietilena se indreapta spre Cladirea Tribune. Pe acest traseu
conducta este amplasata la o distanta de 0.5m fata de drumul de acces din incinta si la 0.5m
fata de gard conform planului mai sus mentionat. Subtraversarea drumului de acces se
realizeaza in dreptul Cladirii Tribune conform aceluiasi plan. Iesirea conductei din pamant se
va face pe verticala printr-o piesa de trecere sudata de la PEHD la otel D63/2 conform plan
Instalatie de utilizare interioara Cladire Tribune parter, plan 4 scara 1: 100 si Schema
izometrica, plan 7.
Traseul instalatiei de utilizare gaze naturale redusa presiune 32x3mm din PE 80 SDR 11
montata ingropat pentru alimentarea Cladirii Hangar intretinere si depozitare materiale
urmeaza aliniamentul gardului incintei Hipodrom Ploiesti de pe strada Ghighiului, la o distanta
de 0.3 m fata de acesta, ca apoi prin incinta gospodariei de apa la distanta de 1.7m fata de
cladirea camerei statiei de pompare sa se indrepte spre cladirea Hangar intretinere si
depozitare. Subtraversarea drumului de acces se va realiza in dreptul intrarii de la magazia
gospodariei de apa. Pana la camera tehnica din Cladirea Hangar intretinere si depozitare
materiale in care se afla amplasata instalatia de utilizare gaze naturale joasa presiune,
conducta redusa presiune 32x3mm este pozata ingropat la distanta de 2m fata de limita
acestei constructii. Iesirea conductei din pamant se va face pe verticala printr-o piesa de
trecere sudata de la PEHD la otel D32/1 conform plan Instalatie de utilizare interioara
Cladire Tribune parter, plan 6 scara 1: 100 si Schema izometrica, plan 7.
Instalatia de utilizare gaze naturale redusa presiune existenta care se mentine este racordata
la instalatia de utilizare redusa presiune proiectata se realizeaza prin intermediul unui tronson
de conducta aeriana din otel cu diametrul 2 si lungimea L=4m. Pentru intrarea in pamant
se monteaza o piesa de trecere sudata de la PEHD la otel, D63/2. Dupa piesa de trecere
PEHD- OL se monteaza un teu electrosudabil D63 la 90
0
. Jonctiunea dintre conducta de PE
D32 (care alimenteaza cu gaz natural cladirea Hangar intretinere si depozitare materiale) si
teul electosudabil se va realiza prin intermediul unei reductii electrosudabile din PE D63/
D32.
In conformitate cu:
- normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale, cu modificarile si completarile ulterioare date de Ordin nr. 19 din 6 iulie 2010


emis de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si publicat in Monitorul
Oficial nr. 531 din 29 iulie 2010 (NTPEE 2008) aprobat prin ordinul presedintelui Autoritatii
Nationale de reglementare in Domeniul Energiei nr. 5/ februarie 2009;
- SR 8591: 1997- (Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare)
conducta de gaze se va monta in tub de protectie in urmatoarele cazuri: la subtraversari de
drumuri, la intersectii cu alte retele de utilitati ( canal, apa, telecomunicatii, electrice, etc) la
care nu se respecta distantele prevazute in normative.
Tuburile de protectie la subtraversarile drumului de acces din incinta si la intersectia
conductei din polietilena cu retelele de utilitati sint conform plan Instalatie de utilizare
exterioara redusa presiune in incinta Hipodrom Ploiesti proiectata plan 3 Scara 1:500si tabel:
Nr.
Crt
Subtraversare Tub protectie
SR EN 10208-1:2009
Izolatie cu benzi
autoadezive
1 Drum acces intrare 168.3x5x10m tip intarit
2 Instalatie menajera 168.3x5x3m tip intarit
3 Instalatie bazin retentie 168.3x5x3m tip intarit
4 Drum acces Cladire Hipodrom 168.3x5x8.5m tip intarit
5 Drum acces Cladire Hangar
intretinere si depozitare materiale
168.3x5x10m tip intarit
Tuburile de protectie se prevad la partea superioara a capetelor cu orificii si cu rasuflatori, iar
capetele tubului se etanseaza pe conducta.
Tuburile de protectie montate pe conducte trebuie sa depaseasca in ambele parti, limitele
instalatiei traversate cu cel putin 0.5 m.
Adancimea minima de montaj este de 0.9 m de la generatoarea superioara a conductei din
PE 80 SDR 11 sau a tubului de protectie dupa caz (pentru subtraversarile drumului de acces
adancimea minima de montaj a tubului de protectie este de 1.5m de la generatoarea
superioara la suprafata drumului)

Instalatia de utilizare joasa presiune

a) Instalatia de utilizare joasa presiune amplasata in Cladirea Tribune
Consumatorii de gaz natural (masina de gatit) sunt amplasati in Cladirea Tribune nou
proiectata, amplasata in incinta Hipodromului Ploiesti conform plan Instalatie de utilizare
redusa presiune in incita Hipodrom Ploiesti proiectata, plan 3 scara 1:500.
Consumatori noi proiectati din Cladire Tribune sint:
7 buc. masina de gatit di = 7x 2 Nm
3
/h= 14 Nm
3
/h;
Total debit instalat di = 14 Nm
3
/h.
Incaperea in care se monteaza masinile de gatit este amplasata la etajul 2 al Cladirii Tribune
conform plan Instalatie de utilizare interioara Cladire Tribune etaj 2, plan 5, scara 1:100.
Elemente constructive:
Suprafata S= 20.45x 2.6 + 5.5x 3.2x 2.6 + 4x 3.05= 100.57m
2
;
Inaltimea Hb= 2.7m;
Volumul interior de incapere: V= SxHb= 100.57x 2.7= 271.539m
3
; (>Vmin incapere= 7.5 m
3

pentru bucatarii)
Suprafata vitrata existenta S vitrat existent= 2x0.7x 3buc + 1x0.7x 2buc=5.6 m
2
;
Suprafata vitrata necesara S vitrat necesara= 0.02x V= 0.02x271.539= 5.43 m
2
; (<S vitrat
existent)
In incapere se vor monta senzori pentru detectare gaz cu limita de sensibilitate de cel putin
2% metan (CH
4
) in aer la partea superioara a incaperii la distanta de 30 cm fata de plafon, in
locuri in care nu este obturata circulatia curentilor de aer. In cazul in care sunt detectate
scapari de gaze, detectorul sesizeaza automat electrovana cu resetare manuala, amplasata
in afara Cladirii Tribune conform plan Instalatie de utilizare interioara Cladire Tribune parter,
plan 4 scara 1: 100 si Schema izometrica, plan 7, care sisteaza automat alimentarea cu


gaze. Dupa aerisirea incaperii si eliminarea cauzelor care au condus la pierderile de gaz din
incapere se repune in functiune instalatia de gaz prin rearmare manuala a electrovanei.
Debitul total al aparatelor cu flacara libera care se pot instala in incapere satisface conditia:
di total= 15m
3
volum incapere x m
3
debit instalat = 15x 14 =210 m
3
< V=224.019 m
3
;
Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul dintre volumul interior al incaperii si
debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, astfel:
deoarece raportul V/di= 271.539/14= 19< 30 se va prevede priza de acces aer direct din
exteriorul constructiei;
suprafata golului pentru accesul aerului de ardere in incapere este:
S= 0.0025x di= 0.0025x 14= 0.035 m
2
;
Golul pentru accesul aerului de ardere se va prevede la partea inferioara a incaperii, fara
dispozitive de inchidere sau reglaj, fiind interzisa obturarea acestuia, cu S= 20cmx20cm =400
cm
2
conform detaliu din plan Instalatie de utilizare interioara Cladire Tribune etaj 2, plan 5,
scara 1:100. Trecerea conductei prin pereti si prin planseu se face protejata in tub de
protectie si fara imbinari. Tuburile de protectie se fixeaza rigid si etans de elementele
constructiei si depasesc suprafata finita a acestora cu 10mm la pereti si plafoane si cu 50
mm la pardoseli.
Postul de reglare este amplasat in exteriorul Cladirii, in firida tip, conform plan Instalatie de
utilizare interioara Cladire Tribune parter, plan 4 scara 1: 100 si Schema izometrica, plan 6.
Postul de reglare este constituit dintr-un regulator de presiune RTG 25 cu actionare directa si
ventil echilibrat, varianta SB DB (cu supapa de blocare si dispozitiv de siguranta in cazul
lipsei gazului).
Conductele metalice montate suprateran se protejeaza impotriva coroziuni prin grunduire si
vopsire, operatiuni care se executa dupa efectuarea probelor de presiune.

b) Instalatia de utilizare joasa presiune amplasata in Cladirea Hangar intretinere si depozitare
materiale
Consumatorul de gaz natural, centrala termica cu tiraj fortat si camera etansa de ardere este
amplasata in Cladirea Hangar intretinere si depozitare material nou proiectata, amplasata in
incinta Hipodromului Ploiesti conform plan Instalatie de utilizare redusa presiune in incita
Hipodrom Ploiesti proiectata, plan 3 scara 1:500.
Consumatori noi proiectati din Cladire Hangar intretinere si depozitare materiale sint:
1 buc. centrala termica (cu tiraj fortat si camera etansa:
di = 1x 3.5 Nm
3
/h= 3.5 Nm
3
/h;
Total debit instalat di = 3.5 Nm
3
/h.
Incaperea in care se monteaza centrala termica cu tiraj fortat si camera etansa de ardere
este amplasata in camera tehnica din Cladirea Hangar intretinere si depozitare conform plan
Instalatie de utilizare interioara Hangar intretinere si depozitare, plan 6, scara 1:50.
Elemente constructive:
Suprafata S= 2.84x 2.775= 7.881m
2
;
Inaltimea Hb= 2.6m;
Volumul interior de incapere: V= SxHb= 7.81x 2.6= 20.49 m
3
;
Suprafata vitrata existenta S vitrat existent= 1x1.2 =1.2 m
2
;
Suprafata vitrata necesara S vitrat necesara= 0.02x V= 0.02x 7.881= 0.158 m
2
; (<S vitrat
existent)
In incapere se vor monta un senzor pentru detectarea gazului cu limita de sensibilitate de cel
putin 2% metan (CH
4
) in aer la partea superioara a incaperii, la distanta de 30 cm fata de
plafon, in locul in care nu este obturata circulatia curentilor de aer. In cazul in care sunt
detectate scapari de gaze, detectorul sesizeaza automat electrovana cu resetare manuala,
amplasata in afara Cladirii Hangar intretinere si depozitare materiale conform plan Instalatie
de utilizare interioara Hangar intretinere si depozitare, plan 6, scara 1:50. si Schema
izometrica, plan 7, care sisteaza automat alimentarea cu gaze. Dupa aerisirea incaperii si


eliminarea cauzelor care au condus la pierderile de gaz din incapere se repune in functiune
instalatia de gaz prin rearmare manuala a electrovanei.
Trecerea conductei prin peretele cladirii se realizeaza cu conducta protejata in tub de
protectie si fara imbinari. Tubul de protectie se fixeaza rigid si etans de elementele
constructiei si depaseste suprafata finita a acestora cu 10mm.
Postul de reglare este amplasat in exteriorul Cladirii, in firida tip, conform plan Instalatie de
utilizare interioara Hangar intretinere si depozitare, plan 6, scara 1:50. si Schema
izometrica, plan 7. Postul de reglare este constituit dintr-un regulator de presiune RTG 25 cu
actionare directa si ventil echilibrat, varianta SB DB (cu supapa de blocare si dispozitiv de
siguranta in cazul lipsei gazului).
Conductele metalice montate suprateran se protejeaza impotriva coroziuni prin grunduire si
vopsire, operatiuni care se executa dupa efectuarea probelor de presiune.

Procurarea materialelor
In sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizeaza numai echipamente, instalatii,
aparate, produse si procedee care indeplinesc una din conditiile, in conformitate cu legislatia
in vigoare:
a) poarta marcajul european de conformitate CE;
b) sunt agrementate /certificate tehnic de catre un organism abilitat.
Pentru instalatia de utilizare joasa presiune se va folosi teava din otel fara sudura laminata la
cald conform SR EN 10208-2: 2009 cu dimensiunile din partea scrisa si desenata a
proiectului.
Pentru instalatia de utilizare redusa presiune din incinta se va folosi teava din polietilena de
inalta densitate in conformitate cu SR EN 1555-2: 2011 Sisteme de canalizare de materiale
plastice pentru distribuirea combustibililor gazosi Partea 2: tevi( sau echivalent).

DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE

Deoarece se implementeaza un proiect nou pentru Reabilitarea/Modernizarea hipodromului
din Ploiesti - Centru hipic si de agrement Municipiul ploiesti, judetul Prahova nu se pune
problema devierii sau a afectarii unor instalatii existente, ci numai a asigurarii coexistentei cu
celelalte utilitati prin respectarea prevederilor din normele tehnice pentru proiectarea,
executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, cu modificarile si
completarile ulterioare date de Ordin nr. 19 din 6 iulie 2010 emis de Autoritatea Nationala de
Reglementare in Domeniul Energiei si publicat in Monitorul Oficial nr. 531 di 29 iulie 2010
(NTPEE 2008) aprobat prin ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de reglementare in
Domeniul Energiei nr. 5/ februarie 2009 si SR 8591/ 1997 (Retele edilitare subterane. Conditii
de amplasare)

Trasarea lucrarilor

Predarea amplasamentului instalatiei de utilizare gaze naturale proiectate, se va face de
beneficiar executantului, cu participarea proiectantului general si a proiectantului de
specialitate.
Trasarea lucrarilor se va face prin convocarea tuturor participantilor implicati: executant,
beneficiar, proiectant general si proiectant de specialitate.

Listele de cantitati de lucrari

Listele de cantitati de lucrari au fost intocmite, in conformitate cu prevederile Ordinului 863/
2008 pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului
nr. 28/ 2008 privind aprobarea continutului- cadru al documentatiei tehnico-economice


aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii".
Astfel, documentatia de fata cuprinde toate elementele necesare cuantificarii valorice a
lucrarii si contine:
- listele cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari pentru instalatia de utilizare redusa
presiune din incinta Hipodrom Ploiesti;
- listele cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari pentru instalatia de utilizare joasa
presiune din Cladirea Tribune si Cladirea Hangar intretinere si depozitare materiale.
La intocmirea listelor de cantitati de lucrari au fost folosite Indicatoarele de NORME de
DEVIZ, editia 1981. in situatia in care pentru anumite lucrari nu s-a gasit corespondent in
aceste indicatoare, s-au intocmit norme locale.

GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE AL INVESTITIEI

Graficul general de realizare a obiectivului de investitie privind esalonarea fizica a tuturor
lucrarilor de executie, se va intocmi de proiectantul general, tinand seama insa si de
prevederile din prezenta documentatie, specifice executarii lucrarilor pentru retele de gaze
naturale si instalatii de utilizare.

Lucrarile conform proiectului tehnic vor fi realizate sub conducerea unui instalator autorizat
ANRE numai de executanti autorizati, si anume:
- Specializati si autorizati;
- Cu practica indelungata;
- Organizati corespunzator cu personal calificat, instruit si atestat;
- Dotati cu mijloace tehnice specifice si laboratoare de control atestate de organele in drept;
- Autorizati de ANRE pentru executia de lucrari in sistemul de distributie a gazelor naturale.
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului, cu respectarea
prescriptiilor de calitate cuprinse in NTPEE-2008, normativele in vigoare, standardele si
tehnologii de executie.
Nu se admit abateri de la prevederile proiectului.
In cazuri justificate derogarile vor fi date numai in scris de catre seful de proiect.
Toate materialele, armaturile si echipamentele puse in opera, vor corespunde prevederilor
proiectului tehnic si vor fi insotite de certificatele de calitate, care sa confirme atestarea
parametrilor prevazuti, certificate care se vor atasa la Cartea Constructiei.
Instalatia de utilizare gaze naturale redusa presiune din incinta Hipodrom Ploiesti, nou
proiectata din PE 80 SDR 11 se va monta ingropat, la adancimea de min 0,90 m masurata de
la generatoarea superioara a conductei pana la cota terenului amenajat (CTA).
Sapaturile, pentru santul in care urmeaza a fi pozate conductele din PE se vor executa
manual (sau mecanizat), cu putin timp inainte de pozarea conductelor in conformitate cu
NTPEE-2008.
Conductele din PE sunt insotite pe intreg traseul de un conductor de cupru izolat de sectiune
1,5 mm
2
, monofilar montat de-a lungul conductei si prin care se pot transmite semnale
electrice cu ajutorul carora se poate determina cu precizie amplasarea conductei si
integritatea acesteia. Deasupra conductei, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de
35 cm de generatoarea superioara a acesteia este obligatorie montarea unei benzi
avertizoare din PE de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata GAZE
NATURALE PERICOL DE EXPLOZIE.
Inainte de coborarea conductei, pe fundul santului se va aseza un strat de nisip de 15 cm, iar
dupa asezarea tevii in sant, aceasta se va acoperi cu un strat de nisip avand 10-15 cm, care
se va compacta manual.
Umplerea santului cu materialul rezultat din sapatura, din care se vor indeparta eventualele
pietre sau deseuri diverse, se va face treptat in straturi cu grosimea maxima de 20 cm, prin


compactare dupa fiecare strat, in cazul compactarii manuale si conform prevederilor din
cartea utilajului de compactare, in cazul compactarii mecanizate.
Se vor prevedea rasuflatori la schimbarile de directie, la teurile de racordare la capatul de
coloana, la capatul tuburilor de protectie.
Marcajul conductei de gaze montata ingropat se va asigura prin inscriptionare pe reperele
fixe din vecinatate (constructii, stalpi, etc.) sau pe borne, la distante de maxim 30 m si in
punctele cheie (schimbari de directie, racorduri, etc).
Nu se vor efectua montaje de conducte la temperaturi sub 5C.
Zona de protectie a conductei de gaze naturale redusa presiune se intinde pe ambele parti
ale conductei si are latime de 0.5 m.
Distantele in plan orizontal intre conducta de gaze si celelalte retele/ canalizatii subterane
sau constructii se vor respecta in conformitate cu SR 8591: 1997- (Retele edilitare subterane.
Conditii de amplasare), fiind verificate de beneficiar.
Adancimea santului si umpluturile se vor verifica de catre beneficiar si se vor consemna in
procese verbale de lucrari ascunse, conform prevederilor Programului de verificare a calitatii
executiei lucrarilor.
La montarea conductei proiectate din polietilena si a elementelor de asamblare se vor folosi,
conform NTPEE-2008 urmatoarele procedee:
- Sudura de tip electrofuziune, pentru orice diametru;
- Sudura cu element incalzitor
Imbinarile prin sudura se vor executa de sudori autorizati de organisme abilitate, conform
reglementarilor in vigoare.
Fiecare tip de sudura se va realiza cu echipamente specifice tipului de imbinare, agrementate
in conformitate cu prevederile legale.
In timpul executiei imbinarii se va verifica daca sudura se realizeaza conform procedeului
impus de producatorul de echipament (respectarea succesiunii operatiilor si a graficului de
sudare).
Dupa executie se vor elabora protocoale de sudura care se vor atasa la Cartea tehnica a
constructiei.
Instalatia de utilizare joasa presiune din otel se va realiza prin sudarea electrica a capetelor
tevilor (cap la cap), prin invartire, pentru formarea tronsoanelor si la pozitie pentru formarea
firului conductei, cu respectarea coeficientului de calitate al imbinarii sudate la valoarea de 1
(=1). La asamblarea tevilor prin sudura se va avea in vedere respectarea SR EN ISO 9692-
1: 2004 (Sudare si procedee conexe. Recomandari pentru pregatirea imbinarii Partea 1:
Sudare cu electrod invelit, sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in mediu de gaz protector,
sudare cu gaze, sudare WIG, si sudare cu radiatii a otelurilor). Executantul va garanta
calitatea sudurilor prin certificate de conformitate si inspectie, ce vor fi incluse in cartea
tehnica a constructiei. Executia sudurilor electrice se va realiza manual cu electrozi inveliti.
Se va realiza asamblarea prin sudura cap la cap, obtinuta prin procedee de sudura
agrementate tehnic conform standardelor: SR EN ISO 4063:2011 (Sudare si procedee
conexe. Nomenclatorul procedeelor si numerele de referinta); SR EN ISO 15607: 2008
(Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Reguli generale);
SR EN ISO 9692-1: 2004 (Sudare si procedee conexe. Recomandari pentru pregatirea
imbinarii Partea 1: Sudare cu electrod invelit, sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in
mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare WIG, si sudare cu radiatii a otelurilor); SR
EN ISO 2560: 2010 (Materiale pentru sudarea manuala cu arc electric si cu granulatie fina
.Clasificare; SR ISO/ TR 581: 2011 (Sudabilitate. Materiale metalice. Principii Generale); SR
EN 287-1 Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 1: Oteluri). SR EN ISO 15609-1:
2008 (Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materialele metalice.
Specificatia procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc electric); SR EN ISO 14731:
2008 (Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati); ISCIR PT CR 7- 2010 ( Aprobarea
procedurilor de sudare pentru otel, aluminiu si aliaje de aluminiu pentru polietilena de inalta


densitate PE-HD); ISCIR PT CR 9- 2010 (Autorizarea sudorilor care executa lucrari de
sudare la instalatii sub presiune si la instalatii de ridicat, in otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si
polietilena de inalta densitate PE-HD).
Verificarea sudurilor si a procedeelor de sudare se vor realiza conform: SR EN 10204: 2005
(Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie); SR EN ISO 5817: 2008 (Sudare.
Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele acestora- cu exceptia sudarii cu
fascicol de electroni-. Niveluri de calitate pentru imperfectiuni; SR EN ISO 15614-1: 2004
(Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea
procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a otelurilor si sudarea cu
arc a nichelului si a aliajelor din nichel); SR EN ISO 15614-1: 2004/A1: 2008 (Specificatia si
calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare.
Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a otelurilor si sudarea cu arc a nichelului si a
aliajelor din nichel. Amendament 1).
Toate sudurile se vor controla:
- vizual (in proportie de 100%);
- lichide penetrante 100 %, pentru sudurile de colt si cap la cap efectuate la pozitie.
Nu se admite stemuirea sudurilor, fitingurilor si imbinarilor filetate. Controlul calitatii sudurilor
trebuie efectuat de catre constructor la locul sudurii, de catre persoanele care participa la
aceste lucrari, precum si de un controlor a carui sarcina este de a garanta calitatea lucrarilor
executate si de a intocmi un raport de calitate in consecinta.

Montajul conductelor

Inainte de punerea in opera, tevile se vor curata exterior inainte de protectia anticoroziva si la
interior inainte de montare si imbinare. Se interzice montajul fortat al fitingurilor asamblate
prin filetare.
Montarea conductelor se face prin rezemare simpla, astfel incat sa nu se produca
tensionarea mecanica a acestora.
Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructie se va face utilizand console,
amplasate la o distantele prevazute conform NTPEE-2008.
Conductele montate aparent se vor proteja anticoroziv prin grunduire cu grund de miniu de
Pb. si vopsire cu vopsea de ulei de culoare galbena in doua straturi, conform STAS 8589
(Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatii
terestre si navale).

Protectia anticoroziva
Conductele si tuburile de protectie din OL se vor proteja obligatoriu impotriva coroziunii.
Conductele supraterane se vor proteja prin aplicarea:
- un strat de grund cu vopsea de miniu de plumb;
- doua straturi cu vopsea de ulei de culoare galbena.
Grunduirea si vopsirea se vor aplica dupa efectuarea tuturor probelor de presiune.
Tuburile de protectie din OL se vor proteja cu benzi autoadezive.

Probarea conductelor

Verificarile si probele de rezistenta si etanseitate la presiune se efectueaza cu aer
comprimat.
Probele si verificarile pentru instalatia de utilizare redusa presiune proiectata in incinta,
executata din PE, conform NTPEE-2008 sunt:
- Proba de rezistenta- se va efectua cu aer la o presiune de 4 x 10 5 Pa (4bar) timp de
min 1 ora;


- Proba de etanseitate- se va efectua cu aer la o presiune de 2 x 10 5 Pa (2bar) timp
de 24 ore;
Probele si verificarile pentru instalatiile de utilizare joasa presiune proiectate executate
din otel, amplasate in Cladirea Tribune si in Cladirea Hangar intretinere si depozitare,
conform NTPEE-2008 sunt:
- Proba de rezistenta- se va efectua cu aer la o presiune de 1 x 10 5 Pa (1bar) timp de
min 1 ora;
Proba de etanseitate- se va efectua cu aer la o presiune de 0,2 x 10 5 Pa (0,2bar) timp
de 24 ore (cu manevrarea armaturilor).
Evacuarea aerului, dupa terminarea incercarilor se realizeaza pe la extremitatile instalatiei,
extremitati opuse celor de umplere.
In timpul incercarilor nu se admit pierderi de presiune, conditiile de incercare si rezultatele
incercarilor se consemneaza in procesul verbal de receptie tehnica.
Receptia lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile normativului NTPEE-2008,
ocazie cu care antreprenorul va prezenta cartea de calitate a constructiei si dosarul definitiv
al lucrarii, care va cuprinde:
- planul lucrarii cu eventualele modificari si completarii ale proiectului;
- diametrele si lungimile traseelor;
- certificatele de calitate ale materialelor folosite;
- buletinele pentru controlul nedistructiv al sudurilor;
- procesele verbale intocmite cu ocazia efectuarii diferitelor testari si probe.
Punerea in functiune se va face pe baza procesului verbal de receptie tehnica.
Imbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplare, se vor verifica cu gaz
la presiunea din instalatie.
Inainte de punerea in functiune a instalatiei de utilizare joasa presiune, se va face refularea
aerului prin robinetele aparatelor de utilizare si a unui racord flexibil scos in exteriorul cladirii.
La punerea in functiune a instalatiei de utilizare joasa presiune se urmareste comportarea
arzatoarelor si aparatelor de utilizare, verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii
cu:
- toate arzatoarele si aparatele consumatoare in functiune;
- un singur arzator in functiune (cu debitul cel mai mic din instalatie).
La fiecare arzator si aparat se verifica modul in care se face evacuarea gazelor de
ardere in urmatoarele situatii:
- functionarea individuala a arzatoarelor si aparatelor;
- functionarea simultana a tuturor aparatelor si arzatoarelor.
In cazul functionarii defectuoase se purcede la sigilarea robinetelor arzatorului sau
aparatului in cauza.
Investitorul, conform art. 21 din Legea 10/ 1995 privind calitatea in constructii, are obligatia
intocmirii cartii tehnice a constructiei care sa cuprinda planurile cu toate modificarile si
tehnologia aplicata, procesele verbale de receptie.

XII Masuri de securitate si sanatate in munca, combaterea noxelor si protejarea
mediului inconjurator

11.1 Masuri de protectia mediului
Referinte normative:
- SR EN ISO:14001/ 2005 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare;
- Manual calitate mediu cod: MCM
- Legea nr.265/29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului.
- Ord. Ministerul Mediului Nr. 462/1993;


- Legea apelor nr. 107/1999 cu modificarile si completarile ulterioare HG nr. 252/2005 HG nr.
188/2002;
- Hotarare de guvern HG Nr. 621/2005;
- OUG Nr. 61.2006 cu modificarile si completarile ulterioare OUG nr.78/2000;
- Hotarare de guvern HG Nr. 349/2005;
- Ordin NR. 536/1997 si STAS 10009-88;
11.1.1 Identificare aspecte de mediu:
Tipurile de impact asupra mediului sunt: poluarea apei, poluarea aerului, poluarea solului,
impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective, impactul asupra vegetatiei si faunei
terestre etc.
Solutii pentru protectia mediului inconjurator:
Protectia solului La executie constructorul va decoperta manual stratul vegetal si se va
depozita separat de restul pamantului care urmeaza a fi scos. Dupa montarea conductei
astuparea santurilor se va face astfel incat sa fie pastrata ordinea fireasca a orizonturilor
solului respectiv, iar dupa tasarea si repunerea stratului vegetal, terenul sa fie readus pe cat
posibil la profilul initial.
Se vor evita pe cat posibil scurgerile de combustibil pe sol sau in apa de la alimentarea
utilajelor;
Se interzice deversarea uleiului uzat pe sol sau in ape de suprafata;
Deseurile rezultate in urma lucrarilor se vor colecta in containere, separate de deseurile
menajere, urmand sa fie predate operatorilor autorizati sa desfasoare activitati de valorificare
sau eliminare a deseurilor;
-Se va obliga organizarea, recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje conform
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Eliminarea
deseurilor se va face controlat conform OUG nr. 61/2006 modificata si complatata cu OUG
nr. 78/ 2000. Depozitarea deseurilor se va realiza conform HG. Nr. 349/ 2005.
Protectia apelor Se vor respecta prevederile legii apelor nr. 107/1999 cu modificarile
si completarile ulterioare HG nr. 352/ 2005 si HG nr. 188/ 2002
Este interzisa spalarea utilajelor folosite la efectuarea lucrarilor in cursurile de apa. Este
interzisa spalarea obiectelor, produselor, ambalajelor, materialelor care pot duce la
impurificarea apelor de suprafata.
Este interzisa deversarea in apele de suprafata sau subterane, ape uzate, fecaloid -
menajere, industriale, substante periculoase sau petroliere, ape cu continut toxic care contin
substante periculoase.
Protectia aerului Nu se intrevad posibilitati de poluare a aerului.
Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective Sa nu se foloseasca utilaje care
genereaza zgomote si vibratii care depasesc pragul fonic admis. Ordinul nr.536/1997 pentru
aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; STAS
100098-98 (poluarea fonica).
Evaluare impact asupra mediului aceasta se va face prin cuantificarea riscului de impact
asupra mediului. Pentru cuantificare se va folosi grila de evaluare a aspectelor semnificative
de mediu conform procedurii. In functie de nivelul de semnificatie al impactului asupra
mediului nu se poate aprecia nivelul de risc astfel:
- risc scazut Ns < 5 ; este in general acceptabil; mediul si modul de lucru prezinta
riscuri minime la acest nivel se incadreaza si tehnologia de executie a conductei proiectate.
- risc mediu N s 5 probleme importante de risc nu este cazul.
- risc inalt N s 5 trebuie eliminate, inlocuite, izolate, control de specialitate nu este
cazul.


11.1.2 Monitorizare, masurare activitati cu impact asupra mediului:
Monitorizare program management integrat calitate mediu elaborat conform procedura.
Se va anunta autoritatile pentru protectia mediului despre situatiile accidentale care pun in
pericol ecosistemul terestru si se va actiona pentru refacerea acestora conform legi nr. 265
din 29 iunie 2006 pentru aprobarea ordonantei de urgenta OUG nr. 195/2005 (Monitorizare
masurare activitati cu impact asupra mediului)
Identificare probleme:
Se vor identifica operatiile activitatilor de executie sau proces; identificare aspecte de mediu;
identificare poluanti principali; stabilire impacturi pozitive sau negative etc, raportare;
elaborare inregistrari.
Monitorizare procese, activitati si operatii care au sau pot avea un impact asupra mediului.
Se urmareste: poluarea apei, protectia solului, protectia atmosferei, gestiunea deseurilor,
gospodarirea deseurilor/ substantelor periculoase;
Activitatile necesare monitorizarii factorilor de mediu vor fi stabilite in Plan de monitorizare
factori de mediu.
Gestionarea deseurilor va fi stabilita prin Plan de monitorizare si gestiune deseuri si
Evidenta gestiune deseuri.
Gestionarea substantelor/ deseurilor toxice si periculoase se face de personal autorizat
conform reglementarilor in vigoare si vor fi inregistrate in Registru monitorizare mediu.
Masuratori pentru identificare emisii, imisii poluanti si controlul operational se obtin din:
- identificarea caracteristicilor poluantilor care trebuie sa fie masurate;
- stabilirea frecventei masuratorilor, metodelor si mijloacelor folosite;
precizari privind controlul operational al proceselor, instalatiilor, echipamentelor, utilajelor.
Control consum resurse - se determina prin: consumurile de materii prime, materiale,energie,
carburanti. Se iau masuri pentru reducerea lor, prin alegerea tehnologiilor de executie si
alegerea materialelor care produc un impact minim asupra mediului. Inregistrarile vor fi facute
in Registre de consumuri.
Control la furnizori - conform procedura Aprovizionare;
Inregistrare - Lista cu furnizori agreati.
Mentenanta echipamente conform procedura Productie si furnizare servicii, inregistrare
Grafic de reparatii tehnice anuale si revizii tehnice periodice.
Pastrarea inregistrarilor se va face conform procedurii Controlul inregistrarilor.

11.2 Masuri de securitate si sanatate in munca
Conducatorii locurilor de munca au obligatia sa realizeze:
- instruirea personalului;
- dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;
- acordarea de alimentatie de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru
prevenirea unor imbolnaviri profesionale;
- verificarea starii utilajelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea
celor care prezinta defectiuni;
- masurile organizatorice de protectia, siguranta si igiena muncii, specifice lucrarilor de
gaze naturale ca: formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor,
inchiderea si deschiderea conductelor, lucru pe conducte sub presiune etc.
Masurile de mai sus nu sunt limitate, ele vor trebui completate cu prevederile actelor
normative NTS si PSI in vigoare, privind securitatea si protectia muncii, la fiecare loc de
munca de catre reprezentantii fiecarui loc de munca, in special cele prevazute in:
- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;
- Hotararea 300/02.03.2006 privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile;
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;


- Hotararea 971/26.07.2006 Privind cerintele minime pentru semnalizare de securitate si/sau
sanatate la locul de munca;
- Hotararea 1091/16.08.2007 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul
de munca;
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
Se vor respecta de asemenea instructiunile cap.15 din NTPEE-2008 si cele din
Cap.21 din Normativ 1220/2006.
La lucrarile executate in zonele de circulatie pietonala si rutiera se vor lua masuri
sporite pentru cresterea sigurantei atat a circulatiei cat si a personalului de executie si civil,
prin:
- atentionarea circulatiei cu placarde si panouri avertizoare montate incepand cu 200 m
inainte si dupa lucrare: SANTIER IN LUCRU! DRUM DENIVELAT! DRUM INGUST!
REDUCETI VITEZA DE CIRCULATIE! VITEZA 5KM/ORA!
- montarea de panouri si parapeti care sa delimiteze perimetrele cailor de circulatie
respective;
- dirijarea circulatiei prin montarea de bariere pazite pe drumurile cu circulatie intensa;
- montarea de podete cu balustrade si mana curenta pentru trecerea persoanelor peste
santuri;
- iluminarea pe timp de noapte a zonelor respective in plina circulatie pietonala si rutiera;
Toate lucrarile conform cerintelor proiectului vor fi executate numai de formatii
specializate si autorizate sub coordonarea permanenta a unui sef de formatie (maistru,
inginer cu experienta in astfel de lucrari), capabil sa ia in orice moment masurile impuse de
evolutia lucrarilor;
Inaintea inceperii lucrarilor toti componentii formatiei de lucru vor fi instruiti asupra
proiectului tehnic; Muncitorii vor folosi obligatoriu si permanent, indiferent de anotimp,
echipamentul de lucru si de protectie prevazut de normativele in vigoare
Pentru buna pregatire a lucrarilor toate materialele, armaturile, echipamentele si
utilajele necesare lucrarilor vor fi organizate corespunzator pe toata perioada executiei, iar
constructorul va lua masuri de asigurare a ordinii, curateniei ai a securitatii;
Trecerea utilajelor grele pe senile de pe o parte pe cealalta parte a soselelor asfaltate
se va face numai in locuri amenajate pe podine din dulapi din lemn sau dale carosabile din
B.A. folosite in lucrarile curente de organizare de santier;
Este interzisa trecerea masinilor si utilajelor peste poduri si podete fara verificarea
La incetarea lucrului toate dispozitivele si utilajele vor fi retrase de pe platformele de lucru,
curatate si verificate in afara perimetrelor de circulatie, in locuri stabile si asigurate impotriva
deplasarilor si pornirilor intamplatoare;
Inainte de inceperea sapaturilor se va lua legatura cu posibilii beneficiari de instalatii
subterane ascunse: conducte de orice fel, cabluri electrice si de telecomunicatii, etc. luand
masuri de protejare a acestora prin sapatura executata numai manual;
Lucrarile de subtraversare a drumurilor prin tunelare sau in sant deschis pe cate din latime
utilizand dupa necesitati si podete provizorii peste sapatura, se vor realiza fara oprirea
circulatiei, cu luarea tuturor masurilor restrictive;
La saparea manuala a santurilor si gropilor de pozitie se vor folosi unelte de sapat bune,
luandu-se masuri de protectie impotriva surparilor;
Toate sapaturile adanci vor fi asigurate prin sprijinire;
Este interzis a se executa lucrari de sudura in gropi neasigurate impotriva surparii malurilor;
Operatiunile de lansare a conductelor se vor efectua numai sub supravegherea si la
comanda sefului de formatie;


Este strict interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor sub carligul macaralelor sub
conducta ridicata sau in zona de actionare a bratelor acestora;
Inainte de inceperea oricarei operatii de ridicare sau coborare, conducatorul instalatiei de
ridicat este obligat sa anunte prin semnale acustice muncitorii din jur, pentru a iesi din raza
de actiune a acestora;
Se interzice folosirea macaralelor (manuale sau auto) daca: starea cablurilor de ridicat este
necorespunzatoare; franele de asigurare a sarcinii nu sunt eficiente; nu sunt echipate cu
chingi de ridicat a sarcinii omologate si in perfecta stare; nu sunt calate corespunzator;
Pentru operatiunile de ridicare a sarcinii vor fi utilizate numai dispozitive de legare omologate
si in perfecta stare care vor corespunde caracteristicilor lucrarilor pentru care au fost
destinate;
Este interzis a lucra cu/pe utilaje persoane neautorizate;
Personalul care actioneaza in raza utilajelor actionate electric sau in raza retelelor electrice
va fi instruit pentru evitarea electrocutarii;
In timpul efectuarii probelor de presiune se interzice accesul in zona de lucru a personalului;
Este interzis accesul persoanelor straine in zona lucrarilor si in special a copiilor.
Pentru conductele de PE se face in permanenta controlul electricitatii statice prin:
- cabluri de impamantare;
- echipament de protectie adecvat;
- sa nu stati in zone umede;
- spreierea conductei cu o solutie de sapun si atingere de pamant.
Pentru lucrarile de cuplari decuplari la conducte si instalatii de gaze cu foc se vor lua
urmatoarele masuri:
Lucrarile de cuplari in gaze se vor desfasura numai pe baza unui program intocmit in mod
special si semnat de organele competente ale constructorului si beneficiarului sub directa
supraveghere a delegatiilor acestora.
Nici o lucrare cu foc (sudura, taiere in metal, lucru cu scule care produc scantei) nu va fi
inceputa fara permis de lucru cu foc, eliberat de seful unitatii beneficiare a instalatiilor la care
se lucreaza, acest permis va indica masurile preventive ce trebuiesc luate de constructor si
beneficiar pentru a incepe lucrul cu foc. Permisul de lucru cu foc (N PSL 79 MMPG) este
valabil o singura zi. Pentru lucrul in continuare se va emite in fiecare zi de lucru permis. In
timpul lucrului, permisul trebuie sa se gaseasca la persoana vizata sa execute lucrarea.
Instalatiile si conductele la care urmeaza sa se lucreze, vor fi predate constructorului de catre
beneficiar pe baza unui proces verbal in care se va specifica ca ele sunt pregatite conform
N.T.S. si P.S.I., putandu-se lucra la ele cu foc deschis si scule producatoare de scantei.
Este interzisa executia lucrarilor de sudura sau operatii care ar produce scantei la instalatiile
in functiune si la instalatiile legate de cele in functiune.
Maistrul, seful de echipa si muncitorii nu vor incepe lucrul inainte de a fi convinsi de
indeplinirea tuturor masurilor prevazute in permisul de lucru.
Lucrarile cu foc trebuie imediat oprite daca in cursul executarii lor, independent de luarea
masurilor necesare, se constata organoleptic manifestari de gaze in preajma locului de lucru.
Acolo unde nu se pot asigura conditiile prevazute de N.T.S. si P.S.I. pentru lucru cu foc
deschis si unde este posibil, portiunea din instalatie sau conducta la care urmeaza sa se
lucreze se va demonta dupa golire din cele mai apropiate flanse si se va transporta unde se
va putea lucra cu foc. Dupa executarea interventiei se va transporta si monta din nou in
instalatie. Atat demontarea cat si montarea se vor executa cu scule antiscantei.
Este interzisa apropierea cu flacara, lucrul cu scule ce pot produce scantei, sudura, accesul
utilajelor la o distanta mai mica de 35m de instalatiile in exploatare.
In toate cazurile in care exista pericolul formarii unui amestec exploziv, se vor lua
urmatoarele masuri: interzicerea stricta a focului, evitarea producerii de scantei, inchiderea
gazului; aerisirea imediata a conductei;


La punerea in functiune a conductelor si instalatiilor noi, modificate, se va proceda la
evacuarea aerului din conducta, lasand sa treaca - de la capatul opus o cantitate de gaze
intre doua si trei ori volumul conductelor;
Pentru conductele din PE, purjarea se va face prin intermediul Ansamblului de purjare in
vederea: asigurarii controlului evacuarii gazelor, prevenirii aparitiei electricitatii statice,
controlul (cu gascop) a concentratiei gazului, evacuarii in siguranta a gazelor, constructorul si
beneficiarul vor stabili, dupa caz si alte masuri pentru siguranta lucrului;
Cand apar pe santier probleme deosebite se va solicita proiectantul pentru elaborarea de
materiale;
In afara masurilor prevazute mai sus, la executia lucrarilor constructorul si beneficiarul vor
trebui sa stabileasca si alte masuri si sa le completeze pe cele din proiect cu masuri specifice
activitatii lor.
Legislatia, normele, instructiunile si atentionarile mai sus enumerate au caracter enuntiativ
nelimitativ. Ele privesc domeniile specifice ale celor mai importante categorii de lucrari
proiectate prin documentatia de fata, dar care nu absolva de obligativitatea cunoasterii si
aplicarii in timpul executiei si exploatarii obiectivelor proiectate, a tuturor normativelor si
masurilor de protectia muncii aferente tuturor genurilor de lucrari prevazute.
In timpul executiei lucrarilor prevazute in proiect cat si a exploatarii retelelor este obligatorie:
Refularea si golirea completa a conductelor inainte de inceperea lucrarilor de cuplare;
Verificarea mecanismelor si dispozitivelor de ridicare si tragere in vederea asigurarii perfecte si
nepericuloase a functionarii acestora;
Folosirea utilajelor si a echipamentelor corespunzatoare pentru activitatea de manipulare, fixare,
ridicare si tragere a conductelor si a pieselor grele;
Verificarea zilnica a utilajelor si agregatelor folosite in timpul operatiunilor tehnologice (punere la
pamant a utilajelor electrice, pompe, etc.);
Asigurarea calitatii corespunzatoare a imbinarilor sudate la montarea conductelor noi si la
cuplarile cu firul existent;
Asigurarea conductelor si a schelelor in timpul montajului in vederea asigurarii unei pozitii
stabile (prindere in funii, batere de tarusi, opritori, etc.);
Verificarea materialului lemnos intrebuintat pentru schele si podine ,executarea schelelor in
conditii bune ;
Montarea placutelor avertizoare si izolarea zonei in timpul lucrului si probelor;
Prelucrarea, insusirea si aplicarea corespunzatoare a normelor generale si speciale de protectia
muncii si tehnica securitatii, precum si dotarea completa si corespunzatoare a personalului
executant cu echipament de protectie.
Este interzisa cu desavarsire: stationarea personalului executant sub sau deasupra pieselor
care se ridica sau se coboara in timpul montajului; transportarea, manipularea si manevrarea de
materiale sau utilaje, efectuate in conditii neconforme normativelor in vigoare (improvizate
neverificate, cu dispozitive de prindere neadecvate, etc.); continuarea lucrului si neasigurarea
tevilor in cazul unui vant puternic; introducerea gazelor in conducta golita sau cea noua, fara
sa se fi facut evacuarea aerului prin introducerea de gaz inert (operatiune care se face in
mod expres de beneficiarul conductelor sau cel putin sub supravegherea lui).
Pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale se vor lua
urmatoarele masuri :
Se vor respecta distantele si masurile de siguranta prescrise in normative;
La saparea manuala si /sau mecanizata a santului se va da o deosebita atentie activitatii,
cand santul se afla in zona de circulatie, si mai ales cand in zona se afla cabluri pe langa cai
de comunicatii;
Controlul defectoscopic al imbinarilor sudate si executarea incercarilor de presiune a
conductelor se vor efectua in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;


Se vor verifica sub toate aspectele (gabarit, stare de functionare, uzura etc.) utilajele,
mijloacele de transport si tractiune, macaralele, cablurile, funiile si lanturile folosite;
Se vor marca prin tablite avertizoare pericolele si lucrarile ce comporta situatii periculoase
pentru personalul de executie si exploatare;
Echipamentul de lucru si cel de protectie se va intretine si utiliza in mod corespunzator;
Se vor lua masuri pentru insusirea, verificarea si aplicarea corecta si integrala a tuturor
normativelor generale si speciale de protectia muncii si tehnica securitatii, din care se va
acorda atentie prioritara cauzelor principale a caror pondere la producerea accidentelor s-au
dovedit a fi apreciabile in executarea si exploatarea genurilor de lucrari ale proiectului de fata;
Supracontrolul tehnic pe timpul executari lucrarilor si al probelor tehnologice se face de catre
beneficiarii lucrarilor proiectate respectiv, a retelelor de distributie gaze naturale (S.C.
Distrigaz Sud Retele GDF Suez - punct de lucru Ploiesti) care detine exclusivitatea
programarii si efectuarii manevrelor de gaze prin conductele de presiune medie si redusa ce
urmeaza a fi puse in functiune.

Masuri privind situatiile de urgenta:

Masuri privind situatiile de urgenta privind prevenirea si stingerea incendiilor
In toate etapele de proiectare, executare si executie a sistemelor de alimentare cu gaze
naturale se respecta prevederile din legislatia in vigoare privind:
apararea impotriva incendiilor;
instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;
echiparea si dotarea constructiilor si instalatiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale
cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor.
Prezentul proiect a fost elaborat cu respectarea urmatoarelor norme in vigoare:
Legea 307/12.07.2006 Lege privind apararea impotriva incendiilor;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord. MI nr. 775/1998;
OU nr.88 /2001 Privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare
pentru situatii de urgenta;
Legea 121/1996 privind organizarea si functionarea corpului de pompieri militari;
Normativ departamental pentru proiectarea si executia constructiilor si instalatiilor din punct
de vedere a prevenirii si stingerii incendiilor din industria extractiva de titei si gaze (NPCIPG-
1989).
P 118/99- Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Proiectul corespunde prevederilor Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe
durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C
300
/1994. Obligatiile
si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de
munca si personalului de executie.

Conducatorii locurilor de munca au obligatia sa asigure in principal:
instruirea personalului la etapele stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu
personalul instruit a documentelor doveditoare;
verificarea starii utilajelor, aparatelor, echipamentelor si sculelor cu care se lucreaza, si
inlaturarea sau repararea celor care prezinta pericol de incendiu;
masurile organizatorice de aparare impotriva incendiilor specifice instalatiilor de gaze
naturale, referitoare la formarea si componenta echipelor de lucru;
asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de aparare impotriva incendiilor, stabilite potrivit
legii ;
formarea si componenta echipelor de lucru;
dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;
anuntarea consumatorilor inainte de inchiderea/ deschiderea gazelor;
inchiderea si deschiderea gazelor in sistemul de distributie;


Personalul de executie si exploatare are urmatoarele obligatii:
sa participe la toate instructajele;
sa nu utilizeze scule si echipamente defecte;
sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum
si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor.
In vederea primei interventii in caz de incendiu este necesara organizarea de echipe cu
atributiuni concrete:
- inchiderea sursei de alimentare cu gaze;
- evacuarea personalului;
- alarmarea echipei de pompieri si interventia energica a personalului cu mijloacele de
stingere din dotare.
Se vor respecta de asemenea instructiunile din cap.17 din Normele tehnice pentru
proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE-
2008.

CONSIDERATII FINALE:

Conform procedurii din 30.08.2012 elaborata de catre Autoritatea Nationala de Reglementare
in Domeniul Energiei si publicata in Monitorul Oficial cu nr. 635/ 06. 09. 2012, executia
instalatiilor de gaze naturale se face numai de operatorul economic autorizat de catre ANRE.
Dupa executia lucrarilor de gaze operatorul economic va pune la dispozitia operatorului
sistemului de distributie (OSD) urmatoarele documente in original:
procesul verbal de receptie tehnica;
schema izometrica;
documente emise de un furnizor de gaze naturale licentiat ANRE, din care sa reiasa
existenta unui contract de furnizare pentru respectiva locatie, incheiat cu beneficiarul;
De la punerea solicitarii O.S.D. are obligatia de a efectua punerea in functiune in 7 zile
lucratoare, pentru debite mai mici de 250Nm
3
/h

3.5.5.1. Caiet de sarcini retea gaze naturale

CAP. I CONSIDERATIUNI GENERALE

Prezentul CAIET DE SARCINI (C.S.) cuprinde toate conditiile tehnice si specificatiile
necesare realizarii lucrarilor Instalatiei de utilizare gaze naturale a imobilului Cladire Tribune
din cadrul incintei hipodromului Ploiesti, din str. Ghighiului nr. 2, municipiul Ploiesti, judetul
Prahova.
Prezentele prevederi se adopta in functie de specificul fiecarei lucrari in parte si se vor
studia impreuna cu:
- breviarul de calcul;
- programul de control al calitatii lucrarilor executate;
- masurile de protectia, siguranta si igiena munci;
- planul si schema izometrica, cuprinse in proiect.

CAP. II SPECIFICATII TEHNICE GENERALE COMUNE

Lucrarile conform proiectului vor fi realizate numai de executanti:
- specializati si autorizati;
- cu practica indelungata;
- organizati corespunzator cu personal calificat, instruit si atestat;
- dotati cu mijloace tehnice specifice si laboratoare de control atestate si acreditate de
organele in drept;


- agreati de ANRE pentru a executa lucrari in sistemul de distributie gaze.
1. Obligatiile si raspunderile factorilor de realizare a calitatii lucrarilor instalatiei de
utilizare revin:
- beneficiarului: societatea comerciala Club Sportiv Municipal Ploiesti, str. Milcov nr.1,
municipiul Ploiesti, judetul Prahova;
- proiectantului de specialitate: societatea comerciala Industrial Gaz Proiect;
- executantului;
- operatorului licentiat de distributie gaze naturale: Distrigaz Sud Retele GDF Suez;
In conformitate cu prevederile cuprinse in Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in
constructii cu modificarile si completarile ulterioare, pentru realizarea calitatii lucrarilor se va
respecta Programul de verificare si control stabilit prin proiect, cu inscrierea datelor de control
in formulare tipizate.
Toate lucrarile se vor executa in conformitate cu conditiile si prevederile din:
- P.T si DDE;
- caietul de sarcini;
- tehnologiile de executie detaliate de antreprenor;
- normele, normativele si standardele in vigoare cu caracter general;
- legea energiei electrice si a gazelor naturale Nr. 123 din 10 iulie 2012 emisa de
Parlamentul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial nr. 485 din 16 iulie 2012.
- ordin nr. 19 din 6 iulie 2010 emis de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul
Energiei si publicat in Monitorul Oficial nr. 531 din 29 iulie 2010 (NTPEE 2008) aprobat prin ordinul
presedintelui Autoritatii Nationale de reglementare in Domeniul Energiei nr. 5/ februarie 2009.
Orice modificare solicitata de executantul lucrarilor se va face numai cu aprobarea
scrisa a sefului de proiect vizata si de operatorul de distributie.
2. Pentru coordonarea unitara a lucrarilor pe toata durata de executie, investitorul va
desemna o persoana competenta si autorizata tehnic in acest scop, care va urmari:
- organizarea realizarii lucrarilor conform cu graficul de executie;
- urmarirea realizarii calitatii lucrarilor conform cu prevederile PT+DDE si caietului de
sarcini;
- obtinerea derogarilor in caz de necesitate.
3. Executia lucrarilor va incepe numai dupa avizarea proiectului de catre operatorul
licentiat de distributie a gazelor naturale ( Distrigaz Sud Retele GDF Suez).
4. Investitorul va pune la dispozitia antreprenorului terenurile ocupate temporar,
necesare pentru:
- organizarea de santier;
- montajul conductelor din PE;
5. Aprobarile si taxele pentru intretinerea santierului, revin in sarcina antreprenorului.
6. Chiriile pentru alte terenuri decat cele puse la dispozitie de catre investitor, necesare
organizarii de santier precum si cheltuielile de readucere in stare initiala pentru toate lucrarile
desfasurate de antreprenor pe durata de executie ca si eventualele despagubiri legate de
acestea, se vor cuprinde in pret.
7. Antreprenorul va prelua cu proces verbal amplasamentele pentru:
- organizare de santier;
- traseul conductei din PE;
8. Lucrarile de executie vor incepe cu amenajarea terenului si a platformei de amplasare.
Amenajarea terenului si a platformei de lucru cuprinde decopertarea si sortarea stratului
vegetal, aplanarea suprafetei terenului prin nivelari, precum si asigurarea impotriva scurgerii
apelor de suprafata.
9. Lucrarile de amenajare se vor executa pe o portiune ce depaseste conturul lucrarilor
proiectate astfel incat saparea, manevrarea si depozitarea pamantului sa nu fie impiedicate,
si sa fie posibila instalarea si functionarea diverselor utilaje folosite pe durata executiei.


10. Toate materialele, armaturile, confectiile si echipamentele utilizate, vor fi depozitate
corespunzator pe toata durata de executie pentru a se evita contaminarea, degradarea sau
risipa acestora.
11. Toate materialele, armaturile, confectiile si echipamentele utilizate in conformitate cu
prevederile proiectului de executie, vor corespunde standardelor si normelor de fabricatie si
vor fi insotite de certificate de calitate care se vor pastra pentru includerea in CARTEA
TEHNICA A CONSTRUCTIEI. Se interzice unitatilor de executie inlocuirea materialelor sau
modificarea solutiilor fara acordul anticipat si scris al proiectantului si beneficiarului.
12. In sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizeaza numai echipamente, instalatii,
aparate, produse si procedee care indeplinesc una din conditiile, in conformitate cu legislatia
in vigoare:
a) poarta marcajul european de conformitate CE;
b) sunt agrementate /certificate tehnic de catre un organism abilitat.
Pentru traseul ingropat se va folosi teava din polietilena (PE80 SDR11) utilizata la
retelele ingropate de distributie a combustibililor gazosi.
Pentru traseul aparent se va folosi teava din otel fara sudura laminata la cald conform
SR EN 10208-2: 2009 cu dimensiunile din partea scrisa si desenata a proiectului.

CAP. III SPECIFICATII TEHNICE PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR SI A
ELEMENTELOR DE ASAMBLARE DIN POLIETILENA

La montarea conductei proiectate din PE si a elementelor de asamblare se vor folosi,
conform ordin nr. 19 din 6 iulie 2010 emis de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul
Energiei si publicat in Monitorul Oficial nr. 531 din 29 iulie 2010 (NTPEE 2008) aprobat prin ordinul
presedintelui Autoritatii Nationale de reglementare in Domeniul Energiei nr. 5/ februarie 2009,
procedeul:
- sudura de tip electrofuziune sau alte procedee agrementate.
Imbinarile prin sudura se executa de sudori autorizati de organisme abilitate, conform
reglementarilor in vigoare. Fiecare tip de sudura se va realiza cu echipamente specifice
tipului de imbinare, agrementate in conformitate cu prevederile legale.
Aparatele de sudura vor fi supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartile tehnice
aferente.
Reviziile tehnice ale aparatelor de sudura se fac de catre unitatile de service ale
furnizorului de aparate si la intervale de timp precizate de producator.
Toate imbinarile trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.
In timpul realizarii sudurilor, temperatura mediului ambiant va fi cuprinsa intre 5
0
C si
40
0
C, iar pe timp de ploaie sau ninsoare se vor folosi prelate pentru protectia imbinarii.
Verificarea sudurilor se va face atat de constructor cat si de beneficiar in timpul
executiei si dupa efectuarea imbinarilor sudurilor.

SUDAREA PRIN ELECTROFUZIUNE - EXECUTIE

Procedeul de sudare prin electrofuziune consta in incalzirea spirei metalice
incorporate
pe suprafata interioara a fitingului, avand ca efect topirea stratului superficial de polietilena si
realizarea imbinarii. Echipamentul de sudura are in componenta aparatul de sudura,
accesorii de curatire a tevii si dispozitive pentru prindere si pozitionare.
Sudarea prin electrofuziune este determinanta de timpul de sudare, intensitatea si
tensiunea aplicata si timpul de racire.
Operatiile in esalonarea lor, pentru realizarea unei imbinari electrosudabile sunt:
-curatirea tevii in zona de contact cu mufe sau cu saua electrosudabila, prin razuire
0,1mm la dc < 63 mm, respectiv 0,2 mm pentru dc > 63 mm;


- verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;
- alinierea tevilor si a mufei in dispozitivul aparatului de sudare;
- alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu zisa.
Imbinarile intre conductele din polietilena si conductele din metal se realizeaza cu
piese de trecere de la PEHD la otel pentru diametrele nominale folosite D32 si D63 mm.
Acestea sant fixe (sudate atat pe conducta din polietilena cat si pe conducta din metal).
Fitingurile de trecere se monteaza pe portiunea orizontala a conductelor.

CONTROLUL CALITATII SUDURILOR PRIN ELECTROFUZIUNE

Verificarea calitatii imbinarii se face conform instructiunilor furnizorilor de aparate de
Sudare si a celor de fitinguri electrosudabile si vizual pentru stabilirea alinierii pieselor
(teava mufa) sau existenta unor scurgeri de material, nepermise.
Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de imbinari.
Se vor elabora protocoalele de sudura care se vor atasa la Cartea tehnica a
constructiei.

Defectiuni care apar la imbinarea prin electrofuziune cauze

Utilizarea corecta a echipamentului de sudare si respectarea succesiunii operatiilor
premergatoare sudurii propriu-zise, duc la obtinerea unor asamblari corecte si sigure. Foarte
important este de ca imbinarile sa se realizeze intre piese care prezinta aceleasi caracteristici
fizico mecanice; aceeasi densitate a materialului de baza si aceeasi grosime de perete.
Este recomandabil ca inaintea utilizarii unor piese ce provin de la producatori diferiti, sa se
efectueze cateva teste relevante de compatibilitate. Eventuale defecte ale acestui procedeu,
sunt generate de incorecta aplicare a instructiunilor pentru operatiile premergatoare sudurii
sau imbinarea unor materiale cu caracteristici diferite.

Suprafete neparalele

Lipsa de coxialitate a pieselor

Introducerea gresita a piesei in fiting

TEVI


Se vor folosi tevi produse din materie prima noua (fara reciclare) cu de diametrul
63x5.8, si 32x3SDR 11, conform SR EN 1555-2: 2011;
Tevile se livreaza in tronsoane drepte, in colaci sau roluite pe tamburi, in functie de
diametru;
Se vor incadra in tolerantele maxime admise ale ovalitatii; Se vor respecta valorile
maxime ale tolerantelor pozitive in functie de grosimea nominala de perete;
Capetele tevilor vor fi taiate neted si perpendicular pe lungimea tevii cu abateri
admisibile, fiind protejate cu capace din polietilena;
Tevile vor fi fabricate de culoare galbena sau de culoare neagra, marcata cu dungi
galbene (minim 4), de-a lungul generatoarelor, repartizate uniform pe circumferinta;
Marcarea tevilor se va realiza de catre producator prin imprimare directa pe teava
astfel incat sa nu produca defecte tevii si sa fie vizibila pe intreaga durata de viata a tevilor.
Marcarea va contine urmatoarele caracteristici:
Tevile ambalate imediat dupa extrudare si depozitate in interior sunt acceptate de
beneficiar pana la un an de la data productiei.

ELEMENTE DE ASAMBLARE

Aceste materiale se vor realiza din materii prime compatibile cu calitatea polietilenei
din care sunt realizate tevile. Realizarea elementelor de asamblare vor corespunde normelor
internationale, ISO 8085 1, ISO 8085 2, ISO 8085 3, ISO 9002 etc.

FIRUL METALIC TRASOR

Se instaleaza odata cu reteaua de distributie pentru a permite localizarea conductelor
din PE.
Firul trasor este un conductor de cupru monofilar cu sectiune de minim 1,5mm
2
cu
izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungere de minim 5 KV.
Pentru ramificatii si legaturi ale firului trasor se folosesc conexiuni drepte sau in
ramificatii sau conectori de cupru (4,8 mm x 50 mm).
Pentru etansarea conexiunilor si prevenirea coroziunii se folosesc cupoane de mastic.
Firul trasor se fixeaza de-a lungul generatoarei superioare a conductei din PE la
distante de maxim 4 m, cu banda adeziva.
La montarea firului trasor se au in vedere normele specifice executarii subterane a
retelelor electrice.
Descriere Marcaj
Fabricantul sau marca
Fluidul vehiculat
Dimensiuni (diametrul exterior x grosimea la perete)
SDR ( pentru tevi cu De > 40mm )
Presiune maxima de serviciu
Tipul de material
Perioada de productie ( data, codul ) o identificare a
schimbului, a liniei de productie
Standardul de fabricatie

Identificare tronson
Nume, simbol, denumire comerciala
Gaz
De x en
SDR11
Ps
PE100

SR EN 1555-2: 2011 Sisteme de
canalizare de materiale plastice pentru
distribuirea combustibililor gazosi
Partea 2 : tevi( sau echivalent)
Un numar secvential care creste la
intervale de 1 m, de-a lungul seriei, de
la 000 la 999 sau de la 0000 la 9999.


In zonele fara constructii se vor monta la distante de 300 m cutii de acces la firul
trasor. Capatul firului trasor montat pe bransamente se fixeaza cu banda adeziva de capatul
bransamentului, dupa iesirea din pamant.

CAPETE DE BRANSAMENT (RACORD)
Sunt echipamente de trecere de la teava de polietilena de bransament, la postul de
reglare, continand robinetul capului de bransament.
Alegerea capetelor de bransament se face in concordanta cu diametrele nominale ale
tevii transportoare.

DEPOZITARE TRANSPORT MANIPULARE

Datorita deteriorarii progresive prin actiunea razelor ultraviolete se fac urmatoarele
recomandari de depozitare:
In exterior: - acoperite cu o prelata protectoare de U.V.;
- in cutii container.
Fitingurile vor fi pastrate in ambalajele proprii pana la utilizare.
Pentru tevile si conductele din PE depozitarea se face astfel :
- tuburile din PE trebuiesc depozitate in interior pe rafturi speciale sau in exterior sub
prelate protectoare U.V. avand capetele protejate cu capace PE;
Conductele in colaci sunt livrate in cutii de carton si daca se deschid vor fi instalate in
maxim 12 luni;
Pentru conductele livrate pe tamburi este necesar sa se faca rigidizarea capetelor
tevii, legarea in straturi a spiralelor, mentinerea presurizarii de livrare intre 105 si 150 kpa,
asigurarea distantei intre conducta si pamant, acoperite cu folie U.V.
Se va evita contactul conductelor PE si fitingurilor cu produsele chimice (solventi,
detergenti, hidrocarburi lichide, gaze esapament etc).
Transportul se face cu vehicule cu podeaua neteda prevazute cu aparatori laterale,
plate, legate pentru reducerea deplasarii intre ele si suportii lor, evitandu-se supraincarcarea.
Puntea camionului si stalpii laterali se vor echipa conform normelor in vigoare.
Nu se vor depozita alte materiale deasupra conductelor de PE in timpul transportului.
Se va avea in vedere evidenta stocurilor in depozite si rotirea materialului depozitat in
sistem FIFO (primul intrat, primul iesit).
Pentru instalarea fitingurilor, tuburilor si conductelor PE vor fi utilizate numai unelte si
echipamente specifice.
La manipularea fitingurilor si conductelor din PE se va evita:
- lovirea cu obiecte ascutite, mai dure ca acestea;
- tragerea sau impingerea pe suprafete abrazive, ascutite sau pietroase;
- zgarierea cu cuiele din paleti sau lazi;
- ridicarea stivelor de culori fara a fi asezati pe paleti;
- utilizarea lanturilor sau cablurilor.

MONTAJUL CONDUCTELOR DIN PE 80 SDR 11 D63 si D32

MONTAREA CONDUCTELOR

1. SANTURI PENTRU POZAREA CONDUCTELOR

Conductele de gaze naturale din polietilena se vor poza la o adancime de minim 0,9 m
masurata de la generatoarea superioara a conductei la suprafata solului. Adancimea de
pozare se poate reduce in cazuri speciale cu conditia montarii conductelor in tub de protectie.


Latimea santului se va alege in asa fel incat de fiecare parte a tevii sa ramana un
spatiu liber de minim 10 cm. Latimea minima admisa, pentru crearea unor conditii optime de
lucru, va fi de 40 cm.
Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip cu inaltimea de 10-15 cm.
Nu sunt admise denivelari evidente ale fundului de sant. Prezenta pe fundul santului sau in
stratul de nisip a unor pietre sau aglomerari de pamant, rezultate din sapatura fiind de
asemenea interzisa.
Dupa pozarea conductei, se umple santul cu nisip pana cand grosimea acestuia, dupa
compactarea manuala, depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei.
Materialul rezultat din sapatura, va fi introdus treptat in straturi de maxim 30 cm si va fi
compactat manual.
Umplerea santului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansand intr-o singura directie.
In cazul in care nu exista variatii de temperatura ale mediului ambiant, cu mai mult de
5C, intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de
30 m.
In zonele in care conducta este pozata in carosabil de asfalt, macadam sau beton, sa
va reface stratul initial al carosabilului, in proportie de 100% .

2. MONTAJUL CONDUCTELOR

Conductele de polietilena se vor asambla prin electrosudare (electrofuziune);
Asamblarea se va efectua de catre sudori autorizati pentru aceste doua tipuri de
procedee, cu respectarea specificatiilor din fisele tehnologice din prezenta documentatie.
Conductele vor fi lansate in sant la scurt timp dupa asamblarea tronsoanelor, dar nu
inainte de incheierea ciclului de racire al fiecarei suduri.
Se va urmari instalarea tronsoanelor in sapatura, in aceeasi zi in care au fost
asamblate, pentru a evita expunerea lor la variatii de temperatura sau la actiunea razelor
solare.
Toate imbinarile realizate intre tevi sau intre tevi si armaturi sau elementele de
asamblare trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu a tevii utilizate.
La coborarea conductelor in sant se vor utiliza franghii, chingi sau scanduri. Este
interzisa utilizarea dispozitivelor mecanice metalice, pentru aceasta procedura.
Lansarea conductei in sant se va face cu evitarea contactului acesteia cu peretii
santului sau cu alte obstacole aparute in sapatura. Teava va fi pozitionata pe cat posibil pe
mijlocul santului, eventualele schimbari de directie necesare, fiind posibile in limita unei raze
de curbura minime de 30 x De= 2m. Curbele se vor realiza fara aport de caldura.
Se vor utiliza mansoane de protectie din plastic la fitingurile de tranzitie la conducta si
bransamente (racorduri) pentru a preveni fisurile si rupturile.
Protejarea conductei PE cu tuburi de protectie se va face conform NTPEE-2008.

3. MONTAREA FITINGURILOR

Dupa verificarea materialelor, imbinarile cu tevile de PE se pot realiza inainte de
coborarea in sant si pe pozitie, prin una din metodele mentionate.
Lansarea conductei dupa asamblarea se poate face numai dupa ce la toate imbinarile
sudate s-au efectuat ciclurile de racire.

4. MONTAREA FIRULUI TRASATOR

Pentru identificarea ulterioara a executiei traseelor conductelor, s-a prevazut
instalarea pe toata lungimea acesteia a unui fir trasator. Se va folosi un fir metalic din cupru
izolat cu diametrul de 1,5 mm si cu izolatie corespunzatoare tensiunii de stapungere de


minim 5KV. Acesta se va monta la adancimea generatoare superioare a conductei, fiind prins
de aceasta, la distante de max. 4 m, la fiecare conexiune, la fiecare curba cu banda adeziva.

Pentru ramificatii si bransamente se utilizeaza conectori. Firul trasator se va infasura
de cateva ori pe teul de bransament inainte de conexiune. Firul trasator va fi scos la capul
bransamentului unde se va atasa cu banda, fiind accesibil personalului de control.
Dupa realizarea retelei de distributie, se face verificarea continuitatii firelor.

5. MONTAREA BANDEI AVERTIZOARE

Deasupra conductei, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de 35 cm de
generatoarea superioara a acesteia este obligatorie montarea unei benzi avertizoare din PE
de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata GAZE NATURALE -
PERICOL DE EXPLOZIE.

MONTAJUL POSTULUI DE REGLARE

Postul de reglare este ansamblul de armaturi si accesorii amplasat intr-o firida, prin
care se face reducerea si reglarea presiunii de la presiune redusa la presiune joasa, utilizata
in instalatia de utilizare exterioara si interioara a imobilului.
La capatul treceri sudate de la PEHD la OL langa Cladirea Tribune conform planuri
Instalatie de utilizare interioara Cladire Tribune parter, plan 4 scara 1: 100 si Schema
izometrica, plan 7 se va monta un robinet de robinet cu sfera (din OL 2), care sa permita
scoaterea din functiune a intregii instalatii si a postului de reglare.
La capatul treceri sudate de la PEHD la OL langa Cladirea Hangar intretinere si
depozitare materiale conform planuri Instalatie de utilizare interioara Cladire Hangar
intretinere si depozitare, plan 6 scara 1: 50 si Schema izometrica, plan 7
Regulatorul de presiune (RTG 25) se alege in functie de marimea debitului nominal
instalat pentru imobilul ce urmeaza a fi racordat la retea.
Regulatorul de presiune se monteaza prin intermediul unui racord olandez care sa
permita demontarea acestuia in caz de revizie. Regulatorul se va monta intr-o firida metalica
sau fibra de sticla, dimensiunea firidei fiind aleasa in functie de tipul regulatorului utilizat.
Inaltimea de montaj a firidei se va stabili astfel incat sa se asigure verificarea si revizia
postului de reglare in conditii normale.
Se interzice intrarea directa a instalatiei de utilizare, din interiorul firidei in interiorul
imobilului de care este fixata (in cazul firidelor lipite, ingropate sau partial ingropate).
In locul in care se monteaza firida nu exista ferestre sau orificii de ventilatie ale
imobilului. Teava de evacuare a regulatorului se va monta, astfel incat eventualele defectiuni
ale regulatorului, cauzatoare de scapari de gaze, sa nu permita infiltratii de gaze in incinta
imobilului.
In cazul ingroparii partiale a firidei in peretele constructiei, interiorul se va tencui si
sclivisi pentru evitarea patrunderii accidentale a scurgerilor de gaze in cladire.
Usa firidei va fi prevazuta cu orificii de ventilare, dispuse in mod egal in partea
inferioara si superioara a ei, suprafata insumata a acestora trebuind sa satisfaca relatia: G
(suprafata gaurilor) = 4 % x S (suprafata usii).
Partile metalice ale firidei, cat si instalatia din interiorul acesteia, va fi protejata contra
coroziunii prin grunduire si vopsire cu vopsea de ulei in doua straturi.
Usa firidei va fi prevazuta cu inscriptia GAZ (inscriptie ce va fi vopsita sau ambutisata
pe suprafata usii).
Pentru imbinarile filetate din postul de reglare, se vor folosi fitinguri din fonta
maleabila, utilizandu-se pentru etansarea celor demontabile, garnituri din clingherit. Pentru


etansarea imbinarilor filetate, se va utiliza fuior de canepa si paste de etansare sau banda de
teflon.
Montarea regulatorului se va face numai dupa ce a fost verificat si testat in prealabil.
Inainte de punerea in functiune, postul de reglare se va supune la probe de rezistenta si de
etanseitate, executate cu aer. Efectuarea probelor de rezistenta a conductelor din postul de
reglare se face cu blindarea la ambele capete ale regulatoarelor. Probele de etanseitate se
fac cu toate dispozitivele si echipamentele montate in stare de functionare.
La executie se vor respecta prevederile din detaliul de montaj al postului de reglare.

PROTECTIE ANTICOROZIVA A CONDUCTELOR SUPRATERANE SI A FIRIDELOR

Conductele din otel pozate suprateran se vor proteja prin vopsire, in doua straturi,
conform STAS 10702/2-1983 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Acoperiri protectoare. Conditii generale) sau echivalent si Normele tehnice N.T.P.E.E. 2008
art.11.1, 11.2, 11.4, 11.5. inainte de vopsire, conductele se vor curata, degresa si grundui.
Grunduirea si vopsirea se vor aplica dupa efectuarea tuturor probelor de presiune, si in
urmatoarele conditii de mediu ambiant: - concentratia cat mai redusa a gazelor agresive;
temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5....40 C (daca nu se aplica alte valori de
catre producatorul de materiale de protectie); umiditatea relativa a aerului sub 70%, (daca nu
se specifica altfel de catre producatorul de materiale).
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se aplica dupa cel mult 3 ore de la
pregatirea suprafetei conductei din otel.
Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a
straturilor componente ale sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie sa corespunda cu
prescriptiile stabilite de producatorii acestor materiale.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se aplica numai pe
suprafete curate, lipsite de apa, de praf sau de impuritati. Fiecare strat al acoperirii trebuie sa
fie continuu, lipsit de incretituri, basici, exfolieri, fisuri, neregularitati. Culoarea fiecarui strat
trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului si nuanta culorii sa difere de la strat la
strat pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicate.
Cifra maxima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire este 2 (STAS
3661- 88 Lacuri si vopsele. Determinarea aderentei peliculei suport -sau echivalent).
Verificarea calitatii acoperirilor protectoare se face inainte de inceperea aplicarii lor, in timpul
si dupa aplicarea lor conform standardelor si prescriptiilor tehnice specifice. Verificarile se
efectueaza de catre executantul acoperirii protectoare in prezenta beneficiarului (lipsa
acestuia nu scuteste pe executant de efectuarea verificarilor).
Materialele de protectie se pot utiliza daca corespund urmatoarele verificari:
- existenta si continutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate; nedepasirea
termenului de valabilitate a materialului.
- materialele care prezinta dubii asupra calitatii sau cu termen de valabilitate expirate se
folosesc numai cu avizul unui laborator de specialitate.
Aspectul final al acoperirii protectoare se face cu ochiul liber pe intreaga lungime a
conductei. Daca se constata suprafete acoperite necorespunzator, acestea se refac. Dupa
fiecare verificare a izolatiei se incheie proces-verbal de lucrari ascunse care va fi anexat la
dosarul definitiv al constructiei. Toate elementele componente ale postului de reglare, inclusiv
firida metalica vor fi protejate contra coroziunii prin vopsire. Se utilizeaza vopseaua galbena
in interiorul firidei iar exteriorul se va vopsi cu o culoare ce se asorteaza cu culorile folosite la
finisarea elementelor de constructie.


VERIFICAREA CALITATI EXECUTIEI

Operatorul licentiat al sistemului de distributie are obligatia de a controla, in timpul
executarii, calitatea lucrarilor pentru retelele de distributie, sub aspectele pe care le considera
necesare.
Executantul trebuie sa respecte prevederile proiectului si ale reglementarilor in vigoare
si sa efectueze toate verificarile impuse de acestea.
Rezultatele verificarilor se consemneaza intr-un proces verbal de lucrari ascunse
(Anexa 7 din NTPEE-2008), care se semneaza de instalatorul autorizat al executantului,
beneficiar si operatorul de distributie pentru cel putin urmatoarele operatiuni:
- realizarea sudurilor;
- respectarea distantelor in plan orizontal intre conducta de gaze si celelalte retele subterane
sau constructii in conformitate cu SR 8591/1997 (Retele edilitare subterane. Conditii de
amplasare) si NTPEE- 2008;
- traversarea altor instalatii;
- adancimea de pozare a conductelor;
- firul trasor, banda avertizoare etc.

VERIFICAREA ETANSEITATII

Verificarile de rezistenta si etanseitate la presiune a retelelor de distributie din PE se
efectueaza de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor.
Probele de rezistenta si etanseitate la presiune a sistemelor de distributie se
efectueaza de catre executant, in prezenta delegatului operatorului sistemului de distributie,
la terminarea lucrarilor in vederea receptiei.
Verificarile si probele de rezistenta si etanseitate la presiune se efectueaza cu aer
comprimat, dupa racirea la nivelul temperaturii exterioare, a ultimei suduri efectuate pe
tronsonul respectiv.
Probele si verificarile pentru instalatia de utilizare redusa presiune proiectata in incinta,
executata din PE 80 SDR 11, conform NTPEE-2008 sunt:
- Proba de rezistenta care se va efectua cu aer la o presiune de 4 x 10 5 Pa (4bar) timp de
min 1 ora;
- Proba de etanseitate care se va efectua cu aer la o presiune de 2 x 10 5 Pa (2bar) timp de
24 ore;
Probele si verificarile pentru instalatiile de utilizare joasa presiune din cladirile Tribune
si Hangar intretinere si depozitare materiale, proiectate executate din otel conform NTPEE-
2008 sunt:
- Proba de rezistenta care se va efectua cu aer la o presiune de 1 x 10 5 Pa (1bar) timp de
min 1 ora;
- Proba de etanseitate care se va efectua cu aer la o presiune de 0,2 x 10 5 Pa (0,2bar) timp
de 24 ore (cu manevrarea armaturilor).
La efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate, aparatele de baza pentru
masurarea presiunii si temperaturii sunt de tipul cu inregistrare continua, cu verificarea
metrologica in termen de valabilitate.
Clasa de exactitate a aparatelor de masura trebuie sa fie minimum 1,5.
Pe langa aparatele de baza, se monteaza in paralel si aparate de control indicatoare
de presiune si temperatura, avand aceeasi clasa de exactitate cu cea a aparatelor de baza.
Inregistrarea parametrilor de presiune si temperatura pe diagrama sau pe protocolul
tiparit dat de echipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistenta si etanseitate.
Inregistrarea parametrilor de presiune si temperatura se dateaza si semneaza de catre
responsabilul metrolog al operatorului, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar si
contine si urmatoarele date:


- lungimea si diametrul tronsonului de conducta supus probelor;
- datele de identificare si verificare a aparatelor de masurare;
Conditiile de incercare si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal de
receptie.
Evacuarea aerului, dupa terminarea incercarilor se face la extremitatile instalatiei,
opuse celei de umplere.
Incercarea la rezistenta si etanseitate a conductelor constituie faza determinanta a
lucrarii.

RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE

Receptia lucrarilor de gaze se va face cu respectarea prevederilor din normele tehnice
pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, cu
modificarile si completarile ulterioare date de Ordin nr. 19 din 6 iulie 2010 emis de Autoritatea
Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si publicat in Monitorul Oficial nr. 531 din 29 iulie
2010 (NTPEE 2008) aprobat prin ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de reglementare in
Domeniul Energiei nr. 5/ februarie 2009
Planul lucrarilor executate cu indicarea exacta a pozitiei elementelor (armaturi,
schimbari de directie, diametre, lungimi, rasuflatori, suduri, adancimea de pozare, camine
etc.);
Certificatul de calitate al materialului tubular;
Factura de procurare a tevilor si a armaturilor;
Protocoalele de sudura tiparite, date de echipamentul electronic al aparatelor de
sudura;
Procese verbale de lucrari ascunse.
Incercarile de rezistenta si etanseitate se vor executa de constructor prin instalatorul
autorizat in prezenta delegatului operatorului si a proiectantului.
Dupa efectuarea probelor, pentru lucrarile care au satisfacut controlul calitativ, se va
incheia un proces verbal de receptie tehnica.
Punerea in functiune a instalatiei de utilizare se face de catre executant in prezenta
operatorului sistemului de distributie si a beneficiarului dupa caz .
La punerea in functiune se vor respecta cap. 13.12 ;13 .13 ;13.14 ;13.15 din NTPEE-
2008.
Un exemplar din procesele verbale de receptie si de punere in functiune vor fi anexate
de operatorul de distributie la documentatia tehnica si economica a lucrarii respective, care
se vor pastra la arhiva tehnica a operatorului de sistem.

CAP. IV SPECIFICATII TEHNICE MASURI DE PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA
MUNCII

Pentru buna pregatire a lucrarilor toate materialele, armaturile, echipamentele si
utilajele necesare lucrarilor vor fi organizate corespunzator pe toata perioada executiei, iar
constructorul va lua masuri de asigurare a ordinii, curateniei si a securitatii;
Este interzisa trecerea masinilor si utilajelor peste poduri si podete fara verificarea
La incetarea lucrului toate dispozitivele si utilajele vor fi retrase de pe platformele de
lucru, curatate si verificate in afara perimetrelor de circulatie, in locuri stabile si asigurate
impotriva deplasarilor si pornirilor intamplatoare;
Inainte de inceperea sapaturilor se vor identifica instalatiile subterane ascunse:
conducte de orice fel, cabluri electrice si de telecomunicatii, etc. luand masuri de protejare a
acestora prin sapatura executata numai manual;


Lucrarile de subtraversare a drumurilor prin sant deschis pe cate din latime se vor
realiza utilizand dupa necesitati si podete provizorii peste sapatura. Acestea se vor realiza
fara oprirea circulatiei, cu luarea tuturor masurilor restrictive;
La saparea manuala a santurilor si gropilor de pozitie se vor folosi unelte de sapat
bune, luandu-se masuri de protectie impotriva surparilor; Toate sapaturile adanci vor fi
asigurate prin sprijinire;
Este interzis a se executa lucrari de sudura in gropi neasigurate impotriva surparii
malurilor;
Operatiunile de lansare a conductelor se vor efectua numai sub supravegherea si la
comanda sefului de formatie;
Este strict interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor sub carligul macaralelor sub
conducta ridicata sau in zona de actionare a bratelor acestora;
Inainte de inceperea oricarei operatii de ridicare sau coborare, conducatorul instalatiei
de ridicat este obligat sa anunte prin semnale acustice muncitorii din jur, pentru a iesi din
raza de actiune a acestora;
Se interzice folosirea macaralelor (manuale sau auto) daca: starea cablurilor de ridicat
este necorespunzatoare; franele de asigurare a sarcinii nu sunt eficiente; nu sunt echipate cu
chingi de ridicat a sarcinii omologate si in perfecta stare; nu sunt calate corespunzator;
Pentru operatiunile de ridicare a sarcinii vor fi utilizate numai dispozitive de legare
omologate si in perfecta stare care vor corespunde caracteristicilor lucrarilor pentru care au
fost destinate;
Este interzis a lucra cu/pe utilaje persoanelor neautorizate;
Personalul care actioneaza in raza utilajelor actionate electric sau in raza retelelor
electrice va fi instruit pentru evitarea electrocutarii;
In timpul efectuarii probelor de presiune se interzice accesul in zona de lucru a
personalului;
Este interzis accesul persoanelor straine in zona lucrarilor si in special a copiilor.
Pentru conductele de PE se face in permanenta controlul electricitatii statice prin:
- cabluri de impamantare;
- echipament de protectie adecvat;
- sa nu stati in zone umede;
- spreierea conductei cu o solutie de sapun si atingere de pamant.
Pentru lucrarile de cuplari decuplari la conducte si instalatii de gaze cu foc se vor
lua urmatoarele masuri:
Lucrarile de cuplari in gaze se vor desfasura numai pe baza unui program intocmit in
mod special si semnat de organele competente ale constructorului si beneficiarului sub
directa supraveghere a delegatiilor acestora.
Nici o lucrare cu foc (sudura, taiere in metal, lucru cu scule care produc scantei) nu va
fi inceputa fara permis de lucru cu foc, eliberat de seful unitatii beneficiare a instalatiilor la
care se lucreaza, acest permis va indica masurile preventive ce trebuiesc luate de
constructor si beneficiar pentru a incepe lucrul cu foc. Permisul de lucru cu foc (N PSL 79
MMPG) este valabil o singura zi. Pentru lucrul in continuare se va emite in fiecare zi de lucru
permis. In timpul lucrului, permisul trebuie sa se gaseasca la persoana vizata sa execute
lucrarea.
Instalatiile si conductele la care urmeaza sa se lucreze, vor fi predate constructorului
de catre beneficiar pe baza unui proces verbal in care se va specifica ca ele sunt pregatite
conform N.T.S. si P.S.I., putandu-se lucra la ele cu foc deschis si scule producatoare de
scantei.
Este interzisa executia lucrarilor de sudura sau operatii care ar produce scantei la
instalatiile in functiune si la instalatiile legate de cele in functiune.
Maistrul, seful de echipa si muncitorii nu vor incepe lucrul inainte de a fi convinsi de
indeplinirea tuturor masurilor prevazute in permisul de lucru.


Lucrarile cu foc trebuie imediat oprite daca in cursul executarii lor, independent de
luarea masurilor necesare, se constata organoleptic manifestari de gaze in preajma locului
de lucru.
Acolo unde nu se pot asigura conditiile prevazute de N.T.S. si P.S.I. pentru lucru cu
foc deschis si unde este posibil, portiunea din instalatie sau conducta la care urmeaza sa se
lucreze se va demonta dupa golire si se va transporta unde se va putea lucra cu foc. Dupa
executarea interventiei se va transporta si monta din nou in instalatie. Atat demontarea cat si
montarea se vor executa cu scule antiscantei.
Este interzisa apropierea cu flacara, lucrul cu scule ce pot produce scantei, sudura,
accesul utilajelor la o distanta mai mica de 35m de instalatiile in exploatare.
In toate cazurile in care exista pericolul formarii unui amestec exploziv, se vor lua
urmatoarele masuri: interzicerea stricta a focului, evitarea producerii de scantei, inchiderea
gazului; aerisea imediata a conductei;
La punerea in functiune a conductelor si instalatiilor noi, modificate, se va proceda la
evacuarea aerului din conducta, lasand sa treaca - de la capatul opus o cantitate de gaze
intre doua si trei ori volumul conductelor;
Pentru conductele din PE, purjarea se va face prin intermediul Ansamblului de
purjare in vederea: asigurarii controlului si evacuarii gazelor; prevenirii aparitiei electricitatii
statice; controlul (cu gascop) a concentratiei gazului; evacuarii in siguranta a gazelor.
Constructorul si beneficiarul vor stabili, dupa caz si alte masuri pentru siguranta lucrului;
Cand apar pe santier probleme deosebite se va solicita proiectantul pentru elaborarea
de eventuale prevederi speciale astfel ca executia sa se desfasoare fara accidente umane
sau materiale;
In afara masurilor prevazute mai sus, la executia lucrarilor constructorul si beneficiarul
vor trebui sa stabileasca si alte masuri si sa le completeze pe cele din proiect cu masuri
specifice activitatii lor.
Legislatia, normele, instructiunile si atentionarile mai sus enumerate au caracter
enuntiativ nelimitativ. Ele privesc domeniile specifice ale celor mai importante categorii de
lucrari proiectate prin documentatia de fata, dar care nu absolva de obligativitatea cunoasterii
si aplicarii in timpul executiei si exploatarii obiectivelor proiectate, a tuturor normativelor si
masurilor de protectia muncii aferente tuturor genurilor de lucrari prevazute.
In timpul executiei lucrarilor prevazute in proiect cat si a exploatarii retelelor este
obligatorie:
Refularea si golirea completa a conductelor inainte de inceperea lucrarilor de cuplare;
Verificarea mecanismelor si dispozitivelor de ridicare si tragere in vederea asigurarii
perfecte si nepericuloase a functionarii acestora;
Folosirea utilajelor si a echipamentelor corespunzatoare pentru activitatea de
manipulare, fixare, ridicare si tragere a conductelor si a pieselor grele;
Verificarea zilnica a utilajelor si agregatelor folosite in timpul operatiunilor tehnologice
(punere la pamant a utilajelor electrice, pompe, etc.);
Asigurarea calitatii corespunzatoare a imbinarilor sudate la montarea conductelor noi si
la cuplarile cu firul existent;
Asigurarea conductelor si a schelelor in timpul montajului in vederea asigurarii unei pozitii
stabile (prindere in funii, batere de tarusi, opritori, etc.);
Verificarea materialului lemnos intrebuintat pentru schele si podine, executarea schelelor
in conditii bune;
Montarea placutelor avertizoare si izolarea zonei in timpul lucrului si a probelor;
Prelucrarea, insusirea si aplicarea corespunzatoare a normelor generale si speciale de
protectia muncii si tehnica securitatii, precum si dotarea completa si corespunzatoare a
personalului executant cu echipament de protectie.
Este interzisa cu desavarsire: stationarea personalului executant sub sau deasupra
pieselor care se ridica sau se coboara in timpul montajului; transportarea, manipularea si


manevrarea de materiale sau utilaje, efectuate in conditii neconforme normativelor in vigoare
(improvizate neverificate, cu dispozitive de prindere neadecvate, etc.); continuarea lucrului si
neasigurarea tevilor in cazul unui vant puternic; introducerea gazelor in conducta golita sau
cea noua, fara sa se fi facut evacuarea aerului prin introducerea de gaz inert (operatiune care
se face in mod expres de beneficiarul conductelor sau cel putin sub supravegherea lui).

Pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale se vor lua
urmatoarele masuri :
Se vor respecta distantele si masurile de siguranta prescrise in normative;
La saparea manuala si /sau mecanizata a santului se va da o deosebita atentie
activitatii, cand santul se afla in zona de circulatie, si mai ales cand in zona se afla cabluri pe
langa cai de comunicatii;
Controlul defectoscopic al imbinarilor sudate si executarea incercarilor de presiune a
conductelor se vor efectua in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;
Se vor verifica sub toate aspectele (gabarit, stare de functionare, uzura etc.) utilajele,
mijloacele de transport si tractiune, macaralele, cablurile, funiile si lanturile folosite;
Se vor marca prin tablite avertizoare pericolele si lucrarile ce comporta situatii
periculoase pentru personalul de executie si exploatare;
Echipamentul de lucru si cel de protectie se va intretine si utiliza in mod corespunzator
Muncitorii vor folosi obligatoriu si permanent, indiferent de anotimp, echipamentul de
lucru si de protectie prevazut de normativele in vigoare:

Nr.
crt.
Denumire echipament Sudor Montator Sapator Obs.
1 Casca de protectie + + +
2 Salopeta + + +
3 Cizme de cauciuc + + + dupa caz
4 Manusi sudor +
5 Manusi montator + +
6 Costum azbest + + dupa caz
Se vor lua masuri pentru insusirea, verificarea si aplicarea corecta si integrala a tuturor
normativelor generale si speciale de protectia muncii si tehnica securitatii, din care se va
acorda atentie prioritara cauzelor principale a caror pondere la producerea accidentelor s-au
dovedit a fi apreciabile in executarea si exploatarea genurilor de lucrari ale proiectului de fata;
Supracontrolul tehnic pe timpul executari lucrarilor si al probelor tehnologice se face
de catre beneficiarii lucrarilor proiectate respectiv, a retelelor de distributie gaze naturale
(S.C.Distrigaz Sud Retele GDF Suez - punct de lucru Ploiesti) care detine exclusivitatea
programarii si efectuarii manevrelor de gaze prin conductele ce urmeaza a fi puse in
functiune.

CAP. V MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI

Referinte normative:
- SR EN ISO :14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare;
- Manual calitate mediu cod: MCM
protectia mediului.
- Ord. Min. Med. Nr. 462/1993;
Identificare aspecte de mediu: Tipurile de impact asupra mediului sunt: poluarea apei,
poluarea aerului, poluarea solului, impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective,
impactul asupra vegetatiei si faunei terestre etc.
Solutii pentru protectia mediului inconjurator:


Protectia solului La executie constructorul va decoperta manual stratul vegetal, care
se va depozita separat de restul pamantului ce urmeaza a fi scos . Dupa montarea conductei
astuparea santurilor se va face astfel incat sa fie pastrata ordinea fireasca a orizonturilor
solului respectiv, iar dupa tasarea si repunerea stratului vegetal, terenul sa fie readus pe cat
posibil la profilul initial.
- Se vor evita pe cat posibil scurgerile de combustibil pe sol sau in apa de la alimentarea
utilajelor;
- Se interzice deversarea uleiului uzat pe sol sau in ape de suprafata;
- Deseurile rezultate in urma lucrarilor se vor colecta in containere, separate de deseurile
menajere , urmand sa fie predate operatorilor autorizati sa desfasoare activitati de valorificare
sau eliminare a deseurilor;
Protectia apelor -. Nu se intrevad posibilitati de poluare a apelor;
Protectia aerului Nu se intrevad posibilitati de poluare a aerului;
Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective nu este cazul.
Evaluarea impactului asupra mediului aceasta se va face prin cuantificare riscului de
impact asupra mediului. Pentru cuantificare se va folosi grila de evaluare a aspectelor
semnificative de mediu conform procedurii. In functie de nivelul de semnificatie al impactului
asupra mediului Ns se poate aprecia nivelul de risc astfel:
- risc scazut Ns < 5; este in general acceptabil, mediul si modul de lucru prezinta riscuri
minime la acest nivel se incadreaza si tehnologia de executie a instalatiei de utilizare
proiectate.
- risc mediu N s 5 probleme importante de risc nu este cazul.
- risc inalt N s 5 trebuie eliminate, inlocuite, izolate, control de specialitate nu este cazul.

CAP. VI Legislatie, norme, prescriptii tehnice si standarde relevante pentru proiectare si
executie

- Legea energiei electrice si a gazelor naturale Nr. 123 din 10 iulie 2012 emisa de
Parlamentul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial nr. 485 din 16 iulie 2012;
- Legea nr. 10/ 1995 legea privind calitatea in constructii, publicata in monitorul oficial al
Romaniei nr. 12 din data de 24 ianuarie 2005, cu modificarile ulterioare;
protectia mediului;
- Legea apelor nr. 107/1999 cu modificarile si completarile ulterioare din Hotararea de
Guvern nr. 252/2005 si Hotararea de Guvern nr. 188/2002;
- Legea nr. 319/ 2006- Legea securitatii si sanatatii in munca;
- Legea nr. 608/ 2001- Legea privind evaluarea conformitatilor produselor, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 373 din 10 iulie 2006;
- Legea 307/12.07.2006 Lege privind apararea impotriva incendiilor publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2001;
- H.G.R. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice
aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 48 din 22 ianuarie 2008;
- H.G.R. nr. 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
nr. 286 din 11 decembrie 1995;
- H.G.R. nr. 272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in
constructii publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 193 din 28 iulie 1994;


- H.G.R. nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 193 din 28 iulie
1994;
- H.G.R. nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
in constructii cu completarile si modificarile din H. G. Nr. 1231/ 1. 10. 2008 publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 691 din 10 octombrie 2008;
- Ordin nr. 19 din 6 iulie 2010 emis de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si
publicat in Monitorul Oficial nr. 531 din 29 iulie 2010 (NTPEE 2008) aprobat prin ordinul presedintelui
Autoritatii Nationale de reglementare in Domeniul Energiei nr. 5/ februarie 2009;
- ORDIN Nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
produsi de surse stationare publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 190 din 10 august
1993;
- ORDIN Nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 274 din 27 aprilie 2010;
- ORDIN Nr. 863 din 2 iulie 2008 pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului cadru al
documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de
interventii";
- ORDIN Nr. 1026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea conditiilor de elaborare a raportului de
mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de
amplasament, raportului de securitate si studiului de evaluare adecvata publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 562 din 12 august 2009;
- Manual calitate mediu cod: MCM;
- SR EN 1555-2: 2011 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru distribuirea
combustibililor gazosi Partea 2 : tevi (sau echivalent);
- SR 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare;
- SR EN 10208- 1: 2009 L245 GA Tevi de otel pentru conducte destinate fluidelor
combustibile. - Conditii tehnice de livrare. Partea 1: tevi in clasa de prescriptii A;
- STAS 8804/ 2/ 1992 Fitinguri din otel aliat si nealiat pentru sudare cap la cap. Coturi cu raza
scurta 30
0
, 45
0
, 60
0
, 90
0
, 180
0 .
Dimensiuni;
- STAS 8804/ 8/ 1992 Fitinguri din otel aliat si nealiat pentru sudare cap la cap. Reductii.
Dimensiuni;
- STAS 8804/ 6/ 1992 Fitinguri din otel aliat si nealiat pentru sudare cap la cap. Teuri cu
ramificatie redusa. Dimensiuni;
- SR EN 126: 2012 Robinete multifunctionale pentru aparate care utilizeaza combustibili
gazosi;
- SR EN ISO 17292: 2005 Robinete cu bila pentru industriile petrolului, petrochimiei si
industriile conexe;
- SR EN ISO 50194-1: 2009 Aparatura electrica pentru detectarea gazelor combustibile din
locuinte. Partea 1: metode de incercare si cerinte de performanta;
- STAS 10702/ 1-83 Protectia coroziunii a constructiilor din otel suprateane. Acoperiri
protectoare. Conditii tehnice generale;
- STAS 10166/ 1-77 Protectia coroziunii a constructiilor din otel suprateane. Pregatire
mecanica a suprafetelor;
- SR 7335/ 6- 1998 Protectia anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Protejarea
conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate si la treceri prin camine;
- SR EN ISO 9692-1: 2004 Sudare si procedee conexe. Recomandari pentru pregatirea
mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare WIG, si sudare cu radiatii a otelurilor.


- SR EN ISO 4063:2011 Sudare si procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor si numerele
de referinta;
- SR EN ISO 15607: 2008 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Reguli generale;
- SR EN ISO 9692-1: 2004 Sudare si procedee conexe. Recomandari pentru pregatirea
mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare WIG, si sudare cu radiatii a otelurilor);
- SR EN ISO 2560: 2010 Materiale pentru sudarea manuala cu arc electric si cu granulatie
fina .Clasificare;
- SR ISO/ TR 581: 2011 Sudabilitate. Materiale metalice. Principii Generale;
- SR EN 287-1 Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 1: Oteluri;
- SR EN ISO 15609-1: 2008 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materialele metalice. Specificatia procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc electric;
- SR EN ISO 14731: 2008 Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati;
- ISCIR PT CR 7- 2010 Aprobarea procedurilor de sudare pentru otel, aluminiu si aliaje de
aluminiu pentru polietilena de inalta densitate PE-HD;
- ISCIR PT CR 9- 2010 Autorizarea sudorilor care executa lucrari de sudare la instalatii sub
presiune si la instalatii de ridicat, in otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilena de inalta
densitate PE-HD;
- SR EN 10204: 2005 Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie;
- SR EN ISO 5817: 2008 Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele
acestora- cu exceptia sudarii cu fascicol de electroni- Niveluri de calitate pentru imperfectiuni;
- SR EN ISO 15614-1: 2004 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a
otelurilor si sudarea cu arc a nichelului si a aliajelor din nichel;
- SR EN ISO 15614-1: 2004/A1: 2008 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu
gaz a otelurilor si sudarea cu arc a nichelului si a aliajelor din nichel. Amendament 1);
- SR EN ISO 9001: 2008/AC: 2009 Sisteme de management al calitatii. Cerinte;
- SR EN ISO 14001: 2005/C91: 2005 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de
utilizare;
- SR EN ISO 14001: 2005/ AC: 2009 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de
utilizare;
- SR EN ISO 14001: 2005 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare;

3.5.6. Memoriu tehnic retele termice exterioare
Generalitati:
Prezenta documentatie cuprinde, in faza PT+CS+DE urmatoarea lucrare:
- Executarea racordului de apa fierbinte 120 C/ 75 C intre modulul termic si
punctul de bransare la reteaua de termoficare urbana existenta in zona cea mai
apropiata. Racordul va fi executat in conducte preizolate termic din teava neagra
2 x Dn 100mm cu manta de protectie din polietilena.

Descrierea situatiei existente:
Hipodromul din Ploiesti este actualmente singurul care mai organizeaza curse de cai in
Romania. Instalatiile sale invechite, dificultatile de functionare si calitatea slaba a
echipamentelor sale conduc progresiv catre declin si incetarea organizarii de curse.
In vederea reabilitarii/modernizarii hipodromului din Ploiesti s-au facut investigatii asupra
cladirilor existente in incercarea de ai reda toate functionalitatile avute in momentul
constructiei.


Conform expertizei tehnice effectuate s-a determinat faptul ca majoritatea cladirilor se
regasesc intr-o stare precara, acestea fiind degradate atat fizic cat si moral, impunandu-se
realizarea unor cladiri noi care sa raspunda cerintelor unui hipodrom international.
Din punct de vedere al instalatiei de incalzire, constructiile existente aferente Hipodromului
au fost in trecut racordate la sistemul centralizat de alimentare cu caldura, racordul fiind
constituit din doua conducte clasice, 2xDn 150 mm, montate in canale termice nevizitabile,
betonate.
Odata cu demolarea cladirilor existente si construirea altora noi spatiul tehnic isi schimba
pozitia, astfel fiind necesara prelungirea racordului existent pana la noul spatiu tehnic
proiectat.
In vederea acoperii necesarului termic pentru incalzire si preparare apa calda de consum
noul racord transporta o sarcina maxima de 1200kW prin doua conducte preizolate, 2 x
Dn100 mm, montate direct in sol, care transporta agent primar de termoficare (120 C/ 75
C).
Necesarul de energie termic calculate pentru instalatiile interioare de incalzire si apa calda
de consum este urmatorul:
Fluxul termic necesar pentru incalzirea spatiilor: 950 kW
Fluxul termic necesar pentru preparare apa calda de consum: 700kW
Fluxul termic maxim pentru dimensionarea racordului de termoficare este de 1200kW.

Descrierea solutiei proiectate:
Racordul de apa fierbinte
Racordul de apa fierbinte 120 C/ 75 C asigura energia termica necesara consumatorului,
utilizata in modulul termic pentru producerea agentului termic de incalzire apa calda 90 C/
70 C si apa calda de consum (60 C). Racordul face legatura intre reteaua de termoficare
urbana existenta si modulul termic montat in camera tehnica.
Conductele racordului vor fi realizate din teava preizolata montate direct in sol cu manta de
protective din polietilena.
Conductele racordului vor fi prevazute cu conductor de semnalizarea defectelor interioare a
conductelor, adica sporirea umiditatii termoizolatiei din poliuretan. Acest sistem de depistare
a defectiunilor va fi integrat in sistemul general al retelei de termoficare cand acesta exista
sau se va rezuma doar la racordul propriu-zis cand reteaua la care se racordeaza nu are un
sistem de urmarire si depistare a defectiunilor.
Punctul de bransare al racordului de apa fierbinte il constituie punctul unde se termina
vechiul racord al Hipodromului. Pe intreg traseul conductele sunt montate direct in sol
(ingropate).

Documentatia cuprinde toate lucrarile necesare realizarii racordului de apa fierbinte:
- stabilirea, trasarea si pichetarea traseului viitorului racord tinand seama de
obstacolele vizibile si de retelele subterane existente conform avizelor
detinatorilor acestor retele.
- realizarea suportilor pentru montarea noilor conducte utilizand elementele de
rezistenta a constructiilor existente.
- Montarea conductelor retelei echipata cu toate elementele preizolate la cotele si
pozitiile din proiect prin sudare, probare, mansonare; se precizeaza ca
racordarea la reteaua de termoficare se face in functie de situatia la fata locului
dupa reamplasarea robinetilor existenti
Pe racord, in apropierea legaturii la reteaua de termoficare in punctul termic se vor monta
robineti de inchidere preizolati. Conductele traseului au posibilitatea de golire si dezaerisire.
Dimensionarea conductelor racordului de apa fierbinte s-a facut pentru asigurarea maximului
de energie termica necesara consumatorului.


Dupa montarea conductelor si aparatelor se va executa proba de etanseitate la rece
separate pe agentii termici:
- agent secundar - 9 bar
- agent primar - 24 bar
Receptia componentelor sistemului de conducte si a armaturilor s eva face in conditiile
insotirii acestora de documentele corespunzatoare:
- certificatele de calitate a materialelor
- buletine de incercari si analize
- evidenta abaterilor si/sau derogari de la prevederile proiectului
- caiete de sarcini elaborate de furnizor si/sau cartea tehnica

Se va urmari concordanta caracteristicilor tehnice declarate (inscrise in certificatele de
insotire) lae produsului livrat, cu prevederile documentatiei de proiectare, caietele de sarcini
elaborate de furnizor si/sau cartea tehnica a produsului.
Elementele de conducta si armaturile se transporta cu mijloace de transport adecvate
lungimii de livrare a conductelor. In timpul transportului ele trebuie blocate si fixate contra
deplasarii transversale si longitudinale.
Descarcarea elementelor de conducta se face la locul executiei sau in spatii amenajate
inchise, asigurate contra furturilor la unitatea achizitoare sau la contractant (antreprenor
general).
La descarcare se folosesc dispositive speciale de ridicare si chingi din material textil armat
cu latimea minima de 10 cm.
Este interzisa aruncarea, rostogolirea si rasturnarea elementelor de conducta de pe
latformele mijloacelor de transport sau din mijloacele de transport la locul de montare.
Depozitarea elementelor de conducta se face pe suprafete plane, netede, libere dupa care
se asigura contra rostogolirii cu dispositive de blocare stabile. Accesoriile se vor transporta
ambulate si se depoziteaza in incinte inchise si uscate. Depozitarea pe termen lung a
elementelor de conducta se va face numai cu protejarea acestora impotriva intemperiilor.
Manevrarea tevilor se face cu grija pentru a se evita ovalizarea capetelor ceea ce conduce la
imbinari defectuoase.
Depozitarea electrozilor se face in locuri uscate.
Manevrarea tronsoanelor de teava se face cu macarale adecvate greutatii pieselor
respectandu-se sarcina admisibila a acestora si avand carligele asigurate. Este interzisa
purtarea pieselor peste capetele muncitorilor aflati in zona.

Daca beneficiarul are posibilitatea, va oferi executantului in zona santierului o zona adecvata
pentru organizarea de santier necesara.
Instalarea si intretinerea containerelor si baracilor pentru personal si echipamnete revine
executantului.
Furnizarea de electricitate este in sarcina executantului. Toate instalatiile electrice trebuie sa
corespunda standardelor de siguranta romanesti. Impamantarea corecta sau instalarea de
comutatoare de protectie este obligatorrie.
Beneficiarul va furniza si mentine accesul si autorizatiile necesare pentru a permite
executantului sa intre in zone ale santierului caresunt in posesia beneficiarului si exploatate
de acesta.
Beneficiarul va beneficia si obtine pentru executant permisiunea de acces in zonele
santierului care apartin altor proprietari.
Beneficiarul este obligat sa furnizeze:
- zone pentru facilitate de santier si depizitari de materiale
- zone pentru depozitarea materialului escavat sau pentru aruncarea umpluturilor
de pamant


- aprovizionarea cu apa, electricitate, linie telefonica, loc pentru deversarea
deseurilor pentru canalizare
- strat de pamant de suprafata si inlocuitori
- puncte fixe de pozitie si elevatie
Siguranta in santier este responsabilitatea executantului. Acesta trebuie sa ia toate masurile
pentru securitatea santierului cum ar fi:
- ingradirea santierului
- marcarea santierului
- iluminatul
- siguranta depozitelor
- siguranta circulatiei in santier
- indepartarea apei din santier
- bariere, etc

Executantul va respecta toate regulamentele care sunt relevante pentru siguranta
personalului sau al beneficiarului sau trecatorilor. El raspunde pentru toate pagubele in fata
beneficiarului doar daca acestea sunt datorate nerespectarii acestor masuri.
Executantul trebuie sa adune toate reglementele locale, nationale si internationale sis a le
puna la dispozitie in cazul inspectiilor de santier.

Executantul trebuie sa asigure toate masurile de siguranta pe santier ca si primul ajutor in
caz de accidente.
Se va acorda o atentie speciala urmatoarelor:
a) Regulament referitor la protectia lucrarilor si igiena in cladiri, aprobat de MLPAT,
publicat sub nr.9/m 15.03.1993
b) Standardele specifice referitoare la siguranta lucrarilor pentru instalatii de apa
aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu nr 357/1997.
c) Ordin nr 775/22.07.1998 M.I. privind norme generale de prevenire si stingere a
incendiilor
d) Standardele de prevenirea si stingerea incendiilor pentru producerea, transportul si
distributia energiei electrice PE 009/1993.
e) Norme privitoare la proiectarea instalatiilor termo- mecanice in centralele termice PE
224/82.
f) Norme privitoare la proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
indicative I 13/2002.
g) Reguli generale de prevenire si stingerea incendiilor aprobate de MLPAT
h) Normativ P 118/1999 pentru proiectyarea si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului.
i) Ordonanta guvernului 60/28.08.2007 privind apararea impotriva incendiilor
Protectia Mediului Inconjurator:
La executie se vor lua masuri impotriva raspandirii prafului si materialelor escavate. Apa
rezulta din goliri, probe si spalari va fi condusa in canalizarea existenta. Dupa realizarea
lucrarii suprafata terenului se va aduce cel putin la starea initiala. Zona va fi curatata
constiincios.
In exploatare aceste retele nu produc poluarea mediului.

3.5.7. Caiet de sarcini retele termice exterioare
GENERALITATI
Proiectul cuprinde conducte isolate clasic care constituie RACORDUL DE APA
FIERBINTE necesar alimentarii cu energie termica a obiectivului pentru prepararea agentului
termic de incalzire (apa calda 90C/70C) si apa calda de consum (60C).


Conductele racordului se branseaza la reteaua de apa fierbinte existent in zona in
interiorul punctului termic existent.

OBIECTUL LUCRARII
Lucrarile vor cuprinde proiectare detaliata pentru constructii aferente, procurare si
montare cu armaturi si conducte preizolate, transport in santier, asigurare transport, punere
in functiune, teste de dare in exploatare si asigurare, ca si remedierea oricaror defectiuni in
timpul perioadei prestabilite de remedierea defectiunilor pentru intrega instalatie si darea in
functiune a reteleor de conducte.

CONTINUTUL LUCRARILOR
Vor fi respectate regulile generale recunoscute de practice tehnologice si standarde,
cum ar fi:
ISO, EN, DIN, STAS, etc., regulile internationale si nationale pentru instalatii mecanice, in
variantele lor mai recente si Normativul NP 029-98, PRIVIND RETELELE CU CONDUCTE
PREIZOLATE SI Normativul I3-2003 privind proiectarea si executia instalatiilor de incalzire
centrala.

Continutul lucrarilor de retele:
- Elaborarea tuturor detaliilor si documentelor de lucru cum ar fi: organizare de
santier, sectiuni, profile longitudinal, planuri, detalii, etc., in calitate necesare
cerute pentru realizarea corecta si prompta a respective component a instalatiei.
- Constructia retelei noi (la dimensiuni corespunzatoare conform proiectului ) cu
conducte preizolate ingropate direct in sol, inclusiv coturi de detectare a
pierderilor.
- Repozarea tuturor reteleor de utilitati existente demontate sau deviate ca si a
componentelor acestora.
- Integrarea in sistemul complet de semnalizare a defectiunilor, acest system
trebuie sa fie adecvat, integrabil, compatibil si trebuie sa satisfaca cerintele
clientului.
- Furnizarea complete si instalarea marcajelor necesare.

Continutul lucrarilor de terasamente:
- Determinarea traseului conductelor conform planurilor din teren inainte de inceputul
escavarilor.
- Obtinerea permisului de escavare de la toate agentiile raspunzatoare inainte de
inceperea escavarilor.
- Permisul de la detinatorul terenului in functie de actele de proprietate.
- Masuri de siguranta traficului si siguranta pe santier.
- Lucrarile necesare de deschidere si demolari.
- Lucrari de terasamente, inclusive compactare, indepartare si livrare pamant, inclusive
depozitare intermediara.
- Executarea stalpilor metalici cu fundatii din beton simplu.
- Executarea suportilor pentru conducte.

PREZENTAREA LUCRARILOR PROIECTATE

Lucrarile de conducte
Pentru alimentarea cu energie termica a obiectivului se va realize un record termic cu
conducte preizolate pentru apa fierbinte 120C/75C.


Realizarea acestei retele se face cu conducte prizolate, monate aerian intre punctual
de barnsare la reteaua de apa fierbinte existent si punctual de contorizare.
S-au prevazut mijloace de inchidere, reglare si golire.

Materiale de baza a retelelor
Teava
- Conductele de pa fierbinte pentru temperaturi ridicate vor fi din tevi de otel fara sudura
conform STAS 530, STAS 404/3-87 sau un alt standard strain care are cel putin
caracteristicile cuprinse in STAS-urile de mai sus.
- Conductele preizolate vor corespunde SR EN 253 al Institutului Roman de Standardizare
si vor di isolate cu poliuretan cu <0,027 w/mk protejata cu teava de polietilena de mare
densitate (KPE) sau banda de aluminium tip SPIRO, realizate, ambele in aceeasi manta de
protectie.
- Conductele preizolate vor corespunde si normelor europene de standardizare :
-teava dreapta prizolata EN 253
-asamblari armature EN 488
-imbinari nedemontabile EN 489
-asamblari fitinguri-EN 448
-tevi din otel-DIN 1626
-tevi din otel nesudate-ISO 9329-1
-grosimea nominal a peretelui-ISO 4200
Se precizeaza ca numarul de mansonare va fi cuprins in pretul conductei prizolate si
va fi oferit de producatorul conductelor, functie de lungimile de livrare.
Sepropune utilizarea conductelor prizolate de tip pereche (conductele sunt montate in
aceeasi manta cu izolatie termica din poliuretan).

Armaturi
Robinetii de inchidere a racordului de termoficare vor avea elemental de inchidere bila
si vor fi de tip preizolat cu record pentru sudat, cu mijloace de manevrare cu Pn 25.
La montare se vor respecta conditiile impuse de furnizor pentru executarea
manevrelor.
Armaturile vor corespunde SR ISO 7005/1-99.Producatorul va oferi si elemntele de
raelizare a caminului de manevrae a robinetilor.
Documente care trebuie respectate
-NP 092-Proiectarea si executarea retelelor de conducte preizolate.
-Pescriptiile tehnice ISCIR CR 4-03, C 6-03, C7/1-03; CR9/ 1-03; C10/1 C10/2-03.
-PE 207-85 Normativ de proiectare si executie a retelelor de termoficare.
-Legea nr. 90-96-Legea protectiei muncii.
-PE 221-94-Regulamentul privind receptia si punerea in functiune a retelelor de termoficare
-Legea nr.10-94-Legea asigurarii calitatii produselor
-Norme republican de protectia muncii
-PE 009-93-Norme de prevenirea, stingerea si dotarea impotriva incendiilor.
-C 300-94-Normativ de stingere a incendiilor in timpul executiei
-SR ISO 7121-96-Robinete cu sfera
-Ordin 462-93-Conditii tehnice privind protectia atmosferei
-Planuri de situatie, profile longitudinal si detaliile din proiect.

EXECUTAREA LUCRARILOR
GENERALITATI
In proiect sunt cuprinse lucrarile care trebuie effectuate in vederea realizarii racordului
de apa fierbinte intre reteaua existent de apa fierbinte si consummator (MODULUL TERMIC).


Instalatii termomecanice
Sistemele de conducte preizolate cu fire de semnalizare inglobate sau sisteme legate
in conducta de transport a agentului termic, termoizolatia din poliuretan si mantaua de table
de aluminiu se deplaseaza impreuna cu un tot unitar la deformatiile data de dilatarea
conductei de transport in functie de temperatura agentului termic vehiculat.
Sistemul este compus din:
-conducta de transport a agentului termic
-mantaua de protective (confectionata din polietilena dura extrudata (KPE) pentru doua
tevi
-termoizolatia din spuma rigida de poliuretan (cu coeficient de conductibiliate termica de
minim 0.027w/mK, care in procesul de fabricatie se injecteaza fluid intre conducta de
transport si mantaua de proiecte, devine rigida si adera perfect pe suprafata conductei si a
mantalei de protective, a carei grosime depinde de temperatura agentului termic vehiculat.
-pentru semanlizarea defectiunilor in exploatare, procesul de fabricatie odat cu injectarea
spumei de poliuretan termoizolanta se inglobeaza daua fire de semnalizare.
Sistemel de conducte preizolate sunt considerate sisteme perfect etanse astfel incat o
retea executata un aceasta solutie, formata din conducte, imbinari (mansonari), racorduri
stanga-dreapta, etc., trebuiue executate astfel incat sa nu permita accesul apei dinspre
exterior spre interior.
Conductorul introdus in izolatie are arcina de a sesiza cresterea umiditatii izloatiei in
zona avariei.

Montarea conductelor
Se realizeaza aerian pe stalpi metalici existenti sau noi prin intermediul suporterilor
alunecatori.
Examinarile nedistructive ale imbinarilor sudate se vor efectua in conformitate cu
prescriptiile tehnice CR20 care prin modul de interpretare a filmelor asgura suduri de
caliatetea a II a si se vor executa in zonele de intersectie ale sudurii de fabricatie a tevii cu
cea de montaj, in proportie de 5% pentru portiunea dreapta.Prin indicatiile date de
proiectatnt, privind conditiile de montare a conductelor, executantul trebuie sa ia cunostinta
din start de urmatoarele conditii care trebuie sa fie obligat sa realizeze cu anticipatie
urmatoarele:
- Executantul trebuie sa fie autorizat ISCIR conform CR2, sa aiba autorizatia de
executie conform anexei E din prescriptii.
- Conform prescriptiilor tehnice CR2 executantul este obligat sa aibe aprobat de
organelle teritoriale ISCIR procedeul de sudare omologat conform prescriptiilor
tehnice CR8; procedeul omologat de sudare trebuie sa tina seama de conditiile
material prescrise de proiectele de executie.
- Executantul este obligat sa elaboreze o fisa tehnologica de montare a conductei
cu respectarea obligatory a prescriptiilor tehnice C 15-2000 si a indicatiilor de
executie de catre cadre calificate si autorizate conform prescriptiilor tehnice C11.
Robinetele de inchidere cu care sunt echipate retelele trebuie sa fie insotite de
certificate de calitate emise de firma de furnizoare care sa confirme realizarea de catre
produsul respective a caracteristicilor prevazute.De asemenea robinetii vor fi insotiti de:
- Caracteristici tehnice si durata de viata
- Instructiuni de intretinere si exploatare
- Certificate de garantie
Schema termodinamica de compensare a dilatariilor se vor adopta de catre ofertantul
de conducte preinzolate in functie de solutiile si elementele proprii specific sistemului de
conducte oferit.


Controlul sistemului

Sistemul de conducte preizolate cu fire ce sunt introdusein spuma de poliuretan (PUR)
inca din fabricatie are avantajul ca urmareste si sesizeaza defectiunile interioare si
exterioare ale conductelor care transporta agentul termic.Conductorii de semnalizare se
leaga la locul executiei lucrarii, asigurand continuitatea perfecta pana la cutiile de conexiuni
montate in punctele unde se poate efectua controlul.
Sistemul se bazeaza pe conductiviateta diferita a PUR in stare uscata si umeda.La
umezire rezistenta electrica scade sub valoarea admisa si semnalizatorul de avarie intra in
functiune.
Constatarea se face in punctele de control cu aparatura portabila. Pe parcursul
exploatarii retelei, se fac controale periodice de masurare a rezistentei electrice in punctele
de control.
Prescriptiile privind exploatarea, depistarea si localizarea avariilor vor fi date de
ofertant, impreuna cu carcteristicile sistemului, conditiile de montaj si probele in timpul
executiei si l apunerea in functiune a intregului sistem.

Preluarea dilatarilor

Sistemul de conducte a reteli primare si secundare este prevazut cu mijloace de
preluare a dilatarilor cu compensatoare de dilatare din teava: configuratia naturala a
traseului.
Ofertantul poate compensa dilatarile utilizand solutii specific sistemului de conducte
preizolate sistemului de conducte si mijloacele de reaizare a acestora.
Pretensionarea conductelor se va face termic.
Tehnologia de pretensionare la cald se efectueaza in scopul ca sistemele de conducte
sa fie lipsite solicitari( eforturi) interioare la temperatura medie de functionare a acestora.
Variatiile successive de temperatura din sistem sunt convertite in solicitari, in loc de
deplasari.
Conductele se pretensioneaza prin incalzirea lor la o temperatura care reprezinta
temperatura medie de functionare(media temperaturii de functionare a sistemului), respective
65-70C.
Incalzirea conductelor bse paote face cu apa calda, abur sau current electric.
Preincalzirea sa va face pe tronsoane a caror lungime de dilatare va fi stabilita de
catre serviciul ethnic al firmei producatoare de conducte si elemnte de conducte preizolate.
Inainte de pretensionare, se introduce nisip in spatial dintre conducte si fundul
santului, se indeparteaza pernele de pozare (dac acestea sunt din lemn) si se monteaza
pernele de dilatare.
Se rigidizeaza conducta la mijlocul tronsonului prin acoperire cu nisip.
Intrucat greutatea conductelor poate impiedica o dilatare complete, este neesara
faciliatrea dilatarii conductelor prin sustinerea acestora sau prin preincalzirea unor tronsoane
de conducte de lungime redusa.
Se va acorda o atenteie deosebita fixarii conductelor la schimbarile de directive, astfel
incat dilatarea sa se faca pe directia liniei mediene a conductei.
In timpul incalzirii, se urmareste deplasarea extremitatilor tronsoanelor de conducte
ce se pretensioneaza pana la valorile de alungire calculate.
Dupa dilatarea complete a tronsoanelor ,acestea se vor ingropa, mentinandu-se
aceeasi valoare a temperaturii in conducte pana la ingroparea complete cu nisi psi pamant si
se inglobeaza punctele fixe din beton (daca este cazul).


Daca pretensioanrea se realizeaza pe tronsiane, este necesar sa se masoare cu cat
s-a contractat teava dupa racier.Aceasta bvaloare se adauga la alungirea calculate a
tronsonului care urmeaza sa se pretensioneze.
SE ATRAGE ATENTIA ca operatia de pretensioanare este obligatoriu, nerealizarea
necorespunzatoare a acesteia putand duce la avarii sau accidente.

Spalarea
Operatia de spalre se executa in urmatoarele etape:
- Umplerea conductei prin deschiderea tuturor aerisirior din tronsonul respective, astfel
incat contactul cu apa sa se realizeze pe toata suprafata interioara a conductei.
- Se recomanda ca dupa umplere sa se lase conducta 24 ore pentru ca apa sa inmoaie
sis a descompuna bulgarii de pamnt si impuritatile.
- Lasandu-se in permanenta toata suprafata conductei in contact cu apa, se
recomanda ca in noaptea dinaintea operatiunii de spalare sa se deschida vanele de
purjare, astfel incat sa se surge la canal o cantitate egala de apa pe care o furnizeaza
reteaua.Conducta ramanand permanent plina, se realizeaza astfel o primenire a apei de
spalare.
- Spalarea propriu zisa in timp ce conducta este plina cu apa, cealalta inmagazineaza
aer comprimat pana la 5,3 kgf/cmp sub actiunea compresoarelor.In acest moment se va
deschide ventilul ce sunteaza cele doua conducte si se face imediat o purjare pana la
caderea de presiune de 3 kgf/cmp. Se inchide vana de purjare si se asteapta ridicarea
presiunii in ambele conducte pana la aceiasi presiune.
Se repeta purjarea.
Purjarea se continua fara adaos de apa, ultima operatiune de purjare se face numai
cu aer pana la caderea de presiune.
Din cauza volumelor de are comprimat din ce in ce mai mari, timpul de purjare se
lungeste la fiecare operatiune.
Trebuie luate masuri adecvate de protective a muncii, viteza de evacuare crescand pe
masura ce cantiatea de aer comprimat creste.
La ultima operatie,oamenii trebuie sa paraseasca zona jetului imediat dupa
deschiderea vanelor.
In cazul in care este posibil, se va realize manevrarea de la distanta a vanelor.
Tenologia de spalare se va stabili de catre executa etants.
Dupa terminarea operatiei de spalare sistemul de conducte se va umple cu gaz inert
sau fluid neutru in cazul in care punerea in functiune se face dupa o perioada mai
indelungata.

Izolari locale
Lucrarile de izolare locale vor fi executate de firma producatoare de elemente
preizolate castigatoare a licitatiei.Executantul lucrarilor de montaj se va desemna o persoana
care sa predea raseul in vederea efectuarii izolatiilor locale, prezentand dovezi scrise pentru
probele de presiune efectuate.
In locurile unde se vor face preizolari se vor executa gropi de 1 m lungime si 0,2 m
adancime in stratul granulat.
In zonele de montare a mufelor, capetele tevilor metalice si ale mantalei de protective
se vor curate de noroi, ulei, etc., fiind astfel pregatite pentru efectuarea operatiilor de izolari
locale. Tehnologia de izolari locale va fi stabilita de furnizori de tevi preizolate.

Punerea in functiune a sistemelor de conducte
Documentatia acopera toate activitatile care se depun pana in momentul terminarii
probelor mecanice si activitatior de finisare a sistemelor de conducte (vopsire, izolare,


postizolare, curatire chimica, etc.) dupa care are loc transferarea sistemului de conducte
catre groapa de punre in functiune, in vedrea inceperii probelor de functionare.
Dupa terminarea montajului si a activitatilor de finisare, sistemel de conducte se
supun unorverificari constructive de ansamblu.La incheierea acestor verfificari se vor
amplasa tablite indicatoare special in punctele de interfernta ale sistemului considerat, care
vor atentiona ca orice activitati ulterioare in interiorul acestor limite se desfasoara numai cu
aprobarea firmei constructoare.
Aceste activiati trebuie sa ateste ca cea ce s-a montat este in concordant cu detaliile
de executie, cu caliatea materialelor, etc.
In vederea punerii in functiune, se vor efectua urmatoarele:
- Verificarea starii elementelor de conducte in raport cu prescriptiile de conservare si
instructiunile furnizorilor
- Stare izolatiei termice in raport cu prescriptiile proiectului
- Verificarea posibiliatii si usurintei de acces la elemntele de conducta care se
manevreaza, controleaza si intretin
- Verificarea montarii si pozitiei suportilor
- Verificarea etansietatii
Verificarile effectuate se incheie cu redactarea unor documente care vor mentiona:
-toate testele de functionare
-evidenta defectiunilor si a remedierii acestora
-instruirea personalului
-lista documentatiilor intocmite cu ocaziz verficatorilor constructive de ansamblu
-neconformitatile existente
-neconformitatile conciliare
-certificatele de calitate ale curatirii chimice a suflarii (dupa caz0
-lista modificarilor solicitate sau a lucrarilor care trebuie incheiate
-incheierea cu succes a pornirii si functionarii de proba.

Lucrari de constructii
Zonele in care se realizeza retele termice noi, in general au urmatoarele stratificatii
ale solului:
-in partea carosabila si trotuare imbracaminte de asphalt pe support de beton sau
beton
-in zona vegetala pamant vegetal de 10-25 cm grosime
- urmeaza stratul de umplutura din pamant sau pietis
Lucrarile constau in relizaera suporterilor pentru conductele preizolate folosind stalpii
existenti ai constructiilor si cei independent sau peretii cantinei.Aceste lucrari se vor realiza
fuctie de situatia la fata locului.
Acestea se vor realize dupa obtinerea aprobarii de la institutille care le exploateaza
odata cu solutia de deviere.
La aparitia intamplatoare a unor retele subterane se vor opri lucrarile de sapatura si se
vor anunta proiectantul si detinatorii retelelor respective in vederea mutarii, dezafectarii sau
protejarii acestor retele.

Tehnologia de executie
Se stabileste traseul retelei termice si se traseaza sip e terne locurile suporturilor.
Se elibereaza traseul de eventualele obiecte care ar impiedica executia, depistarea si
deconectarea enetualelor retele situate deasupra si in vecinatatea zonei de sapatura si se
realizeaza cu instalatori specializati.Se executa lucrarile de protectia muncii si protectia celor
care circula in zona.
Trasarea retelei se afec de actre anteprenor, in prezenta proiectantului, dupa
predarea amplasamentului de catre investitor.


Se executa lucrarile pentru suporti metalici independent sau ancorati de elemntele de
constructii existente.

RECEPTIE, MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE:

Receptia
Receptia componentelor sistemului de conducte si armaturilor se va face in conditiile
insotirii acestora de documentele:
- Certificat de calitate ale materialelor
- Bulletin de incercari si analize
- Caiete de sarcini elaborate de furnizor si/sau cartea tehnica a produsului
- Evident abaterilor si derogarilor de la prevederile proiectului.
Se va urmari concordant carcteristicilor tehnice declarate (inscrise in certificatele de
insotire) ale produsului livrat, cu prevederile documentatiei de proiectare, cu caiete de sarcini
elaborate de furnizor si/sau carte tehnica a produsului.

Transport
Elementele de conducta si armaturile se transporta cu mijloace de transport adecvate
gabaritului si greutatii acestora.In timpul transportului materialele vor fib locate si fixate contra
deplasarii transversal sau longitudinal.

Descarcarea
Descarcarea acestora se face la locul executiei sau in spatii amenajate inchise,
asigurate contra furtunilor la unitatea achizitoare sau la contractant (anteprenor general).
La descarcare se folosesc dispositive special de ridicare si chingi din material textile
armat cu latimea de 10 cm.
Este interzis aruncarea, rostogolirea si rasturnarea elementelor de conducat de pe
platformele mijloacelor de transport sau din mijloacele de transport la locul de montare.
Depozitarea elementelor de conducta se face pe suprafete plane, netede, libere, dupa
care se asigura contra rostogolirii cu dispositive de blocare stabile.Accesoriile se vor
transporta ambulate si se depoziteaza in incinte inchise si uscate.Depozitarea pe termen
lung a elementelor de conducta se va face numai cu protejarea acestora impotria
intemperiilor.
Materialele folosite la postizolari se pastreaza in locuri uscate si la temperatura intre
10C si 20C. Raspunderea pentru corecta depozitare a materialelor revine unitatii
achizitoare sau executantului lucrarii.
Manevrarea tevilor se face cu grija pentru a se evita ovalizarea capetelor, ceea ce
conduce la imbinari defectuoase.
Depozitarea electrozilor se face in locuri uscate.
Manevrarea tronsoanelor de teava se va face cu macarale adecvate greutatii pieselor
respectandu-se sarcina admisibila a acestora si avand carlige asigurate.Este interzisa
purtarea pieselor peste capetele muncitorilor aflati in zona.

PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR
Instalatiile termotehnice prevazute in prezentul proiect, prin natura lor nu sunt surse
de noxe poluante.

PLANUL DE SECURIATEA SI SANATATEA MUNCII


ORGANIZAREA DE SANTIER
DELIMIATREA AMPLASAMENTULUI-VECINATATI:

Amplasamentul obiectivului si vecinatatile reies din precizarile din Memoriul Tehnic al
proiectului.
Santierul trebuie prevazut cu garduri temporare de delimiatre si porti de acces
inscriptionate si prevazute cu mijloace de semnalizare si panori care sa indice:
- Echipamentul de protective obligatoriu
- Regulile de securiate si sanatate in munca ce trebuie sa fie respecate in incinta
santierului
- Numele persoanelor care raspund de organizarea santierului.
Pentru realizarea lucrarilor de constructii montaj, constructorul isi va planifica
organizarea de santier pe baza unui proiect propriu in functie de distant sediului de santier si
de doatrile de care dispune.
In timpul executiei constructorul va asigura comunicarea pe santier cu telefonul mobil
si statii radio din dotarea proprie.

ACCESUL SI DEPLASAREA IN INCINTA SANTIERULUI
Accesul in zonele de lucru se va realize prin drumurile de acces existente in zona.
Personalul executantului nu are voie sa paraseasca zonele delimitate, sa devieze de la rutele
indicate ale beneficiarului si sa execute lucrari fara autorizatie scrisa.Vor fi evitate pe cat
posibil drumurile in panta, colturile fara vizibilitate di drumurile abrupt.
Circulatia in incinta santierului se va face folosind un sistem de cai de circulatie
interioare separate pentru utilaje si pietoni.
Se vor realize semnalizari special care sa indice cert pentru cine este destinatia zona
de deplasare (auto/pietoni) si bariere care sa impiedice patrunderea utilajelor in zona de
deplasare a pietonilor.Intersectiile dintre caile de acces din santier bor fi semnalizate pentru a
atrage atentia celor care sunt implicate in activiatea santierului.
Pentru mijlocele auto se va impune o viteza maxima de deplasare, marcata prin
indicatoare atat la intrare cat si in interiorul santierului.
Mijloace de transport si echipamentele executantului vor primi un permis de acces de
la un reprezentant al bebeficiarului indicandu-se ruta care trebuie urmata si de la care nu se
va devia.
Conducatorii autovehiculelor, incluzand mecanismele mobile, vor poseda permis de
conducere valabil pentru clasa de vehicul pe care o conduce.
Daca se executa manevre riscante (intoarceri, mers cu spatele, etc.,)
vehiculele/utilajele vor fi pilotate.Persoanele care fac acest lucru trebuie sa amplasesze in
zone in care pot fi vazute de catre conducatorul auto/utilajului si pot vizualiza zona de
manevra astfel incat sa previna patrunderea autovehiculului /utilajului. Conducatorul
autovehiculului/ utilajului nu va incepe / relua maenvrele decat dupa ce a primit semnalul de
la persoana care-l piloteaza.
Zonele de stationare pentru utilaje sau auto se vor emnaliza special. Autovehiculele si
utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute.In timpul stationarii acestea vor avea
in mod obligatoriu motorul oprit si vor fi imobilizate adecvat (cu fana de stationare sau cale
de blocare). Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau
cheile in contact.
Este interzisa manevrarea autovehiculelor /utilajelor de catre personae necalificate
corespunzator. Vehiculele vor avea certificate tehnic valabil.Conducatorilor auto li se poate
cere certificatul tehnic al vehiculului si permisul de conducere la control in orice moment.
Inspectorul de securitate si sanatate in munca va pastra o copie a permisului de conducere si
a altor certificate relevante ale conducatorilor si ale vehiculelor.


Este obligatoriu amenajarea unui spatiu unde fiecare autovehicul / utilaj care iese din
santier sa fie curatat de noroiul de pe roti.Apa rezultata in urma spalrii trebuie sa respecte
conditiile de protectia mediului (filtrare, decontaminare).

CONTROLUL ACCESULUI PE SANTIER
Este interzis accesul pe santier oricarui vizitator in incinta santierului fara autorizatie
de la o persoana din conducerea santierului sau de la coordonatorul pe liniede SSM la
nivelul lucrarii.
Persoanele care au obtinut acordul sa intre in lucrare vor purta obligatoriu echipament
individual de protective si va fi instruit in ceea ce priveste utilizarea adecvata a
echipamentului individual de protectie.
Echipamentul individual de protective necesar lucratorilor va fi asigurat de angajator si
va fi asociat cu potentiale riscuri.
Toti contractantii/ subcontractantii vor fi obligati sa informeze postul de control asupra
tuturor celor care au acordul lor de a intra in santier, le vor da liste cu daele personale ale
lucratorilor care lucreaza in santier si vor informa conducerea santierului sau coordonatorul
pe linie de SSM.
Fiecare lucrator trebuie sa aiba informatii despre:
-modul de circulatie in santier
-riscurile la care se expune
-conduita in caz de accident
-locul unde se acorda primul ajutor
-regulile pe care trebuie sa le respecte astfel incat sa nu sufere accidente.
Nerespectarea acestui punct va putea antrena o excludere provizorie sau definitive a
persoanei desemnata pe linie de SSM a respective scocietati sau chiar a societattii, aceste
decizii pot fi luate de catre managerul de proiect si coordonatorul pe linie de SSM (securiate
si sanatate in munca).

SPATIILE SI FACILITATILE DESTINATE ORGANIZARII DE SANTIER
Organizarea santierului temporar de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de
securiatte si de igiena muncii. Amplasarea pe teritoriul santierului a constructilor temporar
auxiliare, a depozitelor, a rampelor, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor
sociale pentru lucratori trebuie sa fie in conformitate, cu toate care sa asigure si securitatea
in munca.
Vor fi asigurate spatiile pentru activitatile administrative (birourile) cat si cele pentru
cazarea temporara(containere).
Dotarea social-sanitara se va face corespunzator astfel:
- O toaleta pentru un numar maxim de 25 de personae de acelasi sex.
- Vestiar pentru schimbarea hainelor si depozitarea echipamentului individual de
protective (EIP)
- Dusuri si chiuvete
Furnizarea apei potabile va fi facuta in od corespunzator pentru uzul lucratorului.

INSTRUIREA SI SUPRAVEGHEREA
In interiorul santierului va fi amenajat un loc special pentru instruirea de securitate si
sanatate in munca.Locul va fi dotat cu biblioteca si documentatia adecvata ( brosuri,
regulamente, etc), afise si regulamente interne. Aici personalul va primi instructajul cu
privire la procedurile de securitate si sanatate in munca.
Instruirea introductive generala va fi urmata de instruiri periodice de SSM (securitate si
sanatate in munca), dupa cum urmeaza:
-lunar pentru muncitori
-trimestrial pentru supraveghetorii managementul proiectului.


Documentele pentru instruirile periodice vor fi cele referitoare la toate tipurile de
lucrari.
Toate aceste documente privitoare la instruire de SSM vor fi pastrate pe santier, de
Inspectorul de securitate si sanatate in munca, pe toata durata derularii
proiectului.Documentele privitoare la instruirile lucrarilor subcontractorilor vor fi disponibile
la biroul subcontactorilor.Inspectorul de securitae si santate in munca va controla periodic
completarea lor corecta!
Managerii, supraveghetorii si subcontarctorii lui vor oferi lucratorilor si personalului
de care sunt responsabili instructiuni cat mai clare referitoare la lucrae, astfel incat sa se
asigure ca toate operatiunile sunt executate in conditii de siguranta, iar riscurile ce pun in
pericol sanatatea sunt minime.
Instructiunile vor include descrierea obiectivului,succesiunea operatiilor, riscurile ce
implica asemea operatii precum si masurile de prevenire ce trebuiesc luate.

RAPORTAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR
In cazul ranirii unei personae sau in cazul unui accident cu urmari serioase sau fatale
asupra lucratorilor sau lucrarii, supraveghetorul responsabil pentru persoana sau operatia
respective va informa imediat Directorului Diviziei HESQ sau Directorului de Protectia Muncii/
Dirctorului DE Protectia Mediului.
In cazul in care accidental trebuie raportat la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM),
Directorul de Santier sau Adjunctul vor raporta problema imediat.
Incidentele periculoase vor fi raportate conform legislatiei in vigoare.
Daca vor fi identificate noi riscuri, se va revizui tabelul de identificare a riscurilor si vor
fi luate masuri corespunzatoare de securitaet si sanate in munca. Inspectorul de SSM se va
asigura ca noile masuri de SSM vor fi aplicate pe santier.

(EIP) ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE PENTRU LUCRATORI
Se va asigura ca in santier exista echipamente de protective adecvate, pentru uzul
lucratorilor.
Subcontractorii vor furniza propriul lor echipament de protectie pentru personalul
angajat.
Personalul va fi instruit in ceea ce priveste utilizarea adecvata a echipamentului
individual de protectie.
Echipamentul individual de protective va fi asociat cu potentiale riscuri.In functie de
natura activitatii, tipurile de echipament individual de protective care vor fi cerute pentru
proiect vor include( dar nu se vor limita):
Casa de protectie: Toate castile de protective vor fi in conformitate cu standardul
national sau echivalentul unui standard international (European).
Acolo unde lucratorul este expus conditiilor de vant, castile vor fi prevazute cu barete. Castile
de protective sunt obligatorii in toate zonele de lucru care ar putea cauza accidente la cap.
Protejarea ochilor: Se vor purta ochelari pentru protejarea vederii.Tipul de echipament
furnizat poate varia: ochelari de protective, vizier de protective pentru toata fata dar in fiecare
caz se va tine cont de standardul aprobat.
Echipament de sustinere: Lucratorilor care lucreaza la o inaltime mai mare de 3 m
deasupra solului li se va impune sa poarte o centura de siguranta cu snur, in cazul in care nu
exista facilitate de protective impotriva caderii.Fiecare lucrator care este nevoit sa lucreze la
inlatime trebuie sa poarte centura de siguranta, va fi instruit inainte de inceperea lucrului
asupra utilizarii corecte a echipamentului individual de protective impotriva caderii.
Incaltaminte de protectie: Personalul care lucreaza va purta incaltaminte de protective
rezistenta, cu bombeu metalic.


Manusile: Lucratorul cu risc de posibile acidente la man va fi doata cu manusi de
protective adecvate, pentru a preveni ranile cauzate de folosirea unor material ascutite,
abrasive, toxice sau substante periculoase.
Fiecare lucrator care nu are in dotare echipament individual de protective este
responsabil pentru: pastrare lui in controlarea periodica pentru a se asigura ca este
corespunzator pentru scopul initial.
Nefolosirea de catre lucratori in mod corespunzator a echipamentului individual de
protective din dotare va fi sanctionata ca atare (conform legislatiei in vigoare).

APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR
Toate facilitatile de pe santier cum ar fi birouri, magazii, ateliere, tabere si baraci, vor fi
dotate cu extinctoare adecvate ce vor fi amplasate in locuri strategice.Dotari similar vor fi
facute in zonele de depozitare unde sunt pastrate substantele inflamabile.Pichetele de
echipament PSI vor fi doate dupa cum urmeaza
- Extinctoarele si alte material rezistente la foc(nisip), lopeti, galeti, etc.
- Numar de telefon ale celei mai apropiate briagzi de pompieri, 112.
Spatiile de depozitare vor fi amplasate la distante corespunztoare de alte cladiri
administrative, tinand seama de natura materialelor depozitate (pulbere cu diferite grade de
inflamabiliate, explozibil, etc.)
Containerele GPL si substantleinflamabile vor fi depozitate in dispositive ventilate
corespunzator in locatiile desemante , cu exceptia cazului in care sunt folosite imediat.
Dispozitivele de pastrae GPL vor fi amplasate la cel putin 20 metri de orice cladire populatia
si vor fi puse pe un teren lipsit de vegetatie.
Contractorul se va asigura ca toate echipamentele utilizate pentru ardere electrica sau
cu gaz sunt prevazute cu disppozitive de impidicare a intoarcerii flacarii ventile.
Toate birourile, magaziile, atelierele si alte cladiri sau stabilimente vor fi dotate cu
panouri de avertizare precum: Fumatul interzis", Iesire in caz de incendiu", etc. care vor fi
afisate atat in limba engleza cat si in limba romana.

LUCRARI LA INALTIME
Munca va fi controlata si organizata corespunzator, utilizandu-se platform de lucru,
schele si cai de acces sigure.Buna judecata a inspectorului muncii va fi folosiat pe santier
pentru a asigura siguranta si masurile de prevenire necesare in circumstante neobisnuite.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor anunta toti detinatorii de retele din zona
(Romtelecom, Electrica), pentru a trimite reprezentantii lor pe terne in vederea indicarii
cablurilor electrice,telefonice subterane, etc.
Conectarile si deconectarile ce presupun oprirea alimentarii cu energie electrica sau a
unor utilitati, vor fi realizte de beneficiar la cerea executantului in conformitate cu masurile de
SSM si PSI in vigoare.
Se vor respecta prevederile instructiunilor proprii specifice.
Pentru realizarea lucrarilor in prezenta documentatiei este necesar ca derularea
lucrarilor sa se faca esalonat, in baza unui program stability de comun accord intre beneficiar
si constructor.
La finalizrea lucrarilor terenul afectat , va fi restaurat astfel incat sa se respecte
cerintele legilor in vigoare. Se va reface stratul vegetal, configuratia terneului, malurile apelor,
etc.

SCHELELE
Urmatoarele reguli de siguranta trebuie sa fie aplicate in construirea, utilizarea si
demontarea schelelor si a platformelor pentru lucrul la inaltime, care sunt folosite in timpul
derularii proiectului:


a)Fiecare schela si fiecare parte a acesteia va fi bine construita, din material
corespunzator si cu rezistenta corespunzatoare scopului initial.
b)Cheresteaua folosita pentru constructia scheleor va fi rezistenta si neprelucrata,
zgrunturoasa si fara alte defecte care sa afecteze rezistenta si durabilitatea.
c)Partile metalice care sunt folositepentru construirea schelelor vor fi de buna calitate si in
stare foarte buna, fara coroziuni sau alte defectiuni care ar pute afecta rezistenta
materialului.
d)Toate schele si platfrmele de lucru vor fi construite , inlocuite si/sau demontate de catre
personal component si experimentat, sub atenta supraveghere a unui supraveghetor
competent.
e)Fiecare schela va fi intretinuta corespunzator si fiecare componeta a acesteia va fi fixate
intr-o pozitie sigura astfel incat sa previna pe cat posibil desprinderea accidental.
f)Este esentiala o baza sigura, de aceea solul sau podeaua pe care va fi pozitionata
schela trebuie examinata cu atentie.
g)Acolo unde schele sunt construite pe suprafete solide precum betonul, mici placi de
cherestea pot fi folosite in locul planseelor pentru a preveni spargerea placilor de baza.
h)Fiecare schela va fi ancorata corespunzator sau suspendata, iar acolo unde este
necesar, I se va asigura un contrafort sau traverse, pentru a asigura stabilitatea.
I)Schele vor fi fixate cu ajutorul unor traverse central sau diagonal, cu ajutorul
amanduroara, pentru a asigura componentele laterale vrticale; traversele central vor avea
lungimea corespunzatoare astfel incat sa alinieze sis a impreuneze automat membrele
vertical pentru a asigura stabiliatea si rigiditatea schelei. Toate traversele de legatura vor fi
executate in conditii de siguranta.
j)Ramele sistemului schelei vor fi pzitionate una deasupra celeilate cu suruburi de fixare
pentru a asigura alinierea vertical coresounzatoare a picioarelor.
Orice schela mobile sau schela ce poate fi muatata pe roti sau pe sina va fi:a)Construita
incat sa aiba in vedere stabilitatea si daca este necesar pentru stabilitatea ei se va plasa o
greutate la baza.
b)Folosita pe o suprafata ferma si neteda si nu pe o suprafata inclinata astfel incat sa se
creeze riscul instabilitatii schelei sau a incarcaturii de pe acestea;
c)Ancorata in conditii de siguranta astfel incat sa se evite miscarea atunci cand o
persoana lucreaza pe schela;
d)Misacata numai prin impingerea bazei.
Franele vor fib locate atunci cand nu sunt in miscare.Turnurile vor fie liberate de personae,
material si instrumente inainte de a fi miscate.

SCARILE
- Fiecare scara si scara plianta va fi bine construita, dintr-un material dur si cu o
rezistenta adecvat scopului pentru care va fi folosita.
- Scarile si scarile pliante nu vor fi pozitionate pe bucati de caramida sau pe alte
diverse material ce ii pericliteaza stabilitatea,ci vor fi pozitionate pe suprafete
plane si ferme.
- Fiecare scara va fi ancorata astfel incat sa se evite balansul; sa fie ancorata in
conditii de siguranta ambele brate;sa fie folosite astfel incat sa se evite fluajul
- Nu se vor folosi: scarile cu trepte lipsa sau trepte rupte, cu traverse rupte sau
crapate, cu o constructive deterioratoare, sau cu una din trepte prinsa in cuie,
tinte sau alte fixari similar nesigure
- Scarile vor fi amplasate in locurile de acces catre etaje sau catre platform, cu
exceptia locurilor in care sunt dj scari temporare sau permanente.
- Persoana care lucreaza pe o scara trebuie sa aiba intotdeauan o mana asigurata
si ambele picioare pe aceeasi treapta.Nu este permisa stationarea pe scara a
mai multor personae in acelasi timp.


- Persoanele care urca sau coboara de pe scar nu trebuie sa aiba in maini
instrumente , materiale.Instrumentele pot fi puse in buzunar sau pe curele
special cu conditia ca acestea sa nu prezinte niciun pericol , iar miscarile sa nu
fie stanjenite.

SUPRAVEGHEREA DESCHIDERILOR DIN PARDOSEALA
Vor fi luate masurile adecvate pentru a asigura ca eventualele deschideri in
pardoseala sunt supravegheate sau acoperite pentru a preveni caderea lucratorului,
materialului sau a altor instrumente.Aceasta include instalarea temporara de balustrade,
placaje, plase de siguranta si alte masuri
Se vor aplica urmatoarele reguli de siguranta:
a)Deschiderile temporare din pardoseala vor fi supravegeate in permanenta, acoperite cu
platform adecvate sau imprejurimile cu o balustrada temporara.
b)Pentru podeaua temporara pot fi folosite plansee de schela, placaje exterioare sau alte
materilae corespunzatoare.Podeaua trebuie sa fie facuta in conditii de siguranta pentru a
preveni alunecarile.Este indicate folosirea benzilor de avertizare a pericolului.
c)Balustrada temporara standard trebuie sa fie compusa dintr-o bara superioara de
aproximativ 1 m inlatime si o bara mijlocie pozitionata aproximativ la jumatatea dintre nivelul
solului si bara superioara. Vor fi asigurati suficienti stalpi astfel incat balustrade sa fie
sufficient de rezistenta.
d)Toate capacele pentru gauri vor fi clar inscriptionate cu semnul capac de gaura.
e)In jurul perimetrului deschiderilor in podele ale etajelor superioare vor fi amplasate
balustrade standard si bordure.
balustrade standard si bordure

Buteliile de gaz comprimat
a) Atunci cand buteliile sunt ridicate, vor fi ancorate de suporti sau de console special
concepute si construite pentru acest scop.Nu vor fi ridicate cu magneti sau cu
franghii.
b) Cilindrii vor fi mutati prin rulare pe parte inferioara.Nu vor fi aruncati in mod intentionat
si nu se va permite ciocnirea lor prin violent.
c) Cand cilindrii sunt transportati de catre vehicule electrice, vor fi pozitionati vertical
d) In cazul in care cilindrii nu sunt ancorati in conditii de siguranta pe un transportor
special pentru acest scop, regulatoarele vor fi scoase pana cand cilindrii vor fi mutati.
e) Cand acest lucru este terminat, cilindrii sunt goliti sau ori de cate ori vor fi mutati
cilindrii, valvele acestora vor fi inchise
f) Cilindrii de gaz comprimat vor fi intotdeauna ancorati in pozitie vertical, cu exceptia
situatiilor cand sunt ridicati sau transportati.
g) Cilindrii vor fi tinuit la distant suficienta de orice operatii de taiere sau sudare, astfel
inact sa nu ii atinga flama sau zgura fierbinte.Atunci and acest lucru nu este posibil,
se va folosi un scurt rezistent la incendii.
h) Cilindrii vor fi pozitionati astfel incat sa nu se ciocneasca unul cu celalat sis a produca
un arc electronic , vor fi pozitionati cu capatul valvei insus.Nu vor fi pozitionati in
locuri in care pot fi atinsi de flama, metal fierbinte sau orice alte surse de caldura
artificial.

Buteliile de oxigen combustibil
a) Buteliile de combustibil si oxygen vor avea numele substantei continute in litere, care ori
vor fi inscriptionate direct pe colectoare, ori vor fi atasate pe etichete.


b) Buteliile de oxigen si combustibili vor fi depuse in conditii de siguranta, in spatii bine
ventilate si usor acesibile . Nu vor fi depuse in spatii inchise.
c) Furtunurile de conexiune la colectoare, oncluzand ambele capete ale furtunului de
alimentare ale colectorului, trebuie sa fie de un tip care sa nu permita interschimbarea
dintre colectorul de combustibil si oxigen si capul de alimentare.
d) Cand nu sunt in uz, furtunurile de conexiune la colectoare si capul de alimentare trebuie
sa fie acoperite.
e) Cand nu sunt in uz, nu trebuie plasat nimic pe partea superioara a colectorului care ar
putea sau ar impiedica inchiderea rapida a valvei.

Furtunurile
a) Furtunul de combustibil si furtunul de oxigen se vor distinge foarte usor unul de celalalt.
b) Toate furtunurile care se folosesc pentru acetilena, oxigen, combustibil natural sau
fabricat, sau orice alt tip de combustibil care se paote aprinde sau poate pune in pericol
siguranta lucratorilor, vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb de tura.Furtunurile cu
defectiui vor fi scoase din uz.
c) Furtunurile de imbinare vor fi de tipul celor care nu pot fi desfacute sau deconectate
printr-o simpla miscare de rotatie.

Cablurile si portelectrozii
Vor fi folositi numai portelectrozi care sunt special create pentru sudarea cu arc electric
pentru taiere si care pot fi intrebuintati la intensiatea maxima de current ceruta de electrozi.
a) Toate componentele strabatute de current care trec prin port-electrod, pe care sudorul
le tine in mana, trebuie sa fie isolate corespunztor tensiunii maxime si impamantare.
b) Toate cablurile pentru sudura cu arc electric si cele pentru taiere vor fi complet isolate,
vor fi de tip flexibil si vor putea suporta curentulmaxim necesar desfasurarii lucrarii,
luand in consideratie raportul cyclic sub care lucreaza arcul sau curentul.

Instalatia electrica
Vor fi folosite pentru serviciile de constructii din proiect atat instalatiei electrice
temoprare cat si permanente. Urmatoarele standard de siguranta sunt neceaare sa fie
respectae:
a) Toate instalatiile electirce vor fi in conformiate cu normele nationale din Romania
b) Intrerupatoarele de circuit de tip current de fuga vor fi folosite pentru taote serviciile
electrice temporare acolo unde este nevoie.
c) Prelungitoarele vor avea cablu intreg cu izolatia exterioara intact. Refacerea izolatiei
exteriaore trebuie facuta astfel inact sa se asigure ca este la fel de rezistenta ca si ea
initial, in aceeasi masura ca si materialul original.
d) Atunci cand subt expuse piese ale echipamentului electric ce sunt incarcate electric vor
fi afisate semen de avertizare corespunzatoare.
e) Numai personalul specializat este autorizat sa reseteze declansarea intreupatoarelor
f) Transformatoarle vor fi protejate cu carcase isolate individual sau vor fi imprejmuite cu
garduri.Accesul la echipament va fi asigurat prin incuietori sau alte century ce necesita
flosirea unor instrumente pentru a le dechide. Semne de avertizare a pericolului vor fi
afisate in incintele acestora.
g) Toata instalatia temporara va fi impamantata.
h) Nu sunt premise intreruperile de current electric ale cicuitelor de iluminare tempoare.
i) Cutiile mijloacelor de deconectarea vor fi asigurate la suprafat pe care sunt monate si
vor fi acoperite cu capace.
j) Fiecare instrument pentru deconectarea motoreleo, aparaturii, alimenattorului de
serviciusau circuitului de ramura, in locul in care isi au originea, va trebui sa fie vizibil
marcat incat sa indice scopul, doar


k) daca nu este pozitionat sau aranjat in asa fel incat sa fie foarte evident scopul.
Tot echipamentul electric de pe santier va fi verificat de catre unul din supraveghetorii
electricieni ai contractorului.Rapoartele acestor inspectii periodice vor fi inregistrate.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE
Serviciile sanitare in timpul executiei lucrarilor de investitii se vor asigura de catre
constructor.
Anteprenorul trebuie sa asigure locul de munca cu truse medicale cu material
sanitare si substante adecvate luarii de masuri urgent corespunztpare accidentelor posibile
care s-ar putea produce in timpul executiei lucrarilor pentru ca acordarea primului ajutor sa
se poatea face in orci moment.
Continutul truselor trebuie sa fie conform reglementarilor emise de Ministerul Sanatatii
Publice pentru riscurile procesului de munca.
Primeleingrijiri medicale ce pot fi acordate accidentatului si modul de solicitare a
asistentei medicale, trebuie sa fie cunoscute de toti lucratorii.
Toti lucratorii trebuie sa fie instruiti pentru a acorda primul ajutor pentru accidente
generate de curentul electric, stop respirator, obstructia cailor respiratorii, pierderea
cunostintei, plagi si hemoragii, fracture, traumatisme ale toracelui, ale coloanei vertebrale,
ale muschilor, ligamentelorsi articulatiilor
In caul producerii unu accident, interventia imediata a salvatorului trebuie sa aiba in
vedere:
- Analizarea situatiei,care sa conduca la identificarea naturii accidentului, la depistarea
eventualelor riscuri care persista si a cailor care pot fi annihilate pentru a proteja victim si a
preveni extinderea accidentului
- Protejarea victimei prin suprimarea sau izolarea riscurilor sau prin scoaterea victimei
de sub actiunea riscului
- Examinarea victimei dca sangereaza abundant, raspunde la intrebari, respire, ii bate
inima.
- Acordarea primului ajutor
- Anuntarea aciidentului
- Supravegherea victimei si asteptarea a echipei de specialiate
Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul actionandu-se rapid
dupa urmatoareele reguli:
- Examinarea exterioara complete a accidentatului, avand grija sa nu I se
agraveze starea prin miscari bruste sau gresite
- Respectarea unei asepsii (sterilizare) perfecta
Salvatorul va acorda primul ajutor in functie de starea victimei:
-daca victima nu vorbeste (este inconstienta) dar respire si are puls sunt necesare-
asezarea in pozite de siguranta, acoperirea victimei, alarma dupa care supravegherea
semnelor vitale pana la sosirea ajutoarelor medicale
-daca victima nu raspunde, nu respire dar are puls- degajarea cailor respiratorii, compresii
abdominal (manevra Heimilich), respiratie gura la gura sau gura la nas
-daca victima nu raspunde, nu respire, nu are puls este necesara reanimare cardio-
respiratorie
-daca victima sangereaza abundant se aplica compresie manuala laocala, pansament
comprensiv, comprise manuala la distant
-daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite misacri se va actiona ca si cum ar
avea o fractuar evitandu-se deplasarea sa
Persoana care anunta serviciul medical de urgenta trebuie sa dea relatii corecte
suficiente despre:
-unde este locul accidentului
-ce s-a intamplat


-daca sunt raniti blocati
-daca drumul este sccesibil
-cate victim sunt, din care cate sunt in stare grava
-ce tipuri de leziuni sunt
-descrierea in special a leziunilor care pot provoca moartea
-numele si numarul de telefon de la care suna.
Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate inainte de sosirea
personalului calificat, in afra cazurilor in care este absolute necesar sa fie scoase dintr-o
pozitie sau situatie periculoasa care ar putea agrava vatamarea.
Momentele cele mai importante ale transportului victimei (scoaterea victimei de la
locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul, asezarea) trebuie executate diferntiat, in
functie de circumstantele in care s-a produs accidental, de gravitatea si tipul leziunilor
provocate , cat si de numarul salvatorilor prezenti.
Accidetatii vor fi transportati la unitatea sanitara cu ambulanta.Numai in cazul
leziunilor usoare, car nu influenteaza functiile vitale ale oragnismului, accidentatul poate fi
transportat cu alt mijloc de transport.
Nici un accidentat nu va fi transportatinainte de a fi examinat si de a I se acorda primul
ajutor.Inmod obisnuit numai cadrele mediacale au dreptul sa dispuna ridicarea si transportul
victimelor d la locul accidentului.La sosirea ambulantei salvatorul, pe langa menvrele de
prim-ajutor intreprinse, trebuie sa urmareasca semnele vitale ale victimei: prezenta
respiartiei, a pulsului, starea de constienta, cat si efectele primului ajutor acordat- stabilizarea
respiratiei, oprirea hemoragiei, starea pansamentelor, pozitia de siguranta.

SA SE RESPECTE LEGISLATIA IN VIGOARE:

- Legea nr.319/2006-Legea securitatiii si sanatii in munca
- H.G. 1425/30.10.2006-Norme metologice de aplicare a Legii nr.319/2006
- H.g. 300/2006-privind cerintele minime de securiate si sanatate pentru santiere
temoprale sau mobile
- H.G. 1146/30.10.206-Cerinte minime de securitate si sanatatein munca-
utilizareain munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
- H.g. 1048/09.08.2006-Cerinte minime de sanatate si securiate in munca-
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protective la locul de
munc.
- H.g. 1091/16.09.2006-Cerinte minime de sanatate si securitate pentru locul de
munca
- H.G. 971/09.08.2006-Cerinte minime pentru semanlizarea de securiate sis au
- H.G. 1058/09.08.2006-Cerinte minime pentru imbunatatirea securiattii si
protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat
atmosferelor explosive
- H.G. 1218/2006-Cerinte minimede securiate si sanatate pentru asigurarea
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor leagte de expunerea la agenti chimici in
munca.
- H.G. 1051/2006- Cerinte minime de securiate si sanatate pentru asigurarea
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in
special de afectiuni dorsolombare.
- H.G. 856/2002-privind evident gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
- H.G.348/2005- depozitarea deseurilor


- Ordin 95/2005-Criterii de acceptare si procedure preliminare de aceptare a
deseurilor la depozitare si lista natinala de deseuri aceptate in fiecare clasa de
deposit de deseuri la depozitare si

lista nationala de deseuri acceptate in fiecare casa de depozit de deseuri.
- Legea 307/2006-Apaarea impotriva incendiilor
- Norme generale de aparare impotriva incendiilor-Ordin MAI nr. 163/28.03.2007.
- Ordin M>I> 712/2005-privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de
urgenta
- Normativul Departamental nr. 25/1995-privind respectarea distantelor minimale
din punct de vedere PSI
- Instructiuni departamentale pentru proiectarea, executia, montarea si verificarea
sistemelor de fixare a utilajelor si echipamentelor pe elmente de sustinere
(indicative PD207-82).

- C 169-80 Normativ pentru executarea lucraliror de terasamente
- C 83-75 Indrumator pentru executarea trasarii de detaliu in constructii.
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor

- NP 029-98 Normativ privind executia reteleor termice cu conducte preizolate.
- SR EN 10216 -2 conducte pentru temperaturi ridicate.

3.6. CLADIRI

3.6.1. CLADIRE TRIBUNE
3.6.1.1. Memoriu tehnic arhitectura cladire tribune
GENERALITATI
Denumire obiectiv: REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI
CENTRU HIPIC SI DE AGREMENT: CLADIRE TRIBUNE
Beneficiar: MUNICIPIUL PLOIESTI
Proiectant general: SC INTERGROUP ENGINEERING SRL
Amplasament: Str. Ghighiului, Nr. 2, oras Ploiesti, jud. Prahova
Suprafata teren: 208.322mp (conform masuratorilor)
Regim de aliniere - constructia are urmatoarele retrageri:
- sud: retragere 23,18m fata de limita de proprietate
- nord: retragere 238,35m fata de limita de proprietate ; retragere 10,00m fata de pista
de trap ;
- vest: retragere 390,80m fata de limita de proprietate
Accese: Accesul principal in Cladirea Tribunelor se realizeaza pe fatada sudica, dintr-o zona
publica exterioara amenajata pentru primirea publicului.
Regim de inaltime: P+5
Suprafete:
Ac =2357,25mp
Adc=5895,50mp

Ac parter=2357,25mp
Ac etaj 1=1770,65mp
Ac etaj 2=1324,80mp
Ac etaj 3=147,60mp
Ac etaj 4=147,60mp
Ac etaj 5=147,60mp


DESCRIEREA FUNCTIONALA A CONSTRUCTIEI
Cladirea Tribunelor este destinata in principal functiunilor pentru public (gradenele pentru
urmarirea curselor, sala pariurilor, restaurant, cafenea), dar adaposteste si spatiile tehnice
necesare pentru pregatirea curselor, monitorizarea si jurizarea lor.

Desfasurarea functiunilor pe etaje:
- parter:
- hol acces principal 35,50m
- sala pariurilor 570,18mp
- cafena 147,25mp
- casa scarii 17,69mp
- hol 19,21mp
- hol 9,45mp
- hol acces secundar 37,40mp
- hol 10,23mp
- birouri administrativ 90,78mp
- vestiar barbati 11,63mp
- vestiar femei 12,00mp
- hol acces tehnic 124,60mp
- sala membrilor comisiei 44,87mp
- grup sanitar 4,69mp
- secretariatul curselor 46,38mp
- pregatire sei 14,32mp
- sala cantarire15,30mp
- cabinet medical 28,12mp
- infirmerie 15,37mp
- vestiar jockey barbati 48,80mp
- grup sanitar: lavoare 10,25mp, cabine wc 15,37mp, dusuri 13,65mp
- oficiu curatenie 9,02mp
- vestiar jockey femei 19,40mp
- grup sanitar: lavoare 12,86mp, cabine wc 14,53, dusuri 12,64mp
- hol 26,33mp
- birou 25,59mp
- sala repartitie 47,33mp
- hol 11,68mp
- grup sanitar femei 7,80mp
- grup sanitar barbati 8,40mp
- hol 19,55mp
- data center 22,96mp
- TEG 24,96mp
- camera tehnica 29,98mp
- hol acces 40,15mp
- hol 11,35mp
- spatiu tehnic 4,81mp


- etaj 1
- hol etaj 399,83mp
- hol 19,21mp
- hol 9,45mp
- hol 4,22mp
- grup sanitar femei: lavoare 7,83mp, cabine wc 14,77mp
- hol 11,33mp
- grup sanitar barbati: lavoare 12,30mp, cabine wc 26,01mp
- dispecer 23,20mp
- hol 4,22mp
- grup sanitar femei: lavoare 7,83, cabine wc 14,99mp
- hol 11,28mp
- grup sanitar barbati: lavoare 12,60, cabine wc 25,91mp
- CTA 37,09mp
- hol 10,23mp
- birouri administrativ 121,57mp
- spatiu tehnic117,72mp
- etaj 2
- hol 17,25mp
- restaurant 357,72mp
- hol 9,45mp
- hol 4,90mp
- hol 11,16mp
- vestiar femei 8,21mp
- dusuri 6,13mp
- vestiar barbati 8,07mp
- dusuri 6,02mp
- bucatarie 112,56mp
- hol 24,65mp
- pubele gunoi 2,95mp
- depozitare alimente 35,62mp
- CTA 14,28mp
- hol 19,21mp
- hol 10,23mp
- anexa 9,87mp


- cabina arbitrii 36,96mp
- etaj 3
- hol 10,23mp
- cabina aritrii 78,95mp
- etaj 4
- hol 10,23mp
- etaj 5
- hol 10,23mp

Ca rezultat al cerintelor diferite ale pistelor de trap si galop si pentru a asigura arbitrajul dar si
vizionarea corecta a curselor de catre public, cladirea este compusa din doua corpuri
distincte de cladire. Intre axele 1-14 gradenele si cabinele de arbitrii sunt destinate urmaririi
curselor de trap, iar corpul de cladire dintre axele 15-18 este destinat urmaririi curselor de
galop.
Accesul publicului in cladire se realizeaza pe latura sudica, prin zona de acces principal,
direct in sala pariurilor. Pentru accesul VIP este asigurata o zona separata decat pentru
restul publicului. Doua noduri verticale de scari rulante asigura accesul publicului catre etajul
1, de unde se realizeaza accesul in gradene pentru a urmari cursele hipice. La gradenele
pentru galop accesul publicului se realizeaza direct din exterior, de pe latura nordica. Sunt
asigurate grupuri sanitare separate pe sexe, precum si grupuri sanitare pentru persoane cu
handicap locomotor la etajul 1, in imediata apropiere a accesului in gradenele pentru cursele
de trap si la parterul gradenelor pentru cursele de galop.
La etajul 2 este amenajat un restaurant, cu vedere catre piste, ce poate adaposti pana la 140
de persoane. Bucataria restaurantului este conformata corespunzator, cu fluxuri separate
pentru personal si pentru alimente. Este asigurat un nod vertical cu ascensoare de marfa
direct de la nivelul parterului pt a asigura aprovizionarea cu alimente. Personalul ce lucreaza
in bucatarie are accesul asigurat printr-un nod vertical de circulatie distinct fata de cel al
publicului, cu acces diect catre vestiarele separate pe sexe.
La parter, in imediata vecinatate a salii pariurilor este amenajata o cafenea pentru public.
In parter, sub gradene sunt amplasate spatiile destinate pregatirii curselor: vestiarele pentru
jockey, secretariatul curselor, pregatire sei, sala de catarire, sala membrilor comisiei. Tot in
aceasta zona sunt amplasate o serie de spatii tehnice, precum si sala de repartitie, in directa
legatura cu sala pariurilor, dar cu acces asigurat direct din exterior.
Cabinele arbitrilor pentru cursele de trap sunt dispuse in etajele 3, 4 si 5. Sub ele, la parter,
etaj 1 si 2 sunt amplasate birourile pentru personalul administrativ al hipodromului.
Cabina arbitrilor pentru cursele de galop este dispusa in etajul 2, in cladirea dintre axele 15-
18.
In gradene sunt asigurate 1387 locuri pentru spectatori.

ELEMENTE STRUCTURALE, NESTRUCTURALE, FINISAJE

Conform normativului CR 0-2012 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, Anexa
1, constructia se incadreaza in clasa de importanta II.


Din punct de vedere structural, ansamblul Cladirii Tribunelor este alcatuit din 4 tronsoane cu
structura de rezistenta din beton armat, dupa cum urmeaza:
- Tronsonul 1, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 1-3/E-K
- Tronsonul 2, executat cu rost fata de tronsoanele 1 si 3, se desfasoara intre axele 3-
15/I-L.
- Tronsonul 3, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 4-13/A-H.
- Tronsonul 4, executat la distanta de primele trei, intre axele 15-18/I-L.
- Copertina metalica peste tribune
Tronsonul 1 cu spatii destinate functiunilor administrative are regim de inaltime parter si cinci
etaje. La etajele superioare se vor executa cabinele arbitrilor. Parterul va avea o inaltime de
3,60m in timp ce etajul 1 va avea o inaltime de 4,10m. Etajele 2, 3, 4 si 5 vor avea o inaltime
de 4,00m. Peste spatiile administrative care se desfasoara pe doua niveluri (parter si etajul
1) se va executa o gradena din beton armat sub forma de placa franta in grosime de 15 cm.
Dispunerea acesteia va fi inclinata, de la cota +2.80 pana la cota +6.80.
Structura de rezistenta a tronsonului 1 este alcatuita din cadre si diafragme din beton armat.
Cadrele de beton armat vor fi compuse din stalpi de dimensiuni 30x40cm, 40x40cm,
65x85cm si grinzi din beton armat cu dimensiunea de 30x50cm, 30x60 si 40x60cm.
Diafragmele din beton armat vor avea o grosime de 20cm si partial 50cm.
Terasa tronsonului 1 va fi necirculabila.

Tronsonul 2 cu spatii destinate functiunilor administrative are regim de inaltime parter si etaj.
Peste spatiile administrative care se desfasoara pe doua niveluri (parter si etajul 1) se va
executa o gradena din beton armat sub forma de placa franta in grosime de 15 cm, partial
17cm. Dispunerea acesteia va fi inclinata, de la cota -0.10 pana la cota +6.80.
Diafragmele din beton armat vor avea o grosime de 20cm.
Tronsonul 3 va avea spatii destinate alimentatiei publice, pariurilor sportive, depozitarii
alimentelor, grupurilor sanitare pentru barbati si femei, vestiare. Tronsonul va avea regim de
inaltime parter si doua etaje. Inaltimea parterului va fi de 3.60m in timp ce inaltimea etajului 1
va fi de 4.10m iar cea a etajului 2 va fi de 4.00m.
Cadrele de beton armat vor fi compuse din stalpi de dimensiuni 50x50cm si grinzi din beton
armat cu dimensiunea de 30x50cm. Diafragmele din beton armat, in grosime de 20cm, se
vor executa in perimetrul axelor A-C/5-7 si 10-12/B-F si vor reprezenta casele scarilor si
tuburile de lift destinate accesului in etajele tronsonului.
Planseele vor fi din beton armat in grosime de 15 cm, partial 17cm. Se mentioneaza ca in
placa de peste parter, in perimetrul axelor C-F/6-11, va exista un gol.
Tronsonul 4 va avea spatii tehnice si tribune pentru spactatori. Regimul de inaltime va fi
parter si 2 etaje, fiecare dintre niveluri avand o inaltime de 4 m. Peste spatiile tehnice se va
executa o gradena din beton armat sub forma de placa franta in grosime de 15 cm.
Dispunerea acesteia va fi inclinata, de la cota -0.10 pana la cota +6.80.
Copertina metalica
Tribunele vor fi acoperite de o copertina cu structura metalica. Pentru montarea stalpilor
metalici (HEB500 si HEB400) se vor ingloba, inainte de turnarea betonului in cofrajul placii
de beton de la cota +6.80, niste cupoane HEB500 si HEB400. Ulterior, dupa intarirea
betonului, montarea stalpilor propriu-zisi se va face prin joantare, executata la santier cu
sudura in atmosfera protectoare prin procedeul MIG-MAG.
Copertina metalica va avea o executie bulonata. Grinzile copertinei vor fi de tip I, si vor fi
execute din table groase sudate. Aceste grinzi vor avea o pozitie variabila, urmarind pantele


acoperisului. Pe grinzile principale se va monta o structura de grinzi secundare la interax de
2.5m pe care se vor aseza panourile de inchidere de tip sandwich. Panourile de tip sandwich
vor fi triplustrat si, pentru deschiderea de 2.5 m, vor putea prelua sarcini pozitive de
300kg/mp si sarcini negative de 300kg/mp.

Finisaje
Pardoseli interioare:
- in zonele destinate publicului, holuri, case de scari: granit antiderapant pentru trafic
intens;
- in birouri administrativ, sala repartitie, alte spatii destinate birourilor: parchet stratificat
pe folie poliuretanica;
- in vestiare, grupuri sanitare, oficcii curatenie, bucatarie: gresie antiderapanta;
- in spatii tehnice: sapa ciment.
Peretii din spatiile publice si restaurant vor fi placati cu placari de tip HPL cu furnir natural de
lemn, pe structura metalica. In spatiile umede (grupuri sanitare, vestiare, oficii curatenie,
vucatarie) peretii vor fi placati cu faianta pana la h=2,10 (cota superioara a usii). In restul
spatiilor peretii se vor finisa cu zugraveli lavabile de interior.
Plafoanele sunt realizate din gipscarton pe structura metalica si inglobeaza corpurile de
iluminat, circuitele electrice, sistemele de ventilatie.
Tamplaria interioara: usile interioare sunt prevazute din lemn celular cu pervazuri de lemn. In
spatiile umede (grupuri sanitare, vestiare, bucatarie, etc.) sunt prevazute usi din tamplarie de
aluminiu cu panouri pline de PAL.
Finisaje exterioare: fatadele sunt placate in sistem ventilat realizat din placare HPL pentru
exterior, firociment, placari ceramice de exterior pe structura metalica, cu spatiu de aer slab
ventilat si termoizolatie din vata de 10cm.
Invelitoarea este de tip terasa necirculabila. Va fi realizata din straturi standard de hidro-
termoizolatie in sistem terasa necirculabila: beton de panta, bariera de vapori, strat DDC,
termoizolatie polistiren extrudat 15cm, sapa de protectie, hidroizolatie carton bitumat lipit la
cald, strat de protectie pietris ciuruit. Se vor monta glafuri de tabla galvanizata la atice.
Invelitoarea peste structura metalica a tribunelor va fi realizata din panouri tip sandwich.

ASIGURAREA UTILITATILOR
Apa: consumul de apa se rezuma la cel necesar consumului menajer. Complexul
Hipodromului se va bransa la reteaua de apa existenta in zona. Alimentarea cu apa rece a
cladiri se face prin intermediul unui punct de bransament de apa potabila, de la reteaua
interioara incintei complexului. Prepararea apei calde menajere pentru alimentarea
consumatorilor din cadrul cladirii se realizeaza cu ajutorul unui modul termic amplasat in
spatiul tehnic special amenajat, la parter. Calitatea apei va trebui sa corespunda STAS 1342.
Pentru asigurarea conditiilor de stingere a incendiilor se va realiza retea interioara de
hidranti.
Canalizare: evacuarea apelor uzate rezultate din folosinta se va face catre reteaua de
canalizare menajera existenta in incinta complexului.
Salubritate: colectarea deseurilor de tip menajer se va realiza pe baza de contract de catre o
firma specializata locala. Depozitarea temporara a deseurilor se va realiza in pubele
diferentiate pe categorii de materiale reciclabile, amplasate pe o platforma in incinta.
Energie electrica: se va realiza bransarea la reteaua locala de elctricitate.
Energie termica: spatiile interioare vor fi incalzite cu doua tipuri de sisteme, in functie de
categoria spatiilor: pentru spatii destinate publicului si spatii de birouri este prevazuta
climatizare cu ventiloconvectoare montate in plafon; pentru spatiile tehnice, anexe a fost
prevazuta inaclzire cu radiatoare. Sursa de apa calda necesara incalzirii o constituie reteaua
de agent termic existenta in zona. Din cadrul acestei retele se va face un racord si se va


prevedea un modul tehnic, care va furniza agent termic pentru incalzire si apa calda pentru
consum menajer.

SITUATIA MODULUI DE ASIGURARE A CERINTELOR DE CALITATE CONFORM LEGII
nr. 10/1995

CERINTA A REZISTENTA SI STABILITATEA
Vezi Memoriu Rezistenta.

CERINTA B SIGURANTA LA FOC
Asigurata prin realizarea criteriilor de performante generale determinate de normele in
vigoare si anume:
- Normativ P 118/99
- Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor P118/99 Siguranta
la foc a constructiilor MP 008-2002.
Cladirea constituie compartiment unic de incendiu, cu o suprafata construita la sol de
2357,25mp.
Din punct de vedere structural constructia este realizata 4 tronsoane cu structura de
rezistenta din beton armat si o acoperire metalica la exterior, peste tribune.
Cladirea se incadreaza astfel:
- Categoria C normala de importanta conform HGR nr. 766/1997
- grad II de rezistenta la foc.
- risc mic de incendiu incaperile cu risc mijlociu nu depasesc 30% din totalul constructiei
Elementele constructive indeplinesc conditiile stabilite in tab. 2.1.9/P118-99 iar peretii cailor
de evacuare indeplinesc conditiile stabilite in tab. 4.2.65/P118-99 . Caile de evacuare sunt in
conformitate cu cap. 2.6, 3.6 si 4.2 din P118/99. Latimea scarilor de evacuare este 1.30m.
Casele de scari sunt inchise si separate fata de spatiile adiacente prin pereti rezistenti la foc
150min. Casele de scari sunt ventilate si iluminate natural la fiecare etaj prin ochiuri mobile
de fereastra. Deschiderea usilor se va face in sensul de evacuare catre exterior.
Spatiile interioare vor fi incalzite cu doua tipuri de sisteme, in functie de categoria spatiilor:
pentru spatii destinate publicului si spatii de birouri este prevazuta climatizare cu
ventiloconvectoare montate in plafon; pentru spatiile tehnice, anexe a fost prevazuta inaclzire
cu radiatoare. Sursa de apa calda necesara incalzirii o constituie reteaua de agent termic
existenta in zona. Din cadrul acestei retele se va face un racord si se va prevedea un modul
tehnic, care va furniza agent termic pentru incalzire si apa calda pentru consum menajer.
Sistemul de detectie si alarmare incendiu are in componenta urmatoarele echipamente:
centrala de detectie si alarmare la incendiu; detectoare de fum; detectoare de temperature;
butoane manuale de alarmare; sirene interioare; sirena exterioara; module izolatoare bucla.
In conformitate cu prevederile Normativului NP086/2005, Normativul P 118-99 si STAS 1478-
90 si tinand cont de caracteristicile constructive ale obiectivului, pentru stingerea incendiilor
in corpul tribunelor sunt necesare instalatii fixe de stingere cu apa. Timpul de functionare al
instalatiei, conf. STAS 1478 10 min.
Conform Normativ NP086-05 s-a propus realizarea unei instalatii de stingere a incendiilor cu
hidranti de interior: numarul jeturilor in functiune simultana: 2 jeturi a cate 2.5 l/sec;
protejarea fiecarui punct se realizeaza cu: 2 jeturi x 2.5l/sec; timpul normat de functionare: 10
minute. Instalatia se va realiza prin amplasarea hidrantilor interiori astfel incat fiecare punct
sa fie acoperit de doi hidranti de interior cu un furtun de 20m. Alimentarea tuturor hidrantilor
se face de la reteaua de apa. In incinta se realizeaza retea de hidranti exteriori.
Cladirea are asigurat accesul autospecialelor de interventie la cel putin o fatada.

CERINTA C IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA
MEDIULUI


Igiena si sanatatea oamenilor
Sunt asigurate conditiile de microclimat normate conform STAS 6221 si 6646 (iluminat
natural si artificial) si STAS 6472 (incalzire), astfel:
- spatiile interioare au suprafete vitrate dotate cu ochiuri mobile pentru ventilatie naturala
permanenta
- iluminatul natural se asigura prin suprafetele de ferestre existente
- iluminatul artificial este prevazut cu lumina generala si lumina locala la spatiul de lucru
- sunt prevazute grupuri sanitare separate pe sexe, dimensionate corespunzator pentru
asigurarea necesarului intregii cladiri; ventilarea acestora se face in mod natural sau
mecanizat acolo unde nu este posibila ventilarea naturala.
- protectia utilizatorilor impotriva electrocutarii prin atingere accidentala s-a asigurat prin
legarea la nul si la pamant conform STAS 12604. Tipul corpurilor de iluminat si nivelele de
iluminare s-au ales astfel incat sa nu afecteze vederea utilizatorilor.
- sunt asigurate conditiile de microclimat normate conform STAS 6221 si 6646 (iluminat
natural si artificial) si STAS 6472 (incalzire).
- incalzirea este asigurata de la reteaua de agent termic din zona, iar apa calda menajera
este preparata cu ajutorul unui modul termic amplasat in spatiul tehnic special amenajat, la
parter.
- cerintele de igiena se asigura prin utilizarea unor finisaje lavabile, usor de intretinut, care nu
atrag praful.
- conditiile de calitate prevazute pentru apa potabila distribuita prin instalatiile sanitare sunt
cele din STAS 1342-91.
- in grupurile sanitare este asigurata ventilatia naturala sau mecanizata acolo unde nu sunt
ferestre pentru evacuarea aerului viciat. S-au respectat prevederile normativului I5 privind
proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si NP 008 privind puritatea aerului.
-evacuarea apelor uzate menajere se va face catre reteaua de canalizare menajera existenta
in incinta complexului.
Refacerea si protectia mediului
- Colectarea reziduurilor menajere se face in recipienti inchisi si se depoziteaza pe o
platforma special amenajata din incinta. Deseurile reciclabile se colecteaza si se depoziteaza
distinct, pe platforma amenajata. Ridicarea si transportul cu autospeciale se face periodic,
conform unui orar prestabilit al firmei de salubritate, nepermitandu-se stationarea atat de
indelungata pe platforma incat sa fie nocive pentru mediu.
- evacuarea apelor uzate rezultate din folosinta se va face catre reteaua de canalizare
menajera existenta in incinta complexului.
- Nu exista surse de zgomote si vibratii, nu exista surse de radiatii sau pericole de poluare a
apelor sau aerului.

CERINTA D SIGURANTA IN EXPLOATARE
Asigurata prin realizarea criteriilor de performante generale determinate de normele in
vigoare si anume:
- CE I Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta
in utilizare
- C 239 Normativ pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si locurilor publice
la cerintele persoanelor cu handicap.
- STAS 2965 Scari prescriptii generale de proiectare
- STAS 6131 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor
Siguranta la circulatia pedestra:
la exterior
se va prevedea iluminat adecvat pe traseele de circulatie din jurul cladirii si in zona acceselor


accesele in cladire vor fi restrictionate si sunt diferentiate in functie de utilizatori (pentru
public, pentru personal)
accesele sunt protejate contra intemperiilor cu copertine
accesul persoanelor cu handicap este asigurat pe la accesul principal
la interior
grupurile sanitare sunt dotate, pe sexe, corespunzator cu numarul de persoane deservite, usi
cu gol de trecere 0.80m, spatii de trecere dimensionate si dotate corespunzator
sunt prevazute grupuri sanitare pentru persoane cu handicap, dotate corespunzator, cu usa
de acces cu gol de trecere 0,80m
usile interioare nu au praguri
usile coridoarelor se deschid in sensul iesirii din cladire
pardoselile sunt antiderapante si rezistente la uzura si intretinere
peretii de pe caile de evacuare sunt plani, netezi, fara asperitati
balustradele si parapetele scarilor sunt dimensionate pentru asigurarea sigurantei circulatiei
conform STAS 6131-79 si NP 063-02
scarile de evacuare au latimea rampei de 1.30m, cu mana curenta la 90cm

CERINTA E IZOLAREA TERMICA SI HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Izolarea termica
Fatadele sunt placate in sistem ventilat realizat din placare HPL pentru exterior, firociment,
placari ceramice de exterior pe structura metalica, cu spatiu de aer slab ventilat si
termoizolatie din vata de 10cm.
Invelitoarea este de tip terasa necirculabila. Va fi realizata din straturi standard de hidro-
termoizolatie in sistem terasa necirculabila: beton de panta, bariera de vapori, strat DDC,
termoizolatie polistiren extrudat 15cm, sapa de protectie, hidroizolatie carton bitumat lipit la
cald, strat de protectie pietris ciuruit. Se vor monta glafuri de tabla galvanizata la atice.
Invelitoarea peste structura metalica a tribunelor va fi realizata din panouri tip sandwich.

Izolare hidrofuga
Se asigura hidroizolarea pe contur a cladirii impotriva infiltratiilor, si hidroizolarea pe
suprafata a invelitorii prin montarea corecta si verificarea periodica a hidroizolatiilor. Trotuarul
din jurul cladirii are asigurata o panta de min 1% in directia opusa cladirii. Invelitoarea are
pantele corespunzatoare de scurgere a apelor si accesorii corespunzatoare.

Economia de energie
Asigurarea izolarii termice corespunzatoare duce la un consum rational de energie pentru
incalzire. Spatiile interioare vor fi incalzite cu doua tipuri de sisteme, in functie de categoria
spatiilor: pentru spatii destinate publicului si spatii de birouri este prevazuta climatizare cu
ventiloconvectoare montate in plafon; pentru spatiile tehnice, anexe a fost prevazuta inaclzire
cu radiatoare. Sursa de apa calda necesara incalzirii o constituie reteaua de agent termic
existenta in zona. Din cadrul acestei retele se va face un racord si se va prevedea un modul
tehnic, care va furniza agent termic pentru incalzire si apa calda pentru consum menajer.
Conductele care vehiculeaza agent termic (apa calda sau apa rece) sunt termoizolate pentru
asigurarea unor pierderi minime, respectandu-se normele C142 instructiuni tehnice pentru
executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii si PE 924 (E-35)
Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor.

CERINTA F PROTECTIA LA ZGOMOT
Protectia fata de zgomotul stradal se asigura prin grosimi corespunzatoare ale peretilor
exteriori si geamuri termoizolante. Fatadele sunt placate in sistem ventilat realizat din placare
HPL pentru exterior, firociment, placari ceramice de exterior pe structura metalica, cu spatiu


de aer slab ventilat si termoizolatie din vata de 10cm. Tamplaria exterioara este din profile de
aluminiu cu rupere de punte termica si geam termoizolant.
La interior sunt respectate grosimile corespunzatoare ale peretilor de compartimentare si ale
planseelor in conformitate cu STAS 6156 privind protectia impotriva zgomotului.
Activitatea desfasurata in cladire nu produce zgomote sau vibratii peste limitele normale.
Masurile generale pentru protectia acustica sunt:
- amplasarea la distanta de sursele producatoare de zgomot sau vibratii;
- separarea spatiilor interioare producatoare de zgomot fata de cele cu cerinte deosebite de
protectie (spatiile tehnice fata de spatiile de birouri).

CONCLUZII
Constructia se incadreaza in:
- categoria de importanta - C normala, conform HGR nr.766/1997;
- grad de rezistenta la foc II, conform P 118-99
- risc mic de incendiu
3.6.1.2. Caiet de sarcini arhitectura cladire trinune

1. LUCRARI PREGATITOARE
1. DATE GENERALE

Prezentul document include toate lucrarile cu caracter general descrise in specificatiile
de mai sus.
Continutul caietelor de sarcini se refera la standarde si normative de referinta, ordinea
de executie a lucrarilor, conditiile privind executia, transportul, manipularea si depozitarea
materialelor rezultate din demolare.

2. ELEMENTE
Urmatoarele elemente fac parte din lucrarea generala:

(01) Instalarea santierului si diverse costuri suportate de antreprenor
(02) Raport asupra situatiei
(03) Demolari si reparatii
(04) Indepartarea vegetatiei.

(01). INSTALAREA SANTIERULUI SI DIVERSE COSTURI SUPORTATE DE
ANTREPRENOR

1. DATE GENERALE

Dupa acceptarea ofertei, antreprenorul preia amplasamentul, stabileste drumurile de
acces precum si toate masurile care trebuiesc luate in vederea instalarii si organizarii
santierului, pentru fiecare amplasament in parte.

2. ELEMENTE COMPONENTE
a) Instalarea santierului
b) Accesul pe santier
c) Racorduri la utilitati
d) Imprejmuirea santierului
e) Iluminatul santierului
f) Intretinerea santierului
g) Panou de identificare
h) Sectorizare (trasare)


i) Curatirea la terminarea lucrarilor
j) Paza.

3. CARACTERISTICI
A. Instalarea santierului
Include costuri inerente lucrarilor efectuate de antreprenor si anume:
- Cladire pentru birouri (Antreprenor si Consultant) cu mobilier, facilitati
sanitare, echipament de acordare a primului ajutor, telefon/fax/copiator, copii ale tuturor
documentelor de santier (rapoarte, specificatii, planse tehnice (ultima revizie), jurnal santier
zilnic, etc.. . .) asezate intr-un rastel sau o biblioteca,
- sala de intrunire (15 m), prevazuta cu o masa, cel putin 8 scaune,
lumina si incalzire electrica;
- vestiare si grupuri sanitare pentru muncitori;
- tot echipamentul necesar pentru masuratori si nivelment;
- tot echipamentul necesar pentru definitivarea lucrarilor;
- tot echipamentul necesar administratiei santierului pentru verificarea
lucrarilor;
- toate lucrarile pregatitoare necesare pornirii santierului;
- incaltaminte si casti de protectie pentru client si reprezentantul biroului
tehnic;
Birourile, sala de intrunire si facilitatile sanitare vor fi mentinute pana la
terminarea constructiei sau pana cand biroul tehnic aproba desfiintarea lor.

B. Accesul pe santier

Caile prevazute pentru accesul pe santier pot fi utilizate (total sau partial) de
catre antreprenor cu conditia ca el sa execute fundatia drumului inainte de inceperea
lucrarilor, iar aceasta fundatie sa fie refacuta inainte de terminarea ultimului strat.

C. Racorduri la utilitati

Pentru organizarea la santier, antreprenorul va lua masurile necesare,
impreuna cu companiile pentru distribuirea electricitatii si reteaua telefonica, in vederea
conectarii temporare a santierului.
Asigurarea cu apa a santierului se poate face prin conectarea la reteaua de
distributie a apei stabilindu-se racordurile, costul de utilizare si ritmul de livrare solicitat.
Aceste racorduri temporare vor fi intretinute pana la terminarea tuturor lucrarilor
contractate sau cat va decide biroul tehnic.
Costul acestor racorduri, inchirierea contoarelor si consumurile pe timpul
lucrarilor, vor fi suportate de antreprenorul care raspunde de lucrarile de structura pana la
acceptarea temporara a lucrarilor lui.
Dupa aceasta, costurile de inchiriere si consum vor fi suportate de client.
Pentru lucrarile de organizare de santier antreprenorul va asigura cel putin
doua tablouri electrice de distributie cu cinci iesiri de 32 amp., protejate de intrerupatoare de
circuit diferential si doua iesiri de 64 amp., 3P + N + A, protejate in acelasi mod.

D. Imprejmuirea santierului

Santierul va fi imprejmuit temporar conform intelegerii comune intre clienti
biroul de sistematizare in vederea interzicerii accesului persoanelor straine, mai ales in orele
cand santierul este inchis si pentru protectia impotriva furturilor, etc.


E. Iluminatul pe santier

Santierul trebuie sa aiba iluminat artificial atunci cand se lucreaza inainte de
rasaritul soarelui sau dupa apus, sau in spatii insuficient luminate natural.
Costul utilizarii acestor instalatii va fi suportat de antreprenorul general. El este
responsabil de facturarea unei parti din aceste costuri fata de antreprenorii independenti,
care nu sunt conectati la el.
Instalatia de iluminat si intensitatea acestuia vor fi in conformitate cu normele
RENEL.

F. Intretinerea santierului

Antreprenorul este obligat, printre altele, sa respecte urmatoarele puncte pana
la terminarea totala a sarcinilor preluate:
* cel putin o operatie de intretinere pe saptamana si ori de cate ori este
ceruta de biroul de sistematizare;
* curatarea si transportul reziduurilor rezultate in urma efectuarii lucrarilor
lui sau ale subantreprenorilor, in locuri special amenajate;
* atentie pentru a nu strica sistemul de scurgere sau alte conducte
ingropate;
* intretinerea si curatarea sistemului de scurgere, indiferent de natura
reziduurilor;
* curatirea imediata a reziduurilor sau poluantilor din locurile publice,
rezultate direct sau indirect din activitatile asumate.

G. Panou de identificare

Antreprenorul va construi, pe cheltuiala lui, un panou conform desenului
detaliat anexat, care sa contina cel putin urmatoarele informatii:
- tipul de lucrari in executie;
- numele clientului;
- biroul tehnic;
- antreprenorul si eventualii subantreprenori
Antreprenorul trebuie sa intretina, sa completeze acest panou si sa-l
protejeze impotriva degradarii.

H. Sectorizare (trasarea)

Antreprenorul raspunde de trasarea si nivelmentul tuturor cladirilor si constructiilor.

I. Curatirea la terminarea lucrarilor

Curatenia generala a cladirii si a imprejurimilor santierului ca si indepartarea molozului cad in
sarcina antreprenorului.

J. Paza
Antreprenorul trebuie sa asigure paza santierului tot timpul cat nu se
lucreaza (noaptea, la sfarsit de saptamana . . .).

4. MASURATORI


Aceste costuri se vor repartiza la costurile celorlalte articole incluse in aceste
specificatii.

(02). RAPORT ASUPRA SITUATIEI

Pe propria cheltuiala, antreprenorul va inregistra starea proprietatilor invecinate si a
drumurilor publice de acces inainte de inceperea lucrarilor si va preda:
* un exemplar clientului;
* un exemplar proiectantului.
Mai ales, el se va asigura de functionarea perfecta a canalizarii.
La sfarsitul lucrarilor se va intocmi un document similar.
Toate reparatiile rezultate din compararea acestor documente se vor efectua pe
cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand antreprenorul va neglija consemnarea starii initiale, se presupune ca
locurile si proprietatile sunt acceptate in stare perfecta iar toate reparatiile necesare aducerii
lor la aceasta stare se vor face pe cheltuiala antreprenorului.

(03). DEMOLARI SI REPARATII

In cazul in care sunt prevazute lucrari de demontare / demolare prin proiect, precum si
reparari ale unor constructii existente, lucrari ce sunt necesare inceperii lucrarilor de
construire, acestea vor fi executate de catre antreprenor.
Pozitia muncitorilor in timpul operatiunilor de demolare va fi de regula deasupra elementelor
de demolat
Se interzice demontarea invelitorilor pe timp de ploaie, ceata deasa, vant cu
intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de
temperatura aerului.
Se interzice circulatia lucratorilor direct pe invelitoarea din placi ondulate de
azbociment.
Pentru lucrarile la inaltime este obligatorie, in timpul lucrului, legarea muncitorilor cu
centuri de siguranta de elemente stabile ale constructiei si instruirea personalului privind
lucrul la inaltime. Coborarea materialelor rezultate din demolare se va face cu mijloacele
prevazute in acest scop, fiind interzisa aruncare la sol. Utilajul folosit trebuie sa fie complet si
verificat tehnic, iar manevrarea lui va fi asigurata de personal autorizat.
Sefii de santier si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru pot lua si alte masuri care
sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor de demolare/demontare.
Executantul va respecta intocmai obligatiile ce-i revin pentru acordarea primului ajutor
in caz de accidentare, precum si dotarea locurilor de munca cu truse sanitare si personal
instruit in acest sens.

INDEPARTAREA VEGETATIEI
Copacii, tufele, iarba, trunchiurile si butucii de pe suprafata pe care se va construi
trebuie indepartate, inclusiv cele din planurile de arhitectura. Totul trebuie indepartat de pe
santier pe cheltuiala antreprenorului.
Antreprenorul poate dispune cum vrea de copacii si tufele pe care le-a indepartat.

MASURATORI
Pe m de pamant ce urmeaza a fi curatat.


OBSERVATIE IMPORTANTA

Antreprenorul trebuie sa aiba in vedere ca drenarea cladirii existente trebuie sa se
faca tot timpul, fie prin pomparea in intregime a apei de ploaie construind canalele de
scurgere chiar de la inceput, fie prin oricare alta metoda aleasa de antreprenor.
Metoda de drenare aleasa de antreprenor va fi supusa spre aprobare responsabilului
de lucrari la inceperea constructiei.
Lucrarile de drenare sunt si ele incluse in acest articol.
Cu exceptia celei de-a doua metode, constructia canalelor finale, toate partile
necesare cum ar fi conductele, canalele de intretinere, etc., fac parte din acest articol.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

Masurile de protectie a muncii avute in vedere au fost extrase din :
Legea protectiei muncii Nr. 90 / 1996 + Normele metodologice de aplicare a
acesteia;
Norme generale de protectie a muncii - 1996, aprobate de MMPS si MS cu Ordinul
Nr. 578/DB/5840;
Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii
Nr.983/23.06.94;
"Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" elaborat de MLPAT
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu Ordinul
Nr. 235/26.07.1995 emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de reparatii, consolidari,
demolari si translatii de cladiri;
NP 55-88, Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a
constructiilor;
Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern /1995 elaborate in
cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, privind asigurarea stabilitatii elementelor de
constructii prin sustineri si sprijiniri pana la inlaturarea lor, balustrade de protectie, pentru
evitarea accidentelor care ar putea surveni din lucrari pregatitoare sau din demolarea
propriu-zisa.
Lucrarile de desfacere se vor executa pe baza unei documentatii tehnice ce va fi
intocmita de catre executant. Tehnologia privind executarea lucrarilor de desfacere intocmita
de executant va fi stabilita numai dupa verificarea amanuntita a partilor de constructie ce
urmeaza a fi desfacute. Verificarile se vor face vizual si prin decopertari locale.
Acolo unde este cazul, se vor lua masuri de consolidare sau de sustinere provizorie in
scopul evitarii riscului de producere a accidentelor si pentru a evita deteriorarea altor
elemente ale constructiei.
Executia se va incredinta numai unor echipe specializate in acest gen de lucrari.
Personalul va fi instruit atat cu privire la succesiunea operatiilor si a fazelor de lucru,
cat si asupra normelor de protectie a muncii ce trebuie respectate.
Inainte de inceperea efectiva a lucrarilor, prin grija beneficiarului, se vor asigura:
- delimitarea zonei de lucru;
- supravegherea permanenta a zonei in vederea impiedicarii accesului persoanelor
neautorizate;
- masuri de protectie impotriva prafului;
- conditii pentru transportul si depozitarea materialelor rezultate.
Pozitia muncitorilor in timpul operatiunilor de demolare va fi de regula deasupra
elementelor de demolat



2. LUCRARI DE DESFACERI

CONSIDERATII GENERALE

Prezentul capitol cuprinde caietele de sarcini pe categorii de lucrari de arhitectura
necesare executiei lucrarilor de demolare sau desfacere partiala.
Executia demolarii se va realiza numai pe baza proiectului tehnologic, intocmit de
executant, si vizat de responsabilul tehnic cu executia. Acest proiect va contine:
- memoriu justificativ;
- preluarea frontului de lucru;
- forta de munca pe meserii;
- sculele si utilajele necesare executiei;
- accese si restrictii in folosirea cailor de acces in santier;
- detalierea masurilor de protectie a muncii, precum si de prevenire si stingere a incendiilor.

B. DESFACEREA INVELITORILOR

B.1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la desfacerea invelitorii existente deteriorate de pe
suport existent, in vederea inlocuirii si repararii zonelor deteriorate.
Stratul suport al invelitorii este planseu beton armat.
Structura straturilor invelitorii in camp este in prezent urmatoarea:
Caramida BCA;
Spuma poliuretanica;
Accesorii tabla galvanizata stare de deteriorare avansata

B.2. STANDARDE DE REFERINTA
Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor ind. N.P 55
88, cap. 3.9 ;
Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente
ale constructiilor. Interventii la invelitori si acoperisuri ind. NE 005-97 aprobat de MLPAT cu
ord. nr. 81/N DIN 20 MAI 97 ;
Legea mediului nr. 137/96 .

B.3. PROCEDEE DE LUCRU
Inainte de inceperea desfacerii, se va controla rezistenta stratului suport, pentru
evitarea accidentelor de munca, luandu-se masuri pentru sprijiniri acolo unde este cazul.


Desfacerea invelitorii se va efectua cu formatii de lucru specializate, cu scule
adecvate, fara a afecta rezistenta constructiei si a periclita continuarea demolarii.
Operatiunea se va efectua in timpul sezonului cald pentru a se evita caderea de pe acoperis
datorata inghetului.
Operatiunile de desfacere a straturilor invelitorii se vor efectua in ordinea inversa de realizare
a acestora.
Taierea se face pe dimensiuni convenabile pentru usurinta la transport, de pe
placa de beton, de la locul de depozitare, la teren, cu ajutorul mijloacelor mecanizate.
Acolo unde este cazul, se vor lua masuri de consolidare sau de sustinere provizorie in scopul
evitarii riscului de producere a accidentelor si pentru a evita deteriorarea altor elemente ale
constructiei.
Este interzisa aruncarea la sol a materialelor demontate de pe acoperis
.
DEMONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE
Pentru acoperisurile cu scurgerea apelor pluviale la interior, demontarea elementelor
de tinichigerie : jgheaburi, burlane, sorturi si copertine se poate face dupa desfacerea
straturilor termo-hidrioizolante.
Pentru jgheaburi, operatiunea consta in desfacerea clemelor din capetele carligelor de
fixare, pe tronsoane manipulabile. Stuturile care fac legatura jgheabului cu burlanul, se scot
odata cu jgheabul.
Demontarea burlanelor se va face de pe scari sau schele si consta in desfacerea
bratarilor si smulgerea carligelor de fixare din zidarie.
Pentru sorturi, operatiunea consta in desfacerea dispozitivelor mecanice de fixare
(cuie batute in dibluri, bolturi impuscate, copci si sarme).
Se va urmari recuperarea elementelor metalice, functie de starea lor de degradare si
coroziune.
Pentru acoperisurile cu scurgerea apelor pluviale la interior, se vor demonta gurile de
scurgere incepand cu protectia lor caciula din tabla zincata perforata, continuand cu
desfacerea sifoanelor, si scoaterea palniei din tabla de plumb.

C. DEMONTARE TAMPLARIE

C.1. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde principii si reglementari necesare lucrarilor de
demontare a tamplariei.

C.2. STANDARDE DE REFERINTA

Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor ind. N.P 55
88 ;
Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente ale
constructiilor. Interventii la inchideri exterioare ind. NE 007 - 97 aprobat de MLPAT cu ord.
nr. 79/N din 20 mai 97 ;
Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor componente
ale constructiilor. Interventii la compartimentele spatiilor interioare ind. NE 006 - 97 aprobat
de MLPAT cu ord. nr. 80/N din 20 mai 97 ;
Legea mediului nr. 137/96 .


3.3. PROCEDEE DE LUCRU

Lucrarile de desfacere se vor executa de firme de constructii specializate in acest gen
de lucrari.
Inainte de demontarea tamplariei se va indeparta local stratul de finisaj, inclusiv
tencuiala in vederea identificarii buiandrugilor si ancadramentelor golului asupra caruia se
intervine. In cazul in care nu exista buiandrugi din beton armat., sau acestia nu sunt rezemati
suficient in zidarie, sau sunt degradati, partea superioara a golului se va sprijini prin popire.
astfel ca prin demontarea tamplariei sa nu se darame zidaria de deasupra.
Demontarea tamplariei de metal se executa ingrijit, cu scule adecvate, in scopul
eliberarii praznurilor metalice inglobate in zidarie.
Functie de tehnologia de executie adoptata, de sistemul de fixare, si de dimensiunile
tamplariei, se vor lua masuri de sustinere provizorie a elementelor care se demonteaza, in
vederea evitarii oricaror accidente.
Functie de greutate, tamplaria se coboara la sol cu un sistem adecvat si se transporta
la locul de depozitare, in vederea recuperarii metalului.



acesteia;
Nr. 578/DB/5840;
Nr.983/23.06.94;
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);
constructiilor;
propriu-zisa.


neautorizate;
azbociment.
3. ZIDARII

GENERALITATI

Obiectul specificatiei
In acest capitol se includ specificatiile pentru zidarii din caramizi si blocuri ceramice, zidarii
din blocuri mici din agregate usoare, blocuri mici si placi BCA.

Concepte de baza
- Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale,
sarcinile orizontale si la alte solicitari rezultate din functiunile spatiilor pe care le inchid.
- Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la
sarcinile date de finisaje, la presiunea vantului si la alte solicitari rezultate din functiunile
spatiilor pe care le inchid.
- Peretii portanti si neportanti trebuie sa asigure protectia termica, fonica si acustica
fundatiilor pe care le inchid.

Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile in conformitate cu normativele
si STAS- urile in vigoare.
In tabelul de mai jos se prezinta o schema simplificata cu domeniile de utilizare a materialelor
de baza pentru zidarii.

Si
m
b
ol
Materialul
de baza
Destinatia Conditii de
mediu
Gradul de
rezistenta la foc
si
la explozie
Gradul
de
izolare
fonica
Gradul de
protectie
Antiseismica

- Zidarie simpla,

Grosimea
Zidaria din
caramida si
Indicel
e de
Se alcatuieste si
se


A Caramizi
si blocuri
ceramice
armata sau
complexa pentru
pereti portanti sau
nepoluanti la
pereti de
inchidere sau
compartimentare
- Zidarie mixta la
ziduri de
subsoluri
minima a
zidurilor de
caramida
sau de
blocuri
rezulta din
tabelul din
ANEXE
blocuri
ceramice este
incombustibila
si are
rezistenta la foc
diferentiata in
functie
grosimea ei. La
peretii antifoc
nu se vor folosi
blocuri cu goluri
orizontale.
zgomo
t
aerian
trebuie
sa
coresp
unda
cu
STAS
6150-
68
dimensioneze in
conformitate cu
normativele P
100-78 sii P 2-
75 (cu
modificarile
ulterioare). La
peretii portanti
nu se vor folosi
caramizi si
blocuri cu goluri
orizonta!e

B
Zidarie
din
blocuri
mici de
beton cu
agregate
usoare
(inclusiv
lianti, cu
LZA si
blocheti
produsi
cu
cenusa
de
temoceatr
ala

- Pereti exteriori
sau interiori
portanti sau
nepoluanti cu
structura
omogena sau cu
structura mixta in
combinatie cu
alte materiale

Idem ca mai
sus
-Umiditate
relativa
interioara
max. 60-
85% in
fnnctie de
materialul de
alcatuire a
blocurilor

Idem ca mai
sus
Indicel
e de
zgomo
t
aerian
se
stebile
ste in
confor
mitate
cu
Norma
tivul C
14-78

Idem ca mai sus
cu completarile
din C 14-78

C

Blocuri
mici si
placi din
BCA

- Pereti neportanti
(de umplutura) de
inchidere sau
compartimentare
- Pereti portanti
rezisienta
- Pereti in trei
straturi
Izolarea
termica se
alcatuieste in
conformitate
cu
-
Instructiunile
tehuice
P104-78
- Umiditate
relativa
interioara
max.60%
fara masuri
de protectie.
Masuri de
protectie
conform
Normativului
P104-78

7 ore la
grosime 20 cm

Indicel
e de
zgomo
t
aerian
se
stabile
ste in
confor
mitate
cu
P104-
78

Se alcatuieste si
se
dimensioneaza
in conformitate
cu anexa 5 la
Instructiunile
tehnice P 104-
78

D

Blocuri si
placi din
- Pereti simpli
iteriori (sau un
singur strat)
- Umiditate
relativa
interioara

2,5 ore la
Indicel
e de
zgomo

Pana la gradul 6
fara masuri


ipsos - Pereti dubli
interiori (cu
izolatie fonica la
mijloc)
max.60/o
fara masuri
de protectie.
Masuri de
protectie
conform
Normativului
C198-79
grosime 7 cm t
aerian
se
stabile
ste in
confor
mitate
cu C
198-79
speciale de
protectie
antiseismica

E

Caramizi
si piese
presate
din sticla
- Pereti exteriori
si interiori
neportanti la case
de scari,
ancadramente de
usi, supralumini la
coridoare, peret
despartitori, etc.

Umiditate
relativa
interioara
max .35%

1,35 ore

.

-

Standarde si normative de referinta
P2-85 Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor din zidarie.
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
C 126-75 Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramizi si blocuri ceramice.
C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de
zidarie.
P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si
acoperisurilor din elemente BCA.
C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de
fosfogips si

ipsos cu zgura expandata.
P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cladirilor.
C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cladirilor.
C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta.
C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente.
C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a placilor si fasiilor de
pereti din ipsos si alte materiale locale.
P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
C 140-79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii.
N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei
de
pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor.
N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea
elementelor de constructie.
STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie.
STAS-902 1/78 Var hidratat in pulbere pentru constructii.
STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii.
STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii.
STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane.
STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate.
STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.


STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate.
STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.
STAS-1480/63 Placi si fasii din ipsos pentru pereti despartitori.
STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare.
STAS-2945/73 Caramizi de constructie din argila arsa.
STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila arsa.
Caramizi si blocuri cu goluri orizontale.
STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.
Formate si dimensiuni.
STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cladiri. Conditii tehnice de calitate,
forme si dimensiuni.
STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit.
STAS-10690/76 Caramizi presate din sticla cu goluri.
STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticla pentru constructii. Constructii tehnice generale de
calitate. Forme si dimensiuni.
STAS-8600/70 Tolerante in constructii, sistem de tolerante dimensionale.
STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor.
STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie.

Detalii
Contractorul va executa schite si detalii curente, in care se vor prezenta modalitatile de
executie, coordonarea modulara, goluri pentru usi si ferestre, buiandrugi, teseri, etc.
Pentru peretii armati se vor prezenta detalii curente pentru colturi si imbinari.
Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta inginerului
inainte de inceperea executiei, spre aprobare.
De asemenea se vor prezenta scheme de manipulare, depozitare, transport, etc pentru toate
materialele utilizate, astfel incat Inginerul sa fie convins de corectitudinea executiei acestor
operatiuni.

Mostre si testari
Contractorul va prezenta Inginerului specificatiile producatorului si certificatele de calitate
pentru toate materialele utilizate la zidarii.
Certificate
Contractorul va furniza Inginerului:
a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar (1) 2131.
b) Buletine de laborator executate de fiecare data cand este necesar s se schimbe
furnizorul unui material.
c) Certificate de calitate pentru adausuri si materiale folosite (ciment, nisip, armaturi,
caramizi, blocuri, etc.).

Costul testelor
Toate costurile aferente testarii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent
daca sunt cerute prin specificatii sau de catre Inginer se vor suporta de Contractor, adica se
vor include in preturile unitare pentru lucrarile de zidarie.
Panouri mortar
Inaintea inceperii lucrarii, contractorul va executa un fragment de perete-mostra, utilizand
materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate.
Peretii mostra se executa acolo unde se cer de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii
peretii mostra nu se vor distruge sau deteriora.

MATERIALE SI PRODUSE
Materiale si produse principale


In cadrul acestor specificatii sunt luate in considerare materialele si produsele principale la
executia zidariilor curente.
Materialele si produsele se pot clasifica in functie de rolul lor astfel:
a) Materiale de baza -- caramizi, blocuri, placi
b) Materiale auxiliare - mortare, armaturi
c) Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.

Materiale principale
Sim
bol
Tipuri de pereli Materiale Caracteristici Norma tehnica

A

Pereti din
zidarie,
caramida si
blocuri ceramice
-Caramizi pline
presate pe cale
umeda, marca 50,
100
240 x 115 x 63
mm
STAS 457/1980
-Caramizi si blocuri
ceramice cu goluri
verticale,marca
50,100

240 x 115 x88
(138) mm
290 x 140 x 88
(138) mm
290 x 240 x 138
(138) mm
365 x 180 x 138
mm

STAS 5185/I-86
STAS 5185/II-
86
-Caramizi si blocuri
ceramice cu goluri
orizontale
290 x 240 x 188
mm
290 x 290 x 138
mm
STAS
8560/1980

B

Pereti din
blocuri mici cu
goluri din beton
cu agregate
usoare si grele
-Blocuri mici cu
goluri din beton cu
agregate usoare si
grele

290 x 240 x 188
mm
STAS
6029/1980
B.S. 2088/1968
B.S. 1364/1968

C

Pereti din
blocuri sau placi
BCA
Blocuri pentru
zidarie din beton
celular autoclavizat
GBN -50, GBN
35
(15) 20 x 30 x 60
cm
20 x 24 x 60 cm

STAS
10833/1980
GBC 50 49 x 24 x 20 cm
Placi pentru zidarie
din beton celular
autoclavizat
7,5 x 24 x 60 cm
10 x 24 x 60 cm
12,5 x 24 x 60 cm
15 x 24 x 60 cm

D

Pereti din
blocuri, placi
sau panouri din
ipsos si alte
materiale
Blocuri si placi de
ipsos
500 x 200 x
125(250)
666 x 500 x 70
N.T.R.
1293/1980
Placi din ipsos cu
miez din materiale
usoare termo si
fonoizolante

666 x 500 x 70

C 190/1973, C
198/1979
Panouri si placi din
gips-carton
Diverse Import


Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sa
corespunda normelor urmatoare:
- Var hidratat in pulbere pentru constructii STAS 9201/80
- Var pasta STAS 146/70
- Argila pentru mortare pe baza de ciment STAS 4686/71
- Ipsos pentru constructii STAS 545/71
- Cimenturi STAS 1500/77
- Aracet pentru mortare STAS 388/80
- Agregate, nisip natural de cariera STAS 1667/76
- Apa STAS 970/73
- Adeziv plastifiant Disan STAS 7514/70
- Acceleratori pentru intarire STAS 2703-80
- Intarzietori de priza C17-1978
- Aditiv impermeabilizator STAS 8573-78

AUXILIARE (MORTARE)

TIPURI PRINCIPALE COMPOZITIE
(la 1 m
3
)
Ciment
kg
Var
m
3
Nisip
kg
Apa
m
3
Aracet
kg
Mortare pentru zidarii caramizi pline sau
din blocuri de beton cu agregate usoare
(var pasta sau var hidratat) :
- M-10Z (var-ciment)

F/25-
117
M/31-
112

0,100

1660

0,310

- M 25Z (ciment-var) F/25-
165
M/31-
157
0,100 1660 0,305
- M 50 Z (ciment-var) F/25-
165
M/30-
157
0,090 1600 0,305
- M-100 Z (ciment-var)
- M-100 Z (ciment)
M/30-
275
M/30-
323
0,060
-
1600
1600
0,310
0,310

TIPURI PRINCIPALE COMPOZITIE
(la 1 m
3
)
Ciment
kg
Var
m
3
Nisip
kg
Apa
m
3
Aracet
kg
Mortare pentru zidarii de BCA (parti)
- pentru rosturi obisnuite
1
1
0,7
1
7
10

- mortar adeziv - 3 1 1 1
- mortar pentru placi 1 0,4 5
Mortar pentru zidarie din caramizi de 1 0,25 3


sticla (parti)
Pasta pentru zidaria placilor de ipsos Intarzietor priza
(g)
Apa
(l)
Ipsos
(kg)
2 0,7 1

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenusa de termocentrala, conform completarilor
la Instructiunile tehnice C 17-78 publicate in Buletinul Constructiilor nr.6/1980.
Caramizile, blocurile si alte materiale pentru zidarie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri,
sparturi si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei.
-Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci cand sunt murdare sau unse.
Materialele de zidarie care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la dimensiunile si
tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului.

Livrare, depozitare, manipulare
Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidarii cantitatile necesare conform
programului de lucru.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi
producator pentru intreaga cantitate necesara.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomanda manipularea lor
mecanizata pe tot traseul de transportat pana la punctul de lucru.
Manipularile se vor face ingrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri,
fisurari, etc).
Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, in stive, gramezi, lazi, containere, in locuri
ferite si protejate.
Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca sa se evite expunerea la intemperii si
sa se asigure starea adecvata de uscare si temperatura la punerea in opera.
Materialele pentru zidarie se vor pastra in stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii,
soarelui.

EXECUTIA ZIDARIEI

Abateri permise
Tolerantele de executie:
Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb,
furtunul de nivel, nivela in montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn sau metal la 90
echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice
alte scule si dispozitive de lucru care asigura calitate corespunzatoare zidariei.
La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:
1. La dimensiunile zidurilor:
-latimea de pana la 10 cm : +/- 4mm;
-latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;
-latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;
-latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
-latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;
2. La dimensiunile golurilor:
- egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm;
3. La dimensiunile in plan ale incaperilor:
- latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;
- latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
4. La dimensiunea rosturilor:
- verticale: + 3, - 2 mm;


- orizontale: +3, - 2 mm;
5. La planeitatea suprafetelor:
- 8 mm la 2,5 m in orice directie:
6. La rectiliniaritatea muchiilor:
- 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;
7. La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:
- 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
8. Abateri fata de orizontala asizelor:
- 3 mm la metru sau 15 mm pe toata lungimea peretelui.

Operatiuni pregatitoare
Inspectare:
Se vor inspecta zonele si conditiile in care urmeaza sa se execute zidariile.
Nu se vor incepe lucrarile inainte de intrunirea conditiilor satisfacatoare.
Inainte de inchiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor indeparta resturile si se va curata
zona ce urmeaza a fi inchisa.
Inainte de inceperea executiei, se vor pregati:
- degajarea frontului de lucru;
- pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- asigurarea spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru a materialelor de zidarie si a
mortarului;
- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
- montarea schelelor, balustradelor de protectie;
- punerea in functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
- verificarea pompei de mortar si probarea ei;
- trasarea si verificarea axarii zidariei;
- verificarea si indreptarea materialelor verticale si orizontale care leaga zidaria de structura;
- pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;
- rectificarea unor neregularitati din structura;
Rosturi
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
- grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
- umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului;
Ancoraje
Ancorarea zidariei de structura cladirii (stalpi, diafragme) se face cu mustatile din otel beton
prevazute in structura si/sau in zidarie, sau agrafe fixate cu bolturi impuscate sau forate.
Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment si
rostul intre zidarie si structura se umple complet cu mortar.
Barele de armatura prevazute in zidarie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de
mortar va acoperi corespunzator barele de armatura.

Zidarie mixta (complexa)
- de regula armatura stalpilor se face in carcase, care se monteaza inaintea executiei
zidariei;
- mustatile de legatura din rosturile zidariei vor strabate carcasele stalpilor si vor avea
marginea de ancoraj necesara;
- mortarul din rostul orizontal al zidariei pe latura adiacenta stalpului se lasa neumplut 2
cm;
- turnarea betonului in stalpi se face in straturi cu inaltimea de cca. 1 m dupa udarea
prealabila a zidariei si cofrajului: indesarea se face manual cu vergele.


- deasupra si dedesubtul golurilor de zidarie (in primul rost de la gol, se vor prevedea
armaturi orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm:

Alte prescriptii
- zidaria se incepe de la colturi;
- intreruperile se lasa sub forma de trepte;
- la intreruperea lucrului nu este permisa asternerea mortarului peste ultimul strat de
cramizi sau blocuri;
Suprafetele verticale se vor peria in timpul executiei si se vor pastra in stare de curatenie.
Spatiul dintre tocurile tamplariei si zidarie (cand se monteaza anterior) vor fi bine
umplute cu mortar;
Deasupra golurilor, acolo unde se indica in planse, se vor prevedea buiandrugi din beton
armat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator
specificatiilor:
Se vor prevedea piesele inglobate in zidarie necesare prevazute in planuri si specificatii
(ghermele, dibluri, piese metalice inglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate in prealabil
de
inginer.

Curatirea si protectia lucrarilor
Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posibil o stare de curatenie corespunzatoare, se
indeparta resturile de mortar de pe laturi, inainte de a se intari.
Zidaria trebuie sa ramana curata, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.
Suprafetele de zidarie vor fi protejate pe durata executiei lucrarilor atunci cand nu se
lucreaza la ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada intreruperii lucranilor, zidurile expuse se vor
proteja la
partea superioara cu folii de polietilena.

Verificari si remedieri in vederea receptie lucranilor
Se verifica inscrierea in tolerantele admise (1) 1311, (01) 1312.
Se indica modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
Se considera defecte ce trebuie remediate prin refacere partiala sau totala a lucrarilor,
functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- folosirea materialelor necorespunzatoare;
- trasare si executie gresita fata de axe;
- executia de goluri, dibluri, ghermele, piese inglobate, in alte pozitii decat cele specificate in
planuri si schite;
Reguli si metode de verificare:
- se vor respecta planurile si specificatiile lucrarii;
- verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone;
- materialele care prezinta indoieli privind calitatea si incadrarea in clasele de calitate
prescrise se vor supune verificarilor de laborator conform prescriptiilor;
- verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite intre doua dreptare de 1 m
asezate pe fetele zidurilor;
- verificarile teserii corecte a zidariei, armarii, legaturii la colturi, ancorarilor, golurilor,
pieselor inglobate se fac in cursul executiei prin examinari vizuale:
- verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de
2 m lungime;
- verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si
dreptarul de 2 m;


- verificarea dimensiunilor incaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin
masuratori directe cu metrul si ruleta.

MASURATORI SI DECONTARE

Masuratoare
Cantitatile de lucrani executate se masoara la unitatea de masura inscrisa in listele de
cantitati de lucrari.

Decontare
Nu se vor deconta suplimentar mortarul, accesoriile, materialele de etansare, stivuire, schele,
esafodaje, etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriu-zisa a zidariilor.
4. MORTARE PENTRU ZIDARII

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidaria
din blocuri de beton.
Standarde de referinta
Acolo unde exista contraindicatii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde de referinta:
1. STAS 388 - 68 Ciment Portland.
2. STAS 790 - 73 Apa pentru mortare si betoane.
3. STAS 3910/1-76 Var pentru constructii
4. STAS 9201 - 78 Var hidratat in pulbere pentru constructii.
5. C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.
6. STAS 1667 76 Agregate naturale dense pentru mortare.
7. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare.
8. STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidarie.
Mostre si testari
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte, in conformitate cu STAS 2634-70, prin
prelevare de probe si incercari, de catre un laborator specializat., pe cheltuiala contractorului,
dupa cum urmeaza:
- rezistenta la compresiune la 28 zile:
- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt:
- rezistenta la compresiune la 28 zile;
- consistenta mortar proaspat;
- densitate mortar proaspat.
Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70.
Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din fiecare
tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul producatorului ca cimentul si varul livrate la
santier sunt conform cu specificatiile din standarde.
Mostre de culoare pentru mortar
Daca in specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti in amestecurile de mortar,
se vor furniza esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul
arhitectului, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este
necesar pentru acest scop.



Materiale
- Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule de aer, de
culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
- Var hidratat - conform STAS 920/80.
- Var pasta conform STAS 146/70.
Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m
3
.

Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de cariera sau de rau. Nisipul de
cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.
Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati
daunatoare, lipsita de saruri solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri
straine.
Nu se va folosi apa de mare, decat in conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3.

Agregate:
1. Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor. Agregatele
vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor pierderea finetii sau contaminarea cu
pamant sau alte materiale straine.
2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou
trecute prin sita inainte de intrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijiocul de transport direct la locul de depozitare de
la santier daca continutul dc umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de
beton; in acest caz, agregatele se vor depozita separat, pana ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita in silozuni, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La
pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor
straine. Agregatele de tipuri si masuri diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare
agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 h.
Cimentul:
1. Cimentul se va livra la locul dc amestecare in saci originali, etansi, purtand eticheta pe
care s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in
cladiri inchise, ferit de umezeala.
2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1 % fata de greutatea
specificata.
3. Daca Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, se vor asigura silozuri pentru
depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile
de ciment in siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara
aprobare.
Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte
containere adecvate, aprobate, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au inscris numele
producatorului si sortul.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale
straine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate
in timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.


Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalajele sau containerele lor originale,
avand eticheta cu numele producatorului si astfel incat sa se evite deteriorarea, permitand in
acelasi timp identificarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai inalti cu
aproximativ 30 cm decat elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi
depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.

Amestecuri pentru mortare
Generalitati
1. Se vor masura materialele pentru lucrari, astfel incat proportiile specificate de materiale in
amestecul de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii
lucrarilor. 2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili conform () 1211, () 1213.
3 In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m
3
din fiecare material folosit ca ingredient
pentru mortar este considerata astfel:
Material Greutatea pe metru cub
Ciment Portland 1 506 kg
Pasta de var (consistenta 12 cm) 1 300 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1 350 kg

Prepararea mortarelor
Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea
mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate
satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortanul se va pune in
opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite
adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru
este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul
care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.
Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepanarea se va face in mixere
mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate.
Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: dou minute pentru amestecul materialelor uscate
si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din
fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul mixerului. Tamburul se
goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator.
Mortarul folosit de rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa
permita folosirea lui la umplerea rosturilor.

Transportul mortarului
Se va face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a
mortarelor sa se faca:
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- in maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara intarzietor
de priza;
- in maxim 16 ore, pentru mortarele cu intanzietor de priza.

MASURATOARE SI DECONTARE
Pentru lucrarile din aceasta sectiune nu se fac decontari cantitative separat, ci se cuprind in
cadrul lucrarilor de zidarie, conform articolelor de cantitati de lucrari.

5. PERETI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS-CARTON, PLACARI GIPS-CARTON


GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de pereti si placari din panouri de gips-
carton.

-Sarcinile se preiau din planuri, in masura in care lucrarea executata are corespondenta in
planuri. Daca astfel de planuri nu sunt intocmite, sarcina de lucru trebuie determinata prin
masuratori.
- Dimensiunile si greutatea se rotunjesc la doua zecimale, daca nu este prevuzut altceva in
caietul de sarcini.
- La baza executarii sarcinilor trebuie sa se afle dimensiunile constructiei (de exemplu,
dimensiunile constructiei In rosu).
-Prelucrarea colturior peretior nu se achita separat.

Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.

Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor, Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructillor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructillor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie
a difuzia vaporilor de apa.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului si in constructii civile si
social - culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustica.
(13) 1033 Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului.
I7-91 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice.
I9-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatiilor.
I13-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatillor de incalzire.
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile
utilizate in constructii.
Legea 10-95 Legea calitatii in constructii.
HG nr.273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora.
HG nr. 728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
Ordin 91 N /15.03.93 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Normativ
cadru de acordare a echipamentului individual de protectie.

Gradul de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei
furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Se recomanda achizitionarea intregului sistem (a tuturor materialelor) de la acelasi
producator. Se vor urmarii desenele existente in proiect pentru pereti de compartimentare si
placari.
Documentatia de ofertare va fi insotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele ofertei.


Agrementul tehnic, conform legii nr. 10 / 1995 - privind calitatea in constructii, este
documentul prin care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor
pentru a fi utilizate la realizarea constructiilor.
Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii din Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de agrementare elaborata
de unitatile acreditate in acest scop, precum si a dosarelor tehnice puse la dispozitie de
solicitanti.

Peretii despartitori din gips carton ofera un nivel ridicat de protectie fonica si termica pentru
obtinerea careia altfel ar fi necesari pereti clasici, masivi si grei. Acesti pereti sunt din punct
de vedere acustic constructii mici, modulatoare, care prin intermediul unui strat elastic
atenueaza energia sonora incidenta. Caldura care se pierde prin ferestre, pereti exteriori,
acoperisuri subsol trebuie inlocuita. Peretii despartitori si plafoanele din gips carton au
proprietati excelente termoizolante, deoarece in spatiul liber interior contin un material
termoizolator. Suprafata peretelui se adapteaza pe deplin la temperatura camerei si din acest
motiv devine imediat dupa incalzire calda si confortabila, mai ales termoplacile obtinute prin
placare cu polistiren sau fibra minerala se preteaza la o aplicare usoara. Materia prima de
baza pentru gips carton este gipsul. Amestecatoare specializate prepara din gipsul pulbere o
pasta fluida si omogena de gips, care este distribuita uniform printr-un dispozitiv, pe foaia de
carton ce se deplaseaza prin translatare pe masa de formare. Peste stratul de pasta de gips
obtinut pe masa de formare se aplica alta foaie de carton desavarsindu-se astfel imbracarea
completa a miezului de gips cu carton. Placa de gips-carton inca moale parcurge, pentru
intarire, o banda de transport pana la taietorul care debiteaza placile. Apoi acestea sunt
conduse la uscator, unde excedentul de apa este indepartat. Domenii de utilizare: pardoseli
uscate, pereti despartitori, plafoane, protectie la foc.

Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori despartitori neportanti
care se monteaza in santier. Functiunile de rezistenta si fizica a constructiilor rezulta din
conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu placarea din placi de gips carton si
straturile izolatoare, pozate functie de necesitati. Suplimentar, peretii pot suporta si
incarcarile obiectelor agatate.
Domenii de utilizare. Peretii cu schelet se pot folosi in amenajarile interioare la cladirile civile
(inclusiv incaperi umede). Nu se pot utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber in
constructii zootehnice, in spatii cu temperaturi mari permanent peste 50C.

Specificatii:
Pereti cadru ca pereti de montaj , neportanti, constructie din profile zincate C si U din tabla
de otel, grosimea tablei - cel putin 0,6 mm si stantari pentru instalatiile electrice si de tehnica
casnica. Racordurile inferioare si laterale se executa numai folosind un strat intermediar,
foarte bine fixat. Racordul superior la tavanele de orice tip cu strat intermediar, foarte bine
fixat. Izolatie lipita, un singur strat de supoti de fibre minerale, etanse. In pretul unitar sunt
incluse toate dotarile colturilor cu materiale de protectie a colturilor si muchiilor Alux si toate
rostuirile rezistent-elastice ale racordurior.
La executia peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, in cazul
chiuvetelor, vaselor de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai
producatorilor. Trebuie sa se tina seama de elementele de montaj recomandate de
producatori pentru bai si dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit de perete
printr-un strat de cauciuc, pasla sau ceva asemanator, iar tevile trebuie captusite.
Conductele de apa rece trebuie invelite pentru izolare fonica dar si impotriva formarii de
condens. Tevile de cupru neizolate nu trebuie sa se afle in contact cu elemente zincate din
perete.


Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator planurilor
pentru instalatiile electrice respectiv in conformitate cu indicatiile electricianului.

Pereti 150mm grosime , placi gipscarton 2x12.5mm pe fiecare parte, structura 100mm
Perete din cadre de metal format din:
-constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 100 mm, distanta intre axe 62,5 cm si
profile UW de 100 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic consolidata
cu dibluri potrivite cat si prin folosirea de banda izolanta/chit.
-spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de material A 1,
greutatea 40 kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel incat sa nu existe pericolul de
alunecare.
-captusirea pe fiecare parte cu placi gipscarton de 2 x 12,5 mm;
- consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de suruburi
trebuiesc acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat izolant.
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Grosimea peretelui: 150 mm
Traverse transversale din profile U si C in peretii cadru de gipscarton, ca baza de consolidare
pentru dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Latimea traverselor: 150 mm

Placari 75mm grosime , placi gipscarton 2x12.5mm, structura 50mm
alunecare.
-captusirea cu placi gipscarton de 2 x 12,5 mm;
Grosimea placarii: 75 mm

Realizarea peretilor si placarilor montaj, operatii:
- masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a
usilor si a altor deschideri
- aceeasi operatie pe pereti
- aceeasi operatie pe tavane
- se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
- inainte de inceperea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi de
etanseizare sau se realizeaza etansarea cu alte procedee
- planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate inaintea montarii
profilelelor mai sus mentionate
- se monteaz profilele verticale in profilele de contur
- se incepe montarea placilor pe una din fetele peretelui
- prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul
nivelei
cu bula de aer


- se fixeaza in continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid evitandu-se
tensionarea placii
- se monteaza in acelasi mod urmatoarele placi
- distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona peretelui
nu
trebuie sa depaseasca aproximativ 52 cm, iar in cazul realizarii acustice aceasta distanta
trebuie sa fie mai mica de 50 cm.
- in cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand pun
decalarea imbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.
- daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele
laturi ale acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa
constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui dupa marimea si greutatea
canatului de usa.
- profilele de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza foarte strans
de
profilul de contur inferior si superior prin patrunderea unul intr-altul, profilele verticale
trebuie sa suporte o greutate de 25 kg a canatului de usa la o inaltime de pana la 2,80 m
pentru incapere, precum si greutati ale canatului de usa de pana la 50 kg;
- in cazul unor inaltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare de cel
putin
2 mm.
- spacluirea placilor din ipsos - carton poate demara numai dupa consumarea tuturor
tensiunilor semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a
temperaturii. Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin
5 C; umiditati exagerate ale aerului (in comparatie cu conditiile ulterioare de utilizare) in
timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau incalzirea in scopul uscarii pot duce
la formarea de fisuri.
- turnarea de sape de asfalt fierbinte trebuie efectuata inainte de lucrarile de spacluire.
- rosturile placilor gips carton au, in mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc
fara
straifuri de acoperire a rosturilor.
- in cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hartie sau din impaslitura
din
fibra de sticla, este posibila si spacluirea cu umplutura pentru rosturi.
- in cazul in care apare necesitatea ca spacluirea sa fie slefuita, trebuie evitata aparitia
asperitatilor pe carton (sa nu se zgarie cartonul).
- in cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de
separatie.
- rosturile de dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu
scheleti.
- in cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu puternic
sau
dungi luminoase) este indispensabila spacluirea intregii suprafete.

Tratamentul suprafetelor
- placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu
aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul incaperilor, cum ar fi:
lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele
asemanatoare.
- nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
- pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante
minerale


sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de
lipire sau aplicarea de grunduri.

6. PLAFOANE SUSPENDATE DIN GIPS-CARTON

GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de plafoane fase din panouri de gips-
carton demontabile.

Clasificarea plafoanelor
Plafoanele false se pot clasifica dupa :
1. Sistemul de suspendare
- din lemn (cu accesorii metalice)
- din metal
2. Izolare termica
- cu termoizolatii
- fara termoizolatii izolare fonica
- cu fonoizolatie / fonoabsorbtie
- fara fonoizolatie / fonoabsortie dupa modul de montare
- nedemontabile
- demontabile
5. Dupa locul de amplasare
- in spatii cu umiditate normala
- in spatii cu umiditate ridicata


Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.



furnizoare.
producator. Se vor urmarii desenele existente in proiect pentru plafoanele false.


Materiale:
- Placi de gips carton 12,5mm, structura din profile zincate C si U din tabla de otel, grosimea
tablei - cel putin 0,6 mm.
- tavan casetat sistem Rigips sau similar cu placi Decogips tip Capri sau similar cu sistem de
suspendare aferent.

Tolerante
Placile pot avea abateri maxime la dimensiunile in plan de 1 mm; la grosime de 2 mm;
la planeitate mai mici de mm; la unghi mai mici de 1 mm.
Panourile se depoziteaza orizontal si izolat de la sol; in locuri fra umiditate si ferite de
intemperii.
Placile, fiind usoare, pot fi manipulate de o singura porsoana.

MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj
- tencuielile pe pereti trebuiesc sa fie terminate si uscate;
- platformele false realizate sub terase sau acoperisuri trebuie s faca obiectul unui
studiu termic prealabil (izolatie termic, bariera do vapori, ventilare etc.).
- trebuie urmarit sensul de montaj indicat pe anumite tipuri de placi.

Desenarea plafonului fals
Se deseneaza la o scara planul incaperii ce urmeaza a avea plafon fals. Se traseaza cele
doua axe perpendiculare si se face o repartitie a panourilor in asa fel incat panourile ce
raman pe laturile opuse se fie de aceeasi latime si cea mai mare posibila. Pentru aceasta, se
imparte lungimea camerei la lungimea panoului. Numarul obtinut, fara zecimale, se
diminueaza cu unu. Rezultatul obtinut corespunde numarului de panouri intregi. Acelasi lucru
pentru cea!alta dimensiune a incaperii.
Astfel, axele vor fi fie pe mijlocul panourilor fie la intersectia lor.
Se traseaza profilele de sustinere la interax de 1,20 m (125 m) si a tijelor de suspondare a
1,20 m (1,25 m) interax de-a lungul profilelor de sustinere (simetric fata de cele doua axe
pentru tije).
Trasarea pe santier
Se determina cota plafonului cu ajutorul bulei de nivel si se traseaza pe pereti.
Dupa desen se traseaza axele incaperii, pozitia profilelor de sustinere si a celor secundare.
Montajul
Se fixeaza profilele de margine la 30 - 40 cm interval printr-un sistem adaptat naturii profilelor
sau a inchiderilor verticale.
Se fixeaza tijele de suspendare care trebuie se fie adaptate suportului de fixare:
- grinzi lemn;


- planseu ba.;
- sarpanta metalica.
Se prind profilele de sustinere la 120 m interax. Daca dimensiunea incaperii este mai mare
decat lungimea profilelor de sustinere, se prelungesc prin fixarea extremitatilor una de
cealalta prin clemele prevezute la capetele profilelor. La margine, se taie cu foarfeca.
Trebuie verificat ca marginea primei dale intregi sa corespunda cu fanta din profilul de
sustiner in care se pozitioneaza profilul secundar.
Se pun cu ajutorul nivelei la aceeasi cota toate profilele de sustinere.
Se montoaze din 60 cm in 60 cm (62,5 cm) profilele secundare, creandu-se un caroiaj.
Profilele secundare se monteaza in fantele proilului de sustinere cate doua, cate una de-o
parte si de alta a profilului de sustinere, cu ajutorul unui sistem do clipsare.
Se monteaza panourile din gips-carton introducandu-le pe diagonala caroiajului dupa care so
rotesc si se axeaza pe profile.
Panourile de margine vor fi aduse la dimensiunea necesara prin taierea unor panouri
normale cu cutter-ul.

Pentru fixarea plafoanelor suspendate de tavane din beton se folosesc numai dibluri de
metal. Elementele suspendate si toate elementele portante se monteaza numai in executie
zincata. Elementele suspendate pe baza de arc se pot instala numai dupa verficari.
Legaturile cu magnet nu sunt permise. Pe tavanul in rosu din otel beton respectiv
prefabricate din otel sau table trapezoidale se aplica elementele suspendate din benzi de otel
ale fantei respectiv suspensii de tensionare. Fixarea elementelor suspendate pe tavanul in
rosu se face prin racordare respectiv gaurire. Fixarea benzilor de olel ale fantei pe table
trapezoidale se face exclusiv pe ambele parti la bordurile de tabla trapezoidala cu element
de suspensie tip Wangell. Fixarea trebuie facuta la cel putin ca. 5 cm deasupra muchiei
inferioare a borduri. Structura suspendata se instaleaza perfect oriontal si aliniat ,
corespunzator cu impartirea rasterului si dimensiunile inaltimii.

Toate profilurile se monteaza perfect aliniate. Profile orizontale de racord perete se
monteaza cu dibluri la distanta de 60 cm si se insurubeaza. Pe stalpi, suporturi, elemente de
perete care ies in relief etc. se pun cel putin cate 2 dibluri de fixare. Dac nu exista alte
specificari, executia racordurilor perete, racordurilor tavan, orificiior de verificare la cablurile
de curent electric sunt incluse in pretul de oferta.

Toate elementele incorporate ce urmeaza a fi montate in contact cu tavanul, cum ar fi corpuri
de iluminat, guri de aerisire, etc. se suspenda separat respectiv se asigura printr-o
consolidare suficienta a subconstructiei, astfel incat sa nu se exercite o solicitare
suplimentara.

Pentru suspendare se accepta numai sisteme verificate ca intreg, amestecul cu elemente ale
altor sisteme nu este permis. Prestatorul garanteaza pentru intreaga constructie.

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica daca corespund din punct de vedere al realizarii termice, fonice (ignifuge -
daca este cazul) si a rezistentei a foc.
Se va verifica corespondenta dintre mostrele aprobate de Consultant si cele din executie.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire si a agrementelor
pentru materialele folosite.
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie sau mostrele aprobate,
consultantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.


Se masoara la metru patrat de suprafate acoperita de plafoane false.
Pretul unitar cuprinde panourile, cu structura aferenta de sustinere, toate
accesoriile, precum si lucrarile de executie si montaj.
Decontarea se face la metru patrat, conform cantitatilor real executate.

7. HIDROIZOLATII
. CONSIDERATIUNI GENERALE

Acest capitol prezinta Caietul de sarcini pentru lucrarile de hidroizolare la elementele
supraterane ale cladirilor.
Lucrarile de termoizolatie fiind, in general, lucrari ascunse, pe parcursul executiei se va
proceda in permanenta la verificarea lor de catre organele de control ale executantului si ale
beneficiarului in conformitate cu Legea nr. 10/1995.
Tipuri de hidroizolatii:
la soclu
sub placa parter
la terase circulabile/necirculabile
La executarea lucrarilor de hidroizolare se vor consulta si respecta prescriptiile si
conditiile din urmatoarele acte normative:
Normative pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrarile din constructii - C.112-1980 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 3/1981;
STAS 2355/3-1987 Hidroizolatii de materiale bituminoase la acoperisuri si terase;
Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C.56-1985, caietul XIV.
STANDARDE DE REFERINTA:
a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii.
b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.
c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase.
d) SR 1046/97 - Panza bitumata PA 55, PA 45.
e) SR 7016/1-93 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB 1200, IBP
1200.
f) SR 138/94 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.
g) STAS 7064/78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
h) STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.
i) STAS 663/89 si 491/70 - Plumb (sub forma de benzi).

2. MATERIALE UTILIZATE
a)Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform SR 138/94.
b)Impaslitura din fibre de sticla bituminate tip IA 1100, IB 1200, IBP 1200, conform SR
7016/1-93.
c)Panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform SR 1046/97.
d)Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
e)Filer de calcar, conform STAS 539-79.
f) White-spirit conform STAS 44-84.
g)Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491/70.
h)Tabla zincata, conform STAS 2028/80.
i)Placi prefabricate din beton conform NI de productie.
j)Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667/76.


k)Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie

3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII HIDROFUGE

Alcatuirile hidroizolatiei la acoperisuri difera in functie de structura suportului de rezistenta,
de natura termoizolatiei si de conditiile de climat interior (umiditate).

La acoperisuri hidroizolatia se va monta in ordinea si pozitia indicata pe detaliile de
invelitoare.

Pregatirea suprafetelor de poza
Pentru toate cazurile este necesara o verificare a calitatii si starii stratului suport pe
care urmeaza sa se aplice straturile hidroizolatiei. Aceasta se va efectua in cadrul executarii
suportului respectiv.
Suprafata va trebui sa fie neteda cu denivelari de maximum 5 mm care vor trebui corectate
local cu mortar de ciment M100.
Se va verifica si asigura starea curata a stratului suport, fara resturi de materiale, praf, etc. in
cazul tablei cutate starea tablei si a straturilor de protectie anticoroziva a acesteia, conform
prevederilor din STAS 2355/3-1975.
Se verifica executia corecta a pantelor la dolii, a aticelor, a gurilor de scurgere si a pieselor
de racordare in cazul jgheaburilor din tabla zincata.
Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie, trebuie sa
fie amorsate in prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o singura repriza
(cca. 0,3 Kg/m
2
).
Aplicarea amorsajului in cantitati prea abundente in concentratii mai mari decat cele
prevazute poate provoca franarea migratiei vaporilor in structura. Aplicarea stratului de
difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului.
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate urmatoarele
conditii :
- lucrarile de hidroizolatii se vor executa de intreprinderi de specialitate sau de echipe
specializate;
- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul
executiei;
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;
- se va controla calitatea si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si materialelor auxiliare;
daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizarea
conform normativului si proiectului;
- lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste +5C, fiind interzisa
executia acestora pe timp de ploaie si burnita;
- la lucrari executate pe timp friguros, ce vor respecta prevederile din Normativul pentru
realizarea pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativul pentru realizarea pe
timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente C 16-84;
- temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul lipirii
straturilor va fi cuprinsa intre 160 si 200C.
Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor
verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355/3-75, astfel :
- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari
de 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m
lungime, iar scafele executate cu raze de minim 5 cm si muchiile de minim 3 cm ;


- se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe numai
20 cm a unei fasii de carton bituminat de 30x20 cm, dupa o prealabila amosare si care la
incercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata
a fasiei sau cu mortar, arata ca sapa este umeda.
- se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere,
diblurile, carligele, agrafele de prindere a copertinelor, daca sunt executate rebordurile,
lacasurile rosturilor si daca sunt montate deflectoarle pentru difuzia vaporilor sau alte
elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie.

Elemente aditionale specifice realizarii acoperisurilor tip invelitoare circulabila
Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suporturile
din beton sau mortar de ciment, dupa amorsare cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum
300 g/m.p.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul din beton sau mortar bine
curatat si uscat numai in perioade de timp cu temperaturi exterioare pana la 8C, iar cu
emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8C. Dupa uscare, straturile de
amorsare trebuie sa fie de culoare maro inchis, fara luciu.
Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la
compresor cu aer comprimat, sau cu peria, pe suportul de beton curatat si uscat.
In caz de preparare a solutiei de bitum pe santier, indicat numai pe suprafete mici, operatia
se va executa la minim 25 m de surse de foc sau constructii usor inflamabile, prin turnarea
treptata a bitumului in benzina si amestecarea continuua pana la racire.
Straturile de difuzie nu se aplica in dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere
si a strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice, se va realiza cu fasii de
impaslitura bitumata perforata de 50 cm latime, asezate la distanta de cca. 1 m.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si
acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7...10 cm si trebuie sa acopere complet
partea inferioara a stratului de izolatie termica.
La acoperisurile peste incaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75 %, bariera
contra vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000, lipita si acoperita
cu mastic de bitum IB 70/95C.
In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de
bitum pentru acoperirea barierei contra valorilor se va utiliza si la lipirea placilor
termoizolatoare.
Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in
atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minim 1,5 kg/m.p. mastic de bitum cald, intins cu
peria pe foile bitumate.
La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in
masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depasi
temperatura de 150C in momentul lipirii.

Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de maximum
20 %, se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum
preparate cu maximum 30 % filere minerale, cu puncte de inmuiere IB in functie de panta.
La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7 % se admite utilizarea de masticuri cu
puncte de inmuiere IB 60/70C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de
plasticitate si ductilitate minime ale bitumului H 68/75.
La acoperisuri cu panta peste 20 %, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin
lipire cu bitum IB 95/l05C.


Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de
minim 1,5 kg/m.p., iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minim
1,8.
Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula
pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp
suficient pentru relaxare si indreptare a foilor.
Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe
locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si
presare a sulului peste stratul de mastic de bitum, turnat cu canciocul in fata si pe toata
lungimea sulului. Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de
aer si a lentilelor de mastic, realizandu-se astfel o imbunatatire a hidroizolatiei si
incadrarea in consumul normal de bitum.
Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi do 7...10 cm si se vor presa cu canciocul cald,
netezindu-se si curatandu-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
Al doilea si al treilea strat al hidraizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre
suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime
la hidroizolatia din doua straturi si de 0,33 cm la hidroizolatia din mai multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepand de la gurile de scurgere astfel ca suprapunerile sa fie
realizate in sensul de scurgere a apelor.
La pante de pana la 7%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la
pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta.
Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire iar defectele
constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
Hidroizolarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.), se va efectua cu
fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum la cald,
incepand de jos in sus.
La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de minim
20 cm.
La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin
intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea
imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in
aceste locuri.
La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a
aticului minim 12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica
pana la 30 cm si se va ancora sau se va prinde in cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate
la distante de cca 50 cm.
Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza
cu mortar de ciment : M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton
4-6 mm la 25 cm.

Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si
mecanice, astfel :
- la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia
se va aplica pe flansa sudata si se va strange cu flansa mobila in suruburi;
- la strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin masonarea cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic
de bitum si matisata pe element cu sarma sau colier.
In cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub gulerul din tabla, iar in interior ca
termoizolatie tubul se va umple cu calti bitumati sau vata minerala recuperata;
- la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa intoarsa pe un
rebord din beton sau zidarie, distantat fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu sort


din tabla zincata sau tabla neagra vopsita anticoroziv si etansgata cu chituri la elemnentul de
strapungere.

Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar din panza sau tesatura
bitumata de minim 0,50 m latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum.
Dupa umplerea buclei cu calti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fasie
din tabla de 20 cm latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi
impuscate pe margine.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, in prealabil amorsata cu emulsie sau solutie
de bitum, dupa care se vor executa copertina sau straturile de protectie.
Montarea gurilor de scungere interioara, la terase circulabile, se va face conform STAS
2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor de pe terese si acoperisuri. Forme si
dimensiuni.
Pentru scurgeri exterioare se va tine seama de prevederile din STAS 2389-77 Jgheaburi si
burlane Prescriptii de proiectare si alcatuire,
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri necirculabile, se va
asigura cu guler de plumb amorsat, sau cu palnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un
strat suplimentar de panza sau tesatura bitumata intre doua straturi de mastic de bitum.
Gulerul de plumb sau de materiale plastice si stratul suplimentar de panza sau tesatura
bitumata, vor fi prevazute cu stuturi care se vor introduce in mufa conductei de scurgere.
Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta al
hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioara, conducta cu mufa va fi
stemuita in coloana de coborare la minim 30 cm sub planseu.
Hidroizolatia in camp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu
crestaturile introduse in mufa, dupa care se va monta parafrunzarul.
La terase necirculabile, protectia grea din pietris de 7...15 mm se va executa prin asezare in
strat uniform de cca. 4 cm grosime.
Suprafetele pe care urmeaza a se aplica stratul de difuzie trebuie sa aibe aceeasi planeitate
si acelasi grad de uscare cu suprafetele ce urmeaza a fi izolate obisnuit conform STAS
104467.
Aceste suprafete nu necesita o driscuire fina, ci numai o driscuire grosiera care sa asigure o
rugozitate suprafetelor, favorabila activarii difuziei tangentiale a vaporilor.
Stratul de difuzie lipit in puncte fiind semiflotant, lucrarea respectiva necesita o executie si o
intretinere ingrijita, deoarece infiltratiile prin defecte accidentale se pot extinde pe zone mai
mari.
(cca. 0,3 kg/m.p.). Aplicarea amorsajului in cantitati prea abundente sau folosirea unor solutii
de bitum concentrate poate sa provoace franarea migratiei vaporilor in structura. Aplicarea
stratului de difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului.
In caz ca stratul de difuzie este compus din foi bituminate blindate perforate, acestea se
aplica liber pe fata presarata cu nisip pe stratul suport; avand marginile si capetele petrecute
cu 45 cm, tot nelipite. Peste stratul de difuzie se toarna masa bituminoasa topita.
Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera exterioara se executa cu recspectarea
urmatoarelor prevederi.
In cazul scurgerilor interioare, prin ridicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilar si a
hidroizolatiei pe atic si prelungirea lor pe sub copertina pana la lacrimarul exterior;
- Pentru asigurarea comunicarii straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara se va
presara nisip suplimentar cu granulatie 1-3 mm sub foile bitumate, care formeaza stratul de
difuzie in regiunea de comunicare a lor cu exteriorul sub copertinele de la atic, de la
perimetrul teraselor.


Este interzis a se intrerupe bariera contra vaporilor si a ridica numai foile bitumate ale
stratului de difuzie de la fata inferioara si superioara a termoizolatiei (neseparate prin bariera
contra vaporilor), deoarece s-ar produce condens abundent in stratul termoizolant.
Este necesar sa se foloseasca deflectoare amplasate la distante de maxim 0-12 m intre ele,
precum si de la comunicarile stratului de difuzie cu atmosfera la atice.
Asemenea deflectoare pot fi, formate, spre exemplu, din tuburi de tabla galvanizata,cu
inaltimea de cel putin 30 cm de la fata hidroizolatiei si de diametru cca 8 cm, prevazuta la
baza cu flanse tronconice cu diametrul de 30 cm si inaltimea de 2-3 cm peste suport, iar
deasupra cu o caciula conica din tabla.
Pentru asezarea acestui deflector se decupeaza o suprafata de cca. 15 cm diametru in foaia
bitumata a strarului de difuzie, dupa aceasta flansa tronconica a deflectorului se aseaza
concentric cu decuparea si se executa celelalte straturi ale invelitorii, racordandu-se la tubul
deflectorului.
Pentru asigurarea etanseitatii in dreptul acestor strapungeri, racordarea se face cu un
manson suplimentar din tesatura bitumata, ca la strapungerile hidroizolatiei.
In cazul structurilor cu termoizolatie, interiorul deflectoarelor se umple cu vata minerala.

Se va avea in vedere la aplicarea flanselor de la deflectoare ca sa fie asigurata in mod
perfect comunicatia dintre deflector si stratul de difuzie, eventual prin presararea de nisip
granulos suplimentar sub foaia bitumata in aceasta regiune.
In dreptul gurilor de scurgere interioare, stratul de difuzie este oprit prin lipire la distanta de
15-20 cm de mufa gurii de scurgere, iar izolatia se executa in mod obisnuit.
Executarea izolatiilor termice pe suprafete orizontale se va face numai dupa ternhinarea si
controlarea lucrarilor prevazute sub stratul termoizolator (sapa de egalizare, etc.) precum si
terminarea tuturor lucrarilor de constructtii-montaj, care ar putea dauna acestora.
Daca totusi, dupa executarea izolatiei termice, apare necesitatea unor lucrari care ar putea
dauna acesteia, se va proteja termoizolatia cu un strat de rogojini, cartoane bitumate, placi
fibrolemnoase dure sau scanduri,
Suprafetele suport pregatite pentru executarea izolatiilor termice trebuie sa aiba planeitate
suficienta, fara reliefuri sau asperitati. Ele se vor verifica in prealabil cu dreptarul de 2 m
lungime, iar la suprafetele orizontale si cu bolobocul. In cazul suprafetelor inclinate,
verificarea se va face cu dreptarul sablon si bolobocul. Abaterea de la planeitate la
verificarea cu dreptarul de 2 m lungime va fi de maximum 4 mm.
Verificarea planeitatii stratului suport al izolatiei termice se va face de catre constructor si
executantu1 lucrarilor de termoizolatie, constatarile consemnandu-se intr-un proces-verbal
de lucrari ascunse.
Suprafetele suport ale izolatiilor termice (din beton, beton armat, mortar etc.), pe care
urmeaza a se aplica bariera contra vaporilor sau izolatia termica, se vor pregati prin curatire
de eventualele murdarii, praf suc resturi de tencuiala. Curatirea se va face cu maturi si perii.
Lucrarile de izolare termica se vor executa numei cu personal specializat in acest scop.
La punerea in opera a materialelor termoizolatoare se vor evita trantirea placilor rigide; se
recomanda ca transportul placilor rigide sa se faca in pozitie verticala.
Campul termoizolant cu placi se va realiza prin asezarea acestora cu rosturile inchise.
Eventualele spatii dintre placi vor fi completate prin bucati, taiate la dimensiunile necesare
pentru a se obtine un strat termoizolatar continuu,
Se interzice inlocuirea placilor sau completarea spatilor prin alte materile (caraimizi cu goluri,
caramizi pline etc.); se admite umplerea eventualelor goluri dintre placi cu deseuri din
aceleasi materiale, aglomerate.
Suprafata stratului suport trebuie sa aiba planeitatea suficienta, fara reliefuri sau asperitati,
pentru a nu fi incarcat inutil, ulterior, cu straturi de egalizare.
Daca suprafata prezinta denivelari se va executa o sapa de egalizare din mortar de ciment
cu avizul proiectantului.


La lucrul pe timp friguros sau in alte cazuri, cand nu se poate executa egalizarea suprafetei
suport, aceasta se poate realiza prin aplicarea peste bariera contra vaporilor, de la caz la
caz, a unui strat de 1-2 cm grosime de nisip, spalat si uscat, intins uniform si nivelat, astfel
incat sa se realizeze o suprafata plana. In acest caz, la asezarea placilor termoizalatoare,
bariera contra vaporilor nu se va deteriora.
Pozarea instalatiei electrice se va evita, in general, la fata superioara a placii suport din
beton armat. Cand totusi ea se executa, se va aplica o sapa generala de nivelare.

Nu se admite nivelarea superioara a stratului suport termoizolator prin tesrea, prin taiere a
placilor termoizolatoare, pentru inglobarea in spatiul rezultat a tuburilor electrice.
Termoizolatia va fi realizata din placi rigide de beton celular autoclavizat.
Pentru a impiedica, in timpul executiei, patrunderea apelor din precipitatii atmosferce in
termoizolatie, aplicarea stratului termoizolator se va face pe fasii transversale pe intreaga
latime a cladirii, dupa racordarea dispozitivelor de scurgere a apei de pe terase la reteaua de
canalizare. Fasiile vor avea suprafata corespunzatoare posibilitatii acoperirii termoizolatiei cu
hidroizolatii, Intr-un interval de timp in care nu exista riscuri de umezire a termoizolatei
datorita precipitatiilor atmosferice. Nu se va aplica o suprafata de termoizalatie mai mare
decat suprafata ce poate fi acoperita in cursul unei zile de lucru cu sapa de protectie.
Circulatia directa pe placile termoizolatoare rigide sau elastice este interzisa.
Asezarea placilor se face pe latime de cca. 30-60 cm care se pot acoperi cu sapa fara a se
calca pe placa. In cazul unor latimi mai mari de fasii se admite circulatia peste placi prin
intermediul unor podini din dulapi de lemn.
Sapa suport a hidroizolatiei se va pastra uscata, iar circulatia pe ea se va face numai dupa
suficienta ei intindere si cu mijloace de transport care nu duc la deteriorarea ei (targi, roti cu
pneuri), eventual cu protejarea prin podini de circulatie.
In caz de pericol de ploaie, in timpul executiei termoizalatiei, suprafata stratului termoizolator
se acopera provizoriu cu un strat de materiale hidrofuge (cartoane bitumate, folii de
polietilena, etc.) materialele respective trebuind sa f ie pregatite din timp.
Canalele de ventilatie obtinute prin instalarea placilor termoizalatoare, in cazul alcatuirii de tip
C, se dispune pe doua directii perpendiculare, comunicand intre ele la intersectii.
La termoizolarea la partea inferioara a planseelor (recomandabila din punct de vedere
termotehnic), placile rigide din beton usor se aseaza pe cofraj inainte de armarea si
betonarea plaicilor de beton armat.
Fixarea si sustinerea placilor termoizolatoare rigide se realizeaza cu o retea din vergele de
otel-beton 6mm la 20 cm distanta, montata pe cofraj inainte de asezarea placilor si legate
de armatura planseului de beton armat cu ajutorul unor mustati duble de sarma zincata 3
mm.
Astfel placile se leaga strans de placa de beton armat.
Pentru protectia termoizolatiei, peste placile termoizolatoare se aplica o tencuiala de mortar
pe rabit sau fara rabit, de la caz la caz.
Controlul in timpul executei se efectueaza de catre executant prin organele de control tehnic
de calitate, precum si de beneficiar prin dirigintele lucrarii, verificandu-se corespondenta
dintre materialele si straturile de materiale puse in opera si prevederile proiectului.
Constatarile controlului se consemneaza pentru fiecare obiect in procese-verbale de lucrari
ascunse, in caietul de dispozitii de santier.
Se vor verifica :
- calitatea materialelor termoizolatoare pe baza avizelor de expeditie ale fabricilor
producatoare in conformitate cu prevederile din norma interna de fabricatie si din prescriptii;
- montajul termoizolatiei;
- executarea corecta a stratului de protectie.
Lucrariie gasite necorespunzatoare in timpul controlului se vor reface.


La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate in caietul de dispozitii de
santier facute de organele de control in timpul executiei si, in caz de dubiu, se vor executa
sondaje prin care sa se verifice corecta aplicare a prevederilor din prescriptii.

LEGI SI NORME CARE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIA LUCRARILOR

Legea nr. 10/1995 Legea calitatii in constructii;
P 118/1999 Normativ privind siguranta la foc a constructiilor;
C 37/1979 Normativ pentru alcatuirea si executia invelitorilor in
constructii;
C 112/1980 Hidroizolatie din membrane bituminoase la lucrarile in
constructii;
STAS 2355/1-1985 Lucrari de hidroizolatii in constructii. Tehnologie;
STAS 2355/3-1985 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si
acoperisuri;
STAS 3303/1-1983 Plantele acoperisurilor.

Verificari ale lucrarilor pe parcurs
Pentru asigurarea calitatii finale a lucrarilor este necesara organizarea controalelor de
calitate privind materialele ce urmeaza a fi introduse in opere si diversele etape de realizare:

lucrarile de hidroizolatii se vor executa de intreprinderi de specialitate sau echipe
specializate;
se va contorla calitatea si cantiatea foilor bitumate, a bitumurilor si materialelor auxiliare,
conform proiectului si actelor normative;
lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5
o
C si este interzisa
la lucrari pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativ pentru realizarea pe timp
friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente C.16-1979.
Pe parcursul executarii hidroizolatiei trebuie facute unele verificari care vor fi trecute in
procese verbale de lucrari ascunse si din care trebuie sa reiasa urmatoarele:
daca alcatuirea structurii hidroizolatiei este identica cu prevederile si detaliile de executie ale
proiectului si corespunde conditiilor de functionare corecta;
daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare;
daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport, calitatea amortizarii,
temperatura masticului de bitum, calitatea si lipirea corecta a fiecarui strat din foi bitumate.

Daca se considera necesar se va face si o verificare practica a executiei prin sondaj.
Verificarea, in vederea receptiei, se va face conform prezentului caiet de sarcini,
paragraf 4. Verificarea calitatii lucrarilor in vederea receptiei.

Se va tine seama de masurile prevazute penru intretinerea hidroizolatiilor in timp
(paragraf 6, pag. 5.3, normativ C.112-1980), conform caruia beneficiarul trebuie sa ia
urmatoarele masuri:

interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru diferite ancorari
ulterioare;
interzicerea depozitarii de obiecte sau alte amenajari pe acoperisuri circulabile sau
hidroizolatii;
interzicerea montarii sau asezarii peste hidroizolatii a utilajelor cu temperaturi peste 40
o
sau
a se face focul;


interzicerea unei circulatii mai intense decat permite stratul de protectie respectiv;
curatirea periodica se va efectua de cel putin doua ori pe an la inceputul primaverii si sfarsitul
toamnei prin masurarea umeda;
curatirea zapezii si a ghetii care pot infunda jgheaburile si gurile de scurgere se va face cu
atentie, cu lopeti de lemn, si maturare, fara a se degrada hidroizolatia sau protectia.

Beneficiarul construciei trebuie sa verifice din 6 in 6 luni, recomandat primavara si
toamna, starea acoperisurilor si hidroizolatiilor pentru a lua masuri la timp de inlaturare a
deficientelor.
Toate deficientele constatate in urma verificarilor periodice, vor fi executate numai de
muncitori specialisti si preferabil de intreprinderea care a executat lucrarea.

La executarea lucrarilor de hidroizolatii se vor respecta masurile privind tehnica
securitatii muncii prevazute in:

Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975;
Norme de protectie a muncii (constructii - montaj) aprobate de MCInd cu ordinul nr. 7
N.1970;
Norme de tehnica securitatii muncii MICh, cap. X si XI, privind depozitarea, manipularea,
ambalarea si transportul recipientilor cu gaze lichefiate.
La proeictarea si executarea hidroizolatiilor bituminoase se vor respecta masurile privind
prevenirea incendiilor prevazute in:
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, P-118/99

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR IN VEDEREA RECEPTIEI
Verificarile necesare se vor face in spiritul prevederilor din Normativul pentru
verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente C.56-1985.
Sunt necesare o serie de verificari pe parcursul lucrarilor, la incheierea diverselor faze
de executie a hidroizolatiilor si verificari finale pentru receptie.

4.1. Verificari pe parcurs
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior
se acopera (de ex: straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate
etc, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor din normele
aratate mai sus.

Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor de hidroizolatii sunt de exemplu:
Stratul suport si nu prezinta asperitati mai mari de 2 mm iar planitatea lui sa fie continua, fiind
admisa ca abatre o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2
m, in orice directie;
Corectarea cu mortar de ciment la panta de maximum 1 : 5 a denivelarilor de max. 10 mm
admise intre elementele prefabricate de acoperis;
Racordarile intre diverse suprafete, cu abateri admisibile din proiect sau prescriptii tehnice de
5 si 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi;
Respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii
etc.), conform normativului C.112-1980;
Starea de umiditate corespunzatoare stratului suport amorsat (printr-o metoda de santier),
unde pentru fiecare 1000 m
2
se fac 5 probe de desprindere a cate unei fasii de carton
bitumat de 5 x 20 cm, lipita pe suport, pe 2/3 din lungime si care dupa 2 ore trebuie sa se
rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau cu aparate pentru determinarea umiditatii;


Lipirea corecta a foilor. Nu se admit dezlipiri, alunecari si basici cand acestea apar, repararea
lor este obligatorie;
Latimea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 %
in foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si minimum 7 cm frontal; in cazul in care
aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refacut;
Respectarea directiei de montare a foilor, pana la 20 % panta, se pot monta si paralel cu
dolia, dar peste 20 % panta, numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
Realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi sau copertine etc.).

In cazul hidroizolatiilor, prin faza de lucrare se intelege - in plus fata de instructiunile
pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari - si o tronsonare, in
asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intrerupere in zone in care s-ar
putea produce dificultati functionale (de ex. in dolii).
La verificarea pe faze de lucrari, se va examina frecventa si continutul actelor de
verificare incheiate pe parcurs, comparandu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice respective si
abaterile admisibile.

4.2. Verificari finale
Aceste verificari finale, globale si directe se vor face la lucrari terminate, ca de
exemplu:

Verificarea etanseitatii hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu
pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat,
iar pentru acoperisurile cu suprafata peste 20 m
2
se va cere acordul scris al proeictantului;
La protectia acoperisurilor necirculabile executata prin vopsitorii, se va verifica vizual
continuitatea si aderenta prin frecare energica cu mana;
La acoperisurile circulabile se va verifica daca placile si olanele sunt montate pe un strat de
nisip cu grosimea minima de 2 cm, daca rosturile intre placi sunt uniforme si umplute, daca
sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt umplute cu mastic bituminos si daca
au stabilitate la circulatie;
La acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai
coborate a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va verifica
daca gurile de scurgere functioneaza bine;
Tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica daca este
executata conform proiectelor, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de
constructie; verificarea se face atat vizual cat si prin tractiune normala;
Se vor efectua toate verificarile prevazute in normativul sus-mentionat.

. MASURATORI SI DECONTARE

Hidroizolatiile se masoara la metrul patrat pentru fiecare strat al hidroizolatiei, separat,
inchizand-o pentru straturile de difuzie, amorsaj si protectie a hidroizolatiei.
Decontarea cuprinde si materialele puse in opera.

AGREMENTE TEHNICE

Produsele componente ale hidroizolatiei inclusiv piesele accesorii, vor avea agremente
tehnice in conditiile stipulate de legea nr. 10 / 1995.


8. TERMOIZOLATII LA FATADE
GENERALITATI


Tipuri de termoizolatii folosite in proiect:
polistiren expandat ignifugat, 10cm grosime, la fatade
vata minerala bazaltica, 10cm grosime, la fatade
polistiren extrudat ignifugat, 10cm grosime, sub placa parter
polistiren extrudat ignifugat, 15cm grosime, la invelitori de tip terase necirculabile

Se admit numai produse ale unor producatori recunoscuti si care asigura si garanteaza
calitatea produselor pe plan local.

Standarde si normative de referinte
standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate aceste specificatii.

Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie
la difuzia vaporilor de apa.
STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si
social-culturale. Limite admisibile si parametrii do izolare acustica.

Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de incalzire.
C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (in
curs do revizuire).
P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile
social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii in constructii
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora.
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Normativ
cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.

Gradul de detaliere proiectului
furnizoare.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente in proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade
precum si pozitia nuturilor.


Materiale
1.Sine
- din materiale sintetice
- din aluminiu
2. Rigle de racordare
3. Placi termoizolante
polistiren ignifigat
vata minerala bazaltica
4. Adeziv pentru lipirea placilor izolante
5. Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6. Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
7. Diverse furnituri

Tolerante
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.
Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune in opera
trebuie se fie de peste +5 grade C, pana la intarirea completa.
Nu se poate lucra la vant puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor
solare).
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele in lucru trebuiesc protejate cu
materiale corespunzatoare.

Materialele se aduc, in functie de natura lor, in galeti de plastic, saci, role sau pachete
protejate cu folie.
Depozitarea, tot in functie de material se va face in locuri ferite de inghet si umezeala,
racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare
mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza in
picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele indelungate
pe piele; in caz de stropire in ochi se indica clatirea cu multa apa curent si la nevoie, consult
medical. Aceste produse in stare intarita nu sunt daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de
producator pentru depozitarea lor.

EXECUTIA
Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de
vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.

Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc inlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie
inlaturat uleiul do cofraj.
Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificandu-se orizontalitatea cu bolobocul.
Intre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cate 3 bucati pe metru
liniar. Sinele se fixeaza intotdeauna in ultima gaura posibila pentru a se evita lungimile prea
mari nefixate. Pentru cladiri cu inaltimea sub 8 m se folosesc cuie, iar pentru cele cu
inaltimea mai mare de 8 m se folosesc dibluri insurubate. Eventualele inegalitati se pot
rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele do colt se taie corespunzator (oblic) sau se
folosesc sine cu profil de colt.


Placile termoizolante se fixeaza cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu inaltimea peste 8 m se
utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se intinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar
ulterior se face zimtuirea suprafetei utilizand partea cu dinti. Zonele de imbinare (marginile)
intre placi trebuie sa ramana fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe intreaga suprafata se
utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul
pe o fasie de 5 cm pe perimetrul placii si in 3 puncte din mijlocul ei (marimea zonei in cele
trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se
recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul inca
umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea
adezivului, proeminentele se inlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu
cu spuma poliuretanica sau cu pene din material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre,
respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat
pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la
prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se inlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire
sau insurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la doua zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea
diblului se alege in functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp in camp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp.
Latimea zonei de margine va fi specificata de producator. La cladirile cu inaltimea peste 20 m
se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu inaltimea sub 20 m prin prinderea placilor cu
un numar marit de dibluri, conform schemei producatorului.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv in benzi, pentru a putea fixa plasa din
fibre do sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se
aplica umed pe umed pana cand spaclul adeziv inca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare
care trebuie sa acopere plasa.
Plasa nu trebuie sa se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Colturile se protejeaza cu plasa speciala de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare
puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o intarire suplimentara a coltului.
Suprapunerea se face intre glaf si buiandrug cu o plasa de vinclu.
In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi intarita cu plase blindate, care
insa nu se mai suprapun.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se
aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu
plasa din fibra de sticla, care se monteaza cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de
spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime in asa fel incat marginea de scurgere sa fie iesita
in afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui
sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o
distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce in rost banda de rost
se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se
spacluieste. Profilele se aseaza de jos in sus, suprapunandu-se pe o distanta de cca. 2 cm
pentru a asigura eliminarea completa a apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se da pe masa de spaclu bine uscata. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu
trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara intreruperi. Timpul de uscare este de minimum
24 do ore.
Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o
tencuiala periata, imediat dupa intinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din
material plastic, uniform si fara intrupere.


Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda intregii cantitati de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de
nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar in cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai in cazul in care tencuiala nu se comanda
de la inceput in culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa in raport 1:1 sau
in functie de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu inainte de
minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli,
este recomandata coandarea intregii cantitati de vopsea o data. Ochii si pielea, cat si
suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla,
ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat partea
stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii
apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfarsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu
capace in tonul de culoare al stratului de acoperire.

Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m).
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei
la foc.
Se va verifica corespondenta intre mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de
garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate,
consultantul va putea decide inlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

MASURARE SI DECONTARE
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse in sistem.
Decontarea se face la suprafata in metri patrati, conform cantitatilor real executate.

9. PLACARI DE FATADA IN SISTEM VENTILAT

Placarile ventilate cu placi de fibrociment/HPL se vor monta pe fatadele cladirii tribunelor.
Fatadele ventilate sunt o solutie usoara de finisare a fatadelor si au urmatoarele avantaje:
-sunt neinflamabile
-au proprietati fonoizolante
-asigura o ridicata izolatie termica
-sunt rezistente la actiunea factorilor mecanici
Placile de fibrociment sunt realizate dintr-un material compozit, avand in alcatuire ciment,
minerale, fibre de celuloza si alte materiale de umplutura. Suprafata finita poate fi finisata cu
o pelicula semitransparenta care lasa suprafata de baza sa fie vizibila, sau poate fi finisata
cu un strat subtire de vopsea.
Sistemul este alcatuit din:
-termoizolatie vata minerala bazaltica 10 cm grosime, cu protectie la vant
-structura metalica
-strat de aer ventilat
-placi de HPL sau fibrociment
Structura de aluminiu se va monta vertical, lungimea profilelor va fi de maxim 3m lungime.
Profilele trebuie sa fie fixate intr-un punct fix in capatul superior al montantului, si celelalte
prinderi sunt considerate fixari glisante. Toate punctele de fixare ale profilelor de aluminiu
trebuie sa fie aliniate, in asa fel incat sa corespunda cu prinderile placilor de fatada. Placa de


fatada nu trebuie sa fie amplasata peste o imbinare de montanti. Placile de fatada trebuie
fixate intr-un punct fix, in mijlocul placii. Toate celelate puncte de prindere sunt fixari
glisante. In cazul in care sunt amplasati doi montanti intermediari, sunt acceptate doua
puncte de fixare pe aceeasi orizontala. Important:
Fixarea pozitiei niturilor pentru prinderea placilor incepe cu punctl fix, apoi pozitionandu-se
cele din partea superioara, si se incheie cu cele din partea inferioara.
Orientarea placilor pe orizontala:
Placile de fatada pot fi instalate in pozitie orizontala pe structura montata vertical. Incadrarea
placilor trebuie sa tina cont de urmatoarele distante: fata de capatul placii, pe orizontala, nu
mai putin de 4cm (a), si pe verticala, nu mai putin de 10cm (c). La fiecare 12 m de fatada
placata, structura metalica trebuie dublata, pentru a realiza un rost de dilatare.

Punct fix
Fixare glisanta

Fig. 1. Amplasare prinderi placa fatada pe
structura metalica

Perete fatada
Termoizolatie
Strat de aer ventilat min
2,5 cm
Profil imbinare
Nituri de prindere
Profil aluminiu
Placa fatada
Dist. fata de capat min. 4
cm
Dimensiune rost 0,8 cm

Fig 2. Sectiune orizontala in
zona de imbinare a placilor
de fatada


Perete fatada
Termoizolatie
2,5 cm
Profil imbinare
Nituri de prindere
Profil aluminiu
Placa fatada

Fig 3. Sectiune orizontala in
zona de camp a placilor de
fatada

Perete fatada
Termoizolatie
2,5 cm
Garnitura
Garnitura
Nit de prindere
Profil aluminiu
Profil aluminu de colt
Placa de fatada
Distanta fata de capat min
4cm
Rost imbinare 0,8cm
Distanta fata de prinderea
de camp max 20 cm

Fig. 4. Sectiune orizontala in
zona de muchie exterioara


Perete fatada
Termoizolatie
2,5 cm
Garnitura
Garnitura
Nit de prindere
Profil aluminiu
Placa de fatada
Distanta fata de capat min
4cm
Rost imbinare 0,8cm

zona muchie interioara

Perete fatada
Termoizolatie
2,5 cm
Garnitura
Garnitura
Nit de prindere
Profil aluminiu
Placa de fatada
Fereastra
Dist. Fata de capat min
4cm
Rost imbinare 0,8cm

zona de imbinare cu
tamplaria

12. TENCUIELI
GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptia lucrarilor
de tencuieli obisnuite(umede) interioare si exterioare, aplicate manual sau mecanizat pe
suprafete de zidarie de caramida sau de beton.
Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier , in centrale sau
statii de prepararea Mortarului, conform.C17-82.


1.1CLASIFICAREA TENCUIELILOR
a) dupa pozitia in constructii:
tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti ;
tencuieli exterioare acopera suprafetele exterioare ale peretilor.
dupa natura suprafetelor pe care se aplica:
tencuieli pe suprafete de caramida (pereti,stalpi, etc)
tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat (pereti,stalpi,grinzi,tavane
etc)
dupa modul de finisare al fetei vazute:
- tencuieli obisnuite la care suprafata tencuielii este numai netezit si (driscuit),urmand a primi
finisajul definitiv prin zugraveli sau tapete.
- Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (praf de piatra)
si se prelucreaza prin periere inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa
intarire cu diferite scule speciale obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra
naturala(similipiatra)

NE0011/98-Normativ privind executarea tencuielilor umede,groase,si subtiri
C17/82- Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie
si tencuiala.
C56- Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei
C16- Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
SR 1500/96 - Ciment PA 35.
STAS 1667/76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti
minerali.
STAS 790/84 - Apa pentru mortare si betoane.
SRENV 459/97 - Var pentru constructii.
STAS 146-80- Var pentru constructii
SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.
STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare
STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
STAS 1134-71 - Piatra de mazaic
STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
STAS 2542-82- Impletituri din sarma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale
STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
STAS 39 10/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
SREN 196- 795- Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere, pentru constructie.
C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

MATERIALE SI PRODUSE:
Pentru prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuieli se utilizeaza
materialele prevazute in Instructiunile tehnice C17, precum si cele din Normativul NE0011.
Conditiile tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala.
Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuielile exterioare si
Interioare, inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor, se vor stabili, de la caz la caz, in functie de
structura peretilor pe care se aplica, in conformitate cu prevederile din Instructiuni tehnice
C17.
Perioada maxima de utilizare a mortarelor, din momentul prepararii lor, variaza in functie de
natura liantului .


Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se
aplica.

ALCATUIREA TENCUIELILOR:
toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in doua straturi:
stratul de baza grundul in grosime de 8-15 mm
stratul vizibil in grosime de 5 - 30 mm constituit dintr-un strat de ipsos, denumit glet de
ipsos pentru tencuielile obisnuite interioare care urmeaza sa primeasca finisaje de
zugraveli,tapete,vopsitorii de ulei; sau este prelucrat prin pieptanare, buciardare pentru
tencuielile exterioare.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR:

Controlul si pregatirea stratului suport
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un cintrol al
suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuielasate un anumit timp ,
pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea
tencuielilor; astfel zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se
intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai
influenteze ulterior aderenta tencuielilor.

La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi,pete
de grasime etc.suprafete din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate
cu mustati de sarma zincata de scheletul metalic sau de elementul pe care se aplica.
Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport,acestea
trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide , plane, uscate, rugoase
si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate in
prescriptiile tehnice in vigoare.
Abaterile mai mari decat cel admisibile se vor rectificaprin cioplirea iesindurilor prin
acoperirea intrandurilor mari (peste 40 mm) cu plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile
zidariei,peste care se va executa tencuiala .Rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm pe
suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise, solbancuri,etc.) nu se va
face cu plasa de rabit, ci cu completari de caramida, sau prin confectionarea in prealabil a
unor cofraje cu forma profilelor, in care se toarna beton ,eventual armat, cu o impletitura de
sarma fixat in cuie.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime
de 3-5 mm, iar suprafetele netede din beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Rosturile de dilatare intre elementele de constructie de pe fatadele cladirilor ,care au
coeficient de dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15 cm latime .
De asemenea ,se vor acoperi cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal ,existente
pe suprafetele din zidarie de caramida (gheremele,grinzi,buiandrugi,etc.).Pe suprafetele de
lemn acoperite cu plasa de rabit,se va introduce carton bitumat, pentru a se evita umflarea
lemnului in contact direct cu tencuiala.
Suprafetele peretilor interiori ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de inventar cu
fete netede(metalice,placaj etc.),nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doasr prin chituire cu
mortar de ciment si nisip fin, eventual cu adaos de aracet D 50,pentru ca ulterior sa fie
finisate direct, cu compozitia corespunzatoare de paste subtiri,tapete etc.


Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care
urmeaza a fi tencuite.
La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar(stalpisori),scaoabe metalice
lungi sau sipci de lemn ,sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a
acestor repere, asfel incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
Pe suprafetele exterioare ale peretilor(fatade)trasarea se va executa in acelasi mod ca si pe
suprafetele interioare ale peretilor,insa pe toata inaltimea cladirii si nu separat pe fiecare etaj
in parte.In mod obligatoriu ,se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei, precum si
pe suprafetele dintre golurile(pe toata inaltimea fatadei).
In cazul utilizarii reperelor( stalpilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din
care se execuat grundul.Latimea stalpilor de mortar va fi de 8-12 cm, pentru mortarele de
var-ciment sau de var si de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.

5.3.Executarea amorsarii
Suprafetele de beton (tavan,stalpi) vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face
amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm.Compozitia spritului
pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor
fi amorsate prin stropire cu un mortar fluid in grosime de max.3mm, care va avea aceeasi
compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.
Aplicarea spritului se va face fie manual, cu ajutorul unei maturi scurte,fie mecanizat,cu
aceleasi aparate folosite pentruaplicarea mecanizata a grundului.
In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai
uniform,fara discontinuitati prea mari,iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca
spritul este suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este
suficient de rugoasa aspra la pipait cu mana.

Executarea grundului
Grundul ,cel mai gros strat al tencuielii(5-20 mm grosime),se va aplica dupa cel putin 24 de
ore de la aplicarea spritului ,in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora, in cazul suprafetelor
de caramida.Pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire
cu apa,grundul se poate aplica imediat.In cazul cand suprafata spritului este prea uscata,sau
pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se
aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat,intr-una sau doua reprize, grosimea
totala fiind de cca.15 mm.
Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraje,care sunt netede si au absorbtie de apa
redusa, stratul de grund (cca.5mm.grosime) se va executa cu mortar cu adaos de Aracet D
50,dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor (in campurile dintre
repere), se va realiza mecanizat ,in toate cazurile in care este posibil,asigurandu-se o
suprafata (front de lucru) de cel putin 20,00mp.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti se va executa
de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a spritului si grundului la partea superioara a peretilor,se va excuta de pe
platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili, de
inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea
rapide,prin acoperirea suprafetelor respective,pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite
sau alte mijloace.


Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate,sau daca
exista pericolul sa inchete inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se
incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si
plana,care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport.De asemenea ,se va
verifica daca suprafata grundului prezinta asperitati pronuntate, zgarieturi,neregularitati si
ciupituri se vor rectifica.
Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schelele de fatada
montate la circa 50 cm fata de suprafat fatadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil,se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa
nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditate
din stratul de grund si din stratul vizibil(aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod
impuscaturi pe suprafetele tencuite.

Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci, de aceeasi
compozitie
cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pasta si cu nisip fin pana la
1 mm sau in cazuri speciale,numai cu ciment si praf de piatra .
Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil(2-5mm),mortarul de tinci se va
arunca cu mistria la anumite intervale de timp,astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze
cu drisca.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate,precum si in functie de sculele
utilizate.tencuielile astfel prelucrate poarta urmatoarele denumiri:driscuite,gletuite, stropite,
sclivisite, decorative, din materiale speciale etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza , fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat
subtire(cca.1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului
cu un strat subtire (cca.2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos),netezita fin.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate.
Pe suprafetele de beton nu se vor aplica direct gleturi de var sau ipsos, fara straturi
intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui
strat de glet, se va folosi o pasta speciala denumita GIPAC, a carei retete si mod de
preparare sunt indicate in Normativul NE0011.
Finisarea suprafetelor netede de beton se poate face ,de la caz la caz si cu paste subtiri pe
baza de ipsos,aracet sau vinarom.Aceste paste se vor prepara din doua parti si anume: o
parte lichida si o parte solida.Partea solida este ipsosul de constructii,iar partea lichida este
un amestec din mai multi compusi,care se va realiza in laboratorul de santier .Cele doua parti
(componente) se vor amesteca pe santier adaugandu-se si apa necesara.

Pe parcursul lucrarilor de tencuire se va urmari ca, in campurile mari,tencuielile sa fie
realizate din aceeasi transa de mortar pregatit in prealabil, pentru a nu se produce diferente
de culoare.De asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor,
deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare, in campurile mari
dintre golurile de pe fatade, in dreptul spaletilor etc.
Intreruperile se vor realiza la nuturi ,sau la muchii.
In cazul cand se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de
+5 C), se vor lua masurile speciale prevazute in (Normativul pentru executarea lucrarilor pe
timp friguros) indicativ C-16.
Dupa executarea tencuielilor ,se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat
tencuite, pana la intarirea mortarului ,fata de urmatoarele actiuni:
- umiditatea mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza ;


- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul aplicat, uscare ce
poate proveni din curentii de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea
incaperilor ;
- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR:

Prevederi comune
Tencuielile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta
nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul sa fi fost
verificat si receptionat confrom instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor
ascunse.
Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc
abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca
defectele sa nu se repete in continuare.
Inaintea de inceperea lucrarilor de tencuire, este necesar sa se verifice daca au fost
executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja(de exemplu;invelitori,
plansee,etc), sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor(de exemplu :
conducte pentru instalatii tamplarie etc.), precum si daca au fost montate toate piesele
auxiliare(gheremele, praznuri, suporti, coltare etc.)
Toate materialele si semifabricatele(de exemplu mortarele preparate centralizat) nu pot fi
introduse in lucrare decat daca, in prealabil ,s-a verificat de catre conductorul tehnic al
lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate , care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normelor respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
executie, utilizarea tipului compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea
straturilor succesive in grosimile prescrise.De asemenea, este necesar a se urmari:aplicarea
masurilor de protectie impotrive uscarii fortate ,spalarii prin ploaie sau inghetarii.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie communicate
conductorului tehnic al lucrarii in termen de 48 de ore de la incercare. In toate cazurile in
care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru
a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese
verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de
receptie preliminar. Aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii
respective.
Receptia pe faze de lucrari se face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari la
fiecare tronson in parte:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicat si grosimile respective(determinate prin sondaje);
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor(bucata cu bucata);
- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (bucata cu bucata);
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in
registrele de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cate una la fiecare
incapere.

Verificarea aspectului general al tencuielilor


Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita,
forma muchiilor, scafelor si a profilurilor.Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme(ca
prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granulele de var
nestins, urme vizibile de reparatii locale etc.Se va controla corespondenta mortarului
utilizat(cu praf de piatra), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute , cu prevederile
din proiect.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele ,colturile, spaletii ferestrelor, glafurile
ferestrelor etc., trebuie sa fie vii rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi , goluri, portiuni neacoperite cu
mortar la racordarea cu tamplaria, in spatele radiatoarelor etc.
Suprafetele tencuite decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu prelucrare, culoare si
nuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin
asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar
si tencuiala;
Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a mediilor, se va face cu dreptarul,
nivela, firul cu plumb.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective, sau
pirn sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul
tencuielilor prin reparatii ulterioare.
Aderenta straturlor de tencuiala la stratul suport se va verifica, in general, numai prin
ciocanirea cu un ciocan de lemn: un sunet gol arata desprinderea tencuielilor si necesitatea
de a se reface intreaga suprafata dezlipita.In cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor
se va face prin extrageri de carote din tencuiala.

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR
conform C 56/85
Defecte Tencuieli
brute
Tencuieli
driscuite
Tencuieli
gletuite
1 2 3 4
Umflaturi, ciupituri,
denive-lari, fisuri, lipsuri in
jurul ferestrelor, in spatele
ra-diatoarelor si tevilor,
im-puscaturi de var
nestins, urme vizibile de
reparatii locale
Maximu
m 3 cm
2

la fiecare
m
2
.
Zgrunturi mari (pana la 3
mm), basicari sau zgarie-
turi in adancime (pana la
3 mm) in driscuiala
stratului de acoperire.
Maximu
m 2 la
m
2
.
Neregularitati ale planeita-
tii suprafetelor tencuite pe
orice directie (la
verificarea facuta cu un
dreptar de 2 m lungime).
Nu se
verifica.
Max.2
neregulari-
tati/m
2
in orice
directie, avand
adancimea
pana la 2 mm.
Max.2
neregulari-
tati/m
2
in orice
directie, avand
adancimea sau
inaltimea pana
la 1 mm.


Abateri la verticala a
tencuielilor peretilor.
Max.cele
ad-mise
pentru
elemente
le suport.
Pana la 1
mm/m si max.3
mm pe toata
inaltimea
incaperii.
Pana la 1 mm/m
si max.2 mm pe
toata inaltimea
incaperii.

In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de
drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si
uscate.
In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment
- var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor
freca cu piatra de slefuit sau cu perie de sarma.

Tencuielile pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata
desfasurata.
Suprafata tencuielilor interioare la pereti si salpi se determina inmultind inaltimea acestora,
masurata intre fata bruta inferioara a planseului.
Sunt incluse in pret transportul materialelor la santier, manopera si orice materiale necesare
prepararii tencuielilor

MORTARE PENTRU TENCUIELI
GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea
tencuielilor.

Standarde:
1. STAS 146-80 - Var pentru constructii.
2. SR 388 -1995 - Lianti hidnaulici. Ciment Portland.
3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.
5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
7. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
8. STAS 3910/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
9. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.
10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
11. STAS 9201-80- Var hidratat in pulbere, pentru constructie.
Normative:
1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si
tencuiala, imbunatatirile si completarile acestora.

Mostre si testari
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte in conformitate cu STAS 2634-
80, prin prelevare de probe si incercari, de catre un laborator specializat pe cheltuiala
Antreprenorului, dupa cum urmeaza:
- rezistenta la compresiune la 28 zile; cate un test la fiecare 100 m
3
.
- consistenta si densitatea mortarului proaspat, un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului:


- rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp;
- consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm;
- densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc.
Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre
aprobare;
Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cate 5 kg din fiecare
tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de
analiza al producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia in
conformitate cu STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute in proiect).
Mostre de culoare pentru mortar : daca in specificatii se solicita adaugarea unor
pigmenti coloranti in amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din fiecare
culoare de mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor acestuia. Se
va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop.


Materiale
Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare
naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
Var hidratat in pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ
25 litri dee apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore inainte de utilizare.
Var pasta obtinut din var hidratat.
Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi,
grasimi.
Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizandu-se nisipul natural de rau sau de
cariera. Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip
natural este de cel putin 50%.

Agregate
1. Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau
contaminarea cu pamant sau alte materiale straine.
2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
4. Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier, daca gradul de umiditate este astfel incat sa poata afecta precizia amestecului de
mortar, in acest caz agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La
straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare,
agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.

Cimentul
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand eticheta pe
care s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in
depozite inchise, ferit de umezeala.
2. Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de
greutatea specificata.


3. In cazul in care Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, Antreprenorul va asigura
silozuri pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si
tipurile de ciment, in siloz.
aprobarea Consultantului.
Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte
containere adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au
inscris numele producatorului si sortul.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor
materiale straine sau deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele
vor fi livrate in timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalajele lor originale, astfel incat
sa se evite deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va permite identificarea
lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai
inalti cu aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade scurte de timp,
cimentul va putea fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza va fi indepartat de pe santier.
Amestecuri
Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel incat proportiile specificate in amestecul de
mortar sa poata fi controlate cu multa strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
Proportiile se vor stabili dupa volum.
In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este conform
standardelor.

PREPARAREA MORTARELOR
Se vor pregati numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se va
folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar
se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera in interval de
2 ore dupa preparare. In acest interval de timp este permisa adaugarea de apa la mortar
pentru a compensa cantitatea de apa evaparata, dar acest lucru este permis numai in
recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in
timpul stabilit va fi indepartat.
Daca nu se aproba altfel de catre Consultant, pentru loturile mici, prepararea mortarului se
va face in malaxoare mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu
precizie si uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru amestecul
materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei.
Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de praducatorul
malaxorului. Tamburul se va goli complet inainte de adaugarea lotului urmator. La
intreruperea prepararii mortarului pe o durata mai mare de 1/2 ora, este obligatoriu ca
tamburul sa fie spalat cu apa amestecata cu pietris.
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin
procedee mecanice, asigurandu-se dozarea gravimetrica a componentelor solide ale
mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea
ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var
pasta 500 kg, nisip 03 mm 1600 kg si apa 0,310 m
3
la m
3
de mortar.
Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar
cu : var pasta 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147
kg si apa
0,210 m
3
la m
3
de mortar.


Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar
cu : var pasta 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184
kg si apa 0,235 m
3
la m
3
de mortar.
Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar
cu: var pasta 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg
si apa
0,310 m
3
la m
3
de mortar.
Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu:
var pasta 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 03 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si
apa 0,310 m
3
la m
3
de mortar.
Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli
rezistente la umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730 kg si
apa 0,310 m
3
la m
3
de mortar.
Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg
ciment M 30 (saci), nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m
3
la m
3
si adaos de apastop P in
proportie de 3% din greutatea cimentului.
Controlul calitatii mortarelor
Se va face conform STAS 103 0-85 urmarind caracteristicile:
1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniforma si nu contine
bulgari sau pasta de var neomogenizata.
2. Consistenta : se va determina - in cm - cu ajutorul conului etalon.
3. Densitatea aparenta in stare proaspata.
4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaza a fi transportate cu
mijlaace auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de
tencuiala trebuie sa fie mai mic de 40 cm
3
.
5.Adeziunea la suport.
6. Capacitatea de retinere a apei.
7. Rezistenta la compresiune.
8. Rezistenta la intindere prin incovoiere.
9. Densitatea aparenta pe mortarul intarit (la 28 zile).
10.Rezistenta la inghet-dezghet.
Transportul mortarului
Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care trebuie sa
fie etanse, curatate si spalate la interior si exterior, ori de cate ori se schimba natura
materialului transportat si la fiecare intrerupere a transportului mai mare de doua ore si care
sa permita golirea totala si rapida.
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant, foi de tabla sau mese
improvizate. (3) 2343 Durata de transport si punerea in opera a mortarelor sa se faca:
- in maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fara
cenusa de termocentrala si fara intarzietor de priza;
- in maximum 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor cu intarzietor de priza.
Pentru lucrarile din aceasta sectiune nu se vor face decontari separate, ele fiind
incluse in articolele de tencuieli interioare prevazute in proiect.


13. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
VOPSITORII LAVABILE
PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Suprafete gletuite
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara
desprinderi si fisuri.
Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti
ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var,
1 parte 1 si 1 parte lpate de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se
curata cu perii sau bidinele curate si uscate.

Suprafete de lemn
Tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport
sau montaj.
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate si bine curatate.
Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatul electric
tip Hygromette.
Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie,
vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

Suprafetele metalice
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea
veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel,
hartie sticlata sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu
solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator
vopselelor de ulei.

CONDITII DE EXECUTIE
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile producatorului pentru
materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu
conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru
fiecare material.
Panou martor
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostra,
utilizand materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate in proiect pentru intreaga
lucrare. Panoul se va executa la santier si dupa aprobarea lui de catre Consultant, acesta va
constitui panoul martor, element de comparatie pentru intreaga lucrare. Pe durata intregii
lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.
Zugraveli si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile
din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu
ambiant, de cel putin +5
o
C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot
timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa
executarea lor.


Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele
suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii
de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20
o
C, acestea se obtin in 30 zile
de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul Hygromette sau
similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie feolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula
pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai
mare de 3%.
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa
fie mai mare de 6
o
C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.

VOPSITORIE CU VINAROM

In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a
vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu
umiditate relativa a aerului pana la 60, la pereti si tavane.

STANDARDE SI NORME DE REFERINTA PENTRU MATERIALE

STAS 7359/89 - Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie.
STAS 790/84 - Apa pentru constructii.
STAS 545/1/80 - Ipsos pentru constructii.
SR 1581/2/94 - Hartie pentru slefuire uscata.

SPECIFICATII PRIVIND EXECUTIA

Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu
glet de ipsos.
Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:
grund de vopsea Vinarom;
vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi.
In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom
si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de
minimum 2 ore la temperatura +15
o
C si o ora la +25
o
C mai mare.
Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in
proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire
vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm
2
.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans.
La realuarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de
lucrare):
indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor
interne de fabricatie;
respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate.


Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite
necorespunzatoare se vor reface sau remedia.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de vopsitorii la elemente din
metal (otel): balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice.
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva a
unor elemente de tinichigerie si confectii metalice.

Concept de baza
Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza
de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.
Confectiile metalice aflate in conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona
din otel inoxidabil.

Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile
cuprinse in standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele
specificatii.
Standarde
1. STAS 16-80 - UIei de in sicativat.
2. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in.
3. STAS 88-90 - Clei de oase.
4. STAS 2706-86 - Creta macinata.
5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare,
depozitare si transport.
6. STAS 3097-80 - Grunduri pe baza de ulei.
7. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rasini alchidice.
8. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.
9. STAS 3421-79 - Lacuri pe baza de nitroceluloza.
10. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum.
11. STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003.
12. STAS 3706-69 - Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060.
13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea gri 1000.
14. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060.
15. STAS 4121-75 - Grunduri pe baza de nitroceluloza. Grund gri 2446.
16. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baza de nitrocelnloz.
17. STAS 6592-80 - Chituni pe baza de ulei.
18. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de
verificare.
19. STAS 8308-69 - Rasina sintetica. Romalchid R 60.
20. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.
21. STAS 8512/1-79- Rasini epoxidice tip 040 si 040 T.
22. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea
mediilor agresive.


23. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Pregatirea
mecanica a suprafetelor.
Acoperiri
protectoare. Conditii tehnice generale.
25. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel
pentru
vopsire.
Normative
1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la
acesta.

Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile producatorului
pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta
conformitatea cu conditiile specificate.
Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare si protectie
pentru fiecare material.
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tamplarie si confecetii diverse din
metal
(otel) si modul de finisare a acestora in conditiile specificate (materiale, culori, tehnologie).


Tipuri de produse ce pot fi folosite dupa specificatiile din prezentul capitol:
- Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 sau similara.
- Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara.
- Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1;
ER sau similara).
- Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similara.
- Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb.
Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar.
- Chit pe baza de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la interior.
1.Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2.Chitul se poate prepara si pe santier cu urmatoarea compozitie:
- ulei de in fiert - 2,00 kg
- solutie de clei 6% - 0,30 kg
- ocru - 1,00 kg
- negru de fum - 0.20 kg
- creta cca. 6,50 kg
- Chit pe baza de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior.
1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie:
- sicativ neftenic - 0,68 kg
- lac - 0,45 kg
- terebentina - 0,57 kg
- spat greu - 0,60 kg
- ocru - 0,95 kg
- alb de zinc - 0,64 kg
- miniu de fier - 0,22 kg


- negru de fum - 0,20 kg

Livrare, manipulare, depozitare
Pentru receptia fiecarui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de
calitate al producatorului.
Produsele se vor depozita in ambalaje originale, grupate PC categorii, intr-un spatiu
acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de inghet si de variatii de temperatura (+7C si +20C), cu
etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.
Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de
ambalaje, galetile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru.

EXECUTIA LUCRARILOR

Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executarii vopsitoniei la
tamplaria de metal si la confectiile metalice.
1. Reparatii la tencuieli
2. Etansarea in jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a
baghetelor de etansare.
3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmura etc.), exclusiv
lustruirea lor.
Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv la inceperea vopsitoriei; accesoriile
metalice ale tamplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.
Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mana curenta la
balustrade de scari, manere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a
vopsitoriei, avand grija ca aceasta sa nu sufere degradari.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tamplarie se va face numai dupa terminarea
completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor la pardoseli (curatire, lustruire,
ceruire) luandu-se masuri de protejare contra murdaririi acestora.

Tamplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund
anticoroziv aplicat pe intreaga suprafata, adica si la interiorul profilelor inchise.
Se vor indeparta toate urmele de rugina, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu
putin inainte de inceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac in atelierele
de confectii metalice sau uzinat.
Metalul curatat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata pregatita
pentru vopsire se va curata pana la luciu fie manual, prin ciocanire, raschetare sau periere,
fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de sarma sau disc abraziv; in cazuri
deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacara, decapare cu paste decapante sau
degresare cu solventi.
Pe santier se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:
- verificarea tamplariei in privinta bunei executii si funcitonari;
- curatarea de praf si impuritati prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;
- chituire si slefuire locala.

Executarea vopsitoriilor cu ulei
Pregatirea stratului suport se va face conform (4) 4320.
Lucrarile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15C,
regim ce va fi mentinut in tot timpul executiei si cel putin inca 15 zile dupa executarea lor.


Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor
indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 conform () 4225
aplicat intr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dare sau fire de pensula.
Tamplaria si confectiile metalice se livreaza pe santier gata grunduite.
2. Chituirea locala se va face cu chit pe baza de ulei, conform () 4226 si se vor acoperi
zgarieturile, fisurile, adanciturile. Locurile mai adanci de 1 mm se acopera in mai multe
reprize.
3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu panza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va
curata bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul conform () 4227; chiturile se dilueaza fie cu
diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare.
6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, pasla
sau hartie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dupa slefuire,
suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire
umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge.
Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, in 3 straturi, fiecare strat
aplicandu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm
2
si se va dilua cu diluant in
proportie de 5-10%.
3. Vopseaua se va aplica in straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de
vopsea.
4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dupa fiecare strat de vopsea.
5. Straturile de vopsea se vor intinde pe directii perpendiculare unul fata de celalalt.
6. Ultimul strat nu se va slefui si, daca nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a
capata luciu.

Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baza de rasini alchidice
Lucrarile de vopsitorie exterioara si interioara se vor executa la o temperatura de
minim
- 15C si in conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%.
Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea
riguroasa a
ordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate la (4) 4333.
1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baza de rasini alchidice si miniu de plumb.
2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rasini alchidice.
3. Slefuirea locurilor chituite.
4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.
5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit
6. Slefuirea suprafetei spacluite.
7. Spacluirea strat II (daca este specificat).
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectandu-se ordinea si felul operatiilor
indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de acopenire.
2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.
3. Aplicarea primului strat de email conform () 4223.
4. Slefuirea.
5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.


6. Slefuirea (daca este specificat).
7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.
Straturile succesive se vor intinde pe directii perpendiculare una fata de cealalta.
Straturile de email se vor slefui cu panza de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se
indeparteaza praful cu o pensula moale.
Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.
Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este
de 24
ore.
Nu se va aplica un strat nou inainte de uscarea celui precedent.

Conditii de receptie
Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si
care sa
acopere perfect straturile inferioare.
Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei,
aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunzatoare,
urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.
Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei.
Se vor considera defecte in plus fata de cele enumerate mai sus, urmatoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata in normativul C3-76 (4) 4133;
- lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului;
- nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea locala sau pe suprafete mai mari a lucrarilor de
vopsitorie, de la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate.

Protejarea anticoroziva a elementelor metalice de tinichigerie
Elementele de tinichigerie se vor executa din tabla de otel zincata la cald pe ambele
fete. Stratul de zinc va fi de 480 gr/m
2
pe toate fetele.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din taietura,
prin zincare cu spray-un de zinc.
Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, bratari,
piulite, etc.)
Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv:
1. Praznurile, agrafele, armaturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a
tocurilor metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de
plumb, sau altul similar.
2. Suruburile, piulitele, saibele, bolturile impuscate, diblurile metalice expandabile,
suruburile autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald.

MASURARI SI DECONTARE

Masurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face la
metru patrat de suprafata zugravita sau vopsita, pe baza planurilor din proiect.
In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrari, pentru lucrarile de
zugraveli si vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport si
gletul de netezire, precum si transportul materialelor la santier.


15. TAMPLARII INTERIOARE LEMN

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale
tamplariei interioare din lemn / derivate lemn usi vitrate, usi cu foaie plina.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea
face numai cu avizul Proiectantului si/sau Consultantului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice
propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant* si
Consultant/Investitor.
Elemente componente:
- Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate;
- Tocuri metalice;
- Foi/panouri usa din lemn, pervaz;
- Partitii vitrate: normale, rezistente la foc si etanse la fum;
- Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc;
- Baghete de fixare pentru geamuri;
- Elemente de suspendare si inchidere.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 799 88 Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale
STAS 9322 89 Usi si ferestre. Clasificare si tehnologii
STAS 9317/1 87 Tamplarie pentru constructii civile si Industriale. Ferestre din lemn
STAS 4923 89 Glasvanduri cu rame din lemn
STAS 466 92 Usi de lemn pentru constructii civile
STAS 9317/2 87 Tamplarie pentru constructii civile, usi de lemn. Metode pentru
verificarea calitatii
STAS 5333 86 Ferestre, usi de balcon, usi interioare de lemn pentru constructii.
Formate si alcatuiri
STAS 3366 86 Obloane rulante. Prescriptii tehnice
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII. LIVRARE,
MANIPULARE, DEPOZITARE
Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri
Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tamplarie.
a) Usi interioare pline(Rw 40 db) .
- Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau
melamina;grosimea foii usii min. 40 mm;
- Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn in linie cu arhitravele respectiv profile
metalice prefabricate vopsite;
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru
incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi).
b) Usi cu panouri vitrate integrate ;
- Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina;
grosimea foii usii min. 40 mm;
- Panou de vizionare 20x80 cm, geam clar in grosime de 6 mm;
- Toc pentru usa din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu foaia
de usa si elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca);
incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi.
c) Usi vitrate sau glasvanduri
- Foaie de usa cu structura din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structura din lemn,
min. 45x50 cm, cu geam clar in grosime de 6 mm, suprafata vitrata este divizata de baghete
in diverse panuri, in conformitate cu specificatiile Proiectantului,
Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat;


- Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate;
In cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza: tocuri
standard din lemn si glafuri;
d) Usi de toaleta semi solide
- Foaie de usa cu rama de lemn, celulara, cu insertii placaje, in grosime de min. 35 mm,
vopsite sau melaminate pe ambele fete, distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm;
- Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) in cazul compartimentarilor usoare
din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu;
- Feroneria - silduri, manere din metale cromate sau materiale plastice cu incuietori
specifice pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior),
balamale metalice.
e) Usi duble batante (in bucatarii)
- Foaie de usa la fel ca la punctul c) cu balamale speciale, prevazuta cu placi subtiri din
otel inoxidabil pe o inaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete;
f) Accesorii
- Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor;
- Spuma poliuretanica pentru montaj, intre tocuri si golurile unde se monteaza;
- Opritori pentru usi.
Materiale utilizate pentru usi metalice
a) Usi metalice(nerezistente la foc)
- Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu profile din otel
galvanizat, grosimea finita de 45 mm;
- Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat, cu imbinari sudate la
colturi si dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanse);
incuietoari speciale, dim otel placat cu crom;
- Finisaj : grund anticoroziv
b) Usi metalice rezistente la foc
- La fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF, balamale galvanizate cu
sistem de securitate, dispozitiv de auto inchidere (amortizor), etansare cu garnituri rezistente
la foc;
- Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc;
- Dispozitiv antipanica la usile de evacuare in caz de incendiu.
- Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform
specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc, nu se admite folosirea
spumei poliuretanice pentru etansarea acestui rost;
Controlul calitatii.
Verificarea calitatii se va face pe faze:
- Verificarea la livrare
- Verificarea inainte de punerea in opera
- Verificarea la receptia preliminara
Se vor verifica:
- existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice;
- corespondenta cu prevederile proiectului;
- existenta si calitatea acesoriilor de prindere;
- verificarea in urma depozitarii / manipularii cu privire la deteriorari.
Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor
de tamplarie, insotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de
producatorul respectiv.


Livrarea se receptioneaza conform STAS 799 86. Sefii echipelor de montaj vor participa la
receptia tamplariei si a accesoriilor.
Transportul si manipularea se vor executa manual.
Tamplaria trebuie depozitata in spatii protejate impotriva intemperiilor, in spatii incalzite cu o
temperatura si umiditate constanta. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.
Depozitarea se va face astfel incat tamplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice
sau sa impiedice utilizarea. Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor.
Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
Inainte de montaj, cu cel putin 24 h, tamplaria de lemn se va depozita in zona de lucru pentru
a se realiza aclimatizarea.
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE
Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn, glasvanduri, usi metalice care nu sunt
rezistente la foc. In cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului
si/sau cele specifice acestor tipuri de usi.
Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate inainte de inceperea montajuIui
tamplariei:
- materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
- fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului;
- terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si
plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor
corespunzatoare marcate pe conturul golului, inaltime, adancime, verticalitate, centrare.
Pozarea si echiparea tamplariei:
- fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima faza prin pene la colturi si la interval de
maximum 1,5 m, penele vor fi tratate in prealabil cu carbolineum sau ulei mineral;
- fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru impiedicarea deformarii pana
la momentul intaririi spumei poliuretanice;
- injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere intre toc si gol
- completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice
- executarea finisajelor la spaleti si glafuri;
- inlaturarea protectiei din folie de plastic;
- retusuri si completari;
- inchiderea tamplariei in goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri
simple sau tiocolice
Toate usile care atunci cand sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adiacenti,
radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza in
pardoseala.
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Se vor verifica:
- verticalitatea tocurilor si captuselilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;
- abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1,5 m sa fie mai mici
de 1% din lungimea pieselor respective;
- intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 8 mm);
- potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata
lungimea faltului respectiv; abaterea este de 2 mm;
- intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm;
- accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
- balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la aceeasi inaltime (inaltime
constanta) de la pardoseala, pentru fiecare in parte;


16. TINICHIGERIE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tinichigerie (jgheaburi, burlane,
glafuri, sorturi, parafrunzare, etc.).
Sunt cuprinse, de asemenea, specificatii pentru montajul elementelor de tinichigerie
utilizate la lucrarile de etansare a rosturilor verticale si orizontale.

Concept de baza
Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tabla zincata la cald (490 g/m
2
).

Acolo unde exista contradictii intre prezentele specificatii si prescriptiile cuprinse in
standardele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
1. STAS 429-85 - Chit de miniu de plumb.
2. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii, rezistente la coroziune
atmosferica marci
3. STAS 889-89 - Sarma moale zincata.
4. STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Banda.
5. STAS 2028-80 - Tabla zincata.
6. STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic si cu cioc.
7. STAS 2274-88 - Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare.
8. STAS 2389-92 - Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire.
9. STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb.
10. STAS 8285-88 - Impletituri de sarma. Tesaturi de sarma de uz general.
11. SREN 10143:1994 - Tabla din otel zincata continuu la cald.
Normative
1. C 3 7-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la Constructii - Caietul
I.

Prescriptii generale.Desene de executie
Antreprenorul va prezenta desene de executie pentru elementele de tinichigerie
cuprinzand:
- detalii de croire si fasonare a tablei;
- detalii de montaj a elementelor.
Aprobarea detaliilor de arhitectura (detalii terasa, strapungeri, scurgeri) insemna
aprobarea si a elementelor de tinichigerie care nu se vor supune separat aprobarii
Consultantului.


Materiale (in plus fata de cele de mai sus).
Accesorii : suruburi, piulite, saibe cadmiate.
Carton bitumat CA400, conform SR 138-94.
Bitum tip H80/90 conform STAS 7064-78.

Lista confectiilor de tinichigerie
- Burlane si coturi de scurgere ale burlanelor, cu sectiune circulara sau dreptunghiulara,
din tabla zincata de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.
- Jgheaburi de scurgere cu sectiune semicirculara sau dreptunghiulara, din tabla zincata de
0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.


- Carlige si bratari pentru montarea jgheaburilor si burlanelor, conform STAS 2274-88.
- Glafuri de protectie la ferestre, din tabla zincata de 0,5 mm grosime, avand latimea
conforma cu detaliile din proiect.
- Garguie (guri de scurgere) din tabla zincata de 0,5 mm grosime, de forma circulara sau
dreptunghiulara cu sectiunea conforma cu detaliile din proiect.
- Caciuli de protectie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tabla zincata de 0,5 mm
grosime, conform detaliilor din proiect.
Imbinari la acoperis: in functie de tipul invelitorii si a tevilor de drenare, imbinarile acoperisului
sunt:
1.Deschideri conice si/sau vazoane din plumb.
Continut de plumb: 99.97%
Grosime: 2 mm.
Varianta: Deschideri conice
2.Colectoare in acelasi material ca si streasina.
3.Conducte de scurgere din acelasi material ca si streasina.
4.Burlane.

Foile de tabla zincata se livreaza in legaturi, impreuna cu certificatele de calitate
emise de producator.
Transportul legaturilor se va face cu mijloace auto, asezate in stive pe platforma
acestora, nefiind admisa ramanerea in consola a legaturilor cu foi de tabla.
Pe santier legaturile cu foi de tabla se vor depozita in stive asezate pe platforme, in
spatii inchise, uscate, ferite de intemperii si de degradari mecanice (lovire, zgariere,
deformare).
Manipularea se va face in conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se
deterioreze stratul protector anticoroziv.
Nu se vor desface ambalajele decat la atelierul de confectii si tinichigerie.
Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confectionate, se va face cu grija pentru
a nu provoca deformari ale acestora inainte de a fi puse in opera.
Depozitarea jgheaburilor burlanelor, carligelor si bratarilor se va face pe platforme,
asigurandu-se protectia impotriva loviturilor si deteriorarii lor.

MONTAJUL

Lucrari ce trebuie executate inainte de montarea tinichigeriei
1. Executarea tencuielilor si rectificarilor.
2. Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, bratari si fixarea lor cu cuie sau bolturi
impuscate).
3. Etansarea rosturilor verticale si orizontale.
4. Pozarea elementelor de instalatii sanitare la terase.

Montajul
Se va face in conformitate cu planurile si detaliile de arhitectura ale proiectului,
aprobate de Consultant si cu prescriptiile din STAS 2389-92.
Glafurile de protectie care se vor monta la ferestre vor fi pozate pe suportul din beton
sau mortar prin intermediul unui strat separator din carton bitumat lipit cu mastic de bitum si
vor fi prevazute la partea inferioara cu lacrimar care va depasi fata zidariei cu minimum 2 cm.

Burlanele trebuie asigurate de pereti prin intermediul unor fitinguri de ancorare (bracheti sau
alte mijloace), cu un punct sigur pe sectiunea tevilor si bride ce permit dilatarea si
contractarea tevilor.


Bridele de ancorare fixate vor fi atasate la fitingurile de dilatare. Aceste fitinguri vor fi
din acelasi material ca si tevile.
O banda cu frecare mica va fi plasata intre fitingul de dilatare si teava. Distanta dintre
doua puncte de ancorare nu va fi mai mare de 2 m.
Tevile sunt asamblate prin intermediul unui manson neted fara adeziv. Imbinarile sunt
hidroizolate cu materiale izolante potrivite.
Piesa de trecere trebuie sa fie montata astfel incat :
- Sa acopere perfect stratul de hidroizolatie.
- De jur-imprejurul piesei de perforatie sa existe o teava sudata astfel incat sa permita
legatura cu teava de scurgere a apelor, de acelasi diametru cu cel indicat in plan.

Jgheaburile sunt suspendate de streasina inferioara a acoperisului pentru a colecta apa de
ploaie de pe acoperis. Sunt semicirculare sau patrate/rectangulare in sectiune.
Lungimea maxima a unei bucati este de 6 m.
Lungimea maxima a jgheabului fara prelungire egal : 12 m.
Inclinatia jgheabului este de 3 - 4 mm/m, reglata de carligele de prindere.
Carligele de prindere trebuie sa permita reglarea inaltimii jgheabului.
Carligele de prindere sunt prinse de ultima pana astfel incat sa previna inclinarea jgheabului.
Distanta maxima dintre 2 carlige este 45 cm (3 pe metru).
Profilul jgheabului este fixat in carlige astfel incat sa permita dilatarea.
Elementele de prelungire sunt prevazute la cel mai inalt punct al inclinatiei pentru a
micsora scurgerile.
La conectarea cu burlanul de scurgere este prevazut un gratar de scurgere.

Verificari in vederea receptiei
Agrafele si bratarile de fixare trebuie sa fie corect prinse in stratul suport.
Elementele de tinichigerie trebuie sa nu prezinte deformari mecanice de suprafata, cu
stratul de zinc deteriorat sau lipsa.
Acoperirea rosturilor orizontale si verticale trebuie sa fie in concondanta perfecta cu
cerintele si detaliile din proiect provenite din dilatatie.
Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permita variatiile de dimensiuni, din
dilatatie, ale rostului.
Cositorirea trebuie sa fie fara intreruperi pentru a nu permite desprinderea
elementelor si infiltrarea apei.
Lucrarile de tinichigerie, desi nu prezinta importanta mare din punct de vedere
al costului sunt foarte importante in asigurarea unei bune comportari in exploatare a lucrarilor
de constructii (in special izolatii), de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a
etansarilor la strapungerile la terase sau acoperisuri si la racordul invelitorii la jgheaburile si
burlanele de scurgere a apelor pluviale.
Consultantul va putea solicita inlocuirea unor elemente de tinichigerie daca nu
sunt respectate:
- prezentele specificatii;
- prevederile proiectului aprobat si dispozitiile de santier;
- detaliile de executie din proiectul aprobat.


Masurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari,
functie de numarul de bucati sau metri liniari de lucrare.
In pret este inclus transport si montaj, precum si toate accesoriile necesare si
partile necesare pentru a asigura o etansare si o buna scurgere a apelor pluviale.


Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie in cadrul unor lucrari mai
complexe (invelitoare).

17. CONFECTII METALICE

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice
(otel).
Specificatii pentru lucrari de vopsitorii la confectii metalice sunt cuprinse la alt capitol
Concept de baza
Toate confectiile metalice se executa din otel moale, protejat cu grund anticoroziv si
vopsite cu vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice.

Standande si normative de referinta
din standandele si normativele de mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
1. STAS 333-87 Otel rotund
2. STAS 334-88 Otel patrat
3. STAS 395-88 Otel lat
4. STAS 424-91 Otel cornier cu aripi egale
5. STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald
6. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
7. STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica.
Marci.
8. STAS 9O8-90 Banda de otel.
9. STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii.
10.STAS 794-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal.

Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre pentru
piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzand materialele, sistemele de
fixare, asamblare (buloane sau sudura), protejare anticoroziva si finisare ce urmeaza sa fie
adoptate ca
sistem pentru toate confectiile metalice.
Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile
pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa in conformitate cu
mostrele aprobate.
Piesele de confectii metalice vor fi insotite de certificatele producatorului, prin care se
atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de
executie.
Desene de executie
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate confectiile
metalice ce vor fi cuprinse in lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de
structura.


Materiale
Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : otel lat laminat la cald, teava
trasa la cald, otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel.
1. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm.
2. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)
Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin
cadmiere (daca nu se specifica altfel).

Produse

Generalitati
1. Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate, in stricta conformitate cu
desenele de executie si cu mostrele aprobate.
2. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificani ale solutiilor,
gabaritelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si cantitativ)
al solutiilor initiale.
3. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
- lungime, latime : +/- 2 mm
- grosime: + 1 mm, - 0,5 mm
- planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm
la dimensiuni pana la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.

Caracteristici

1. Placile de ancorare: asigurate prin prinderea cu suruburi inglobate in beton folosind
suruburi cu autostrangere.

2. Balustradele sunt facute sa sustina cel putin urmatoarele forte de-a lungul mainii curente:
* 1 kN/m in orice directie orizontala
* 1 kN in orice punct particular.

3.Toate celelalte elemente din balustrada vor sustine urmatoarele forte minime:
* 0.5 kN in orice punct particular orizontal
* 1 kN in puncte particulare verticale

Antreprenorul trebuie sa ia in calcul toate acestea cand se decide asupra sistemului
de ancorare. Toate balustradele sunt proiectate sa intruneasca conditiile normale de
securitate.

Lista confectiilor metalice:
1. Balustrade de la scari interioare si exterioare.
2. Parapete la scari, balcoane, logii, galerii, etc.
3. Grilaje metalice de protectie a golurilor (usi, ferestre) si panouri despartitoare pentru
balcoane.
4. Scari metalice intenioare si exterioare, fixe sau reglabile.
5. Scari exterioare de incendiu.
6. Chepenguri metalice.
7. Grile de ventilatie.
8. Gratare pentru stergerea picioarelor.
9. Alte confectii diverse incluse in proiect.


Confectiile metalice von fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baza
de ulei conform STAS 3097-80.

Livrare, manipulare, transport
Confectiile metalice se vor impacheta in ambalaje special proiectate, in
containere si se vor transporta astfel pana la depozitul special amenajat din cadrul
santierului.
Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de
actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseala.
Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe
baza de miniu de plumb, in ansambluri sau subansambluri.
Depozitarea se va face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de
polietilena.
Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai
grele cudispozitive speciale.

MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE

La inceperea montajului se vor fi executat urmatoarele lucrari:
1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de
beton);
2. Lucrarile de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora.
3. Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru montarea confectiilor metalice
(praznuri, ghermele, placute, etc.)
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie
de elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - in conformitate cu
detaliile de executie.
Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior, in legatura directa si
care pot influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice.

Montajul
Operatiile de montaj:
1. Fixarea provizorie prin haftuirea in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face
prin sudura).
2. Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb.
3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la caz).

Operatiuni de finisare
1. Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.
2. Se repara stratul de grund anticoroziv.
3. Se executa vopsitoria conform specificatiilor.

Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri,
imbinari, etc.)
(Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele
aprobate, Consultantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste
cerinte.


Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrarile de executie si montaj
inclusiv accesoriile de fixare si vopsitoria, precum si transportul materialelor la santier.
Sunt inluse in pret:
- masuratorile premergatoare;
- studiile necesare, desenele si detaliile intocmite inainte de executie ce trebuie supuse
aprobarii biroului tehnic;
- toate elementele de ancorare, accesoriile si elementele de prindere;
- tratamentul de pregatire si finisajul;
- producerea, livrarea, pozitionarea si asamblarea.

Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau bucati,
conform articolului din cantitativul de lucrari, conform extraselor de confectii metalice din
proiect.

PARDOSELI

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe
subcapitole:
Pardoseli din piatra pentru exterior
Pardoseli granit
Pardoseli din parchet
Pardoseli din gresie
Pardoseli din mocheta

18. PARDOSELI DIN PIATRA PENTRU EXTERIOR

Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru pardoseli din placi de piatra naturala
antiderapanta pentru exterior.
Furnizorii de astfel de produse vor asigura calitatea impusa de standardele interne,
dimensiuni cu abateri stabilite de STAS si calibrate.

Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea acestor materliale, ofertantii vor pune la dispozitia
beneficiarului si proiectantului spre analizare si aprobare un paletar cu mostre pe culori. Se
recomanda beneficiarului alegerea unui furnizor-executant cu experienta in domeniu (lucrari
realizate) care sa realizeze si executia, evitand astfel neajunsurile ce ar aparea in corelarea
furnizor-executant.
Atat pentru pardoseli cat si pentru trepte (drepte sau balansate) se impune realizarea unui
proiect de stereotomie de comun acord proiectant-beneficiar-executant.

Materiale si produse
Placile de piatra pentru pardoseli vor avea dimensiunilsi gama coloristica aprobate in
prealabil de Beneficiar si Proiectant.
Placile de piatra folosite la trepte vor fi dintr-o singura bucata de 4 cm grosime, iar
contratreapta se admite din 2 bucati de 1,5-2 cm grosime.
Placile vor fi taiate conform proiect de stereotomie si se livreaza:
fara stirbituri, lipsuri, fisuri, etc;
cu abatere de planeitate de max. 1 mm / metru;
cu abatere de dimensiune sau vinclu de max. 1 mm / metru;
slefuite si lustruite.


Toate materialele si produsele trebuie sa fie agrementate.
La montare, placile se pot rectifica pe santier prin polizare pe cant si reslefuire pentru
eliminarea abaterilor admise de furnizor acolo unde solutia din proiect o cere.
Stratul suport consta dintr-o sapa de mortar de ciment M100T de cca 2-3 cm grosime, iar
fixarea placilor se va face cu adeziv special de import.

Furnizorul va asigura ambalarea, transportul si livrarea placilor in conditii optime, pentru
evitarea deteriorarii.
Placile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care sa permita
manipularea din camion cu mijloace de incarcat. Placile lustruite se aseaza doua cate doua,
cu partea lustruita fata in fata, pentru a se evita zgarierea.
Depozitarea se face in spatii acoperite, inchise sub cheie, respectandu-se modul de stivuire
si ordinea lor.
Executarea lucrarilor
Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorulde
materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare si
asigurarea frontului de lucru.
Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si inceperii
montajului sunt:
- curatarea de moloz si praf a planseului, precum si udarea acestuia;
- realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T;
-realizarea tuturor instalatiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare,
semnalizare, etc;
-fixarea stergatoarelor de picioare la intrare;
-realizarea tuturor finisajelor interioare in spatiile unde urmeaza a se realiza aceste pardoseli;
-blocarea trecerilor catre zona unde urmaza a fi realizate pardoselile din placi pentru a nu se
circula pe parcursul executiei;
-trasarea si fixarea cu martori a axelor.

Pozarea placilor
Placile se monteaza tinand seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul
pardoselii. Placile se aseaza dupa aplicarea stratului suport si se fixeaza cu adezivi de
import, iar zona se izoleaza in afara circulatiei 24 de ore.
Dupa montarea placilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea placilor. Dupa 7 zile de
la montare pardoseala se curata si ceruieste.
In cazul intarzierii predarii la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se
protejeaza cu hartie impermeabila fixata cu dopuri ipsos pana la 7-10 zile inainte de receptia
lucrarii, cand se va executa lustruirea.
La treptele de marmura se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se monteaza dupa
realizarea pardoselii, direct pe zidarie, tot cu adezivi de import la culoarea placilor. Dupa
montare, la 7 zile, plintele se curata si se ceruiesc.

Receptia lucrarii
Pe tot parcursul executiei, atat investitorul cat si proiectantul si furnizorul de materiale vor
acorda asistenta tehnica necesara realizarii unei calitati superioare. Se va urmari:
-aspectul si starea generala;
-alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii
si a lustruirii;
-corelarea lucrarilor din placi (granit, placi gresie portelanata sau gresie glazurata) cu lucrari
de alta natura (zugraveli, alte pardoseli, tavane, etc);
-lovirea usoara a placilor pentru verificarea aderarii totale a acestora la stratul suport.


19. PARDOSELI DIN GRANIT

Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru trepte si pardoseli din placi de granit,
precum si plintele aferente.
Furnizorii de astfel de produse vor asigura calitatea impusa de standardele interne,
dimensiuni cu abateri stabilite de STAS si calibrate.

Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea acestor materliale, ofertantii vor pune la dispozitia
beneficiarului si proiectantului spre analizare si aprobare un paletar cu mostre pe culori. Se
recomanda beneficiarului alegerea unui furnizor-executant cu experienta in domeniu (lucrari
realizate) care sa realizeze si executia, evitand astfel neajunsurile ce ar aparea in corelarea
furnizor-executant.
Atat pentru pardoseli cat si pentru trepte (drepte sau balansate) se impune realizarea unui
proiect de stereotomie de comun acord proiectant-beneficiar-executant.

Placile de granit pentru pardoseli vor avea dimensiunilsi gama coloristica aprobate in
prealabil de Beneficiar si Proiectant. Granitul va fi antiderapant, pentru trafic intens.
Placile de granit folosite la trepte vor fi dintr-o singura bucata de 4 cm grosime, iar
contratreapta se admite din 2 bucati de 1,5-2 cm grosime.
Placile vor fi taiate conform proiect de stereotomie si se livreaza:
-fara stirbituri, lipsuri, fisuri, etc;
-cu abatere de planeitate de max. 1 mm / metru;
-cu abatere de dimensiune sau vinclu de max. 1 mm / metru;
-slefuite si lustruite.
Toate materialele si produsele trebuie sa fie agrementate.
La montare, placile se pot rectifica pe santier prin polizare pe cant si reslefuire pentru
eliminarea abaterilor admise de furnizor acolo unde solutia din proiect o cere.
Stratul suport consta dintr-o sapa de mortar de ciment M100T de cca 2-3 cm grosime, iar
fixarea placilor se va face cu adeziv special de import.

Furnizorul va asigura ambalarea, transportul si livrarea placilor in conditii optime, pentru
evitarea deteriorarii.
Placile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care sa permita
manipularea din camion cu mijloace de incarcat. Placile lustruite se aseaza doua cate doua,
cu partea lustruita fata in fata, pentru a se evita zgarierea.
Depozitarea se face in spatii acoperite, inchise sub cheie, respectandu-se modul de stivuire
si ordinea lor.

Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorulde
materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare si
asigurarea frontului de lucru.
Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si inceperii
montajului sunt:
- curatarea de moloz si praf a planseului, precum si udarea acestuia;
- realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T;


-realizarea tuturor instalatiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare,
semnalizare, etc;
-fixarea stergatoarelor de picioare la intrare;
-realizarea tuturor finisajelor interioare in spatiile unde urmeaza a se realiza aceste pardoseli;
-blocarea trecerilor catre zona unde urmaza a fi realizate pardoselile din placi pentru a nu se
circula pe parcursul executiei;
-trasarea si fixarea cu martori a axelor.

Pozarea placilor
Placile se monteaza tinand seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul
pardoselii. Placile se aseaza dupa aplicarea stratului suport si se fixeaza cu adezivi de
import, iar zona se izoleaza in afara circulatiei 24 de ore.
Dupa montarea placilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea placilor. Dupa 7 zile de
la montare pardoseala se curata si ceruieste.
In cazul intarzierii predarii la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se
protejeaza cu hartie impermeabila fixata cu dopuri ipsos pana la 7-10 zile inainte de receptia
lucrarii, cand se va executa lustruirea.
La treptele de marmura se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se monteaza dupa
realizarea pardoselii, direct pe zidarie, tot cu adezivi de import la culoarea placilor. Dupa
montare, la 7 zile, plintele se curata si se ceruiesc.

Receptia lucrarii
Pe tot parcursul executiei, atat investitorul cat si proiectantul si furnizorul de materiale vor
acorda asistenta tehnica necesara realizarii unei calitati superioare. Se va urmari:
-aspectul si starea generala;
-alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii
si a lustruirii;
-corelarea lucrarilor din placi (granit, placi gresie portelanata sau gresie glazurata) cu lucrari
de alta natura (zugraveli, alte pardoseli, tavane, etc);
-lovirea usoara a placilor pentru verificarea aderarii totale a acestora la stratul suport.

20. PARDOSELI DIN PARCHET

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de pardoseli din parchet stratificat de trafic
intens, montat in spatiile cu functiune de birouri.

STANDARDE DE REFERINTA
Standarde romanesti
C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
STAS 3430-82 Pardoseli interioare. Clasificare.

MATERIALE
- parchet stratificat pt. trafic intens cu toate straturile aferente pentru pardoseli
Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor ambalate in pachete
si respectiv legaturi, se va face in stive in incaperi inchise, pardosite cu lemn, ferite de
umezeala si de razele soarelui.

EXECUTIA LUCRARILOR
LUCRARI PREGATITOARE
Linia de demarcatie intre doua tipuri de pardoseli care se executa in incaperi vecine, va


coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea
stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
Lucrarile care trebuie terminate inainte de inceperea executiei pardoselilor cu
imbracaminti din parchet:
- instalatii sanitare, electrice si incalzire, inclusiv probele de presiune
- montarea tocurilor tamplariei
- executarea tencuielilor umede
- zugravelile si vopsitoria
- portiunile de pardoseli reci care se vor afla in contact direct cu parhetul
- geamurile de la tamplaria exterioara.
EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport va fi sapa de ciment, detaliata la alt capitol, peste care se va monta parchetul
laminat.
MONTAREA PARCHETULUI
Inainte de inceperea montajului, suprafata suportului se va curata de praf. Piesele de
parchet se vor sorta dupa fibra si culoare. La montare se va respecta
prescriptiile/indicatiile producatorului.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Abaterile admise de la planeitatea suprafetei pardoselii sunt de cel mult doua unde cu
sageata de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
Se vor verifica:
- aspectul general
- planitatea si orizontalitatea
- aderenta la stratul suport

21. PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrarile de executie a pardoselilor cu placi din
gresie ceramica.
Specificatiile pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la capitolul de sape.
Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub pardoseala din placi
de gresie ceramica (la spatii umede: bai, bucatarii, WC-uri) sunt cuprinse la alt capitol.

Concept de baza
La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie ceramica la grupurile sanitare (bai, WC-
uri, bucatarii, holuri, culoare de circulatie, etc.) sau in orice alt spatiu indicat in proiect.
Standande si normative de refeninta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si recomandari din
standandele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standande:
1. STAS 388- 80 - Ciment Portland
2. SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.
3. STAS 1500-78 - Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.
4. STAS 1667- 76 - Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.
5. STAS 5939- 80 - Placi din gresie ceramica.
6. STAS 7055- 87 Cimenturi albe Portland
7. STAS 8171-84 Folie de polietilena.
Normative.


1. C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.

Material suplimentar
Antreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea in afara conditiilor
contractuale, a unei cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca
dimensuune si culoare.
Mostre si testari
Se vor pune la dispozitia Consultantului in vedenea aprobarii, mostre, cate 3 placi, din fiecare
tip ca dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare.
Nu se vor emite comenzi pentru livrarile de materiale decat dupa aprobarea mostrelor de
catre Consultant.
Mostrele vor fi insotite de fisele tehnice ale producatorului.
Fisele tehnice vor atesta compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor si vor
certifica respectarea prezentelor specificatii.
Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele tehnice.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere in opera a placilor, conform
indicatiilor producatorului.
Lucrarile nu se vor incepe pana ce nu se obtine aprobarea Consultantului privind aceasta
metoda.

MATERIALE S1 PRODUSE
Produse
Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate in proiect,
conform STAS 5993-89 sau similare.
1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la dispozitie de
Antreprenor.
2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se intelege ceramica vitrifiata
(>1180). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
- coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.
3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
- lungimea si latimea nominala a laturii: 2% maximum din lungimea laturii;
- grosimea nominala a placilor : maximum 10%;
- abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii;
- deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.

Mateniale
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.
Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.
Apa, conform STAS 790-84.

Placile de gresie ceramica se vor depozita in ambalajele originale ale producatorului, in locuri
ferite astfel incat sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.
Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si numai atunci
cand va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.

EXECUTIA PARDOSELILOR



Placile vor fi fixate pe o sapa care a fost lasata sa se intareasca timp de cel putin doua
saptamani.
Sapa se va aplica pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de la capitolul de
hidroizolatii.
Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei in spatiile umede (bai, WC-uri,
bucatarii, etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie ceramica, pentru a nu
depsi grosimea specificata in detalii, realizand totodata pantele cerute si o suprafata perfect
nivelata.
Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi uscata.
Imediat inainte de asezarea stratului suport, sape1e vor fi spalate, complet.
Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate in apa curata timp de 15-30
minute inainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute.
Inainte de inceperea executarii pardoselii, se vor executa urmatoarele operatiuni de finisaj:
1. Executarea hidroizolatiei si a scliviselii sub cada de baie.
2. Montajul cazii de baie si toate lucrarile ascunse sub cada de baie.
3. Executarea peretelui de mascare la cada de baie.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor incheia alte lucrari cum sunt:
rectificari la elementele de beton armat;
2. rectificari la zidarii;
3. montarea tocurilor tamp!ariei interioare;
4. montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize;
5. montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.
Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel, dreptar, nivela si
sfoara.
Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi cu sfoara
a rosturilor.
Se va urmari din trasaj ca un numar cat mai mic de placi sa rezulte taiate.

Generalitti
Nu se vor executa mai multe tieturi decat este necesar. In general nu se vor executa taieturi
prin care se obtin placi mai mici decat jumtate din dimensiune.
Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate.
Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu muchii
crestate (in zig-zag) sau exfoliate.

Stratul suport
Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic decat o parte ciment Portland la trei
parti de nisip, dupa volum, si nici mai slab decat o parte ciment Portland la patru parti nisip,
dupa volum.
Apa va fi introdusa in amestec in cantitate suficient pentru a se obtine lucrabilitatea
necesara (consistenta moale, densa), dar in cantitate minima, necesara. Dupa compactare,
apa nu va patrunde la suprafat.. Mortarul va avea consistenta necesara compactarii prin
batere, va fi suficient de moale pentru a primi nervurile placii si suficient de tare pentru a
sustine si mentine placa in planul corespunzator.
Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de
10 mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesara numai pentru 2 ore de lucru.
Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.

Pozarea placilor
Placile vor fi asezate uniform.
Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata stratului de
nisip/ciment umed, imediat inainte de asezarea placilor.


Placile de gresie ceramica vor fi asezate in pozitie, pe stratul suport fara adeziv.
Rosturi
Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm.
Rosturile vor fi continue in ambele directii si daca nu se cere altfel vor fi in prelungirea
rosturilor de la placajul de faianta de pe pereti.
Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica in detalii, se va prevedea un
rost de control de 6-9 mm.
Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate in sah,
astfel incat o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, inainte de umplerea
rostului.
Pozitia placilor va fi reglata in termen de 10 minute de la asezarea lor.
Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un trafic usor
si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.
Rosturile nu se vor umple pana ce nu s-a facut priza suficienta intre placi si stratul suport si
in nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a placilor.
Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si mortar de
ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.
Rosturile de control vor fi curatate de materialul ramas, murdarie, grasimi etc. si se vor umple
dupa consumarea dilatarilor in pardoseala.
Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un burete,
diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucata de panza curata si uscata.
Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea lucrarilor,
curate si perfecte.

Proba obligatorie la camerele umede avand prevazut sifon de pardoseala va fi inundarea
pardoselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.

Conditii de calitate pentru receptie
Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de 3,25mm, la fiecare 2,5 m.
(14)3372 Toate lucrrile defectuos executate vor fi indepartate si inlocuite, asa cum va
hotara
Consultantul.
Se vor considera defecte grave urmatoarele:
1. Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.
2. Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform cu cele
specificate in proiect.
3. Nerespectarea prezentelor specificatii.

Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m
2
de placi indicat in planse.
In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de gresie ceramica,
inclusiv stratul suport si materialele pentru rosturi.

22. PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu placi de
faianta ceramica.


Concept de baza
Placile de faianta ceramica vor fi aplicate in special pe peretii incaperilor unde se desfasoara
procese umede, unde se cere mentinerea unei stari de igiena deosebita, asa cum se indica
in proiect sau acolo unde va fi indicat de catre Consultant.


Standarde:
1. STAS 146-80- Var pentru constructii.
2. SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.
3. STAS 388-95 - Ciment Portland gri.
5. STAS 790-84 - Apa pentrn betoane si mortare.
6. STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.
7.STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canier, bine splat, grnn~os
8.STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramica.
9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
10.STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.
11.SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM.
12.STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere.
13.SREN 159 : 1996- Placi de majolica.
Normative
1.C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica si placi
ceramice smaltuite CESAROM.
2.C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faianta, majolica si
placi ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.

Mostre si testari
Inainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, 3
mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse prin proiect spre a fi folosite.
Inainte de livrarea fiecarui lot de placi de faianta sau gresie, Antreprenorul va prezenta
Consultantului certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a
placilor, calitatea si conformitatea cu prezentele specificatii.
Pentru incaperile unde prin proiect sunt prevazute obiecte sanitare, furnizorul placilor de
faianta sau gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi de obiecte sanitane
asortate la culoare cu placile de faianta sau gresie.

Extra material
Antreprenonul va asigura pe santier un surplus de 2% din cantitatile de placi de faianta sau
gresie din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.


Produse:
Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile
prevazute in proiect si conform SR EN 159 - 1996.
Placi de gresie tip S (natur) sau tip F (gresie fina), de forma patrata sau dreptunghiulara, la
dimensiunile, culorile si calitatile prevazute in proiect si conform STAS 5939-80.
Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si placi de alte dimensiuni si formate in
conditiile indicate in standardele celor doua materiale (faianta si gresie).


Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:
- coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max. 2,5%
pentru placile de gresie.
- la incercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de
fisurare;
- la incercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramane nedeteriorata.
placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm
2
la max.
2% din esantion, fisuri in glazura, ingrosari ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect
de inghetatsau cristalin si zone aspre.

Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru placile de faianta :
- la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-0,6%
- sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie pentru placile de gresie
ceramica:
- la grosimi nominale: +/-10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-2%
- sageata: 0,35mm pentru gresie fina si 0,5 mm pentru gresie natur masurata pe diagonala si
raportata la lungimea laturii mari.

Placile de faianta sau gresie vor fi depozitate in locuri ferite de umiditate, acoperite, in
ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plana sau pe rafturi.
Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier decat cantitatea strict necesara pentru
executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel incat cutiile cu faianta sau gresie
sa nu fie depozitate in locuri neadecvate.
Placile se vor manipula cu grija pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se vor feri de
contactul cu materiale care le pot pata.
Placile de faianta sau gresie se vor transporta ambalate in cutii, cu mijloace de transport
acoperite, curate si uscate.
In mijloacele de transport cutiile se vor aseza in stive, luandu-se masuri pentru impiedicarea
deplasarii stivelor in timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului si
imprastierea placilor.

Mortare pentru pozarea placilor la pereti
Generalitati:
1. Componentele mortarului vor fi bine amestecate inainte de adaugarea apei.
2. Se va adauga cantitatea necesara de apa pentru a obtine consistenta dorita. Se va
evita excesul de apa.
3.Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare.
4.Din timp in timp, amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente adecvate, dar
nu se vor adauga ingrediente.
Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit.
Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 03 mm) in dozaj
volumetric de 1:2.
Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la m
3
nisip
(granulatie 13 mm) in dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment: nisip:var pasta).
Mortarul se va amesteca uscat, apoi se va adauga apa suficienta pentru un amestec
omogen.
Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, in dozaj volumetric 2:1:1.


Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti
Generalitati:
1. Stratul de amorsa va fi o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa, in dozaj volumetric de
1:3.
2. Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment: nisip 0... 1 mm: Aracet DP25:
apa in
proportie volumetrica 5:2: 1:23.
3. Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adauga componentii
lichizi
(Aracetul cu apa 1,5... 2 parti).
4. La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.

EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT

Daca nu se specifica altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta sau de gresie cu
mortare san paste adezive, asa cum se specifica

Inainte de inceperea operatiunilor de placare cu placi de faianta sau gresie, se vor fi executat
celelalte lucrari de finisaj dupa cum urmeaza:
1. Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor in solutia definitiva, astfel incat
suprafetele pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice;
2. Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, in afara pervazurilor
care se vor monta dupa executarea placajelor.
3. Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, in incaperile unde se vor
executa placaje.
4. Montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, ingropate sub placaj si probarea
acestora sub presiune.
5. Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare, eventualele
gauri ulterioare urmand a fi date numai cu burghiul.
6. Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, placi mozaicate, placi de gresie,
marmura, etc.).
7. Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradeaza la
umiditate mare, se va face numai dupa montarea placajului.
Nu se va incepe lucrul pana ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate
satisfacator.

Inainte de inceperea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce urmeaza
a fi placate. Nu se va incepe lucrul pana ce nu vor fi indreptate eventualele neregularitati
constatate (abateri pe verticala si orizontala cat si eventuale vicii sau degradari aparente).
Aplicarea placilor de faianta sau gresie se va face numai pe snprafete uscate, pregatite in
prealabil si care se inscriu in abateri de la planeitate cuprinse intre 3 mm/m pe verticala si
2 mm/m pe orizontala.
Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adancituri).
In cazul cand aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi indreptate prin completarea cu
mortar sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie sa depaseasca 1-2 cm.
Inainte de inceperea lucrarilor de placare se vor executa urmatoarele operatiuni:
- indepartarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grasime, etc.
- rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adancime de cca 1
cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete.


- pe suprafetele de beton turnat monolit sau pe suprafetele de beton ale panourilor mari se
va aplica un sprit, pentru obtinerea unei mai mari rugozitati, necesara aderarii mortarului de
fixare a placilor.

Generalitati
Nu se vor executa placaje in zone unde temperatura este sub +5C.
Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar.
Patul de mortar nu se va aplica mult inainte de asezarea placilor de faianta sau gresie si in
nici un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat.
Se va evita pe cat posibil taierea placilor, astfel incat printr-o asezare corecta a acestora,
placile care vor trebui sa fie taiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa.
Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund.
Nu se vor aplica placi nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate.
Rosturile intre placi vor fi realizate in continuitate, atat pe verticala cat si pe orizontal si vor
avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii, cum se spcifica la (5) 1350.
Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20 m
lungime.

Trasarea suprafetelor pentru placare
Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face atat fata de onizontala cat si fata
de verticala.
Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu ajutorul repenelor
alcatuite din bucati de faianta sau gresie fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata
respectiva a tencuielii, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza.
Firul cu plumb, lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care
urmeaza sa se execute.

Executia lucrarilor de placare
Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii placajului in
urmatoarea succesiune de operatii.
Pentru pereti din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):
- aplicarea spritului de mortar-ciment-nisip (5) 1242 cu consistenta fluida (10-12 cm) pe toata
inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia despartitoare a zonei ce se
placheaza;
- aplicarea grundului de mortar de ciment-nisip (5) 1243 cu consistenta mai mare (6 cm) pe
zona ce se placheaza;
- aplicarea pastei adezive si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea vopselei de ulei.
Pe pereti din zidarie de caramida sau blocuri din beton:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramane tencuita;
- aplicarea spritului din mortar de ciment-nisip si grundului din mortar de ciment-
nisip pe suprafata ce urmeaza a fi placata:
- executarea placajului.

Pe pereti din elemente din b.c.a.:
a) Pe elemente plane din b.c.a.:
- aplicarea spritului din ciment in grosime de 2-3 mm preparat din ciment: nisip 0... 1 mm;
Aracet DP 25 in dozaj 1:3:0,15 si apa pana la consistenta de 12-14 cm;
- aplicarea grundului din mortar adeziv in grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0...1 mm;
ciment; var pasta, Aracet DP 25, in dozaj volumetric 2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta de


10-12 cm;
b) pe zidarie din blocuri mici de b.c.a.:
- aplicarea spritului de ciment in grosime de 2-3 mm, preparat din ciment: nisip 0... 3 mm;
Aracet DP 25, in dozaj 1:4:0,3 si apa pana la consistenta de 11-13 cm;
- aplicarea grundului din mortar de fixare a placilor, preparat cu aceiasi compozitie ca la sprit,
cu consistenta 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm;
- aplicarea mortarului adeziv in grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0... 1 mm; ciment;
var pasta; Aracet DP 25, in dozaj 2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta 10-12 cm;
Suprafata grundului va fi zgariata cu ariciul.
Placile de faianta sau gresie se vor curata de praf si impuritati, se vor tine in apa timp de 10-
15 minute inainte de inceperea placarii si apoi se vor scurge de apa timp de 5 - 10 minute.
Nu se vor folosi pentru placare placile ude.
Asezarea placilor va incepe de la nivelul pardoselii, avand grija sa corespunda rosturile
pardoselii in cele ale placajului daca nu se specifica altfel si corelandu-se placajul (reglat
perfect la orizontala) cu pardoseala al carei nivel poate fi inclinat.
Montarea placilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul placii a mortarului (5)
1244 sau a pastei adezive (5) 1251-2, dupa caz si aplicarea placilor prin apasare pe stratul
suport. Dupa asezarea fiecarui rand de placi se va curata mortarul in surplus si se va turna,
in golurile ramase in spatele placilor, lapte de ciment.
Se controleaza de fiecare data cu dreptarul.

Rostuirea
Dupa cca. 5-6 ore de la terminarea executarii placajului, rosturile dintre placi se vor curata
prin frecare. Dupa aceasta operatie, rosturile se vor umple cu pasta de ciment alb, daca nu
se specifica altfel, la un interval de timp de 6-8 ore de la terminarea executarii placajului pe
intreaga suprafata din incaperea respectiva.

Protejarea lucrarilor
Spatiile in care s-au executat placajele de faianta sau gresie, vor fi inchise si se vor pastra
astfel pana la uscarea perfecta a lucrarii.
Placajele vor fi protejate de deteriorari pana la receptia lucrarii.
In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de panza de
sac in fasii sau foi care timp de 2 zile vor fi in permanenta umezite.

Verificarea la receptia lucrarilor
Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si

se va admite cel mult o unda cu
sageata de maximum 2 mm.
Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit
diferentieri de tonuri intre panourile montate si nici in cadrul aceluiasi panou; nu se admit
pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc.
Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii in continuare sau alternate, de
latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb.
Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele:
2. Pozitionarea defectuoas a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala.
3. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.
4. Aplicarea la muchiile peretilor sau stalpilor a unor placi normale si nu a placilor speciale cu
muchia glazurata, asa cum este specificat.
Se vor inlocui aceste placi cu unele potrivite.
5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate in planurile din proiect.


6. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor pana la
receptie: fisurari ale placilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete, etc.
Amploarea remedierilor sau inlocuirilor va fi hotarata de Consultant. Aceste operatiuni nu vor
antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.

Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de placaj executat.
Decontarea lucrarilor se va face la metru patrat de placaj executat, conform planurilor din
proiect, pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.

23. PARDOSELI MOCHETA

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru pardoseli calde din mocheta, destinate traficului
intens.

STANDARDE SI ACTE NORMATIVE
STAS 3430-80. Pardoseli interioare - clasificare
STAS 7058-80. Poliacetat de vinil - dispersa apoasa
C.36-82. Normativ pentru alcatuirea pardoselilor si executarea acestora:
- Caietul I. Prescriptii generale
- Caietul III. Pardoseli din lemn si materiale pe baza de lemn
- Caietul IV. Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici
C. 56- 75. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente - Caietul VIII. Pardoseli
Ordinul 34/75 si 60/75. Norme republicane de protectie a muncii aprobate de
Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii
Ordinele 110/75 si 39/77. Completare la ordinele 34/75 si 60/75
Decretul 290/1977
C. 118
STAS 6156/80. Protectia impotriva zgomotelor in constructii civile si social-culturale.
Limite admisibile de nivel de zgomot si pardoseli de izolare acustica
C. 14-81. Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a
cladirii.

Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia
consultantului spre aprobare mostre.
Din aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea materialelor
marunte intrate in opera la realizarea pardoselilor (atit suportul cit si stratul de uzura).
Pardoseli calde: - mocheta
- nisip (sortul 0-3 mm) pentru stratul de egalizare
- pervaz PVC , profil Genesis AL eloxat bronz
- adeziv prenadez 300 sau Romaltix 200
- diluant prenadez 300
- ciment M30 sau Pa 35
- apa

Transportul si depozitarea materialelor pe santier


Transportul pe distante mari, pe timp de ploaie sau ninsoare se va face cu mijloace de
transport acoperite.
Mocheta se va depozita in incaperi curate si uscate, in stive de max.1,5 m inaltime, pe
platforma cu suprafata plana sau pe rafturi in locuri ferite de lovituri si umiditate. Materialele
nu se vor scoate din ambalajele lor inainte de a fi transportate la locul de lucru.

1.4. EXECUTIA LUCRARILOR - REGULI GENERALE
Lucrarile de pardoseli se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si din
prevederile din Caietele normativului C35-82.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli care se executa in incaperi vecine
va coincide cu proiectia de pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa in pozitie inchisa.
Pardoseala va fi plana, orizontala si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea
dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari pentru pante prevazute in
proiect (incaperi umede bai)
La pardoseli executate pe plansee sau pe un strat suport din beton printr-un beton
slab de panta turnat sub pardoseala.
La pardoseli cu suprafata mica (pina la 20 mp) prin variatia grosimii stratului suport al
pardoselii sau a stratului de egalizare
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea
stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat
La trecerea de la executia unui strat la altul se va realiza o legatura cit mai perfecta
intre straturi.

Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli
Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee din beton sau
beton armat, este necesar ca aceasta suprafata suport sa fie pregatita prin curatirea si
spalarea sa cu apa de eventualele impuritati, praf sau resturi de tencuiala. Curatarea se face
cu maturii si perii.
Diversele strapungeri in planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
planseului, adinciturile mai mari se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sirmele care, eventual, ies din planseul de beton armat vor fi indoite
sau taiate.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala vor fi acoperiti cu mortar de
ciment in grosime strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executia pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare
sau de incalzire centrala care strapung planseul au fost inzolate corespunzator pentru a se
exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala.
Cind este nevoie se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul
unui strat de beton sau mortar de nivelare care trebuie sa fie suficient intarit cind se va aseza
peste el imbracamintea pardoselii.

Executarea stratului suport
Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform caietelor din
normativul C35-83.
Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment
acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transport mortar.
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat astfel ca subincaperile din
exploatare sa nu se taseze, provocind degradarea imbracamintii pardoselii.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele in care apar
neregularitati, care depasesc abaterile admise, corectarea suprafetei se va face prin


curatirea si spalarea sa dupa care se va aplica un mortar de ciment avind acelasi dozaj de
ciment cu al stratului suport respectiv.
Executarea imbracamintii (stratului de uzura) pentru fiecare tip de pardoseala se va
face conform prevederilor actelor normative specifice pentru fiecare tip de pardoseala.

PARDOSELI DIN MOCHETA
La pardoselile cu covoare si dale felxibile din clorura de polivinil se vor verifica :
- dimensiunile covoarelor si daleleor flexinbile ; abaterile admisibile sunt conform
prevederilor STAS 7361-80 si STAS 7915-80 ;
- aspectul si starea generala a suprafetei stratului suport ; nu se admit adancituri,
bavuri sau alte asperitati ;
- umiditatea stratului suport ; max. admis este de : 2,5% ( in procente de greutate), in
cazul lipirii Romeltex si 7%, in cazul lipirii cu aracet D 50 S
- mentinerea climatului din incaperi la temperatura min. de + 16
o
C si umiditatea
relativa a aerului de max. 65 ;
- aspectul si starea generala a suprafetei pardoselii ; nu se admit : pete, portiuni in
relief sau adancituri, colturi si margini nelipite, umflaturi, denivelari la rosturi ;
- marimea rostului dintre doua fasii de covor sau doua dale flexibile, alaturate ; latimea
max. admisa a rostului este de : 0,5mm latime la covor si 0,4 mm latime la dale flexibile ;
- aderenta la stratul suport (la proba prin ciocanire usoara cu un ciocan de zidar,
sunetul trebuie sa fie plin) ;
- modul de croire si pasuire a unui covor (dala flexibila) la racordarea sa cu o
pardoseala de alta natura, la strapungeri sau la contactul sau cu diferite obiecte fixate pe
stratul suport, etc. ;
La aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese-verbale de lucrari ascunse.

La verificarea pe faze de lucrari se vor efectua direct (in afara examinarii - unde este
cazul - a existentei si continutului proceselor verbale de lucrari ascunse) aceleasi verificari ca
si cele prescrise pentru parcursul lucrarilor.
Verificarile de aspect se vor verifica cu incapere cu incapere ; pentru verificarile ce
comporta masuratori sau desfaceri, se vor efectua sondaje cu frecventa de 1/4 din aceea
prescrisa pentru verificarile pe parcurs.
Pentru verificarile pentru care la pct.3 nu se indica frecventa la incheierea fazei de
lucrari se va efectua cate un sondaj pt. fiecare incapere, dar cel putin unul la fiecare 50...100
m.p. dupa importanta lucrarii, inclusiv pentru stabilirea existentei si grosimii straturilor
componente.
In cazul existentei in alcatuirea pardoselii a unor lucrari ascunse, frecventa sondajelor
va fi de 1/5 din aceea prescrisa pentru parcursul lucrarilor.
Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica si prevederile din
caiet V al acestui normativ.
Rezultatele verificarilor si receptiile pe faze de lucrari se consemneaza in procese-
verbale, conform instructiunilor respectiive.
La receptia preliminara a obiectului se vor efectua :
- examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de
lucrari ;
- verificari directe si anume : pentru aspect, cel putin la 1/5 din incaperi, dar min. o
verificare la fiecare 200 m.p. ; pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri verificarile
directe se vor efectua cu frecventa min. de 1/4 din aceea prescrisa pentru incheierea fazelor
de lucrari.

Alcatuirea pardoselilor


Pardoselile cu imbracaminte alcatuita din mocheta, se va executa in urmatoarea
structura:
- strat suport - sapa de egalizare a planseului din mortar de ciment
Imbracamintea din mocheta se va executa prin lipire cu adeziv pe sapa de egalizare a
planseului realizata din mortar de ciment. Atunci cind este general la celelalte pardoseli de
pe palier impune o grosime mai mare a pardoselii, aceasta se va aduce la nivel prin
ingrosarea sapei de egalizare.

Executarea stratului suport
La turnarea stratului de egalizare, executat din mortar de ciment cu dozajul de 150 kg
ciment/mc de nisip de 0-3 mm se vor folosi fisii de ghidaj din acelasi mortar de ciment,
distantate de 1,5-2 cm si avind nivelul trasat dupa linia de la cota care trebuie sa aiba acest
strat.
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata
respectiva. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au
fost terminate, se va realiza dintr-un mortar M100T avind consistenta de 5 cm.
Inainte de turnarea mortarului de ciment suprafata pe care se aplica va fi bine curatata
si udata.
Mortarul de ciment preparat cu nisip 0-7 mm se va intinde pe suprafata respectiva si
se va nivela cu dreptarul tras pe fisii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj,
fixate in prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care se aplica, iar la ciocanirea
usoara cu ciocanul de zidarie trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a sapei de egalizare sunt urmatoarele:
- suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitate, granule ramase in adincituri)
sub dreptarul de 2 m lungime, se admit cel mult 2 unde cu sageata max. de 1 mm
- diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie bine incastrate in sape, in
numarul si pozitiile din proiect
- atunci cind suprafata sapei de egalizare nu este neteda, se va aplica un strat de tinci
de 2-4 mm grosime, din mortar de ciment 1-3 mm nisip de 0-1 mm care se va driscui fin cu
drisca de lemn si apoi se va netezi cu cea metalica, astfel incit sa se obtina o suprafata
plana. Tinciul se va aplica pe sapa de egalizare din mortar de ciment, atunci cind aceasta s-a
intarit suficient raminindu-i totusi o umiditate care sa asigure aderenta stratului de tinci.
In timpul lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri
de protejare a sapei de egalizare din mortar de ciment de sectiunea urmatoarelor substante
agresive, care le pot ataca si distruge:
- acizi minerali si organici
- alcali si lesii
- produse petroliere
- produse zaharoase
- saruri
- substante oxidante
- uleiuri vegetale

Executarea imbracamintii pardoselilor
La incaperile in care urmeaza sa se monteze mocheta se va asigura la max. 48 ore
inainte de montarea imbracamintii un regim climatologic cu temperatura de cel putin 16C si
umiditatea relativa a aerului de max. 65.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin
30 de zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de
exploatare a incaperilor.
- umiditatea stratului suport din mortar de ciment nu terbuie sa depaseasca 3%


- suprafata stratului suport din beton se va razui cu ajutorul unei raschete metalice
pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In
cazul cind dupa aceasta operatie ramin urme in relief acestea se vor indeparta cu piatra
abraziva. Praful se va inlatura cu matura din intreaga incapere. Pentru indepartarea completa
a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt .
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide interzicindu-se accesul
persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa
moale.
Atunci cind suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente pe intreaga
suprafata dupa frecarea cu piatra abraziva se va corecta printr-o gletuire subtire (max. 1,5
mm grosime). In cazul unor adincituri izolate este suficienta o chituire locala. Inainte de
chituire sau gletuire, suprafata respectiva a stratului suport de beton bine curatata de praf se
va amorsa cu un grund de poliacetat de vinil, dispersie apoasa (aracet), sorturi D50 sau DCP
50-18 sau Crilorim DC 1183 diluat in apa in proportie de 1,1 in vol. aplicat in cant. de cca.
0,200 kg/mp cu ajutorul unei bidinele sau pensule dupa caz. Amorsa aplicata se va lasa sa
se usuce timp de doua ore.
Chituirea sau gletuirea stratului suport pentru mocheta, se va face cu un mortar avind
urmatoarea reteta:
- nisip 0-1 mm grosime 4 parti in volum
- ciment Pa 35 2 parti in volum
- poliacetat de vinil, dispersie apoasa de aracet B 50 sau BPC 50-18 sau Crilorim
sporita in volum BC 1183
- apa pina la consistenta masurata 13-14 cm gletuire 9-10 cm pentru chituire
Mortarul pentru glet se aplica in grosime cit mai redusa, materialul se intinde folosind
un spaclu special lat din PVC tinut apasat cu o inclinatie de cca. 30 g fata de suprafata de
aplicare in acelasi timp cu muchia de rezemare la un unghi de 45 fata de directia de tragere
a materialului, astfel ca iesirea din cimpul spaclului a mortarului sa aiba loc numai in directia
suprafetei inca neacoperita.
Intinderea mortarului se mai poate face folosind in loc de spaclu o drisca metalica
pentru glet din tabla de otel flexibila de 0,6-0,5 mm.
Dupa 3-4 ore dupa aplicarea gletului sau 14-16 ore de la aplicarea chitului suprafata
respectiva se va slefui cu o piatra abraziva spre a se inlatura bavurile sau alte asperitati.
Curatirea suprafetei cu peria cu parul lung sau cu o cirpa moale se va efectua imediat inainte
de aplicarea imbracamintii de pardoseala.

Pregatirea mochetei pentru aplicare
Pentru montare mocheta se va croi cu respectarea urmatoarelor criterii:
- fisiile de mocheta se vor amplasa paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile
dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si posibil si in directia principalei surse de
lumina
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul
golurilor de usa, daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor, fisia
nu se va intrerupe in dreptul usii.
- se va urmari repartizarea cea mai economica a fisiilor de covor in incapere, cu min.
de rosturi de rosturi si de fisii mai inguste de 50 cm.
- mocheta va fi dusa in incaperile in care va fi montata, se va derula sulul si se va taia
in fisii cu 2-3 cm mai lungi decit dimensiunea respectiva a incaperii.
Pentru valorificarea capetelor de material ramas dupa taierea fisiilor la dimensiunile
necesare, se admite ca o fisie sa se realizeze din doua bucati insa nu mai mult de una pe
incapere.
- fisia inadita se va amplasa linga un perete de preferinta opus usii sau ferestrei si cu
rosturile de inadire intr-o pozitie cit mai putin expusa circulatiei


- fisiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de
min. 24 ore pentru climatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute
in material.
- dupa aclimatizare fisiile de covor vor fi croite definitiv cu 2-3 mm mai scurte fata de
profilul peretelui
- la nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii fisiile se vor taia
si ajusta dupa conturul respectiv, utilizind un cutit de croit

Lipirea covorului cu adeziv pe baza de cauciuc cloroprenic, rasini sintetice cu adaos de
substante auxiliare si solventi organici
Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport cit si spatiile fisiilor de
mocheta vor fi curatate bine de praf.
Fisiile de mocheta curatate vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj cu
marginile longitudinale petrecute pe o inaltime de cca. 2 cm.
Incepind cu ultima fisie asezata se apuca unul din capetele fisiilor si se aseaza peste
capatul opus astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fisii sa se suprapuna, iar spatele
covorului va fi exteriorul fiecarei bucle astfel formate.
Pentru lipirea cu adeziv se va incepe cu fisia de mocheta de linga peretele cel mai
apropiat de usa de acces din incapere.
Se va aplica cite un strat de adeziv, de catre doi muncitori concomitent, atit pe
jumatatile fisiilor de mocheta intoarse cit si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel
neacoperita, de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fisiilor de mocheta cit si a
marginilor innodate, se va lasa cite o zona de cca. 5 cm latime neunsa cu adeziv pentru a
impiedica in aceasta faza lipirea mochetei in dreptul marginilor.
Aplicarea adezivului, atit pentru stratul suport cit si pe spatele fisiilor de mocheta, se
va face cu ajutorul unui spaclu dintat care se va trage in contact cu suprafata pe care se
aplica adezivul, spaclul tinindu-se inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel
incit excesul de adeziv sa se prelinga pe linga marginea spaclului spre partea inca neunsa cu
adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cit mai uniform. Nu se admit aglomerari de
adeziv. Cantitatea totala a adezivului va fi de cca. 0,700 kg/mp, deci cite cca. 0,350 kg/mp
atit pentru stratul suport cit si pentru fisia de mocheta.
Lipirea mochetei se face dupa 20-40 minute de la aplicarea adezivului, interval de
timp necesar pentru evaporarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de
temperatura si de gradul de ventilatie al incaperii.
Jumatatile de fisii de mocheta care au fost unse se vor aseza peste suprafata
respectiva a stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca
dintr-o data exact pe locul imediat, deoarece deplasarile ulterioare ale fisiilor de mocheta nu
mai pot fi refacute fara a provoca deteriorari ale adezivului.
Asezarea fisiilor de mocheta pentru lipire se face pe portiuni mici si in mod succesiv
pentru a evita prinderea de aer sub fisia de material. Totodata se va proceda la presarea
manuala a fiecarei fisii in parte. Operatia de presare se va face de la mijlocul fisiei de
mocheta catre capetele ei.
Dupa lipirea tuturor fisiilor de mocheta in fiecare jumatate de camera, pardoseala se
va presa cu ruloul metalic (cu miner lung) avind greutatea de 25-30 kg.
Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat.
Dupa 24 de ore de la lipirea mochetei, marginile petrecute ale fisiilor de mocheta
ramase nelipite se vor taia si lipi.
Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica marginile fisiilor, se va curata din
nou suprafata stratului suport si se va aplica din nou adezivul cu pensula, atit pe suprafata
suport cit si pe marginile mochetei.


Se va introduce adezivul pina la linia de intilnire dintre mocheta si stratul suport pentru
a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine
rasfrinte marginile mochetei timp de 20-40 minute, timp necesar evaporarii excesului de
solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui
dispozitiv special de presare.
In cazul incaperilor pentru care fisiile de mocheta necesare rezulta mai scurte de 4
cm, aplicarea adezivului si lipirea mochetei se va face intr-o singura etapa pe intreaga
suprafata a pardoselii, fisiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare se vor
ridica si depozita intr-o incapere alaturata, cu fata in jos si peste hirtii curate, pentru a se
putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fisiilor de mocheta.
Pentru montarea pervazului de PVC se vor folosi dibluri de plastic , la distanta de cca.
50 cm unul de altul, dibluri in care se vor fixa pervazurile PVC suport pentru plinta de
mocheta care se va lipi deasupra.

Finisarea pardoselilor
Suprafata pardoselii din mocheta se va curata de eventualele resturi de adeziv prin
frecare cu cirpa aspra si uscata. Petele mai rezistente se vor curata cu diluant sau toluen prin
frecare cu o cirpa aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.

NOTA: Alegerea tipului de mocheta si a paletarului de culori se va face numai cu
acordul arhitectului.

24. SAPE PENTRU PARDOSELI

SAPE PENTRU PARDOSELI

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul
suport al pardoselilor.
Acest capitol va completa capitolele cuprinzand specificatii pentru executarea
urmatoarelor tipuri de pardoseli :
pardoseli din gresie ceramica;
pardoseli din granit;
pardoseli din parchet;
pardoseli din mocheta.

standardelor si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
1. STAS 388-80 - Ciment Portland
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii
4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
Normative
1.C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala
2.C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile
acestuia.
Mostre si testari


Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS
2634-80 si anume:
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m
3
mortar.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului :
rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm
2
;
consistenta mortar proaspat: 12 cm;
- densitate mortar proaspat: min. 1950 kg/m
3
Metoda de testare si rezultatul incercarilor laboratorului se vor supune spre aprobare
Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din
fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se atesta ca
cimentul livrat la santier este conform cu specificatiile.

MATERLALE SI PRODUSE

Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturala sau alb,
fara constituenti care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avand densitatea in gramada, in
stare afanata de minimum 1200 kg/m
3
.
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Apa conform STAS 790 - 84.
Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata, nu va
contine acizi.
Plastifianti de tip DISAN (produs romanesc) sau alti similari apropiati.
Agregate
1.Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi
manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu
2.Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou
3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de
la santier daca continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de
mortar; in acest caz agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.
5. Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La
straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
(15) 1222 Cimentul :
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand etichete pe
care
s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in
2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea
specificata.
depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate.


Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment in siloz.
straine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
aproximativ 30 cm decat elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi
acoperit cu prelate impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.
Amestecuri pentru mortar
Generalitati
1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel incat proportiile specificate in amestecul de
mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
2. Daca nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m
3
din fiecare material fobosit ca
ingredient pentru mortar este considerata astfel:

Ciment Portland 1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg

Dozaje, compozitii
1. Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip in proportie de
1:3,5 (circa 405 kg ciment la m
3
mortar).

EXECUTIE

Prepararea mortarului
satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in
adaugarea apei in mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru
Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu
tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va
amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3
minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din
fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de productorul mixerului. Tamburul se
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa permita
folosirea lui la umplerea rosturilor.
Transportul mortarului:
1. Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata, incat transportul si punerea in opera a
mortarelor sa se faca :
- in maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara intarzietor
de priza;


- in maximum 2 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.

Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de
materiale vor fi indepartate. Suprafata betonului va fi curatata de praf.
Sapele vor fi turnate intr-o singura operatie si vor fi driscuite; atunci cand sunt partial uscate,
vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.
Sapa de mortar de cirment se executa in timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la
turnarea planseului de beton simplu sau armat.
Sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:
1. pozarea peretilor despartitori;
2. executarea tencuielilor;
3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;
4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
Se verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeitate admise maxime astfel:
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
- denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate (placi): +/- 0,5 mm.

Executarea sapei
Sapele vor avea grosimea indicata in planuri.
Daca nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul pe care se
aplica (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplica ulterior.
Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor conform desenelor, la
spatiile umede (bai, bucatarii, spalatorii, etc.).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduuri, impuritati, praf,
moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese
tehnologice, se matur si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se traseaza nivelul, pornind de la linia de vagris.
Mortarul se aplica pe pardoseala cu pompe sau alte mijloace si se niveleaza cu dreptarul,
apoi se driscuieste suprafata.
Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a
stratului suport al pardoselii.

Curatare si protectie
Sapele vor fi acoperite pentru a se impiedica uscarea rapida.
Dupa executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le
considera adecvate.

Defecte admisibile si remedieri
Dupa executare, sapa va fi lasata in stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta
Toate lucrarile defectuoase vor fi inlaturate si inlocuite la cererea Consultantului. Volumul
lucrarilor care urmeaza sa fie inlaturate si metodele de inlaturare si inlocuire vor fi cele
indicate de Consultant.
Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrarile de inlaturare si inlocuire a
sapelor defectuoase.
Dupa parerea Consultantului, nu sunt admise lucrarile daca:
1. Sapa nu indeplineste conditiile prevazute in specificatii;
2. Suprafata sapei este mult prea deteriorata pentru a putea fi acceptata.
3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
4. Datorita incarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.


Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de sapa executata.
Decontarea lucrarilor se va face la metru patrat de sapa executata, conform planurilor din

PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia pardoselilor de mortar de ciment cu fata
sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti) aplicate pe un strat suport de beton.
Specificatiile pentru hidroizolatia aplicata pe stratul suport inainte de executarea pardoselii
(acolo unde se indica in proiect) se gsesc la capitolul de hidroizolatii.
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii pentru executarea scafelor si plintelor din
mortar de ciment sclivisite, asa cum este indicat in proiect.
Concept de baza
Astfel de pardoseli se prevad a se executa numai in spatii tehnice fara circulatie intensa

Acolo unde exista contradictii intre prevederile din prezentele speeificatii si prescriptiile din
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele prescriptii.
Standarde:
2. STAS 790-84- Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
Normative
1. C 35-82 Nonmativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si
completarile acestuia.

Mostre si testari
Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege aprobarea cimentului, agregatelor a
proportiilor de amestec a agregatelor.


Materiale
Ciment Portland, conform STAS 388: 1995
Agregatele grele naturale (nisip, pietris, balast, piatra sparta) vor corespunde prevederilor din
STAS 1667-76.

Generalitati:
1. Se vor masura materialele pe lucrari, astfel incat proportiile specificate in amestecul
de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
3
pentru
mortar este considerat astfel:
Material Greutate pe metru cub
Nisip natural 0-7 nini Cu uniiditate 2% 1300 kg


Mortarul pentru pardoseli va fi un amestec de ciment, nisip in proportie : 3,5 (circa
405 kg ciment la m
3
mortar).

Livrare, transport, depozitare
Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment si agregate sunt specificate la alt
capitol.


Specificatii privind modul de amestecare a mortarului, transport si punere in opera sunt
cuprinse la alt capitol
Imediat inainte de aplicarea mortarului pentru pardoseala stratul suport din beton va fi spalat
si toate resturile de materiale vor fi indepartate.
Suprafata batonului va fi curatata de praf.
Idem suprafata hidroizolatiei acolo unde este cazul.
Mortarul de ciment se aplica optim la minimum 24 ore si la maximum 24 zile de la turnarea
planseului de beton armat.
Pardoselile nu se vor executa decat dupa ce se vor fi executat unmatoarele operatiuni:
1.pozarea peretilor despartitori din elemente prefabricate de beton (daca este cazul);
2.executarea tencuielilor;
3.pozarea tocurilor pentru usi intenioare;
4.executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare la presiune;
5.aplicarea hidroizolatiei, acolo unde este cazul.
Se va verifica daca executia stratului suport (planseul de beton) se incadreaza in abaterile de
la planeitate admise maxime:
- planeitate: 4 mm la 2 m.
Faze de executie si control
Pardoseala se va turna intr-un singur strat cu grosimea conform celor specificate in proiect.
Grosimile indicate cuprind in ele si stratul aparent finisat (scliviseala).
tehnobogice, se matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
Se traseaza nivelele (pentru mortar, scafe, plinte) pornind de la linia de vagriz, executandu-
se fasii de mortar, martori.
Se desface tencuiala pe inaltimea scafei sau plintei.
Se curata si se spala stratul suport de zidarie de sub scafa sau plinta.
Se aplica mortarul intre sipci reper, cu pompa sau manual si se niveleaz cu dreptarul.
Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului proaspat asternut, cu mistria, (pana
la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a unei cantitati de ciment si sclivisirea
acestuia prin trecerea cu mistria.
In cazul suprafetelor rolate (acolo unde este specificat) se va trece rola cu dinti pe suprafata
imbracamintii, imediat dupa sclivisirea.

Scafe, plinte
Scafele sau plintele se vor executa la dimensiunile specificate in proiect, turnate din mortar
de ciment sclivisit, acelasi ca pentru pardoseala.
Dupa desfacerea tencuielii pe inaltimea trasata conform proiectului si adancima rosturilor la
zidarie, se curata suprafata peretelui si se aplica spritul cu lapte de ciment.


Se aplica apoi un strat de mortar de ciment acelasi ca la pardoseala, cane se niveleaza si se
driscuieste la profilul specificat in proiect.
Scliviseala scafelor si plintelor se face ca si la pardoseala, pana la obtinerea unui luciu
metalic.

Curatire si protectie
Dupa sclivisire, pentru a se evita fisurarea datonita actiunii razelor solare si a curentilor
puternici de aer, acolo unde este cazul, pardoseala se va acoperi, dupa terminarea prizei, cu
rogojini sau folie de hartie care sa nu pateze, tinandu-se in stare de umezeala timp de 7 zile.
Pentru a preveni fisurarea provocata din contractii, la suprafete mari de pardoseala se vor
prevedea rosturi pe ambele directii la maximum 2,50 m.
Abateri admisibile
1. Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului : cel mult doua de maximum 2
mm sub
dreptarul de 2 m, pus in orice directie.
2. Abaterea fata de pantele prevazute in proiect : 2,5 mm la metru, dar numai in
portiuni izolate.
Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari pana la refacerea
totala a pardoselii daca constata urmatoarele defectiuni:
1. nerespectarea prezentelor specificatii;
2. nerespectarea prevederilor proiectului privind parametrii geometrici: niveluri, pante,
grosimi;
3. aderenta proasta a stratul suport (daca la ciocanire cu un ciocan de cauciuc sunetul
nu este plin);
4. pardoseala a fost deteriorata din cauza nerespectarii conditiilor de protejare pe
parcursul perioadei de intarire a mortarului;
5. aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale
nu sunt
corespunzatoare daca:
- pardoseala, scafele sau plintele, sunt fisurate;
- suprafata prezinta defecte majore (adancituri, plusuri de material etc.).


Pardoselile se vor deconta la suprafata in metri patrati masurata conform planselor din
proiect.
Costul pe metru patrat, in articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseala de ciment
sclivisit sub cada de baie nu cuprinde si straturile hidroizolatiei.
Costul pe metru patrat, in articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseli din
mortar de ciment rolat cuprinde si scafa sau plinta sclivisita.

25. TROTUARE DE GARDA
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru cladiri
astfel:
- trotuare din beton simplu turnat pe loc;

Standarde:


3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli
4. STAS 1134-71 - Piatra de mozaic
5. STAS 1137-68 - Placi din beton pentru pavaje
6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare
7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
8. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii in constructii
9. STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru izolatii in constructii

Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia trotuarelor de
protectie cu sau fara borduri.

Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
1. Placi din beton: 2 mostre
2. Borduri din beton prefabricate, mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea
specificate.
3. Borduri din beton simplu : 2 mostre
Prin aprobarea mostrelor de catre Consultant se intelege aprobarea cimentului si
agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confectionate din materialele aprobate.


Produse
Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specific astfel) avand fete
finisate, cu o latura tesita (conform desenelor).
1. Bordurile se vor executa prin turnare si presare.
2. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse,
fara defecte care sa afecteze aspectul sau functionalitatea lor.
Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
3. Bordurile se vor poliza si freca in atelierul de confectionare.
4. Confectionare :
- bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 parti
pietris granilic.
- stratul finisat in grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat in planse, va
consta din ciment si piatra de mozaic in proportie I : 2 (la greutate in stare uscata), cu
granulatie de la 0 la 30 mm.
- cantitatea de apa ce urmeaza a fi adaugata va fi maximum 20 l la 45 kg ciment.
- daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment
colorant.
- agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa constituie
agregat aparent in proportie de aproximativ 50% din suprafata totala finisata.

Placi din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din
roca dura sau din doua straturi din care cel de baza din beton obisnuit. iar cel de uzura cu
agregate din roca dura, cu dimensiuni si grosimi conform STAS 1137-68.
1. Placile se vor executa prin presare mecanica fie in culoarea naturala a liantului, fie
colorate conform indicatiilor din proiect.


2. Placile vor avea fata superioara neteda sau cu santuri imprimate conform indicatiilor
din proiect.
3. Nu se vor monta placi cu stirbituri sau fisuri.
4. Confectionare:
- placile se vor confectiona din piatr sparta dura cu dimensiunile pana la 1/3 din
grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastier.
- cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm
2
(400 kgf/cm
2
)
- daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de flnisaj se va adauga pigment
colorant conform indicatiilor din proiect

Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25.
Mixtura asfaltica pentru imbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se
prepara din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona
climaterica calda sau rece) amestecat in malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se
adauga agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 si criblura conform STAS
667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-
83.

Materiale folosite la executia produselor (In plus fata de cele de mai sus)
Coloranti minerali, daca se specifica.
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere, conform STAS 539-79
Agregate naturale de balastiera, conform STAS 662- 89.
Agregate naturale si piatra prelucrat pentru drumuri, conform 667-90.

Materiale pentru stratul de poza
Mortar de poza.
Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5.
Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.
Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86.

Livrare, transport, manipulare
Pentru agregate mortare si elemente prefabricate sunt valabile specificatiile de la capitolele
specifice

EXECUTIA TROTUARELOR
Borduri din beton prefabricate
Se executa fundatia din beton Bc 3,5, conform celor specificate la capitolul de fundatii si
conform cu detaliile din proiect.
Se verifica suprafata de pozare si se aplica stratul de poza din mortar de cirnent
Se pozeaza bordurile in conformitate cu specificatiile de la capitolul referitoare la elementele
din beton mozaicat si indicatiile din proiect.

Placi de beton prefabricate
Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de
umplutura va fi asezat si bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toarna fundatia din beton marca Bc 3,5, turnat in panouri de 4 m
2
, cu panta spre exterior
de cca. 3%.
Se aplica stratul de poza din mortar de ciment 400 kg/m
3
in grosime de 3cm.


Se aseaza placile prin presare, cu rosturile in continuare pe cele doua directii, controlandu-se
cu dreptarul de 2 m, si avand grija sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la cladire
spre exterior.
Se umplu rosturile intre placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum (dop de
bitum).
Se va acorda o atentie deosebita executarii corecte a dopurilor de bitum de la contactul cu
cladirea.

Beton simplu turnat pe loc
Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut, iar pamantul de
umplutura va fi bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se astere stratul de balast marunt amestecat cu argila batuta in proportie de 1:1 si grosime
medie de 10 cm cu panta spre exterior de cca. 3%.
Se toarna betonul marca Bc 3,5 si se prelucreaza fata vizibila cu rolul; la cca
3,0 m se lasa rosturi de dilatare.
Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.

Mixtura asfaltica
Se toarna fundatia din beton marca Bc 3.5 in grosime medie de 10 cm, in panouri de
4 m
2
si cu panta spre exterior de cca. 3 %.
Se toarna asfaltul in grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 175-87.

Abateri limita admisibile
La asezarea bordurilor si placilor:
1. Planeitate : 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
2. Denivelarea admisa intre 2 elemente prefabricate alaturate este de 1 mm.
La turnarea betonului si asfaltului:
1. Grosime: 10% pentru fiecare strat in parte.
2. Panta profilului transversal: 5 mm / m.

Verificarea la receptie a lucrarilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind
sa se incadreze in prevederile acestor specificatii.
Se vor face verificari la:
- aspectul si starea generala
- elementele geometrice (grosime, planeitate)
- fixarea imbracamintii pe suport;
- rosturi;
- corespondente cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau daca aspectul
lucrarilor nu este corespunzator (placi fisurate, rosturi cu muchii stirbite, etc.), Proiectantul
poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a lucrarilor si refacerea in conditiile
prescrise in specificatii.


Pretul unitar, in articolul pentru trotuare de garda din beton turnat din cantitativul de lucrari,
include si bordurile, stratul de poza din mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu.
Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu plansele din proiect.


Pretul unitar pentru trotuarul din placi prefabricate din beton cuprinde in articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton
simplu. Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect.
Pretul unitar pentru trotuarul din imbracaminte din mixtura asfaltica cuprinde in articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din beton simplu.
Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect.

14. TAMPLARII DIN PROFILE ALUMINIU
10. PLACARI DE LEMN PENTRU EXTERIOR

11. INVELITORI PANOURI TIP SANDWICH

Structura metalica a copertinei va fi acoperita cu panouri de tip sandwich acoperite cu
membrana, de tipul Kingspan KS1000 X-DEK sau similar.

3.6.1.3. Memoriu tehnic structura cladire trinune

Incadrarea obiectivului in clase si categorii de importanta
1, constructia se incadreaza in clasa de importanta II avand coeficientul de importanta a
constructiei = 1,2.
Conform normativului P100 1 / 2006 Cod de proiectare seismica. Partea I Prevederi de
proiectare pentru cladiri constructia se incadreaza in zona cu perioada de colt T
c
=1.0s si
a
g
=0.28g.
Conform normativului CR1-1-3-2005 - Cod de proiectare - Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor, in zona corespunde o valoare de 2.0kN/mp.
In ceea ce priveste incarcarile din vant, amplasamentul se situeaza potrivit SR EN 1991 1 -
4:2006/NB:2007 in zona caracterizata printr-o valoare fundamentala a vitezei de referinta a
vantului de 27m/s.
Conform Standard SR 11100/1-1993, terenul este in macrozona de intensitate 8.1 (Grade
MSK), in care probabilitatea producerii unui seism de gradul 8 sau mai mare este de minim
o data la 50 ani.

Date geotehnice
In cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat 5 foraje cu adancimi cuprinse intre 12 si 13
m.In toate forajele, in suprafata, s-a identificat un orizont din umpluturi antropice cu grosimi
variabile cuprinse intre 0.50m (F1) si 2.20m (F4). Sub nivelul de umplutura a fost interceptat
un nivel coeziv constituit din argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa, cu plasticitate mare.
Grosimea acestui nivel variaza intre 1.3m in F4 si 6.9m in F2. Sub acest strat, pana la talpa
forajelor, urmeaza un orizont de pietrisuri si bolovanisuri cu liant nisipos cenusiu, uneori
argilos. In forajele F2 si F3, dupa adancimea de 9.0m se remarca prezenta unor lentile de
argila cu consistenta redusa cu grosimi de 2m in F2 si aproximativ 3.3m in forajul F3.
Se mentioneaza ca in toate forajele incepand cu adancimea de 2m majoritatea probelor au
prezentat puternic miros de produse petroliere. Din acest motiv inainte de inceperea
executiei lucrarilor propriu-zise se recomanda realizarea unui studio geofizic. Acest studiu va
avea ca scop atat identificarea unor eventuale retele subterane de transport ingropate, cat si
evaluarea extinderii zonei poluate. In eventualitatea in care se vor identifica astfel de retele
acestea vor fi dezafectate pe toata amprenta constructiei, iar capetele ramase vor fi blindate.
Pe baza observatiilor si cercetarilor de laborator se constata ca in amplasamentul
hipodromului din municipiul Ploiesti, terenul natural de fundare aflat sub un strat de


umplutura cu grosimi care variaza intre 0.40 si 2.20m, este alcatuit pana la cota de cca. -2.20
~ -5.50m dintr-un pachet de material coezive cu intercalatii si pietrisuri (argile prafoase) cu
compresibilitate mare, cu usor character contractil (presiuni de umlare de cca. 40kpa). Sub
acest pachet, pana la baza forajelor, terenul este alcatuit din pietrisuri cu bolovanis si nisip,
indesate. Este important de subliniat faptul ca in cuprinsul pietrisurilor au fost identificate
lentile argiloase cu consistent scazuta si compresibilitate foarte mare.Apa subterana nu a
fost identificata in niciunul dintre foraje.

Fundarea se va face pe o perna de balast, de grosime variabila, ce va avea la baza straturile
de pietrisuri cu bolovanis si nisip. Dupa executarea sapaturilor va fi notificat proiectantul
general, la momentul dezvelirii stratului de pietrisuri cu bolovanis si nisip, pentru a constata
calitatile stratului si a intocmi procesul verbal de receptie al terenului de fundare.

Adancimea de inghet
Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054-84, este de 80-90 cm de la
suprafata terenului.

DESCRIEREA DETALIATA A LUCRARILOR

Obiectivul de investitii Reabilitarea/Modernizarea Hipodromului din Ploiesti - Centru
Hipic si de Agrement Municipiul Ploiesti, Judetul Prahova cuprinde urmatoarele cladiri:
cladire tribune, cabina portar, grajduri, salivarium si boxe cai, hangar intretinere si depozitare
materiale, hangar furaje si depozitare temporara deseuri, hangar instalatii preepurare si
depozitare sulky, inseuare.
Documentatia tehnica prezinta ansamblul Cladire tribune.
Acest ansamblu este alcatuit din 4 tronsoane cu structura de rezistenta din beton armat,
dupa cum urmeaza:
- Tronsonul 1, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 1-3/E-K
- Tronsonul 2, executat cu rost fata de tronsoanele 1 si 3, se desfasoara intre axele 3-
15/I-L.
- Tronsonul 3, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 4-13/A-H.
- Tronsonul 4, executat la distanta de primele trei, intre axele 15-18/I-L.

Tronsonul 1 cu spatii destinate functiunilor administrative are regim de inaltime parter si
cinci etaje. La etajele superioare se vor executa cabinele arbitrilor. Parterul va avea o
inaltime de 3.50m in timp ce etajul 1 va avea o inaltime de 3.20m. Etajele 2, 3, 4 si 5 vor
avea o inaltime de 4m. Peste spatiile administrative care se desfasoara pe doua niveluri
(parter si etajul 1) se va executa o gradena din beton armat sub forma de placa franta in
grosime de 15 cm. Dispunerea acesteia va fi inclinata, de la cota +2.80 pana la cota +6.80.



Copertina metalica va avea o executie bulonata. Grinzile copertinei vor fi de tip Dublu T, si
vor fi execute din table groase sudate. Aceste grinzi vor avea o pozitie variabila, urmarind
pantele acoperisului. Pe grinzile principale se va monta o structura de grinzi secundare la
interax de 2.5m pe care se vor aseza panourile de inchidere de tip sandwich. Panourile de tip
sandwich vor fi triplustrat si, pentru deschiderea de 2.5 m, vor putea prelua sarcini pozitive
de 300kg/mp si sarcini negative de 300kg/mp.


parter si etaj, fiecare dintre niveluri avand o inaltime de 4 m. Peste spatiile tehnice se va
Cadrele de beton armat vor fi compuse din stalpi de dimensiuni 40x40cm, si 50x70cm si
grinzi din beton armat cu dimensiunea de 30x50cm, 30x65 si 40x60cm. Diafragmele din
beton armat vor avea o grosime de 20cm.
Etajul 2 va avea peretii si acoperisul din panouri usoare pe structura metalica, sub structura
metalica principala a copertinei.

Infrastructura cladirii tribunelor va fi alcatuita dintr-un sistem de radiere si grinzi din beton
armat, ambele in grosime de 60cm. Radierele se vor executa sub zona caselor de scara si a
tuburilor de lift cat si pe zona centrala intre axele 3-14/J-H. Pentru tronsonul 3 se va executa
un radier intre axele 15-18/J-I. Grinzile de fundare vor avea latimi preponderent de 100cm.
Local, sub stalpi, ele vor avea o evazare de 200x200cm. In unele axe, latimea talpilor va fi de
200cm.
Adancimea de fundare va fi -1.60m fata de cota terenului natural
Sub radierele si sub grinzile de fundare va fi executata o perna de balast in grosime variabila,
minim 100cm, ce va urmari, la partea inferioara, stratificatia terenului natural, ea asternandu-
se deasupra straturilor de pietrisuri cu bolovanis si nisip interceptate in forajele geotehnice.
Sapatura va fi generala pe toata amprenta cladirii iar si se va realiza la cota variabila de la
suprafata terenului natural, urmarind atingerea stratului de pietris cu bolovanis si nisip.


Conform studiului geotehnic stratul de pietris cu bolovanis si nisip se gaseste la adancimi de
~3,5m fata de cota terenului natural. Avand in vedere pantele terenului natural si faptul ca
inainte de realizarea sapaturii generale pentru perna de balast se vor realiza lucrari de
sistematizare generala a intregii proprietati, estimam ca cele mai adanci sapaturi vor fi de
aproximativ 3.00m.
Daca la executia sapaturilor se vor intalni camine, canalizari, etc., sau terenul a fost tulburat
de alte sapaturi, se vor dezafecta in intregime aceste constructii descoperite in pamant. Ca
solutie generala, in urma acestor dezafectari se va mari grosimea pernei de balast bine
compactat, pana la cota de fundare din proiect. Pentru situatiile speciale, va fi anuntat
proiectantul pentru analiza si stabilirea solutiei de fundare.
Este necesar sa se prevada masuri de indepartare a apelor meteorice din incinta sapaturii.

Materialele folosite pentru realizarea structurilor de rezistenta din prezenta documentatie
vor fi:
- Beton simplu C8/10 pentru egalizare
- Beton C20/25, conform CP012/1-2007 pentru clasa de expunere XC1, pentru toate
elementele de beton armat: stalpi, diafragme, plansee, grinzi, scari
- Otel laminat S355J2 pentru confectia metalica a copertinei
- Otel beton OB37 si PC52, conform STAS 438/1-89, pentru armarea betonului

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de 2,5 cm pentru stalpi si
grinzi, 1,5 cm pentru plansee si 3,5 cm pentru elementele din beton armat in contact cu
pamantul.

organizare de santier. Acesta trateaza organizarea de santier in ansamblu, tinand seama
de specificul, volumul, natura, valoarea si durata lucrarilor de constructii montaj, aferente
obiectivului de investitie sau obiectului de constructie ce urmeaza a fi executat.
Normelor generale de protectia muncii.
Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine.

aprovizionarii cu materialele necesare, astfel incat sapaturile sa ramana deschise un minim
de timp necesar.


finale in vederea punerii in exploatare de catre beneficiar.
Pe parcursul executiei se va urmari ca elementele montate sa nu prezinte defectiuni.
verificarea calitatii materialelor inglobate in lucrare;
verificarea vizuala a calitatii executiei constructiilor;
testele privind gradul de compactare a terasamentelor.


Confectiile metalice si materialele lemnoase se vor depozita in spatii acoperite, ferite de
intemperii si de actiunea factorilor corozivi si nocivi, pe stative la 10-15 cm de pardoseala.
Depozitarea se va face protejandu-se confectiile metalice si materialele lemnoase cu prelate
sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub 100kg greutate, se manipuleaza manual.

Utilajul folosit la coborarea materialelor trebuie sa fie complet si verificat tehnic, iar
manevrarea lui va fi asigurata de personal autorizat.



MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

In toate operatiile de executie a constructiei se respecta cerintele esentiale referitoare la
protectia, siguranta si sanatatea muncii.
realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii:
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 + Normele metodologice de aplicare a
acesteia;
HG 355/2007 Privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
HG 1091/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
HG 300/2006 Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare si
mobile;
Personalul va fi instruit atat cu privire la succesiunea operatiilor si a fazelor de lucru, cat si
asupra normelor de protectie a muncii ce trebuie respectate.
neautorizate;
- conditii pentru transportul si depozitarea materialelor.

- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a
muncii;
- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de exploatare si
intretinere si consemnarea acestora in fisele individuale sau alte formulare specifice,
semnate individual;
protectie a muncii;
- pe toata durata executiei, trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie.

Atat in timpul executiei, cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate normele


Atat in timpul executiei, cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
sprijiniri, transporturi, depozitari de materiale.
Nu este admis accesul in santier pentru persoanele straine, persoane aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (inclusiv substante medicamentoase care pot afecta
capacitatea de conducere a autovehiculelor si utilajelor) care afecteaza sistemul nervos,
reduc capacitatea de atentie si favorizeaza producerea accidentelor.
Depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta de margine, egala sau
mai mare cu adancimea sapaturii. Pe durata lucrarilor, sapaturile vor fi imprejmuite,
instalandu-se panouri avertizoare.
Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate astfel incat sa se asigure
Muncitorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate in
cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a lua masa in conditii
satisfacatoare.
special amenajate.
Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa
caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane, este
sunt legate la pamant.
executie si soliditatea cofrajelor si a podinelor de lucru.


se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta de caile
de circulatie;
se interzice tinerea in mana a barelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat si la
stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea mainii in timpul taierii barelor;
indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, in
buna stare.
tensiune.
muncitorilor.
lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespunzatoare tipo- dimensiunilor masinii si
sarcinii de lucru.
acoperirea partii active a panzei taietoare;
limitarea urmarilor fenomenului de recul;
oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei.
de material lemnos.

Masuri privind situatiile de urgenta
mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executia constructiei inclusiv
in timpul operatiilor de revizie preventiva, reparatii si remedieri ale avariilor.
santierului care asigura executia constructiilor respective.


materiale izolante) se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii, avand in
vedere prevederile normativului C 300/1994 "Normativul de prevenire si stingere a incendiilor
pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora".
Lista cu dotari pentru situatiile de urgenta pentru santier:
stingatoare cu pulbere portative tip P3 de 2 kg presurizate permanent;
punct situatii de urgenta de exterior cu toate dotarile: lada cu nisip, tarnacop, galeata, etc.

Masuri de urgenta a muncitorilor si materialelor
Sefii de santier si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru trebuie sa ia toate masurile
necesare, conform legii, care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor de executie.
Executantul va respecta intocmai obligatiile ce-i revin pentru acordarea primului ajutor in caz
de accidentare, precum si dotarea locurilor de munca cu truse sanitare si personal instruit in
acest sens.


Legea 10/1995 calitatea in constructii;
Legea 50/1991 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata cu modificari si
completari ulterioare);
STAS 11100/1-93 - Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei;
H.G. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii;
HG 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora;
Legea 376/2006 privind regimul constructiilor;
Ordin 1430/2005 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, cu modificari si completari ulterioare;
Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectia mediului (cu modificari ulterioare) aprobata
cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995;
Cod de proiectare seismica P100/2006;
CR 0/ 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii;
CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare-Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
SR EN 1990-2004/NA - 2006 Bazele proiectarii structurilor (Grupari de incarcari)-Anexa
nationala.
SR EN 1991-1-3-2006/NA 2006 Incarcari date de zapada Anexa Nationala;
SR EN 1991- 1-4 : 2006 / NB : 2007 - Actiuni asupra structurilor-Actiuni generale-Actiuni
asupra vantului.Anexa nationala
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru
cladiri;
SR EN 1992-1-1:2004 - Calculul si alcatuirea constructiilor din beton;
STAS 6054/1985 Terenuri de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei;
Legea 319/2006 Securitatea si siguranta muncii;
STAS 7064/78 - Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii in constructii. Diferenta
dozaje pentru mastic bituminos;
STAS SR 138/1994 - Cartoane bitumate;
STAS 2355-2/85 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale
bituminoase la elemente de constructii;
C112/86 - Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea hidroizolatiilor din
materiale bituminoase la lucrari de constructii;


P59-86 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor de beton;
C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton;
C150-99 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor industriale si
agricole;
constructiilor aprobat cu ordinul 900/25.11.2003
STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci
si conditii tehnice de calitate;
STAS 438/2-91Produse de otel pentru armarea betonului.Sarma rotunda trefilata;
STAS 438/3-89 -Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
SR EN 10244-2:2009-Sarme si produse trefilate din otel. Acoperiri metalice neferoase pe
sarma de otel. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc
NE012/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
P7-2000 - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire.
SR EN 15048-1:2007 - Asamblari cu suruburi nepretensionate pentru structuri metalice.
Partea 1: Cerinte generale

Orice modificari ulterioare aduse prezentelor prescriptii din lista, ca si orice noi prescriptii
aparute dupa elaborarea prezentului proiect sunt obligatorii. Lista este exemplificativa nu
limitativa, asupra proiectarii, executiei si exploatarii constructiei se aplica toate legile valabile
pe teritoriul Romaniei.

3.6.1.4. Caiet de sarcini structura cladire trinune

CAPITOL INTRODUCTIV

antreprenorul/constructorul pe intreg parcursul punerii in opera ( realizarii fizice) a lucrarilor
aferente constructiei cladire tribune, obiect din cadrul proiectului
- caracteristicile tehnice ale lucrarilor;
- materialele folosite;
- ordinea optima de executie a lucrarilor;
- tehnologiile de executie;
- condiitiile tehnice de executie in conformitate cu standardele, normativele si legislatia
in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa studieze documentatia tehnica completa privind obiectul
standardele, astfel incat, la inceperea executiei sa nu existe neclaritati privind lucrarile de
constructii si instalatii, atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere economic.
Se vor analiza toate prevederile din avizele si acordurile obtinute pana la data inceperii
executiei pentru lucrarile respective si se va tine seama de ele in timpul executiei.
Executantul (atat antreprenorul general cat si subcontractantii) trebuie sa detina in santier
(punctul de lucru), pe toata durata de executie a lucrarilor si a probelor, intreaga
Se interzice executantului de a pune prezenta documentatie la dispozitia persoanelor straine,
neinteresate de realizarea fizica a lucrarilor respective.


tehnice, economice sau de interes general, precum si toate dispozitiile de santier. Fac de
asemenea parte din documentatie si procesele verbale de lucrari ascunse, semnate
Orice ordin, dispozitie de santier, nota de comanda suplimentara si/sau renuntare, sau orice
inscris (dat direct la santier sau la esaloanele superioare executantului de la punctul de lucru)
menit a modifica prevederile documentatiei tehnice si economice nu se considera valabile
fara obtinerea (inainte de punerea in opera) a avizului scris si nemijlocit al proiectantului si al
dirigintelui.

DESCRIEREA EXECUTIEI LUCRARII

Obiectivul de investitii Reabilitarea/Modernizarea Hipodromului din Ploiesti - Centru Hipic si
de Agrement Municipiul Ploiesti, Judetul Prahova cuprinde urmatoarele cladiri: cladire
tribune, cabina portar, grajduri, salivarium si boxe cai, hangar intretinere si depozitare
depozitare sulky, inseuare.
Documentatia tehnica prezinta ansamblul Cladire tribune.
dupa cum urmeaza:
Tronsonul 1, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 1-3/E-K
Tronsonul 2, executat cu rost fata de tronsoanele 1 si 3, se desfasoara intre axele 3-15/I-L.
Tronsonul 3, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 4-13/A-H.
Tronsonul 4, executat la distanta de primele trei, intre axele 15-18/I-L.

3.50m in timp ce etajul 1 va avea o inaltime de 3.20m. Etajele 2, 3, 4 si 5 vor avea o inaltime
de 4m. Peste spatiile administrative care se desfasoara pe doua niveluri (parter si etajul 1) se
va executa o gradena din beton armat sub forma de placa franta in grosime de 15 cm.






Local, sub stalpi, ele vor avea o evazare de 200x200cm. In unele axe, latimea talpilor va fi de
200cm.
Adancimea de fundare va fi -1.60m fata de cota terenului natural
Sub radierele si sub grinzile de fundare va fi executata o perna de balast in grosime variabila,
minim 100cm, ce va urmari, la partea inferioara, stratificatia terenului natural, ea asternandu-
se deasupra straturilor de pietrisuri cu bolovanis si nisip interceptate in forajele geotehnice.
Sapatura va fi generala pe toata amprenta cladirii iar si se va realiza la cota variabila de la
suprafata terenului natural, urmarind atingerea stratului de pietris cu bolovanis si nisip.
Conform studiului geotehnic stratul de pietris cu bolovanis si nisip se gaseste la adancimi de
~3,5m fata de cota terenului natural. Avand in vedere pantele terenului natural si faptul ca
inainte de realizarea sapaturii generale pentru perna de balast se vor realiza lucrari de
sistematizare generala a intregii proprietati, estimam ca cele mai adanci sapaturi vor fi de
aproximativ 3.00m.
solutie generala, in urma acestor dezafectari se va mari grosimea pernei de balast bine


compactat, pana la cota de fundare din proiect. Pentru situatiile speciale, va fi anuntat
proiectantul pentru analiza si stabilirea solutiei de fundare.

Materialele folosite pentru realizarea structurilor de rezistenta din prezenta documentatie vor
fi:
Beton simplu C8/10 pentru egalizare
Beton C20/25, conform CP012/1-2007 pentru clasa de expunere XC1, pentru toate
Otel laminat S355 pentru confectia metalica a copertinei
Otel beton OB37 si PC52, conform STAS 438/1-89, pentru armarea betonului

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de 2,5 cm pentru stalpi si grinzi,
1,5 cm pentru plansee si 3,5~5 cm pentru elementele din beton armat in contact cu
pamantul.

PLANSELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA

1 Plan sapatura si sectiuni caracteristice S.VI.01.01
2 Plan cofraj fundatii - Tronson 1 S.VI.01.02
6 Plan detalii si armare fundatii - Tronson 1 si 2 S.VI.01.06
7 Plan detalii si armare fundatii - Tronson 3 S.VI.01.07
8 Plan detalii si armare fundatii - Tronson 4 S.VI.01.08
9 Plan cofraj planseu peste parter - Tronson 1 S.VI.01.09
13 Plan cofraj planseu peste etaj 1 - Tronson 1 S.VI.01.13
22 Plan armare grinzi planseu peste parter - Tronson 1 S.VI.01.22
26 Plan armare grinzi planseu peste etaj 1 - Tronson 1 S.VI.01.26


35 Plan armare gradena - Tronson 1 S.VI.01.35
38 Plan armare placa peste parter - Tronson 1 S.VI.01.38
42 Plan armare placa peste etaj 1 - Tronson 1 S.VI.01.42
51
PLAN ARMARE DIAFRAGME ETAJ 3 SI ETAJ 4, INTRE AX
12KE - TRONSON 1
S.VI.01.51
52
PLAN ARMARE DIAFRAGME ETAJ 5,INTRE AX 12KE -
TRONSON 1
S.VI.01.52
53
PLAN ARMARE DIAFRAGME SI STALPI ETAJ 1, INTRE AX
13 KE - TRONSON 1
S.VI.01.53
54
PLAN ARMARE DIAFRAGME SI STALPI ETAJ 2, INTRE AX
13KE - TRONSON 1
S.VI.01.54
55
PLAN ARMARE DIAFRAGME SI STALPI PARTER, INTRE AX
13/KE - TRONSON 1
S.VI.01.55
56
PLAN MUSTATI DIAFRAGME SI STALPI PARTER INTRE AX
13/KE - TRONSON 1
S.VI.01.56
57
PLAN ARMARE DIAFRAGME AX K, AX J, AX 14 -
TRONSON 2
S.VI.01.57
58 PLAN ARMARE DIAFRAGME AX 4 - TRONSON 3 S.VI.01.58
59
PLAN ARMARE DIAFRAGME AXE 5 -6 -7 A-B-C - TRONSON
3
S.VI.01.59
60
PLAN ARMARE DIAFRAGME AXE 10 -11 -12 B-C-D -
TRONSON 3
S.VI.01.60
61 PLAN ARMARE DIAFRAGME AXE 17 -18 I-J - TRONSON 4 S.VI.01.61
62 PLAN ARMARE STALPI - TRONSON 2 S.VI.01.62
65 Vedere 3D S.VI.01.100
66 Plan montaj cadre principale S.VI.01.101
67 Vederi structura invelitoare S.VI.01.102
68 Detalii de jontare stalpi. Detalii de montaj grinzi principale S.VI.01.103
69 Asamblare GR1; GR2 S.VI.01.104


84
Asamblare PA33; PA34; PA35; PA 36; PA37; PA38; PA39;
PA40; PA41; PA42; PA43; PA44; PA45
S.VI.01.119
85
Asamblare PA46; PA47; PA48; PA49; PA 79; PA80; PA81;
PA82; PA83; PA84; PA85; PA86; PA87; PA88
S.VI.01.120
86
Asamblare PA89; PA90; PA91; PA92; PA93; PA94; PA95;
PA96; PA97; PA98; PA99; PA100; PA101; PA102
S.VI.01.121
87
Asamblare PA103; PA104; PA105; PA106; PA107; PA108;
PA140; PA155; PA156; PA157; PA161; PA163; PA164
S.VI.01.122
88
Asamblare ST20; ST21; ST22; ST31; ST32; ST50; ST51; ST52;
ST53; ST54;
S.VI.01.123
89
ST63; ST64; ST65;
S.VI.01.124
90
ST159
S.VI.01.125

Absolut toate prevederile din piesele desenate (planse) sunt obligatorii atat pentru executant
(antreprenor/constructor) cat si pentru dirigintele de santier (consultant).

ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Activitatile care trebuie executate inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi sunt prevazute in
normativul C169-88-Normativ pentru executarea sapaturilor.

Actiuni si lucrari pregatitoare

se studiaza in detaliu de catre antreprenor/seful de santier intreaga documentatie tehnica;
se recunoaste terenul/amplasamentul si se confrunta cu prevederile documentatiei tehnice;
se traseaza lucrarile in teren;
se intocmesc documentele de predare a amplasamentului;
se executa lucrarile de organizare a santierului;
se delimiteaza zona de lucru;
se supravegheaza permanent zona, in vederea impiedicarii accesului persoanelor
neautorizate;
se asigura conditii pentru transportul si depozitarea materialelor;
se vor lua toate masurile de protectie a spatiului public din zona aferenta lucrarilor.


Lucrari de baza

dupa cum urmeaza:
Tronsonul 1, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 1-3/E-K
Tronsonul 2, executat cu rost fata de tronsoanele 1 si 3, se desfasoara intre axele 3-15/I-L.
Tronsonul 3, executat cu rost fata de tronsonul 2, se desfasoara intre axele 4-13/A-H.
Tronsonul 4, executat la distanta de primele trei, intre axele 15-18/I-L.

3.50m in timp ce etajul 1 va avea o inaltime de 3.20m. Etajele 2, 3, 4 si 5 vor avea o inaltime
de 4m. Peste spatiile administrative care se desfasoara pe doua niveluri (parter si etajul 1) se
va executa o gradena din beton armat sub forma de placa franta in grosime de 15 cm.






Local, sub stalpi, ele vor avea o evazare de 200x200cm sau 250x250cm. In unele axe,
latimea talpilor va fi de 200cm.
Adancimea de fundare va fi -1.60m fata de cota terenului natural.
Se va executa o perna de balast compactat generala sub tronsoanele 1,2 si 3 si o perna de
balast compactat sub tronsonul 4. Perna de balast va fi evazata fata de amprenta fundatiilor,
conform detaliilor din planuri. Grosimea pernei de balast va fi variabila si se va stabili la
santier de catre executant, cu acordul proiectantului general si al inginerului geotehnician.
Perna de balast se va asterne deasupra straturilor de pietrisuri cu bolovanis si nisip
interceptate in Forajul F4 la adancimi de aprozimativ 3,50m. Perna de balast compactat va
avea o grosime minima de 1.00m.
Cotele initiale ale terenului vor fi convenite cu proiectantul si arhitectul inainte de inceperea
lucrarilor de sapatura.
Sapaturile manuale sunt indicate in situatia in care spatiile pentru utilajele de sapat nu permit
manevrarea lor, in zone unde exista indicate gospodarii subterane ce nu pot fi dezafectate
sau mutate si numai sunt in stare de functionare, cat si pentru aducerea gropilor de fundatii
la cotele din proiect dupa executarea lucrarilor de sapaturi mecanizate.
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor vor trebui luate masuri:
pamantul rezultat din sapatura nu va fi depozitat la o distanta mai mica de 5m de marginea
gropii; distanta se poate lua in principiu egala cu adancimea sapaturii;
terenul din jurul sapaturii nu va fi incarcat sau supus la vibratii;
turnarea betonului nu se face imediat dupa executarea sapaturii in cazul terenurilor sensibile
la actiunea apei, sapatura se va opri la o cota mai ridicata decat cea finala pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilor
longitudinale paralele cu marginile sapaturii care, daca nu sunt cauzate de uscarea
pamantului pot indica inceperea surparii malurilor si in consecinta poate lua masurile de
prevenire a accidentelor.
Sprijinirile se vor proiecta si executa astfel incat sa asigure construirea in securitate si in ritm
corespunzator a structurilor permanente, fara a se produce tasari sau deplasari ale terenului,
prevenindu-se stricaciuni sau deplasari ale structurilor si utilitatilor executate anterior si care
sunt in apropiere.


Materialele folosite pentru realizarea structurilor de rezistenta din prezenta documentatie vor
fi:
Beton simplu C8/10 pentru egalizare
Beton C20/25, conform CP012/1-2007 pentru clasa de expunere XC1, pentru toate
Otel laminat S355J2 pentru confectia metalica a copertinei
Otel beton OB37 si PC52, conform STAS 438/1-89, pentru armarea betonului

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de 2,5 cm pentru stalpi si grinzi,
1,5 cm pentru plansee si 3,5 cm pentru elementele din beton armat in contact cu pamantul.

Inceperea executiei

Organizarea de santier, aprovizionarea cu materiale si utilaje, precum si executia lucrarilor
tratate in prezenta documentatie nu se vor incepe inainte de obtinerea prealabila a
autorizatiei de constructie si a tuturor avizelor legale si realizarea prevederilor acestora. Se
va acorda o atentie deosebita continutului avizelor/autorizatiei de constructie emise de
factorii abilitati.
Se va respecta ordinea de executie a lucrarilor, conform prevederilor din prezenta
documentatie tehnica.
Chiar de la data deschiderii santierului/inceperii lucrarilor, executantul va detine la
punctul de lucru registrul pentru dispozitiile de santier.
Antreprenorul general este obligat sa analizeze in amanunt necesarul de materiale
pentru constructii si sa faca in timp util toate demersurile legale necesare pentru a-si asigura
primirea la punctul de lucru a tuturor materialelor in cantitatile, calitatea si sortimentele
necesare in concordanta cu graficul de executie si cu termenele de predare partiale si finale
ale obiectivului ce se construieste.
Materialele utilizate si lucrarile executate vor trebui sa fie conforme cu prevederile
proiectului si cu prevederile actelor normative si standardelor in vigoare.
Seful de santier trebuie sa aiba pregatirea tehnica necesara pentru executarea
lucrarilor de constructii, iar personalul tehnic de urmarire, indrumare, control, precum si
muncitorii trebuie sa detina calificarea de specialitate necesara.
Dirigintele de santier/consultantul asista antreprenorul/executantul pentru a raspunde
in fata investitorului de:
corectitudinea tehnica a lucrarilor executate conform documentatiei tehnice;
realizarea cantitatilor de lucrari prevazute in documentatie;
calitatea lucrarilor executate conform prevederilor documentatiei tehnice.
Antreprenorul/executantul are obligatia sa asigure in santier toate conditiile pentru:
protectia si igiena muncii;
protectia impotriva accidentelor pe intreaga durata de executie (zi si noapte), de la
deschiderea si pana la inchiderea santierului.

Executia sapaturilor si umpluturilor

Lucrari de sapatura:
Indepartarea stratului de suprafata se va executa conform celor stabilite prin proiect.
Antreprenorul va indeparta de pe suprafata indicata in planse stratul vegetal si toate celelalte
obstacole (noroi, umpluturi, etc.). Sapatura va fi generala, sub toata amprenta cladirii.

Date generale:


Antreprenorul poate executa aceste lucrari prin orice metoda pe care o socoteste optima in
functie de conditiile prezentei specificatii.
Incintele excavatiilor pentru fundatii vor fi amenajate astfel incat sa permita colectarea si
evacuarea rapida a apei pe toata perioada excavatiei.
Fundarea se va face prin intermediul unei perne de balast compactat in grosime de minim
100cm. la partea inferioara perna de balast se va aseza numai pe stratul de pietris cu
bolovanis interceptat de studiul geotehnic.
Umpluturile in jurul constructiilor se vor executa imediat dupa ce constructia a depasit nivelul
terenului natural.
In zonele in care vor aparea umpluturi accidentale, se va trece la excavarea si indepartarea
acestora, iar revenirea la cota din proiect se va face fie prin umpluturi balast, fie prin turnare
de beton simplu.
Sapaturile se vor putea face mecanizat si manual pana la adancimea de asezare a pernei de
balast, cu luarea unor masuri adecvate pentru adancimi mai mari prin intermediul unor
sprijiniri conform stas-urilor in vigoare.
Dupa executia excavatiilor la cota specificata in proiect, se va solicita avizul geotehnicianului
in vederea intocmirii procesului verbal de verificarea a naturii terenului de fundare precum si
a cotei de fundare.
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul sapaturilor se vor aduce la cunostinta Proiectantului
si se vor remedia dupa cum se va indica ulterior.
Dupa operatiile de scoatere a radacinilor, Executantul va trece la operatia de indepartare a
stratului vegetal de pe suprafata ocupata de constructii.
Stratul de suprafata se va depozita in incinta santierului pentru a se refolosi ulterior.
Daca sub stratul vegetal de suprafata se mai gasesc radacini, frunze sau alte materiale
organice, executantul va indeparta prin sapare pamantul necorespunzator pana la atingerea
unei adancimi unde se afla pamant de o compozitie corespunzatoare.

Sapaturi in gropi si santuri pentru fundatie
Antreprenorul, in decursul sapaturilor, va respecta cotele si adancimile aratate in planse, sau
va executa sapaturile pana la intalnirea unui teren sanatos de fundare, conform instructiunilor
Proiectantului.
Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte ca geotehnicianul sa
aprobe cota sapata si/sau solul de fundare.
Limitele sapaturilor vor asigura spatiu de lucru corespunzator pentru montarea cofrajelor.
Compactarea pernei de balast
Verificarea parametrilor compactarii se face asupra primelor straturi de balast puse in lucrare
(in cazul in care nu s-a facut in prealabil o compactare de proba pe un tronson experimental)
si consta in definitivarea alegerii utilajului de compactare, a grosimii optime de compactare si
a numarului minim de treceri necesare pentru realizarea gradului de compactare prescris.
Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din stratul
compactat si compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea uscata
maxima stabilita prin incercarea Proctor normala, STAS 1913/13-83. Perna de balast se va
compacta pana la atingerea unui grad de compactare Proctor 98%. Incercarile se vor face
pentru fiecare strat elementar, se vor consemna in documentatia tehnica de santier si se vor
atasa procesului verbal de receptie a pernei de balast.
Antreprenorul va efectua pe teren determinarea continutului de umiditate si al densitatii
solului si va prezenta rezultatele inregistrate ale acestora Proiectantului. Antreprenorul va
remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de executie inainte de turnarea
straturilor ulterioare.
Sistematizarea terenului din jurul constructiilor va asigura indepartarea apelor pluviale si
evitarea stagnarii acestora.


Lucrari de umplutura
Materiale de umplutura nu vor contine in cantitati daunatoare moloz, radacini, iarba, frunze,
humus, apa uzata si alte materii organice, sulfati sau alte saruri.
Toate lucrarile de umpluturi se vor executa in straturi de o grosime de max. 10 cm, cu
respectarea prevederilor STAS 2914/84 si C56/85 anexa 2.3.
Antreprenorul va face probe de laborator pe materialul folosit la umpluturi si va determina:
umiditatea optima de compactare;
granulozitatea (STAS 1913/14-74);
limita de plasticitate (STAS-1913/4-86);
porozitatea, densitatea aparenta maxima in stare uscata, unghiul de frecare interna,
coeziunea, modulul de deformatie edometrica.
Nici un element de sprijinire a malurilor sapaturii nu se va lasa pe loc in afara cazului in care
se obtine acordul in scris al Proiectantului.
Operatiile de umplutura pe langa fundatii se vor efectua dupa ce s-au decofrat toate
elementele de sub cota terenului natural si au fost scoase din sapatura cofrajele.
Inainte de inceperea umpluturilor se vor scoate din incinta sapaturii toate materialele
cazute langa fundatii si celelalte impuritati.
excavatie, compactat manual sau mecanic in strate elementare de maxim 10 cm, avandu-se
in vedere un grad mediu de compactare al acestora de 96% si cel minim de 93%. Controlul
compactarii se face odata cu inceperea realizarii umpluturii si se continua pe toata durata
executiei acestora.
In timpul executiei umpluturilor, controlul compactarii consta in:
verificarea parametrilor compactarii
verificarea gradului de compactare realizat
Verificarea parametrilor compactarii se face asupra primelor straturi de pamant puse in
lucrare (in cazul in care nu s-a facut in prealabil o compactare de proba pe un tronson
experimental) si consta in definitivarea alegerii utilajului de compactare, a grosimii optime de
compactare si a numarului minim de treceri necesare pentru realizarea gradului de
compactare prescris.

Realizarea stratului de rupere capilaritate (balast)
Inainte de a se turna betonul de egalizare de sub placa de la cota -0.10 se va realiza un strat
de rupere capilaritate, in grosime de 10 cm, ce se compacteaza mecanizat (cu cilindru
compactor).
Balastul este un material compus din amestec natural de nisip si pietris folosit ca atare.
Granulatia agregatului total, cand se determina prin testare conform SREN 12620+A1:2008,
se va incadra in limitele date in normativul NE012/2007.
Agregatul total va fi conform, in toate privintele, cu exceptia granulometriei, cu conditiile
pentru nisip si piatra si, in scopul testarii, cu exceptia testului de granulometrie, materialul se
va separa in material sub 5 mm (3/16") si material de 5 mm (3/16") si peste. Aceste materiale
se vor considera nisip si respectiv pietris.

Executia betoanelor
Pentru lucrarile de beton se vor respecta urmatoarele specificatii:
prepararea betoanelor se va face de regula in statii de betoane specializate si se permite
pentru volume foarte mici sa se prepare betoane local, respectandu-se toate prevederile
normativelor in vigoare;
intre antreprenor si consultant se vor consemna intr-un proces verbal si concluziile analizelor
efectuate;


antreprenorul este obligat sa faca determinari privind calitatea betonului proaspat.

Probele vor fi prelevate, confectionate, pastrate si incercate in concordanta cu prevederile
STAS 12750/81.
Se poate considera ca este asigurata realizarea clasei de beton prevazuta, daca rezistenta
evaluata pentru varsta de 28 de zile pe baza mediei cuburilor confectionate in cadrul unui
schimb si majorata cu 20%, este cel putin egala cu rezistenta betonului prevazut in proiect.
La lucrarile de betonare se vor respecta in mod obligatoriu indicatiile din proiect si
prevederile NE 012 /1 2007.
Turnarea betonului se realizeaza mecanizat.

In timpul executarii lucrarilor de betonare se va urmari cu atentie respectarea:
clasele de beton din proiect;
dimensiunilor lucrarii prin verificarea lucrarilor de cofrare;
in cazul betoanelor achizitionate de la fabrica de betoane, buletinul insotitor al transportului
va trebui sa contina ora de preparare a lotului de beton respectiv si se va completa cu ora de
sosire la punctul de lucru; astfel se va preintampina punerea in opera a unor betoane intrate
deja in priza.
Pentru toate lucrarile ascunse, ca de exemplu piese metalice inglobate, se vor incheia
procese verbale de lucrari ascunse iar marca si calitatea betoanelor vor fi verificate de
laboratoare ATESTATE.
Rosturile de turnare se vor pregati in vederea reluarii betonarii prin:
indepartarea prin buciardare si frecare cu peria de sarma a stratului de lapte de ciment de la
suprafata betonului;
indepartarea eventualelor bucati de beton fisurate;
spalarea cu jet de apa sub presiune.

Betoanele utilizate in prezenta lucrare sunt de urmatoarele clase:
- C8/10 beton de egalizare;
- C20/25 beton armat in fundatii izolate si continue, in placa de la cota -0.05 si in socluri.
Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu Normativul CP 012/1-
2007.
Transportul betonului se va face cu malaxare continua, tinand cont de calitatea necesara de
punere in opera, socotita judicios. Se vor respecta prevederile Normativului NE 012/1-2007.
Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si etanse pentru a nu pierde laptele de ciment.
Punerea in opera a betonului se face in mod continuu, evitand pe cat posibil intreruperile de
betonare. Turnarea betonului in fundatii se va executa dupa receptia calitativa a lucrarilor la
perna de balast, cofraje si armaturi. Se va urmari ca inainte de turnare sa se verifice starea
suprafetelor de contact cu betonul intarit (se va curata pojghita de lapte de ciment, asigurand
rugozitatea necesara unei bune conlucrari).
Apoi se verifica daca s-au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafete cu care ar veni
in contact betonul proaspat si daca s-au luat masuri de evacuarea apelor provenite din
precipitatii care au patruns eventual in incinta cofrajelor.
Betonarea in radier se va efectua de regula cu pompa; in cazul folosirii pompei de turnare se
vor lua masuri necesare lucrabilitatii betonului si a dimensiunii agregatelor.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise si
sa nu prezinte segregari. Nu este admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugare de apa ci
numai prin aditivi superplastifianti.
In timpul betonarii se va verifica tot timpul pozitia armaturilor si a cofrajelor pentru evitarea
eventualelor deformari sau deplasari. Cand apar aceste deformatii se va opri betonarea pana
la corectarea acestora in mod operativ.


Betonul se va turna uniform, in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm grosime, iar turnarea stratului urmator se va face inaintea
inceperii prizei betonului din stratul anterior turnat.
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului ce se
betoneaza si nici asezarea vibratorului peste armaturi. Se va urmari inglobarea completa a
armaturilor in beton si respectarea grosimii stratului de acoperire care va fi de 5 cm la fundatii
si de 2,5cm la soclu. Este interzisa circulatia muncitorilor peste armaturi, cofraje, ori peste
betonul proaspat, fiind permisa numai pe punti special amenajate. Durata maxima a
intreruperilor in timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului care se poate considera de 2 ore de la prepararea acestuia. Daca din motive
intemeiate nu se poate relua betonarea in acest timp, ea se va face numai dupa trecerea a
minim 12 ore. Inainte de inceperea turnarii betonului, rostul de intrerupere se va trata
corespunzator prin buciardare si suflare cu aer sau apa, in vederea realizarii unei conlucrari
optime. Pentru aceasta se va demonta cofrajul pe o parte si se va curata bine suprafata dupa
care se va reface cofrajul si se va executa turnarea.
Compactarea betonului se poate face mecanic prin vibrare. Se admite si lovirea cu ciocanul
a cofrajului, dar numai pe zone restranse. Dupa ce betonul a atins o rezistenta minima la
intindere de 2,5 N/mmp, se poate face decofrarea. Operatia se executa cu grija, fara
bruscari, astfel incat muchiile elementelor sa nu fie deteriorate sau cofrajele rupte.
Daca in urma decofrarii se constata defecte de turnare majore (goluri, segregari, neacoperiri
de armatura, etc.) se va trece la remedierea acestora numai dupa consultarea proiectantului.
Defectele limita admisibile ale elementelor de beton si abaterile de la dimensiunile din proiect
sunt date in Normativul C56-2000 aprobat cu ordinul 900/25.11.2003 si trebuie respectate
intocmai.
Pentru betonare pe timp friguros se va respecta Normativul C16-84.

Armaturi materiale, manipulare, depozitare si fasonare
Armatura de rezistenta principala va consta din bare deformate laminate la cald de tip PC52
si OB37 conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din sarma de otel trasa la rece conform
STAS 438/2-91 si 438/3-89.
Otelul beton folosit la armarea elementelor constructiei este otelul beton PC52 profilat la cald
pentru armatura de rezistenta curenta, otelul beton OB 37 si plasa STNB.
Otelul pentru armaturi trebuie sa indeplineasca si conditiile de calitate cerute de Normativul
NE 012/2007, conditii ce se verifica pe baza certificatului de calitate a lotului de otel adus si
prin incercari de laborator.
Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate pe tipuri de diametre in spatii amenajate si dotate
corespunzator astfel incat sa asigure:
evitarea corodarii otelului
evitarea murdaririi otelului
asigurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului (detaliile de armare a elementelor). Fasonarea se va face in ateliere
specializate. Inainte de a se trece la fasonare, executantul va proceda la identificarea barelor
necesare, la posibilitatile de fasonare si eventual se va cere acordul proiectantului pentru
modificarile necesare.
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte si in acest scop se va proceda la
curatirea eventualelor impuritati si a ruginii, prin frecare cu peria de sarma.
Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier dar este preferabila confectionarea lor
si montarea in plase in ateliere, datorita specificului de lucrari in domeniul public.
Montarea barelor in cofraje se va face prin distantieri din plastic, iar legarea barelor se va
face cu o sarma moale. Se va folosi sarma de legat, moale neagra 1,00 mm otel carbon
conform SR EN 10244-2:2009.


La montarea armaturilor in cofraj se interzice montatorilor sa calce pe armaturile gata
montate in cofraj.
Inainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrarile de armaturi
si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
Verificarile necesare si abaterile limita sunt trecute in normativul C 56/85 si se va respecta
intocmai. Toate verificarile rezultate obtinute si observatiile facute, se vor trece in procesul
verbal de lucrari ascunse.
STNB sarma (S) trasa (T) neteda (N) pentru beton (B). STNB-urile se gasesc in general
sub forma de plase. Denumirea uzuala este de plasa sudata sau plasa de Buzau. Practic
STNB-urile se livreaza in panouri de plasa gata sudate, formate de bare de diametre intre
4mm si 10mm, cu diverse interspatii intre ele (in general 100 sau 150mm). In proiecte dupa
indicativ urmeaza caracteristicile plasei. De exemplu STNB 6/100/100, care inseamna bare
de 6mm, sudate la spatiu de 100mm, pe ambele directii. Rezistenta sarmei din care este
alcatuita plasa este mai mare decat la OB37, fiind comparabila cu cea a otelului PC52.
Barele livrate in colaci sau barele drepte indoite la jumatate din motive de transport sau
barele incorect indoite se vor indrepta si reindoi prin metode care sa nu prejudicieze
materialul, fie miezul fie nervurile. Barele care prezinta semne de fracturi se vor respinge.
Armatura se va taia si/sau indoi la rece conform prevederilor din BS 4466.
Barele nu se vor taia la flacara si nu se vor incalzi inainte de taiere, cu exceptia cazului in
care se obtine permisiunea expresa din partea Proiectantului.
Armatura se va fixa exact si se va asigura pentru prevenirea deplasarilor dincolo de limitele
prevazute in tolerante.
Acoperirea cu beton a armaturii de baza la placi si talpi de fundatie, a etrierilor stalpilor si
grinzilor si barele principale ale peretilor, conform specificatiilor din planse se va asigura si
mentine in limitele tolerantelor admise prin intermediul distantierilor din plastic.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile
stasurilor in vigoare.
Distantierii se pot confectiona din orice alt material durabil, care nu cauzeaza corodarea
armaturii si nu duce la exfolierea acoperirii cu beton.
Barele superioare se vor mentine in pozitia corecta prin capre corespunzatoare (scaune).
Caprele metalice nu se vor sprijini pe cofraj.
Lumina verticala necesara intre straturi succesive de bare in grinzi sau elemente similare se
va mentine prin prevederea unor bare metalice de distantare introduse la asemenea intervale
incat barele principale sa nu faca sageata vizibila de distantiere alaturate.
Conexiunile ne-structurale (care nu sunt de rezistenta) pentru pozitionarea armaturii se pot
confectiona din sarma neagra de otel sau prin sudura de prindere (haftuire).
Antreprenorul va furniza otelul beton de lungime integrala conform prevederilor din planse,
pe cat este posibil.
Antreprenorul poate folosi 2 bare mai scurte in locul uneia lungi, cu conditia ca acestea sa fie
sigur joantate, dupa obtinerea acordului proiectantului.
In sensul prezentei Specificatii, innadirea inseamna orice imbinare intre 2 bare in afara de
cele din planse care asigura transferul eforturilor teoretice de la bara la bara. Innadirile pot fi
prin suprapunere sau prin sudura. Sudura va fi cu arc electric.
In placi si grinzi, innadirea armaturii la punctele de maximum efort se va evita ori de cate ori
este posibil. Daca se poate, innadirile din barele paralele a armaturii principale din grinzi se
vor plasa decalat pe longitudinala, pentru a slabi eforturile in beton si pentru a preveni
aglomerarea barelor, lucru care ar impiedica turnarea corespunzatoare a betonului in jurul
barelor.
Innadirile se considera decalate daca vor avea distanta intre axele innadirilor cel putin cat
lungimea suprapunerii inmultita cu factorul 1.3.


In scopul inregistrarii, Antreprenorul va elabora si prezenta in timp util 3 exemplare si, daca i
se va cere, un exemplar care se poate reproduce in care se arata dispunerea si detalii ale
innadirilor efectiv executate, conform aprobarii din partea Proiectantului.
Livrarea si marcarea armaturii se face conform STAS 438/1-89.
Barele drepte si/sau cele in colaci se vor depozita pe o platforma acoperita cu un strat de
piatra si se vor stivui in ordine pe blocuri de beton deasupra nivelului pardoselii astfel incat sa
se permita inspectarea si identificarea lor si mentinerea acestora fara praf si departe de
materiale daunatoare
In orice moment armatura se va mentine curata, fara urme de murdarie, vopsea, ulei,
grasime, rugina neaderenta, tunder, pamant aderent sau orice alt material care poate
prejudicia aderenta dintre beton si armatura sau care poate cauza corodarea armaturii sau
dezintegrarea betonului.
Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de fasonare prin tragere cu troliul, dar fara a
produce deformari ale profilului. Alungirea maxima va fi de 1 mm/ml.
La livrare, fiecare partida de bare de otel va fi insotita de copii certificate ale incercarilor la
fabrica pentru fiecare diametru si fiecare sarja, incercari care sa ateste indeplinirea cerintelor
asupra compozitiei chimice si asupra rezistentei.
Se vor face teste de intindere suplimentare la cererea Proiectantului la fiecare 30 tone de
bare de diametru mai mare (peste 10 mm diametru nominal) care se vor folosi ca armatura
principala in stalpi si grinzi.
Antreprenorul va asigura mostrele pentru epruvetele de proba luate conform normelor
tehnice in vigoare din barele livrate la santier.

Cofraje materiale, conditii de calitate, cofrare si decofrare

Elementele orizontale de rezistenta (grinzile si placa) vor fi turnate in cofraje captusite cu
placaj pe rame de lemn sau otel.
Pentru executia lucrarilor de beton armat monolit, se vor folosi cofraje refolosibile din lemn.
Ele trebuie montate si alcatuite astfel incat sa prezinte rigiditatea si stabilitatea necesara, iar
sarcinile sa poata fi transmise si repartizate corect punctele de reazem.
Placajul va satisface conditiile din STAS 7004-89 pentru placaj din mai multe straturi
incheiate cu rasina, cu marginile etansate, calitatea adecvata pentru cofraj, din lemn de fag.
Cofrajul va avea grosimea suficienta pentru a rezista presiunii din betonul proaspat turnat
fara deformare vizibila.
Sustinerile sau esafodajul se vor proiecta astfel incat sa reziste sarcinilor verticale si laterale
care se pot aplica pana la preluarea acestora de structura de beton.
Toate contravantuirile vor fi cat mai rigide posibil si unde exista pericol de deplasare,
contravantuirile vor avea dispozitive care vor prelua (corecta) aceste deplasari.
Popii si sustinerile se vor proiecta astfel incat sa asigure ajustarea exacta a cofrajului la
contur si cota, montarea si decofrarea cu respectarea ordinii in operatii aprobate fara a se
prejudicia calitatea betonului.
Tirantii de cofraj ce trec prin beton vor fi asezati cat mai ascuns posibil.
Daca corodarea unui tirant metalic nu poate fi impiedicata prin mijloace adecvate, tirantul va
fi demontabil partial sau total. Partea care se scoate va fi de tipul care se scoate usor, fara
deteriorarea serioasa a betonului si care lasa cele mai mici posibile gauri de umplut.
Daca o parte din tirant ramane inglobata in beton, acoperirea in beton va fi egala sau mai
mare decat acoperirea ceruta pentru armaturi.
Tirantii de cofraj in constructii cu apa, vor fi proiectati pentru a impiedica scurgerea sau
picurarea apei de-a lungul partii inglobate partial sau total. Tirantii de cofraj vor avea
rezistenta necesara la impingerea betonului proaspat.
Nu se permite folosirea distantierilor de lemn sau tiranti de sarma.


Tirantii de cofraj pentru cofraj brevetat vor fi corespunzator tipului respectiv de cofraj si vor fi
folositi asa cum indica fabricantul.
Se va folosi numai tabla normala de otel si de o astfel de grosime incat cofrajul va ramane
nedeformat sub presiunea betonului proaspat.
Suprafata interioara va fi mentinuta fara rugina, unsoare sau alta substanta care ar putea
decolora betonul sau provoca un aspect de slaba calitate (patare).
Se vor folosi numai agentii care nu vor adera, pata sau afecta negativ suprafetele betonului
(spre a impiedica aderenta betonului proaspat la captuseala cofrajului). Agentul va fi de
asemenea compatibil, respectiv nu va afecta finisajul sau tratamentul ulterior al betonului.
Va fi insolubil in apa, nu se va exfolia si nu va fi spalat de ploaie sau de apa de spalare.
La cofrajele de otel se va folosi ulei de decofrare care nu pateaza betonul si impiedica rugina
otelului.
La cofrajele din lemn se va folosi agent standard existent pe piata, care reduce la minimum
prafuirea fetei betonului si permite scoaterea usoara a cofrajului.
Proiectarea si constructia cofrajului va fi efectuata de persoane competente.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
exactitatea in privinta redarii corecte a geometriei elementelor din beton si beton armat
conform proiectului;
etanseitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi.
sa fie stabile;
rezistenta si rigiditatea necesara la incarcarile ce-i revin din greutate si impingerea betonului;
sa nu permita deformatii, sageti, etc. pentru tolerantele admise;
sa permita decofrarea rapida fara deteriorari de material.
Se va da atentia necesara finisajului cerut pentru suprafata betonului.
Antreprenorul va face dovada ca intreprinderea sa sau subantreprenorul sau au experienta
indelungata in domeniul proiectarii si fabricarii cofrajelor rapid demontabile de constructie
robusta, capabile sa reziste satisfacator la mai multe refolosiri.
Antreprenorul va prezenta date de catalog ale fabricantului pentru toate elementele de cofraj
brevetate si pentru toate accesoriile, inclusiv tiranti si esafodaj.
Tablele de otel vor fi joantate cu suduri continue care vor fi polizate si slefuite la nivel.
Cofrajele (inclusiv sustinerile) vor fi suficient de rigide pentru a mentine cofrajele in pozitie
corecta si pentru a corecta forma si profilul, astfel ca structura finala din beton sa se mentina
in limitele de tolerante dimensionale admise in specificatii.
Montarea cofrajelor trebuie sa cuprinda urmatoarele operatii:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si eventual corectarea pozitiei cofrajului;
inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
montarea armaturilor in cofraje si a pieselor metalice de trecere etansa ce se vor ingloba in
beton;
betonarea elementului cofrat;
decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a betonului turnat.
Cofrajele vor fi suficient de rigide si etanse pentru a nu se scurge laptele de ciment sau
mortarul din beton la orice faza si pentru a putea aplica corespunzator metoda de turnare si
compactare.
Cofrajele se vor realiza astfel incat sa asigure unghiuri drepte si egale, muchii si margini
corespunzatoare pentru realizarea unei alinieri, dispuneri, pante, cote si verticalitate
corespunzatoare in constructia terminata. Daca nu se descrie in plansele aprobate sau in
alta parte diferit, la colturile exterioare se vor efectua tesituri de 12,5 x 12,5 mm atat la
elementele de beton cat si la rosturile de constructie (facultativ la colturile interioare)
sipculitele vor fi taiate la dimensiune pentru a asigura tesituri netede si continue.


Cofrajul va fi astfel dispus incat sa poata fi indepartat usor si scos de pe betonul turnat, fara a
se produce socuri sau stricaciuni ale suprafetei betonului turnat monolit sau materialelor
invecinate. Cofrajele pentru grinzi se vor proiecta astfel incat partile laterale sa se poata
scoate fara a se deranja partile inferioare ale grinzilor sau sprijinirile de sub baza grinzilor.
Pentru placile monolite, cofrajele intradosului se pot proiecta astfel incat sprijinirile (popii) sa
ramana pe loc dupa decofrarea intradosului.
Goluri provizorii (daca e cazul) pentru vizitarea interiorului sau pentru iesirea apei de spalare
se vor fixa etans in cofrajele stalpilor si peretilor pentru a impiedica pierderea mortarului.
Aceste deschizaturi se vor fixa in locuri cat mai putin vizibile cu putinta.
Daca cofrajul elementului vertical este montat pe toata inaltimea, o parte se va lasa deschisa
si se va monta dupa montarea si verificarea armaturii de Proiectant sau reprezentantul sau,
care vor acorda aprobarea de a continua cu turnarea betonului.
Daca este asigurata curatenia in interior si daca turnarea urmeaza dupa verificarea si
aprobarea Proiectantului, nu vor fi necesare goluri provizorii de vizitare.
Cofrajele vor fi folosite si la turnarea suprafetelor superioare ale unei lucrari in panta (si se
vor ancora pentru a se preveni flotarea) in locurile in care panta depaseste 25%.
Antreprenorul va tine seama in proiectul sau de prevederile specifice protectiei muncii,
precum incorporarea in panourile de cofraj a balustradelor, schelelor de podine, placi
avertizoare etc.
La fiecare folosire se va verifica asezarea corecta a popilor si strangerea corecta a tirantilor
de cofraj.
Spatiile ce vor fi umplute cu beton nu vor avea murdarii, aschii, talaj, praf, praf de nisip, bride
din sarma neagra, etc., inainte de a se incepe turnarea betonului.
Fetele in contact cu betonul nu vor avea ciment uscat pe ele, loviri, cuie care se proiecteaza
in afara, sapaturi sau alte defecte.
Toate gaurile pentru cuie si rosturile dintre foile de placaj se vor inchide cu chit sau alt
material aprobat.
Se va aplica un agent aprobat pentru decofrare, la fiecare folosire, pe fetele cofrajului in
contact cu betonul neintarit pentru a se impiedica lipirea betonului.
Acest agent se va aplica inaintea montarii armaturilor si nu se va folosi in asemenea cantitati
incat sa curga.
Va trebui acordata o atentie deosebita la cofrajele ce au rezemare directa pe pamant astfel
incat sa nu se deplaseze datorita unor deplasari sau tasari ale terenului.
Se va acorda o atentie deosebita la rosturile panourilor pentru asigurarea etanseitatii
cofrajului. In acest scop nu se admit panourile rupte, gaurite sau cu captuseli discontinue.
La montarea cofrajului se admit abateri de 1 cm fata de cotele proiectului.
La tolerantele pentru cofraje se vor respecta prevederile NE012-2007, anexa III.1.
Antreprenorul va tine seama de tasarile sau deformarile cofrajelor care pot aparea in timpul
desfasurarii lucrarilor si care sa nu depaseasca tolerantele admise pentru ca betonul ajuns la
maturitate sa se inscrie perfect in cotele, formele si dimensiunile specificate.
Antreprenorul va avea de asemenea in vedere contrasagetile care pot aparea indiferent daca
se indica sau nu in planse pentru deformarile elastice ale elementelor de rezistenta si/sau
deformarile datorate curgerii betonului.
In absenta contrasagetii specificate, intradosul tuturor placilor si grinzilor mai mari de 5 m
deschidere se va prevedea cu o contrasageata de valoare egala cu 1/500 x deschiderea
respectiva.
Inainte de turnarea betonului se vor pozitiona buloane si elemente de fixare, miezurile si
celelalte dispozitive folosite pentru realizarea deschiderilor, gaurilor, mufelor, canelurilor,
niselor si a altor cavitati.
Nu se va taia nici o gaura in beton fara aprobare.
Articolele care trebuie inglobate in cofraje aferente lucrarilor de instalatii mecanice, electrice,
diverse, se vor pozitiona si fixa cu exactitate.


Antreprenorul va fixa si ingloba in lucrare dispozitive de ancoraje si alte piese aferente altor
lucrari care sunt prinse de/sau sprijinite de betonul monolit. Ancorajele care ies in afara
elementelor de rezistenta (mustati pentru ziduri) se pot indoi dupa decofrare, respectiv partea
iesind se poate inveli in hartie sau alt material care se poate scoate usor.
Antreprenorul va folosi planse de trasare, diagrame sau instructiuni pentru alte specialitati
decat lucrarile de beton si va coordona livrarea si turnarea pieselor care trebuie inglobate in
beton conform instructiunilor Proiectantului.
Se vor avea in vedere realizarea gaurilor, canalelor si niselor pentru circuite si conducte, tevi
sau alte elemente conform planselor si/sau specificatiilor.
Cofrajul care nu suporta greutatea betonului intarit precum lateralele de grinzi, peretii, stalpii,
fundatiile si partile similare ale constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa terminare daca:
betonul este suficient de tare pentru ca sa nu sufere din operatia de decofrare;
tratamentele de intarire si protejare sunt mentinute.
Se interzice decofrarea elementelor inainte de realizarea de catre beton a rezistentei la
intindere de minim 2,5 daN/mmp, iar pentru placi se vor mentine sustinerile pana la 15-30
zile.
In cazul conditiilor deosebite de lucru, aceste termene se pot corecta pe baza de incercari de
laborator.
Cofrajul clasa "A" va realiza o suprafata de calitate normala compatibila cu buna si normala
practica si se va folosi la fundatii si la fata exterioara a constructiilor ingropate, fata fiind
considerata pana la 150 mm sub terenul nivelat.
Fata de contact cu betonul va fi din placaj sau tabla de otel.
Aspectul betonului nu este de importanta principala la aceasta clasa de cofraj, dar suprafata
betonului nu va avea goluri, segregari, sau alte defecte majore.
Se pot folosi blocuri sau placi de beton drept cofraje pierdute afara de constructii pentru
depozitarea apei.
Blocurile sau placile vor avea rosturile inchise cu mortar de ciment 1:3 sau cu oricare alt
mijloc care va impiedica scurgerea mortarului din beton.
Cofraj clasa "B" care se va folosi la toate elementele de rezistenta supraterane pe care
urmeaza sa se aplice mai tarziu, va realiza o suprafata de calitate buna conform cu o buna si
normala practica.
Se accepta mici defecte la suprafata, cauzate de aerul sau apa inclusa, dar suprafata va fi
lipsita de goluri, segregari sau alte defecte majore.
Nu se vor folosi captuseli deteriorate pentru cofraj clasa "B".

Hidroizolatii

Generalitati. Conditii de calitate
Prezentul capitol se refera la executia si receptia hidroizolatiei pentru protectia fundatiilor si a
placii de la cota -0.10 impotriva umiditatii pamantului si apelor din precipitatii.
Straturile hidroizolante vor fi dispuse in urmatoarea ordine (incepand de la betonul de
egalizare:
un strat de amorsa din solutie de bitum;
un strat material hidroizolant la cald;
un strat amorsa din solutie de bitum;
un strat amorsa din solutie de bitum.

Executia hidroizolatiei
Conditii tehnologice de executie:
lucrarile de hidroizolatii se vor executa la o temperatura de peste 5C;


suprafata pe care se executa lipirea trebuie sa fie curata si uscata (chiar fara roua).
Verificari si receptie la hidroizolatie
Verificarea calitatii lucrarilor trebuie facuta pe tot parcursul executiei. Avand in vedere ca
executarea de remedieri la lucrarile de hidroizolatie este o operatie grea si uneori chiar
imposibila fara distrugerea altor lucrari, se va da o mare importanta controlului si receptionarii
diverselor faze de executie a hidroizolatiei, moment in care remedierile aparute pot fi
executate cu usurinta.
Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica impreuna cu
beneficiarul pe masura executiei, incheiandu-se Procesul verbal de lucrari ascunse din care
sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
calitatea suportului (rigiditatea, aderenta, planeitatea);
calitatea materialelor izolatoare;
lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei;
etapele si succesiunea operatiilor.
Daca se considera necesar, se va face si o verificare practica prin sondaj astfel:
desfacerea in unele puncte a izolatiei pentru a se constata identificarea stratificatiei conform
cu proiectul;
verificarea izolatiei prin determinari de laborator pe probe prelevate din care sa rezulte ca
materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform certificatelor de calitate si
buletinelor de analiza.
Hidroizolatia (daca este necesar) se va verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii:
straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum fara zone nelipite;
este continua si nu prezinta umflaturi;
racordarea cu elementele de strapungere la rosturi asigura o etansare perfecta.

Termoizolatii

Termoizolarea pardoselii este o operatiune absolut necesara pentru mentinerea confortului
interior, mai ales in ceea ce priveste podelele in contact cu solul. Termoizolarea corecta a
sapei reduce consumul necesar pentru incalzirea spatiului interior.
te indicat pentru izolarea pardoselilor din cauza densitatii mai mici.
Solutia aleasa in prezentul proiect este de polistiren extrudat, in grosime de 10 cm. Placile de
polistiren extrudat se pot aplica pe stratul suport nelipite cand acestea se asaza direct pe
stratul de hidroizolatie.
Mai trebuie specificat faptul ca la termoizolarea in doua straturi, placile din polistiren se tes,
adica imbinarea a doua placi de pe un nivel trebuie sa se faca exact la jumatatea placilor de
pe nivelurile superior si, respectiv, inferior.
Calitatile tehnice ale polistirenului extrudat
> material impermeabil, cu duritati si rezistente mecanice ridicate;
> coeficient de transfer termic foarte bun, ceea ce conduce la o eficienta ridicata din punct de
vedere termic;
> se foloseste la subsoluri, fundatii, socluri, la acoperisuri-terasa (drepte, gen bloc) in
varianta terasa inversata sau pardoseli in contact direct cu pamantul, in medii cu nivel
ridicat de umiditate.

Confectii metalice

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si pe santier a structurii metalice.
La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in
vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitii in
constructii.


Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de
buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planurile de
executie, cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu
prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Elementele, subansamblurile si structurile metalice se vor executa conform planurilor de
executie predate de proiectant.
Executia structurii metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor se va face in general
pe baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative:
- STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2-78 - Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie.
- C 150-99 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
Responsabilul C.T.C. cu problemele controlului uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile
prezentului Caiet de sarcini.
Personalul C.T.C. al uzinei va fi examinat si autorizat conform prevederilor pentru maistri
sudori in ce priveste conditiile si cerintele de control specifice executiei structurii metalice.
Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea
lucrari, ajutat de maistri montatori avand si ei o bogata si recunoscuta activitate in acest
domeniu. In fiecare schimb de lucru va fi in permanenta pe santier un maistru montator care
va conduce si supraveghea lucrarile de montaj.

Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca, inainte de inceperea uzinarii, sa
verifice planurile de executie. De asemenea, se interzice inceperea executiei elementelor de
confectie metalica inainte de finalizarea lucrarilor de betonare a fundatiilor (suport pentru
structura metalica) si coordonarea gaurilor necesare in elementele de confectie metalica cu
pozitia reala din santier pieselor inglobate in in beton.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor imbinarilor sudate prevazute in
proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu, alte
forme ale rosturilor imbinarilor sudate precum si pozitia joantelor de atelier suplimentare), se
va proceda dupa cum urmeaza:
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punctul de vedere al rezistentei
sau montajului (neconcordanta unor cote, diferente in extrasul de materiale etc.) uzina
efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punctul de vedere al rezistentei sau al
montajului, uzina comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru
unele modificari mici, acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al
proiectantului.
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare
intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda:
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la
debitare si terminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Tehnologia de sudare, conform procedeelor omologate de sudare.
d) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa
asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului


de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru imbinarile
sudate.
Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor
transmite pe fiecare element rezultat.

Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica
Aceasta documentatie trebuie intocmita de un personal cu experienta in lucrari de
montaj (ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de
utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la
montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o
intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina
si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa
propuna daca considera necesare unele eventuale modificari sau completari ce ar usura
montajul.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de
constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicat ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj.

Materiale de baza
Otelul folosit in acest proiect este S355J2.
Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz
de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantului. Eventualele schimbari ale
marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu
aprobarea scrisa a proiectantului.
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse.
Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de
catre uzina producatoare.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa
care se vor pastra timp de 10 ani.
Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate de acelasi tip,
aprovizionate de aceeasi otelarie, calitatea laminatelor prin analize chimice si incercari
mecanice.
Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate
conform prevederilor standardelor de produse.
Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din
STAS 767/0-88.
Piesele metalice folosite la imbinari se protejeaza prin grunduire cu vopsea preparata cu ulei
dublu fiert si miniu de plumb, care trebuie sa acopere intreaga suprafata a elementului
metalic. Inainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva suprafata metalului trebuie
curatata de pojghita de laminare (tunder) si alte impuritati (praf, oxizi, grasimi) si sa fie
perfect uscata.


Organizarea controlului calitatii
Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si
procesele tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte
(sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea
sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea imbinarilor sudate
etc.).
In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarirea
executiei si fise de masuratori.
In fise se vor trece, pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja
si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
In mod analog, pentru fiecare imbinare sudata, in fisa se va trece poansonul si numele
maistrului care a supravegheat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale imbinarilor
sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi
semnate de catre personalul C.T.C. al uzinei si prezentate la receptia subansamblelor, odata
cu restul documentelor de receptie.

Executia imbinarilor sudate
Toate imbinarile sudate se executa conform procesului tehnologic de sudare intocmit de
uzina.
Imbinarile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in
procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul imbinarilor sudate trebuie
sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte.
La sudarea unui rost, hafturile se vor taia polizandu-se locul in care au fost sau ele se vor
topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic
de sudare.
In ultimul caz, locul hafturilor se va curata de eventuale cuiburi de rugina, etc. hafturile se vor
examina cu atentie inca o data in ceea ce priveste lipsa fisurilor, cele cu defecte tratandu-se
prin polizare si resudare.
La inglobarea hafturilor prin sudura in cusaturi se va asigura o perfecta legatura intre ele si
restul materialului depus ulterior.
Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice in rosturi sau pe piese
speciale de amorsare. Se vor lua masuri de prevenire a deteriorarii pieselor in timpul sudarii
sau a stropirii lor cu metal topit.
Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice
racirea fortata a imbinarilor sudate.
Craterele neumplute se vor indeparta numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice
Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare.
La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face
dupa craituirea si polizarea restului.
La sudarea in mai multe straturi, suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dupa
care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa.
Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de elementele de
calitate a cusaturii prevazute in proiect, conform Instructiunilor tehnice
C 150-99.
Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor
pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.
Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala.
Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate
numai cu sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati.


Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub + 5
0
C fara aplicarea de masuri
speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant, fara un control riguros al
intreprinderii executante.
Joantele necesare montarii stalpilor HEB500 si HEB400 se vor realiza cu procedee de
sudare in atmosfera protectoare tip MIG-MAG. Calitatile pentru sarma de sudura, viteza de
inaintare a acesteia, gazul de protectie se vor stabili de catre executant astfel incat sa fie
indeplinite cerintele de calitate ale sudurii cerute de normativele in vigoare si vor fi aduse la
cunostinta proiectantului pentru aprobare, inainte de inceperea executiei joantelor.

Conditii de calitate ale imbinarilor sudate
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante,
iar, in mod exceptional, si prin sfredelire.
Imbinarile sudate vor avea nivelurile B sau C de acceptare a defectelor imbinarilor sudate,
dupa cum este indicat in planuri.
Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor, precum si defectele de suprafata
neadmise sunt cele din tabelul 6 din Normativul C 150-99, pentru nivelurile de acceptare ale
defectelor in imbinarile sudate indicate in planurile de executie.
La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit:
- fisuri sau crapaturi de nici un fel;
- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar
cel mult 1 mm, la piese mai groase de 30 mm;
- cratere;
- cratere intiale si finale;
- suprainaltari sau adancituri neadmise;
- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor;
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.
La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr.), prin care se determina
compactivitatea sudurii, sunetul trebuie sa fie clar.
Daca exista vreun dubiu asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauri de control si
anume maximum o gaura de 812 mm diametru, la 24 m lungime de cusatura sudata, dupa
care aceasta se umple cu sudura.
La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca:
- lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi;
- incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii;
- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.

Imbinari cu suruburi
Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS
767/2-78 si instructiunilor tehnice C 133-82.
Pentru imbinarile de montaj pe santier, gaurile se vor da cu 1..2 mm mai mici, urmand
ca ele sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a
subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina.
Suruburile folosite pentru montaj vor fi GR. 8.8 conform SR EN 15048-1:2007; saibe, piulite
si contrapiulite corespunzatoare imbinarilor cu suruburi nepretensionate.
Strangerea se va face la un moment de strangere minim de 100Nm.

Controlul si verificarea calitatii
Controlul pe parcursul executiei are drept acoperire respectarea calitatii executiei, a
prevederilor din prezentul Caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare cu toate
fazele de executie.


Controlul permanent se face: pentru fiecare faza de executie de catre maistri, de catre
inginerul sudor, de catre personalul C.T.C. al uzinei conform metodologiei proprii. Delegatul
intreprinderii de montaj face controale prin sondaj. Tot personalul care efectueaza controlul
permanent sau prin sondaj va fi instruit si autorizat in vederea efectuarii acestui control.
Pe parcursul executiei, prin sondaj, se vor efectua si controalele de catre comisii de delegati
ai beneficiarului si proiectantului.
In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de
control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se
vor trece urmatoarele:
a). Data controlului;
b). Cine a efectuat controlul;
c). Constatarile facute;
d). Semnatura persoanelor care au efectuat controlul.
In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi
semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.

Reguli generale privind montajul si receptia pe santier
Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj care trebuie
sa cuprinda si:
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier.
Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet de sarcini si
de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la
cunostinta proiectantului si beneficiarului.
Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe santier
se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora,
precum si sa fie usor identificate la montaj.
Receptia pe santier a elementelor structurilor metalice se va face conform pct. 5.2. din STAS
767/0-88.
La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige,
lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau a altor piese asemanatoare.
Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige etc.) de piesele si
subansamblurile de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a
proiectantului.
Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect, se va face o masurare corecta a
distantei dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu aceea a piesei ce se
monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare,
daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si, la nevoie, va cere avizul
proiectantului.
Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza, ca si dimensiunile structurii se verifica in timpul
montajului prin masuratori repetate.
Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb
si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan.
Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura.
Maistri sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se
folosesc la structura metalica, tinan seama de tipul imbinarilor si pozitiile de sudare.
Sudorii ce vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa
execute in bune conditii cusaturile sudate in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de
suduri, precum si sa lucreze la inaltime pe schele.
In acest scop, si tinand seama de importanta lucrarii, se recomanda ca sudorii sa fie recrutati
dintre cei mai buni sudori care au sudat constructii cu suduri in pozitie.


Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate, indiferent
daca executa suduri pe santier sau in uzina. Copii ale documentelor de atestare a sudorilor
vor fi atasate proceselor verbale de receptie in santier a asamblajelor.
Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea
receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS 767/0-
88.

Sarcinile inginerului sudor
Inginerului sudor ii revin urmatoarele raspunderi si sarcini:
a). - Raspunde buna calitate a lucrarilor de sudura;
b). - Admite la lucru numai sudori autorizati pentru procedeul de sudura si categoria
de material utilizat in executie;
c). - Verifica sudorii pe parcursul executiei, ori de cate ori considera ca este necesar;
d). - Verifica permanent starea de functionare a utilajelor si agregatelor de sudare si ia
masuri pentru reglarea si buna lor functionare;
e). - Verifica buna functionare a aparatelor de control si executia contactelor la masa;
f). - Se asigura ca materialele de baza si cele de adaos folosite corespund conditiilor
prevazute in Caietul de sarcini si tehnologia de sudare;
g). - Controleaza ca materialele de baza si de adaos sa fie pastrate si uscate conform
prevederilor instructiunilor de folosire si conform Caietului de sarcini;
h). - Ia masurile necesare pentru respectarea intocmai a prevederilor din Caietul de
sarcini, a prescriptiilor din STAS 767/0-88, a normativului C 150-99, a proceselor tehnologice
de executie si a fiselor tehnologice pe care trebuie sa le cunoasca perfect, dand in acest
sens instructiuni si maistrilor sudori;
i). - Verifica pe parcursul executiei respectarea intocmai a desenelor de executie, a
proceselor tehnologice pe faze de executie, a prevederilor din Caietul de sarcini si a
standardelor si normativelor indicate mai sus;
j). - Verifica pe parcursul executiei si la terminarea fiecarui subansamblu sudat,
calitatea lucrarilor de sudare;
k). - Ia masuri de prevenire a eventualelor defecte in cusatura si stabileste procedeele
de remediere a acestora; pentru cazurile mai dificile va cere avizul unui for competent;
l). - Se convinge ca fisele de urmarire a executiei sunt in conformitate cu Caietul de
sarcini, sunt complete si tinute la zi;
m). - Controleaza daca pe piesele debitate sunt notate marca, clasa de calitate a
otelului si numarul lotului conform Caietului de sarcini;
n). - Controleaza, inainte de receptie, fiecare subansamblu sau ansamblu sudat din
punct de vedere calitativ si dimensional si se convinge ca eventualele abateri se incadreaza
in tolerantele admise;
o) - ia masuri ca toate normele si prevederile de protectie a muncii sa fie integral
respectate.

Sarcinile maistrului sudor
Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent de un maistru sudor.
Maistrii sudori sunt subordonati inginerului sudor repartizat pentru aceasta lucrare.
Sarcinile si raspunderile maistrilor sudori se stabilesc de catre un inginer sudor si li se
transmit acestora in scris.
Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt:
a). - Verificarea calitativa a materialelor (laminate) ce urmeaza a fi sudate;
b). - Verificarea materialului de adaus (flux, sarma, electrozi) privind conditiile de
pastrare a acestora conform prevederilor din norme si din caietul de sarcini;
c). - Verificarea inainte de inceperea sudarii a rosturilor pregatite pentru sudare;
d). - Verificarea aparatelor si agregatelor de sudare;


e). - Verificarea reglarii regimului de sudare;
f). - Repartizarea sudorilor pe tipuri si feluri de suduri, conform aptitudinilor si
autorizarii acestora;
g). - Verificarea normelor de protectia muncii la sudare;
h). - Verificarea pe faze de executie a cusaturilor sudate si a subansamblurilor sudate;
i). - Pentru indeplinirea sarcinilor mentionate, maistrul sudor va trebui sa aiba
cunostinte generale de metalurgie, constructii metalice, metode de sudare, metode de
verificare a imbinarilor sudate.
Ei vor fi scolarizati si instruiti de catre un inginer sudor pentru genul de lucrari pe care
urmeaza sa le execute.

Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr.10/95 si a
regulamentelor aprobate prin HG 766/97, HG 272/94 si HG 273/94 privind calitatea lucrarilor
in constructii si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din partea
proiectantului, beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor.
Prin sistemul de calitate se va urmari:
materialul pus in opera (beton, armaturi, cofraje, hidroizolatii, etc.);
executia sapaturii;
executia pernei de balast
montarea confectiilor metalice;
inregistrari privind calitatea.
La aceasta faza de executie s-a stabilit programul de urmarire tehnica a executiei pe faze
determinante.
Se verifica:
dimensiuni;
cote;
cantitati;
calitatea executiei.


Dirigintele de santier va urmari ca executia lucrarilor sa se faca in stricta concordanta cu
prevederile documentatiei si cu prevederile legislatiei in vigoare, conform sarcinilor sale de
serviciu.
Un exemplar din observatiile, sesizarile, dispozitiile si incheierile sale se vor pastra pe
In cazul nerespectarii documentatiei din initiativa executantului sau in baza unei dispozitii
neinsusita de proiectant, dirigintele are obligatia sa aduca la cunostinta proiectantului, urgent,
cazul respectiv.

RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care
investitorul declara ca accepta si preia lucrarea, cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi
data in functiune. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit




Executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in
contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi
transmisa de executant si dirigintelui de santier.
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile de la notificarea terminarii
executantului;
proiectantului.
Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie,
acestia avand calitatea de invitati.
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei de
terminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta cu prevederile autorizatiei de construire, avizele si conditiile de executie impuse
de autoritatile competente, proiectului tehnic, caietului de sarcini sau ale proiectului pe parti
si in ansamblu;
cercetarea vizuala a constructiei;
analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei;
daca au fost efectuate receptii pe faze si rezultatul acestora;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organul de control;
executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de
executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii;
referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata
lucrarea;
terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in
documentatia anexata la contract.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in Procesul Verbal
de Receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu
Procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului:
executantului;
proiectantului;
organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire;
organului administratiei financiare locale.
Suplimentar se vor verifica:
certificatele de garantie pentru calitatea materialelor livrate;
existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind constatarile
consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant sau alte organe de control;
confirmarea prin procese verbale a executiei corecte a masurilor de remedieri prevazute in
diferitele documente examinate;
dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se
consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor
precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge; in cazurile in
care se constata deficiente in executarea structurii se vor stabili masurile de remediere, iar


dupa executarea acestora, se va proceda la o noua receptie. Nu se considera valabile
procesele verbale de receptie efectuate numai de constructor.

Receptia finala
Receptia finala este convocata de investitor la cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de
investitorul;
membrii comisiei de receptie;
executantul lucrarii;
proiectantul lucrarii.
urmatoarele:
procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
finalizarea lucrarilor cerute de "receptia de la terminarea lucrarilor";
referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare
pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei unor
vicii, efectuarea de incercari si expertize.
La terminarea receptiei, comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile
in procesul-verbal de receptie finala, pe care-l va inainta investitorului, in termen de 3 zile
lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de
amanare sau de respingere a ei.
In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau
respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor
semnalate.
Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale in cazul in care nu se
respecta una sau mai multe dintre exigentele esentiale.
executantului.

Cartea constructiei
constructiei.
Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de
constructii de catre investitor sau, dupa caz, de catre proprietar.
Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele de
constructii definitive, supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura
fondurilor din care sunt finantate sau de natura proprietatii asupra lor.
Cartea tehnica a constructiei se intocmeste conform Norme de intocmire a cartii tehnica a
constructiei din HG 274-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
Constructorul are obligatia de a preda beneficiarului documentele necesare pentru
intocmirea "Cartii tehnice a constructiei in conditiile prevazute de HG 273-1994.
Responsabilul lucrarii va trebui sa consemneze in procesul verbal inainte de inceperea
lucrarii, existenta tuturor conditiilor de executie privind asigurarea unei executii in
concordanta cu cerintele tehnice cerute de proiectant si beneficiar conform normelor in
vigoare, privind dotarea tehnico - materiala.



In toate operatiile de executie ale cladirii se respecta cerintele esentiale referitoare la
acesteia;
mobile.

asupra normelor de siguranta si sanatate in munca ce trebuie respectate.
delimitarea zonei de lucru;
supravegherea permanenta a zonei in vederea impiedicarii accesului persoanelor
neautorizate;
conditii pentru transportul si depozitarea materialelor.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea sigurantei si igienei muncii sunt:
luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii;
realizarea instructajelor de siguranta si sanatate in munca ale intregului personal de
exploatare si intretinere si consemnarea acestora in fisele individuale sau alte formulare
controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intreg personalul;
verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a
muncii;
pe toata durata executiei, trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie;
instructajul de siguranata si sanatatea in munca la zi si cu respectarea regulamentului privind
protectia si igiena muncii in constructii.
Executantul este obligat sa faca instruirea tuturor cadrelor si muncitorilor care
lucreaza pe santier pentru cunoasterea obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii
muncii, in concordanta cu prevederile proiectului si cu intreaga legislatie de protectia muncii
in vigoare la data executarii lucrarilor.
Nu este admis accesul in santier pentru persoanele straine, persoane aflate sub
influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante (inclusiv substante medicamentoase care
pot afecta capacitatea de conducere a autovehiculelor si utilajelor) care afecteaza sistemul
Depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta de margine egala sau
instalandu-se panouri avertizoare, iar pe timp de noapte vor fi semnalizate corespunzator.


satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;
buna stare.
tensiune.
muncitorilor.


lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.


mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executia constructiei.
acestora".
30 m.
Vor fi respectate:
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor nr.C300/1994
Normativ general de prevenire si stingere a incendiilor nr.775/1998 al MI
Norme tehnice privind protectia la actiunea focului, indicativ P118/1999, precum si HG nr. 51
/1992.

Masuri de protectie a muncitorilor si materialelor


acest sens.
Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea
factorilor corozivi si nocivi, pe stative la 10-15 cm de pardoseala. Depozitarea se va face
protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub
100kg greutate, se manipuleaza manual.


acestora;
OUG 195/2005 Privind protectia mediului (cu modificari ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr.
265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995;
C 169-1988 - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale.
SR EN 1990-2004 Bazele proiectarii structurilor (Grupari de incarcari);
nationala.
SR EN 1991- 1-4 : 2006 / NB : 2007- Actiuni asupra structurilor-Actiuni generale-Actiuni
cladiri;
SR EN 1991-1-3-2005 Incarcari date de zapada;
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. Proiectarea geotehnica. Reguli generale.
SR EN 1997-1-2004/NB:2007 Proiectarea geotehnica. Reguli generale - Anexa nationala.
Romaniei;


agricole;
NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
precomprimat;
SR EN 1995-1-1-2004 - Proiectarea structurilor de lemn.
Partea 1-1: Generalitati - Reguli comune si reguli pentru cladiri
SR EN 1995-1-1/AC 2006 - Proiectarea structurilor de lemn.
SR EN 1995-1-1/NB-2008 - Proiectarea structurilor de lemn.
Partea 1-1: Generalitati - Reguli comune si reguli pentru cladiri Anexa nationala
NP-005-03 - Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
STAS 857-83 Piese si elemente din lemn pentru constructii.
Clasificare si conditii tehnice de calitate
NP 019-BC 9/1997Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor stucturale din lemn.

aparute dupa elaborarea prezentului proiect sunt obligatorii.

3.6.1.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare cladire trinune
Baze de proiectare:
Proiectul s-a realizat pe baza urmatoarelor documentatii:
Tema de arhitectura elaborata de proiectantul de specialitate;
Teme de specialitate: instalatii termice, instalatii electice.

Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii in vigoare:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii + Legea 123/mai2007;
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/
1994;
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
prin H.G. nr. 273 / 1994;
Legea 319/2006 Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii;
Legea securitatii si sanatatii in munca;
P 118 1999. Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Legea 137/1995 - Legea protectiei mediului;
Normativ NP-086 / 2005 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
de stingere a incendiilor;


STAS 12845. Sisteme fixe de stingere a incendiilor, sisteme automate tip sprinkler
proiectare, instalare si intretinere
Normativului pentru proiectarea, si executarea parcajelor pentru autoturisme NP 24-97;
Normativ pentru proiectarea, constructiilor publice subterane NP 25-97;
Legea 307 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor;
Ordinul MAI nr. 163/28.02.2007 - Normele generale de aparare impotriva incendiilor;
Hotararea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificata si completata cu Hotararea de
Guvern nr. 796/14 iulie 2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii;
NP 003-96 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-
sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena;
I 9/1 96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;
I 9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
I1/2000 Normativ pentru executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C. (prin asimilare si la
conducte din alte materiale plastice);
STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale;
STAS 1343/1-91 Alimentari cu apa, Determinarea cantitatilor de apa pentru centre
populate;
STAS 1795-87 Canalizari interioare;
STAS 1846-90 Determinarea debitelor de apa de canalizare;
NTPA-002/97 - Normativ pentru conditiilor de descarcare a apelor uzate in retelele de
canalizare a centrelor populate;
C.300-94 - Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor
de constructii si instalatii.
Intrucat prin proiect s-au respectat normele si normativele in vigoare nu sunt necesare
derogari sau avize speciale.

Exigente de calitate:
Proiectul asigura realizarea unor instalatii sanitare de calitate corespunzatoare, urmarind
satisfacerea exigentelor esentiale de calitate (rezistenta si stabilitate, siguranta in exploatare,
siguranta la foc, sanatatea oamenilor si protectia mediului, economia de energie, protectia
impotriva zgomotului), precum si a reglementarilor tehnice in vigoare privind calitatea in
constructii in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.
Materialele utilizate vor fi alese din gama de produse agrementate tehnic in conformitate cu
Legea 608/2001 revizuita in 2006, privind evaluarea conformitatii produselor utilizate in
constructii.
Instalatiile s-au proiectat in conformitate cu normele si reglementarile romanesti si trebuie sa
corespunda celor sase exigente esentiale de performanta conf. Legea 10/1995+Legea
123/mai2007, astfel :
- rezistenta si stabilitatea;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
- izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;
- protectia impotriva zgomotului.

Descrierea lucrarilor propuse:
Situatia existenta:
In prezent obiectul de investitie nu este bransat la reteaua publica de apa potabila si nu este
racordat la reteaua de canalizare menajera.


Proiectul de bransament la reteaua de apa si proiectul de racord la reteaua de canalizare
menajera va face obiectul unui alt proiect destinat acestor lucrari.

Nota:
Prezentul proiect nu tine loc de proiect de bransament la reteaua de apa si racord la reteaua
de canalizare.

Solutii adoptate:
Alimentarea cu apa (sursa de apa) si evacuarea apelor uzate:
Documentatia tehnica trateaza montarea conductelor de alimentare cu apa a retelelor
interioare pentru consum menajer (alcatuite din PP-R) si retelele de canalizare menajera
(alcatuite din PP pentru cazul conductelor montate la interior si PVC-KG pentru cazul
coloanelor de apa uzata menajera, a conductelor montate la plafon si a celor din exterior).
Alimentarea cu apa rece a corpului de cladire se face prin intermediul unui punct de
bransament de apa potabila, de la reteaua interioara incintei complexului.
Parametrii debit/presiune ai bransamentului de apa acopera integral necesarul de consum al
cladirii. Debitul de calcul necesar alimentarii cu apa este estimat la 4,15 l/s.
Conducta de apa potabila se va realiza cu teava D=80 mm, montata sub adancimea de
inghet la 0,8 m.
Evacuarea apelor menajere se va realiza prin intermediul conductelor din PVC-KG, montate
ingropat, respectand adancimea de inghet, catre reteaua de canalizare din incinta, conform
planurilor atasate.
Nota:
Conductele de apa si canalizare care nu se pot monta la o distanta de minim 3 metri fata de
fundatiile cladirilor se vor poza intr-un canivou de protectie din b.a.
Reteaua exterioara de alimentare cu apa este tratata separat in proiectul de retele
exterioare.
Instalatia interioara de apa rece pentru consum menajer:
Distributia apei catre punctele de consum (robinete portfurtun necesare alimentare
echipamente spalare cu presiune, obiecte sanitare) se va realiza prin intermediul unei retele
avand indicele de rezistenta la presiune PN6. Toate conductele de distributie si fitingurile de
imbinare se vor realiza din materiale special construite pentru vehicularea apei potabile,
avand indicii de rezistenta la presiune si temperatura necesari realizarii aplicatiei. Sustinerea
conductelor se va face utilizand sisteme de fixare standardizate (suporti si bratari din otel
zincat si garnituri din cauciuc).
Conductele de apa se vor monta cu panta de minim 3/oo, spre punctul de racord.
Debitul si inaltimea de pompare pentru cladirea tribunelor, vor fi asigurate de catre furnizorul
local de apa.

Pentru consumatorii din corpul arbitrii, datorita inaltimii la care se afla ultimii consumatori, se
va revedea o pompa pentru ridicarea presiunii cu urmatoarele caracteristici:
- Debit (Q) 4 m/h
- Presiunea pe refulare (consum) 1.5 bar
- Presiune monima pe aspiratie 1 bar
- Presiunea maxima pe aspiratie 4 bar
- Presiunea pe refulare (pompa) 3.95 bar
- Frecventa 50 Hz
- Putere motor limitata pentru pornire stea-triunghi 5.5 kW
- Temparatura ambientului 20 C
Pentru consumatorii aferenti grajdurilor, se va prevedea un grup de pompare format din doua
pompe active si una de rezerva, fiecare din cele 3 pompe va avea un debit de 5 l/sec si
inaltimea totala de refulare de 54mcA.l


Acest grup de pompare va aspira apa din 2 rezervoare, de 2 mc fiecare, legate intre ele.

Caracterisitici grup de pompare:
- Debit (Q) 36 m/h
- Presiunea pe refulare (consum) 5 bar
- Presiunea pe refulare (pompa) 5 bar
- Inaltimea de pompare totala 54 m
- Turatie variabila
- Frecventa 50 Hz
- Putere motor limitata pentru pornire stea-triunghi 5.5 kW

Instalatia interioara de apa calda pentru consum menajer:
Prepararea apei calde menajere pentru alimentarea consumatorilor din cadrul cladirii se
realizeaza cu ajutorul unui modul termic amplasat in spatiul tehnic special amenajat, la
parter, conform planurilor atasate.
Modulul de punct termic pentru incalzire si preparare apa calda de consum este un punct
temic monobloc complet automatizat si are drept scop producerea de agent termic pentru
incalzire (apa calda 90C/70C) si apa calda menajera (55C) in cele mai economice conditii.

Caracteristici modul:
Schimbator de caldura cu placi din inox pt. circuit incalzire: P=950 kW
Schimbator de caldura cu placi din inox pt. circuit a.c.c.: P=700 kW
Pompa circulatie circuit secundar incalzire: Q = 43 m3h; H=14 mCA
Pompa ridicare presiune, circuit a.c.c.: Q = 14 m3h; H=50 mCA
Pompa recirculatie agent primar: Q = 50 m3h; H=2 mCA

Pentru protectia sistemului de preparare a apei calde menajere, pe conducta de alimentare
cu apa rece se vor monta dispozitive de filtrare a impuritatilor si dedurizare conform
specificatiilor producatorului echipamentelor.

Instalatia interioara de recirculare apa calda pentru consum menajer:
Pentru prevenirea racirii apei in instalatia de alimentare cu apa calda pentru consum
menajer, se prevad doua trasee de recirculare a apei calde, un traseu pentru recirculare apa
calda aferent corp arbitrii si un traseu pentru zona care deserveste restaurantul.
Recircularea apei in sistemul de conducte de apa calda de consum se activeaza prin pompe
separate pentru fiecare zona in parte.
Racordarea conductei de recirculare la aparatele de preparare a apei calde se face pe
legatura de apa rece, dupa ventilul de retinere. Pe conducta de recirculare se monteaza un
ventil de retinere.

Instalatia interioara de canalizare
Colectarea apelor uzate menajere de la obiectele sanitare se va realiza prin conducte de
canalizare verticale si orizontale, executate din tuburi de scurgere din PP (imbinate prin mufe
cu garnitura de cauciuc).
Racordarea obiectelor sanitare la coloanele de canalizare se realizeaza prin tuburi de
scurgere din polipropilena, imbinate prin mufe cu garnitura de cauciuc, cu diametrul 40mm
pentru lavoar, 75 mm pentru spalator, 50 mm pentru sifonul de pardoseala si cadita de dus si
110 mm pentru vasul de closet.
Pe conductele orizontale, la schimbarea de directie se vor monta piese de curatire cu
diametrul corespunzator conductei. De asemenea, se vor monta piese de curatire pe fiecare
coloana de canalizare la toate nivelele. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de 0,40


0,80 fata de pardoseala, urmand ca in dreptul acesteia sa se prevada usite in ghenele de
mascare ale coloanelor verticale de canalizare.
Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmand a fi mascate dupa efectuarea probei
de etanseitate si de eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor
sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795.
Grupurile sanitare au fost prevazute cu sifoane de pardoseala cu o intrare orizontala (Dn40)
si o iesire orizontala reglabila in toate directiile cu un unghi de maxin 15grd (Dn50) racordate
la coloanele verticale de ape uzate menajere.
Schimbarile de directie sub un unghi de 90 grade se pot realiza folosind doua curbe la 45
grade, montate succesiv.

Apa menajera colectata de la spalatoare va trece printr-un separator de grasimi montat sub
fiecare spalator, iar de acolo va fi directionata catre coloanele de canalizare din zona.

Caracteristici separator de grasimi:
Debit : 0,5 l/s (0,7 max);
Volum total : 60 litri
Lungime : 600 mm
Latime : 400 mm
Inaltime : 350 mm
Volum grasimi: 40 litri
Volum sedimente : 8 litri
Racorduri intrare/iesire cu garnituri : 50 mm
Capac vizitare/curatare : 250 mm
Curatarea se face manual, ori de cate ori este necesara.

Conform Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare - Indicativ I9-
1994, art. 6.68 s-au prevazut coloane de canalizare separate pentru bucatarii fata de
coloanele de canalizare aferente bailor.
Pentru ventilarea coloanelor de scurgere ale apelor uzate menajere, acestea se vor prelungi
peste nivelul teraselor, in asa fel incat sa se respecte prevederile tabelului 6 din Normativul I
9 1994, unde se vor monta caciuli de ventilatie.

Coloana de ventilare:
Coloana de ventilare principala (prelungirea coloanei de canalizare de la punctul de consum
cel mai inalt pana deasupra acoperisului sau pana in pod) va avea diametrul cu o
dimensiune mai mic decat diametrul conductei pe care o ventileaza, dar minimum 50 mm. In
sectiunea de iesire a gazelor nocive in atmosfera se prevad caciuli de protectie pentru a
impiedica patrunderea zapezii, etc. in interiorul retelei.

Nota:
In cazul in care nu se vor putea monta coloane de aerisire se vor folosi dispozitive automate
de aerisire, montate in capetele coloanelor de canalizare.
Sustinerea conductelor de apa si canalizare se va realiza prin intermediul colierelor cu
cauciuc sustinute de elementele de constructie, prin intermediul prezoanelor sau ansamblu
tija filetata si piulita expandata.

Instalatia exterioara de canalizare de la cladire pana la retea de canalizare din incinta
Evacuarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se face prin retele de
tuburi din PVC-KG, care vor directiona apele menajere catre reteaua de canalizare menajera
din incinta complexului.


Din necesitatea schimbarii de directie sau a ruperii pantei de scurgere se prevad camine de
canalizare realizate din module din polietilena (sau confectionate local din beton).
Inaltimea caminelor este modulata (1, 1.5, 2, 2.5m) cu un capac (cu diferite clase de sarcina
in functie de tipul de platforma carosabila/necarosabila) reglabil pe inaltime adaptabil
diferitelor tipuri de suprafete.
Conform specificatiilor producatorului caminul de canalizare poate fi perforat pe diferite
inaltimi unde se pot face racordurile cu reteaua de tevi, in acest sens el avand rol de camin
colector sau camin de rupere de panta hidraulica.
Pantele de montare a conductelor de evacuare apa uzata menajera:
Dn 50, i = 0,0250(minime), i = 0,0350(normale);
Dn 75, i = 0,0150(minime), i = 0,0250(normale);
Dn100, i = 0,0120(minime), i = 0,0200(normale);
Dn125, I = 0,0100(minime), i = 0,0150(normale).

Nota:
Conductele de apa si canalizare care nu se pot monta la o distanta de minim 3 metri fata de
fundatiile cladirilor se vor poza intr-un canivou de protectie din b.a.
Reteaua exterioara de canalizare este tratata separat in proiectul de retele exterioare.

Instalatia de stingere incendii cu hidranti de interior:
In conformitate cu prevederile Normativului NP086/2005, Normativul P 118-99 si STAS 1478-
90 si tinand cont de caracteristicile constructive ale obiectivului, pentru stingerea incendiilor
in corpul tribunelor sunt necesare instalatii fixe de stingere cu apa.
Timpul de functionare al instalatiei, conf. STAS 1478 10 min.
Conform Normativ NP086-05 s-a propus realizarea unei instalatii de stingere a incendiilor cu
hidranti de interior:
Numarul jeturilor in functiune simultana: 2 jeturi a cate 2.5 l/sec;
Protejarea fiecarui punct se realizeaza cu: 2 jeturi x 2.5l/sec;
Timpul normat de functionare: 10 minute.
Acesta se va realiza prin amplasarea hidrantilor interiori astfel incat fiecare punct sa fie
acoperit de doi hidranti de interior cu un furtun de 20m.
Alimentarea tuturor hidrantilor se face de la reteaua de apa.
Fiecare hidrant va contine cate un robinet de colt FE 2 conform STAS 2501, teava de
refulare tip C cu ajutaj 14 mm, furtun flexibil tip C cu o lungime minima de 20 m.
Toate aceste echipamente vor fi montate in cutii metalice conform STAS 3081.
Robinetii hidrantilor se monteaza la o inaltime de 0,8 -1,50 m de la pardoseala, iar cutiile lor
vor fi protejate impotriva loviturilor.

Mentiuni Generale:
Conductele de apa calda si apa rece vor fi din polipropilena. Principiul de imbinare este de
polifuziune la cald, ele putindu-se monta atat aparent, cat si ingropat in slituri practicate in
zidarie.
In cazul trecerilor practicate in zidarie, conductele se vor proteja prin tuburi de protectie care
sa permita miscarea libera a conductelor datorata dilatarilor.
Obiectele sanitare vor fi de forma si marimea dorita de beneficiar, ele fiind echipate cu baterii
amestecatoare si sifoane de scurgere.
La montarea paralela a conductelor de apa si electrice, conductele de apa se vor monta sub
cele electrice.
In cazul defectiunilor, separarea obiectelor sanitare este posibila datorita robinetilor coltar ce
se vor atasa acestora, atat pe traseul de apa rece ,cat si pe cel de apa calda.
Racordarea obiectelor sanitare la canalizare se va face prin intermediul sifoanelor aferente
acestora sau prin intermediul sifoanelor de pardoseala, conform planurilor anexate.


Conductele de canalizare se vor monta cu panta de minim 0.012m/m ce va asigura o curgere
continua a apei, iar cele ingropate in sol vor respecta adancimea minima de inghet conform
STAS 1478-90 si STAS 1795-87.
Conductele de canalizare vor fi prevazute cu piese de curatire in locurile unde exista
pericolul sedimentarii, cat si cu piese de dilatare si vor fi supuse probelor de etanseitate.
Coloanele de canalizare menajera vor fi izolate cu vata minerala cu grosimea de 5cm.
Pozarea conductelor si montarea tuturor echipamentelor se va face in stricta coroborare cu
instructiunile de montaj ale furnizorului/producatorului.

PROBE:
Conductele de apa rece si calda menajera vor fi supuse urmatoarelor probe:
- proba de etanseitate la presiune la rece;
- proba de functionare a instalatiilor de apa rece si calda menajera;
- proba de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda menajera.
Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele probe:
- proba de etanseitate;
- proba de functionare.
Dupa incheierea probelor, inclusiv a verificarii functionarii obiectelor sanitare se vor
receptiona lucrarile de instalatii sanitare in conformitate cu prevederile Normativului I 9
1994 si a reglementarilor cu privire la calitatea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
Pentru lucrarile care devin ascunse se va face verificarea calitatii materialelor utilizate si a
executiei si se vor efectua probe inainte de izolare si mascare, incheindu-se procese verbale
de lucrari ascunse.
Dupa incheierea probelor si a receptiei la terminarea lucrarilor constructorul va incheia un
proces verbal de predare catre beneficiar.

Masuri de protectia muncii si PSI:
Executia, punerea in functiune, exploatarea, intretinerea si reparatiile necesare se vor face
de catre personal calificat corespunzator, cunoscator al instructiunilor de executie si montaj
ale instalatiilor si in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare pentru astfel de
categorii de lucrari:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii + Legea 123/mai2007;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/
1994;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
prin H.G. nr. 273 / 1994;
- P 118 1999. Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca;
- Legea 307 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- NGAI ordinul MAI nr. 163/28.02.2007;
- NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor.
Prevederile stipulate in actele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul avand
obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de
accidente.
Executia va fi facuta de personal calificat avand instructajul de protectia muncii, efectuat
conform metodologiei in vigoare, sub conducerea si supravegherea de personal care poseda
pregatirea tehnica corespunzatoare, stabilite de conducatorul unitatii constructoare.
Constructorul (in executie) si beneficiarul (in exploatare) vor lua orice masura, care sa
previna producerea unor accidente de munca, fiind direct raspunzatori de acest lucru.


Modul de urmarire a comportarii in timp a investitiei:
Conform Legii 10/1995 pentru asigurarea durabilitatii, a sigurantei in exploatare, a
functionalitatii si a calitatii investitiei, scopul urmaririi comportarii in timp a instalatiilor sanitare
este asigurarea aptitudinii lor pentru exploatarea pe toata durata de serviciu.
Supravegherea curenta a starii tehnice are ca obiect depistarea si semnalizarea in faza
incipienta a situatiilor ce pericliteaza durabilitatea si siguranta in exploatare, in vederea luarii
din timp a masurilor de interventie necesare.
Supravegherea curenta a starii tehnice are caracter permanent.
Beneficiarul sau unitatile de exploatare are urmatoarele obligatii referitor la organizarea
supravegherii curente a starii tehnice a instalatiilor sanitare din dotare.

Instructiuni de exploatare si intretinere:
Exploatarea instalatiilor trebuie sa se faca strict in conditii de operare prevazute in proiect,
astfel incat acestea sa mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de
calitate, care au caracter de obligativitate:
- rezistenta si stabilitate;
- siguranta la foc;
- izolatia termica, hidrofuca si economia de energie;
Exploatarea corecta a instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora,
dar o atentie deosebita trebuie acordata in primii 2-3 ani, dupa darea in folosinta perioada
de rodare in care apar multe defecte determinate de defectiuni de fabricatie si de executie
nedepistate la probele si receptiile finale.
Prin exploatarea unei instalatii sanitare se inteleg urmatoarele operatii:
- controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal;
- revizia instalatiei;
- reparatii curente;
- reparatii capitale;
- reparatii accidentale.
Controlul si verificarea instalatiilor interioare se face zilnic si consta in controlul vizual al
etansarii si aspectului instalatiei: conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu si
sustinerile.
Eventualele defectiuni sesizate sau curbari ale conductelor cu ocazia controlului se vor
remedia imedia. Pana la remedierea defectiunilor datorate neetanseitatilor instalatiei,
portiunile de instalatie defectata vor fi scoase din folosinta izolandu-se.
Pentru repararea tevilor de apa si canalizare se impune folosirea materialelor de calitate,
utilizarea sculelor si echipamentelor specifice ca si a instalatorilor specializati penttru acest
domeniu.
Revizia instalatiei interioare de alimentare cu apa se face periodic, de regula o data pe an si
consta in:
- controlul etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu);
- verificarea modului de fixare al suportilor conductelor si a gradului de uzura a garniturilor
eferente;
- verificarea mansoanelor de trecere prin pereti si plansee si a izolatiei dintre manson si
conducta.
Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si
a reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiilor.
Pentru desfundarea instalatiilor de canalizare cu tevi din mase plastice nu se vor utiliza
dispozitive cu varfuri metalice ascutite.


Beneficiarul lucrarilor de instalatii de apa si canalizare are obligatia de a asigura in timpul
exploatarii, personalul instruit necesar pentru intretinerea si repararea acestor instalatii.

3.6.1.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare cladire trinune

1. Introducere
Prezentul Caiet de Sarcini defineste standardele minime, dar se pot modifica sau completa
cu acordul Proiectantului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt
implicate probleme contractuale. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale
consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si
aprobata de catre Proiectant.

Prevederi legale:
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995.
Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original
trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii
Contractorul si Investitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp
reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de
functionare pe intreaga durata de functionare. Urmarirea regulata se face prin examinare
direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform previziunilor din Manualul de
Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrraile prezente si
categoria de constructii.

Norme, Standarde si Reguli:
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru
lucrari si in absenta Standardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde
pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Contractorul trebuie sa respecte
normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte
normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare
care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de
constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini.

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari, se vor putea
face numai cu avizul intocmitorului.
Executarea instalatiilor sanitare, se va face coordonat cu celelate instalatii, tinind seama de
sectiunile coordonatoare ale proiectului. Aceasta coordonare se va urmari pe intreg parcursul
executiei, incepind de la trasare.
La traversarea planseelor sau peretilor din beton armat, se vor folosi golurile prevazute prin
proiect sau a pieselor de trecere. In acest scop, se va coordona cu constructorul modul de
verificare a executarii golurilor proiectate odata cu turnarea betoanelor.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre proiectant
si beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de Calitate.
Inainte de punerea in opera, se vor face verificari vizuale. Materialele necorespunzatoare se
vor inlatura.Toate aparatele care au fost prevazute din fabricatie, cu sigilii de protectie, vor fi
montate ca atare, pastrind intact sigiliul in vederea receptiei.
Pastrarea materialelor de instalatii se face in magazii sau spatii de depozitare, organizate in
acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplina (I.9/1994)
- In spatii acoperite, cele care se deformeaza datorita actiunii directe a soarelui, ploii, etc.,
sunt: tuburi de PVC, PP, materiale de izolatii, etc;


- In spatii inchise, armaturi cromate, obiecte sanitare din portelan, armaturi si aparate
diferite.
La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii lor.
Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii.

2. Lucrari pentru instalatii sanitare interioare
2.1. Generalitati
In Lucrari se vor incorpora doar materialele si echipamentele noi.
Toate materialele si echipamentele vor fi verificate si aprobate de Proiectant si Investitor.
Daca Investitorul solicita, fie la inceputul fie in timpul lucrarilor trebuie predate probe de
material deoarece s-ar putea sa fie necesar sa se demonstreze ca sunt conform
Specificatiilor, astfel de probe trebuie depozitate, impachetate, livrate si testate cum este
indicat de Investitor pe cheltuiala Contractorului.
Pentru a demonstra competenta lucrarilor sau pentru a facilita alegerea unor texturi, tipuri,
finisajeor si suprafete, Contractorul trebuie sa dea astfel de probe de lucrari sau inisaje.

La executarea lucrarilor se vor respecta normativele, standardele si regulamentele tehnice in
vigoare.
face numai cu avizul Proiectantului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect. Orice
propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si
Investitor.
Pentru a obtine obiectivele propuse in conditiile cele mai bune conditii, trebuie urmati
urmatorii pasi:
studierea completa a proiectului, incluzand documentatia pentru constructii si instalatii, pe
baza specificatiilor si planselor.
Verificarea coordonarii si corelarii la toate instalatiile.
Notificarea proiectantului privind discrepantelor posibile intre partile scrise si desenate ale
proiectului.
Prevederile privind durata materialelor necesare pentru instalatii in cantitatile si tipurile
necesare, prevederile de executie conform programului de executie intocmit inaite de
inceperea lucrarilor.
Mentinerea documentatiei pe baza lucrarilor efectuate, la punctual de lucru pe intreaga
perioada de activitate, inclusiv a deciziilor generale luate intre timp, (rapoarte pentru lucrari
ascunse, rezultatele lucrarilor, documnetele Consiliului Tehnic etc.).
Obtinerea notificarii scrise de la Proiectant pentru orice modificare.

Materialele si echipamentele folosite trebuie sa corespunda probelor abrobate si/sau
specificatiilor.

Trebuie avuta grija in timpul incarcarii, transportului si descarcarii pentru a impiedica
deteriorarea conductelor, fiting-urilor si accesoriilor. Metodele de transport si manipulare a
conductelor, accesoriilor si fiting-urilor trebuie aprobate de Investitor. Conductele, fiting-urile
si accesoriile trebuie examinate inainte de folosire, si nici o piesa care este defecta nu
trebuie folosita.

Orice deteriorare a invelisurilor conductelor trebuie reparata asa cum se indica de catre
Investitor. Daca se descopera conducte, fiting-uri sau accesorii defecte dupa montare,
trebuie inlocuite pe cheltuiala Contractorului. Toate conductele, fiting-urile si accesoriile
trebuie mentinute curate pana la utilizare si montarsi trebuie sa fie conform tipului cerut.


2.2. Standarde si normative de referinta

STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile
si industriale. Prescriptii proiectare.
STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara.
STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Captari izvoare.
STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de
alimentare
STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare
STAS 4165/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton
precomprimat.
STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta
pentru camine de vizitare
STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice
ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra
rezistentei
STAS 7174/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire
STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni.
STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni
principale.
STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de
conducte, canale, cabluri.
STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu
apa si canalizare
H.G.R. 766/1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind
H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si
Legea 137/1995 Legea protectiei mediului
Legea nr. 90/1996 Legea protectiei muncii - Monitorul Oficial 157/1996
P118/99 Normativ privind siguranta la foc
Ordonanta nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor
C 56/2004

de constructii si instalatii aferente
NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul
Sanatatii
NP 086-2005 Normativ pentru proiectarea,executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor
STAS 12845 Sisteme fixe de stingere a incendiilor, sisteme automate
tip sprinkler proiectare, instalare si intretinere

2.3. Materiale si echipamente folosite. Verificarea calitatii. Livrare, manipulare, depozitare
2.3.1. Materiale si Echipamente


Pentru instalatiile de canalizare menajera si pluviala interioara s-au folosit:
tuburi, coturi si ramificatii din polipropilena de scurgere, imbinate cu garnituri si mufe pentru
tronsonul de canlizare de la interior pentru zonele unde eventuala curgere cu sectiune plina
ar dezvolta presiuni de maxim 2 bari .
tevi si fitinguri PEHD, Pn6, SDR 26 , imbinate prin termofuziune cu echipamente specializate
pentru zonele unde eventuala curgere cu sectiune plina ar dezvolta presiuni de minim 2 bari.
Pentru instaltiile de alimentare cu apa rece pentru consum menajer a consumatorilor s-au
folosit tevi si fitinguri din PP-R(SDR 11, PN 10), principiul de imbinare fiind termofuziunea
cu echipamente specializate.
Alte materiale folosite trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime.
Montarea tuturor instalatiilor va tine cont si de prescriptiile tehnice ale furnizorului de
materiale si cu respectarea stricta a instructiunilor producatorului.
Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect.
Pentru racordarea la punctele de consum (robinete de serviciu) se vor monta armaturi de
inchidere si reglaj coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile.
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor
fi drepte cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru
racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la
celalalt capat.
Din rationamente de protectie la inghet si reducere a pierderilor energetice, se vor lua masuri
de izolare si dupa caz de protectie la inghet a instalatiei prin utilizarea de cablu incalzitor
termostatat, montat pe teava, protejat de izolatie termica.

2.3.2. Verificarea Calitatii. Livrare, Manipulare, Depozitare
Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie insotite de Certificatul de calitate si agremente
tehnice respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate trebie sa
se incadreze , in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj, in prevederile
normativului I 1 / 78.
Toate conductele sistemelor instalate apa rece, canalizare gravitationala, de la punctul
cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor:
de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de
certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat.
Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sau alte
defecte vizuale cu ochiul liber.
Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea catorva manevre de inchidere
deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente.
Tuburile din polipropilena,polietilena si otel se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare
trebuie prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe).
Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub in parte sau cu dispozitive pentru
mijloace mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea
se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror deteriorari.
Depozitarea se va face in locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solara directa,
in locuri ferite de umezeala. Stivuirea se va face pe suprafete orizontale si uniforme.
Tuburile nu trebuie depozitate la o inaltime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor
deformari in timp.
La temperaturi joase operatiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grija
maxima tinand cont de proprietatile/comportarea materialelor in aceste conditii climaterice.


2.4. Executia lucrarilor. Conditii tehnice de executie si montaj
2.4.1. Generalitati
Faze de lucru:
Trasarea locatiei pentru conductele de apa si alti consumatori.
Montarea conductele de apa;
Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi
din PP-R. Imbinarea se face prin termofuziune cu echipamente speciale si omologate tinind
cont de prescriptiile furnizorului: timp de electrofuziune in functie de diametru conducta si
temperatura exterioara.

Inainte de inceperea executiei se va studia cu atentie traseele conductelor de apa,stingere
incendii si canalizare prevazute in proiect.
Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice,
electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de
rezistenta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa.
In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin carotare.
Trecerile prin elementele de constructie rezistente la foc(pereti rezistenti la foc etc) se va
face prin treceri etanse rezistente la foc conform normelor.
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu coliere cu manta de cauciuc circulare sau pat din
cornier , fixat de elementele de constructie , cu tija filetata si piulite expandate .
Conductele se fixeaza de pat cu ajutorul colierelor din cauciuc pentru a se evita transmiterea
eventualelor vibratii. Conductele se pot fixa direct de elementele de constructii cu ajutorul
colierelor de cauciuc fixate prin tije filetate.

2.5. Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de
izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125.
Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza.
Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea,
constanta elestica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu
marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in cazul in care
amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.
burdufuri elestice atit pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de
legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
De asemenea, se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect,
impotriva transmiterii zgomotelor si anume:
Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 -
0,8mm),
Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,
Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de
elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).
Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice la
care se refera acesta.

2.6. Abateri admisibile
La instalatiile sanitare nu se admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici
scurgeri de apa la canalizare.


2.7. Varificari
Daca toate robinetele si sistemele sunt montate conform proiectului
Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului.
Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor si sistemelor
Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al
instalatiilor sanitare.

2.8. Marcare
Numele si marca producatorului, anul de fabricatie, dimensiunea, presiunea de lucru si
numarul de rasuciri pana se deschide sunt marcate prin turnare pe robinet.

2.9. Acoperiri
Toate suprafetele exterioare feroase trebuie sa primeasca doua straturi din grund rosu din
plumb sintetic si un ultim strat din vopsea de aluminiu. Toate suprafetele care se vor vopsi,
se vor curata in intregime de toate substantele straine cum ar fi rugina, resuduuri din fonta
etc. metoda si detalii privind aplicarea straturilor trebuie supuse aprobarii de carte Consultant
inainte de executare.

2.10. Imbinari
Capetele robinetelor trebuie sa se insurubeze in gaurile date si trebuie sa se potriveasca cu
flansa din teava, bolturile, pilitele, saibele nu trebuie sa fie galvanizate prin imersiune.

2.11. Test Hidraulic
Fiecare robinet trebuie testat hidraulic de producator la o presiune a apei nu mai mica de 15
kg/cm2. Acest test trebuie sa indice pierderile de la robinet sau fiting-uri.

2.12. Marcare
Dimensiunea robinetului, numele producatorului sau marca, anul fabricatiei si presiunea de
lucru sunt marcate pe robinet prin turnare.

2.13. Teste si verificari
Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele incercari:
Incercarea de etanseitate la rece;
Incercarea de functionare a conductelor de apa rece.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate se vor
efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si
celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri.
Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si
imbinarilor, dar nu mai putin de 20 de minute. Intr-un interval de 20 de minute nu se admite
scaderea presiunii. Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si
se va citi pe un manometru montat pe pompa, care se va amplasain punctul cel mai de jos al
conductelor.
Incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la
obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica
de regim.
Verificarea se va face prin deschiderea deschiderea succesiva a armaturilor de
alimentare, daca apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in parte.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator
simultaneitatii si debitului de calcul. Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de
apa calda, inclusiv la cele de circulatie, se va face prin punerea in functiune a instalatiei de
apa calda la presiunea de regim stabilita prin proiect si la o temperatura de 55^-60C.


Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii
etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse
dilatarilor, dar nu mai putin de 6 ore. Dupa racirea completa se va repeta incercarea de
etanseitate la presiune la rece. Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie, se va
masura temperatura apei in conducta de apa calda, la iesirea din aparatul de preparare, si
din conducta de circulatie, inainte de racordarea la aparat.
Incercarea de functionare se va efectua avand echipamentele in functiune, conform
prevederilor din proiect (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde,
pompe etc.).
Conductele de apa rece din P.V.C. se vor incerca conform prevederilor normativului I1

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:
Incercarea de etanseitate
Incercarea la functionare
Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de
imbinare. Conductele prevazute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul
lucrarii, inainte de inchiderea lor.
Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pana la nivelul de
refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare.
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare,
verificandu-se conditiile de scurgere.
Pentru instalatiile de stingere a incendiilor se va reliza: presiunea de incarcare care va
fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 10bari si proba de functionare in care
se va verifica comportarea instalatiei in caz de incendiu(capacitatea de stingere a incendiului,
avertizare a acestuia si limitare de propagare a acestuia).
Metoda de testare hidraulica trebuie sa fie conform STAS 9526-80
Test de pierderi 10 kg/cm2
Test hidrostatic 28.0 kg/cm2
Testul de pierderi trebuie sa fie de cel 5 minute, iar testul hidrostatic de cel putin 10
minute.

2.13.1 Proba de presiune
Toate sectiunile de conducte noi incluzand fiting-uri, robinete si accesorii trebuie supuse
testelor de presiune si de pierderi in concordanta cu Standardele I 9/96 si C 56/85.
Testele se fac in prezenta Consultantului. Contractorului trebuie sa furnizeze toate
materialele si echipamentele pentru teste. Toate legaturile se lasa expuse pana se
finalizeaza testele pentru presiune si pierderi. Testul se face in timpul zilei.
La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de
sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire, conform precizarilor din proiect si din
prezentul normativ.

2.13.2 Probe de pierderi
Pierderile maxime la sistemul sau sectiunea de conducte care sunt testate nu trebuie sa fie
mai mari decat rezultatul obtinut dupa aplicare urmatoarei formule (I 9/96 si C 56/85
Standard).
Contractorul este responsabil pentru localizarea si repararea pierderilor mai mari decat
cantitatea mentionata mai sus. Dupa repararea sau inlocuirea conductei si dupa aprobarea
acestora de catre Consultant testele atat pentru presiune cat si pentru pierderi se fac din nou
conform specificatiilor de mai sus. Se repeta testele pana se ajunge la valorile specificate.
Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii tuburilor, imbinarilor acestora si a
tuturor accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor.


Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform STAS 4163-3. Probarea conductelor
la presiune se face pentru fiecare tip de conducta, dupa o spalare prealabila.
Nu se admite proba de presiune pneumatica (cu aer comprimat).
Umplerea tuburilor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de
probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului.
In perioada de umplere se vor deschide hidrantii de incendiu si cismelele de pe tronsonul
probat, pentru eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana
la eliminarea totala a bulelor de aer din apa.
Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire.
Ridicarea presiunii, dupa umplere, se face in trepte, sectiunile de imbinare si celelalte
sectiuni specifice fiind sub permanenta supraveghere a personalului de specialitate. In cazul
in care aerisirea nu este facuta corespunzator, sesizata prin raportul necorespunzator dintre
cantitatea de apa introdusa si cresterea presiunii, se procedeaza la reducerea presiunii, si o
noua aerisire, dupa care se reia procesul.
Presiundea de proba se realizeaza si se masoara in punctul cel mai coborat al retelei. Se vor
utiliza numai pompe cu piston.
In cazul in care apar deplasari neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de apa
in timpul ridicarii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pana la presiunea de proba,
daca acest lucru nu genereaza efecte negative importante.
Pentru conducte din otel carbon sau otel zincat, presiunea de proba este de 2 x Presiunea in
regim a tronsonului de conducta respectiv.
Durata probei de presiune este de 1 ora dupa atingerea presiunii de proba. Proba de
presiune a conductelor din otel se va considera reusita daca scaderile de presiune
inregistrate pe perioada de proba se incadreaza in limita a 3% din presiunea de proba si nu
apar scurgeri vizibile de apa.
Pentru conductele din PEID sau PVC, presiunea pe durata pregatirii conductei pentru proba
este, de regula, 1,5 x PN, iar presiunea la inceputul perioadei de proba propriu-zise trebuie
sa fie de minimum 1,3 x PN.
Deoarece conductele din material plastic au dilatari mai mari la cresterea temperaturii (o
schimbare a temperaturii cu 10oC poate conduce la variatii ale presiunii cu 0,5 1 bar), este
foarte important ca (in masura posibilitatilor) proba de presiune sa inceapa si sa se termine in
perioade ale zilei cu temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atentie sporita
masurarii temperaturii exterioare pe toata durata probei de presiune.
Este interzisa efectuarea probelor de presiune in perioadele cu soare puternic, ce poate
provoca variatii mari ale temperaturii conductelor.
In acelasi timp, conductele din PEID prezinta deformatii datorate preiunii. Astfel, la o
presiune egala cu presiunea nominala, si la temperatura de 20oC, cresterea volumului
conductei este de cca. 2% fata de starea normala. Aceasta crestere are loc in timp, dar se
opreste dupa 10-12 ore.
Luand in considerare cele de mai sus, este foarte important sa se pregateasca in mod corect
tronsonul de conducta pentru proba de presiune. Aceasta pregatire serveste la stabilizarea
variatiilor datorate presiunii si temperaturii, asigurand astfel o proba cu rezultate corecte.
Pregatirea pentru proba de presiune se realizeaza ridicand presiunea apei din tronsonul de
proba si mentinand-o timp de 10 ore. Citirile si corectiile necesare (ridicarea presiunii la 1,5 x
PN) se fac din 2 in 2 ore; ultima corectie facandu-se dupa 10 ore. Se recomanda ca proba de
presiune propriu-zisa sa inceapa la 2 ore de la ultima corectie a presiunii, cu conditia ca
presiunea din conducta sa fie de cel putin 1,3 x PN.
Pornind de la presiunea inregistrata la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corectie a
presiunii se vor citi presiunile din ora in ora, pe perioada de proba propriu-zisa, care pentru
conductele din PEID/PVC este de 3 ore.


Proba de presiune a conductelor din PEID/PVC se va considera reusita daca scaderile de
presiune inregistrate din ora in ora pe durata perioadei de proba nu depasesc in medie 0,1
bar/ora si nu apar scurgeri vizibile de apa.
Scaderea presiunii, dupa incheierea probei, se face in trepte. Imbinarile neetanse se taie si
se reia intreg procesul de sudura.
Desfasurarea probei de presiune, cu toate datele din masurarile efectuate se inscriu in fisele
speciale, care fac parte integrata din documentatia necesara la receptia lucrarilor. Aceste fise
trebuie sa cuprinda si toate constatarile pe perioada probei si remedierile efectuate.

Probarea instalatiilor si punerea in functiune se va face in urmatoarea succesiune a fazelor:
1. Incercarea hidraulica va fi facuta pe tronsoane.
2. Presiunea de proba - apa potabila si incendiu = 1,5 x presiunea de lucru
3. Succesiunea operatiilor este:
- se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai jos, pe
verticala;
- la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere sa fie refolosita apa la tronsonul
urmator;
- se monteaza robinetii de golire si de aerisire, ca si aparatele de masura a presiunii
(manometru);
- se deschid vanele de dezaerisire;
- se umple conducta de apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea
pana la realizarea presiunii de incercare;
- se noteaza presiunea din 10 in 10 min si se noteaza caderile bruste de presiune.
4. Incercarea se considerea reusita daca dupa trecerea intervalului de o ora de la
realizarea presiunii de incercare scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10 %
din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile.
5. In perioadele reci sub 0 C,dupa efectuarea probei, golirea apei se face imediat.
6. Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, care face parte
integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei.
7. Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie se va executa o proba generala pe
intreaga ei lungime, in regim de exploatare.
8. Nu se admit probe pneumatice.

2.14. Timp pentru probe
Conductele imbinate cu garnituri din cauciuc, imbinari mecanice sau infiletare sau cuplare se
pot testa hidaraulic, pentru pierderi,verifica oricand dupa finalizarea partiala de umplere,
exceptand cazul in care trebuie sa treaca 5 zile de la turnarea blocurilor de beton.

2.15. Dezinfectare
Inainte de accepatarea, fiecare unitate a sistemului complet de distributie trebuie dezinfectat
conform Standardului C 56/04.
Contractorul va asigura toate aparatele, materialele chimice, materiale necesare pentru
dezinfectarea conductelor si trebuie sa asigure robinetele pentru acest lucru. Toate
cheltuielile trebuie suporttae de Contractor.
Conducta principala apoi trebuie spalata cu apa curata pana cand clorura reziduala este
redusa la o valoare mai mica de 1,0 pp m. Consultantul va lua probe de apa din cateva
puncte pentru examinare bacteriala. Desinfectarea trebuie repetate pana cand testele indica
absenta poluarii pentru cel putin 48 de ore. Unitatea nu va fi acceptata pana cand nu se obtin
rezultate bacteriologice satisfacatoare.
O autoritate recunoscuta nu trebuie sa faca testele bacteriologice. Contractorul trebuie sa
asigure toate aparatele si echipamentele necesare pentru dezinfectie.


2.16. Test Final
Inainte sa se puna pavajul permanent peste conducte, Consultantul poate sa solicite un test
de masurare a pierderilor pentru tot sistemul de conducte. Pierderile trebuie sa se incadreze
in admiterile specificate mai sus.

2.17. Teste de receptie
Sistemul de conducte trebuie testat conform normativului C 56/04.

2.18. Certificatul producatorului
Contractorul trebuie sa dea Investitorului, certificate pentru controlul calitatii si testele
hidraulice facute de producator sau de o agentie internationala de verificare bine cunoscuta.
Toate materialele si echipamentele vor fi agrementate ISO 9004 - sistem de management al
calitatii

2.19. Coordonarea intre specialitati
Contractantul trebuie sa obtina ultimele informatii tehnice, detalii si planuri privind alte
specialitati, ca si ultimele planuri de arhitectura si strctura si trebuie sa coordoneze lucrarile
sale cu cele din alte specialitati, pentru realizarea unei instalatii ingrijite si profesionale.
Coordonarea trebuie sa se reflecte in planuri si in executie.
Contractantul va supune aprobarii Proiectantului programul de lucru, informatiile
tehnice, detaliile si planul instalatiilor, si va colabora si coordona pentru executia corecta a
lucrarilor pe santier.

2.20. Depozitarea, protectie si ordinea pe santier
Contractantul va fi pus la curent cu spatiul si posibilitatile de depozitare existente pe
santier.
Depozitarea echipamentelor si a materialelor in afara santierului se va face in
intregime pe cheltuiala Contractantului. In cazul in care un astfel de depozit in afara
santierului a fost autorizat, nu se va plati pentru depozitarea in afara santierului.
Materialele si lucrarile finisate sau nefinisate pe santier trebuie protejate impotriva
loviturilor, a patrunderii apei din intemperii sau impotriva altor surse de pericol.
Contractantul va tine tot timpul instalatiile sale intr-o stare rezonabila de curatenie si
ingrijire si va evacua din santier pe cheltuiala sa tot surplusul de materiale si lucrari provizorii
imediat ce nu mai sunt necesare.
La terminarea lucrarilor Contractantul va indeparta toate acoperirile provizorii, husele
etc .,si va curata si indeparta petele, defectele, marcajele, etc., pentru pregatirea punerii in
functiune.

2.21. Nepotriviri
Ofertantul va comunica Beneficiarului pe durata ofertarii orice nepotrivire intre
Planurile desenate, Liste de cantitati sau Caietul de sarcini.
In general, toate lucrarile cerute prin Planurile desenate trebuie executate in
intregime, chiar daca nu au corespondenta in Caietul de sarcini, sau invers.

2.22. Operatii de intretinere
In perioada in care Contractantul are raspunderea asupra defectelor, acestea trebuie
sa corecteze si sa repare toate defectele sau stricaciunile survenite, conform clauzelor
contractantului.
Intretinerea si service-ul vor include pentru perioada de intretinere, insa fara a se
limita numai la acestea, urmatoarele:
a) inlocuirea oricaror materiale gasite defecte in conditii de utilizare normala;


b)service-ul de urgenta in 4 ore de la primirea apelului in orele de lucru sau in 8
ore de la primirea apelului in afara orelor de lucru.
Toate lucrarile de reparatie facute se vor introduce in Jurnalul de serviciu al
proiectului.

2.23. Pregatirea personalului beneficiarului
Contractul va prevedea pregatirea adecvata a personalului Beneficiarului pana cand
acesta se va familiariza pe deplin cu operarea si intretinerea instalatiilor.
Contractantul va pune la dispozitie continutul de baza al cursului de pregatire si
sarcinile cerute, conform cerintelor Proiectantului.

2.24. Informatii tehnice
La cererea Proiectantului, Contractantul va pune la dispozitie informatiile tehnice
necesare.

2.25. Graficul de executie
Contractantul va pune la dispozitie Graficul de executie pentru a fi aprobat de catre
Proiectant conform prevederilor din Caietul de sarcini. Graficul de executie va cuprinde detalii
asupra metodei propuse, stadiile si ordinea de abordare a lucrarilor, impreuna cu perioada
de timp estimata pentru fiecare stadiu de executie. Comenzile si schema de livrare a
echipamentelor majore, a materialelor si a locului lor de stocare, trebuie de asemenea
incluse in grafic.
Contractantul va raspunde de asemenea de verificarea si asigurarea ca
programul propus este coordonat corespunzator cu lucrarile de constructii si de structura ale
cladirilor, iar lucrarile altor Contractori, daca exista, trebuie sa fie realizate.

2.26. Mostre
Fiecare monstra va fi etichetata si adusa in bune conditii astfel incat sa poata fi
examinata.
Aprobarea monstrelor nu reduce responsabilitatea Contractantului de a furniza
materialele asa cum sunt cerute in Specificatiile tehnice si in prezentul Caiet de sarcini.

2.27. Planurile de executie
Planurile desenate din proiect ajuta in primul rand Ofertantii sa pregateasca estimari si
sa elaboreze oferte.
Urmatoarele planuri vor fi cele de executie. Aceste planuri se vor baza pe planurile de
proiect, dar cu amendamente care sa evidentieze toate modificarile facute referitor la
constructii sau instalatii, ca si toate ajustarile datorate echipamentului real oferit.
In termen de 14 zile dupa aprobarea planurilor de executie acestea se vor inainta
Proiectantului in 3 exemplare pentru avizare la sediul acestuia.

2.28. Verificare si receptie
Toate echipamentele trebuie testate.
Contractantul va prevedea pe cheltuiala sa toate instrumentele, laboratorele sau alte
facilitati cerute pentru astfel de teste.
Contractantul va pune la dispozitia Proiectantului pentru aprobare procedura de
verificare, cu 14 zile inaintea testelor.
Contractantul va prevedea pe cheltuiala sa toate instrumentele, laboratoarele sau
alte faciliati cerute pentru astfel de teste.


Contractantul poate executa verificarile cerute pentru toate operatiile, comenzi si
executie, in prezenta Proiectantului. Orice defect aparut trebuie remediat pentru a atinge
cerintele specificate in contract, sau impuse de Proiectant.

2.29. Manual de operare si manual de intretinere
Inainte de inceperea perioadei de intretinere, Contractantul va pune la dispozitia
Beneficiarului, Mannualul de intretinere si Manualul de operare, ca si Instructiunile de
folosire, in limba engleza si in limba romana, pentru toate echipamentele, pentru avizare de
catre Proiectant.
Manualul de operare si Manualul de intretinere vor include, fara a se limita numai la
acestea, urmatoarele:
a) o descriere scurta a sistemului;
b) cataloagele furnizorilor, manualele de instalare, operare si intretinere pentru
toate componentele;
c) instructiuni pentru sistemul de operare;
d) schema recomandata pentru intretinere;
e) lista cu piesele de schimb si sculele, inclusiv preturile unitare.
In termen de 7 zile dupa aprobarea de catre Proiectant, se vor preda acestuia 5
copii finale, in limba romana, ale Manualului de operare si Manualului de intretinere cu
completarile cerute de catre Proiectant.

2.30. Garantii
Contractantul va garanta ca toate materialele si echipamentele care trebuie puse in
opera pot fi corect coordonate pentru a forma un sistem sigur si eficent in conformitate cu
regulamentele din prezentul Caiet de sarcini.
Acolo unde o serie de parti din echipament de ansambleaza pentru a forma o unitate,
caracteristicile lor privind performantele si capacitatea de functionare trebuie armonizate
pentru a conferi intregului sistem posibilitati de operae eficienta, economicitate, siguranta in
functionare si fiabiliatate.

2.31. Vopsirea
2.31.1 Protejarea tevilor prin vopsire
Toate echipamentele si conductele metalice se protejaza contra coroziunii.
Protectia conductelor aparente se face prin grunduire si vopsire dupa efectuarea
verificarilor la presiune.
Acoperirea de protectie este stabilita in functie de durata de folosire a tevii ce se
protejeaza si de durata protectiei, in conformitate cu STAS10702/1-83. Durata de viata a
protectiei reprezinta perioada de timp dupa care protectia se deterioreaza si este necesara
refacerea ei in intregime.
In maximim 3 ore de la curatarea fiecarei tevi , trebuie aplicat un prim strat de
protectie care sa nu influenteze calitatea suprafetei curatate, calitatea cordoanelor de sudura
ce vor fi executate la imbinari.
Tevile de otel se acopera prin vopsire, pelicula de vopsea se va usca in aer liber.
Aplicarea peliculei de vopsea se va face in conditii ambientale descrise in cele ce urmeaza:
concentratia minim posibila de gaze agresive
temperatura aerului ti a tevilorce vor fi protejate intre 5 si 14C.
Inainte de aplicarea straturilor de protectie, toate imbinarile trebuie verificate.
Starturile succesive de vopsea se aplica pe suprafete uscate, curate, fara praf sau alte
impuritati.
Fiecare strat trebuie sa fie aplicat continuu, fara bucle, bule de aer, exfolieri sau
neregularitati.
Verificarea calitatii acoperirilor de protectie se face:


inainte de aplicarea straturilor protectoare
in timpul aplicarii straturilor protectoare
dupa aplicarea straturilor protectoare
La conductele montate aparent, neizolate termic, in spatii cu cerinte estetice si igienic-
sanitare (de ex.: cladiri de locuit, social - culturale etc.) se aplica, peste stratul anticoroziv de
baza, doua straturi de vopsea si unul de lac rezistent la temperatura.

3.6.1.7. Memoriu tehnic instalatii electrice cladire trinune
Baze de proiectare:
Teme de specialitate: instalatii termice si instalatii sanitare.

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
- Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicata**)(*actualizata*) privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii;
1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
- HG 867-03 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes
public;
- Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor,
indicativ I7- 2011;
- I18/1-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
- I18/2-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a
- Normativ de incercari si masurari la echipamente si instalatii electrice, indicativ
PE 116/ 94;
- Normativ pentru proiectarea si executarea SIL artificial din cladiri NP 061 02;
- Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice, indicativ
PE 120/94;
- Legea 319/2006 - Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii;
- Instructiuni proprii Securitatea si sanatatea muncii privind transportul energiei electrice
elaborate de catre beneficiar;
- STAS 12604-87, 12604/4-89 , 12604/5-90 - Protectia impotriva electrocutarilor;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- Hotararea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificata si completata cu Hotararea de
pentru constructii;

Proiectul asigura realizarea unor instalatii electrice de calitate corespunzatoare, urmarind


Aparatajul utilizat va fi ales din gama de produse agrementate tehnic in conformitate cu
constructii.

Situatia existenta:
In prezent obiectul de investitie nu este bransat la reteaua publica de energie electrica.
Proiectul de bransament va face partea din cadrul unei alte documentatii elaborate de catre
o firma specializata si autorizata in astfel de lucrari.
Aceasta documentatie va cuprinde si eventualele lucrari de deviere ale retelelor FRE
existente in zona si care pot fi afectate de constructia acestui obiectiv.

Nota:
Prezentul proiect nu tine loc de proiect de bransament.

Alimentarea cu energie electrica:
Receptorii de energie electrica prevazuti in cadrul investitiei sunt alimentati la tensiunea de
0,4 kV de la reteaua exterioara, la o fregventa de 50 Hz.
De la reteaua exterioara se vor alimenta cele doua tablouri electrice principale aferente celor
doua corpuri de cladire ce alcatuiesc Cladirea Tribune, respectiv Tabloul Electric Principal 1
(T.E.P.1), montat in camera tablou general, la parterul corpului de cladire 1 si Tabloul Electric
Principal 2 (T.E.P.2), montat in spatiul tehnic de la parterul corpului de cladire 2, precum si
Tabloul Electric Echipamente Racire (T.Ec.R),montat in camera tablou general, la parterul
corpului de cladire 1.
T.E.P.1 si T.E.P.2 vor alimenta la randul lor tablourile secundare distribuite pe fiecare etaj al
celor doua corpuri de cladire ce alcatuiesc Cladirea Tribune.
Tablourile electrice se vor instala astfel incat inaltimea laturii de jos a tabloului fata de
pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m.
Distributia energiei electrice intre tablourile electric principale amplasate la parter si tablourile
electrice secundare amplasat la etaje, se va realiza prin circuite electrice cu cabluri sau
conductoare din cupru si izolatie din PVC, pozate in tuburi de protectie fixate pe console prin
ghene verticale.
Distributia energiei electrice de la TEG (Tabloul Electric General) la cele doua tablouri
T.E.P1., si T.E.P.2, respectiv de la TEG la T.Ec.R se va realiza prin circuite electrice cu cablu
din cupru si izolatie din PVC, pozate local, aparent pe pat de cablu.

Datele electroenergetice de consum pentru T.E.P.1 sunt urmatoarele:

Denumirea UM Cantitate
Putere instalata Pi kW 158.08
Coeficient de simultaneitate c.s. - 0.7
Putere ceruta kW 110.66

Datele electroenergetice de consum pentru T.E.P.2 sunt urmatoarele:



Datele electroenergetice de consum pentru T.Ec.R. sunt urmatoarele:


Tabloul Elelctric General (TEG) furnizeaza mai multe tipuri de alimentari:
alimentari direct din reteaua furnizorului, fara sursa de rezerva;
alimentare prevazuta cu sursa de rezerva (GE 600Kw) la care comutarea se realizeaza
automat prin intermediul unui AAR montat in TEG;
alimentari de siguranta furnizate dintr-un UPS cu o putere de 160Kw, cu autonmie de circa 7
min. alimentat la randul lui din grupul generator;
In cladirea tribunelor se va prevedea si un Tablou Electric Curenti Vitali alimentat din
sectiunea TEG salvata prin GE. Tablou Electric Curenti Vitali va alimenta la randul sau doua
tablouri secundare de curenti vitali, scarile rulante, ascensoarele si platforma pentru
persoane cu handicap.

Datele electroenergetice de consum pentru T.C.V. sunt urmatoarele:


Sectiunea salvata prin UPS a TEG se alimenteaza alimenteaza toti consumatorii importanti
din imobil ce au nevoie de functionare neintrerupta are datele de consum:


Instalatia electrica pentru iluminat:
Iluminatul artificial in cladire se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi
fluorescente, in functie de destinatia incaperilor.
- pentru iluminatul in spatiile comune vor fi prevazute corpuri de iluminat fluorescente tip
FIRA 4x18W si corpuri de iluminat fluorescente tip spot 2x26W (pe holuri, casa scarilor,etc);
de asemenea in spatiile tehnice vor fi utilizate corpuri de iluminat fluorescente tip FIA;
- armaturi etanse tip Badt cu becuri electrice in grupuri sanitare, precum si pentru marcarea
hidrantilor, in acest caz globul de sticla va fi vopsit in culoarea rosie;
- pentru iluminatul in restaurnate, cafenea, sala pariuri s-au prevazut corpuri de iluminat
fluorescente tip spot 2x26W;
- aplice simple cu glob de sticla pentru spatiile comune - scari;
- corpuri de iluminat de siguranta tip CISA - 2x8W, montate pe caile de evacuare, deasupra
usilor de evacuare, inscriptionate cu autocolantele specifice locului de montaj ("IESIRE",
"SCARI", etc.)


Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre faza si nul. Circuitele de alimentare a corpurilor de
iluminat sunt separate de cele pentru alimentarea prizelor. Fiecare circuit de iluminat este
incarcat astfel incit sa insumeze o putere totala de maxim 1 kW.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductele de alimentare.
Dispozitivele de suspendare ale corpurilor de iluminat (carlige de tavan, dibluri, etc.) se aleg
astfel incat sa suporte fara deformare o greutate de 5 ori mai mare decat a corpurilor de
iluminat, dar cel putin 10 kg.
In camerele periculoase din punct de vedere electric (ex.:grupuri sanitare) nu se vor monta
aparate de comutare sau doze de derivatie, acestea fiind prevazute a se monta in exteriorul
incaperilor respective.
Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat montate la exterior sau ale celor montate in
locuri cu inaltime libera mai mica de 2,5 m se vor lega la nulul de protectie.
Iluminarea medie in functie de fiecare incapere confom NP 061 02 va fi:
-pentru holuri: cca. 150 lx;
-pentru ghiseu pariuri, cafenea, sala pariuri, birou administrativ, secretariat: cca. 300 lx;
-pentru cabinet medical, infirmerie: cca. 400 lx.
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul comutatoarelor, intrerupatoarelor
sau intrerupatoarelor cap-scara. Intrerupatoarele, intrerupatoarele cap-scara si
comutatoarele se monteaza pe conductorul de faza si corespund modului de pozare a
circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv. Inaltimea de montaj a
intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 1,0 m, masurata de la nivelul pardoselii finite pina
in axul aparatului.
Circuitele de iluminat vor fi protejate la suprasarcina si scurtcircuit cu intrerupatoare
automate prevazute, atunci cand este cazul, cu protectie automata la curenti de defect,
conform schemelor monfilare si specificatiilor de aparataj.
Circuitele de iluminat se vor realiza cu conductoare de cupru cu izolatie, tip Fy, avand
sectiunea 1,5 mm (pentru conductorul de faza si pentru cel de nul de lucru) si de 2,5 mm
(pentru conductorul de protectie acolo unde este cazul), protejate impotriva deteriorarii
mecanice in tuburi de protectie din PVC (tip IPY). Circuitele de iluminat se vor executa
ingropat in placa, tencuiala, sub pardoseala, sau mascate de peretii de gipscarton.
Se va evita instalarea circuitelor de iluminat pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru
distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de
12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se vor monta deasupra celor de
incalzire.
De asemenea, distanta intre circuitele de iluminat si cele de curenti slabi trebuie sa fie de
minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la
conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se vor monta
deasupra celor de curenti slabi.
Executia instalatiilor electrice de iluminat se va realiza in conformitate cu prevederile
din normativul I7-11 privind proiectarea si executia instalatiilor electrice cu tensiuni pana la
1000 V c.a.

Nota:
-Se interzice montarea directa pe elemente de constructive din material combustibile de
clasa CA2c(C3) si CA2(C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la
propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din
material combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic
decat IP 54.
Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale) vor fi incombustibile
CO(CA1) sau greu combustibile C1(CA2a) si C2 (CA2b). Caracteristicile echipamentelor
alese trebuie sa nu provoace efecte daunatoare asupra altor echipamente electrice sau sa
dauneze functionarii sursei de alimentare.


Iluminatul de siguranta:
In urma evaluarii constructiei ce face obiectul acestui memoriu si conform normelor in
vigoare, pe langa instalatia electrica de iluminat normal, cladirea v-a fi echipata si cu iluminat
de siguranta.
In conformitate cu reglementarile specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor
de iluminat artificial din cladiri, precum si SR EN 1838 si SR 12294 iluminatul de siguranta in
cazul de fata consta in:
- iluminat de securitate pentru evacuare (EXIT): care este parte a iluminatului de
securitate destinat sa asigure identificarea si folosirea, in conditii de securitate, a cailor
de evacuare. Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel incat sa se asigure
un nivel de iluminat adecvat, langa fiecare usa de iesire si in locurile unde este
necesar sa fie semnalizat un pericol potential, sau amplasamentul unui echipament de
siguranta. Corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare trebuie sa respecte
recomandarile din SR EN 60598-2-22 si tipurile de marcaje (sens, schimbari de
directie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN
1838 privind distantele de identificare, luminanta si iluminarea panourilor de
semnalizare de securitate. Punerea in functiune la intreruperea iluminatului normal se
face la 0,5 s, iar timpul de functionare este de cel putin 1 h. Acestea trebuie realizate
din materiale clasa B de reactie la foc, potrivit reglementarilor specifice.

- iluminatul de securitate pentru circulatie: este parte a iluminatului de securitate
destinat sa asigure deplasarea ocupantilor in conditii de securitate catre caile de
evacuare sau catre zonele de interventie. Corpurile de iluminat de securitate pentru
circulatie se amplaseaza in locurile in care este necesar sa se asigure publicului,
respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe caile de circulatie atunci cand
iluminatul normal lipseste sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient
pentru distingerea obstacolelor. Iluminatul pentru circulatie completeaza iluminatul de
evacuare pentru a asigura o buna circulatie pe caile de evacuare.

- iluminat de siguranta pentru marcare hidranti incendiu: este parte a iluminatului
de securitate prevazut sa permita identificarea usoara a hidrantilor interiori de
incendiu. Corpul pentru marcare hidranti incendiu se amplaseaza in afara hidrantului
(alaturi sau deasupra) la maximum 2 m si poate fi comun cu unul din corpurile de
iluminat de securitate, cu conditia ca nivelul de iluminare sa asigure identificarea
tuturor indicatoarelor de securitate aferente lui. Corpurile de iluminat de siguranta
pentru marcare hidranti incendiu trebuie sa respecte recomandarile din SR EN 60598-
2-22 si tipurile de marcaje (sens, schimbari de directie) stabilite prin H.G. nr.
971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind distantele de
identificare, luminanta si iluminarea panourilor de semnalizare de securitate. Punerea
in functiune la intreruperea iluminatului normal se face la 0,5 s, iar timpul de
functionare este de cel putin 1 h. Acestea trebuie realizate din materiale clasa B de
reactie la foc, potrivit reglementarilor specifice.

Instalatia electrica pentru prize:
In incaperile obiectivului de investitie au fost prevazute spre a fi montate prize simple si
duble, dar toate vor fi de tip cu contact de protectie, executate pentru a suporta fara sa se
deterioreze un curent de 16 A.
Circuitele de prize vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat.
Au fost realizate circuite separate pentru alimentarea aparatelor de aer conditionat si a
radiatoarelor electrice.


Inaltimea de montaj a prizelor va fi de 0,30 m, masurata de la nivelul pardoselii finite si pana
in axul prizei, cu exceptia celor notate altfel.
Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu intrerupatoare
automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect (PACD) de tip diferential (cu
declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare si specificatiilor
de aparataj.
Circuitele de prize se vor realiza cu conductoare de cupru cu izolatie, tip Fy 2,5 mm (atat
pentru conductorul de faza, pentru cel de nul de lucru, cat si pentru cel de nul de protectie),
protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC (tip IPY).
Distributia circuitelor se va realiza ingropat in sapa, sub pardoseala, sau mascat de peretii de
gipscarton.
Se va evita instalarea circuitelor de prize pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru
12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta deasupra celor de
incalzire.
De asemenea, distanta intre circuitele de prize si cele de curenti slabi trebuie sa fie de minim
15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la
conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta
Stabilirea numarului de prize monofazate se face considerand o putere instalata pe circuit de
2 KW.
In incaperile in care s-au prevazut aparate de aer conditionat se vor monta prize la cca.
h=2.00m, inaltime care se va corela cu tipul de aparat de aer conditionat procurat.

Instalatii de protectie impotriva socurilor datorate atingerilor:
Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S (cu neutrul izolat pe
parcursul intregii scheme, intre tablourile generale de distributie si receptoare).
In acest sens, intre tabloul general si tablourile secundare se vor poza urmatoarele
conductoare:
- fazele de racord L1, L2, L3;
- neutrul N, racordat la bara de neutru a tablourilor generale din postul de transformare;
- conductorul de protectie PE, care va racorda borna PE a tabloului electric secundar la bara
de PE a tabloului general din postul de transformare.
Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata distributia electrica.
Neutrul (N) se va racorda la pamant (PE) la nivelul tabloului principal de joasa tensiune al
corpului de cladire.

Protectia prin legare la conductorul special de protectie:
Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care
accidental ar putea fi strapunse si puse sub tensiune, se leaga la un conductor special de
impamantare (diferit de conductorul neutru), legat la priza de pamant a constructiei.
Astfel, carcasele echipamentelor electrice, motoarelor electrice, cutiile tablourilor de
distributie, stelajele de sustinere a instalatiilor, conductele de ventilatie, se vor lega la acest
conductor de protectie. Se va asigura continuitatea electrica in cazul conductelor
tehnologice, inclusiv tubulaturii de ventilatie.
Astfel :
- conductorul PE al tablourilor electrice va fi racordat la instalatia PE cu al cincilea sau al
treilea;
- carcasele metalice ale tablourilor se vor racorda la pamant cu conductor FY16mm sau
platbanda OL-Zn 25x4mm.
Se vor respecta cu strictete conditiile de receptie si de verificare a instalatiei de legare la
pamant de protectie conform standardelor in vigoare.


S-a realizat de asemenea o retea de echipotentializare formata din bare de echipotentializare
montate langa tablourile electrice, barele fiind legate la bara principala prin conductoare
flexibile din Cu 25 mm cu izolatie galben-verde.
Bara principala de egalizare de potential se leaga de priza de pamant ( de centura inelara )
prin intermediul a doua platbande OLZn 40x4 .

Nota:
Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare
de protectie intr-un circuit de protectie.

Instalatia de priza de pamant:
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta s-a prevazut legarea la priza
de pamant artificiala, care va avea o rezistenta de dispersie de cel mult 4 ohm.
Pentru realizarea prizei de pamant se va folosi platbanda OL-Zn 40x4 mm sudata de
armaturile fundatiei pentru asigurarea continuitatii electrice.
La sudarea platbenzii capetele se vor suprapune cel putin 10cm si vor fi sudate pe toate
laturile. Sudura va avea o grosimea de cel putin 3mm.
Pentru priza de pamant artificiala se vor folosi electrozi verticali din teava OL-Zn cu D = 2
toli si L = 2 m legati intre ei cu platbanda OL Zn 40x4 mm ingropata in pamant.
Toate prizele prevazute vor fi cu contact de protectie. Nulul de protectie este montat in
acelasi tub de protectie cu conductorii activi pana la tabloul in care se racordeaza circuitul si
se leaga la bara de nul de protectie. Nulul de protectie al tabloului se monteaza in acelasi tub
cu conductorii activi ai coloanei, pana in tabloul general si se leaga la borna de nul de
protectie. Bara de nul de protectie din tabloul general se leaga la priza de pamant.
De asemenea, la priza de pamant se vor lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi
de alimentare cu apa, gaze, etc), precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice
care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care in mod accidental, in urma unui defect,
pot ajunge sub tensiune.

Instalatia de paratrasnet:
Instalatia contracareaza efectele trasnetului asupra constructiei: incendierea materialelor
combustibile, degradarea structurii de rezistenta datorita temperaturilor ridicate ce apar ca
urmare a scurgerii curentului de descarcare, inducerea in elementele metalice a unor
potentiale periculoase.
Instalatia are de asemenea rolul de a capta si scurge spre pamant sarcinile electrice din
atmosfera pe masura aparitiei lor, preintampinand aparitia trasnetului.
La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) se au in
vedere cerintele normativului I7-2011, asigurandu-se o conceptie optima tehnic si economic
si echipamente agrementate conform legii 10/1995.
Conform Normativului I7/2011, cladirea prezinta necesitatea unei instalatii de paratrasnet, tip
Intarit II. Aceasta este formata din: instalatia de captare realizata dintr-un un dispozitiv tip
Prevectron, amplasat pe catarge de 6.5. m conform planului de paratrasnet, care
functioneaza pe baza ionizarii locale a atmosferei si asigura acoperirea cladirii, instalatia de
coborare formata din conductoarele de coborare montate pe fatade realizate din platbanda
de cupru stanat 25x4 mm si priza de pamant comuna pentru instalatia de paratrasnet si
pentru instalatia interioara a cladirii.
Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea (de
comutatie) sau de natura atmosferica, pe intrarea tuturor tablourilor s-au prevazut
descarcatoare de supratensiune PRD tip 2 debrosabil, care se vor lega la reteaua de
impamantare.


Instalatii electrice de iluminat exterior
In fata cladirii tribunelor se realizeaza un iluminat al spatiilor de stationare si acces compus
dintr-un amestec de mai multe tipuri de corpuri de iluminat:
Pentru iluminatul ambiental se folosesc stalpi de iluminat cu un brat cu iodura metalica, cu o
putere de 125W/corp, constructie etansa IP66, iar inaltimea stalpului va fi de 4m;
Pentru marcarea directiei de acces si a elememtelor arhitecturale a zonei de intrare in
cladirea tribunelor se vor monta in pavaj ingropat corpuri de iluminat etanse IP67, cu LED cu
o putere de 3W;
Pentru a sublinia detaliile arhitecturale ale spatiului din fata cladirii tribunei (banci, jardiniere,
etc) se vor folosi baghete luminoase montate sub bancile de lemn si sub aripa parapetului
jardinierelor, acestea vor fi realizate in constructie LED si vor avea o putere de
(20LED x 1W)/ml;
Traseele electrice pentru stalpii de iluminat exterior se realizeaza ingropate in pamant cu
cablu de curpu armat tip CYABY. Pozarea cablurilor se face in sant cu adincimea de 80cm,
intre doua straturi de nisip cu grosimea de minim 10 cm, acestea dupa o acoperire partiala
cu pamant se vor marca cu folie avertizoare pe toata lungimea lor la o distanta de 3040cm
de cabluri.
Traseele electrice pentru spoturile din pavaj se realizeaza prin tub PEHD 25, din spot in
spot.
In paralel cu traseele de alimentare electrica se realizeaza un traseu de colectarea a
condensului din cuva de beton pentru montajul spotului, realizat cu tuburi PP32, ce se
racordeaza impreuna catre un camin de colectare / retentie a apei drenate.
La cele 5 puncte de racord ale baghetelor se vor racorda alimentarile acestora prin cabluri
CYYF trase prin tuburi PEHD 32.
Comanda iluminatului se face din cladire conditionata de starea unui intrerupator crepuscular
montat pe cladire.

Retele electrice exterioare
Tabloul electric general al complexului este amplasat intr-o camera separata la parterul
imobilului, din aceasta locatie se realizeaza doua trasee de tragere in exteriorul imobilului
prin intermediul a doua camine de tragere si tuburi PVC 110.
Tabloul electric general TEG se racordeaza la un post trafo cu putere de 1600KVA, amplasat
la limita propietatii inspre bulevardul Bucuresti.
Tabloul electric general este realizat modular dintr-un ansamblu de dulapuri metalice, intre
acestea intercalindu-se nise de racord si acces pentru cabluri.
Pentru consumatorii importanti se realizeaza o alimentare de rezerva prin intermediul unui
grup generator, cu o putere de 600 Kw, amplasata intr-o sectiune separata a TEG. Trecerea
pe sursa de rezerva se realizeaza automat prin intermediul AAR-ului amplasat in TEG.
Partea de consumatori vitali, reprezentanta de echipamente de calcul, supraveghere video
de securitate si transmisiuni video in timp real, echipamente electronice control acces,
pariuri, etc., este alimentata prin intermediul unei surse de curent neintreruptibile, UPS, cu o
putere de 160 Kw.
Traseele electric exterioare se realizeaza ingropate in pamant cu cablu de cupru armat tip
CYABY. Pozarea cablurilor se face in sant cu adincimea de 80cm, intre doua straturi de nisip
cu grosimea de minim 10 cm, acestea dupa o acoperire partiala cu pamant se vor marca cu
folie avertizoare pe toata lungimea lor la o distanta de 3040cm de cabluri.


Instalatii electrice curenti slabi
Instalatii electrice de voce-date
Instalatii electrice INTERIOARE voce-date
Pentru deservirea echipamentelor de voce-date (telefoane, calculatoare, etc), dar si a
conectarii camerelor de supraveghere video si a ecranelor LED (TV over IP, DLNA, etc.), se
realizeaza o cablare structurata interioara realizata cu cablu de date tip SFTP 4*2*0,5mmp,
categoria 6.
De la centrul de date din parterul cladirii cablurile SFTP se pozeaza de-a lungul unor paturi
de cabluri amplasate la tavan, de unde se distribuie in fiecare spatiu al imobilului.
Cablurile sunt de tipul SFTP, dublu armat pentru a evita eventualele interferente nedorite
intre acestea si cablurile de curenti tari intre cele doua sisteme se mentine o distanta de
circa 40cm. Din aceleasi considerente paturile de cablu sunt de tip metalic pentru a ecrana
eventualele interferente nedorite intre acestea si curentii tari.
Prizele de voce-date se monteaza:
- ingropat la aceeasi inaltime de cele de curenti tari;
- in doze de pardoseala pentru zona administrativa;
- la circa 20cm fata de tavan pentru cele din spatele monitoarelor TV sau pentru racordul
camerelor video.
In spatiul centrului de date se monteaza rack-uri ce concentreaza toate traseele de cabluri
SFTP in functie de destinatie, voce, date, supraveghere video, distributie video, etc
Echipamentele de comunicatie se pun separat in rack-uri in functie de tipul serviciului
furnizat.
Alimentarea electrica a rack-urilor se realizeaza din tabloul de distributie al UPS-ului cladirii.
Traseele de alimentare electrica se pozeaza in tuburi de protectie la baza rack-urilor.

Instalatii electrice EXTERIOARE voce-date
Din interiorul centrului de date cablurile de fibra optica catre celelalte imobile, furnizori
externi, etc., se pozeaza prin teava de protectie intre camine de tragere.
Pentru acesta ntre cele doua corpuri de cladire a Tribunelor se realizeaza un camin de
tragere, de unde prin intermediul tuburilor PVC 110, se realizeaza accesul direct din
camera cu rol de Data Center, catre zona din fata cladirii tribunelor unde se distribuie stanga-
dreapta catre celelalte locatii ale complexului.
La cele doua strazi, de unde se face accesul spre complex se vor prevedea doua cutii de
conexiune FO pentru furnizorii externi de date, racordati cu cablu de fibra tip SM (Single
Mode).
Toate elementele de conexiune din cutiile centralizatore, rack-urile de cladire, rack-urile din
camera de comunicatii vor avea elemente de securitate ce permit accesul cu cheie speciala,
astfel se preintimpina accesul la canale de comunicatie a persoanelor neavizate, iar tipul de
comunicatie: voce, date, video HD, video supraveghere, date tehnice se va marca cu o cheie
de culoare amplasata de mufele / porturile de racord de pe fiecare patch-panel in parte.
Toate traseele de fibra optica sunt realizate din cablu MM OM3 cu protectie antirozatoare, iar
spatiul dintre fibra optica si tubul de tragere din caminul de tragere se etanseaza cu spuma
izolanta.

Instalatii electrice de cablu TV
Pentru instalatia de cablu TV s-a ales o distributie stelara realizata de la prizele TV la camera
de comunicatii amplasata in parter.
In zona camerei de comunicatii din parter se vor concentra toate traseele de cablu TV si se
vor racorda fie la semnalul TV furnizat de un distribuitor local de semnal TV, fie la
transmisiuni live de pe pista, prin intermediul unor patch-corduri coaxiale ce conecteaza
patch panel-urile BNC din rack-ul destinat TV.


In toate camerele din imobil priza TV se amplaseaz alturi de prizele de voce-date, urmand
sa acopere in viitor distributii de programe TV de continut la cerere.
Se poate folosi si o sursa alternativa de semnal TV reprezentata de un echipament al unui un
operator local de televiziune cu conversie de la fibra optica.

Pentru supravegherea video a imobilului sau folosit camere interioare de luat vederi cu IR
montate pe tavan sau pe elementele de constructie.
Camerele de luat vederi sunt camere IP cu alimentare PoE+ partea de alimetare
realizandu-se odata cu asignarea comunicatiei din centrul de date prin echipamente
adecvate de tip switch, router cu PoE+.
Modul de racordare a camerelor de supraveghere face flexibila alegerea acestora.
Camerele video vor fi de tip megapixel fiind destinate identificarii persoanelor.
In camera de comunicatii (centrul de date) de la parterul cladirii se vor monta echipamente
de stocare de tip NVR (Network Video Recorder) ce vor stoca informatiile (rack cu server de
stocare dedicat) si le vor pastra minim 30 zile.
Din instalatia de supraveghere se va prelua o comunicatie catre o matrice video ce va
proiecta pentru dispecer, imagini din instalatia de supraveghere in timp real sau de pe
serverele de stocare din camera de comunicatii.
Din sistem vor putea fi conectate prin reteaua de date orice persoane cu drepturi
corespunzatoare de acces la sistemul de supraveghere oriunde in complex sau chiar in afara
acestuia daca necesitatile o cer (supraveghere firma de paza intr-o locatie la distanta, post
politie, etc).
Alimentarea intregului sistem de supraveghere se face din sectiunea salvata pe UPS a TEG
si tablourile de distributie aferente acesteia.

Control acces
Accesul in incinta complexului se realizeaza de 4 categori de persoane:
vizitatori obisnuiti acces auto permis doar prin grupul bariera 1, plata sederii in parcare la
TP1 si TP2 (tax point)
vizitatori VIP (poseda card abonament, VIP, etc, achizitionat anterior) acces auto permis
doar prin grp.bariera 1 si 2
propietari de cai (idem VIP, facilitati suplimentare) acces auto permis prin grp.bariera 1, 2,
3 si 4
personal administrativ (acces in toate zonele hipodromului) acces auto idem. propietarilor
de cai
Pentru cladirea tribunelor accesul prin turnicheti se face separat de accesul auto pe baza
unui tichet cu valabilitare temporara (24ore, 3-7 zile), cumparat de la unul din cele doua
ghisee de la intrarea in cladirea tribunelor.
Se prefera ca accesul persoanele VIP si a propietarilor de cai sa se faca pe baza aceluias
card de acces auto, astfel cititoarele de turnicheti for fi mixte (cod de bare si proximitate)
Accesul catre tribune se face printr-un sistem de turnicheti pe baza biletului platit la casele de
bilete de la intrare.
Toate punctele de control acces se vor conecta intre ele, peste reteaua IP a complexului, se
vor semnaliza in dispecerat, iar toate disfunctionalitatile se vor trata se personal specializat.
Intregul sistem va fi centralizat, cardurile vor avea siguranta marita, de tip smart-card sau
similar, solutiile de implementare vor prevedea anti-passback, iesirile de siguranta vor fi
integrate in sistem.
Alimentarea intregului sistem se va face dintr-o sursa de alimentare vitala prin intermediul
UPS-ului existent.


3.10.5. Sistem sonorizare si adresare publica

Sistemul de sonorizare va fi unul de tip adresare public PA (public address).
Sistemele PA sunt utilizate pentru reproducerea vocilor i nregistrrilor muzicale n
cldiri i instituii iar n funcie de necesiti (distane mari i numr mare de boxe/difuzoare),
amplificatorul trimite semnalul amplificat ctre incintele acustice pe linii audio de 100V.
Sistemul de adresare publica va permite difuzarea de mesaje in toate zonele
obiectivului, precum si de mesaje specifice vocale pentru evacuarea spatiului alarmat
conform unui scenariu prestabilit.
Sistemul este compus dintr-o regie de sunet generala amplasata intr-un rack, in
camera de comunicatii de la parter.
Ea va fi comandate de catre sistemul de avertizare la incendiu prin intermediul unor
module adresabile.
In interior vor fi prevazute difuzoare de interior cu o putere de 6W si de 20W iar pentru
zona de parcare se vor monta difuzoare cu grad de protectie corespunzator si o putere de
30W.
Cablurile folosite in cablarea liniilor de sonorizare vor fi rezistente la foc minim 30
minute.
Pentru dimensionarea sistemului de sonorizare s-a luat in calcul puterea, unghiul de
deschidere a difuzorului, caderea de tensiune precum si rezistenta cablului.
Alimentarea cu energie electrica a sistemului adresare publica se va realiza din UPS-
ul imobilului sustinut si de grupul electrogen existent.
Sistemul de sonorizare se va instala in toate toate spatiile cladirii tribunelor, precum si
pe perimetru acesteia, pentru zona tribunelor si pentru zona de intrare din fata cladirii
tribunelor.
Acesta asigura functii de baza de adresare publica, cat si functii complexe de Alarma
Vocala:
Generarea automata de mesaje pre-inregistrate;
Monitorizari ale echipamentelor sistemului;
Monitorizarea suportului digital pe care este stocat mesajul / mesajele de urgenta.

Componentele sistemului:
1. Surse de semnal: DVD, CD, MP3 player, Tuner stereo;
2. Controller de sistem alcatuit din mixer comutare surse de semnal ce realizeaza
comutarea, monitorizarea si controlul surselor de semnal;
3. Amplificatoare;
4. Console de apel;
5. Difuzoare;
6. Accesorii sistem.
Echipamentele trebuie sa fie certificate EN 54/16, conform cu standardele
internationale de EVAC.


Impartirea pe zone a sistemului s-a facut functie de functionalitatile acestuia si este
prezentata in urmatorul tabel:

Nr. Denumire zona Zona Difuzoare
1 Sala Pariuri Z1 D1.1 D1.14
2 Birouri_Parter Z2 D2.1 D2.43
3 Hol Lifturi + Casa Scarii Z3 D3.1 D3.30
4 Hol Etaj_1 Z4 D4.1 D4.26
5
Birouri Etaj_1+Birouri
Etaj_2+Bucatarie
Z5 D5.1 D5.31
6 Cabine arbitri Etaj_3,4,5 Z6 D6.1 D6.12
7
Exterior Hipodrom
(Cladire)
Z7 D7.1 D7.15
8 Tribuna_1 Z8 D8.1 D8.7
9 Tribuna_2 Z9 D9.1 D9.12
10 Restaurant Etaj_2+Baie Z10
D10.1
D10.16
11 Exterior alei 1 Z11 DG1 DG16
12 Exterior alei 2 Z12 DG25 DG48

Punctele de apelare vor fi instalate la dispecer, casierie & sala pariurilor si pentru doua
camere arbitru/crainic.

Controllerul de sistem
Controllerul de sistem va putea fi configurat pentru cele mai complexe sisteme de
sonorizare si are rolul cel mai important in cadrul sistemului de sonorizare.
Controllerul gestioneaza intreaga arhitectura a sistemului de sonorizare, putand
controla si ruta in acelasi timp pana la 28 de canale audio simultan, sau poate afisa informatii
despre starea sistemului.
Configuratia sa poate fi facuta prin intermediul unui calculator, dar va putea opera si
independent fata de calculator, dupa ce acesta a fost configurat. Controlerul va dispune de
asemenea de un panou frontal cu min. 2 x16 caractere afisaj LCD si un buton rotativ pentru a
naviga prin meniu.
Echipamentul va fi complet digital avand minim patru intrari audio si patru iesiri cu
interfata pentru alte sisteme de securitate, cu intrari de control-supraveghere si iesiri de
comanda.
De asemenea va fi echipat si cu o interfata Ethernet pentru configurare, control,
diagnosticare precum si de logare.
Controllerul va permite controlul a pana la 48 de noduri care pot fi echipamente de
genul amplificatoare de putere, unitati de extensie audio, statii de apel, kituri de sunet, etc.
Controllerul de sistem va avea min. patru intrari analogice audio. Dintre acestea, doua
vor fi selectabile intre microfon si linie, iar celelalte doua intrari vor fi fixe. Intrarile de microfon
/ linie vor putea fi folosite ca apeluri de intrare, daca acestea sunt programate in mod
conditionat la oricare dintre intrarile de control, care sunt liber programabile pentru activarea
functiilor sistemului si activarea prioritatilor.
Pentru a satisface cerintele pentru sistemele de alarma audio de urgenta, controllerul
va include un sistem automat de mesagerie; va fi prevazut de asemenea un card de memorie
integrat pentru a corespunde cerintelor de stocare pentru mesaje audio.


Patru mesaje vor putea fi administrate simultan, iar mesajele memorate cat si cele
care sosesc simultan sunt monitorizate permanent, masajele audio pot fi descarcate de pe un
calculator prin intermediul unui link Ethernet.
Controlerul va memora o gama de semnale de avertizare, de test sau de alarma, toate
accesibile prin orice statie de apel sau prin intrarile de control pentru anunturi sau de alarma.
Un ceas intern de timp real permite controllerului de retea sa opereze in mod automat, cum
ar fi la redarea anunturilor regulat sau la schimbarea volumului muzicii background.
Controllerul de retea va accepta o retea redundanta de cablare. Aceasta poate fi ca o
retea cu fir sau o bucla redundanta ramificata. Sistemul va putea accepta pana la 256
prioritati, pentru zoneele de comanda.
Controllerul monitorizeaza starea tuturor echipamentelor din sistem, raporteaza
schimbarile de stare, si memoreaza ultimele 100 mesaje de eroare din sistem.
Controlerul monitorizeaza toate echipamentele din sistem: microfoane, linie de
transmisie, difuzoare, etc.
Cablurile externe conectate la intrarile de control vor fi monitorizate la scurtcircuit si la
circuite intrerupte. O tonalitate interna de test va fi disponibila pentru monitorizarea iesirilor
audio.
Controllerul va functiona atat pe o sursa de alimentare normala cat si pe o sursa de
alimentare de urgenta (baterie de back-up) de 48 V, cu alegerea automata a sursei de
alimentare.
Se va putea monta intr-un rack 19, iar la livrare va avea toate accesoriile incluse.

Amplificatoare de putere
Amplificatoarelor de putere, la iesirea vor debita o tensiune de 100V. Ele vor avea
integrate functii de punere la pamant si protectii la scurtcircuit si vor putea genera tonalitati
proprii de test in scop de supraveghere.
Amplificatoarele vor fi de asemenea prevazute cu cel putin doua intrari audio auxiliare
pentru semnalul audio local.
Intrarile de comanda vor putea fi programabile liber prin comanda de la tastatura
sistemului. Fiecare intrare de control are capacitatea de a monitoriza linia respectiva la
scurtcircuit si suprasarcina.
Un display cu min. 2 linii de afisaj 2 x 16 caractere si un buton rotativ permanent va
permite vizualizarea, respectiv controlul volumului pe unitate. Pe display se va afisa si un
control de volum atunci cand modulul audio de monitorizare este activ.
Amplificatoarele de putere vor trebui sa aibe si o functie de automatizare si de raport
continuu al starii controller-ului de retea. Ele vor putea suporta doua ramificatii de fider si o
bucla redundanta de cablu.
Amplificatorul de putere va dispune de facilitatea de a comuta automat pe un
amplificator de siguranta percum si relee de comutare automata integrate. Va fi, de
asemenea prevazuta o intrare pentru alimentarea de siguranta de 48 Vcc.

Statiile de apel (microfon)
Aceasta statie va fi folosita pentru a face anunturi in zonele asignate, manual (prin
voce) sau prin apasarea pe un buton pentru mesaje preintegistrate.
Microfonul va fi amplasat pe un suport flexibil astefel incat sa permita transmiterea
anunturilor usor, va avea disponibil de asemenea un buton de push-to-talk care prin apasare
va activa microfonul, si o mufa pentru casca, astefel incat la activarea ei microfonul si
difuzorul propriu vor fi dezactivate.
Statia de apel va dispune de un filtru limitator al sunetului la o frecventa joasa, precum
si indicatoare de stare si de defect, si de activare, prin LED-uri luminoase.
Microfonul va permite un control individual al volumului pentru casca si pentru
difuzoare si de asemenea va dispune de functii de programare cu prioritati preasignate.


Statia va trebui sa faca conversia audio analog-digitala si trebuie sa poata fi conectata
la pana la 16 tastaturi de apel prin intermediul unei interfete seriale.
Un comutator DSP va putea fi folosit pentru procesarea audio, inclusiv ajustare si
sensibilitate, precum si pentru setarile unui egalizator de volum de limitare sau parametric.

Tastatura (normala) pentru statia de apel
Tastatura normala va fi utilizata in asociere cu statia de apel de baza pentru a face
anunturi predefinite catre zonele asignate. Ea trebuie sa aibe minim 8 taste care sa fie
programabile pentru functii de control al sistemului cum ar fi reapelare, anunturi live, anulare
background music, control al volumului BGM, taste programabile pentru actiuni diverse,
pentru selectia surselor cum ar fi selectia BGM, selectia mesajelor preinregistrate, si selectia
sunetelor de alarma si avertizare precum si pentru selectia zonelor si selectia iesirilor de
control ale sistemului.
La tastatura trebuie sa fie disponibile pentru fiecare tasta cate un LED indicator
luminos cu 2 culori si trebuie deasemenea sa existe o interfata seriala pentru intrari, iesiri si
alimentare.
Tastele vor fi transparente, pentru a putea nota pe fiecare numele de identificare al
apelantului sau numarul de apel specific zonei asignate. Optional, trebuie sa fie prevazute
functii de siguranta pentru taste, iar alimentarea tastaturi terbuie facuta din statia de apel
(microfon).
Tastele vor avea posibilitatea sa fie programabile pentru memorare, iar la o statie de
apel (microfon) se vor putea monta pana la 16 astfel de tastaturi.

Masuri P.S.I. si tehnica securitatii muncii:
Masuri de securitatea muncii adoptate prin solutiile din proiect:
In conformitate cu standardele in vigoare 12604/87; 12606/4/89; 12604/5/90 si cu
normativul I7-2011 instalatiile electrice aferente s-au proiectat pentru cazul de retea de joasa
tensiune cu neutrul legat la pamant, in sistem TN-C (PEN) si TN-S.
Prin proiectare se stabilesc masuri de protectie impotriva tensiunilor periculoase de
atingere directa si indirecta a persoanelor care lucreaza cu utilaje si scule actionate electric,
precum si a persoanelor care executa verificari, intretin sau exploateaza instalatiile electrice.
Alte norme aplicate:
- Instructiuni proprii Securitatea si sanatatea muncii privind transportul energiei
electrice elaborate de catre S.C.Electrica S.A.

- Mijloace tehnice:
- protectia prin carcasare a elementelor tablourilor electrice;
- asigurarea distantelor minime de protectie prin amplasarea la distante corespunzatoare a
elementelor neizolate ale instalatiei electrice fata de carcase, respectiv prin asigurarea unor
spatii de acces in fata tabloului electric, neobstacolate de elemente de instalatii electrice
neizolate;
- asigurarea posibilitatii de scoatere de sub tensiune prin intreruperea alimentarii;
- izolarea fata de pamant a platformei de lucru din fata tabloului electric cu covoare de
cauciuc si podele electro izolante.

- Masuri organizatorice:
- inscriptionarea schemei electrice primare pe usile tablourilor electrice;
- inscriptionarea de avertizare a instalatiilor si a echipamentelor electrice;
- organizarea locului de munca si esalonarea operatiunilor pe timpul efectuarii lucrarilor.

Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta:


- Mijloace tehnice
Protectia impotriva socurilor datorate electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza
numai prin mijloace si masuri tehnice.
Este interzisa inlocuirea mijloacelor de protectie tehnice cu masuri organizatorice. Toate
partile metalice ale tabloului electric, precum si a echipamentelor electrice se leaga la
centura de impamantare din camera, care la randul ei este legata la priza de pamant.
Valoarea rezistentei de dispersie fata de sol a prizei de pamant pentru protejarea tablourilor
electrice si echipamentelor electrice trebuie sa fie de maxim 14 ohm.
Conform STAS 12604/5-90, la punerea in functiune (la darea in exploatare), Executantul va
efectua masuratorile de verificare a rezistentei de dispersie si va pune la dispozitia
Beneficiarului buletinul de incercari in care va consemna ca rezultatul verificarilor se
incadreaza in prevederile din proiect.
Verificarile rezistentei de dispersie se vor repeta in timpul exploatarii la interval de 2 ani, daca
intre timp nu au intervenit lucrari in zona care puteau sa deprecieze calitatea de protectie a
prizei de pamant. In acest ultim caz, beneficiarul este obligat sa restabileasca parametrii
initiali ai prizei de pamant si sa efectueze verificarea rezistentei de dispersie.

Masuri pentru unitatea de montaj
Pe durata lucrarilor Executantul va respecta:
- Norme interne si prevederi ale unitatii de constructii-montaj privind protectia muncii, aparute
ca rezultat al experientei constructorului, dar care vin sa completeze normele in vigoare fara
a intra in contradictie cu acestea.
Aceste masuri nu sunt limitative si pot fi extinse de executant in vederea evitarii accidentelor
de munca.

Masuri pentru unitatea de exploatare:
Se vor respecta urmatoarele norme:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.

Masuri PSI:
Dimensionarea cailor de curent, din punct de vedere al curentului de durata s-a facut in
concordanta cu prevederile normativului I7-11 si Legea 307 2006 privind apararea impotriva
incendiilor.
Pozarea cablurilor electrice se va face in concordanta cu prevederile normativului PE107/95.
Protectia contra incendiilor se va face in concordanta cu prevederile normativului P118/99.
Fiecare circuit este protejat cu sigurante automate sau intreruptoare automate dimensionate
corespunzator.

Cerinte de calitate si criterii de performanta:
Se vor respecta cerintele de calitate si criteriile de performanta pentru lucrari de acest tip
stipulate de Legea 10/1995 si STAS 12400/1,2.
Sinteza solutiilor date pe cerintele de calitate si criterii de performanta este cuprinsa in
aceasta documentatie.
functionalitatii si a calitatii investitiei, scopul urmaririi comportarii in timp a instalatiilor electrice


Beneficiarul sau unitatile de exploatare au urmatoarele obligatii referitor la organizarea
supravegherii curente a starii tehnice a instalatiilor electrice din dotare:
- se va verifica integritatea prizei de pamant astfel incat rezistenta de dispersie sa nu
depaseasca valoarea indicata in proiect, pentru tipul de impamantare utilizat conform PE116-
94;
- se vor verifica periodic continuitatea legarii la pamant a partilor metalice ale
tablourilor electrice si a celorlalte echipamente care in mod normal de functionare nu se afla
sub tensiune, dar care in mod accidental pot avea o schimbare de potential;
- se vor verifica periodic aparatele electrice din tablourile electrice;
- se va intocmi anual o situatie asupra starii instalatiilor electrice conform Anexei 3 din
normativul P130/1998, care va cuprinde si principalele deficiente constatate;
- se vor efectua la timp lucrarile de intretinere si reparatii care le revin rezultate din
activitatea de urmarire in timp a instalatiilor electrice;
- se va urmari intocmirea si pastrarea Cartii tehnice a constructiilor si, implicit a
instalatiilor electrice.
Executantul lucrarii va intocmi Dosarul de INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE in
conformitate cu cerintele furnizorului de energie electrica SC Electrica SA.
Dupa intocmire acest dosar va fi depus de catre executant la SC Electrica SA pentru
verificare.

Instructiuni de exploatare, intretinere si reparatii:
Personal specializat
Beneficiarul va asigura personal specializat in executia, exploatarea si instalatiilor electrice.
Atributiile personalului sunt:
- servirea operativa si intretinerea curenta a instalatiilor electrice;
- executia lucrarilor de revizie, reparatii si remediere a eventualelor avarii, pentru mentinerea
instalatiilor in stare corespunzatoare
Pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii se impune ca personalul specializat sa fie
sanatos fizic si psihic, fara infirmitati care l-ar stajeni in activitatea profesionala. Personalul
trebuie sa posede cunostinte tehnice si de protectia muncii corespunzatoare functiei pe care
o indeplineste.
Pentru incadrarea personalului intr-o activitate in care va lucra independent i se va face un
instructaj privind cunoasterea regulilor generale de exploatare tehnica a instalatiilor electrice,
a normelor de protectia muncii si a instalatiilor pe care le va exploata sau repara.
Semestrial comisii specializate vor verifica:
- cunostintele profesionale si obligatiile ce-i revin electricianului de intretinere din actele
normative in vigoare legate de activitatea desfasurata;
- cunoasterea normelor de protectia muncii, a pericolelor de accidentare si a conditiilor de
acordare a primului ajutor;
- cunoasterea normelor de paza contra incendiilor, a posibilitatilor de incendiu in instalatiile
respective si a mijloacelor de alarmare si stingere a incendiilor.
Personalul fara drept de exploatare a instalatiilor electrice este admis in incaperile cu
instalatii sub 1000V, insa numai cu permisiunea si sub supravegherea unui electrician
calificat.

Norme obligatorii de securitatea muncii la executie:
Executarea si exploatarea instalatiilor electrice se fac conform prescriptiilor tehnice in
vigoare, astfel incat persoanele care se afla in apropiere sa nu vina in contact direct cu
elemente de instalatie care sunt sau pot fi puse sub tensiune. Organizarea locurilor de
munca trebuie sa asigure securitatea personalulului angajat in executarea lucrarilor de
exploatare, reparatii si montaj.


Punctele in care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de protectie si
de avertizare.
La toate locurile de munca si in special la locurile periculoase trebuie sa se monteze placi
avertizoare. In exploatare, instalatiile electrice se pot considera tot timpul sub tensiune.
Prezenta tensiunii in instalatii se stabileste numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau a
lampii de control.

Lucrari la tablouri electrice:
Lucrarile la tablouri electrice se executa numai dupa ce s-a intrerupt tensiunea, s-au montat
paravane si s-a delimitat cu placute avertizoare locul de munca, folosindu-se mijloacele
individuale de protectie din dotare.

Lucrari la motoarele electrice:
Inainte de inceperea lucrarilor de reparare a motoarelor electrice se vor lua masuri pentru
oprirea motorului prin intrerupator si sigurante, respectiv pentru verificarea lipsei tensiunii. In
continuare vor realiza urmatoarele operatii:
intreruperea cablului de alimentare a motorului, respectiv scurtcircuitarea acestuia la capatul
dinspre motor;
montarea de placi avertizoare cu inscriptia "Nu inchideti! Se lucreaza!" pe dispozitivul de
actionare a intrerupatorului motorului si pe dispozitivul prin care s-ar putea pune sub tensiune
cablul de alimentare;
scoaterea manetei dispozitivelor de actionare, blocarea lor cu lant sau lacat, asezarea unor
teci de cauciuc pe cutitele separatoarelor;
inchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului, aerului sau gazelor la echipamentele
actionate de motorul respectiv, blocarea lor cu lant si asezarea unor placute avertizoare cu
inscriptia "Nu inchideti ! Se lucreaza ! .
Scoterea placilor de avertizare si repunerea in functiune a motorului sunt permise numai
persoanei care a facut interventia in instalatie.

Mijloace individuale de protectie:
Toate mijloacele individuale de protectie folosite de personalul de deservire trebuie sa
corespunda normelor generale de securitate a muncii si mai ales normelor specifice de
protectie impotriva electrocutarii.
Mijloacele de protectie impotriva electrocutarii sunt:
- echipamente si scule electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, platforme
electroizolante, covoare de cauciuc, scule cu minere electroizolante);
- indicatoare de tensiune;
- dispozitive de scurtcircuitare si de legare la pamant.
Mijloacele de protectie electroizolante primite in exploatare trebuiesc controlate sistematic
din punct de vedere al rigiditatii lor dielectrice, in conditiile si la termenele indicate in norme.
Toate mijloacele de protectie trebuie verificate periodic prin incercarile mecanice indicate de
norme, cu exceptia prajinilor si a platformelor electroizolante care sunt supuse la incercari
mecanice numai la receptia din fabrica.

Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare:
Scoaterea accidentatului de sub tensiune:
Atingerea partilor aflate sub tensiune provoaca o contractare a muschilor si accidentatul nu
se poate elibera de partea atinsa aflata sub tensiune. Atingerea lui fara sa se ia masuri de
izolare prezinta pericol pentru viata celui ce intervine.
Prima masura care se ia pentru salvarea accidentatului consta in rapida deconectare a
acelei parti a instalatiei cu care accidentatul se afla in atingere. In aceasta situatie daca


accidentatul se gaseste la inaltime, astfel incat prin intreruperea curentului ar putea sa cada,
se iau in prealabil masuri pentru evitarea caderii. De asemenea, daca prin intreruperea
curentului se intrerupe iluminatul normal, trebuie luate in prealabil masuri pentru asigurarea
altor surse de iluminare (lanterne cu baterii, torte, luminari).
Daca deconectarea instalatiei nu se poate face suficient de repede se iau masuri pentru
indeparterea accidentatului de partile aflate sub tensiune. In instalatiile cu tensiune de lucru
sub 1000V pentru eliberarea accidentatului de sub actiunea curentului se va folosi un
obiect uscat, rau conducator de electricitate (o haina uscata, o fringhie, un par uscat). Nu
este permis a se folosi obiecte metalice sau umede. Salvatorul va purta manusi de cauciuc
sau in lipsa acestora isi va infasura mana intr-o haina uscata. Se vor folosi incaltaminte
electroizolanta sau covoare de cauciuc.
Atunci cand accidentatul atinge un singur conductor este bine sa fie ridicat si izolat fata de
pamant, folosindu-se scanduri din lemn uscat sau covoare electroizolante, pentru a intrerupe
in acest mod curentul care trece prin accidentat. La nevoie se va taia conductorul cu un topor
cu maner din lemn uscat sau cu o alta scula cu maner electroizolant.

Masuri ce se i-au dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune:
Daca acccidentatul nu si-a pierdut cunostinta, insa a fost in nesimtire sau a stat un timp
indelungat sub actiunea curentului, trebuie sa i se asigure o liniste perfecta si sa fie chemat
medicul. Daca medicul nu poate fi adus, accidentatul va fi transportat la un punct sanitar.
Daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, insa nu i s-a intrerupt respiratia, acesta va fi intins
comod si i se vor deschide hainele, i se va crea un curent de aer proaspat, i se va da sa
miroasa amoniac si va fi frectionat si incalzit. Va fi chemat imediat medicul. Daca respiratia
este neregulata i se va face respiratie artificiala.
Daca lipsesc semnele de viata i se face respiratie artificiala chiar la locul accidentului, fiecare
secunda fiind importanta pentru salvarea accidentatului. Respiratia artificiala trebuie
continuata pana la obtinerea unui rezultat pozitiv (readucerea la viata), sau pana la aparitia
semnelor incontestabile de moarte reala.

Prevenirea si stingerea incendiilor:
Reguli privind instalatiile:
Se vor avea in vedere urmatoarele cerinte specifice instalatiilor electrice:
- verificarea acestora inainte de punerea sub tensiune;
- utilizarea numai a aparatelor si echipamentelor electrice aflate in buna stare;
- folosirea aparatelor si echipamentelor protejate corespunzator pericolului din mediile
in care functioneaza;
- mentinerea in buna stare a sistemelor de protectie aferente;
- executarea reparatiilor, reviziilor si intretinerii numai de catre personal autorizat;
- preintimpinarea actiunii rozatoarelor asupra invelisului de protectie din PVC al
cablurilor electrice;
- prevenirea efectelor mecanice (stiviri, loviri) asupra aparatelor, echipamentelor si
cablurilor;
- dotarea cu instalatii si mijloace adecvate de stingere a incendiilor, precum si cu
echipamente de protectie.
Se interzice folosirea instalatiilor electrice in stare defecta, uzate sau improvizate.
Utilizatorii vor evita suprasolicitarea instalatiilor electrice, reducerea gradului de protectie
constructiv prin descompletari, deteriorari, dezizolari etc.
Sunt interzise:
- inlocuirea sigurantelor fuzibile arse cu sigurante supradimensionate;
- utilizarea resourilor, radiatoarelor si a altor mijloace de incalzire in locuri cu pericol de
incendiu;
- suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;


- montarea pe corpurile de iluminat a unor filtre de lumina improvizate din hartie, carton
sau alte materiale combustibile;
- asezarea unor materiale combustibile pe aparate si echipamente electrice;
- depozitarea materialelor si substantelor combustibile in incaperile speciale de instalatii
electrice (camera tabloului electric, camera bateriilor de acumulatoare).

Controlul instalatiilor electrice pentru asigurarea prevenirii si stingerii incendiilor
Pericolul de incendiu pe care il prezinta o instalatie electrica are la baza efectul termic al
curentului electric si este determinat de calitatea executiei, modul de exploatare a instalatiei,
de natura materialelor aflate in vecinatate.

Controlul unui tablou electric:
Se vor urmari asigurarea urmatoarelor cerinte:
- sa fie destinat scopului pentru care a fost proiectat;
- sa fie amplasat astfel incat sa asigure o manipulare usoara;
- sigurantele fuzibile montate pe tablou sa nu prezinte pericol pentru oameni si
constructie in momentul formarii arcului electic la topirea fuzibilului;
- in spatele tabloului sa nu existe derivatii sau innadiri pe circuitele de plecari;
- legarea in tablou a conductelor cu sectiune de peste 16 mm sa se faca numai cu
ajutorul papucilor (sub aceasta sectiune legarea se poate face direct);
- receptorii de energie electrica sa nu fie legati direct la bornele tabloului;
- tabloul sa fie protejat contra deteriorarilor mecanice;
- rama tabloului (scheletul metalic) sa fie legata la pamant.

Controlul unei sigurante electrice:
Se vor urmari urmatoarele aspecte:
- sigurantele sa fie alese pentru a corespunde sectiunii conductoarelor din instalatie.

Controlul unui circuit monofazic:
- trecerea cablurilor prin pereti si plansee sa fie facuta numai cu ajutorul tuburilor de
protectie;
- circuitele de iluminat sa fie separate de cele pentru prize, respectiv de cele pentru
forta;
- intr-un tub de protectie sa fie montate numai conductoarele unui singur circuit;
- legarea conductoarelor sa se realizeze numai in doze;
- pe traseul circuitelor tuburile de protectie sa nu prezinte deteriorari sau intreruperi.

Controlul corpurilor de iluminat:
- acestea sa corespunda categoriei de pericol de incendiu din incaperea respectiva;
- pe suprafata corpurilor de iluminat sa nu fie depus praf;
- conductoarele din spatele corpurilor de iluminat sa fie bine izolate si etanseizate;
- corpurile sa nu fie suspendate pe conductoarele de alimentare, ci sa fie fixate de
plafon cu carlige.

Acte normative privind executarea si testarea instalatiilor electrice

I7/2011- Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice


SR HD 21 (standard pe
parti)
parti)
SR HD 384.3 S2:2004 Instalatii electrice in constructii. Partea 3: Determinarea
SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
SR HD 384.4.43 S2:2004 Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie
SR HD 384.4.482
S1:2003
SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Sisteme de pozare
SR HD 384.5.523
S2:2003
+C91:2008
SR HD 384.5.537
S2:2003

comanda
SR HD 384.5.56 S1:2003 Instalatii electrice in constructii. Partea 5: Alegerea si
SR HD 384.5.551
S1:2003
joasa tensiune
SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
armonizate
SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004
+A3:2007
STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate
STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. Curenti maximi admisibili
SR EN 50085 (standard
pe parti)
pe parti)
SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalatiilor electrice
SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Protectia


SR EN 60204-1:2007 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al
SR CEI 60227 (standard
pe parti)
pe parti)
pe parti)
SR CEI 60287-1-1 +
A1:2001
SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
generale
SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
SR HD 60364-1:2009

definitii
SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4: Masuri
SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
electromagnetice
SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-51: Alegerea
SR CEI 60364-5-53:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53: Alegerea
SR HD 60364-5-534:2009 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 5-53:
SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005
echipamente
SR HD 60364-6:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 6:
Verificare
SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protectie pentru sisteme de
pe parti)
SR EN 60529:1995 Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP)


+ A1:2003
SR EN 60670-22:2007 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru
conexiune
pe parti)
SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolatie minerala si terminalelor lor de
SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolatie minerala si terminalele lor de
CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
CEI 61084 (standard pe
parti)
installations
SR EN 61140:2002
+ A1:2007
SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 53: Alegerea si
SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: Protectia
alimentarii
pe parti)
pe parti)
SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni si protectia impotriva supratensiunilor in
generale de baza
SR EN 62262:2004 Grade de protectie asigurate prin carcasele

constructii


8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
de joasa tensiune.
de munca
13 NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de
cabluri electrice.
15 NP 061 02 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de
explozie
18 P 100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor.
21 PE 106 2003

22 PE 111-4/1993 Instructiuni pentru proiectarea statiiilor de conexiuni si
23 PE 111-7/1985

electrice


SR EN 50173/1:2008, Sisteme generice de cablare. Partea 1: Cerinte generale si mediu de
birou;
SR EN 50174-2:2010, Instalarea cablarii. Partea 2: Planificare si practici pentru instalare in
interiorul cladirilor


EIA/TIA-569 (October 1990), Standard pentru caile de telecomunicatii si spatiile comerciale;
TIA/EIA 606 (February 1993) Standard de administrare a infrastructurii de telecominicatii si a
centrelor de date;
IEEE 802.3z - Parametri MAC, Nivel fizic, Parametrii de management pentru 1000Mb/s. Iunie
1998
TIA/EIA TSB 67 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatiile de performante
pentru testarea de camp la cabluri torsadate neecranate. Oct. 1995
TIA/EIA TSB 72 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatii pentru sistemul de
cablare optic.Oct. 1995
cablare orizontala in sisteme deschise. Aug. 1996
TIA/EIA TSB 95 - Buletin pentru sistemul de telecomunicatii. Specificatii suplimentare pentru
performantele cablarii cu cablu de 4 perechi, 100 . Iunie 1998

STAS 831/79 utilizarea in comun a stalpilor pentru linii de energie electrica, tractiune si
telecomunicatii, pozitii reciproce si distante admise intre circuite.
Legea 453/2001 (modifica L50/91) privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
EN 55022 Limite si metode de masura pentru interferentele radio ce apar in echipamentele
informatice

I18/1, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti
slabi aferente cladirilor civile si de productie;
I18/2-02, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor
si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;



3.6.1.8. Caiet de sarcini instalatii electrice cladire trinune
1. Generalitati
1.1. Baze de proiectare
Prezentul caiet de sarcini s-a intocmit pe baza urmatoarelor documentatii:
- contractul de proiectare;
- tema de arhitectura.

2. Descrierea solutiilor de executie a lucrarilor de instalatii electrice
2.1. Caracteristici tehnice


Tensiunea de alimentare a obiectivului este de 400V, la o frecventa de 50 Hz.
Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua exterioara, din care se va pleca cu
cablu din cupru si izolatie din PVC, montat ingropat in sant.

2.2. Conditii tehnice de executie si montaj
Instalatiile elctrice interioare pentru iluminat si prize se executa in doua etape:
etapa I montarea tuburilor de protectie, a dozelor si a conductoarelor;
etapa II montarea aparatajului si a corpurilor de iluminat.
Legea nr.90/1996 - Legea protectiei muncii.
Ordinul MMPS 275/2002 - Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si
distributia energiei electrice.
PE 003/79 - Nomenclator de verificari, incercari si probe privind montajul, punerea in
functiune si darea in exploatare a instalatiilor energetice.
PE 102/86 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni de
pana la 1000 V.c.a. in unitatile energetice.
PE 103/92 - Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la
solicitari mecanice si termice in conditiile curentilor de scurtcircuit.
PE 107/95 - Proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice.
PE 116/94 - Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice.
PE 116-2/92 - Instructiuni de incercari si masuratori la instalatiile de automatizare a partii
electrice din centrale si statii.
PE 124/95 - Normativ pentru stabilirea solutiilor de alimentare cu energie electrica a
consumatorilor industriali si similari.
PE 134-2/96 - Normativ privind metodologia decalcul a curentilor de scurtcircuit in retelele
electrice cu tensiune sub 1 KV.
NP-I7-11 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana
la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.
STAS 4102-85 - Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie.
STAS 12604-87 - Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
STAS 12604-4/89 - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe.

STAS 12604-5/90 - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de
proiectare, executie si verificare.
IEC 60502- Cabluri de energie cu izolatie din dielectrici masivi extrudati pentru tensiuni
nominale de la 1 kV pana la 30 kV.
IEC 60227 Cabluri izolate cu PVC pentru tensiune nominala pana la 450/750 V inclusiv
STAS R-9321/73 - Prefabricate electrice de joasa tensiune.
STAS 12604/4-89 - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe.
STAS 12604/5-90 - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii Electrice fixe.
STAS 4936-87 - Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de
conexiuni.
SREN 60529-95 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase.
STAS 6692-83 - Tipuri de protectie electrica.
STAS 8009-80 - Protectia suprafetelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.
SREN 60947/2-2001 - Aparataj de joasa tensiune. Partea 2. Intreruptoare automate.
STAS ISO 9000 ... 9003/1991 - Sistemele calitatii.
Recomandarile IEC aplicabile la produsele si serviciile avute in vedere (conform listelor din
caietele de sarcini).
Standardele romanesti din grupe, aplicabile la produsele si serviciile avute in vedere
(conform listelor din caietele de sarcini).
Conditiile impuse de furnizorii de echipamente.


3. Descrierea lucrarilor
Pentru realizarea instalatiei electrice la obiectivul studiat, se are in vedere executia in
totalitate a instalatiei electrice. Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua
exterioara, din care se va pleca cu cablu din cupru si izolatie din PVC, montat ingropat in
sant, pana la cele doua tablouri electrice principale, aferente celor doua corpuri ce alcatuiesc
cladirea tribune.
Instalatia electrica se va realiza cu conductoare de cupru cu izolatie, tip Fy, montate in tub de
protectie, in perete, tencuiala.
Intrerupatoarele, intrerupatoarele cap-scara si comutatoarele se monteaza numai pe
conductoarele de faza. Inaltimea de montare a acestora este de 1,0 m, masurata de la axul
aparatului, pana la nivelul pardoselii finite.
Este interzisa montarea tuburilor de instalatii electrice de orice fel in grinzi, stalpi de
rezistenta.
Intrerupatoarele si comutatoarele se aleg pentru un curent nominal de 10A. Pentru
alegerea corpurilor de iluminat si a aparatajului se recomanda firmele: Elba, Schneider,
Legrand si Philips.
Pentru legarea la pamant a nulului de protectie si a carcaselor echipamentelor
electrice se va realiza o priza de pamant ingropata, a carei rezistenta de dispersie va fi mai
mica de 4 ohm.
Instalatia electrica de iluminat normal serveste pentru alimentarea cu energie electrica
a receptoarelor destinate pentru iluminatul ce asigura desfasurarea activitatii normale in
cladirea studiata.
Aparatele de comutatie sunt de tip normale sau in montaj ingropat sau capsulate in
functie de categoria incaperilor unde sunt montate.
Racordurile la tablouri, doze, aparate si corpuri de iluminat vor fi executate cu cleme
sau dispozitive speciale pentru a realiza un contact sigur fara scantei si incalziri excesive.
Iluminatul general al spatiilor se va realiza cu corpuri de iluminat florescente, actionate
local de intrerupatoare, comutatoare sau butoane cu revenire.
Alegerea corpurilor de iluminat va fi la latitudinea beneficiarului cu incadrarea in
caracteristicile prevazute in proiect.

4. TEHNOLOGII DE EXECUTIE A INSTALATIILOR ELECTRICE
La executarea instalatiilor electrice din cladire se vor utiliza numai materiale, aparataj,
echipamente, scule si utilaje omologate si atestate de organele abilitate pentru aceasta.

4.1. Tuburi de protectie
4.1.1. Materiale:
- din PVC tip IPY , IPEY sau tevi PVC;
- mufe si curbe tip IPY si IPEY;
- racorduri olandeze pentru imbinare prin lipire;
- adeziv Codez 100;
- solvent diclor etan;
- tuburi tip PEL si armaturi.

4.1.2. Prescriptii de montaj:
- alegerea diametrelor se va face functie de sectiunea, numarul si tipul conductorilor
electrici protejati in tub;
- imbinarea tuburilor se va face utilizand elemente si piese uzinate;
- la schimbari de directie se vor utiliza curbe prefabricate sau elemente uzinate cu raza


minima de curbura de minim 4 diametre (diametrul exterior);
- pentru ramificatii si reductii se vor utiliza numai doze si reductii uzinate;
- la trecerea prin golurile din pereti sau plansee se va folosi procedeul tub in tub; la trecerea
prin rosturi de dilatatie se va utiliza tubul exterior metalic;

4.2. Conductori electrici
4.2.1. Materiale:
Se vor utiliza numai conductori de cupru, cu izolatie din PVC de tip FY si AFX, pentru
instalatii fixe la tensiuni nominale de pana la 750 V.
Sectiunile conductorilor electrici vor fi cele prevazute in proiect, iar sectiunile minime
admise, nu vor fi mai mici decat cele prevazute in Normativul I 7/11.
Conductoarele electrice trebuie sa fie continue, sa prezinte o sectiune constanta. Izolatia
aplicata conductorilor trebuie sa fie aderenta si sa poata fi indepartata fara deteriorarea
conductorului. Suprafata izolatiei trebuie sa fie uniforma, fara ingrosari, incluziuni de aer si
corpuri straine.
Pentru identificarea functiunii pe care o indeplinesc conductorii, acestia se vor marca
prin culori, dupa cum urmeaza:
- verde-galben, pentru conducte de protectie;
- albastru deschis pentru conducte de nul de lucru;
- alb sau cenusiu deschis pentru conducte mediane sau neutre;
- alte culori (rosu, albastru, maro) pentru conductorul de faza;
- pentru telefonie se vor utiliza conductori tip Tcy 0,5mmp;
- pentru receptia si distributia semnalelor radio si tv se va folosi cablu coaxial 75 ohmi.

- conductorii vor fi introdusi in tuburi cu diametre corespunzatoare tipului, sectiunii si
numarului de conductoare prevazut prin proiect;
- tragerea conductorilor prin tuburi se va face numai la temperaturi ale mediului ambiant
cuprinse in domeniul -5C.....+35C si numai dupa ce tencuiala ce acopera tuburile s-a
uscat;
- legarea conductorilor pentru realizarea de imbinari si derivatii se va face numai in doze
(alese in functie de diametrul tubului), utilizand cleme de legatura (cu surub) tridirectionale
pentru conductorii din aluminiu si prin rasucire si cositorire pentru conductorii de cupru;
legaturile prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minimum 2 cm si se cositoresc;
- imbinarile vor fi protejate prin acoperire cu banda izolatoare;
- se interzice executarea de legaturi sau imbinari in interiorul tuburilor de protectie;
- legarea conductorilor la aparate, tablouri de distributie etc., se va face prin suruburi,
utilizandu-se legarea directa pentru sectiuni ale conductoarelor sub 10mmp si papuci sau
cleme spatiale, la sectiuni mai mari sau egale cu 10mmp.

4.3. Montarea aparatelor de comanda si a prizelor in doza de aparat
Aparatele electrice trebuie sa prezinte o perfecta siguranta impotriva dispersiei arcului
electric la actionare. Partile aflate sub tensiune nu vor fi accesibile in timpul functionarii.
Maneta, parghiile de comanda, butoanele si organele de actionare, trebuie sa fie din material
izolant.
Aparatele trebuie sa aiba carcasele sau placile frontale integre, fara sparturi sau fisuri.
Garniturile de etansare ale aparatelor ce urmeaza a se monta in medii umede, sa nu
lipseasca. Mecanismul de functionare trebuie sa asigure contact sigur la inchidere si
intrerupere ferma la deschidere.
Fixarea intrerupatoarelor, comutatoarelor si prizelor in dozele de aparat, se va realiza
utilizand scule obisnuite pentru electrician. Se executa legaturile la borne, avand grija de


corectitudinea executiei; se concentreaza conductele electrice si se introduce ansamblul in
doza, dupa care se fixeaza in peretii dozei prin strangerea suruburilor de la ghearele de
fixare.

4.4.Corpuri de iluminat normal
4.4.1.Specificatie de corpuri de iluminat utilizate:
- pentru iluminatul in spatiile comune vor fi prevazute corpuri de iluminat fluorescente tip
FIRA 4x18W si corpuri de iluminat fluorescente tip spot 2x26W (pe holuri, casa scarilor,etc);
de asemenea in spatiile tehnice vor fi utilizate corpuri de iluminat fluorescente tip FIA;
- armaturi etanse tip Badt cu becuri electrice in grupuri sanitare, precum si pentru marcarea
hidrantilor, in acest caz globul de sticla va fi vopsit in culoarea rosie;
- pentru iluminatul in restaurnate, cafenea, sala pariuri s-au prevazut corpuri de iluminat
fluorescente tip spot 2x26W;
- aplice simple cu glob de sticla pentru spatiile comune - scari;
- corpuri de iluminat de siguranta tip CISA - 2x8W, montate pe caile de evacuare, deasupra
usilor de evacuare, inscriptionate cu autocolantele specifice locului de montaj ("IESIRE",
"SCARI", etc.)
- corpurile de iluminat etanse vor avea un grad de protectie min. IP44.

4.4.2.Prescriptii generale de montaj:
- trasarea cu sablonul si executia gaurilor de montaj cu masina de gaurit rotopercutanta;
- fixarea diblurilor de plastic;
- demontarea partiala a corpului de iluminat pentru a facilita fixarea corpului in functie de
gaurile proprii de fixare, dupa care se insurubeaza pe dibluri;
- se introduc condutoarele electrice in interiorul corpului de iluminat prin locasul special
prevazut si se racordeaza la bornele de legatura ale acestuia;
- se remonteaza elementele constitutive ale corpului de iluminat;
- se monteaza becul sau tubul fluorescent si se completeaza cu accesoriile corpului, dupa
caz (abajururi, gratare, etc.)

4.5.Tablouri electrice de distributie
4.5.1.Specificatie de tablouri electrice:
Tablourile electrice sunt specificate prin proiect prin numarul lor, tipul si dimensiunile
acestora, precum si echiparea lor (aparataj, numar si tip de circuite, etc.).
La tablouri se vor utiza numai sigurante calibrate.
Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului, trebuie sa
fie de cel putin 50 mm pana la elementele de constructie.
Aparatele de protectie, de comanda, separare, elemente de conectare, circuitele de
intrare si plecarile din tablourile de distributie se eticheteaza clar si vizibil, astfel incat sa fie
usor de identificat pentru manevre, reparatii, verificari. La sigurante se noteaza pe etichete si
curentii nominali ai fuzibilelor.

4.5.2.Prescriptii de montaj:
Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu fi supuse
vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni in caz in caz de scurtcircuit pe bare sau cutremur.
Inaltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie
astfel stabilita incat sa permita posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul
cel mai mare, iar inaltimea maxima, fata de pardoseala (sau teren, la amplasarea in exterior),
a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2 m.
In incaperile de productie (tehnologice) distanta intre marginea tablourilor de distributie si
conductele de apa, abur, aer comprimat, gaze sau lichide inflamabile, etc., trebuie sa fie de
cel putin 1,25 m.


Nu se admit denivelari ale pardoselilor si praguri de-a lungul coridoarelor de deservire a
tablourilor electrice.
Se vor lua masuri pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile tablourilor si

4.5.3.Verificarea tablourilor electrice
Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se
procedeaza la completarea si verificarea prealabila a tablourilor, inainte de trecerea la
racordarea instalatiilor.
Verificarea vizuala a integritatii constructiei metalice a tabloului, a aspectului sudurilor.
Montarea aparatelor de masura, care au fost transportate separat in ladite, de la
furnizorul tabloului. In prealabil se va verifica la fiecare aparat, existenta sigiliului.
Verificarea existentei si integritatii marcajelor si etichetarilor tabloului, circuitelor,
aparatelor, conform proiectului.
Verificarea legaturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiunea
nepericuloasa de cel mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la retea. Se va verifica si strangerea
legaturilor, fixarea aparatelor, rigiditatea barelor.
Verificarea legaturilor de protectie, prin punere la pamant (sub 0,1 ohmi) a aparatelor,
precum si intre bara generala de pamant si centura de legare la pamant.
Verificarea rezistentei de izolatie intre circuite si masa, conform I 7-11.

4.6.Instalatii de protectie impotriva electrocutarii
4.6.1.Instalatia de legare la pamant de protectie se compune din:
- priza de pamant;
- conductorii din otel 25x4mm.
Se va executa o priza de pamant artificiala din electrozi din teva de otel ,zincata 2
1/2", cu lungimea de 2m, legati intre ei cu banda de otel zincata 40x4mm. La priza de
pamant se vor lega in mod obligatoriu, prin intermediul centurii interioare de protectie din OL
Zn 25x4mm, toate partile metalice ale tablourilor electrice, eventualele echipamente sau
orice alte elemente metalice ce pot fi puse accidental sub tensiune.

4.6.2.Instalatia de legare la nulul de protectie
Toate prizele cu contact de protectie, precum si corpurile de iluminat cu carcase
metalice ce sunt prevazute cu borna pentru nul de protectie, vor fi prevazute cu un conductor
de nul de protectie din cupru de tipul FY. Conductorul de nul de protectie va fi montat in
acelasi tub cu conductoarele de lucru si va fi racordat la nulul de protectie al tabloului electric
de unde este alimentat circuitul respectiv.
Toate partile metalice mobile (usile de protectie si inchidere a tablourilor si firidelor),
vor fi racordate la instalatia interioara de protectie si implicit la priza de pamant si printr-o
piesa flexibila din cupru cu sectiunea de 16mmp.

4.6.3.Tolerante de executie si de montaj
- se admit abateri dimensionale si calitative ale materialelor, aparatelor si echipamentelor in
limitele admise de standardele si normele interne de fabricatie respective, in vigoare la data
- nu se admit abateri privind calitatea realizarii lucrarilor de protectie impotriva electrocutarii
prin atingerea partilor metalice ce pot fi puse accidental sub tensiune, precum si in cea ce
priveste nerealizarea calitativa a lucrarilor necesare la instalatiile electrice pentru protectia
impotriva incendiilor (obturari de goluri, etansari,etc.).

5. Transportul materialelor aferente instalatiilor electrice
Toate materialele vor fi transportate si depozitate conform indicatiilor furnizorilor.


Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de lovituri
sau zgarieturi.
Incarcarea, descarcarea si diversele manipulari ale materialelor din PVC in magazii si pe
santier, se va face cu grija, fara aruncare si fara a se depozita deasupra lor alte materiale.
Tuburile vor fi depozitate pe sortimente si dimensiuni, fiind asezate numai orizontal pe
suprafete continui si drepte; accesoriile de imbinare vor fi aranjate pe rafturi; pe timpul verii
tuburile PVC vor fi protejate impotriva razelor solare pentru a evita deformarea prin incalzire.
Temperatura maxima de depozitare nu va depasi +45C, iar spatiul va fi curat si amplasat la
o distanta mai mare de 2 m de orice sursa de caldura.
Pe timpul iernii, materialele din PVC devin casante la temperaturi sub +5C, astfel ca
transportul si manipularile se vor face luand masuri speciale de protectie impotriva loviturilor.
Tevile se marcheaza individual la fiecare capat, cu urmatoarele indicatii:
- marca de fabrica;
- tipul tevii (usor, mediu sau greu);
- diametrul exterior - mm;
- anul de fabricatie, numarul lotului si STAS;
- semnul organului de control tehnic al calitatii (CTC);
- legaturile de tevi cu diametrul exterior pana la 40 mm vor purta etichete cu aceeasi
specificatie.

6. Teste si verificari
Se vor respecta prevederile normativului C 56-85 - "Normativ pentru verificarea calitatii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente", astfel:
Toate aparatele, materialele, echipamentele si prefabricatele electrice (tablouri
electrice, firide, etc) vor putea fi puse in opera numai daca sunt realizate conform
prevederilor din proiect si daca sunt insotite de certificate de calitate si de garantie. Totodata
se va avea in vedere daca pe perioada depozitarii, a manipularilor sau a transportului,
acestea nu au suferit deteriorari.
Verificarile se vor face scriptic, vizual si prin sondaj.
Verificarea scriptica consta in analiza caracteristicilor de calitate, de tipodimensiuni si
a celor electrice mentionate in documentele de achizitie sau insotitoare, cu cele din proiect,
pentru conformitate.
Verificarea vizuala se face prin examinarea aspectului exterior pentru a se constata
starea tehnica.
Verificarea prin sondaj se refera la masuratori ale dimensiunilor la un minimum de 1%
din tipodimensiuni.
Materialele, aparatele, echipamentele ale caror caracteristici nu corespund cu cele din
proiect sau care prezinta defecte tehnice sau de calitate, vor fi respinse, urmand a fi inlocuite
sau dupa caz remediate. In cazul in care se procedeaza la remedieri, se vor repeta
verificarile, inainte de punerea in opera.
Tuburile si tevile din PVC trebuie sa fie netede, fara incluziuni de corpuri straine, fisuri
sau perforari si cu grosimea uniforma a peretilor. Se admit usoare ondulatii si puncte negre
care la indoire nu produc perforari sau fisurari. Tuburile trebuie sa fie drepte, cu sectiunea
circulara si capetele taiate perpendicular pe axa tuburilor.
Conductele electrice vor fi supuse verificarilor, pe fiecare colac in parte cu ohmetrul in
vederea stabilirii existentei continuitatii electrice. Aparatele si echipamentele de conectare,
de protectie, corpurile de iluminat si tablourile electrice vor fi verificate scriptic si vizual la
locul de montare, dupa transport.


Alegerea materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice din import
se face prin asimilarea caracteristicilor tehnice ale acestora cu cele ale produselor fabricate
in tara, respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativelor in vigoare.
Este obligatorie realizarea tuturor probelor si verificarilor impuse de legislatia in
vigoare, ele urmand a fi atestate prin procese verbale si documente specifice.

7. Masuratori si decontari
Verificarea cantitatilor de lucrari vor putea fi confruntate cu cele prevazute in listele de
cantitati prevazute in cadrul proiectului, consultandu-se totodata si plansele de instalatii
electrice (piesele desenate ale proiectului).
Decontarea lucrarilor realizate se va realiza pe stadii fizice, pe categorii de lucrrari, de
comun acord cu beneficiarul.

8. Protectia muncii, mediului, p.s.i.
Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa se realizeaza prin:
- interdictia deschiderii echipamentelor electrice sub tensiune prin montare placilor:
NU DESCHIDETI, SUB TENSIUNE
Atat la montaj cat si la exploatare se va folosi la interventii la instalatia electrica numai
personal calificat pentru astfel de lucrari.
Toate interventiile la instalatia electrica se vor executa numai dupa scoaterea de sub
tensiune a instalatiei.
Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza prin legarea la
nulul de protectie ca metoda de protectie principala. In acest scop partile metalice ale
echipamentelor electrice care in mod normal nu sunt sub tensiune (carcase, coloane, tevi,
dulapuri, etc.) se vor lega prin cel de-al treilea fir din cablul electric de alimentare a nulului
transformatorului.
Conductorul de nul se leaga obligatoriu la pamant la tabloul de alimentare.
Dupa acest tablou, conductorul de nul va fi folosit numai ca nul de protectie.
Suplimentar se va realiza legarea la pamant a tuturor carcaselor echipamentelor electrice.
La executie si exploatare se vor respecta normele in vigoare de protectie a muncii si
tehnica securitatii in vigoare, precum si cele de paza contra incendiilor.
La instalariile electrice nu va avea acces decat personal calificat (electricieni autorizati
RENEL) si numai dupa scoaterea de sub tensiune.
Se vor respecta masurile de protectie a muncii legate de tehnologia de executie,
inclusiv cele de executie cu prezenta tensinii.
Lucrarile de pozare a cablurilor nu necesita tehnologii deosebite, deci se pot realiza
respectand cu strictete prevederile Regulamentului de protectie a muncii si igiena in
constructii 9/1993.
Se vor respecta:
Normativ I 13-94;
STAS 297-1/88 si 297-2/90 Culori si indicatori de securitate;
STAS 8275/87 Protectia impotriva electrocutarii;
STAS 12604/4/89 si STAS 12604/5/90 Protectia impotriva electrocutarilor la instalatiile
electrice fixe. Pe timpul executiei lucrarilor, pana la darea in exploatare, constructorul va
respecta intocmai prevederile NSPM pentru
transportul si distributia energiei electrce 65/2000 si Legea protectiei munci nr. 90/96.
Normativ 1 1-98;
Normativ PE 107/1978;
PE 136-80;


PE 010/71 Normativ privind proiectarea si executia constructiilor si instalatiilor energetice
din punct de vedere al prevenirii incendiilor;
PE 009/81 Instructiuni de paza contra incendiilor pentru ramura energiei electrice si
termice;
C56-85 Verificarea calitatii;

Protectia mediului:
Obiectivul general de protectie a mediului, il reprezinta reducerea impactului negativ al
instalatiilor electrice asupra mediului inconjurator, corespunzator reglementarilor nationale si
conventilor internationale.
Potrivit Legii 137/95, art. 6, protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor
administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice,
statul recunoscand tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos.
Cateva din principile generale pentru asiurarea protectiei mediului ce trebuie
avute in vedere la executia unei lucrari sunt:
conservarea conditiilor de sanatate ale omului;
evitarea poluarii prin masuri preventive;
apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
principiul poluatorul plateste.
Cu toate ca energia electrica este curata in procesele de utilizare, comparativ cu alti
combustibili, trebuie minimalizate efectele negative ale acesteia aasupra mediului
inconjurator.
In conformitate cu prevederile Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995 si Ordinul 125/1996,
initierea unei lucrari de constructii montaj la un obiectiv sau, precum si modificarea celor
existente care necesita constructii montaj este permisa numai cu acord de mediu obtinut
conform procedurii descrise in Ordinul 125/1996.
La executia unei lucrari, incepand cu faza de proiectare si pe toata perioada executiei si
exploatarii lucraii, se va urmarii obtinerea unui impact negativ minim asupra mediului
inconjurator.
Se vor lua masurile necesare pentru resducerea mediului inconjurator la conditiile initiale
dinaintea inceperii lucrarii.
Executantul are obligatia efectuarii lucrarilor fara a produce fenomene de poluare sau
insalubrizare in zona.
Depozitarea materialelor necesare se face in locuri bine stabilite, special amenajate.
La terminarea lucrarilor, executantul are obligatia curatirii zonelor afectate de orice material si
reziduri.
Restul de materiale, rezultate in urma efectuarii lucrarilor, vor fi predate unitatilor autorizate
sa preia astfel de deseuri.
Dupa efectuarea lucrarilor, se vor reface zonele afectate (spatii verzi, trotuare si spatii
carosabile).

9. Dispozitii finale
Punerea in functiune a instalatiei electrice se va face dupa racordarea la reteaua de
distributie a anergiei electrice a localitatii.
Beneficiarul si executantul sunt obligati sa solicite proiectantului prezenta la fazele
determinante si intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse.

3.6.1.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC cladire trinune
Baze de proiectare:


Tema de arhitectura elaborata de proiectantul de specialitate
Teme de specialitate: instalatii termice, instalatii sanitare, electrice
Legea nr. 123/12007 privind calitatea in constructii
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994
prin H.G. nr. 273 / 1994
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin MI nr.
775/22.07.1998
Normele generale de protectia muncii NPM-2000
P 118 1999. Normativ de siguranta la foc a constructiilor
de stingere a incendiilor
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
Legea 307 2006 privind apararea impotriva incendiilor
SR 1907/1-97 si SR 1907/2-97 privind calculul necesarului de caldura pentru instalatiil de
incalzire
I13 -02 Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor de incalzire
C107/1-2005 Normativ privind calculul coeficentilor globali de izolare termica la cladirile de
locuit
NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura
energiei electrice si termice
Proiectul va fi verificat din punct de vedere al cerintelor de calitate conform Legii 10/1995,
specialitatea instalatii It

Proiectul asigura realizarea unor instalatii de calitate corespunzatoare, urmarind satisfacerea
exigentelor esentiale de calitate, precum si a reglementarilor tehnice in vigoare privind
calitatea in constructii in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.
Echipamentele utilizate vor fi alese din gama de produse agrementate tehnic in conformitate
cu Legea 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor utilizate in constructii.
- siguranta la foc;

Situatia existenta:
In prezenta documentatie sunt tratate instalatiile interioare:
Incalzire cu radiatoare
Climatizare cu ventiloconvectoare

Prepararea agentului de incalzire:
Sursa de apa calda 90/70C necesara incalzirii spatiale o constituie reteaua de agent termic.


Din cadrul acestei retele se va face un racord si se va prevedea un modul termic, care va
furniza agent termic pentru incalzire si apa calda pentru consum menajer.
Necesarul maxim de agent termic considerat este de 900 kw, iar debitul maxim de apa calda
pentru consum menajer este de 13 mc/h.

Prepararea agentului frigorific:
Alimentarea cu agent termic de racire necesar instalatiei de climatizare (apa racita7/120C)
pentru cladirea tribune se face cu ajutorul a 2 chillere cu capacitatea de racire de 255 kW.
Agregatele pentru preparare apa racita, Chiller - sunt amplasate pe o platforma betonata, in
apropierea cladirii, langa camera centralei termice.
Chiller-ele vor fi dotate cu modul hidraulic, kit functionare temperaturi scazute de pana la -
10C, manometru "GM"; suporti antivibranti "KSA", grup de pompare complet cu: rezervor
tampon de apa de 750 litri, pompa electrica cu presiune inalta, vas de expansiune si supapa
de siguranta.
Pentru agregatele de frig sunt prevazuti suporti pe arcuri, racorduri flexibile si o izolatie
fonica.

Caracteristici chiller:
Sarcina termica: 255 Kw
Debit de aer: 77000 m/h
Agentul de racire: R410A
Nivel de zgomot: 94 dB
Numar compresoare: 4
Compresor tip: Scoll
Numar circuite: 2
Temperatura ambient: 35C
Dimensiuni: Lxhxl=1190x2135x4090mm
Greutate: 2187 kg
Tensiunea de alimentare: 400V/50Hz
Puterea electrica:102.9 Kw
Evaporatoare debit apa 43,8 mc/h
Pompa - presiune statica 162 Pa
Numar ventilatoare: 4

Conductele de apa racita situate intre chiller spre punctul de intrare in interiorul cladirii se vor
poza pe postamente.
Conductele prin care circula agent de racire se vor izola cu izolatie din cauciuc sintetic cu
urmatoarele dimensiuni:
-13 mm pentru Dn<25mm.
-23 mm pentru Dn<50mm.
-28 mm pentru Dn>100mm.

Distributia agentului frigorific se va realiza separat prin intermediul a patru circuite, prevazute
cu pompe de circulatie si robineti de sectorizare.

Instalatia de incalzire cu radiatoare si perdele de aer cald:
Agentul termic pentru incalzirea cu radiatoare este furnizat de catre un modul termic, cu
Schimbator de caldura cu placi din inox pt. circuit incalzire: P=950 kW
Schimbator de caldura cu placi din inox pt. circuit a.c.c.: P=700 kW
Pompa circulatie circuit secundar incalzire: Q = 43 m3h; H=14 mCA


Pompa ridicare presiune, circuit a.c.c.: Q = 14 m3h; H=50 mCA
Pompa recirculatie agent primar: Q = 50 m3h; H=2 mCA
Regulator liber programabil pentru aplicatii de termoficare + conectori;
Senzor de temperatura de imersie, cu teaca de protectie PN10;
Senzor de temperatura exterioara;
Senzor de presiune;
Convertizor de frecventa, pompa ACI si ACC.
Modulul de punct termic pentru incalzire si preparare apa calda de consum este un punct
temic monobloc complet automatizat si are drept scop producerea de agent termic pentru
incalzire (apa calda 90C/70C) si apa calda menajera (55C) in cele mai economice conditii.

Radiatoarele vor fi din otel tip panou si se vor monta pe pereti cu ajutorul unor console de
sustinere.
La alegerea radiatoarelor s-a tinut cont de pierderile de caldura ale incaperilor calculate cu
STAS 1907, de coeficientii de corectie ce tin seama de temperatura agentului, precum si de
locul de amplasare al radiatorului (sub fereastra, pe perete exterior sau pe perete interior).
Montajul radiatoarelor se va face pe console fixate cu dibluri in perete, in pozitiile indicate in
partea desenata. Racordarea corpurilor de incalzire la sistemul de distributie a agentului
termic se va face in diagonala astfel incat sa se asigure o circulatie completa a agentului
termic in radiatoare.
Pentru echilibrarea instalatiei fiecare radiator va fi echipat cu robinet de reglaj pe tur si retur
existand astfel si posibilitatea separarii radiatoarelor.
Fiecare radiator se va echipa cu ventil manual de aerisire iar pentru golirea instalatiei
radiatorul de la subsolul fiecarui bloc va fi prevazut cu robinet de golire.
Distantele intre corpurile de incalzire, perete si pardoseala vor fi in conformitate cu STAS
1797/82.
Montarea acestora se va face dupa probarea lor prealabila la o presiune de 4 bar si se va
realiza cu ajutorul consolelor si sustinatoarelor de perete speciale pentru acest tip de
aparate.
In punctele de cota maxima a instalatiei se vor prevede ventile automate de aerisire.

Pentru crearea unei bariere invizibile de aer intre interior si exterior, la cele doua intrari
principale in cladire s-au folosit doua perdele de aer, cate una pentru fiecare intrare.
Acestea sunt folosite pentru a impiedica formarea curentilor de aer, intrarea particulelor de
praf sau a insectelor, precum si de a pastra clima in interiorul incaperilor.
Carcasa perdelelor de aer este fabricata din tabla de otel galvanizat, iar grilele din aluminiu,
acoperite cu un strat de vopsea alba.
De asemenea, perdele de aer sunt prevazute la fiecare intrare in incinta aferenta spatiului
tribunelor si sunt racordate la instalatia de incalzire cu radiatoare.
Pe racordul perdelelor de aer sunt prevazute urmatoarele: robinete de trecere, robinet de
reglare a presiunii.

Date tehnice perdea de aer:
Perdea de aer cald cu filtru incorporat
Putere motor 240 W
Viteza de rotatie:1300/1100/900
Alimentare electrica: 220V/50Hz
Inaltime de montaj 2.50m
Lungime 1000 mm
Debit de aer: 1000/1600/1400 mc/h
Viteza aer: 9/8/7
Greutate: 24Kg


Instalatia de climatizare cu ventiloconvectoare:
Pentru climatizarea corpului de cladire aferent arbitrilor si pentru spatiile din parter, mai putin
zona de pariuri se va realiza o instalatie de ventilonvectoare.
Ventiloconvectoarele vor fi alimentate cu agent termic de incalzire 80/70C de la modulul
termic si cu agent de racire 7/12C de la ansamblul format din cele doua chillere montate in
exterior.
Ventiloconvectoarle vor fi prevazute cu o singura baterie care va functiona ori pentru
incalzire, ori pentru racire.

Ventiloconvectorul se compune din urmatoarele parti principale:
- carcasa, element exterior, executat din tabla zincata, cu deosebite calitati mecanice si
rezistenta la imbatranire (de ex.: ABS)
- structura interioara autoportanta, compusa din doua panouri laterale si unul posterior,
izolate cu materiale fonoabsorbante (de ex.: spume din materiale plastice de tipul armaflex
sau saltele de vata minerala cu grosimea de 5cm), pe care se amplaseaza celelalte
componente
- grila cu aripioare reglabile, pentru insuflarea aerului spre incaperea climatizata,
executata din materiale compozite
- bateria schimbatoare de caldura, pentru racirea/ incalzirea aerului, executat din mai
multe serpentine (randuri) din teava de cupru.
- filtrul de aer, executat, din material plastic special (de ex.: poliuretan), care retine
impuritatile din aer (praf, scame, peri de animale domestice etc.) cu un grad de retinere,
denumit eficienta gravimetrica, de pana la 90%
- ventilatorul, cu rotorul din aluminium, de tip tangential (mai silentios), care asigura
circulatia aerului din incapere prin aparat pentru a fi racit sau incalzit; rotorul este echilibrat,
atat static, cat si dinamic, fiind fixat direct pe axul motorului electric;
- tava de condens, element important al echipamentului care colecteaza vaporii de apa
din aerul tratat pentru a fi evacuati, in exteriorul incintei
- sistemul de automatizare, care permite realizarea microclimatului dorit (temperatura si,
implicit, umiditate interioara controlate)

Locul de montaj:
Ventiloconvectoarele se monteaza in plafonul fals, in pozitie orizontala, lipite de tavanul
incaperii;
Locul de montaj al ventiloconvectorului este foarte important deoarece acesta evita sau, mai
grav, creeaza curentii de aer posibili de produs de catre aparat.

Functionare:
Ventiloconvectorul functioneaza astfel:
- pasul 1: aerul este aspirat din incapere, de catre ventilator, prin fanta inferioara
prevazuta cu grila de protectie;
- pasul 2: apoi acesta este trecut prin rama care contine elementul de filtrare;
- pasul 3: strabatand bateria cu aripioare aerul este racit (vara) sau incalzit (iarna);
- pasul 4: aerul tratat traverseaza ventilatorul, aspirat si refulat de catre acesta;
- pasul 5: aerul paraseste ventiloconvectorul prin grila de insuflare, patrunzand in
incapere.
De retinut ca vara, la trecerea prin bateria de incalzire/racire, aerul din incapere este
dezumidificat, adica i se extrage o parte din vaporii de apa pe care ii contine in exces,
umiditatea sa relativa scazand la valori normale (in jurul a 50%), care pot asigura confortul
ocupantilor.


Ventiloconvectoarele sunt dotate fiecare cu ventilator cu trei viteze de functionare, conducta
de golire a condensului, pompa de condens, dispozitive de aerisire automata, robinet de
separatie pentru tur si retur, micropanou de comanda si vana cu 4 cai , si tavita pentru
colectarea condensului.
Ventiloconvectoarele sunt prevazute fiecare cu comanda electromecanica, la distanta, care
permite pornirea/oprirea ventiloconvectorului si selectarea vitezei acestuia. Unitatea de
comanda a ventiloconvectorului se va monta langa intrerupatorul de lumina al incaperii
deservite.
Conductele prin care circula condensul se vor izola cu izolatie din cauciuc sintetic cu
grosimea de 6mm.
Conductele prin care circula agent de racire se vor izola cu izolatie din cauciuc sintetic cu
urmatoarele dimensiuni:
13mm pentru Dn<25mm
23mm pentru Dn<50mm
28mm pentru Dn<100mm

Instalatia de climatizare cu centrale de tratare aer:
Climatizarea aerului pentru zona ghiseelor, a zonei de pariuri si a restaurantului se va face
prin intermediul centralelor de tratare a aerului.
Se vor prevedea 4 centrale dupa cum urmeaza: pentru zona ghiseelor din parter o centrala,
doua centrale in etaj, care vor deservi intregul spatiu aflat pe cele doua niveluri si o centrala
care va deservi zona de restaurant.

Centrala de tratare aer montata la parter, va deservi strict zona ghiseelor, se va introduce
aer prin intermediul grilelor montate in plafonul fals in zona caselor de pariuri, iar aspiratia se
va face din zona de acces pentru ghiseele de pariuri.
Aspiratia de aer proaspat se va face direct din exterior, prin intermediul unei prize de aer
proaspat, montata in imediata apropiere a centralei de tratare, iar evacuarea se va face
direct in exterior, prin intermediul unei tubulaturi izolate, care va urca pana deasupra cladirii.

Date tehnice centrala tratare aer:
Lungime totala 4880 mm
Latime mm 1500
Inaltime-sablon de baza 1720 + 100
Greutate totala 965 kg
Debit total 7 000 mc/h
Qincalzire = 54.5 kw
Qracire = 53 kw
Ventilator aspiratie - Lamele orientate "inainte"
Recuperare statica cu filtru G3
Filtru sac F8 - 95%
Baterie de incalzire 2 Randuri
Baterie de racire 5 Randuri
Atenuator zgomot

In etaj 1 se vor prevedea 2 centrale de tratare aer, care vor avea aceleasi caracteristici ca
cea montata la parter.
Una dintre acestea va deservi intregul volum aflat intre cele doua etaje. Se vor prevedea grile
de tip difuzor liniare rectangulare pentru plafoane inalte pana in 10 metri, dar mai mari de 3
metri, ele vor refula aer pe ferestrele aflate pana la etajul 1, acestea p 7 - 9 m.
Vor fi prevazute cu cadru de montaj, registru de reglaj al debitului si al directiei de refulare,
dimensiune: 2000x200mm, montaj direct pe tubulatura.


Ansamblu va fi vopsit in camp electrostatic.

Centrala care va deservi zona de restaurant va avea un debit total de 12000 mc/h.
Aspiratia de aer proaspat se va face direct din exterior, prin intermediul unei prize de aer
proaspat, montata in imediata apropiere a centralei de tratare, iar evacuarea se va face
direct in exterior, prin intermediul unei tubulaturi izolate, care va urca pana deasupra cladirii.

Date tehnice centrala tratare aer:
Lungime total 5220 mm
Latime mm 1580
Inaltime-sablon de baza 2330 + 100
Greutate tot 1310 kg
Capacitate de incalzire: 93.4 kw
Capacitate de racire: 114.6 kw
Debit total 12 000 mc/h
Ventilator aspiratie - Lamele orientate"inainte"
Recuperare statica cu filtru G3
Filtru sac F8 - 95%
Baterie de incalzire 2 Randuri
Baterie de racire 6 Randuri
Atenuator zgomot

Aspiratia aerului de catre centralele de tratare aer se va face liber, iar in cadrul plafonului se
vor prevedea grile de ventilatie care vor permite aspirarea aerului de catre centrale.
Surplusul de aer va fi evacuat prin intermediul unor grile montate in peretii exteriori.
Intregul sistem de climatizare este automatizat, functionarea acestuia realizandu-se in
parametrii impusi de conditiile tehnologice.
In acelasi timp sistemul va functiona cu aport de aer proaspat primordial in functie de
temperaturile exterioare.
In cazul in care unitatea de tratare aer va aspira aer proaspat vara la temperaturi foarte
ridicate, iar bateria de racire nu va putea duce parametri acestui aer proaspat la cerintele
cerute, va diminua treptat aportul de aer proaspat, prin obturarea accesului din exterior, prin
intermediul unei clapete cu servomotor trecand pe sistemul de recirculare, acelasi lucru se va
intampla si pe perioada ierni, instalatia interioara de control va monitoriza parametri aerului
proaspat si in functie de acesti parametri va furniza bateriei electrice de incalzire date pentru
a functiona, iar in cazul in care sunt depasiti parametri se va restrictiona aspiratia de aer
proaspat, trecand pe partea de recirculare.

Instalatia de incalzire si racire corp 2, aflat langa corp tribune:
Pentru climatizarea spatiului cu functiune corp arbitrii, corp aflat langa corp tribune se vor
folosi aparate de climatizare in sistem monosplit, functionare in pompa de cladura, formate
dintr-o unitate exterioara si una interioara.
Se vor prevedea 2 bucati, montate la etajul 2, iar unitatile exterioare vor fi montate pe
peretele exterior.

Caracteristici aparat aer conditionat:
Aparat aer conditionat sistem MONOSPLIT - cu o unitate exterioara (U.E.) si o unitate
interioara montata pe perete (U.I.):
-capacitate de racire: 2.6kW.
-capacitate de incalzire: 3.6kW
-dimensiuni unitate interioara : 275x790x215mm
-dimensiuni unitate exterioara: 540x660x290


-nivel de zgomot : 41/52 dB.
-capacitate dezumidificare:1.2 Kg/h.
-putere absorbita racire:0.7kW.
-putere absorbita incalzire:0.9kW.
-curent absorbit racire: 3.2 A.
-curent absorbit incalzire: 4.0 A.
-alimentare electrica:230/1/50 V/Ph/Hz.
-agent frigorific-R-410A.
-telecomanda fara fir-in infrarosu.
-TEMPERATURI EXTERIOARA PERMISA PENTRU FUNCTIONARE:
- RACIRE DE LA 10 LA 43GRD.C
- INCALZIRE DE LA -15 LA 24 GRD.C

Evacuare condensului de la unitatile interioare se face printr-un sistem de tevi de
polipropilena direct catre exterior prin una dintre coloanele de colectare condens, montate in
apropierea acestora in sistemul de izolare al cladirii termosistemul acesteia, direct catre
teren.
Atat conductele de cupru pentru vehiculare freon, cat si cele din polipropilena pentru
evacuare condens vor fi izolate termic cu izolatie din cauciuc sintetic.
Aparatele de aer conditionat se monteaza aparent pe perete. Sustinerea acestora se va face
de elementele de rezistenta ale constructiei.
La fiecare operatie de montaj pentru conducte, echipamente si accesorii vor fi respectate
tehnologiile de executie tinand cont de tipul de material, sortimentul si dimensiunile acestuia,
de conditiile si exigentele tehnice de montaj impuse de producatori, conform cartilor tehnice
ale echipamentelor si materialelor respective.

In restul incaperilor, incalzirea spatiala pe perioada rece a anului se va face cu convectoare
electrice de perete pentru incalzire directa, cu puterea de incalzire de 2000W.
Aceste echipamente se vor monta direct pe perete, vor avea circuite separate si se vor
conecta direct si simplu la reteaua electrica, vor fi prevazute cu termostate de siguranta
pentru protectia la supraincalzire, protectie anti-inghet si cu termostat incorporat ce permite
reglarea automata a temperaturii camerei in intervalul 5 - 30C;

Instalatia de racire camera servere si TEG:
Pentru racirea spatiului DATA CENTER se vor prevedea 3 aparate de tip monosplit,
functionand doar pe racire, iar pentru racirea Camerei cu functiune TEG se va prevedea un
aparat de aer conditionat avand aceleasi caracteristici.

Caracteristici aparat aer conditionat:
Aparat aer conditionat sistem MONOSPLIT pentru CAMERA SERVER functionand doar pe
racire cu o unitate exterioara (U.E.) si o unitate interioara montata pe perete (U.I.):
capacitate racire aer conditionat: 24000 Btu/h;
consum de energie racire : 1.99 kW;
tip agent frigorific aparat aer conditionat : R410A;
alimentare (frecventa/voltaj) : 50 Hz; 220 V;
dezumidificare :3.5 l/h;
debit de aer : 1080 m3/h;
consumul anual de energie : 998 kW;
greutate aer conditionat : 13 kg.
UNITATE EXTERIOARA:
tip agent frigorific aer conditionat : R 410A(freon ecologic);
lungime maxima traseu frigorific: 20 m;


diferenta de nivel maxima: 10 m;
dimensiuni teava lichid : 1/4";
- dimensiuni teava gaz : 1/2";
-TEMPERATURI EXTERIOARA PERMISA PENTRU FUNCTIONARE:
- RACIRE DE LA - 15 LA 46 GRD.C

polipropilena direct catre exterior prin una dintre coloanele de colectare condens, montate in
teren.

Modulul termic:
Modulul termic produce agent termic de incalzire apa calda 90 C/ 70 C si apa calda de
consum (60 C) cu agent termic primar (apa fierbinte 120 C/ 75 C) preluata din reteaua de
termoficare urbana cu ajutorul a doua schimbatoare de caldura in placi montate in paralel.
Modulul realizat este un punct termic monobloc cu toate componentele montate pe un sasiu,
complet automatizat, complet echipat pentru a fi montat in locurile indicate in partea
desenata. Va fi racordat la instalatia de distributie a agentului termic de incalzire si la
instalatia de alimentare cu apa calda de consum.
Modulul termic va fi realizat de o firma competenta in conformitate cu fisa tehnica, schema
functionala si caietul de sarcini respectiv. De asemenea producatorul modulului termic poate
solicita asistenta tehnica a proiectantului.
Asadar, modulul termic produce agent termic de incalzire apa calda 90C/70C pentru
acoperirea necesarului de caldura, si apa calda de menajera a consumatorului, conform
breviarului de calcul folosind agent termic primar apa fierbinte 120C/ 75 C preluata din
reteaua de termoficare urbana.
Circulatia agentului termic primar se realizeaza pe seama presiunii disponibile existenta in
punctul de racord.
Circuitul de agent primar este echipat cu armaturi de inchidere, reglare, aerisire, golire cu
manevrare manuala si aparatura de masura. Pentru reglarea temperaturii agentului termic de
incalzire s-a prevazut o electrovana cu functionare automata functie de temperatura
exterioara dupa o diagrama de reglaj.
Circulatia agentului termic de incalzire este asigurata de pompa de circulatie dubla . ca
pierdere de sarcina, in acest circuit s-a avut in vedere cea din proiectul instalatiei interioare
de incalzire si aceasta a fost trecuta in fisa tehnica de dimensionare a modulului. Circuitul
este echipat cu armaturi de inchidere, reglare, filtrare, aerisire si golire cu manevrare
manuala si aparatura de masura si siguranta supapa de siguranta pentru protectia
schimbatorului si vas de expansiune inchis.
Pentru asigurarea adaosului s-a realizat un racord dotat cu armaturi de inchidere si reglare
manuala si o electrovana cu functionare automata functie de nivelul presiunii in conducta de
intoarcere de la instalatia de incalzire.
Reglarile de mai sus se realizeaza de catre un regulator electronic specializat. S-a prevazut
contorizarea energiei termice pentru apa fierbinte. Reglarile de mai sus se realizeaza de
catre un regulator electronic specializat


Modulul termic va fi dotat cu echipamente pentru achizitia si transmiterea la dispeceratul
Dalkia a urmatorilor parametrii:
temperatura tur agent primar
temperatura retur agent primar
temperatura tur - incalzire
temperatura retur - incalzire
temperatura apa cada de consum
presiune disponibila agent termic primar
presiune tur- incalzire
presiune retur incalzire
presiune apa calda de consum
index contor energie termica agent primar
index debit apa de adaos
In plus exista posibilitatea telecomenzii electrovanei de reglare a temperaturii agentului
termic de incalzire.
In camera tehnica, pe returul agentului primar de termoficare se va monta o pompa de
circulatie, care va avea rolul de a recircula apa fierbinte 120C/ 75 C in cazul in care nu
exista consum de energie termica (spre exemplu vara, in afara prioadei de timp cand este
necesara energia termica pentru preparare apa calda de consum). Pompa va fi comandata
de doi senzori de preisune tur/retur care vor deschide electrovana montata pe by-pass (a se
vedea schema functionala).
Modulul termic va avea un tablou electric si de automatizare montat pe sasiul respectiv si
care va fi alimentat cu energie electrica din tabloul electric existent in centrala termica.
Toate componentele modulului termic sunt cuprinse in schema functionala, fisa
tehnica si reies din breviarul de calcul.

Protectia mediului:
PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Activitatile desfasurate in incinta si in interiorul imobilului proiectat nu reprezinta surse de
zgomot si vibratii.

PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
Activitatile desfasurate in incinta si in interiorul imobilului proiectat, precum si instalatiile si
echipamentele aferente acestuia nu reprezinta surse de radiatii.

PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI
Nu este cazul.

PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE
Nu este cazul.

PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES
PUBLIC
Nu este cazul.

GOSPODARIREA DESEURILOR
Deseurile rezultate in urma activitatilor in cladirea tribune sunt deseuri menajere care nu
prezinta potential nociv pentru zona.
Desurile vor fi colectate in Europubele si ridicate de catre o unitate de salubritate.


Se vor respecta prevederile normelor de salubritate aprobate prin HCLMB.

GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE
Nu este cazul.

LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA
Nu este cazul.

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Pe durata lucrarilor de executie constructorul va lua masurile necesare pentru eliminarea
factorilor de disconfort (praf, zgomot) si incadrarea lucrarilor in standardele si legislatia
existenta.
Se va urmari mentinerea nivelului de zgomot exterior in limitele impuse in STAS 100009/88
respectiv de 50 dB (A), curba de zgomot Cz 456.
Depozitarea materialelor de constructie se va face numai in limitele terenului detinut de
titular.
Exigentele au fost verificate de verificatori atestati la categoriile A, B1, C, E, F.
Lucrarile de constructie vor fi executate de unitati specializate, autorizate in confomritate cu
Legea Nr. 137 / 1995.

Conform legislatiei in vigoare, executia va fi eurmarita din partea beneficiarului de un diriginte
de santier atestat MLPAT. Deasemenea antreprenorul va avea in echipa un responsabil
tehnic cu executia atestat MLPAT.
Avand in vedere incadrarea constructiilor in categoria de importanta C, in timp se impune o
urmarire si supraveghere permanenta.

Norme si prescriptii folosite la intocmirea proiectului:
Solutia tehnica tine seama de urmatoarele norme si standarde aflate in vigoare:
- STAS 1907 - Necesarul de caldura pentru incalzire;
- STAS 6972 - Higrotermica in constructii;
- STAS 1797 - Corpuri de incalzire;
- STAS 7132 - Masuri de siguranta in instalatiile de incalzire;
Proiectul corespunde cerintelor de calitate conform Legii 10 (A, B, C, D, E, F) privind
calitatea in constructii respective a cerintelor de calitate:
rezistenta si stabilitatea
siguranta in exploatare
siguranta la foc
igiena, sanatatea oamenilor
refacerea si protectia mediului
izolatia termica, hidrofuga si economia de energie
protectia impotriva zgomotului.
-PT C9-2003 privind Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea,
verificarea tehnica si repararea cazanelor de apa calda si a cazanelor de abur de joasa
presiune.
I 13 02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
I 13/1 02 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala
P 118 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
energiei electrice si termice.


Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
Normativul P118-99 privind siguranta la foc a constructiilor;
Normativul I 13-2002 privind proiectarea si executia instalatiilor de incalzire;
1994;
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,aprobat prin
H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.

3.6.1.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC cladire trinune
1. Generalitati
Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de ventilare-
climatizare suprapresiune impotriva patrunderii fumuil si desfumare.
face numai cu avizul Proiectantului si Consultantului.
Investitor.

2. Standarde si normative de referinta
Legea nr. 10/1995 Privind calitatea in constructii
HGR nr.392/1994 Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse, procedee si
echipamente noi in constructii M.O.
STAS 4369 Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie
STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.
Prescriptii fundamentale
STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori
STAS 9660 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni
STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare
STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de
racire cu apa
STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale
bateriilor de incalzire si de racire
STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece
STAS 2028-80 Tabla zincata
STAS 7836/1,2-80 Profil cornier cu aripi egale.


STAS 8250-80 Profil cornier cu aripi neegale.
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si
social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica
STAS 6472/3 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de
inchidere al constructiilor
I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M.O. nr.225/97
C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele
de instalatii Bul.constr.9/1985
PE 927/E-35 Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor
C 125 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a
tratamentelor acustice ale cladirilor Bul.constr.3/1987
I36-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte
termice
P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului
C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii
si constructii aferente
C 56/2004 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatiile aferente

In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele
norme si prescriptii tehnice in vigoare:
Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94
Obligatiile si directivele ce decurg din:
Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88;
PE924/E-35; C4-77; C56-2004; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora).

STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii
STAS 838-82 Fitinguri. Conditii generale
STAS 1155-80 Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte
STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni
STAS 1518-86 Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 10
STAS 1518-80 Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior Pn 16
STAS 1518-80 Robinete cu ventil
STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate
STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie
STAS 404/1-87 Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii
STAS 7656-80 Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii
STAS 7657-80 Tevi din otel, sudate longitudinal, trase sau laminate la rece
STAS-urile 424, 425, 564 Profile metalice
STAS 5838/1-76 Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale
STAS 5838/3-80 Saltele din vata minerala
STAS 3589/1-86 Manometre. Conditii tehnice generale de calitate
DIN 2856 Detalii pentru sudarea capilara dimensiuni probe.
P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
GP-063-01 Ghid pentru proiectarea,executarea si exploatarea dispozitivelor si
sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.


NP 24 Normativ pentru proiectarea,executia si exploatarea parcajelor pentru
autoturisme.

Principalele materiale utilizate sunt:
tevi;
piese de legatura;
fitinguri, robineti;
radiatoare din tabla de otel;
termoizolatie pentru conducte;
unitati de climatizare;

3. Materiale si echipamente folosite. Verificarea calitatii. Livrare, manipulare, depozitare
3.1. Materiale si echipamente
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea
caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale
producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a
caracteristicilor tehnice prevazute
Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in
care se mentioneaza aceste caracteristici
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului
Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre
institute de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa corespunda si
prevederilor acestora, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman
de Metrologie Legala (BRML), sa fie insotite de certificatul de atestare.
Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale
plastice care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a
instalatiei.
Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite
parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava.
Materiale folosite la executarea tubulaturii de ventilatie:
Canale din tabla imbinate prin garnituri etanse unde schimbarile de directie si de dimensiune
se face prin fitinguri speciale imbinate prin garnituri rezistente la presiunea aerului.
Saltele din vata minerala tip P SPSI si SCO ( stas 5838/2,3 ) coeficient de conductivitate
termica 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate max. 0,5 %.
Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %. Se foflosesc la izolarea canalelor de aer si a
pieselor speciale.
Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la imbinarea tubulaturii prin flanse
pentru asigurarea unui etanseitati corespunzatoare.

NOTA:
Sectiunea canalelor de aer pentru instalatia de climatizare, poate fi atat rectangulara, cat si
circulara, cu respectarea conditiei diametrului echivalent : De=2ab/a+b
(De diametrul canalului circular ; a si b laturile canalului rectangular).
Sectiunea canalelor de aer pentru instalatia de desfumare este rectangulara, Acestea se vor
realiza din tabla cu grosimea de 1.0 mm si se vor trata ignifug prin torcretare cu materiale
speciale pentru a creste rezistenta acestora la foc (400C timp de 3 ore).

3.2 Verificarea materialelor si echipamentelor


La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale si echipamente care
corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor si normelor interne ale
societatilor.
Contractorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor mentionate la cap.1 si
de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu.
Executantul nu este indreptatit a face inlocuiri de materiale sau echipamente fara avizul scris
al proiectantului de specialitate.
Toate echipamentele vor fi insotite de certificatul de calitate (incercare) al societatii
furnizoare.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber
pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari
sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate
sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si
materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Materialele si accesoriile anexe, la care defectiunile constatate nu pot fi remediate prin
mijloacele santierului, vor fi inlocuite.
Toate materialele pot fi introduse in manopera numai daca sunt conform prevederilor
din proiect, daca au fost livrate cu certificatele de calitate si daca in cursul depozitarii sau
manipularii si-au pastrat integritatea.
In toate cazurile in care prescriptiile tehnice prevad, se vor efectua probe directe pe
santier (probe de etanseitate la armaturi, probe la presiune la corpurile de incalzire dupa
niplare, etc.).
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa
verifice golurile necesare trecerii conductelor(din punct de vedere al dimensiunilor si
pozitiilor), conform planurilor de structura.
Se verifica daca recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de
timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalzire se verifica
existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

3.3 Transport, Depozitare si Manipulare
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua
mijloace adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor,
vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorilor.
Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare
organizate in acest scop, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si
stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.
Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influienta nefavorabila pe
durata depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop,
cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se
depoziteaza in magazii inchise.
Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice
asezarea foilor de tabla direct pe pamint.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si
in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau
usor deformabile.

4. Instalatii pentru preparat agent termic
4.1 Generalitati
Acest caiet de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din preparare agent
termic pentru incalzire.


Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Contractorul are
urmatoarele sarcini:
Sa studieze proiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instructiunile in
vigoare la data executarii.
Sa ceara posibilele schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din
proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat.
Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele
tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe
intreaga durata de executare.
Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui
proiectant specializat.
Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in
concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la
controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.

4.2 Materiale
Materialele de baza prevazute in proiect:
Conducte si accesorii din otel, STAS 404/1;
Conducte si accesorii;
Robinete de inchidere cu sertar cu flanse Pn10
Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10;
Robinete cu clapeta de retinere;
Materiale termoizolante din cauciuc sintetic cu grosimi de la 6 la 32mm;
Radiatoare din otel;
Manometru termometric cu contact electric;
Coturi din otel pentru sudura;
O izolare termica cu cauciuc sintetic pentru conductele de alimentare cu agent termic si de
racire;
Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa;
Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice;
Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare;
Ventiloconvectoare;
Centrale de tratatre aer.

4.3 Echipamente functionale
Robinete de reglare cu trei cai
Robinete de siguranta
Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata
Robinete motorizate
Robinete de echilibrare pe coloanele instalatiei
Chiller

4.4 Executia lucrarilor
Se va tine seama de conditiile de: siguranta, etansare, buna functionare, estetica - pe care
trebuie sa le indeplineasca instalatiile respective.
Se vor respecta obligatoriu prevederile corespunzatoare cuprinse in instructiunile tehnice
ISCIR, prevederile din normele de protectia muncii si P.S.I.
Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea lucrarilor cuprinse in acest capitol sunt
urmatoarele:
Se lucreaza cu mijloace de munca manuale sau manual -mecanice si unelte specifice
acestor
lucrari.


b) Se lucreaza la temperaturi peste +0C.
c) Se lucreaza la lumina zilei sau la lumina artificiala corespunzatoare.
d) Se lucreaza cu materiale noi, corespunzatoare standardelor si prescriptiilor in vigoare.
e) Se lucreaza in locuri accesibile lucrarilor de montare.
f) Instalatorul, singur sau in formatie de lucru, pune in manopera materialele necesare,
monteaza, demonteaza si muta schele simple pe capre sau schelele si scarile mobile.
g) Se va asigura aprovizionarea ritmica si in stransa concordanta cu necesarul de
materiale, cat mai aproape de locul de executie, fara depozite intermediare. Aprovizionarea
materialelor de instalatii si a echipamentelor se va face la dimensiunile si sortimentele
Executarea lucrarilor de instalatii de incalzire in pardoseala vor respecta tipul de
tehnologie de montaj adoptata a firmei producatoare de echipamente si/sau materiale pentru
instalatii de incalzire prin pardoseala.

4.5 Montarea Conductelor
La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 0,3%
insensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta
minima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei si distanta dintre
suprafetele a doua conducte izolate va fi de minim 40 mm.
Specificatiile de mai sus pentru imbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se
vor avea in vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de teava.
In situatia utilizarii conductelor din PP-R, acestea vor fi cu insertie metalica, PN20 , SDR7.4 ,
si principiul de imbinare va fi termofuziunea.
Se vor folosi fitinguri agrementate, compatibile cu categoria materialului ales de catre
antreprenorul general.
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea
libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei
din fundatia cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale
proiectului.
Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin indoirea conductelor cu
diametre pana la 2 si prin curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin
indoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificatiile din conductele orizontale vor fi facute
peste generatoarea superioara a conductei principale.
Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioasa a punctelor
fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face in mansoane de protectie.
Nu se admit imbinari in portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructie.
Sustinerea conductelor se va face pe pat metalic, realizat din cornier si se vor sustine de
acesta prin coliere cu cauciuc , pentru atenuarea vibratiilor.
In functie de tipul cornierului acestea se pot sustine si cu tija filetata sustinute prin prezoane.
Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie,
apoi materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar.
Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate.
Distantele minime intre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13.
Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de incalzire vor fi
montate la distantele specificate in I 7 , respectiv NT DPE- - 01 -2004.
Trecerile prin elementele rezistente la foc se vor face prin treceri etanse la foc conform
detaliilor din proiect.
Sustinerea elementelor pentru desfumare se face prin elemente rezistente la foc. Este
interzisa sustinerea acestor cu dibluir de plastic sau coliere cu cauciuc.

4.6 Imbinarea conductelor


Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare cu
flacara oxiacetilenica pentru OL sau prin termofuziune infiletare sau flanse.
Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si
armaturi prevazute cu mufe infiletate.
Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem
de imbinare.
Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie.
Filetele trebuie sa fie conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la cel putin Y2 si
pana la % a partii infiletate.
Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de
grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert.
In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei
perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta
a garniturii in ceea ce priveste diametrul.

5. Executia lucrarilor. Conditii tehnice de executie si montaj.
Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile standardizate.
Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5.
Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor
drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:
prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv
prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau
mai mare
prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si
pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu
Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza:
pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:
falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv
falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari
falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara
pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:
falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul
sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte
consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm
falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm
falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se
asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi 17 mm pe
o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si
respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan
perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori
grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos.
Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea
tablelor asamblate.
Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de
tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime
maxima posibila.


Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se
admit abateri vizibile de la forma circulara a sectiunilor. La canalele regtangulare nu se
admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte .
Canalele de aer pot fi circulare sau rectangulare, din tronsoane drepte, speciale, precum si
piese speciale gata confectionate (cot , difuzor, plenum, etc. ) din import si care au clasa
mare de etanseitate (tip D, cu garnitura dubla de cauciuc).

5.1 Rigidizarea canalelor de ventilatie
Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de
presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri,
realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.
Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale
prin nituri.
La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.
Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.

5.2 Imbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale
Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a
pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite
sau prin alte tehnologii agrementate.
Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace
mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca:
la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin
un punct de reazem sau de suspendare
la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la
sarcini admisibile.
Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de
tabla.
La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare
transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250
mm.
Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara
a canalului sa fie cit mai neteda.
Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa,
partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor,
dupa cum urmeaza:
la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90
0

la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe
fiecare din laturile verticale adiacente.
Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare
din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si
se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.
Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare
adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).
Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor
speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat,
recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele din aer au
forma granulara.
Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:
la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racordurila tubulatura
flexibila, etc);


la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate
de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice;
la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, tajas, etc;
la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70
0
C;
in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse,
pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu
cerintele specificate ale instalatiei.
Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate,
etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau
latura mare peste 600 mm.
Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor
stabili in functie de dimensiunile canalelor.
Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incit planul flanselor sa fie
perpendicular pe axa canalului.
Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si
confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4
mm.
Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor
vehiculate si de gradul de etanseitate necesar.
Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul
canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea
acestei conditii.
Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin
flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.

5.3 Prevederi generale de montaj
La montarea instalatiilor de ventilatie se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 98.
Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii; trebuie sa fie
practicate toate golurile in fundatii, pereti plansee prevazute in proiect.
Daca unele goluri lipsesc, fiind omise de proiectant sau de constructor spargerile care trebuie
efectuate se vor face de catre constructor numai cu avizul proiectantului.
Introducerea in centralele de ventilare a apratelor si masinilor care se monteaza pe
postamente, fundatii, console platform , etc. Se va face numai dupa executarea acestora si
intarirea betonului.
Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si insemnarea tuturor
elementelor componente.

5.4 Montarea canalelor de ventilare
Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara
sageti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2
- 3 mm pe 1 m inaltime.
Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru,
numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme
si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.
In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile
longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.
La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a
tronsoanelor consecutive.
La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla
astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.


Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele
orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel:

Diametrul sau latura canalului rectangular
(mm)
Distanta maxima de sustinere (m)
sub 400 3
peste 400 4

NOTA:
Pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta
dintre suporti va fi indicata in agrementul tehnic.
Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.

6. Montarea utilajelor
6.1 Montarea ventilatoarelor centrifuge
Inainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor inscrise pe placutele
de identificare datele proiectului, controlul exterior generat alstarii agregatului, existentei
vaselinei de ungere in casetele rulmentilor , starea izolatiei motoarelor electrice.
Inaiante de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ventilatorului si
motorului.
Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lua urmatoarele
masuri :
legarea la pamant a motorului electric.
Verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel incat sensul de invartire a
rotorului ventilatorului sa fie correct. Ventilatoarele centrifuge se pot monta pe fundatii
asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe
stilpi de beton armat, suspendate de plansee.
La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la
sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor. Montarea
ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este
recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor
in intreaga cladire.
Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de
constructie ale cladirii. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse
actiunii apei, uleiului sau caldurii.
Aparatele de contitionare a aerului se vor monta respectand instructiunile firmei
producatoare.

6.2 Montarea ventilatoarelor axiale
Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o
functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse) se vor respecta
urmatoarele masuri:
axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie
bine fixata in perete sau pe canalul de aer;
sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla de
3-5 mm grosime;
sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre orice
cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau,
daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de
paralelizare a vinelor de aer;


daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul
trebuie montat in exteriorul canalului de aer;
sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o
lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului;
ventilatorele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin
jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.

6.3 Izolarea termica
Dupa efectuarea spalarii instalatiei si a probelor de presiune, toate aparatele, conductele
metalice si armaturile prin care circula agent cald, se izoleaza termic in scopul micsorarii la
maxim a pierderilor de caldura.
Izolatia termica trebuie intretinuta astfel incat sa se asigure mentinerea in bune conditii a
proprietatilor initiale mecanice si termice, uzura minima si o buna stare (completa) a
acestora.
Izolarea termica a conductelor din OL si aparatelor se va efectua numai dupa curatirea si
protejarea lor cu straturi anticorozive conform I 13 cap. 19.
Canalele de aer pentru ventilare si climatizare se vor izola cu placi din vata minerala
caserata cu grosimea de 3 cm, in folie de aluminiu. Canalele de aer pentru desfumare se vor
izola cu placi din vata minerala caserata ignifugata cu grosimea de 3 cm, in folie de
aluminiu. Canalele de aer pentru desfumare sunt rezistente la foc prin torcretare la interior si
exterior (RF 400 gr C , timp 2 ore).

6.4 Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor

6.5 Prevederi finale
Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de
ventilare-climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive
mecanice sau electrice de avertizare.
Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor
atmosferice si a vietuitoarelor.
Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia
persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor
instalatiei.
In acest scop:
Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot
provoca raniri;
Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de
NRPM;
Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi
emise, smulse sau linse;
Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7.


In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia
lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele:
instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor;
prescriptiile politiei sanitare din zona;
prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea
reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul.
Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratia, solicitarile
de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre
Contractor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati.
Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii
santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de
calculatie pe baza ofertei principale.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite
numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor
consemna in scris.

7. Verificarea calitatii si abaterii admisibile
Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Investitor, toate instalatiile
de ventilare - climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop
verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului,
performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei
functionari corecte.
Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care
vor fi efectuate in urmatoarea ordine:
lucrari pregatitoare;
verificarea instalatiei;
punerea in functiune a instalatiei;
reglarea instalatiei;
probarea echipamentului din instalatie;
verificarea eficacitatii globale.

7.1. Lucrari pregatitoare
cunoasterea si insusirea proiectului;
cunosterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului;
examinarea atenta a instalatiei realizate;
stabilirea operatiilor de verificare;
procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare;
pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operatiilor de dare in
exploatare, precum si a documentatiei tehnice cu caracteristicile functionale ale
echipamentului din componenta instalatiei.

7.2. Verificare instalatiei
Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la:
corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum
si cu prevederile din normativul I 5/98
corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect
Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile
enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din
proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la:
ventilatoare
pompe


filtre de aer
baterii de incalzire si de racire
camere de umidificare
aparate de conditionare
corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata
calitatea executiei
functionarea elementelor componente
alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific
conditiile necesare pentru pornirea instalatiei
conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate
conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect si
in NRPM
conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor
nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.

7.3 Verificarea instalatiei in detaliu:
Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de
protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor
Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari
daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect.
Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile
Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul
constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii
Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordarea la retea, fixarea,
turatia si punerea la pamint
Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de
gabarit, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale
Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit,
fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale
Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea
Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi
Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile,
modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv,
existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost
prevazute in proiect)
Gurile de evacuare:pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul
de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au
fost prevazute in proiect)
Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de
surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au
Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la
tubulatura, tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat,
fixarea
Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii
vietuitoarelor, tipul, dimensiunile
Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de
actionare asupra elementelor instalatiei.
Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea
metrologica respective

7.4 Controlul starii de curatenie a instalatiei


Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instalatiei
(conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare.
Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate:
conductele de aer, in interior
plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer
elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul
carcaselor ventilatoarelor)
bateriile de incalzire si de racire
tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire
clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare
gurile de ventilare
elementele sensibile ale traductoarelor.
plenumurile ventiloconvectoarelor.
La verificarea calitatii executiei se va observa daca:
dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise
nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi
neetansate, neuniform presate sau cu ondulari
suruburile sint strinse suficient
garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer
ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor.
Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca
exista curbari sau sageti ale traseelor drepte.
Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al
condensului.
Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor.
Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual.
Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor ventilatoarelor,
motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de masura.
Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea
modului in care isi indeplinesc functiunea.
Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa
cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal,
masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de
ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel
mult 15%).
Se recomanda utilizarea canalelor de aer de tip circular (spiromatice), cu clasa de
etanseitate D ( cu garnitura dubla de cauciuc la imbinari).
Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a
aparatelor de conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii
instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune.
Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare
a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme,
postamente, goluri).

7.5 Punerea in functiune a instalatiei
Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii:
pornirea in sarcina redusa
pornirea in sarcina normala
functionarea de proba
Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a sibarului sau a
altui organ de reglare, montat pe ventilator.


Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni
excesive.
Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invirteste in sensul corect.
Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-
se:
lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie
curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie
lipsa unor scintei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie
lipsa unei incalziri anormale a motorului electric
lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere
lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor
la motoare cu vitaza variabila se verifica turatia la viteze reduse.
Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita
supraincalzirea acestuia.
Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile.

7.6 Reglarea instalatiei
Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Investitor,
astfel incit:
dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de
aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare.
dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei
indicat in proiect.
organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu
energie electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect
(temperatura, presiune, etc.).

7.7 Probarea instalatiei
Inainte de predarea catre Investitor a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin
masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si
anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de
praf.
De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si
dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de
specificul instalatiei.
La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul
de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de
reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si
cel prevazut in proiect se admite o diferenta de 5% 10% din debitul prevazut in proiect.
In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este
mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri:
modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a
acesteia;
modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare;
modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Investitorului
instalatiei si al proiectantului.
Ventilatoarele axiale montate pe tubulatura, precum si ventilatoarele de acoperis (fara
tubulatura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor
admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare.
La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care
definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare


existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect,
corespunzatoare regimului nominal de functionare.
La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare
curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit
rezistenta initiala indicata in norma interna de fabricatie.
In cazuri speciale, la cererea Investitorului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect,
se va masura si gradul de retinere al prafului.
Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.

8. Darea in exploatare a instalatiilor
Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inaintea predarii catre beneficiar, instalatiile termice
vor fi supuse - pe portiuni de instalatii, care pot functiona sau se pot proba independent -
unui ansamblu de operatiuni tehnice, avand drept scop de a verifica la fata locului,
corespondenta executiei cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice aferente, in ceea
ce priveste amplasamentul, traseul, caracteristicile si dimensiunile diferitelor parti ale
instalatiei (corpuri de incalzire, reteaua de distributie, coloane verticale, legaturile la corpurile
de incalzire, armaturi de inchidere si reglare), performante si efecte scontate, precum si
indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si functionare.
Darea in exploatare va cuprinde operatiunile specificate in Normativ I 13/2002 si care vor fi
efectuate in urmatoarea ordine:
a) Operatiuni de pregatire.
b) Verificarea instalatiilor, care consta intr-o examinare generala a executiei lucrarilor in
raport cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice aferente, controlandu-se prin
sondaj lucrarile la care nu exista proces verbal de constatare a calitatii lor si, la cerere, cele
ce au facut obiectul unor verificari pe faze.
c) Probarea echipamentelor de instalatii.
d) Spalarea instalatiei cu apa potabila de doua ori, prin inversarea sensului de umplere.
e) Probe la rece(inaintea izolarii sau mascarii instalatiei).
f) Pornirea instalatiilor.
g) Reglarea instalatiilor.
h) Proba de eficacitate.
i) Verificarea eficacitatii globale.

9. Verificarea calitatii lucrarilor de instalatii termice
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu
proiectul, cu prescriptiile tehnice specifice si cu Normativul C 56-2003, in limitele indicatorilor
de calitate si a abaterilor admisibile prevazute de acestia.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant, cu respectarea normelor in
vigoare, au aceiasi autoritate ca si proiectul tehnic, din punct de vedere al verificarilor de
efectuat.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare
efectuata pe parcurs depaseste in sens defavorabil abaterile admise, prevazute in proiectul
tehnic sau prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarii nu va putea fi data decat pe
baza acordului dat in scris de benificiar, cu avizul proiectantului.

10. Verificarea masurilor pentru asigurarea durabilitatii instalatii termice
Instalatiile termice, sau elemente de instalatii si echipamente, expuse la socuri, deformari,
miscari din pozitia de functionare etc., vor fi verificate inainte de punerea in functiune, pentru


a se constata daca au fost luate toate masurile necesare in vederea asigurarii unei durate de
serviciu cat mai indelungate.

11. Prevenirea si stingerea incendiilor
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingerea incendiilor, precum si echiparea cu
mijloace si echipamente de prevenire si stingerea incendiilor este obligatorie in toate etapele
de exploatare a instalatiilor de ventilare climatizare inclusiv in timpul operatiilor de revizii,
reparatii, inlocuiri si dezafectari.
La exploatarea instalatiilor se vor respecta prevederile din Ordonanta Guvernului nr.60/1997
aprobate prin Legea 212/1997 Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor,
normativul C300 (Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) si Normativul privind siguranta la foc a
constructiilor.
Toate materialele folosite la legarea cu sau a partilor din instalatie nu vor fi capabile de
combustie spontana, sau nu vor intretine arderea si se vor auto-stinge.
Toate instalatiile vor fi executate cu materiale acceptate de normele ramanesti in vigoare, dar
niciodata nu vor fi mai jos decat normele europene in vigoare.
Masurile de prevenire si stingerea incendiilor vor fi prevazute si in instructajul de exploatare.
Activitatea de prevenire si stingerea incendiilor este permanenta si consta in organizarea
acesteia atat la nivelul central al unitatii care exploateaza instalatiile cat si local la unitatile
specifice.
Personalul care exploateaza instalatiile va fi instruit atat inaintea darii in exploatare a
instalatiilor cat si periodic in timpul exploatarii lor, verificandu-se insusirea cunostintelor.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice,
topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care
realizeaza aceste operatii.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare
conform prevederilor STAS 297/1 si 297/2.
In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii
concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor
militari.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii
sau explozii si cu permis de lucru cu foc deschis. Nu vor fi executate concomitent sudura
electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc
evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele
care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatiile ventilate si la distante de minim
10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de
oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de exectutie a
sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura,
recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte
pericol de incendiu sau explozie.
Incendiile produse de acetilena nu se sting decat cu nisip, pamant uscat sau cu stingatoare
cu spuma si praf; in nici un caz nu se admite folosirea apei.
Recipientele de oxigen se transporta numai cu inele de cauciuc la capete. Nu vor fi folosite
recipiente la care :
lipsesc poansoanele prevazute de reglamentarile metrologiei;
ventilele sunt defecte;
se constata deteriorari vizibile la corp (fisuri, turtiri, umflaturi, coroziuni etc.)
suporturile de baza sunt deteriorate, montate stramb sau lipsesc.


Recipientele se pastreaza si se utilizeaza in pozitie verticala, asezate intr-un rastel special.
Recipientele nu se transporta cu reductorul montat; acesta se demonteaza si se pune
capacul recipientului.
Robinetele sau capacele protectoare nu se etanseaza cu miniu de plumb sau alte vopsele.
Robinetele sau conductele de oxigen nu trebuie sa vina in contact cu unsoare, uleiuei sau
materii grase. Stergerea sau curatirea ventilelor nu se vor executa cu calti, bumbac sau alte
materi fibroase care pot contine grasimi.
Etanseitatea robinetelor se verifica numai cu apa cu sapun.
Inainte de inceperea operatiei de sudare electrica, sudorul trebuie sa verifice manerul
clestelui portelectrod si cablurile electrice, urmarind ca acestea sa nu aiba defecte sau
izolatia deteriorata si sa nu exeste posibilitatea atingerii cu mana a partilor metalice. Hainele
pe care le imbraca sudorul nu trebuie sa fie umede sau imbibate cu praf metalic, deoarece
se expune pericolului de electrocutare. Placile de borne ale agregatelor sau
transformatoarelor de sudura trebuie sa fie protejate impotriva atingerii accidentale.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.
Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau
unelte care pot produce scantei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi
limitata la strictul necesar.
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat
vaporii substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc. Se interzice fumatul sau lucrul cu
foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile.

12. Acte, rapoarte, inregistrari
Rezultatele probelor, verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse sau pe faze de lucrari se
finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
La receptia preliminara se efectueaza verificari scriptice pe baza documentatiilor mentionate
mai sus sau direct si se emite proces verbal de receptie preliminara conform cerintelor C56-
04 si Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,
nr.273/94, cap.I.
La receptia finala se emite procesul verbal de receptie finala conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr. 273/94, cap. III.
Toate probele enumerate in procesele verbale ramin la beneficiar pentru cartea tehnica a
constructiei.

13. Masuri speciale
Beneficiarul nu are voie sa puna in functiune, partial sau total, nici macar pe timp limitat,
obiectivele proiectate, inainte de fara asigurarea tuturor masurilor de protectie si igiena
muncii si de prevenirea si combaterea incendiilor si numai dupa obtinerea autorizatiei de
functionare.
In cazul in care beneficiarul sau constructorul considera ca masurile luate prin proiect nu sunt
suficiente, vor cere odata cu observatiile ce trebuie facute la proiect, sa se introduca in
proiect masurile necesare ce considera ca vor conduce la siguranta absoluta in timpul
realizarii si a folosirii obiectivelor prezentului proiect.
Beneficiarul si constructorul vor intocmi instructiuni proprii, speciale si specifice tututror
locurilor de munca ce considera ca au un caracter deosebit sau pentru care normele
existente nu dau prescriptii suficiente care sa conduca la securitatea absoluta a investitiei si
a personalului.


In acest sens se vor face instructaje cu personalul ori de cate ori se va considera ca este
necesar, pentru a preintampina incendii, accidente sau imbolnaviri, facandu-se si verificarile
medicale necesare.
De asemenea se va supraveghea cu strictete ca sa nu se ajunga la suprasolicitarea
elementelor de constructii sau la depasirea caracteristicilor de functionare si protectie a
utilajelor, ceea ce poate conduce la deteriorarea ,distrugerea si scurtarea termenului de
folosire sau la provocarea de accidente sau imbolnaviri profesionale.

CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA MODULULUI TERMIC DE INCALZIRE si ACC

PREZENTAREA MODULULUI
Modulul de punct termic pentru incalzire si preparare apa calda de consum este un
punct temic monobloc complet automatizat si are drept scop producerea de agent termic
pentru incalzire(apa calda 90C/70C) si apa calda menajera (55C) in cele mai economice
conditii.
Modulul utilizeaza ca sursa de energie, agentul termic din reteaua de termoficare urbana.
Modulul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:
-sa fie agrementate MLPAT pentru utilizare in ROMANIA
-sa fie fabricate in regim de control al calitatii conform normei ISO 9001
-sa satisfaca conditiile comerciale aprobate pentru proiect
Modulul este livrat in topodimensiunile cerute si in conformitate cu spatiul desemnat.
Modulul va fi un punct termic monobloc cu toate componentele montate pe sasiu gata de a
fi intercalat in instalatiile existente ale consumatorului. Sasiul va avea dispositive de reglare
pe verticala.
Modulul termic se monteaza in camera tehnica existente fara afectarea producerii
actuale a agentului termic de incalzire. Se mentine circuitul existent a agentului termic de
incalzire (pompare, preluare expansiune, distributie).

SCHEMA FUNCTIONALA
Modulul produce agent termic pentru incalzire (90C/70C) si apa calda de consum
(60C) in schimbatoare cu placi de inox montate in paralel, fara acumulare. Acest sistem
asigira acoperirea in permanenta a consumatorilor combinata cu o utilizare corecta a
capacitatii termice transportate de reteaua agentului primar.
Mentinerea temperaturii de livrare a agentului termic pentru incalzire (citita de
senzorul Ti pe conducta de ducere la incalzire la iesire din schimbator), la valoarea de pe
curba din memoria controllerului, corespunzatoare temperaturii exterioare (citita de senzorul
de temperatura exterioara), prin comanda data de controller (regulatorul electronic) unei
vane de reglaj cu doua cai actionata de un servomotor electric montata pe conducta de
intoarcere a agentului primar dupa iesirea din schimbatorul de caldura pentru incalzire.
Temperatura de livrare a apei calde de consum (citita de pe conducta de ACC la iesire din
schimbatorul de caldura, de senzorul Ta) este mentinuta constant la valoarea setata in
controller, prin comanda acestuia catre o vana de reglaj cu 2 cai ce dozeaza debitul de agent
termic primar la intrare in schimbatorul de caldura pentru preparare apa calda de consum.
Prin schema adoptata, se asigura, suplimentar fata de cele doua functiuni amintite mai sus:
-contorizarea agentului termic primar
-reglarea presiunii diferentiale la agentul termic primar
-asigurarea la suprapresiune a circuitului de incalzire
-asigurarea la suprapresiune a circuitului de apa calda de consum
-dedurizarea apei reci folosita la prepararea apei calde de consum
-umplerea circuitului de incalzire prin ventilul automat de incarcare (adaos)
-filtrarea pe toate cele trei circuite (primar, incalzire, apa rece)


Circuitul de agent primar
Circulatia agentului pe circuitul primar este asigurata de diferenta de presiune disponibila din
reteaua de termoficare urbana reglata la necesitatile locale. Pe intrarea/iesirea agentului
primar din modul sunt prevazute vane de izolare.
La functionarea in regim de iarna agentul primar intra in schimbatorul de incalzire, avand
debitul controlat (functie de temperatura exterioara si de temperatura din turul circuitului de
incalzire), de o vana de reglaj cu doua cai , montata pe conducta de intoarcere primar dupa
iesirea din schimbator, ce este comandata de regulatorul electronic.
Prepararea apei calde de consum se face utilizand agentul termic primar dozat prin
intermediul unei vane de reglaj cu doua cai comandata de regulatorul electronic montata pe
conducta de intoarcere agent termic primar dupa iesirea din schimbatorul de apa calda de
consum. Debitul de agent termic primar, este controlat functie de temperatura de referinta
selectata in regulator pentru apa calda de consum si temperatura de livrare a apei calde de
consum (citita de pe conducta de acc la iesire din schimbatorul de caldura de senzorul Ta.
Pe racordul de intrare-iesire a agentului primar s-a prevazut un regulator de presiune
diferentiala, termometre cu scala rotunda (0-200C) manometre (0-25bar) instalatie de
contorizare a energiei termice cu contor termomecanic si integrator si filtru de impuritati pe
racordul de ducere a agentului termic primar.
Circuitele sunt prevazute cu echipamente pentru golire si pentru aerisire. De asemenea sunt
prevazute vane de izolare pe racordurile de agent primar de inrare/iesire a schimbatoarelor
de caldura.

Circuitul de agent secundar de incalzire
Modulul termic se intercaleaza intre circuitul de agent primar pe de-o parte si circuitele de
incalzire si preparare apa clada de consum in cealalta parte.
Pe circuitul de incalzire intalnim:
-pompele de circulatie a agentului termic,
-sistemul de expansiune
-robineti de izolare a schimbatorului
-filtru de impuritati pe conducta de intoarcere in schimbator
-termometre ( 0-120C) cu scala rotunda
-manometre ( 0-6 bar ) cu robinet de control
-robineti de golire si dezaerisire
-supapa de siguranta pentru protectia schimbatorului
Umplerea circuitului de incalzire si asigurarea apei in adaos se realizeaza din conducata de
intaorcere a agentului primar prin intermediul unui record echipat cu:
-robinet de inchidere
-robinet de retinere
-electrovana care asigura mentinerea presiunii in circuit
-contor de debit pentru cantiatea de apa preluata din primar
-filtru de impuritati

Schema de automatizare, control, transmisie de date
Scopul acestiu sistem este de a se asigura o buna functionare fara interventia omului
si fara a se creea situatii care sa prezinte un pericol.
Echipamentul de reglare si control a parametrilor agentilor termici are urmatoarele
componente:
- electrovana de reglare cu doau cai (V2Ci) care asigura temperature agentului secundar
de incalzire in concordanta cu temperature exterioara si necesitatile consumatorului.
Electrovana va fi montata pe conducta de iesire a agentului termic primar din schimbatorul
de caldura respectiv.


Comanda va fi dictata de sonda de temperatura exterioara STE si de sonda de
temperatura Ti montata pe racordul de plecare a agentului termic de incalzire din
schimbator.
- electrovana de reglare cu doua cai (V2Ca) care mentine temperatura apei calde de consum
la valoarea prescrisa (60C). Electrovana va fi montata pe conducta de iesire a agentului
termic primar din schimbatorul respectiv de caldura si va fi comandata de senzorul de
temperatura Ta montata pe racordul de plecare din schimbator a apei calde de consum.
Furnizarea apei calde de consum se va face cu prioritate fata de incalzire.
- electrovana de mentinere a presiunii in circuitul de agent termic de incalzire (RP) prin
injectie de apa preluata din conducta de intoarcere a agentului primar in functie de presiunea
din conducta de intoarcere a agentului primar in functie de presiunea din conducta de
intoarcere a instalatiei de incalzire la intrarea in schimbatorul de caldura. Electrovana se
monteaza pe un racord special si va fi comandata de un senzor de presiune. Aceste
elemente de executie vor fi comandate de un controller (regulator electronic)
Modulul termic va fi echipat cu un tablou de automatizare montat intr-o cutie
amplasata pe scheletul metalic al modulului si va contine, deci, aparatura de comanda,
protective si semnalizare si regulatorul electronic.
Tabloul de automatizare va avea posibilitatea de a comanda si monitoriza pompa de
circulatie prin montarea unui senzor de circulatie care va semnaliza starea de functionare
sau oprire a pompei respective. Pe langa aceasta pompele vor putea sa fie comutate
automat in starea de pornit in perioada de functionare a instalatiei de incalzire si de oprit
cand instalatia de incalzire este oprita in timpul calduros.
Modulul termic va fi dotat cu echipamente pentru achizitia si transmiterea la
dispeceratul Dalkia a urmatorilor parametrii:
temperatura tur agent primar
temperatura retur agent primar
temperatura tur - incalzire
temperatura retur - incalzire
temperatura apa cada de consum
presiune tur- incalzire
presiune retur incalzire
presiune apa calda de consum
index contor energie termica agent primar
index debit apa de adaos
De asemenea va fi realizata posibilitatea pentru executarea telecomenzii
electrovanelor V2Ci si V2Ca de la dispeceratul Dalkia.

CERINTE PRIVIND COMPONENTELE MODULULUI TERMIC

Schimbatoarele de caldura
Schimbatoarele de caldura pentru prepararea agentului termic de incalzire (apa calda
90/70C) si a apei calde de consum vor fi dimensionate conform fisei tehnice anexate si vor
avea posibilitatea extinderii cu inca 30% prin montarea de noi placi.
Caracteristici tehnice cerute:
-presiune nominala -16 bar
-temperatura maxima de lucru -150C
-presiunea de proba -21 bar
-materialul placilor -otel inox, AISI 316
-grosimea placilor -0,4 mm


-materialul garniturilor -EPDM dintr-o bucata
-felul racordurilor -cu flanse, Pn 25
-amplasarea racordurilor pe placa de baza fixa
-durata de viata -20 ani
-batiu cu sina de ghidaj pentru placi, cu picioare reglabile

Armaturile
Cerintele minimale pentru armaturi sunt:
-robineti cu flanse cu obturator fluture (sau sfera) , Pn 16 T 120C pe agentul primar
- robineti cu flanse cu obturator future, Pn 10 T 120C pe agentul de incalzire
-robineti cu flanse sau mufe cu obturator future, Pn 10 pe apa calda de consum
-robineti cu mufe cu sfera , Pn 16 cu record pentru furtun de golire
-robineti cu mufe cu sfera , Pn 16 sau robineti automati de dezaerisire
-supape de siguranta cu arc ,Pn 16 cu descarcare de 6 bar (la incalzire)
-supape de siguranta cu arc, Pn 16 cu descarcare de 6 bar (la a.c.c.)
-robinet de retinere cu mufe ,Pn 16 T 120C la racordul de adaos
-robineti cu mufe cu sfera, Pn, 16 la T 120C la racordul de adaos
-filtre de impuritati cu sita demontabila cu ochiuri de 500-800 microni, Pn 16 cu flanse sau
mufe
-dedurizator magnetic pentru apa rece folosita la prepararea a.c.c., Pn 16 cu flanse sau mufe
Se precizeaza ca robinetii montati pe racordul de intrare a agentului termic in modulul termic
vor fi cu flanse cu obturator sferic din inox Pn 16 sau Pn 25, T 150C.
Diametrele armaturilor sunt date in Fisa tehnica.

Aparatele de masuratori locale
- Termometre cu scala rotunda pentru 0C-200C, Pn 16, pe circuitul primar
- Termometre cu scala rotunda pentru 0C-120C, Pn 10, pe circuitul de incalzire
- Termometre cu scala rotunda pentru 0C-100C, Pn 10, pe circuitul a.c.c.
- Manometre cu robinet de control 0-25 bar, Pn 16 pe circuitul primar
- Manometre cu robinet de control 0-6 bar,Pn 10 pe circuitul de a.c.c.

Termometrele vor avea clasa de precizie 2 iar manometrele 6.

Instalatii de automatizare, control si reglare
Electrovana de reglare cu doua cai V2Ci si electrovana cu doua cai V2Ca, vor fi
dimensionate pentru debitul de agent termic primar specificate in Fisa tehnica a modulului
termic.
Electrovanele vor avea un domeniu de reglare de:
V2Ci -30% - 100% din debitul de agent primar
V2Ca - 0% - 100% din debitul de agent primar
Cursa vanei va fi de minim 15 mm pentru Dn 50 mm si de 30 mm pentru
Dn65mm
Corpul, conul si scaunul vanei trebuie sa fie din material inoxidabil sis a reziste la 16 bar si
120C. Comanda electrovanei V2Ci, va fi in functie de Ti, iar comanda electrovanei V2Ca,
va fi in functie de Ta.
La caderea tensiunii, vana va ramane in pozitia stand by. Servomotorul va avea puterea
electrica pentru a putea actiona organul de inchidere pentru o diferenta de presiune intre
amonte si aval de 6 bar. Comanda servomotorului vanei va fi de tip modulant in semnal
unificat. Este necesar ca sa poata fi transmisa pozitia organului de inchidere la regulatorul
electronic.
Electrovanele vor avea si posibilitatea actionarii manuale.


Electrovana RP pentru asigurarea umplerii si adaosului de agent termic primarin
circuitul de incalzire cu domeniul de reglare (0-100%)va fi pentru T = 120C si Pn16.
Comanda electrovanei va vi data de un senzor de presiune. Pozitia organului de inchidere va
fi transmisa regulatorului electric. Electrovana cu doua cai RP este un ventil electromagnetic
cu pozitia normal inchis. Se va realiza si un by-pass cu un robinet Pn16 pentru realizarea
incarcarii manuale in cazul in care este intrerupta furnizarea cu energie electrica.
Regulatorul electronic va comanda si regal electrovana V2Ci in vederea asigurarii
parametrilor agentului termic de incalzire in functie de temperatura exterioara si de
necesitatile consumatorului ( care poate fi realizata dupa o diagrama prescrisa ) si
electrovana V2Ca pentru mentinerea temperaturii apei calde de consum la valoarea
prescrisa (60C). De asemenea regulatorul electric va comanda si regla vana de adaos RP
in functie de presiunea din circuitul de incalzire. Parametrii procesului tehnologic reglat vor fi
achizitionati de la senzorii de temperatura Ti, Ta, senzorul de presiune, si senzorul de
temperatura exterioara STE.
Regulatorul electronic va avea rezerve de intrari-iesiri si pentru preluarea pompelor de
circulatie agent termic si pentru realizarea telecomenzilor de reglare a electrovanelor V2Ci si
V2Ca
Senzorii de temperatura Ti si Ta vor fi amplasati pe circuitul de agent termic de incalzire si
respectiv apa calda de consum la iesirea din schimbatoarele de caldura conform schemei
functionale si vor fi utilizati in procesul de reglare a temperaturii agentului termic de incalzire
si pentru mentinerea temperaturii apei calde de consum. Senzorii vor fi de tip rezistiv cu
valoare mare a rezistentei (min. 500 ohmi la 0C) si vor avea tolerant de masura sub 1%.
Senzorii vor fi alesi pentru a putea fi montate pe conducte in locurile indicate in schema
functional ( cu teaca).
Senzorul de temperatura exterioara STE va putea fi montat in exterior spre nord la umbra
pentru a masura cat mai correct temperatura aerului exterior.Temperaturile exterioare de
montare sunt de -30C la + 50C iar constanta de timp de 8 minute.
Toti senzorii de mai sus sunt de tip analogic.
Senzorul de presiune va fi amplasat pe circuitul de intoarcere a agentului termic de incalzire
la intrare in modulul termic. Conditiile de alegere sunt de Pn10 si de masura pentru 0-10 bar.
Toti senzorii de mai sus sunt de tip analogic.
Contoare
Se prevad instalatii de contorizare pentru:
-energia termica consumata de modulul termic din reateaua de agent primar
-debitul de apa preluat din conducta de intoarcere a agentului primar si folosit pentru adaosul
in instalatia de incalzire.
Contoarele de energie termica sunt formate din:
-traductorul de debit
-blocul electronic de calcul
-perechea de termorezistente
Traductorul de debit se va monta asigurandu-se lungimile de teava rectilinii cerute de furnizor
.
Montarea se va realiza pentru a fi usor accesibil sis a poata fi demontat pentru revizii.Se
prefer un traductor de debit termomecanic (cu elice sau turbine). Debitele pentru
dimensionarea traductoarelor de debit sunt in Fisa tehnica.
Blocul electronic de calcul (integrator tip SUPRCAL ) de unde se pot prelua temperaturile,
debitele si cantitatile de energie termica care trebuie transmise la dispeceratul DALKIA.
Termorezistentele vor fi livrate cu teci de inox si se vor monta in mufe sudate pe conductele
respective.
Legarea termorezistentelor se va realiza cu cabluri cu doua fire cu lungimea maxima de 5 m.
Conditiile efective de montaj vor fi cuprinse in Cartea tehnica a contorului de energie
termica.


Toate elementele componente ale contorului vor fi prevazute cu posibilitatea de sigilare.
Instalarea contoarelor se va realize numai dupa verificarea metrological la un laborator
autorizat.
Se vor realize mosoare pentru inlocuirea contoarelor de debit candacestea se demonteaza
pentru diferite motive.

Controlul de debit
Se va monta un contor de debit pe racordul de adaos. Se va crea posibilitatea transmiterii la
dispeceratul DALKIA.
Toate contoarele, atat cele de energie termica cat si cele de debit vor avea Fisa de verificare
metrological care se va preda beneficiarului.

Senzori de presiune
Pentru achizitia datelor referitoare la:
- presiunea disponibila a agentului primar la racordarea modului termic
- presiunea agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere racordate la modulul
termic
- presiunea apei calde de consum pe conducta care pleaca din modulul termic se vor
monta traductorii de presiune analogici adecvati transmiterii datelor la DALKIA.

Senzori de curgere
Odata cu preluarea comenzii pompelor de circulatie a agentului termic de incalzire prin
Regulatorul electronic RE al modulului termic se propune si montarea pe conducta comuna
de refulare a acestora a unui senzor de circulatie care va transmite la dispeceratul DALKIA
aceasta stare.

Conducte
- Conductele pentru agentul termic primar T 150C, Pn 16 vor fi din otel negre, fara sudura,
din OLT 35 K pentru temperature ridicate conform STAS 404/3 sau STAS 530/3 SAU
oricare alt standard care cuprinde cel putin cerintele din STAS-urile de mai sus. Elementele
de imbinare (coturi, teuri, reductii) vor fi din acelasi material si forjate.Grosimile peretilor vor fi
conform SREN 235-97.
- Conductele pentru agentul termic de incalzire T 90C, Pn 10 vor fi din otel OLT 35, negre,
fara sudura sau sudate conform STAS 404/3, STAS 530/3 sau STAS 7656 sau oricare alt
standard care sa cuprinda cel putin cerintele din STAS-urile de mai sus .Elementele de
imbinare vor fi forjate .
Grosimile peretilor vor fi conform SREN 253-97.
- Conductele pentru apa calda de consum T 60C , Pn 10, vor fi din otel zincate, fara sudura
sau sudate conform STAS 7656 sau oricare alt standard care sa cuprinda cel putin cerintele
STAS-ului de sus .Elementele de imbinare vor fi forjate .Grosimile peretilor vor fi conform
SREN 253-97.
Imbinarile tevilor negre se vor face prin sudura iar a tevilor zincate prin lipire tare (brazare)
Pentru a nu fi afectat stratul de protective.
Conductele negre vor fi protejate anticoroziv (grunduite) si vopsite cu email alchidal.
Dimensiunile conductelor sunt date in Fisa tehnica.

Pompele
Pompele de circulatie vor avea caracteristicile din Fisa tehnica si vor fi cu Pn 10 cele pentru
circulatia agentului termic de incalzire si cu Pn 16 cele de circulatie a agentului
primar.Pompele vor fi cu montajul pe conducta, in lini, fiecare pompa va fi insotita de Cartea
Tehnica in limba romana cu instructiuni de montare si exploatare.


PROBE, TESTE, VERIFICARI
Modulul in ansamblul sau si fiecare component in parte vor fi probate in conformitate cu
cerintele de mai sus, adica:
-proba de presiune -circuit primar - 21 bar
-circuit de incalzire - 9 bar
-circuit de apa calda de consum -9 bar
-proba in functiune - atingerea parametrilor ceruti
-transmisia datelor la dispecerat

CONSIDERATII FINALE
Modulul va fi furnizat cu o carte tehnica cuprinzand cel putin:
- Prezentarea modului cu caracteristicile tehnice
- Instructiuni de montare si punere in functiune
- Instructiuni pentru achizitia si transmiterea datelor
-Instructiuni de exploatare si intretinere
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, ele putand fi completate cu ce mai
considera furnizorul, eventual cu consultarea proiectantului.
Toate instructiunile de exploatare si intretinere inclusive cele de setare a controller-ului vor fi
in limba romana.

PENTRU MONTAREA SI RACORDAREA MODULUI DE INCALZIRE

GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la realizarea lucrarilor de montare a modulelor si de
racordare a acestor la instalatii: agent termic primar- apa fierbinte, apa rece, instalatia de
incalzire.
Toate aceste lucrari se realizeaza in spatial punctului termic. Modulele se vor racorda la
instalatia de utilizare a agentului termic de incalzire cu radiatoare.

MONTAREA MODULELOR
Fiecare din cele patru module este un utilaj monobloc, complet echipat si avand un
postament metalic care face posibila asezarea pe pardoseala existent in locul indicat in
proiect. Pozitionarea la montaj este usurata de suruburile reglabile pe care se sprijina utilajul.
Nu este necesara ancorarea in pardoseala.Montarea se face pentru a permite accesul
necesar exploatarii, intretinerii sui reparatiilor. La montare se vor respecta prevederile din
proiect si din carte tehnica a modulului respective, elaborate de furnizor.

RACORDAREA MODULELOR
Racordarea modulelor intre ele si in instalatiile existente se face cu conducte adecvate
conform planurilor si schemelor din proiect.
Racordarea la conducta de apa rece necesita numai lucrari de montaj conducte.
Racordarea la conductele de incalzire comporta integrarea modulului in instalatia de utilizare
a agentului termic.
Racordarea la conductele de apa fierbinte necesita montarea robinetilor, separatorului de
impuritati, a unor portiuni de conducte, montarea contorului si montarea regulatorului de
presiune diferentiala.
Din punct de vedere electric, fiecare modul va avea propriul tablou electric si de automatizare
si se va racorda in tabloul de distributie din punctul termic.

LUCRARI DE CONDUCTE


Materiale
Conductele folosite la racordarea modulelor vor fi:
- pentru apa fierbinte tevi negre trase STAS 404/3 sau STAS 530/3 pentru temperature
ridicate
- pentru agentul de incalzire tevi negre trase STAS 404/3 sau STAS 530/3 sau tevi negre
sudate conform STAS 7656

Montarea conductelor
Se folosesc conducte conform precizarilor de mai sus.
Montarea conductelor de agent primar se va face cu respectarea prevederilor instructiunilor
ISCIR C 15, Normativului 1 13-94 Si Normativului 1 9-94.
Se vor respecta diametrele din proiect.
Conductele se primesc cu certificatele de calitate date de furnizor.
Fixarea si sustinerea conductelor de pereti, stalpi, grinzi, plansee se va face cu bratari,
dispositive de prindere sau console.
Distantele dintre punctele de sustinere se vor determina in functie de materialul conductei si
diametrul acesteia Normativului 1 9-94.
La trecerea conductelor prin pereti se vor monta tuburi de protective care sa permita
miscarea libera a conductelor,datorita dilatari si care se vor etansa pentru a evita infiltrarea
de gaze din exterior in punctual termic.
Tehnologia de imbinare a tevilor de otel pentru realizarea instalatiilor termice si de apa calda
de consum din punctual termic se allege de catre executant astfel incat sa se evite riscul
obturarii sectiunii tevii.
Se recomandaca pentru tevile de otel negre sau zincate cu diametru mici de 3/4" sa se
foloseasca imbinarea cu fitinguri cu filet.
Pentru tevile din otel negre cu diametrul incepand de la 3/4" , pentru incalzire imbinarea se
face de regula prin sudura, cu luarea masurilor necesare pentru a evita obturarea sectiunii.
Imbinarea intre conducte si armature se executa cu flanse sau prin filet dupa tipul armaturii
utilizate in proiect.
Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 432 si sa permita insurubarea pieselor cu
mana pana la cel putin jumatete sic el mult trei stuturi din lungimea filetului piesei.
La imbinarile cu filet, etansarea se executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta de minimum
de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte solutii de etansare
omologate in acest scop.
La imbinarea prin sudura a tevilor cu diametrul peste 1" , tevile cu peretii sub 4 mm grosime
se sudeaza in I iar cele cu grosimea de 4 mm sau mai mare, se sudeaza in V .
Lucrarile de sudura vor fi effectuate de catre sudori autorizati, acestia putand prezenta
autorizatia ceruta pentru respectivul tip de sudura ce urmeaza a fi efectuat.
Sudorii vor avea asupra lor autorizatia de sudor conform anexei 7 din CR 9-96 si poanson pe
care il vor aplica dupa efectuarea fiecarei suduri.
Executantul raspunde de alegerea corecta a procedeelor de sudura stabilite si de calitatea
executiei si a materialelor folosite.
Autorizatiile trebuie sa fie valabile la data executiei imbinarilor sudate.
Inaintea inceperii lucrarilor de executie sudorii vor executa probe martor pentru verificarea
sistemului de imbinare. Proba va fi supusa incercarilor effectuate cu ocazia agrementarii
sistemului, iar rezultatele trebuie sa se incadreze in valorile de referinta.
Imbinarile de inceperea lucrarilor vor fi poansonate de sudorul care le-a executat prin
poansonare ce poarta indicativul sudorului.
Inaintea inceperilor lucrarilor de sudura, anteprenorul va pregati si aproba procedurile
necesare de sudura si specificatiile procedurilor de sudare.


Suprafetele care urmeaza a fi sudate se vor curate in prealabil in mod corespunzator, in
conformitate cu tehnologia de executie, pentru o calitate corespunzatoare a imbinarilor
sudate.
Fara a se tine cont de calitatea otelului, imbinarile sudate vor fi realizate prin sudare fara alte
interuperi decat cele necesare inlocuirii electrodului si modificarii pozitiei sudorului.
Montajele sudate sau alte imbinari sudate care nu fac parte direct din sistemul de presiune,
se vor indeparta la o distant de cel putin 40 mm de principal imbinare sudata.
Arcul de sudura nu trebuie aprins pe suprafata tevii.Orice defect datorat aprinderii pe
suprafata tevii se va indeparta prin polizare.
Imediat dupa finalizarea unei suduri, sudorul va insemna sudura cu initialele/numerele sale
intr-un mod durabil.
Sudurile finalizate se vor raci incet, racirea fortata nu este acceptata. Dupa racier, tevile si
sudurile vor fi curatate.In cazul tevilor din otel trebiue sa se asigure ca capetele tevilor nu
sunt ruginite.
Lucrarile de sudare se vor executa numai la o temperatura a medilui ambient de cel putin
0C si dup ace s-a verificat ca procedeul omologat de sudare a conducteleor corespunde
calitativ, probandu-se in acest mod ca materialul de baza sic el de adaos sunt din fisa
omologata si certificatele de calitate ale acestor.
Materialul de ados folosit la sudare trebuie ales astfel incat sa corespunda materialului de
baza si procedeului de sudare, sa asigure in cusatura sudata aceeasi compozitie chimica si
aceleasi proprietati mecanice ca si materialul tevii.
Materialul de ados folosit la sudare trebuie insotit de buletinul de calitate emis de producator
sis a corespunda in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile de veificare a calitatii,
marcarea si livrarea.
Electrozii se vor depozita uscati in containere incalzite conform onstructiunilor firnizorilor si in
asa fel incat fiecare tip sa poata fi usor de identificat.
Executarea imbinarilor prin lipire tare pentru tevile zoncate se va realize numai de catre
sudori autorizati in acest scop si care dovedesc acesta prin certificate valabile la data
inceperii executiei.
Sudarea tevilor zincate se realizeaza cu electrozi speciali de material pe baza de cupru, care
foloseste temperature de topire care nu afecteaza stratul de protective a tevii zincate.

PROBE
Se vor respecta prescriptiile din normativele I 13-94 si PE 204 (proba la rece - presiune;
incercare de functionare; incercare de etansietate si rezistenta conductelor la cald ).
Inainte de probe, instalatia se spala pentru evacuarea murdariilor sau resturilor de sudura din
interior; operatiunea se executa inainte de racordarea tevilor la schimbatoare, pompe, etc.
Se intocmeste process-verbal de efectuarea spalarii conductelor.
La proba de presiune care se executa conform normativelor indicate mai sus se va verifica
si calitatea sudurilor in conformitate cu normativul I 27-82, astfel:
pe circuitul de apa fierbinte : clasa de calitate III
pe circuitul de apa calda: clasa de calitate V
Pentru monatarea conductelor si imbinarilor prin sudura, cat si pentru executia pieselor
special din elemente sudate ale circuitului de apa fierbinte se vor respecta Prescriptiile
tehnice pentru proiectarea, montarea, separarea, exploatarea si verificarea conductelor de
apa fierbinte sub presiune, C 15-84 elaborate de ISCIR.
Verificarea imbinarilor sudate se face in conformotate cu prevederile din cap V.
Executarea si montarea conductelor de apa fierbinte sa va face numai de catre societatile cu
personal autorizat conform indicatiilor din C 15-84, cap. V si a prescriptiilor ISCIR, CR 2 si
CR9.
Pesiunea de incercare va fi:
pe circuitul de apa fierbinte: 1,5 x 16= 24 bar


pe circuitul de apa calda: 1,5 x 6= 9 bar
Proba este stisfactoare daca timp de 20 de minute ramane fix pe aparatele de masura iar la
sudurile umezite nu se produc umeziri.

IZOLATII SI PROTECTII
Se executa la conducte dupa curatirea de rugina, grunduire si efectuarea probelor.
Termoizolatia va fi din cochilii sau alta solutie echivalenta din punct de vedere termic
propusa de executant. Protectia termoizolatiei se va realiza cu table de aluminiu, folie de
aluminium cu chituri special sau alta solutie echivalenta.Se va da atentie deosebita inchiderii
izolatiei la terminarea ei cu capace realizate din material de protective.
Schimbatorul de caldura cu placi nu necesita izolatie termica.

STANDARDE SI NORMATIVE
Instalatiile de incalzire central se vor realize conform prevederilor "Normativului pentru
proiectarea si executarea instalayiilor de incalzire central I 13- 2000 si normativului C 15-
2000 privind conductele de apa fierbinte.
Lista cu principalele prescriptii tehnice si standard, care intereseaza executarea instalatiilor
de incalzire se gasesc in normativul I 13- 2000 din care se precizeaza urmatoarele:
Legea 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor
C 15- 2000 Normativ privind proiectarea conductelor de apa fierbinte
I 9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare (apa si canalizare la
constructii civile si industrial
I 27-82 Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor
sudate la conductele tehnologice
I 36-93 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din central si puncte
termice
I 13-2000 Normativ privind instalatiile de incalzire
C 16-84 Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pet imp friguros
C 139-87 Instructiuni tehnice pentru proiectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice
C 142-85- Instructiuni penru executarea si receptionarea termoizolatiilor la lementele de
instalatii
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului.Norme generale de protective impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor
C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
127- 82 Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor
sudate la conducte tehnologice.

PLANUL DE SECURIATEA SI SANATATEA MUNCII

ORGANIZAREA DE SANTIER
DELIMIATREA AMPLASAMENTULUI-VECINATATI:
Amplasamentul obiectivului si vecinatatile reies din precizarile din Memoriul Tehnic al
proiectului.
Santierul trebuie prevazut cu garduri temporare de delimiatre si porti de acces inscriptionate
si prevazute cu mijloace de semnalizare si panori care sa indice:
Echipamentul de protective obligatoriu
Regulile de securiate si sanatate in munca ce trebuie sa fie respecate in incinta santierului


Numele persoanelor care raspund de organizarea santierului.
Pentru realizarea lucrarilor de constructii montaj, constructorul isi va planifica
organizarea de santier pe baza unui proiect propriu in functie de distant sediului de santier si
de doatrile de care dispune.
In timpul executiei constructorul va asigura comunicarea pe santier cu telefonul mobil si statii
radio din dotarea proprie.

ACCESUL SI DEPLASAREA IN INCINTA SANTIERULUI
Accesul in zonele de lucru se va realize prin drumurile de acces existente in zona. Personalul
executantului nu are voie sa paraseasca zonele delimitate, sa devieze de la rutele indicate
ale beneficiarului si sa execute lucrari fara autorizatie scrisa. Vor fi evitate pe cat posibil
drumurile in panta, colturile fara vizibilitate di drumurile abrupt.
Circulatia in incinta santierului se va face folosind un sistem de cai de circulatie interioare
separate pentru utilaje si pietoni.
Se vor realize semnalizari special care sa indice cert pentru cine este destinatia zona de
deplasare (auto/pietoni) si bariere care sa impiedice patrunderea utilajelor in zona de
deplasare a pietonilor.Intersectiile dintre caile de acces din santier bor fi semnalizate pentru a
atrage atentia celor care sunt implicate in activiatea santierului.
Pentru mijlocele auto se va impune o viteza maxima de deplasare, marcata prin indicatoare
atat la intrare cat si in interiorul santierului.
Mijloace de transport si echipamentele executantului vor primi un permis de acces de la un
reprezentant al bebeficiarului indicandu-se ruta care trebuie urmata si de la care nu se va
devia.
Conducatorii autovehiculelor, incluzand mecanismele mobile, vor poseda permis de
conducere valabil pentru clasa de vehicul pe care o conduce.
Daca se executa manevre riscante (intoarceri, mers cu spatele, etc.,) vehiculele/utilajele vor
fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie sa amplasesze in zone in care pot fi
vazute de catre conducatorul auto/utilajului si pot vizualiza zona de manevra astfel incat sa
previna patrunderea autovehiculului /utilajului. Conducatorul autovehiculului/ utilajului nu va
incepe / relua maenvrele decat dupa ce a primit semnalul de la persoana care-l piloteaza.
Zonele de stationare pentru utilaje sau auto se vor emnaliza special. Autovehiculele si
utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute. In timpul stationarii acestea vor avea
in mod obligatoriu motorul oprit si vor fi imobilizate adecvat (cu fana de stationare sau cale
de blocare). Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau
cheile in contact.
Este interzisa manevrarea autovehiculelor /utilajelor de catre personae necalificate
corespunzator. Vehiculele vor avea certificate tehnic valabil. Conducatorilor auto li se poate
cere certificatul tehnic al vehiculului si permisul de conducere la control in orice moment.
Inspectorul de securitate si sanatate in munca va pastra o copie a permisului de conducere si
a altor certificate relevante ale conducatorilor si ale vehiculelor.
Este obligatoriu amenajarea unui spatiu unde fiecare autovehicul / utilaj care iese din santier
sa fie curatat de noroiul de pe roti.Apa rezultata in urma spalrii trebuie sa respecte conditiile
de protectia mediului (filtrare, decontaminare).

CONTROLUL ACCESULUI PE SANTIER
Este interzis accesul pe santier oricarui vizitator in incinta santierului fara autorizatie de la o
persoana din conducerea santierului sau de la coordonatorul pe liniede SSM la nivelul
lucrarii.
Persoanele care au obtinut acordul sa intre in lucrare vor purta obligatoriu echipament
individual de protective si va fi instruit in ceea ce priveste utilizarea adecvata a
echipamentului individual de protectie.


Echipamentul individual de protective necesar lucratorilor va fi asigurat de angajator si
va fi asociat cu potentiale riscuri.
Toti contractantii/ subcontractantii vor fi obligati sa informeze postul de control asupra tuturor
celor care au acordul lor de a intra in santier, le vor da liste cu daele personale ale lucratorilor
care lucreaza in santier si vor informa conducerea santierului sau coordonatorul pe linie de
SSM.
Fiecare lucrator trebuie sa aiba informatii despre:
-modul de circulatie in santier
-riscurile la care se expune
-conduita in caz de accident
-locul unde se acorda primul ajutor
-regulile pe care trebuie sa le respecte astfel incat sa nu sufere accidente.
Nerespectarea acestui punct va putea antrena o excludere provizorie sau definitive a
persoanei desemnata pe linie de SSM a respective scocietati sau chiar a societattii, aceste
decizii pot fi luate de catre managerul de proiect si coordonatorul pe linie de SSM (securiate
si sanatate in munca).
SPATIILE SI FACILITATILE DESTINATE ORGANIZARII DE SANTIER
Organizarea santierului temporar de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de
securiatte si de igiena muncii. Amplasarea pe teritoriul santierului a constructilor temporar
auxiliare, a depozitelor, a rampelor, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor
sociale pentru lucratori trebuie sa fie in conformitate, cu toate care sa asigure si securitatea
in munca.
Vor fi asigurate spatiile pentru activitatile administrative (birourile) cat si cele pentru
cazarea temporara(containere).
Dotarea social-sanitara se va face corespunzator astfel:
O toaleta pentru un numar maxim de 25 de personae de acelasi sex.
Vestiar pentru schimbarea hainelor si depozitarea echipamentului individual de protective
(EIP)
Dusuri si chiuvete
Furnizarea apei potabile va fi facuta in od corespunzator pentru uzul lucratorului.

INSTRUIREA SI SUPRAVEGHEREA
In interiorul santierului va fi amenajat un loc special pentru instruirea de securitate si sanatate
in munca. Locul va fi dotat cu biblioteca si documentatia adecvata ( brosuri, regulamente,
etc), afise si regulamente interne.Aici personalul va primi instructajul cu privire la procedurile
de securitate si sanatate in munca.
Instruirea introductive generala va fi urmata de instruiri periodice de SSM (securitate si
sanatate in munca), dupa cum urmeaza:
- lunar pentru muncitori
- trimestrial pentru supraveghetorii managementul proiectului.
Documentele pentru instruirile periodice vor fi cele referitoare la toate tipurile de
lucrari.
Toate aceste documente privitoare la instruire de SSM vor fi pastrate pe santier, de
Inspectorul de securitate si sanatate in munca, pe toata durata derularii proiectului.
Documentele privitoare la instruirile lucrarilor subcontractorilor vor fi disponibile la biroul
subcontactorilor. Inspectorul de securitae si santate in munca va controla periodic
completarea lor corecta!
Managerii, supraveghetorii si subcontarctorii lui vor oferi lucratorilor si personalului de care
sunt responsabili instructiuni cat mai clare referitoare la lucrae, astfel incat sa se asigure ca
toate operatiunile sunt executate in conditii de siguranta, iar riscurile ce pun in pericol
sanatatea sunt minime.


Instructiunile vor include descrierea obiectivului,succesiunea operatiilor, riscurile ce implica
asemea operatii precum si masurile de prevenire ce trebuiesc luate.

RAPORTAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR
In cazul ranirii unei personae sau in cazul unui accident cu urmari serioase sau fatale asupra
lucratorilor sau lucrarii, supraveghetorul responsabil pentru persoana sau operatia respective
va informa imediat Directorului Diviziei HESQ sau Directorului de Protectia Muncii/
Dirctorului DE Protectia Mediului.
In cazul in care accidental trebuie raportat la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM),
Directorul de Santier sau Adjunctul vor raporta problema imediat.
Incidentele periculoase vor fi raportate conform legislatiei in vigoare.
Daca vor fi identificate noi riscuri, se va revizui tabelul de identificare a riscurilor si vor fi
luate masuri corespunzatoare de securitaet si sanate in munca. Inspectorul de SSM se va
asigura ca noile masuri de SSM vor fi aplicate pe santier.

(EIP) ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE PENTRU LUCRATORI
Se va asigura ca in santier exista echipamente de protective adecvate, pentru uzul
lucratorilor.
Subcontractorii vor furniza propriul lor echipament de protectie pentru personalul angajat.
Personalul va fi instruit in ceea ce priveste utilizarea adecvata a echipamentului individual de
protectie.
Echipamentul individual de protective va fi asociat cu potentiale riscuri.In functie de natura
activitatii, tipurile de echipament individual de protective care vor fi cerute pentru proiect vor
include( dar nu se vor limita):
Casa de protectie: Toate castile de protective vor fi in conformitate cu standardul national
sau echivalentul unui standard international (European).
Acolo unde lucratorul este expus conditiilor de vant, castile vor fi prevazute cu barete. Castile
de protective sunt obligatorii in toate zonele de lucru care ar putea cauza accidente la cap.
Protejarea ochilor: Se vor purta ochelari pentru protejarea vederii.Tipul de echipament
furnizat poate varia: ochelari de protective, vizier de protective pentru toata fata dar in fiecare
caz se va tine cont de standardul aprobat.
Echipament de sustinere: Lucratorilor care lucreaza la o inaltime mai mare de 3 m deasupra
solului li se va impune sa poarte o centura de siguranta cu snur, in cazul in care nu exista
facilitate de protective impotriva caderii. Fiecare lucrator care este nevoit sa lucreze la
inlatime trebuie sa poarte centura de siguranta, va fi instruit inainte de inceperea lucrului
asupra utilizarii corecte a echipamentului individual de protective impotriva caderii.
Incaltaminte de protectie: Personalul care lucreaza va purta incaltaminte de protective
rezistenta, cu bombeu metalic.
Manusile: Lucratorul cu risc de posibile acidente la man va fi doata cu manusi de protective
adecvate, pentru a preveni ranile cauzate de folosirea unor material ascutite, abrasive, toxice
sau substante periculoase.
Fiecare lucrator care nu are in dotare echipament individual de protective este responsabil
pentru: pastrare lui in controlarea periodica pentru a se asigura ca este corespunzator pentru
scopul initial.
Nefolosirea de catre lucratori in mod corespunzator a echipamentului individual de protective
din dotare va fi sanctionata ca atare (conform legislatiei in vigoare).

APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR
Toate facilitatile de pe santier cum ar fi birouri, magazii, ateliere, tabere si baraci, vor fi dotate
cu extinctoare adecvate ce vor fi amplasate in locuri strategice.Dotari similar vor fi facute in
zonele de depozitare unde sunt pastrate substantele inflamabile.Pichetele de echipament
PSI vor fi doate dupa cum urmeaza


Extinctoarele si alte material rezistente la foc(nisip), lopeti, galeti, etc.
Numar de telefon ale celei mai apropiate briagzi de pompieri, 112.
Spatiile de depozitare vor fi amplasate la distante corespunztoare de alte cladiri
administrative, tinand seama de natura materialelor depozitate (pulbere cu diferite grade de
inflamabiliate , explozibil, etc.)
Containerele GPL si substantleinflamabile vor fi depozitate in dispositive ventilate
corespunzator in locatiile desemante , cu exceptia cazului in care sunt folosite imediat.
Dispozitivele de pastrae GPL vor fi amplasate la cel putin 20 metri de orice cladire populatia
si vor fi puse pe un teren lipsit de vegetatie.
Contractorul se va asigura ca toate echipamentele utilizate pentru ardere electrica sau
cu gaz sunt prevazute cu disppozitive de impidicare a intoarcerii flacarii ventile.
Toate birourile, magaziile, atelierele si alte cladiri sau stabilimente vor fi dotate cu
panouri de avertizare precum: Fumatul interzis", Iesire in caz de incendiu", etc. care vor fi
afisate atat in limba engleza cat si in limba romana.

LUCRARI LA INALTIME
Munca va fi controlata si organizata corespunzator, utilizandu-se platform de lucru, schele si
cai de acces sigure. Buna judecata a inspectorului muncii va fi folosiat pe santier pentru a
asigura siguranta si masurile de prevenire necesare in circumstante neobisnuite.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor anunta toti detinatorii de retele din zona (Romtelecom,
Electrica), pentru a trimite reprezentantii lor pe terne in vederea indicarii cablurilor
electrice,telefonice subterane, etc.
Conectarile si deconectarile ce presupun oprirea alimentarii cu energie electrica sau a unor
utilitati, vor fi realizte de beneficiar la cerea executantului in conformitate cu masurile de SSM
si PSI in vigoare.
Pentru realizarea lucrarilor in prezenta documentatiei este necesar ca derularea lucrarilor sa
se faca esalonat, in baza unui program stabil de comun accord intre beneficiar si constructor.
La finalizrea lucrarilor terenul afectat, va fi restaurat astfel incat sa se respecte
cerintele legilor in vigoare. Se va reface stratul vegetal, configuratia terneului, malurile apelor,
etc.

SCHELELE
Urmatoarele reguli de siguranta trebuie sa fie aplicate in construirea, utilizarea si demontarea
schelelor si a platformelor pentru lucrul la inaltime, care sunt folosite in timpul derularii
proiectului:
a)Fiecare schela si fiecare parte a acesteia va fi bine construita, din material corespunzator
si cu rezistenta corespunzatoare scopului initial.
b)Cheresteaua folosita pentru constructia scheleor va fi rezistenta si neprelucrata,
zgrunturoasa si fara alte defecte care sa afecteze rezistenta si durabilitatea.
c)Partile metalice care sunt folositepentru construirea schelelor vor fi de buna calitate si in
stare foarte buna, fara coroziuni sau alte defectiuni care ar pute afecta rezistenta
materialului.
d)Toate schele si platfrmele de lucru vor fi construite , inlocuite si/sau demontate de catre
personal component si experimentat, sub atenta supraveghere a unui supraveghetor
competent.
e)Fiecare schela va fi intretinuta corespunzator si fiecare componeta a acesteia va fi fixate
intr-o pozitie sigura astfel incat sa previna pe cat posibil desprinderea accidental.
f)Este esentiala o baza sigura, de aceea solul sau podeaua pe care va fi pozitionata schela
trebuie examinata cu atentie.
g)Acolo unde schele sunt construite pe suprafete solide precum betonul, mici placi de
cherestea pot fi folosite in locul planseelor pentru a preveni spargerea placilor de baza.


h)Fiecare schela va fi ancorata corespunzator sau suspendata, iar acolo unde este necesar,
I se va asigura un contrafort sau traverse, pentru a asigura stabilitatea.
I)Schele vor fi fixate cu ajutorul unor traverse central sau diagonal, cu ajutorul amanduroara,
pentru a asigura componentele laterale vrticale; traversele central vor avea lungimea
corespunzatoare astfel incat sa alinieze sis a impreuneze automat membrele vertical pentru
a asigura stabiliatea si rigiditatea schelei. Toate traversele de legatura vor fi executate in
conditii de siguranta.
j)Ramele sistemului schelei vor fi pzitionate una deasupra celeilate cu suruburi de fixare
pentru a asigura alinierea vertical coresounzatoare a picioarelor.
Orice schela mobile sau schela ce poate fi muatata pe roti sau pe sina va fi:a)Construita
incat sa aiba in vedere stabilitatea si daca este necesar pentru stabilitatea ei se va plasa o
greutate la baza.
b)Folosita pe o suprafata ferma si neteda si nu pe o suprafata inclinata astfel incat sa se
creeze riscul instabilitatii schelei sau a incarcaturii de pe acestea;
c)Ancorata in conditii de siguranta astfel incat sa se evite miscarea atunci cand o persoana
lucreaza pe schela;
d)Misacata numai prin impingerea bazei.
Franele vor fib locate atunci cand nu sunt in miscare.Turnurile vor fie liberate de personae,
material si instrumente inainte de a fi miscate.

SCARILE
Fiecare scara si scara plianta va fi bine construita, dintr-un material dur si cu o rezistenta
adecvat scopului pentru care va fi folosita.
Scarile si scarile pliante nu vor fi pozitionate pe bucati de caramida sau pe alte diverse
material ce ii pericliteaza stabilitatea,ci vor fi pozitionate pe suprafete plane si ferme.
Fiecare scara va fi ancorata astfel incat sa se evite balansul; sa fie ancorata in conditii de
siguranta ambele brate;sa fie folosite astfel incat sa se evite fluajul
Nu se vor folosi: scarile cu trepte lipsa sau trepte rupte, cu traverse rupte sau crapate, cu o
constructive deterioratoare, sau cu una din trepte prinsa in cuie, tinte sau alte fixari similar
nesigure
Scarile vor fi amplasate in locurile de acces catre etaje sau catre platform, cu exceptia
locurilor in care sunt deja scari temporare sau permanente.
Persoana care lucreaza pe o scara trebuie sa aiba intotdeauan o mana asigurata si ambele
picioare pe aceeasi treapta. Nu este permisa stationarea pe scara a mai multor personae in
acelasi timp.
Persoanele care urca sau coboara de pe scar nu trebuie sa aiba in maini instrumente ,
materiale. Instrumentele pot fi puse in buzunar sau pe curele special cu conditia ca acestea
sa nu prezinte niciun pericol , iar miscarile sa nu fie stanjenite.

SUPRAVEGHEREA DESCHIDERILOR DIN PARDOSEALA
Vor fi luate masurile adecvate pentru a asigura ca eventualele deschideri in pardoseala sunt
supravegheate sau acoperite pentru a preveni caderea lucratorului, materialului sau a altor
instrumente.Aceasta include instalarea temporara de balustrade, placaje, plase de siguranta
si alte masuri
Se vor aplica urmatoarele reguli de siguranta :
a)Deschiderile temporare din pardoseala vor fi supravegeate in permanenta, acoperite cu
platform adecvate sau imprejurimile cu o balustrada temporara.
b)Pentru podeaua temporara pot fi folosite plansee de schela, placaje exterioare sau alte
materilae corespunzatoare.Podeaua trebuie sa fie facuta in conditii de siguranta pentru a
preveni alunecarile.Este indicate folosirea benzilor de avertizare a pericolului.
c)Balustrada temporara standard trebuie sa fie compusa dintr-o bara superioara de
aproximativ 1 m inlatime si o bara mijlocie pozitionata aproximativ la jumatatea dintre nivelul


solului si bara superioara.Vor fi asigurati suficienti stalpi astfel incat balustrade sa fie
sufficient de rezistenta.
d)Toate capacele pentru gauri vor fi clar inscriptionate cu semnul capac de gaura.
balustrade standard si bordure.
balustrade standard si bordure

Buteliile de gaz comprimat
Atunci cand buteliile sunt ridicate, vor fi ancorate de suporti sau de console special
concepute si construite pentru acest scop.Nu vor fi ridicate cu magneti sau cu franghii.
Cilindrii vor fi mutati prin rulare pe parte inferioara.Nu vor fi aruncati in mod intentionat si nu
se va permite ciocnirea lor prin violent.
Cand cilindrii sunt transportati de catre vehicule electrice, vor fi pozitionati vertical
In cazul in care cilindrii nu sunt ancorati in conditii de siguranta pe un transportor special
pentru acest scop, regulatoarele vor fi scoase pana cand cilindrii vor fi mutati.
Cand acest lucru este terminat, cilindrii sunt goliti sau ori de cate ori vor fi mutati cilindrii,
valvele acestora vor fi inchise
Cilindrii de gaz comprimat vor fi intotdeauna ancorati in pozitie vertical, cu exceptia situatiilor
cand sunt ridicati sau transportati.
Cilindrii vor fi tinuit la distant suficienta de orice operatii de taiere sau sudare, astfel inact sa
nu ii atinga flama sau zgura fierbinte.Atunci and acest lucru nu este posibil, se va folosi un
scurt rezistent la incendii.
Cilindrii vor fi pozitionati astfel incat sa nu se ciocneasca unul cu celalat sis a produca un arc
electronic , vor fi pozitionati cu capatul valvei insus.Nu vor fi pozitionati in locuri in care pot fi
atinsi de flama, metal fierbinte sau orice alte surse de caldura artificial.

Buteliile de oxigen combustibil
Buteliile de combustibil si oxygen vor avea numele substantei continute in litere, care ori vor
fi inscriptionate direct pe colectoare, ori vor fi atasate pe etichete.
Buteliile de oxigen si combustibili vor fi depuse in conditii de siguranta, in spatii bine ventilate
si usor acesibile . Nu vor fi depuse in spatii inchise.
Furtunurile de conexiune la colectoare, oncluzand ambele capete ale furtunului de alimentare
ale colectorului, trebuie sa fie de un tip care sa nu permita interschimbarea dintre colectorul
de combustibil si oxigen si capul de alimentare.
Cand nu sunt in uz, furtunurile de conexiune la colectoare si capul de alimentare trebuie sa
fie acoperite.
Cand nu sunt in uz, nu trebuie plasat nimic pe partea superioara a colectorului care ar putea
sau ar impiedica inchiderea rapida a valvei.

Furtunurile
Furtunul de combustibil si furtunul de oxigen se vor distinge foarte usor unul de celalalt.
Toate furtunurile care se folosesc pentru acetilena, oxigen, combustibil natural sau fabricat,
sau orice alt tip de combustibil care se paote aprinde sau poate pune in pericol siguranta
lucratorilor, vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb de tura. Furtunurile cu defectiui vor fi
scoase din uz.
Furtunurile de imbinare vor fi de tipul celor care nu pot fi desfacute sau deconectate printr-o
simpla miscare de rotatie.

Cablurile si portelectrozii


Vor fi folositi numai portelectrozi care sunt special create pentru sudarea cu arc electric
pentru taiere si care pot fi intrebuintati la intensiatea maxima de current ceruta de electrozi.
Toate componentele strabatute de current care trec prin port-electrod, pe care sudorul le
tine in mana, trebuie sa fie isolate corespunztor tensiunii maxime si impamantare.
Toate cablurile pentru sudura cu arc electric si cele pentru taiere vor fi complet izolate, vor fi
de tip flexibil si vor putea suporta curentulmaxim necesar desfasurarii lucrarii, luand in
consideratie raportul ciclic sub care lucreaza arcul sau curentul.

Instalatia electrica
Vor fi folosite pentru serviciile de constructii din proiect atat instalatiei electrice temoprare cat
si permanente. Urmatoarele standarde de siguranta sunt neceaare sa fie respectae:
Toate instalatiile electirce vor fi in conformiate cu normele nationale din Romania
Intrerupatoarele de circuit de tip current de fuga vor fi folosite pentru taote serviciile electrice
temporare acolo unde este nevoie.
Prelungitoarele vor avea cablu intreg cu izolatia exterioara intact. Refacerea izolatiei
exteriaore trebuie facuta astfel inact sa se asigure ca este la fel de rezistenta ca si ea initial,
in aceeasi masura ca si materialul original.
Atunci cand subt expuse piese ale echipamentului electric ce sunt incarcate electric vor fi
afisate semen de avertizare corespunzatoare.
Numai personalul specializat este autorizat sa reseteze declansarea intreupatoarelor
Transformatoarle vor fi protejate cu carcase isolate individual sau vor fi imprejmuite cu
garduri.Accesul la echipament va fi asigurat prin incuietori sau alte century ce necesita
flosirea unor instrumente pentru a le dechide. Semne de avertizare a pericolului vor fi afisate
in incintele acestora.
Toata instalatia temporara va fi impamantata.
Nu sunt premise intreruperile de current electric ale cicuitelor de iluminare tempoare.
Cutiile mijloacelor de deconectarea vor fi asigurate la suprafat pe care sunt monate si vor fi
acoperite cu capace.
Fiecare instrument pentru deconectarea motoreleo, aparaturii, alimenattorului de serviciusau
circuitului de ramura, in locul in care isi au originea, va trebui sa fie vizibil marcat incat sa
indice scopul, doar
daca nu este pozitionat sau aranjat in asa fel incat sa fie foarte evident scopul.
Tot echipamentul electric de pe santier va fi verificat de catre unul din supraveghetorii
electricieni ai contractorului.Rapoartele acestor inspectii periodice vor fi inregistrate.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE
Serviciile sanitare in timpul executiei lucrarilor de investitii se vor asigura de catre
constructor.
Anteprenorul trebuie sa asigure locul de munca cu truse medicale cu material sanitare si
substante adecvate luarii de masuri urgent corespunztpare accidentelor posibile care s-ar
putea produce in timpul executiei lucrarilor pentru ca acordarea primului ajutor sa se poatea
face in orci moment.
Continutul truselor trebuie sa fie conform reglementarilor emise de Ministerul Sanatatii
Publice pentru riscurile procesului de munca.
Primeleingrijiri medicale ce pot fi acordate accidentatului si modul de solicitare a asistentei
medicale, trebuie sa fie cunoscute de toti lucratorii.
Toti lucratorii trebuie sa fie instruiti pentru a acorda primul ajutor pentru accidente generate
de curentul electric, stop respirator, obstructia cailor respiratorii, pierderea cunostintei, plagi
si hemoragii, fracture, traumatisme ale toracelui, ale coloanei vertebrale, ale muschilor,
ligamentelorsi articulatiilorl.
In caul producerii unu accident, interventia imediata a salvatorului trebuie sa aiba in vedere:


Analizarea situatiei,care sa conduca la identificarea naturii accidentului, la depistarea
eventualelor riscuri care persista si a cailor care pot fi annihilate pentru a proteja victim si a
preveni extinderea accidentului
Protejarea victimei prin suprimarea sau izolarea riscurilor sau prin scoaterea victimei de sub
actiunea riscului
Examinarea victimei dca sangereaza abundant, raspunde la intrebari, respire, ii bate inima.
Acordarea primului ajutor
Anuntarea aciidentului
Supravegherea victimei si asteptarea a echipei de specialiate
Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul actionandu-se rapid dupa
urmatoareele reguli:
Examinarea exterioara complete a accidentatului, avand grija sa nu I se agraveze starea
prin miscari bruste sau gresite
Respectarea unei asepsii(sterilizare) perfecta
Salvatorul va acorda primul ajutor in functie de starea victimei:
- daca victima nu vorbeste(este inconstienta) dar respire si are puls sunt necesare-asezarea
in pozite de siguranta, acoperirea victimei, alarma dupa care supravegherea semnelor vitale
pana la sosirea ajutoarelor medicale
- daca victima nu raspunde, nu respire dar are puls- degajarea cailor respiratorii, compresii
abdominal (manevra Heimilich), respiratie gura la gura sau gura la nas
- daca victima nu raspunde, nu respire, nu are puls este necesara reanimare cardio-
respiratorie
- daca victima sangereaza abundant se aplica compresie manuala laocala, pansament
comprensiv, comprise manuala la distant
- daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite misacri se va actiona ca si cum ar
avea o fractuar evitandu-se deplasarea sa
Persoana care anunta serviciul medical de urgenta trebuie sa dea relatii corecte suficiente
despre:
-unde este locul accidentului
-ce s-a intamplat
-daca sunt raniti blocati
-daca drumul este sccesibil
-cate victim sunt, din care cate sunt in stare grava
-ce tipuri de leziuni sunt
-descrierea in special a leziunilor care pot provoca moartea
-numele si numarul de telefon de la care suna.
Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate inainte de sosirea
personalului calificat, in afra cazurilor in care este absolute necesar sa fie scoase dintr-o
pozitie sau situatie periculoasa care ar putea agrava vatamarea.
Momentele cele mai importante ale transportului victimei (scoaterea victimei de la locul
accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul, asezarea) trebuie executate diferntiat, in
functie de circumstantele in care s-a produs accidental, de gravitatea si tipul leziunilor
provocate , cat si de numarul salvatorilor prezenti.
Accidetatii vor fi transportati la unitatea sanitara cu ambulanta.Numai in cazul leziunilor
usoare, car nu influenteaza functiile vitale ale oragnismului, accidentatul poate fi transportat
cu alt mijloc de transport.
Nici un accidentat nu va fi transportatinainte de a fi examinat si de a I se acorda primul
ajutor.Inmod obisnuit numai cadrele mediacale au dreptul sa dispuna ridicarea si transportul
victimelor d la locul accidentului.La sosirea ambulantei salvatorul, pe langa menvrele de prim
ajutor intreprinse, trebuie sa urmareasca semnele vitale ale victimei: prezenta respiartiei, a
pulsului, starea de constienta, cat si efectele primului ajutor acordat- stabilizarea respiratiei,
oprirea hemoragiei, starea pansamentelor, pozitia de siguranta.


SA SE RESPECTE LEGISLATIA IN VIGOARE:

Legea nr.319/2006-Legea securitatiii si sanatii in munca
H.G. 1425/30.10.2006-Norme metologice de aplicare a Legii nr.319/2006
H.g. 300/2006-privind cerintele minime de securiate si sanatate pentru santiere temoprale
sau mobile
H.G. 1146/30.10.206-Cerinte minime de securitate si sanatatein munca-utilizareain munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca
H.g. 1048/09.08.2006-Cerinte minime de sanatate si securiate in munca-utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protective la locul de munc.
H.g. 1091/16.09.2006-Cerinte minime de sanatate si securitate pentru locul de munca
H.G. 971/09.08.2006-Cerinte minime pentru semanlizarea de securiate sis au sanatate la
locul de munca.
H.G. 1058/09.08.2006-Cerinte minime pentru imbunatatirea securiattii si protectia sanatatii
lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explosive
H.G. 1218/2006-Cerinte minimede securiate si sanatate pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor leagte de expunerea la agenti chimici in munca.
H.G. 1051/2006- Cerinte minime de securiate si sanatate pentru asigurarea pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare.
H.G. 856/2002-privind evident gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase.
H.G.348/2005- depozitarea deseurilor
Ordin 95/2005-Criterii de acceptare si procedure preliminare de aceptare a deseurilor la
depozitare si lista natinala de deseuri aceptate in fiecare clasa de deposit de deseuri la
depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare casa de depozit de deseuri.
Legea 307/2006-Apaarea impotriva incendiilor
Norme generale de aparare impotriva incendiilor-Ordin MAI nr. 163/28.03.2007.
Ordin M>I> 712/2005-privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta
Normativul Departamental nr. 25/1995-privind respectarea distantelor minimale din punct de
vedere PSI
Instructiuni departamentale pentru proiectarea, executia, montarea si verificarea sistemelor
de fixare a utilajelor si echipamentelor pe elmente de sustinere (indicative PD207-82).
C 169-80 Normativ pentru executarea lucraliror de terasamente
C 83-75 Indrumator pentru executarea trasarii de detaliu in constructii.
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
NP 029-98 Normativ privind executia reteleor termice cu conducte preizolate.
SR EN 10216 -2 conducte pentru temperaturi ridicate.

3.6.1.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu cladire tribune

Date generale:
Sistemul de detectie si alarmare la incendiu s-a proiectat in conformitate cu prevederile
standardelor si normativelor in vigoare pentru detectia si alarmarea rapida a inceputurilor de
incendiu.

Alimentare cu energie electrica:
Unitatea centrala a sistemului de detectie si alarmare incendiu, avand rolul de receptor de
siguranta la foc (conform NP-I7-11) este alimentata la tensiunea de 230 V, 50 Hz din


tabloul electric principal 1, inainte de intrerupatorul general, fiind singurul consumator pe
circuit.
Conform Normativului I18/2-2002 cap.7 punctul 7.5 sursa de alimentare de rezerva (bateria)
a sistemului este dimensionata astfel incat sa asigure autonomia in functionare a instalatiei
pe o durata de 48 ore in conditii normale (stare de veghe), dupa care inca 30 minute in
conditii de alarma generala de incendiu (toate dispozitivele de alarma in functiune).

Spatii destinate echipamentelor de control si semnalizare:
Incaperile destinate centralei de semnalizare trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:
- sa fie situate de regula in spatii usor accesibile din exterior, intr-o incinta supravegheata
permanent;
- sa aiba iluminat natural si posibilitati de aerisire, conditii normale de temperatura si
umiditate admise pentru cladiri administrative, sa fie ferite de praf si agenti corozivi;
- sa fie astfel realizate, incat sa impiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor,
trepidatiilor si zgomotelor;
- sa nu fie traversate de conductele principale ale instalatiilor utilitare (apa, canalizare, gaze,
incalzire, etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radiatoarele din incaperile respective;
- sa nu fie amplasate sub incaperi incadrate in clasa U3 (AD4) conform normativului I 7;
- sa fie prevazute cu instalatii de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului.
Indicatiile vizuale sub forma lampilor de avertizare, ale iluminatului pentru continuarea
lucrului, trebuie sa fie montate la intrarile prevazute pentru accesul pompierilor in cladire.
Acolo unde se monteaza mai multe panouri de control care permit preluarea controlului de la
mai multe locatii, trebuie luate masuri pentru a se preveni operarea contradictorie a
comenzilor din pozitii diferite prin retranslatia comenzilor. Amplasarea centralei de
semnalizare la incendiu impune, in plus fata de cele prevazute mai sus si conditia ca riscul
de incendiu sa fie scazut, iar spatiul sa fie prevazut cu elemente de detectie conectate la
sistemul de semnalizare a incendiilor.
Aceste incaperi se prevad prin documentatia tehnico-economica, cu minimum 1-2 prize de
16A / 220 V pentru lampi portabile si unelte (scule, accesorii) portabile in conditii prevazute
de normativul I7. Incaperile destinate echipamentelor de control si semnalizare aferente
instalatiilor de detectie, semnalizare si avertizare a incendiilor amplasate in constructii din
categoria C, D, E, vor fi amplasate in spatii ferite de incendiu sau in incaperi separate prin
elemente incombustibile rezistente minimum 60 min. la foc, avand golurile de acces protejate
cu usi rezistente 30 min. la foc si prevazute cu dispozitive de autoinchidere.
Iluminatul incaperilor destinate echipamentelor de control si semnalizare aferente instalatiilor
de semnalizare se va executa cu lampi fluorescente in conformitate cu STAS 6646/1.

In incaperea centralei de semnalizare a incendiilor se va instala un post telefonic, conectat la
sistemul de telefonie interioara a obiectivului si un post direct la serviciul public de pompieri
de sector sau localitate.
Pentru reducerea interferentelor electrice din cauza apropierii de instalatiile de date si
cele electrice de joasa tensiune, cablurile instalatiilor de semnalizare a incendiilor se
separa de cablurile altor sisteme prin:
- instalarea in conducte, ghene etc, separate;
- intermnediul unor elemente despartitoare mecanice continue si rigide din materiale
rezistente la foc;
- instalarea la o distanta de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme.

In cladirile inalte si foarte inalte, coloanele dispuse pe verticala, pentru circuitele destinate
instalatiilor de semnalizare a incendiilor, trebuie sa fie separte de celelalte categorii de
instalatii electrice sau de telecomunicatii.


Intr-o zona de detectare se pot include mai multe incaperi daca acestea sunt invecinate,
numarul lor nu este mai mare ca 5 si intreaga suprafata a incaperilor nu depaseste 400 mp.
Pentru detectoarele de fum si de caldura montate sub acoperisurile in panta sau cu
luminatoare, se monteaza detectoare in fiecare varf de coama.

In ceea ce priveste tavanele false, acestea impun doua cerinte:
- protectia impotriva incendiilor initiate sub tavanele false;
- protectia impotriva incendiilor initiate deasupra tavanelor false.
Daca in tavanul fals exista perforatii mici si nu exista posibilitati de ventilare care sa
transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub tavanul fals.
Daca exista riscuri de initiere a unui incendiu deasupra tavanului fals, trebuie montate
detectoare si deasupra tavanului fals.
Daca perforatiile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele de
deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor initiate sub aceste tavane. In acest
caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false sa fie omise. Asemenea cazuri
necesita o tratare individuala bazata pe tipul, numarul si aria perforatiilor, tipul si cantitatea
de combustibil si ventilatia care sa transporte fumul deasupra tavanului fals.

Sistemul de detectie si alarmare la incendiu are in componenta urmatoarele
echipamente:
centrala de detectie si alarmare la incendiu;
detectoare de fum;
detectoare de temperature;
butoane manuale de alarmare;
sirene interioare;
sirena exterioara;
module izolatoare bucla.

FUNCTIILE SISTEMULUI
Sistemul va realiza urmatoarele functii:
detectie rapida a inceputurilor de incendiu;
afisarea zonei de detectoare aflate in alarma;
autotestarea echipamentului central si a detectorilor;
semnalizarea acustica la nivelul intregii cladiri;
semnalizarea manuala a incendiului de la butoanele de alarmare;

Caracteristici tehnice ale echipamentelor prevazute in proiect:
Centrala de detectie incendiu adresabila:
Obiectivul studiat va fi prezavut cu doua centrale adresabile de detectie incendiu, cu 2 bucle,
cu 250 adrese/bucla, legate in serie. Aceastea se vor monta in Cladirea Tribune, in
incaperea denumita dispecerat.
Din cele doua centrale, prima va deservi echipamentele prevazute in Cladirea Tribune, iar
cea de-a doua centrala va deservi echipamentele aflate in oiectivele: Inseuare, Hangar
instalatii preepurare si depozitare sulky, Cabina portar, Grajduri, Salivarium si boxe cai,
Hangar furaje si depozitare temporara deseuri si Hangar intretinere si depozitare material.

Centrala de detectie si semnalizare la incendiu va avea urmatoarele caracteristici
tehnice:
-Tensiune Retea: 230 V~50 Hz;
-Putere consumata: 60 W;
-Baterie recomandata: 2 * 12 V/7 Ah;
-Gama temperatura: -5 +40 C;


-Memorie 9999 evenimente;
-Afisaj LCD;

Descrierea centralei:
Intrari/zone:
Centralele de incendiu adresabile sunt prevazute cu pana la 40 de zone afisate cu LED pe
panoul frontal, port ethernet TCP/IP pentru programare si diagnosticare de la distanta, 3
porturi USB cu suport pentru memory stick, 3 porturi RS232, istoric de evenimente cu
memorarea de pana la 9999 evenimente si iesire auxiliara pentru 24VDC cu resetare.
Acestea utilizeaza cele mai noi tehnologii, avand ecran LCD mare si buton jog pentru
selectarea meniurilor.
Centralele de incendiu adresabile sunt avizate CPD EN54 si VdS.
Centrala detecteaza si semnalizeaza alarma (generata de detectori si butoane),
monitorizeaza starea liniei, de exemplu: linie in scurt-circuit (defect linie sau generat de
detectori defecti) sau linie intrerupta (defect generat de scoaterea detectorilor din soclu).

Detector de fum adresabil:
- Tensiune de operare: 20V - 40V;
- Tensiunea nominala: 37,5 V;
- Putere consumata in stare de repaus: 275 A;
- Putere consumata in alarma: 3 Ma;
- Timp de resetare: 2 sec;
- Timp de stabilizare: 30 sec;
- Temperatura de functionare: -25 ... +70 C;
- Umiditate relativa: 95 % (fara condens)
- Dimensiuni: (H*D): 49*109mm;
- Masa: 76 gr.

Descrierea detectorului de fum:
Detectorul de fum adresabil este dotat cu element de detectie optic, microcontroller,
dispozitiv pentru programare adresa si lampa semnalizare suplimentara LED.
La montarea detectoarelor de fum in incaperi cu ventilatie slaba (mai putin de 1m/s masurata
la orificiu), acestea se vor pozitiona la o distanta de cel putin 1,5 m fata de gura de admisie a
aerului.
La montarea detectoarelor de fum in incaperi cu ventilatie puternica (peste 1m/s masurata la
orificiu), acestea se vor pozitiona la o distanta de cel putin 3 m fata de gura de admisie a
aerului.
Detectorul de fum adresabil este conform cu standardul EN 54-5, EN54-7, EN 50130-4 si
EN61000-6-3.

Fig.1 Schema de conectare a detectorilor de fum


Sursa de alimentare pentru circuitele de detectori este furnizata de terminale L1 si L.
Terminale L1 si L2 de baza sunt conectate impreuna pe acelasi detector, astfel incat, avand
aceeasi baza au controlul liniei de continuitate prin senzor.
Terminale L2 si L sunt de iesire pentru urmatorii detectori, avand la capatul buclei, pe ultimul
detector, un sensor de linie (EOL).
In caz de alarma fiecare detector comunica starea sa centralei de incendiu, iar pentru a se
restabili dupa o alarma data, fiecare dintre detectori are nevoie de 2-5 secunde.

Detector de temperatura adresabil:
- Temperatura functionare de scurta durata: +90 C;
- Umiditate relativa: 95 % (fara condens);
- Masa: 81 gr.

Descrierea detectorului de temperatura:
Detectorul de temperatura si crestere temperatura este recomandat pentru spatii cu
temperatura ambientala mai scazuta si relativ constanta, de exemplu in bucatarie unde
schimbarea de temperatura este considerata normala nu este recomandat acest tip de
detector.
Acesta este dotat cu doua termistoare de temperature, ce sunt folosite in acelasi timp. Din
acestea, unul singur este expus la aer, iar celalalt este pozitionat in interiorul corpului
detectorului. Astfel, in cazul in care temperature aerului din jurul termistorului exterior creste
rapid, detectorul determina o diferenta in valorile celor doi termistori si daca diferenta atinge
pragul critic pentru un timp prestabilit, detectorul indica starea de alarma.
Daca temperatura creste foarte lent, valoarea masurata de catre cele doua termistoare este
aproape aceeasi, in acest caz, detectorul semnaland starea de alarma doar daca
temperatura atinge pragul fix prestabilit.
Detectorul de temperatura si crestere temperatura corespunde standardelor EN 54-5A1R,
EN54-5A2S, EN54-5CR, EN 50130-4 si EN 61000-6-3.

Fig.2 Schema de conectare a detectorilor de temperatura



Buton de incendiu adresabil:
- Tensiune de alimentare: 17 ... 30V DC;
- Modificarea impedantei de alarma (rezistenta) de la: 0 la 680 ;
- Clasa de protectie: IP24;
- Dimensiuni: (H*W*D): 93*89*59.5mm;
- Greutate: 160 gr.

Descrierea butonului de incendiu:
Butonul de alarma de incendiu comunica priroritar cu sistemul de detectie incendiu si timpul
de declansare al alarmei este mai mic de 1 secunda.
Butonul de alarma la incendiu este echipat cu un LED care afiseaza statusul butonului.
Sistemul de detectie la incendiu interogheaza permanent butonul de alarma la incendiu.
Butonul de incendiu corespunde standardelor EN54/11, conform legislatie din
Uniunea Europeana privind echipamentele de detectie incendiu.
Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai apropiat buton
manual nu va depasi 30 m. In cazul cladirilor inalte, foarte inalte si cu aglomerari de
persoane si la cladirile cu persoane cu handicap locomotor, distanta nu va depasi 20 m.
Inaltimea de montare pentru butoane trebuie sa fie de la 1,2 m la 1,5 m de pardoseala.

Sirena de interior adresabila:
- Tensiune de alimentare: 19 ... 32Vdc/FWR;
- Curent mediu absorbit: 90 mA;
- Intensitate sonora de la: 873dB la 1003dB (3m) (tonalitate joasa/tonalitate inalta);
- Intensitate luminoasa: 60cd;
- Temperatura de functionare: 5 ... 40C;
- Dimensiuni: (W*H*D): 126*132*53mm;
- Greutate: 245 gr.


Descrierea sirenei de interior:
Sirena de interior este un dispozitiv de inalta calitate, fiind conceputa atat cu avertizare
acustica, cat si vizuala.
Flash-ul de intensitate crescuta, emis de dispozitiv in caz de alarma, utilizeaza un tub cu
xenon capabil sa genereze o lumina vizibila din toate unghiurile.
Sirena de interior este ideala pentru hoteluri, spitale, cinematografe, birouri si locuinte.
In aceste spatii se recomanda ca intensitatea sonora a dispozitivelor acustice de alarmare sa
fie de minim 75 dB, insa nu trebuie sa depaseasca 120 dB (A) in orice punct, la mai mult de
1m de la receptorul de alarma.
La proiectarea si realizarea sistemelor de alarmare, in special pentru cladirile cu sali
aglomerate, trebuie avuta in vedere si atenuarea sunetelor produse de elementele
fonoabsorbante (mochete, usi etc).

Sirena de exterior adresabila:
- Tensiune de alimentare: 27.6V 0.4V;
- Curent maxim admis: 2.8A;
- Intensitate sonora: 104dBA;
- Temperatura de functionare: -25 ... +55C;
- Capacitatea bateriei: 12V - 2.8Ah;
- Greutate: 2.8 Kg.

Descrierea sirenei de exterior:
Sirena de exterior este conceputa atat cu avertizare acustica, cat si vizuala (prin emiterea de
flas-uri), fiind un dispozitiv autoalimentat.
In caz de alarma, aceasta emite un sunet continuu cu o intensitate de inalta frecventa (2400
Hz), dar si un sunet cu o frecventa redusa (1100 Hz), astfel incat sirena sa poata fi auzita de
la o distant considerabila.
In cazul in care alarma sirenei este prezenta mai mult de 10 minute (timpul maxim de
alarmare), sunetul se va opri, insa flash-ul va continua semnalul.
Daca bateria sirenei va incepe sa se descarce, flash-ul va fi intrerupt automat, puterea
ramasa fiind utilizata doar de sunetul sonor.

3.6.1.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu cladire tribune
1. Generalitati
Antreprenorul de instalatii electrice de curenti slabi va prevedea toate materialele,
echipamentele si forta de munca necesare pentru montarea si punerea in functiune a
lucrarilor de instalatii electrice de curenti slabi, asa cum rezulta din desenele si documentatia
tehnica a proiectului, memoriul tehnic, prezentul caiet de sarcini si toate necesitatile lucrarii.
Antreprenorul va respecta deasemenea toate normativele, prescriptiile tehnice, standardele
de specialitate, normele locale specifice lucrarii, chiar daca nu sunt prevazute explicit in
prezentul caiet de sarcini sau documentatia tehnica a proiectului.
Lucrarile prevazute a fi executate precum si materialele utilizate la realizarea instalatiilor din
prezentul proiect vor fi de cea mai buna calitate, astfel incat in final acestea sa asigure
performantele din proiect, necesare bunei functionari a instalatiilor electrice de curenti slabi
ale cladirii.
Impreuna cu ceilalti antreprenori se vor verifica spatiile necesare instalatiilor electrice de
curenti slabi, astfel incat sa se asigure posibilitatea montarii materialelor si echipamentelor


prevazute pentru a fi montate in spatiile respective. Pentru orice nepotrivire se va apela la
proiectantii de specialitate pentru a da solutiile de modificare cele mai bune.
O atentie marita se va acorda pozarii tuburilor de protectie si a dozelor precum si a
coloanelor cu prize prevazute in camere.
Se vor transmite celorlalti antreprenori informatiile necesare despre lucrare, in timp util, astfel
incat sa se poata executa corespunzator toate instalatiile.
La modul general, executia lucrarilor se face in conformitate cu normativele, regulamentele si
standardele romanesti, in mod particular supunandu-se urmatoarelor:
Normele tehnice de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, indicativ P118 /99 ;
Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V
c.a., indicativ NP-I7-11 ;
Norme tehnice pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice, NTE007/2008/00;
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi
aferente cladirilor civile si de productie, indicativ I18/1-02
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a
sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri, indicativ I18/2-02.
Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii;

2. Metode si incercari pentru verificarea calitatii executiei lucrarilor
2.1. Verificari inainte de inceperea lucrarilor
La aducerea materialelor pe santier, acestea vor fi supuse unui control vizual atent, pentru a
depista eventuale deteriorari aparute in timpul transportului, depozitarii sau manipularii. De
asemenea, se verifica corespondenta cu proiectul si/sau prospectele sau fisele tehnice, in
mod special din punct de vedere al respectarii caracteristicilor tehnice ale materialelor si
aparatelor.
La inceperea lucrarilor de executie propriu-zise se vor pune la dispozitia consultantului fisele
tehnologice de executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul proiectului. Acestea
trebuie sa respecte legislatia tehnica in vigoare in Romania, precum si celelalte norme
adiacente cum sunt normele de protectie a muncii si normele de protectie a mediului.
Se va urmari ca in timpul executarii lucrarilor de constructie sa se respecte prevederile
proiectului in ceea ce priveste:
a) pozitionarea golurilor de trecere prin pereti;
b) pozitionarea corecta a traseelor de cabluri;
c) toate lucrarile de montare a instalatiei electrice se vor face numai in absenta tensiunii (fara
tensiune).
Zona de lucru se va prelua pe baza de proces-verbal in care se va specifica in mod expres
fidelitatea executiei lucrarilor de constructii in raport cu prevederile documentatiei de
executie. In cazul depistarii unor deficiente, antreprenorul constructor va efectua, pe
cheltuiala sa, corecturile necesare astfel incat montajul instalatiilor sa se desfasoare fara
incidente.
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj a instalatiilor electrice de curenti slabi zona de lucru
se va asigura din punct de vedere al accesului numai pentru personalului autorizat si instruit
in mod corespunzator.

2.2. Ordinea operatiilor, incercari si verificari in timpul executiei lucrarilor
2.2.1 Instalarea suportilor de cablu in cladire
Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a materialelor si aparatelor se face pe baza
documentatiei de proiectare, respectandu-se prescriptiile tehnice, in mod special cele
referitoare la corelarea traseelor electrice de curenti slabi cu traseele celorlalte instalatii


precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele NPI7/2011, I18-
1/2001, I18-2/2002 si NTE007/2008).
Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice de curenti slabi pe trasee comune cu acelea
ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz
de avarie. Cand acest deziderat nu se poate respecta, instalatiile electrice se pot dispune pe
trasee comune, astfel:
- a) deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze lichefiate;
- b) sub conducte de gaze naturale si sub conductele calde (cu temperaturi peste +400 C).
Distantele minime ce trebuie respectate in situatiile descrise mai sus, sunt indicate in
normativul I7-11, tabelul 3.1. si in normativul NTE007/2008 pentru cabluri electrice.
Conditiile pentru montarea tuburilor si tevilor de protectie sunt indicate in normativul I7-11.
Dintre acestea se specifica cateva, considerate ca fiind cele mai importante:
- a) Nu se vor monta tuburi si tevi in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie
obisnuita pe suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incalzire;
- b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai in inaltimi de peste 2 m de la pardoseala;
- c) Tuburile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee
oblice in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton precum si la traseele golurilor
din plansee si ale golurilor formate in panouri din beton, la turnare. Deasemenea, se admit
trasee oblice in cazurile de exceptie cand nu se poate altfel (de exemplu: in casa scarii);
- d) in incaperi de locuit si similare, traseele orizontale se distanteaza la cca 0,3 m de la
plafon;
- e) in incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de
condensatie, acestea se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5... 1 % intre doze;
- f) Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardoseala se protejeaza prin acoperire cu
un strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm;
- g) Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile prevazute in
normativul P100;
- h) Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elementul de constructie sau sub
tencuiala se acopera cu un strat de tencuiala de minim 1 cm grosime;
- i) Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare prin
care sa se realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe portiuni
drepte sunt indicate in normativul I7-11, tabel 5.1.4. Se prevad elemente de fixare si la 10 cm
de la capetele tuburilor si curbelor, fata de doze, aparate, echipamente si derivatii;
- j) Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului ambiant
prevazute in standardele de produs. In cazul unor temperaturi sub regimul termic critic
admis, se va face preincalzirea la o temperatura de +50 C timp de 24 ore.
Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmeaza conditiile impuse pentru
tuburile respective. In plus, trebuie respectate urmatoarele:
- a) Se vor evita imbinarile la tuburile montate ingropat;
- b) Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea
acestora;
- c) Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;
- d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interioara egala cu min. de 5...6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj
ingropat;
- e) Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale
elementelor de constructie;
- f) Dozele de tragere a conductelor electrice de curenti slabi prin tuburi se prevad pe trasee
drepte, la distanta de maxim 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de maxim 15
m.


Dintre conditiile de montare a conductelor si cablurilor electrice, care sunt specificate in
normativele I7-11 respectiv NTE007/2008, se mentioneaza urmatoarele:
- a) Se interzice executarea legaturilor intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de
protectie, coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin
elementele de constructie;
- b) Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin rasucire si
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare;
Ordinea operatiilor este urmatoarea:
- studierea planurilor de executie a lucrarii;
- parcurgerea si marcarea traseelor de instalare a tuburilor, pe baza documentatiei de
proiectare, respectandu-se prescriptiile din normative in mod special cele referitoare la
corelarea traseului de tubulatura cu traseele celorlalte instalatii edilitare, precum si a
distantelor minime fata de acestea;
- instruirea personalului de executie a lucrarilor;
- pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei sufe pentru tragerea
conductorilor;
- pozarea jgheabului de cablu;
- verificarea executiei lucrarilor.

2.2.2 Instalarea cablurilor de curenti slabi
- identificarea traseelor de cabluri in cladire conform filelor de plan;
- stabilirea si asigurarea masurilor de protectia muncii corespunzatoare instalarii cablurilor;
- instalarea si fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de executie;
- fixarea cablurilor pe pozitie in punctul de montare al echipamentelor cu respectarea
rezervei de cablu necesara pentru conectarea echipamentelor.
- verificarea instalarii cablurilor conform filelor de plan.

2.2.3 Instalarea echipamentelor
Echipamente de semnalizare incendiu
-instalare socluri detectoare, sirene;
-formarea capetelor de cablu si conectarea lor la aparatele mentionate;
-instalarea detectoarelor in socluri;
-instalarea centralelor de semnalizare, alimentarea, si verificarea lor fara liniile de detectoare
conectate;
-instalarea extensiilor si controlerelor, alimentarea si verificarea lor;
-verificarea instalarii echipamentelor conform filelor de plan;
-conectarea liniilor de detectoare la centrala;
-verificarea functionarii sistemelor, incercari, masuratori si reglaje pentru punerea in
functiune.

3.6.2. CABINA PORTAR
3.6.2.1. Memoriu tehnic arhitectura cabina portar

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE
- functiune : paza, control acces.
- regim de inaltime : Parter
- H
max
. : 3.70 m
- S
construita
= 26.10 mp
- S
desfasurata incluse terasele
= 44.95 mp


Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA NORMALA C DE IMPORTANTA
(conf. HGR nr. 766/1997) si CLASA DE IMPORTANTA IV (CONF. Codului de proiectare
seismica P100/1-2006).

DESCRIERE FUNCTIONALA
Cabina portar este amplasata in partea de est a terenului spre strada Ghighiului, asigurand
astfel un control/paza al autovehiculelor destinate transportului de cai si personalului aferent.
Pentru a raspunde cerintelor, se prevede realizarea unei constructii cu urmatoarea
repartizare a functiunilor:
Parter - Suprafata construita = 26.10 mp, Suprafata Utila = 21.35 mp, S terase=18.85mp, H
liber= 2.30-3.25 ml

Incaperile aferente parterului sunt :
- Camera control S=11.90mp
- Oficiu/Grup sanitar=5.10mp
- Spatiu odihna=4.35mp
Toate spatiile sunt luminate si ventilate natural.

SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

STRUCTURA DE REZISTENTA
Structura de rezistenta propusa este alcatuita din stalpi si grinzi din lemn si planseu din
acelasi material.
Fundatiile sunt izolate si vor fi din b.a. monolit-vezi memoriul de specialitate.

INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE
Inchiderile exterioare :
- perete tristrat 18cm. lambriu scanduri de lemn 1.25cm, placa OSB ext. 1.5cm., vata
minerala cu folie AL 14cm., placa gips-carton int. 1,25cm. finisati cu vopsea lavabila;
- ferestre sunt din tamplarie de Aluminiu cu rupere de punte termica si geam
termoizolant cu folie low-e.
Compartimentarile interioare
pereti pe structura metalica izolati si placati cu gips-carton-perete 10cm placa gips-carton
1,25cm, profil metalic 7.5cm, bariera de vapori, placa gips carton 1,25cm finisati cu vopsea
lavabila.

FINISAJE INTERIOARE
- pardoseli
- pardoseli din placi de gresie
- pereti
- placaj faianta (h= 2,10), la bai-grupuri sanitare
- zugraveli lavabile;
- tavane
- zugraveli lavabile.

FINISAJE EXTERIOARE
- este prevazut lambriu din lemn ignifugat si vopsit culoare alb RAL010.

INVELITOAREA
Acoperirea va fi de tip sarpanta din lemn, placata la exterior - cu panouri compozit din
acoperiri de placi metalice pe ambele fete si legate intre ele printr-un strat de material izolant
PUR panou sandwich 10cm culoare gri inchis RAL087.


TAMPLARIA
- interioara - usi din lemn celular, furniruite cu lemn natural.
- exterioara - ferestre si usi din tamplarie de aluminiu gri inchis RAL 087 cu rupere de
punte termica si geam termoizolant cu folie low-e.

INSTALATII- A se citi impreuna cu memoriile de specialitate.

Instalatii de incalzire
Imobilul va fi racordat la reteaua existenta de electricitate.
Incalzirea se va face prin radiator electric.

Instalatii sanitare
Imobilul va fi racordat la reteaua existenta de apacanal din zona.

Instalati electrice
Imobilul va fi racordat la reteaua electrica existenta.
Imobilul va fi prevazut cu urmatoarele instalatii:
racorduri de alimentare cu energie electrica de retea ;
instalatii electrice de iluminat si prize;
instalatii electrice curenti slabi (telefonie,televiziune)
instalatii de protectie contra descarcarilor atmosferice.

A se vedea memoriile de specialitate.

INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE
In conformitate cu prevederile Legii 10/24.01.1995 si ORD.MLPAT 77/1996 privind calitatea
in constructii si tinand seama de regulamentul de stabilire a categoriei de importanta a
constructiilor, in vederea obtinerii unei constructii de calitate, sunt obligatorii realizarea si
mentinerea pe intreaga durata de existenta a acesteia a urmatoarelor exigente de
perfomanta esentiala;
A. Rezistenta si stabilitatea la solicitari statice, inclusiv la cele seismice;
B. Siguranta in exploatare;
C. Siguranta la foc;
D. Igena si sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
E. Izolatia termica,hidrofuga si economia de energie;
F. Protectia impotriva zgomotului.

Categoria de importanta C.
Asigurarea prin proiect a nivelului de calitate corespunzatoare exigentelor de performanta
esentiale s-a facut prin respectarea legislatiei si reglementarilor tehnice in vigoare.

Rezistenta si stabilitatea la solicitari statice, inclusiv la cele seismic

Structura prevazuta a fost prezentata in capitolul structura de rezistenta. Masurile si detaliile
necesare vor fi prezentate in documentatia de specialitate

Siguranta in exploatare
B.1.1 Siguranta privind circuatia pe cai exterioare pietonale.
Cladirea a fost proiectata pentru a asigura protectia impotriva riscului de accidente prin:
Alunecare


Aleile si circulatiile pietonale vor fi executate din materiale care nu permit alunecarea si acci-
dentarea persoanelor, beton amprentat, chiar si in conditiile in care sunt ude.
Impiedicare
Pe traseul circulatiei pietonale nu sunt prevazute denivelari mai mari de 2.5cm, iar rigolele
vor avea gratare cu orificii de maximum 1.5cm.
Lovire de obstacole laterale sau frontale.
Trotuarele au fost astfel realizate incat pe traseul de circulatie sa nu fie usi sau ferestre care
se deschid spre exterior.
Trotuarele care servesc accesele sunt larg dimensionate,iar pe tot parcursul pietonal se
asigura inaltimi libere de trecere de minim 2,10 m, conform prevederilor art 2.1.21a din
Normativul CE 1-95.
Cadere pe timp de furtuna
Pe caile de circulatie pietonale laterale vor fi prevazute puncte de sprijin.

B.1.2 Siguranta cu privire la accesul in cladire
Intrarile au fost proiectate astfel incat sa fie usor accesibile persoanelor normale,.
Usile de acces in cladire s-au proiectat corespunzator art 2.1.2.4.4 din CE-1-95. Intrarile
echipate cu usi pe balamale indeplinesc conditiile de evacuare in caz de nevoie.
Protectia la alunecare este realizata prin folosirea unor materiale antiderapante.

B.1.3 Siguranta cu privire la circulatia interioara
Alunecare
Stratul de uzura al pardoselilor interioare este realizat din materiale antiderapante.
Impiedicare
Pe suprafetele intens circulate si pe caile de evacuare, pardoselile proiectate nu au
denivalari, conform 2.1.2.5.b din CE 1-95.
Coliziunea cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente
Traseele circulatiilor sunt larg dimensionate, asigurand orientarea usoara catre
punctele de interes.
Conform art.2.1.2.5g-CE 1-95 s-a prevazut o separare clara a fluxurilor.
Producerea de panica
Panica se produce in general in situatii deosebite (incendiu, cutremur, calamitati).
Datorita functiunilor pe care le adaposteste cladirea si a numarului redus de persoane
aflate simultan in cladire, s-a asigurat accesul la 2 cai de evacuare spre exterior.
Dimensiunile usilor asigura circulatia si evacuarea numarului de persoane din
sectorul pe care il servesc.

B.1.4 Siguranta cu privire la schimbarile de nivel
Nu este cazul.
Denivelarile mai mari de 0,30 m au fost prevazute cu balustrade (parapeti de protectie) cu
inaltime coform STAS 6131.

B.1.5 Siguranta cu privire la deplasarea pe scari si rampe
Nu este cazul.

B.1.6 Siguranta cu privire la iluminarea artificiala
Iluminatul de siguranta
Iluminatul de siguranta pe caile de circulatie va fi realizat conform normelor in vigoare
(Normativul 17/2002).
Nivelurile de iluminare pentru iluminatul de siguranta vor respecta prevederile STAS 6646/1.
In cazul aparitiei unei avarii in cladire, tablourile generale de distributie vor fi deconectate
automat si manual de la sursa de alimentare.


Pentru a se evita busculada si efectul de panica la intreruperea iluminatului normal, nivelul
de iluminare al corpurilor iluminatului de siguranta este de minim 5 lx.
Circuitele iluminatului de siguranta vor fi realizate cu cabluri rezistente la foc.
Traseele cablurilor iluminatului de siguranta vor fi diferite de traseele iluminatului normal.
Iluminat general
Nivelurile de iluminare pe caile de circulatie vor fi cele normate, aprinderea se va face de la
taboul de comanda si semnalizare.
Iluminatul exterior
Iluminatul se asigura cu lampi cu vapori de sodiu, aprinderea se va face de a tabloul de
comanda si semnalizare.
Pentru evitarea efectului de orbire se folosesc lampi cu dispersoare, lampi montate la o
anumita inaltime,reflectoare la inaltimi mari (in exterior).
A se citi memoriul de specialitate.

B.3. Siguranta cu privire la instalatii
B.3.1 Siguranta instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare
La proiectarea instalatiior de incalzire, ventilare si climatizare au fost luate masuri pentru a se
realiza siguranta in exploatare a acestora, conform memoriilor de speciaitate.
Protectia la arsuri si opariri
Tinand seama de destinatia cladirii, agentul termic utilizat este apa calda, cu parametrii 90/70
grade Celsius.
Conductele de apa calda si echipamentele din boilerul electric vor fi izolate termic, astfel
incat sa se respecte prevederile Normativului CE 1-95, privitor la temperaturile admise ale
suprafetelor elementelor de instalatii.
Protectie la intoxicare
Nu se utilizeaza materiale de instalatii care au in componenta substante toxice.
Contactul cu elemente de instalatii
Proiectarea si executia instalatiilor se va face astfel incat suprafetele accesibile utilizatorilor
sa nu prezinte muchii ascutite, bavuri, colturi taioase etc.
Fixarea elementelor de instalatii pe suprafetele de constructie se va face astfel incat sa nu
permita riscul de accidentare prin desprindere, cadere sau rasturnare.
Executarea, expoatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de incazire, ventilare si
climatizare se va face numai de catre personal calificat corespunzator.
Temperatura maxima a apei calde menajere
Este limitata la 60 grade C.
Reteaua de distributie a apei potabile
Este alimentata din sursa oraseneasca.
Conductele de transport a apei potabile sunt prevazute din tevi de presiune din material
plastic, nepermitand dezvotarea agentilor biologici.
Apa preluata din retelele orasenesti este potabila, iar indicatori fizico-chimici si bacteriologici
se incadreaza in limitele impuse de prevederile de STAS 1342-91.
Evacuarea apelor uzate menajere
Se face in reteaua de canalizare ape uzate existenta in zona, iar caracteristicile fizico -
chimice a acestor ape uzate se incadreaza in prevederile Normativului privind conditiile de
evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor,indicativ NTPA-002/2002.

B.3.2. Siguranta cu privire la instalatiile electrice
Tensiunile de lucru sunt 380/220 V.
In instalatiile electrice se vor aplica masuri pentru protectia impotriva socurilor electrice
datorate atingerior directe sau indirecte.
Protectia impotriva atingerilor directe.


Toate materialele si echipamentele electrice vor avea asigurata protectia impotriva atingerilor
directe a partilor active.
Protectia impotriva atingerilor directe se realizeaza prin una din urmatoarele masuri:
izolarea partilor active (prin acoperirea completa cu o izolatie care sa aibe caracteristici
corespunzatoare in conditii de solicitare mecanica, termica, electrica);
introducerea echipamentelor in carcase de protectie care sa indeplineasca conditiile
specifice
instalarea unor obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare a partilor active (se
aplica la incaperi pentru echipamentele electrice: la apropierea intamplatoare de partile
active(prin balustrade sau grilaje); la contacte intamplatoare cu partile active, in cursul
operatiilor de intrtinere sau exploatare.
instalarea partilor active in afara zonei accesibile (parti active simultan accesibile, ce se
gasesc a potentiale diferite sunt ampasate astfel incat sa nu se gaseasca in interiorul zonei
accesibile).
Protectie impotriva atingerilor indirecte
Incladire, instalatiile sunt racordate la o retea egata a pamant.
Conform Normativului I.20/2002,cladirea trebuie sa fie protejata impotriva efectelor
trasnetelor.
Instalatia de paratrasnet va fi de tip intarit si se va racorda la instalatia de legare la pamant .
Rezistenta prizei de pamant, nu depaseste valoarea de 1 ohm.

B.4. Siguranta cu privire la lucrarile de intretinere
B.4.1 Siguranta cu privire la intretinerea vitrinelor.
Deschiderea ferestrelor va fi interioara.

B.4.2 Siguranta cu privire la intretinerea casei scari.
Nu este cazul.

B.4.3 Siguranta cu privire la intretinerea acoperisului (teraselor)
Terasele sunt necirculabile.

B.4.4.Siguranta la intruziuni si efractii.
Siguranta la intruziuni este asigurata prin prevederea instalatiei automate de antiefractie si
posturi de paza.
Securitatea cu privire la incinta cladirii.
Ferestrele si usile sunt astfel alcatuite incat sa impiedice efractia si intruziunea prin
ancorarea soida in pereti si sisteme de blocare a mecanismelor de inchidere.

SIGURANTA LA FOC
Modul de respectare a prevederilor din L307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, din
HGR 1739/2006 si din normativul P118/1999 privind siguranta la foc.
Compartimentul de incendiu
Este unul singur aflat pe intreaga cladire.
Riscul de incendiu-
In ansamblu, cladirea se incadreaza la categoria risc mic la incendiu.
Gradul de rezistenta la foc al cladirii
Cladirea are gradul II de rezistenta la foc.

*Nota: Masurile pentru protectia utilizatorilor sunt prezentate in scenariul de
specialitate la incendiu.


IGIENA, SANATATEA OAMENILOR,PROTECTIA SI REFACEREA MEDIULUI
Prin proiect s-au luat toate masurile corespunzatoare asigurarii unei desfasurari
normale a activitatilor in cladire.

In proiect se respecta distantele minime fata de limitele de proprietate impuse prin certificatul
de urbanism si Codul Civil, in felul acesta asigurandu-se o buna insorire.
Finisajele prevazute asigura o curatire usoara si o buna rezistenta in timp.
Toate spatiile de locuit se pot ventila natural.
Evacuarea apelor uzate se va face in reteaua de canalizare existenta in zona. Deseurie
solide sunt sortate, compactate si depozitate in europubele in exterior. Evacuarea se va
asigura prin contract cu firmele autorizate.
Instalatiile si utilajele vor fi omologate conform normelor in vigoare, asigurandu-se
incadrarea in reglementarile tehnice romanesti si europene privind calitatea aerului si a apei.

REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI - modul de respectare a prevederilor din Legea
137/1995 (republicata) privind protectia mediului, Legea 107/1996 a apelor, OG 243/2000
privind protectia atmosferei, HGR 188/2002, Ord. MAPPM 462/1993, Ord. MAPPM
125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
Se vor mai preciza urmatoarele:
Amplasamentul este lipsit de vegetatie, ca urmare se impun masuri corespunzatoare de
remediere a acestei deficiente.
Incadrarea constructiei in spatiul natural si construit existent, se asigura prin acuratetea
si simplitatea volumului construit, cu inaltime redusa.
Organizarea ca spatiu verde a amplasamentului ramas liber, va fi realizat dupa
incheierea santierului, impunandu-se plantarea de arbori si arbusti pe o suprafata de minim
20%.
Colectarea si depozitarea deseurilor menajere, se prevede cu sortare, pastrare temporara
in europubele, (amplasate in zona de nord a cladirii) si evacuarea periodica a acesteia la
gropile ecologice pentru reciclare, in baza contractului incheiat cu o societate de salubritate.

IZOLATII TERMICE, HIDROFUGE SI ECONOMIA DE ENERGIE
Prin proiectare s-au prevazut coeficenti de transfer corespunzatori pentru toti peretii si
invelitoare.
Suprafetele vitrate vor fi alcatuite din geamuri termopan cu folie low-e si profile cu rupere de
punte termica din aluminiu.
Izolatiile hidrofuge sunt executate cu materiale si tehnologi moderne,iar consumul de energie
se incadreaza in norme.

PROTECTIA LA ZGOMOT
Prin proiectare s-au prevazut solutii tehnice de alcatuiri constructive care sa indeplineasca
normele in vigoare referitoare la izolarea zgomotelor aeriene si a celor de impact,
prevazandu-se totodata realizarea unor instalatii adecvate.

MASURI DE PROTECTIA A MUNCII
Prin proiect s-au respectat normele in vigoare de securitate a muncii (inclinari de rampe,
inaltimi de balustrade, atice, etc.), iar pe timpul executiei se vor respecta normele specifice si
se va face instructajul pe linie de protectie a muncii.

MASURI DE PROTECTIE CIVILA
Nu este necesara constructia unui adapost pentru aparare civila conform Normelor tehnice
privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor noi
modul de respectare a Legii nr.106/1996 cu modificarile ulterioare privind protectia civila,


respectiv HGR nr.560/15.06.2005 si HGR nr.37/12.01.2006 privind intocmirea
documentatiilor pentru obtinerea avizului de protectie civila.
Adapostul ALA nu este necesar deoarece suprafata desfasurata a imobilului este mai mica
de 600mp.

ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Lucrarile de executie se vor desfasura numai in limitele incintei detinute de titular si se
preconizeaza sa nu afecteze domeniului public.
Pentru organizarea de santier se va putea utiliza doar curtea.
inaltimi de balustrade, atice, etc.), iar pe durata lucrarilor de construire se vor respecta
normele specifice si se va face instructajul pe linie de protectie a muncii, privind urmatoarele:
Legea 90/1996 privind protectia muncii;
Ord. MMPS 578/1996 privind norme generale de protectia muncii;
Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protectia si igiena muncii in constructii - ed.
1995;
Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;
Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MAI
nr.163/28.02.2007;
Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300.
Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.

3.6.2.2. Caiet de sarcini arhitectura cabina portar

1. DATE GENERALE

de mai sus.

2. ELEMENTE


ANTREPRENOR


1. DATE GENERALE


j) Paza.

3. CARACTERISTICI
lucrarilor;
tehnic;








RENEL.

ingropate;
reziduurilor;


- biroul tehnic;






J. Paza

4. MASURATORI

specificatii.




de demolat
azbociment.





MASURATORI




acesteia;
Nr. 578/DB/5840;
Nr.983/23.06.94;
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);
constructiilor;
propriu-zisa.


neautorizate;


GENERALITATI
carton.

masuratori.
caietul de sarcini.


Standarde:


(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.
placari.
solicitanti.





Specificatii:
perete.

alunecare.



alunecare.

nivelei
cu bula de aer
tensionarea placii
nu
canatului de usa.
de
putin
2 mm.


fara
din
separatie.
scheleti.
sau

asemanatoare.
minerale


GENERALITATI
carton demontabile.

- din metal
2. Izolare termica
- cu termoizolatii
- nedemontabile
- demontabile




Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.


Materiale:
suspendare aferent.

Tolerante
intemperii.



MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj

pentru tije).
Trasarea pe santier
Montajul
- grinzi lemn;
- planseu ba.;





suplimentara.




TERMOIZOLATII

GENERALITATI






Standarde:

Normative
focului.
curs do revizuire).
acestora.

furnizoare.

Materiale
1.Sine
- din aluminiu

Tolerante


solare).

protejate cu folie.

EXECUTIA
Generalitati

sau insurubare.


spaclu.
24 do ore.
nuanta.


la foc.


6. HIDROIZOLATII

la soclu
sub placa parter

bituminoase.
1200.



7016/1-93.



invelitoare.

P
entru toate cazurile este necesara o verificare a calitatii si starii stratului suport pe
c
are urmeaza sa se aplice straturile hidroizolatiei. Aceasta se va efectua in cadrul executarii
S
uprafata va trebui sa fie neteda cu denivelari de maximum 5 mm care vor trebui corectate
S
e va verifica si asigura starea curata a stratului suport, fara resturi de materiale, praf, etc. in
S
e verifica executia corecta a pantelor la dolii, a aticelor, a gurilor de scurgere si a pieselor de
racordare in cazul jgheaburilor din tabla zincata.
S
uporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie, trebuie sa fie
amorsate in prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o singura repriza (cca.
0,3 Kg/m
2
).
A
plicarea amorsajului in cantitati prea abundente in concentratii mai mari decat cele prevazute
poate provoca franarea migratiei vaporilor in structura. Aplicarea stratului de difuzie se va
face numai dupa uscarea amorsajului.
conditii :
specializate;


executiei;

300 g/m.p.


termoizolatoare.

1,8.
20 cm.
aceste locuri.


4-6 mm la 25 cm.

mecanice, astfel :
strapungere.

dimensiuni.
104467.


mari.

deflectorului.



de lucrari ascunse.



mm.
Se vor verifica :


constructii;
constructii;
acoperisuri;


specializate;
o
C si este interzisa




urmatoarele masuri:

ulterioare;
hidroizolatii;
o
sau
a se face focul;

deficientelor.


N.1970;





aratate mai sus.


2


exemplu:

2





. AGREMENTE TEHNICE


VOPSITORII LAVABILE

Suprafete gletuite


Suprafete de lemn

sau montaj.
tip Hygromette.



vopselelor de ulei.

Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile producatorului
pentru materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si
protectie pentru fiecare material.
Panou martor
o
executarea lor.
o
mare de 3%.
fie mai mare de 6
o








glet de ipsos.
o
C si o ora la +25
o
C mai mare.
2
.
lucrare):

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de vopsitorii la elemente
din metal (otel): balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice.
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare
anticoroziva a unor elemente de tinichigerie si confectii metalice.

Concept de baza

specificatii.


Standarde
verificare.
Clasificarea
mediilor agresive.
Pregatirea
Acoperiri
pentru
vopsire.
Normative
acesta.

Mostre si testari
metal



ER sau similara).
- ocru - 1,00 kg
- lac - 0,45 kg
- ocru - 0,95 kg


EXECUTIA LUCRARILOR

Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executarii vopsitoniei la tamplaria de metal
si la confectiile metalice.
lustruirea lor.




indicate mai jos:
reprize.
Aplicarea vopselei
2
proportie de 5-10%.
vopsea.


capata luciu.

Lucrarile de vopsitorie exterioara si interioara se vor executa la o temperatura de minim
riguroasa a
indicate mai jos:
4. Slefuirea.
de 24 ore.

care sa acopere perfect straturile inferioare.


2
pe toate fetele.
piulite, etc.)




- Tocuri metalice;


balamale metalice.
f) Accesorii


la foc;
Se vor verifica:
tamplariei:


pardoseala.
Se vor verifica:

13. TINICHIGERIE
GENERALITATI


Concept de baza
2
).

Standarde:
atmosferica marci
Normative


I.

cuprinzand:
Consultantului.


sunt:
Grosime: 2 mm.
4.Burlane.

deformare).



MONTAJUL
impuscate).

Montajul


micsora scurgerile.



sunt respectate:



GENERALITATI
(otel).
Concept de baza

Standarde:
atmosferica.
Marci.


Mostre si testari
adoptate ca
mostrele aprobate.
executie.
Desene de executie
structura.

Materiale

Produse
Generalitati

Caracteristici





securitate.

balcoane.

santierului.
polietilena.


beton);

Montajul
prin sudura).




imbinari, etc.)
cerinte.


proiect.

PARDOSELI
subcapitole:
Pardoseli interioare cauciuc
Pardoseli interioare beton amprentat

GENERALITATI

gresie ceramica.

Concept de baza


Standande:
Normative.

Mostre si testari
catre Consultant.
metoda.

Produse
Antreprenor.

Mateniale




saptamani.
hidroizolatii.
nivelata.
sfoara.
a rosturilor.

Generalitti

Stratul suport
dupa volum.



Pozarea placilor
Rosturi
rostului.
curate si perfecte.


hotara
Consultantul.


2



GENERALITATI
faianta ceramica.

Concept de baza


Standarde:
Normative

Mostre si testari

Extra material



Produse:
fisurare;
2
la max.

ceramica:


Generalitati:


volumetric de 1:2.
3
nisip
omogen.

Generalitati:
1:3.
apa in
lichizi



executa placaje.
marmura, etc.).
satisfacator.



fixare a placilor.

Generalitati
lungime.

de verticala.

placheaza;


10-12 cm;

Rostuirea










GENERALITATI

Standarde
Normative
tencuiala
acestuia.
Mostre si testari
2634-80 si anume:
3
mortar.


2
;
3
Consultantului.


3
.
contine acizi.
Agregate
care
specificata.


Generalitati
3


Dozaje, compozitii
3
mortar).

EXECUTIE

de priza;




Executarea sapei

considera adecvate.




GENERALITATI

Concept de baza

Standarde:
Normative

Mostre si testari

Materiale
STAS 1667-76.

Generalitati:
3
pentru
405 kg ciment la m
3
mortar).



capitol.



Scafe, plinte
metalic.


Abateri admisibile
mm sub
portiuni izolate.
grosimi;
nu este plin);
nu sunt

proiect.

GENERALITATI

astfel:

Standarde:




Mostre si testari
specificate.


Produse
4. Confectionare :
pietris granilic.
colorant.

din proiect.


4. Confectionare:
2
(400 kgf/cm
2
)

83.


Mortar de poza.

specifice



2
de cca. 3%.
3
in grosime de 3cm.
spre exterior.


bitum).
cladirea.


Mixtura asfaltica
4 m
2


- rosturi;





3.6.2.3. Memoriu tehnic structura cabina portar

Conform normativului CR 0/ 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in
constructii, Anexa 1, constructia se incadreaza in clasa de importanta IV avand coeficientul
de importanta a constructiei = 0,8.
c
=1.0s si
a
g
=0.28g.
vantului de 27m/s.
o data la 50 ani.


depozitare sulky, staluri inseuare.
Documentatia tehnica prezinta constructia Cabina portar.
Constructia se incadreaza, conform P100-1/2006 Cap.9- Prevederi specifice constructiilor
din lemn in tipul structural structura in cadre.
Aceasta cladire este o constructie pe structura din lemn de rasinoase, ecarisat, clasa de
calitate I, ignifugat si tratat impotriva agentilor biologici. Dimensiunile cladirii sunt:6,20mx
7,30m.
Dimensiunile in plan ale suprafetei bazei fundatiilor s-au stabilit pe baza calculului terenului
de fundare la starea limita a capacitatii portante, astfel incat rezultanta incarcarilor provenite
din actiunile din grupari fundamentale sa fie situata in interiorul samburelui central.
La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatilor se are in vedere ca, sub actiunea incarcarilor
verticale, sa nu se ajunga la diferente mari de presiuni efective, in vederea diminuarii
tasarilor diferentiate.
La dimensionarea suprafetei bazei fundatiilor s-au comparat presiunile efective pe teren
produse de incarcari cu presiunile conventionale astfel incat valoarea presiunii in terenul
situat sub talpa fundatiei, sa fie situata sub valorile:
1.2x p
conv
in cazul gruparii fundamentale, si
1.4x p
conv
in cazul gruparii speciale, (p
conv
conform valorilor cuprinse in avizele geotehnice
realizate in zona).
Adancimea de fundare s-a stabilit in functie de:
Adancimea de inghet care are valorile indicate in STAS 6054/77-Teren de fundare;
Conditiile de stabilitate generala a terenului;


Adancimile, natura, grosimile, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pamant situate
sub talpa fundatiei;
Conditiile hidrogeologice, ale terenului de fundare (ape subterane si suprafata, variatia
sezoniera a nivelului hidrostatic;
Concluziile si recomandarile studiului geotehnic intocmit de p.f.a. geolog Nicolae Petrica;
Caracteristicile structurii de rezistenta.
Gropile de fundatii nu se vor lasa deschise, expuse precipitatiilor sau ciclului de inghet-
dezghet. Ultimul strat de sapatura se va indeparta cu putin timp inainte de turnarea betonului.
La atingerea cotei de fundare este obligatorie convocarea specialistului geotehnician pentru
confirmarea naturii terenului de fundare. Numai dupa convocarea acestuia si incheierea
proceselor verbale de receptie natura teren de fundare, se poate trece la executarea
fundatiilor.
solutie generala, in urma acestor dezafectari se va realiza o perna de balast bine compactat,
pana la cota de fundare din proiect. Pentru situatiile speciale, va fi anuntat proiectantul
pentru analiza si stabilirea solutiei de fundare.
Infrastructura este realizata din fundatii izolate din beton armat de clasa C12/15,sub popii
de lemn, cu dimensiunile in plan de 0,50mx0,50m. Adancimea de fundare este de -1.10m
fata de cota 0.00 a cladirii. Aceste fundatii izolate sunt legate prin grinzi de legatura din
beton armat de clasa C12/15, asezate pe un strat de beton de egalizare cu grosimea de 10
cm din beton simplu de clasa C8/10. Cota inferioara a acestor grinzi de legatura este de -
0.70 fata de cota 0.00. Peste aceste grinzi se realizeaza un soclu de beton armat de clasa
C12/15, cu latimea de 16cm si inaltimea de 25cm, peste care se va aseza o grinda de lemn,
necesara la montarea elementelor structurale verticale (popi 14x16cm). Acest soclu din
beton armat se va turna pe toate zonele unde vor exista pereti de inchidere (axele 1 si 3, B si
D).
Placa de la cota -0.05 este realizata din beton de clasa C12/15, armata cu plasa STNB
6/10x10cm si are o grosime de 10 cm. Sub aceasta placa din beton armat, se regasesc
urmatoarele straturi:
Se asterne un strat de rupere capilaritate (balast), cu grosimea de 10 cm, bine compactat;
Se asterne o folie de polietilena;
Se toarna un beton de egalizare de 5cm, de clasa C8/10
Peste acest beton de egalizare se realizeaza o hidroizolatie pe baza de membrana
bituminoasa;
Se termoizoleaza cu polistiren extrudat, in strat de 10 cm, peste care se aseaza o folie de
polietilena;
La cota -0.05 se toarna placa de beton slab armata cu plasa STNB 6x100x100.
Suprastructura este realizata pe structura din lemn de rasinoase, ecarisat, clasa de calitate
I.
Elementele verticale (popii) au dimensiunile 14x16cm. Popii din lemn vor fi introdusi in piesa
metalica (otel S235) pe o inaltime de 20 cm, pana vor atinge placa de baza de la fata
betonului. Acestia se vor hidroizola pe inaltimea pe care intra in camasa. Prinderile se vor
face cu suruburi M12 G.R.4.8, cu saiba si piulita. Popii din lemn se vor hidroizola pe
inaltimea pe care intra in camasa metalica la baza.
Popii se monteaza pe grinzile din lemn cu ajutorul pieselor metalice din otel S235(Tg 3x100-
300), cu suruburi M12 G.R. 4.8, conform detaliilor din partea desenata. Grinzile din lemn, cu
dimensiunile 14x16cm sau 14x14cm sunt prinse de soclul din beton armat prin tije din otel
S235. Aceste tije se monteaza inainte de a se betona soclurile. Montarea acestor grinzi se va
face conform detaliior din partea desenata.


Sarpanta este realizata din grinzi de lemn de rasinoase, categoria I, cu dimensiunea de
14x20cm si din capriori cu dimensiunea de 9x12cm. Aceste grinzi sunt montate pe toate
axele constructiei, iar capriorii sunt orientati paralel cu axele 1-3.
Elementele din lemn ( grinzi, pane, capriori) se solidarizeaza cu placute metalice din tabla
galvanizata cu grosimi de 2 mm, cu holzsuruburi 6x100, cate 2 bucati pe fiecare latura. La
partea superioara, la imbinarea popilor cu sarpanta, prinderile popilor se vor realiza cu
aceleasi placute din tabla galvanizata cu grosimea de 2mm (coltare), montate cu
holzsuruburi 6x100, cate 2 bucati pe fiecare latura a coltarului.
Piesele metalice folosite la imbinarile elementelor din lemn se protejeaza prin grunduire cu
vopsea preparata cu ulei de in dublu fiert si miniu de plumb, care trebuie sa acopere intreaga
suprafata a elementelor metalice. Inainte de aplicarea stratului de protectie
anticoroziva,suprafata metalului trebuie curatata de pojghita de laminare si de alte impuritati
si sa fie perfect uscata.
Sarpanta este acoperita cu invelitoare din panouri sandwich de culoare gri inchis.


Normelor generale de protectia muncii.

de timp necesar.








acesteia;
mobile;
neautorizate;

muncii;
semnate individual;
muncii;



satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;


buna stare.
tensiune.
muncitorilor.
lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.






acest sens.


acestora;
nationala.
cladiri;
Romaniei;


agricole;
precomprimat;
precomprimat;


3.6.2.4. Caiet de sarcini structura cabina portar

CAPITOL INTRODUCTIV
aferente constructiei cabina portar, obiect din cadrul proiectului
caracteristicile tehnice ale lucrarilor;
materialele folosite;
ordinea optima de executie a lucrarilor;
tehnologiile de executie;
condiitiile tehnice de executie in conformitate cu standardele, normativele si legislatia in
vigoare.
standardele, astfel incat la inceperea executiei sa nu existe neclaritati privind lucrarile de


dirigintelui.


Documentatia tehnica prezinta constructia Cabina portar.
Constructia se incadreaza, conform P100-1/2006 Cap.9- Prevederi specifice constructiilor
din lemn in tipul structural structura in cadre.
Aceasta cladire este o constructie pe structura din lemn de rasinoase, ecarisat, clasa de
calitate I, ignifugat si tratat impotriva agentilor biologici. Dimensiunile cladirii sunt:6,20mx
7,30m.
1.2x p
conv
1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.
de alte sapaturi, Se vor dezafecta in intregime aceste constructii descoperite in pamant. Ca


Infrastructura este realizata din fundatii izolate din beton armat de clasa C12/15,sub popii de
lemn, cu dimensiunile in plan de 0,50mx0,50m. Adancimea de fundare este de -1.10m fata
de cota 0.00 a cladirii. Aceste fundatii izolate sunt legate prin grinzi de legatura din beton
armat de clasa C12/15, asezate pe un strat de beton de egalizare cu grosimea de 10 cm din
beton simplu de clasa C8/10. Cota inferioara a acestor grinzi de legatura este de -0.70 fata
de cota 0.00. Peste aceste grinzi se realizeaza un soclu de beton armat de clasa C12/15,
cu latimea de 16cm si inaltimea de 25cm, peste care se va aseza o grinda de lemn,
necesara la montarea elementelor structurale verticale (popi 14x16cm). Acest soclu din
beton armat se va turna pe toate zonele unde vor exista pereti de inchidere (axele 1 si 3, B si
D).
Se toarna un beton de egalizare de 5cm, de clasa C8/10
bituminoasa;
polietilena;
La cota -0.05 se toarna placa de beton slab armata cu plasa STNB 6x100x100.
Suprastructura este realizata pe structura din lemn de rasinoase, ecarisat, clasa de calitate I.
Elementele verticale (popii) au dimensiunile 14x16cm. Popii din lemn vor fi introdusi in piesa
metalica (otel S235) pe o inaltime de 20 cm, pana vor atinge placa de baza de la fata
betonului. Acestia se vor hidroizola pe inaltimea pe care intra in camasa. Prinderile se vor
face cu suruburi M12 G.R.4.8, cu saiba si piulita. Popii din lemn se vor hidroizola pe
inaltimea pe care intra in camasa metalica la baza.
Popii se monteaza pe grinzile din lemn cu ajutorul pieselor metalice din otel S235(Tg 3x100-
300), cu suruburi M12 G.R. 4.8, conform detaliilor din partea desenata. Grinzile din lemn, cu
dimensiunile 14x16cm sau 14x14cm sunt prinse de soclul din beton armat prin tije din otel
S235. Aceste tije se monteaza inainte de a se betona soclurile. Montarea acestor grinzi se va
Sarpanta este realizata din grinzi de lemn de rasinoase, categoria I, cu dimensiunea de
14x20cm si din capriori cu dimensiunea de 9x12cm. Aceste grinzi sunt montate pe toate
axele constructiei, iar capriorii sunt orientati paralel cu axele 1-3.
Elementele din lemn ( grinzi, pane, capriori) se solidarizeaza cu placute metalice din tabla
galvanizata cu grosimi de 2 mm, cu holzsuruburi 6x100, cate 2 bucati pe fiecare latura. La
partea superioara, la imbinarea popilor cu sarpanta, prinderile popilor se vor realiza cu
aceleasi placute din tabla galvanizata cu grosimea de 2mm (coltare), montate cu
holzsuruburi 6x100, cate 2 bucati pe fiecare latura a coltarului.



S.VI.02.01 - Cabina portar. Plan sapatura Sc. 1:50
S.VI.02.02 - Cabina portar. Plan fundatii. Detalii fundatii. Detalii prindere popi de fundatie
Sc. 1:50, 1:20, 1:10, 1:5
S.VI.02.03 - Cabina portar. Plan sarpanta. Sectiune transversala sarpanta.
Detalii caracteristice. Sc. 1:50, 1:10.





neautorizate;

Lucrari de baza

Ordinea de executie a constructiei cabina portar este urmatoarea:
- se executa sapatura mecanizat sau manual, in functie de conditiile din teren si de
posibilitatile executantului; sapatura se va executa cu taluz vertical;
- se compacteaza foarte bine fundul excavatiei;
- se toarna betonul de egalizare de clasa C8/10 in strat de 10 cm grosime;
- se realizeaza cofrajul pentru fudatiile izolate si continue si se armeaza:
- se toarna betonul de clasa C12/15 in fundatii;
- se realizeaza compactarea excavatiei sub pardoseala;
- se realizeaza stratul de balast bine compactat, in grosime de 10 cm;
- se asterne o folie de polietilena;
- se toarna un strat de 5 cm grosime de beton de egalizare de clasa C8/10;
- se realizeaza termoizolatia din polistiren extrudat cu grosimea de 10 cm, peste care se
asterne o folie de polietilena;
- se armeaza placa din beton cu plasa STNB 6/10/10cm;
- se toarna betonul de clasa C12/15 in placa de beton cu grosimea de 10cm si in soclul de
beton armat;
- se realizeaza camasile metalice in care se monteaza popii din lemn cu suruburi M12.
Gaurirea pieselor metalice si a popului se va face dupa montarea pe pozitia definitiva a
popului. Este interzisa gaurirea prealabila a pieselor metalice. Suruburile montate vor fi
pasuite. Popul din lemn va fi introdus in piesa metalica pe o adancime de 20 cm, pana va
atinge placa de baza de la nivelul betonului;


- se monteaza structura din lemn respectandu-se NP005/2003 - Calculul si alcatuirea
constructiilor din lemn. La imbinarile cu cuie, pentru fixarea unei piese trebuiesc prevazute
cel putin 4 cuie, iar in nodurile in care prinderea pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie
prevazut cel putin un bulon de strangere cu diametrul d = 12mm. Lemnul utilizat pentru
realizarea sarpantei trebuie protejat impotriva agentilor biologici (ciuperci, insecte). Piesele
metalice folosite la imbinari se protejeaza prin grunduire cu vopsea preparata cu ulei de in
metalic. Inainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva, suprafata metalului trebuie
perfect uscata. Tehnologiile de aplicare ale substantelor de protectie insectofungicida si
ignifuga pot fi: prin bai calde-reci, imersie, pulverizare, pensulare sau vid.
Produsele pentru prezervarea biologica si impotriva focului vor avea atestarea
producatorului.

Inceperea executiei

autorizatiei de constructie si a tuturor avizelor legale si realizarea prevederilor acestora.
Se va acorda o atentie deosebita continutului avizelor/autorizatiei de constructie emise
de factorii abilitati.


obstacole (noroi, umpluturi, etc.).


Date generale:
evacuarea rapida a apei pe toata perioada excavatiei. La fundarea directa pe teren
neconsolidat, stratul de pamant afectat de precipitatii va fi indepartat imediat inainte de
turnarea betonului. Inainte de turnarea fundatiilor, fundul excavatiilor se va compacta.
terenului natural.
acestora, iar revenirea la cota din proiect se va face fie prin umpluturi din materiale locale, fie
prin turnare de beton simplu.
Sapaturile se vor putea face mecanizat si manual pana la adancimea de fundare, tronsonat
pentru a se evita expunerea pe timp indelungat la intemperii, nesprijinit pana la adancimea
de 1,50m si cu luarea unor masuri adecvate pentru adancimi mai mari prin intermediul unor
Ultimii 20 cm ai sapaturilor vor fi excavati manual inainte de turnarea betonului.
a cotei de fundare.

Proiectantului.
Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte ca Geotehnicianul sa
maxima stabilita prin incercarea Proctor normala, STAS 1913/13-83.



executiei acestora.

Inainte de a se turna betonul de egalizare de sub placa de la cota-0.05 se va realiza un strat
compactor).

Executia betoanelor



efectuate;

STAS 12750/81.
Turnarea betonului se realizeaza, mecanizat.

deja in priza.

- C12/15 beton armat in fundatii izolate si continue, in placa de la cota -0.05 si in socluri.
Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu Normativul NE 012/1-
2007.
betonare. Turnarea betonului in fundatii se va executa dupa receptia calitativa a lucrarilor de
sapatura, cofraje si armaturi. Se va urmari ca inainte de turnare sa se verifice starea
numai prin adezivi superplastifianti.


intocmai.


Armatura de rezistenta principala folosita in fundatii va consta din bare deformate laminate la
cald de tip PC 52 conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din sarma de otel trasa la rece
conform STAS 438/2-91 si 438/3-89.


face cu o sarma moale. Se va folosi sarma de legat moale, neagra 1,00 mm otel carbon
montate in cofraj.
mentine in limitele tolerantelor admise prin intermediul distantierilor din ciment, plastic sau
metal.
Caprele metalice, daca nu sunt protejate pentru a fi conform cu conditiile de mai sus
referitoare la distantieri, se vor sprijini pe blocurile distantiere din ciment ca cele de mai sus.
sigur joantate.




Placajul va satisface conditiile din STAS 7004-89 pentru placaj din mai multe straturi incleiate
cu rasina, cu marginile etansate, calitatea adecvata pentru cofraj, din lemn de fag.


otelului.
conditii:
sa fie stabile;
beton;
compactare.
avertizoare etc.
de cofraj.
material aprobat.


incat sa curga.
respectiva.
Cofrajul precum lateralele de grinzi, peretii, stalpii, fundatiile si partile similare ale
constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa terminare daca:
zile.
laborator.
depozitarea apei.


normala practica.

Hidroizolatii

egalizare:
Pentru a preveni putrezirea popului, acesta se va hidroizola pe toata zona unde intra in
camasa metalica (baza popului).

cu proiectul;


Termoizolatii

vedere termic;

Confectii metalice
constructii.



proiectantului.
sudate.

montaj.
montajul.
constructii;
montaj.


Materiale de baza
Otelul folosit in acest proiect este S235.
mecanice.
STAS 767/0-88.
perfect uscata.

etc.).

uzina.
de sudare.


C 150-99.
0

- cratere;



Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurilor se vor da cu 1..2 mm mai mici, urmand

fazele de executie.

sa cuprinda si:
767/0-88.
proiectantului.


proiectantului.
Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se
daca executa suduri pe santier sau in uzina.
88.



respectate.


Confectii lemn

Materiale utilizate
La alegerea materialului lemnos se tine seama de conditiile de exploatare in cadrul
constructiilor, de defectele si anomaliile admise, precum si de corelarea acestora cu
categoriile pieselor si elementelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice din domeniu.
Materialul lemnos nu poate avea diferite defecte, care influenteaza negativ rezistenta la
solicitari. Acestea sunt defecte de forma, defecte provocate de insecte si defecte provocate
de ciuperci, sau defecte structurale.
Piesele constitutive ale unei constructii se impart in trei categorii, dupa destinatia, dupa
natura si marimea solicitarii:
Cat. I: - piesele intinse sau intinse-incovoiate ale constructiilor, intre care piesele grinzilor
compuse;
- piesele speciale ca: pene, dornuri, eclise etc.;
Cat. II: - piesele comprimate si incovoiate ale constructiilor, intre care si podina de
circulatie;
- piesele intinse si intinse-incovoiate cu o rezistenta de maximum 70% din cea admisibila;
Cat. III: - platformele de lucru, astereala acoperisului si piesele a caror deteriorare nu
pericliteaza rezistenta si stabilitatea constructiei.
La constructia cabina portar se foloseste material lemons categoria I (lemn ecarisat).
La lemnul de categorie I nu se admit urmatoarele defecte: putregai, noduri putrede,
noduri partial putrezite, noduri longitudinale , fibra rasucita peste 10cm/m, rascoacere,
curbura peste 2%, crapaturi de ger de suprafata, daca depasesc 1/5 din diametru, crapaturi
exterioare in zonele de imbinare si pe planurile de forfecare in zonele de imbinare, noduri
concrescute si noduri sanatoase in afara zonei de imbinare, peste din marimea
diametrului.
Materiale de protectie


Se va proceda la protejarea materialului lemnos care se introduce in procesul de executie cu
substante fungicide.
Lemnul utilizat la realizarea structurii sarpantei este expus la risc de biodegradare de
gradul 2. La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie a lemnului trebuie sa se tina
seama de conditiile si locul de utilizare a acestuia, respectiv de riscul de biodegradare.
Pentru ignifugarea materialului lemnos se vor folosi numai solutii avizate de Inspectoratul
general al corpului pompierilor militari. Lucrarile de ignifugare se vor executa conform
Normativ C58 de catre personal anume atestat.
Tehnologiile de aplicare ale substantelor de protectie insecto - fungicida si ignifuga pot fi: prin
bai calde-reci, imersie, pulverizare, pensulare sau vid.
producatorului.
Confectiile din lemn vor respecta PN005/2003 Calculul si alcatuirea elementelor de
constrctie din lemn.
Elementele metalice pentru imbinari si structuri mixte
Pentru realizarea asamblajelor la constructii din lemn se folosesc urmatoarele mijloace de
imbinare metalice:
tabla groasa din otel
cuie din sarma de otel
suruburi pentru lemn
piulite hexagonale si patrate
buloane confectionate din otel beton OB 37, saibe confectionate din tabla groasa, inele
metalice, profile laminate.
La proiectarea si executia subansamblelor de constructii lemn-metal se foloseste, pentru
realizarea elementelor intinse (montanti, diagonal, talpile inferioare ale fermelor, tiranti etc.),
otel beton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor elemente se iau conform
STAS 10108-84.
Receptionarea materialului lemnos
La receptionarea materialului lemnos se vor verifica defectele redate in STAS 857-83: se
verifica ca materialul lemnos sa se incadreze in limita admisa pentru categoria I de
elemente.
Nu se receptioneaza material cu defecte de forma sau structura ce depasesc limitele admise
in normativ.
Materialul lemnos se receptioneaza verificand existenta certificatelor de calitate si continutul
lor.
Se va asigura depozitarea corespunzatoare a materialului lemnos pana la prelucrare,
respectiv punere in opera.
Structurile portante a obiectelor din proiect se vor asambla in atelier.
La receptionarea structurilor de lemn se vor verifica imbinarile, calitatea elementelor, tratarea
corespunzatoare. Verificarile se vor consemna in proces-verbal, precum si abaterile
existente.
Se vor verifica pozitia pieselor metalice inglobate in fundatie, sa fie realizate conform proiect.
Ansamblele metalice se vor pozitiona pe suprafata plata, pe fundatia de beton. Suruburile se
vor strange cu piulita si contrapiulita.
Se va pozitiona structura de lemn pe ansamblul metalic, conform proiect.
Se vor respecta masurile preventive prescrise in STAS 2925-86, privind depozitarea,
protectia impotriva precipitatiilor, evitarea umezirii lemnului.
Testari si tolerante


Verificarea pe faze determinante a categoriei de lucrari de dulgherie se va face pentru
fiecare tronson in parte, incheindu-se proces verbal de verificare pe faze de lucrari,
respectiv proces verbal de lucrari ascunse dupa caz, inscrise in registrele aferente.
Verificarea lucrarilor de dulgherie la receptia preliminara a intregului obiect se va face de
catre comisia de receptive prin:
examinarea existentei si continutului proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de
lucrari si ale proceselor verbale de lucrari ascunse dupa caz;
examinarea directa a lucrarilor executate, prin sondaje, referitoare la toate elementele.
se va avea in vedere verificarea respectarii
Masuri de siguranta si sanatatea in munca
La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta
urmatoarele prescriptii:
Legea nr. 177/2000 pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii
nr. 90/1996
Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea si
focului P118-99 si Manualul MP 008-2000.


executia sapaturii;
montarea elementelor din lemn si a confectiilor metalice;
determinante.
Se verifica:
dimensiuni;
cote;
cantitati;


serviciu.
cazul respectiv.

RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati





executantului;
proiectantului.
si in ansamblu;
lucrarea;
executantului;
proiectantului;



Receptia finala
investitorul;
urmatoarele:
semnalate.
executantului.

Cartea constructiei

constructiei.
Cartea tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.
aferente acestora.




acesteia;
mobile.

neautorizate;
muncii;


satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;
buna stare.
tensiune.
muncitorilor.


lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.


acestora".
30 m.
Vor fi respectate:
/1992.




acest sens.


acestora;
nationala.
cladiri;
Romaniei;


agricole;
precomprimat;
precomprimat;


3.6.2.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare cabina portar
Baze de proiectare:

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;


pentru constructii;
populate;


constructii.
- siguranta la foc;

Situatia existenta:


Nota:
de canalizare.

Solutii adoptate:
interioare penru consum menajer si retelele de canalizare menajera (alcatuite din PP pentru
cazul conductelor montate la interior si PVC-KG pentru cazul conductelor montate la
exterior).
cladirii, tehnologic (spalare utilaje). Debitul de calcul necesar alimentarii cu apa necesar
estimat este de 0,25 l/s, presiunea necesara fiind de 1.7 bar.
inghet la 0,8 m.
Conducta de racord la reteaua de canalizare se va realiza cu teava PVC-KG, D=110mm,
montata cu panta catre punctul de racord.

Distributia apei catre punctele de consum se va realiza prin intermediul unei retele avand
indicele de rezistenta la presiune PN6. Toate conductele de distributie si fitingurile de
avand indicii de rezistenta la presiune si temperatura necesari realizarii aplicatiei. Pentru
limitarea pierderilor de energie conductele vor fi izolate cu mansoane din cauciuc sintetic
expandat. Sustinerea conductelor se va face utilizand sisteme de fixare standardizate
(suporti si bratari din otel zincat si garnituri din cauciuc).

Prepararea apei calde menajere pentru alimentarea consumatorilor din grupul sanitar aferent
cabinei portar se realizeaza prin intermediul unui boiler cu capacitatea de 10 litri, montat sub
lavoar, sursa de energie utilizata fiind energie electrica.

Evacuarea apei uzate menajere se va face prin intermediul unei retele gravitationale
de conducte de canalizare alcatuita astfel:
- legaturile de la obiectele sanitare la retea, montate peste cota zero, se vor realiza cu teava
din material plastic special construita pentru functiunea deservita (polipropilena de scurgere
ignifugata PP, imbinate cu mufe cu garnituri de cauciuc);


- conductele si colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor realiza din
conducte cu rezistenta sporita la compresiune din material plastic special construita pentru
functiunea deservita (PVC-KG, imbinate cu mufe cu garnituri de cauciuc).
Sustinerea conductelor se va face utilizand sisteme de fixare standardizate (suporti si bratari
din otel zincat si garnituri din cauciuc).
Conducta colectoare se va racorda la reteaua exterioara de canalizare menajera din incinta
complexului, prin intermediul unui camin de racord.

Instalatia exterioara de canalizare
Apele uzate menajere vor fi evacuate catre reteaua exterioara de canalizare menajera din
incinta complexului.
Evacuarea acestora se face prin tuburi din PVC-KG montate ingropat sub cota de inghet.
Debitul de calcul necesar aplicatiei descrise este de 1,57 l/s.

Apele meteorice:
Apele pluviale vor fi colectate de un ,,sistem jgheab-burlan. Burlanele vor avea diametrul
interior 100 mm. Apele meteorice vor fi deviate catre teren.

Mentiuni Generale:
cele electrice.
STAS 1478-90 si STAS 1795-87.

PROBE:
aferente.
de lucrari ascunse.



1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.


- siguranta la foc;
sustinerile.


domeniu.
consta in:
eferente;
conducta.

3.6.2.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare cabina portar
1. Introducere

Prevederi legale:




si beneficiar.
diferite.

2.1. Generalitati

vigoare.
Investitor.
urmatorii pasi:
proiectului.



specificatiilor.

trebuie folosita.



alimentare
precomprimat.
rezistentei
principale.
apa si canalizare


C 56/2004

Sanatatii

2.3. Materiale si echipamente folosite. Verificarea calitatii. Livrare, manipulare,
depozitare
celalalt capat.

de etanseitate,
de rezistenta,


de functionare.
deformari in timp.

2.4.1. Generalitati
Faze de lucru:

electrice).
Trecerile prin elementele de constructie rezistente la foc(pereti rezistenti la foc etc) se
va face prin treceri etanse rezistente la foc conform normelor.



0,8mm),


2.7. Varificari

2.8. Marcare

2.9. Acoperiri

2.10. Imbinari


2.12. Marcare



conductelor.
de regim.
pompe etc.).

minute.



prezentul normativ.

Standard).



verticala;
urmator;
(manometru);




2.15. Dezinfectare

2.16. Test Final


calitatii


santier.


functiune.

2.21. Nepotriviri

contractantului.
proiectului.


necesare.

incluse in grafic.

2.26. Mostre
examinata.





catre Proiectant.
toate componentele;

2.30. Garantii

2.31. Vopsirea


impuritati.
neregularitati.

3.6.2.7. Memoriu tehnic instalatii electrice cabina portar
Baze de proiectare:

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
public;
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor cu tensiuni pana Ia 1000 V ca.,
indicativ I7- 2011;
PE 116/ 94;
PE 120/94;


pentru constructii;

constructii.

Situatia existenta:

Nota:
De la reteaua exterioara se va alimenta Tabloul Electric Cabina Portar (T.C.P.), montat in
oficiu.
Tabloul Electric Cabina Portar va alimenta circuitele de priza si de iluminat prevazute in
intreaga cladire.
Distributia energiei electrice intre reteaua exterioara si T.C.P. se va realiza printr-un circuit
electric cu cablu din cupru si izolatie din PVC, montat ingropat in sant.

Datele electroenergetice de consum pentru T.C.P. sunt urmatoarele:



De asemenea, obiectivul studiat va fi prevazut si cu un tablou ce va alimenta circuitele de
prize UPS.
Acesta se va numi Tablou electric UPS Cabina Portar si va fi alimentat din Tablou electric
UPS principal.

Datele electroenergetice de consum pentru TE.UCP sunt urmatoarele:


Iluminatul artificial in cabina portar se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi
fluorescente, 4x18W. Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre faza si nul. Fiecare circuit
de iluminat este incarcat, astfel incat sa insumeze o putere totala de maxim 1 kW.
In camerele periculoase din punct de vedere electric (ex.: grupuri sanitare) nu se vor monta
aparate de comutare sau doze de derivatie, acestea fiind prevazute a se monta in exteriorul
incaperilor respective.
Nivelul de iluminare propus este de 500 lux.
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul intrerupatoarelor si a
comutatoarelor. Comutatoarele si intrerupatoarele se monteaza pe conductorul de faza si
corespund modului de pozare a circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv.
Inaltimea de montaj a intrerupatoarelor si a butoanelor va fi de 1,0 m, masurata de la nivelul
pardoselii finite, pana in axul aparatului.
Circuitele de iluminat se vor realiza cu conductoare de cupru cu izolatie, tip Fy, avand
(pentru conductorul de protectie acolo unde este cazul), protejate impotriva deteriorarii
mecanice in tuburi de protectie din PVC (tip IPY). Circuitele de iluminat se vor monta
mascate in plafonul fals.
Se va evita instalarea circuitelor de iluminat pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru
12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se vor monta deasupra celor de
incalzire.
De asemenea, distanta intre circuitele de iluminat si cele de curenti slabi trebuie sa fie de
minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la
conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se vor monta
Executia instalatiilor electrice de iluminat se va realiza in conformitate cu prevederile din
normativul I7-11 privind proiectarea si executia instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000
V c.a.

Nota:


Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din material combustibil de clasa
CA2c(C3) si CA2(C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea
flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din material
combustibil si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic de IP 54.

In incaperile obiectivului de investitie au fost prevazute spre a fi montate prize simple si
duble, dar toate vor fi de tip cu contact de protectie, executate pentru a suporta fara sa se
deterioreze un curent de 16 A.
Au fost realizate circuite separate pentru alimentarea aparatului de aer conditionat si a
radiatoarelor electrice.
in axul prizei, cu exceptia celor notate altfel.
de aparataj.
Circuitele de prize se vor realiza cu conductoare de cupru cu izolatie, tip Fy 2,5 mm (atat
pentru conductorul de faza, pentru cel de nul de lucru, cat si pentru cel de nul de protectie),
protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC (tip IPY).
Se va evita instalarea circuitelor de prize pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru
12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta deasupra celor de
incalzire.
De asemenea, distanta intre circuitele de prize si cele de curenti slabi trebuie sa fie de minim
15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la
conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta
2 KW.
In incaperea in care s-a prevazut aparat de aer conditionat se va monta priza la cca.
h=2.00m, inaltime care se va corela cu tipul de aparat de aer conditionat procurat.

conductoare:



distributie, stelajele de sustinere a instalatiilor, se vor lega la acest conductor de protectie.
Astfel :
treilea;
prin intermediul a doua platbande OLZn 40x4.

Nota:


Instalatii electrice de voce-date
In casa poarta se monteaza 3 prize voce-date RJ45, ctg. 6.
De la camera de comunicatie a complexului, cladirea tribunelor, se racordeaza casa poarta
printr-un cablu de fibra optica MM OM3, cu 4 fibre la care se monteaza un switch cu iesire pe
cupru.
Cablarea locala a cladiri se va realiza cu cablu de date tip SFTP 4*2*0,5mmp, ctg. 6, similara
cu celelate imobile si va fi pozat ingropat in tub IPEY 20.
Prizele RJ45 se monteaza grupat langa prizele de curent la aceeasi inaltime cu acestea.


Instalatii electrice de cablu TV
Pentru montajul unui televizor s-a prevazut montajul ingropat al unei prize TV de 75 de ohmi.
Monitorul TV se va instala local la priza TV, permitind receptia programelor TV de la un
furnizor local de servicii TV sau se poate conecta o priza de voce-date locala permitand
accesul la servicii DLNA, transmisiuni TV locale, furnizate din cladirea tribunelor.

Pentru supravegherea video a zonei casa poarta si a grupului de bariere de intrare, se va
monta o camera video pe un stalp din apropiere, conectarea acesteia facandu-se la cutia de
comunicatii CC12 instalata in casa poarta.

Control acces
Casa poarta este amplasata in apropierea portii 3, aceasta poarta este destinata in principal
accesului persoanelor de intretinere si a propietarilor de cai.
Accesul prin aceasta poarta se va face prin intermediul unor bariere pentru fiecare sens de
mers.
Blocul de control al celor doua bariere se conecteaza centralizat la sistem prin reteaua de
date a complexului, astfel realizandu-se un racord la cutia de comunicatii CC12 prin
intermediul unor trasee de cablu SFTP tras prin tub dublu gofrat cu 50mm.

In conformitate cu standardele in vigoare 12604/87; 12606/4/89; 12604/5/90 si cu normativul
I7-2011 instalatiile electrice aferente s-au proiectat pentru cazul de retea de joasa tensiune
cu neutrul legat la pamant, in sistem TN-C (PEN) si TN-S.
Prin proiectare se stabilesc masuri de protectie impotriva tensiunilor periculoase de atingere
directa si indirecta a persoanelor care lucreaza cu utilaje si scule actionate electric, precum si
a persoanelor care executa verificari, intretin sau exploateaza instalatiile electrice.
- Mijloace tehnice:
neizolate;



- Mijloace tehnice



de munca.


Masuri PSI:
incendiilor.
corespunzator.




94;
verificare.

o indeplineste.
calificat.



de avertizare.
lampii de control.


dinspre motor;

echipamente si scule electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, platforme
indicatoare de tensiune;
dispozitive de scurtcircuitare si de legare la pamant.



Atunci cand accidentatul atinge un singur conductor este bine sa fie ridicat si izolat
fata de pamant, folosindu-se scanduri din lemn uscat sau covoare electroizolante, pentru a
intrerupe in acest mod curentul care trece prin accidentat. La nevoie se va taia conductorul
cu un topor cu maner din lemn uscat sau cu o alta scula cu maner electroizolant.


cablurilor;
Sunt interzise:


incendiu;



Se vor urmari urmatoarele aspecte: sigurantele sa fie alese pentru a corespunde sectiunii
conductoarelor din instalatie.

protectie;
forta;

- corpurile sa nu fie suspendate pe conductoarele de alimentare, ci sa fie fixate de
plafon cu carlige.




parti)
parti)
SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
SR HD 384.4.482
S1:2003
SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Sisteme de pozare
SR HD 384.5.523
S2:2003
+C91:2008
SR HD 384.5.537
S2:2003

comanda
SR HD 384.5.551
S1:2003
joasa tensiune
SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
armonizate
SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004
+A3:2007
pe parti)
pe parti)


pe parti)
pe parti)
pe parti)
SR CEI 60287-1-1 +
A1:2001
SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
generale
SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
SR HD 60364-1:2009

definitii
SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
electromagnetice
SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005
echipamente
Verificare
SR EN 60439 (standard Ansambluri de aparataj de joasa tensiune


pe parti)
SR EN 60529:1995
+ A1:2003
conexiune
pe parti)
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
parti)
installations
SR EN 61140:2002
+ A1:2007
alimentarii
pe parti)
pe parti)
generale de baza


constructii


8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
de joasa tensiune.
de munca
cabluri electrice.
explozie
21 PE 106 2003

23 PE 111-7/1985

electrice


birou;


centrelor de date;
1998

informatice




3.6.2.8. Caiet de sarcini instalatii electrice cabina portar
1. Generalitati



la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.
conexiuni.



Pentru realizarea instalatiei electrice la obiectivul studiat, se are in vedere executia in
sant.
Instalatia electrica se va realiza cu conductoare de cupru cu izolatie, tip Fy, montate mascat
in plafonul fals.
Intrerupatoarele si comutatoarele se monteaza numai pe conductoarele de faza. Inaltimea de
montare a acestora este de 1,0 m, masurata de la axul aparatului, pana la nivelul pardoselii
finite.
rezistenta.
Legrand si Philips.
mica de 4 ohm.
cladirea studiata.


4.1.1. Materiale:
- adeziv Codez 100;




4.2.1. Materiale:
corpuri straine.

uscat;

izolant.


fixare.

Iluminatul artificial in cabina portar se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu
lampi fluorescente, 4x18W.



cel putin 1,25 m.




4.6.1.Instalatia de legare la pamant de protectie se compuna din:
- priza de pamant;



sau zgarieturi.


- marca de fabrica;
specificatie.

starea tehnica.
din tipodimensiuni.




transformatorului.
constructii 9/1993.
Se vor respecta:
Normativ I 13-94;
Normativ 1 1-98;
PE 136-80;
termice;


Protectia mediului:
inconjurator.
inconjurator.
reziduri.
carosabile).


3.6.2.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC cabina portar
Baze de proiectare:
- Tema de arhitectura elaborata de proiectantul de specialitate;
- Teme de specialitate: instalatii termice, instalatii sanitare, electice.
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii in
vigoare:
1994;


prin H.G. nr. 273 / 1994;
775/22.07.1998;
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca ;
incalzire.
locuit.
Proiectul va fi verificat din punct de vedere al cerintelor de calitate conform Legii 10 / 1995 ,

Proiectul asigura realizarea unor instalatii de calitate corespunzatoare, urmarind
satisfacerea exigentelor esentiale de calitate, precum si a reglementarilor tehnice in vigoare
privind calitatea in constructii in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.
123/mai2007, astfel:
- siguranta la foc;

Situatia existenta:
Incalzire cu radiatoare electrice
Climatizare au aparate monosplit

Instalatia de incalzire:
Incalzirea spatiala pe perioada rece a anului aferenta cladirii Cabina portar se va face cu
convectoare electrice de perete pentru incalzire directa, cu puterea de incalzire de 1500W.


Instalatia de climatizare:
Climatizarea in camera control aferenta cabinei portar se va face cu un aparat de climatizare
in sistem monosplit, format dintr-o unitate exterioara si una interioara.
Evacuare condensului de la unitatea interioara se face printr-un sistem de tevi de
polipropilena direct catre exterior, prin una dintre coloanele de colectare condens, montate in
apropierea acestora in sistemul de izolare al cladirii termosistemul acesteia.
Aparatul de aer conditionat se monteaza aparent pe perete. Sustinerea acestuia se va face

Protectia mediului:
C.1. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Activitatile desfasurate in incinta si in interiorul cladirii nu reprezinta surse de zgomot si
vibratii.

C.2. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
Activitatile desfasurate in incinta si in interiorul cladirii, precum si instalatiile si echipamentele
aferente acesteia nu reprezinta surse de radiatii.
C.3. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI
Nu este cazul.

C.4. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE
Nu este cazul.

C.5. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
Nu este cazul.

C.6. GOSPODARIREA DESEURILOR
Deseurile rezultate in urma activitatilor in salivarium sunt deseuri menajere care nu prezinta
potential nociv pentru zona.

C.7. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE
Nu este cazul.

C.8. LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA
Nu este cazul.

C.9. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
existenta.
titular.


Legea Nr. 137 / 1995.

C10. CONDITII DE EXECUTIE

siguranta la foc
- PT C9-2003 privind Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
exploatarea, verificarea tehnica si repararea cazanelor de apa calda si a cazanelor de abur
de joasa presiune.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
1994;
H.G. nr. 273 / 1994;


accidente.

3.6.2.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC cabina portar
1. Generalitati
propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre proiectant si
Investitor.

Prevederi legale:
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include
rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata
si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Contractorul si Investitorul
vor urmari performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare
a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga
durata de functionare. Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu
mijloace simple de masurare, conform previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc)
si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrraile prezente si categoria de constructii.

Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari si in
absenta Standardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru
lucrari similare sau Standarde europene relevante. Contractorul trebuie sa respecte normele
de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele
de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se
vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de
constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini

I13-02 Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala


autoturisme.

Radiatoare electrice
unitati de climatizare;

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor termice vor avea
producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de
instalatii termice.
caracteristicilor tehnice prevazute;
care se mentioneaza aceste caracteristici;
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului;
Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea
caracteristicilor;
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emisse de
catre institute de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform
celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).

societatilor.
furnizoare.
Materialele si accesoriile anexe, la care defectiunile constatate nu pot fi remediate
prin mijloacele santierului, vor fi inlocuite.


Toate materialele pot fi introduse in manopera numai daca sunt conform
prevederilor din proiect, daca au fost livrate cu certificatele de calitate si daca in cursul
depozitarii sau manipularii si-au pastrat integritatea.
niplare, etc.).

3.2 Depozitare si manipulare
Pastrarea materialelor pentru instalatiile termice se face in depozitele santierului, cu
respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile
furnizorului.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe
durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau
balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a
securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza
sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate
de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si
produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor si a echipamentelor se va face cu respectarea normativelor de
tehnica securitatii muncii, in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita
materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, tronsoane de tubulatura prefabricata,
prefabricate, etc.).

4. Executia lucrarilor
urmatoarele:
acestor
lucrari.



5. Probe si verificari
Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din
punt de vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele
care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate va
fi a personalului de exeutie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta
calitate de catre laboratoare autorizate.
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea
eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire,
vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile
estetice si organizatorice.
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil,
conform prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de
asamblarea in constructii. Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa
prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si
punere in functiune. Arzatoarele trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie
autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune.
Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie
autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune.
Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale
ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.

6. Instructiuni pentru protectia muncii si prevenirea incendiilor
In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie
sa furnizeze toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena,
protectia muncii si prevenirea incendiilor.
Normele minime care vor fi respectate sunt:
Normativul I 13-2002 privind proiectarea si executia instalatiilor de incalzire.
1994;
H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.
In concordanta cu prescriptiile acestor norme, echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si
utilaje necesare cat si cu echipamente de lucru adecvate, ochelari, manusi, halate etc.
Pentru lucru la inaltime trebuie furnizate centuri de siguranta, casti si schele.
Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locuri vizibile.Se vor
face instruiri periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiilor si constructorul va fi
responsabil legal pentru aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor.



efectuat.


3.6.2.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu cabina portar

Date generale:


incendiu.

circuit.

echipamente:
- detectoare de fum;
- butoane manuale de alarmare;
- sirena interioara;
- sirena exterioara;
- modul izolator bucla.

Centrala de detectie incendiu ce va alimenta echipamentele de detectie prevazute in acest
obiectiv va fi montata in Cladirea Tribune, in incaperea denumita dispecerat si este o centrala
tip adresabila, cu doua bucle, 250 adrese/bucla.
Pe prima bucla a centralei vor fi alimentate echipamentele prevazute in obiectivele: Inseuare,
Hangar instalatii preepurare si depozitare sulky si Cabina portar.
Pe cea de-a doua bucla a centralei de incendiu vor fi alimentate echipamentele prevazute in
obiectivele: Grajduri, Salivarium si boxe cai, Hangar furaje si depozitare temporara deseuri si
Hangar intretinere si depozitare material.
Pentru fiecare dintre cele doua bucle, cablul de la ultimul obiectiv si pana la centrala de
detectie incendiu, va fi pozat ingropat.

- detectie rapida a inceputurilor de incendiu;
- afisarea zonei de detectoare aflate in alarma;
- autotestarea echipamentului central si a detectorilor;
- semnalizarea acustica la nivelul intregii cladiri;
- semnalizarea manuala a incendiului de la butoanele de alarmare;




- Masa: 76 gr.

aerului.
aerului.
EN61000-6-3.



- Greutate: 160 gr.



Butonul de incendiu corespunde standardelor EN54/11, conform legislatie din Uniunea
Europeana privind echipamentele de detectie incendiu.
Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai apropiat buton manual nu va
depasi 30 m. In cazul cladirilor inalte, foarte inalte si cu aglomerari de persoane si la cladirile
cu persoane cu handicap locomotor, distanta nu va depasi 20 m. Inaltimea de montare
pentru butoane trebuie sa fie de la 1,2 m la 1,5 m de pardoseala.

- Greutate: 245 gr.


- Greutate: 2.8 Kg.



3.6.2.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu cabina portar

1. Generalitati
ale cladirii.
instalatiilor, indicativ P118 /99;
c.a., indicativ NP-I7-11;
aferente cladirilor civile si de productie, indicativ I18/1-02;
sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri, indicativ I18/2-02;

aparatelor.


tensiune).
incidente.

1/2001, I18-2/2002 si NTE007/2008).
plafon;
normativul P100;


acestora;
ingropat;
m.
conductorilor;


- instalare socluri detectoare, sirene;
- formarea capetelor de cablu si conectarea lor la aparatele mentionate;
- instalarea detectoarelor in socluri;
conectate;
- instalarea extensiilor si controlerelor, alimentarea si verificarea lor;


- verificarea instalarii echipamentelor conform filelor de plan;
- conectarea liniilor de detectoare la centrala;
- verificarea functionarii sistemelor, incercari, masuratori si reglaje pentru punerea in
functiune.

3.6.3. GRAJDURI
3.6.3.1. Memoriu tehnic arhitectura grajduri

- functiune : adapost cai grajduri-7 unitati.
- Hmax. : 4.95 m
- Sconstruita= 444.10 mp
- Sdesfasurata = 444.10 mp
- S desfasurata totala 7 unitati=444.10x7=3108.7mp


Grajdurile sunt amplasate in partea de est a terenului spre strada Ghighiului, asigurand astfel
un acces rapid al autovehiculelor destinate transportului de cai si personalului aferent.
1 Grajd
- 27 boxe pentru cai =fiecare a 8.57mp;
- spatiu dusuri cai =17.95mp;
- depozitare sei =7.96mp;
- depozit alimente =7.88mp;
- Boxa carantina =7.88mp.

Descrierea a fost facuta pentru un singur grajd. Totalul cladirilor cu functiunea grajd
fiind in numar de 7 unitati.

Structura de rezistenta propusa este alcatuita din stalpi si grinzi din lemn.

- perete 22cm. lambriu scanduri de lemn 1,5cm vospit alb, placa OSB ext. 1.5cm.,
vata minerala cu folie de Al 16cm, placa OSB 1,5cm, finisaj lambriu din lemn 1,5cm
ignifugat si baituit culoare natur ;
- ferestre pe cadru metalic cu geam sticla 8mm securizata tip spider;
- ferestre boxe cai pe cadru metalic cu geam sticla 8mm securizata;
- luminator tamplarie AL RAL7011 cu policarbonat;
- usi de acces pe cadru metalic cu finisaj din lemn si ochiuri din geam termoizolant cu
amortizor.


- perete 16cm- lambriuri scandura de lemn 1.5cm vopsit alb, placa OSB 1.5cm, vata
minerala 10cm, placa OSB 1,5cm si lambriu din lemn 1.5cm vopsit alb sau faianta
- pereti despartitori (boxe cai) pe structura metalica placata cu lemn si grilaj metallic.

FINISAJE INTERIOARE
- pardoseli
- beton amprentat in zonele de circulatie si beton de panta slefuit in boxele cailor.
- pereti
- lemnul va fi ignifugat si baituit culoare natur.zugraveli lavabile;
- tavane
- plafoanele sunt aparente, structura de lemn si acoperirea fiind vizibile si vor fi baituite
culoare natur si ignifugata.

FINISAJE EXTERIOARE
- este prevazut lambriu din lemn ignifugat si vopsit culoare alb RAL010;
- placare de protective PVC h=2.50m in zona dusurilor.

INVELITOAREA
Acoperirea va fi de tip sarpanta din lemn, placata la exterior cu panouri compozit din
PUR panou sandwich 10cm culoare gri inchis RAL087 si va fi prevazuta cu luminator
tamplarie AL RAL7011 cu policarbonat.

TAMPLARIA
- interioara - usi din lemn celular, furniruite cu lemn natural.
- exterioara - ferestre pe cadru metalic cu geam sticla 8mm securizata tip spider;
- ferestre/obloane boxe cai pe cadru metalic cu geam sticla 8mm securizata;
amortizor.

Nu este cazul.

Instalatii sanitare

Instalati electrice






necesare vor fi prezentate in documentatia de specialitate.

Alunecare
Impiedicare
Normativul CE 1-95.


Alunecare
Impiedicare
Traseele circulatiilor sunt larg dimensionate, asigurand orientarea usoara catre punctele de
interes.


Datorita functiunilor pe care le adaposteste cladirea si a numarului redus de persoane aflate
simultan in cladire, s-a asigurat accesul la 2 cai de evacuare spre exterior.
Dimensiunile usilor asigura circulatia si evacuarea numarului de persoane din sectorul pe
care il servesc.

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Iluminat general
Iluminatul exterior

grade Celsius.



specifice
accesibile).
trasnetelor.

Deschiderea obloanelor de la boxele cailor va fi exterioara.

Nu este cazul.


Invelitoarea este necirculabila.

posturi de paza.

SIGURANTA LA FOC
Riscul de incendiu-




125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
20%.



invelitoare.

PROTECTIA LA ZGOMOT


de 600mp.

1995;
individuala;
nr.163/28.02.2007;


3.6.3.2. Caiet de sarcini arhitectura grajduri

1. DATE GENERALE

de mai sus.

2. ELEMENTE


ANTREPRENOR

1. DATE GENERALE


j) Paza.

3. CARACTERISTICI


lucrarilor;
tehnic;






RENEL.



ingropate;
reziduurilor;


Antreprenorul va construi, pe cheltuiala lui, un panou conform desenului detaliat
anexat, care sa contina cel putin urmatoarele informatii:
- biroul tehnic;
Antreprenorul trebuie sa intretina, sa completeze acest panou si sa-l protejeze
impotriva degradarii.





J. Paza
Antreprenorul trebuie sa asigure paza santierului tot timpul cat nu se lucreaza
(noaptea, la sfarsit de saptamana . . .).

4. MASURATORI
specificatii.




de demolat
azbociment.


MASURATORI




acesteia;
Nr. 578/DB/5840;


Nr.983/23.06.94;
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);
constructiilor;
propriu-zisa.
neautorizate;


GENERALITATI
carton.


masuratori.
caietul de sarcini.


Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.
placari.
solicitanti.




Specificatii:
perete.



alunecare.

alunecare.

nivelei
cu bula de aer
tensionarea placii
nu


canatului de usa.
de
putin
2 mm.
fara
din
separatie.
scheleti.
sau

asemanatoare.
minerale

GENERALITATI


carton demontabile.

- din metal
2. Izolare termica
- cu termoizolatii
- nedemontabile
- demontabile


Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.



Materiale:
suspendare aferent.

Tolerante
intemperii.

MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj

pentru tije).
Trasarea pe santier
Montajul
- grinzi lemn;
- planseu ba.;





suplimentara.



5. TERMOIZOLATII

GENERALITATI






Standarde:

Normative
focului.
curs do revizuire).
acestora.

furnizoare.



Materiale
1.Sine
- din aluminiu

Tolerante
solare).

protejate cu folie.

EXECUTIA
Generalitati



sau insurubare.
spaclu.
24 do ore.
nuanta.



la foc.


6. HIDROIZOLATII


la soclu
sub placa parter



bituminoase.
1200.

7016/1-93.



invelitoare.

P
c
S
S
S
S


0,3 Kg/m
2
).
A
conditii :
specializate;
executiei;

300 g/m.p.


termoizolatoare.

1,8.


20 cm.
aceste locuri.
4-6 mm la 25 cm.

mecanice, astfel :
strapungere.

dimensiuni.


104467.
mari.

deflectorului.



de lucrari ascunse.



mm.
Se vor verifica :


constructii;
constructii;
acoperisuri;


specializate;


o
C si este interzisa


urmatoarele masuri:

ulterioare;
hidroizolatii;
o
sau
a se face focul;

deficientelor.


N.1970;





aratate mai sus.


2


exemplu:


2


AGREMENTE TEHNICE

ZUGRAVELI SI VOPSITORII

VOPSITORII LAVABILE

Suprafete gletuite

Suprafete de lemn

sau montaj.


tip Hygromette.


vopselelor de ulei.

Mostre si testari
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie
Panou martor
o
executarea lor.
o
mare de 3%.
fie mai mare de 6
o







glet de ipsos.
o
C si o ora la +25
o
C mai mare.
2
.
lucrare):

GENERALITATI



Concept de baza

specificatii.
Standarde
verificare.
Clasificarea
mediilor agresive.
Pregatirea
Acoperiri
pentru
vopsire.
Normative
acesta.


Mostre si testari
metal


ER sau similara).
- ocru - 1,00 kg
- lac - 0,45 kg
- ocru - 0,95 kg


EXECUTIA LUCRARILOR


lustruirea lor.
Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv la inceperea vopsitoriei; accesoriile metalice
ale tamplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.


indicate mai jos:
reprize.


Aplicarea vopselei
2
proportie de 5-10%.
vopsea.
capata luciu.

minim
riguroasa a
indicate mai jos:
4. Slefuirea.
de 24
ore.



care sa

2
pe toate fetele.
piulite, etc.)




- Tocuri metalice;


balamale metalice.


f) Accesorii
la foc;
Se vor verifica:


tamplariei:
pardoseala.
Se vor verifica:

13. TINICHIGERIE
GENERALITATI

Concept de baza
2
).

Standarde:


atmosferica marci
Normative
I.

cuprinzand:
Consultantului.



sunt:
Grosime: 2 mm.
4.Burlane.


deformare).

MONTAJUL

impuscate).

Montajul




micsora scurgerile.

sunt respectate:



GENERALITATI
(otel).
Concept de baza



Standarde:
atmosferica.
Marci.

Mostre si testari
adoptate ca
mostrele aprobate.
executie.
Desene de executie
structura.


Materiale

Produse

Generalitati



Caracteristici




Antreprenorul trebuie sa ia in calcul toate acestea cand se decide asupra sistemului de
ancorare. Toate balustradele sunt proiectate sa intruneasca conditiile normale de securitate.

balcoane.

santierului.
polietilena.



beton);

Montajul
prin sudura).


imbinari, etc.)
cerinte.


proiect.

PARDOSELI


subcapitole:

GENERALITATI

gresie ceramica.

Concept de baza
Standande:
Normative.

Mostre si testari
catre Consultant.
metoda.



Produse
Antreprenor.

Mateniale



saptamani.
hidroizolatii.
nivelata.


sfoara.
a rosturilor.

Generalitti

Stratul suport
dupa volum.

Pozarea placilor
Rosturi
rostului.


curate si perfecte.


hotara
Consultantul.


2


GENERALITATI
faianta ceramica.

Concept de baza


Standarde:


Normative

Mostre si testari

Extra material


Produse:
fisurare;
2
la max.

ceramica:



Generalitati:
volumetric de 1:2.
3
nisip
omogen.

Generalitati:
1:3.
apa in
lichizi





executa placaje.
marmura, etc.).
satisfacator.

fixare a placilor.

Generalitati
lungime.

de verticala.



placheaza;

10-12 cm;



Rostuirea








GENERALITATI



Standarde
Normative
tencuiala
acestuia.
Mostre si testari
2634-80 si anume:
3
mortar.
2
;
3
Consultantului.


3
.
contine acizi.
Agregate


care
specificata.
Generalitati
3


Dozaje, compozitii
3
mortar).

EXECUTIE


de priza;


Executarea sapei



considera adecvate.



GENERALITATI

Concept de baza

Standarde:
Normative


Mostre si testari


Materiale
STAS 1667-76.

Generalitati:
3
pentru
405 kg ciment la m
3
mortar).

capitol.





Scafe, plinte
metalic.

Abateri admisibile
mm sub
portiuni izolate.
grosimi;
nu este plin);


nu sunt


proiect.

GENERALITATI

astfel:

Standarde:


Mostre si testari
specificate.



Produse
4. Confectionare :
pietris granilic.
colorant.

din proiect.
4. Confectionare:
2
(400 kgf/cm
2
)

83.



Mortar de poza.

specifice



2
de cca. 3%.
3
in grosime de 3cm.
spre exterior.
bitum).
cladirea.


Mixtura asfaltica
4 m
2




- rosturi;



3.6.3.3. Memoriu tehnic structura grajduri
1, constructia se incadreaza in clasa de importanta IV avand coeficientul de importanta a
constructiei = 0,8.
c
=1.0s si
a
g
=0.28g.
vantului de 27m/s.
o data la 50 ani.




Documentatia tehnica prezinta constructia Grajduri.
Constructia se incadreaza, conform P100-1/2006 Cap. 9 - Prevederi specifice
constructiilor din lemn in tipul structural structura in cadre.
Aceasta cladire este o constructie pe structura de lemn lamelat incleiat de tipul GL28H, cu
lungimea de 48,22m si latimea de 9,21m. Deschiderea interax a cadrului transversal este de
9,00m, iar traveile sunt de 3,00m.
1.2x p
conv
1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.

Infrastructura este realizata din fundatii izolate legate prin grinzi de fundare. Cota de
fundare este -1.15 fata de cota 0.00 a constructiei, iar cota terenului natural este -0.10m.
Blocurile fundatiilor izolate sunt realizate din beton armat de clasa C12/15 si au dimensiunile
in plan de 1x2m, iar inaltimea este de 0,5m. Cuzinetii fundatiilor izolate au dimensiunile in
plan de 0,7x1,0m, iar inaltimea de 0,5m. Grinzile de legatura si cuzinetii fundatiilor izolate
sunt realizate din beton de clasa C16/20. Grinzile de legatura au latimea de 0,30m, si


adancimea de 0,50m. Cota inferioara a acestor grinzi de legatura este de -0.65 fata de cota
0.00. Grinzile de legatura sunt asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm
grosime. Peste aceste grinzi se realizeaza un soclu de beton armat de clasa C16/20, cu
latimea de 16cm si inaltimea de 25cm, peste care se va aseza o grinda de lemn, necesara
pentru montarea peretilor de inchidere. Acest soclu de beton armat se va realiza obligatoriu,
numai dupa montarea popilor din lemn lamelat incleiat ce formeaza structura de rezistenta a
grajdului.
Se toarna un beton de egalizare de 5cm, de clasa C8/10;
bituminoasa;
polietilena;
La cota -0.05 se toarna placa de beton slab armata cu plasa STNB.
Constructia este prevazuta cu 2 rigole de scurgere a apelor uzate menajere din interiorul
acesteia. Rigolele au dimensiunile de 20x25cm, si se realizeaza pe toata lungimea cladirii.
Sunt amplasate langa axele B si C. De asemenea mai exista o rigola in zona dusurilor.
Suprastructura este realizata pe structura din lemn lamelat incleiat de tipul GL28H, conform
EN338.
Elementele principale ale structurii grajdului sunt popii si grinzile ce formeaza cadrele
transversale.
Elementele verticale (popii) au dimensiunile 16x40 cm. Ei se vor monta cu ajutorul unor
camasi metalice, conform detaliilor din partea desenata. Popii din lemn lamelat incleiat se vor
hidroizola pe inaltimea pe care intra in camasa metalica la baza.
Grinzile ce formeaza cadrele transversale au dimensiunile 16x40 cm. Ele au capetele legate
cu doi tiranti 22 din otel S235 si reazema articulat pe stalpi. Nodurile intre grinzi si stalpi
sunt realizate prin intermediul unor camasi metalice, sprijinirea grinizii pe stalp se face printr-
un cutit din tabla groasa. Nodul este asigurat cu doua buloane M12, G.R.8.8.
Elementele lemnoase secundare folosite la realizarea sarpantei sunt panele din lemn
lamelat incleiat de tipul GL28H, ce au dimensiunile de 9x20cm, panele de contur cu
dimensiunile 9x16cm, si riglele din lemn lamelat, ce sustin luminatorul, cu dimensiunile de
9x16cm. Distanta interax dintre pane variaza intre 1,15m si 0.785m.
Elementele lemnoase secundare se monteaza cu placute metalice din tabla galvanizata cu
grosimi de 2 mm, cu holzsuruburi 6x100, cate 2 bucati pe fiecare latura, in cazul in care nu
exista un altfel de detaliu special in partea desenata.
La montarea peretilor de inchidere si compartimentare se folosesc ca elemente de sustinere
si rigidizare popi din lemn de rasinoase categoria I,cu dimensiunea de 16x16cm. Pe
sarpanta, se regasesc grinzi din lemn lamelat incleiat, cu dimensiunile de 16x16cm pe
pozitia unde exista peretii despartitori, ce ajuta la fixarea popilor de 16x16cm in partea de
sus. La partea de jos, popii se vor monta conform detaliului din partea desenata, direct pe
pardoseala, pe o grinda din lemn de rasinoase , de 16x16cm cu ajutorul pieselor metalice din
otel S235 (Tg 3x100-300), cu suruburi M12 G.R. 4.8. Aceste tije se monteaza o data cu
grinda din lemn pe placa din beton armata cu plasa STNB. Montarea acestor grinzi se va




Normelor generale de securitate si sanatate in munca.

de timp necesar.








acesteia;
mobile;
neautorizate;
- conditii pentru transportul si depozitarea materialelor.

muncii;
semnate individual;
protectie a muncii;



satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;
buna stare.
tensiune.
muncitorilor.
lucrul imediat.


operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.
Biroul sau responsabilul cu sanatatea si securitatea in munca de la santier are obligatia sa
faca tuturor angajatilor un instructaj general si unul specific sectorului unde lucreaza, privitor
la masurile de sanatate si securitate in munca, fisele de instructaj pentru sanatate si
securitate in munca tuturor angajatiilor vor fi realizate periodic (lunar) conform normelor si
normativelor in vigoare. Constructorul va respecta tehnologia de executie prezentata in
caietul de sarcini.




acest sens.



acestora;
nationala.
cladiri;
Romaniei;
agricole;
precomprimat;
precomprimat;




3.6.3.4. Caiet de sarcini structura grajduri

CAPITOL INTRODUCTIV
aferente constructiei graduri, obiect din cadrul proiectului
vigoare.
dirigintelui.




Documentatia tehnica prezinta constructia Grajduri.
1.2x p
conv
1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.

grajdului.


Se realizeaza un strat de rupere capilaritate (balast), cu grosimea de 20 cm, bine compactat;
bituminoasa;
polietilena;
EN338.
transversale.
sunt realizate prin intermediul unor camasi metalice, sprijinirea grinizii pe stalp se face printr-
lamelat incleiat de tipul GL28H, ce au dimensiunile de 9x20cm, panele de contur cu


S.VI.03.01 - Grajduri. Plan fundatii. Detalii fundatii Sc. 1:50, 1:20
S.VI.03.02 - Grajduri. Detalii prinderi popi de fundatii. Sectiuni.


Debitare piese metalice Sc. 1:20, 1:10, 1:5
S.VI.03.03 - Grajduri. Plan sarpanta Sc. 1:50.
S.VI.03.04 - Grajduri. Sectiune transversala. Detalii imbinari elemente din lemn. Debitare
piese metalice Sc. 1:50, 1:10, 1:5





neautorizate;

Lucrari de baza

Ordinea de executie a constructiei este urmatoarea:
- se executa sapatura mecanizat si manual, in functie de conditiile din teren si de posibilitatile
executantului; sapatura se va executa cu taluz vertical;
- se realizeaza cofrajul pentru fudatiile izolae si continue si se armeaza:
- se toarna betonul de clasa C16/20 in cuzineti, in grinzile de legatura, in placa de beton cu
grosimea de 10cm si in soclul de beton armat;
constructiilor din lemn.
Lemnul folosit la structura cladirii este lemn lamelat incleiat de tipul GL 28H
de in dublu fiert si miniu de plumb, care trebuie sa acopere intreaga suprafata a elementului


producatorului.

Inceperea executiei




Date generale:
terenului natural.


a cotei de fundare.

Proiectantului.



executiei acestora.

compactor).

Executia betoanelor

efectuate;

STAS 12750/81.



deja in priza.


2007.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise
si sa nu prezinte segregari. Nu este admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugare de apa ci


intocmai.


Armatura de rezistenta principala va consta din bare deformate laminate la cald de tip PC 52
conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din sarma de otel trasa la rece conform STAS
438/2-91 si 438/3-89.
montate in cofraj.


metal.
sigur joantate.




otelului.
conditii:


sa fie stabile;
beton;
compactare.
avertizoare etc.


de cofraj.
material aprobat.
incat sa curga.
respectiva.
zile.
laborator.


depozitarea apei.
normala practica.

Hidroizolatii

egalizare:

cu proiectul;



Termoizolatii

vedere termic;

Confectii metalice

constructii.



proiectantului.
sudate.

montaj.
montajul.
constructii;


montaj.

Materiale de baza
mecanice.
STAS 767/0-88.
perfect uscata.

etc.).



uzina.
de sudare.
C 150-99.
0

- cratere;




fazele de executie.

sa cuprinda si:


767/0-88.
proiectantului.
proiectantului.
88.



respectate.


Confectii lemn
Materiale utilizate
compuse;
circulatie;


La executia constructiei se foloseste lemn lamelat incleiat de tipul GL 28H si lemn ecarisat de
rasinoae categoria I.
La materialul lemnos nu se admit urmatoarele defecte: putregai, noduri putrede,
diametrului.
Se va proceda la protejarea materialului lemnos care se introduce in procesul de consolidare
cu substante fungicide.
La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie a lemnului trebuie sa se tina
producatorului.
imbinare metalice:
STAS 10108-84.
verifica ca materialul lemnos sa se incadreze in limita admisa pentru categoria I .
in normativ.
lor.
existente.
Se vor verifica pozitia pieselor metalice inglobate in fundatie, sa fie realizate conform proiect.


nr. 90/1996

executia sapaturii;
determinante.
Se verifica:
dimensiuni;
cote;
cantitati;


serviciu.


cazul respectiv.

RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati


executantului;
proiectantului.
si in ansamblu;
lucrarea;
executantului;
proiectantului;



Receptia finala

investitorul;
urmatoarele:
semnalate.
executantului.

Cartea constructiei

constructiei.


aferente acestora.



acesteia;
mobile.

neautorizate;
muncii;


satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;


buna stare.
tensiune.
muncitorilor.
lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.


acestora".
30 m.


Vor fi respectate:
/1992.


acest sens.


acestora;
nationala.
cladiri;


Romaniei;
agricole;
precomprimat;
precomprimat;
STAS

3.6.3.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare grajduri
Baze de proiectare:

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;


pentru constructii;
populate;


constructii.
- siguranta la foc;


Situatia existenta:

Nota:
de canalizare.

Solutii adoptate:
interioare penru consum menajer (alcatuite din otel-zincat) si retelele de canalizare menajera
conductelor montate la exterior).
cladirii, tehnologic (adapare animale) si menajer.
Debitul de calcul necesar alimentarii cu apa necesar estimat este de 2,5 l/s, presiunea
necesara fiind de 5 bar, dictate de sistemul tehnologic de adapare al animalelor.
inghet la 0,8 m.

Distributia apei catre punctele de consum se va realiza prin intermediul unei retele din otel
zincat avand indicele de rezistenta la presiune PN10, montata la plafon. Toate conductele de
distributie si fitingurile de imbinare se vor realiza din materiale special construite pentru
vehicularea apei potabile, avand indicii de rezistenta la presiune si temperatura necesari
realizarii aplicatiei.
Apa rece va fi distribuita catre consumatorii aferenti salivariumului, precum si catre
adapatoarele pentru cai, conform planurilor si schemelor de instalatii atasate.
Pentru adapatul animalelor se vor folosi adapatoare cu debit de 15 l/min si presiunea de
utilizare H=5.0 bar.
Datorita conditiilor de temperatura (spatiul nefiind incalzit pe perioada iernii), se vor lua
masuri de izolare si protectie la inghet a instalatiei prin utilizarea de cablu incalzitor
termostatat, montat pe teava, protejat de izolatie termica. In zona de conducta accesibila
animalelor se vor lua masuri de protectie metalica a izolatiei (jacket-ing) pentru a
preintampina degradarea.



Prepararea apei calde menajere necesara spalarii animalelor, pentru dusurile prevazute in
exterior, se realizeaza prin intermediul unui boiler bivalent cu capacitatea de 500 litri, avand
ca sursa de energie, energia solara si energia electrica.
Astfel, la serpentina din boiler se vor lega turul si returul unei instalatii cu panouri solare.
Panourile solare vor fi prevazute pe invelitoare.
Panourile solare sunt realizate din tuburi solare vidate individuale si functioneaza pe
principiul tuburilor termice (vaporizare-condensare), ceea ce confera captatorului o stabilitate
ridicata.
Tubul solar va fi construit din sticla borosilicata (Borosilicate Glass 3.3) ce rezista la socuri
mecanice (grindina de pana la 35 mm diametru), cu pereti dubli, vidat la interior, astfel
pierderile sunt eliminate aproape in totalitate.
Captatorul asigura producerea de apa calda si in conditiile unei radiatii solare difuze (iarna
functioneaza si la temperaturi negative). Peretele exterior al tubului este transparent
permitand razelor de lumina sa treaca, asigurand in acelasi timp o reflexie minima. Peretele
interior al tubului este tratat prin aplicarea unui strat de aliaj special (Al-N/Al) ale carui
caracteristici tehnice ii confera o absorbtie excelenta si o reflexie redusa. In interiorul tubului
de sticla este atasat un tub de incalzire din cupru. Tubul de incalzire se afla in interiorul
tubului solar, este din cupru cu o puritate foarte ridicata (Cu 12200), iar in interiorul acestuia
se afla un agent de vaporizare ce permite aparitia fenomenului de fierbere la temperaturi
scazute, astfel realizandu-se transformarea energiei solare captate, in energie termica.
Fiecare tub termic este introdus intr-un schimbator de caldura izolat termic si protejat cu tabla
din aluminiu.
Panoul solar se monteaza pe acoperis cu fata spre Sud. Se recomanda ca planul tuburilor sa
formeze un unghi de 45 - 60 cu planul orizontal si pentru a avea o eficienta maxima este
bine ca abaterea de la sudul geografic sa fie de maxim 5.
Sistemul cu panouri solare va fi livrat cu urmatoarele componente:
- panouri solare cu 30 tuburi;
- grup de pompare;
- controler digital cu functie de vacanta, previne supraincalzirea apei vara;
- vas expansiune solar 25 litrii;
- izolatie rezistenta UV.
Prin folosirea unor panouri solare cu eficienta mare in colectarea radiatiei solare si
transformarea ei in caldura, sistemul va fi operational pe toata perioada anului.
Dupa spalare, pentru uscarea animalelor, se vor folosi uscatoare cu ultraviolete. Acestea
cuprind o pereche de emitatori cu ultraviolete, cu puterea de 1.3 kw fiecare, cu suporturi de
montare si un controler EC1 pentru reglarea temperaturii.
Grad de protectie emitator IP65.
Controler-ul EC1 nu are un grad de protectie sporit, necesitand montarea intr-o cutie etansa,
astfel fiind ferit de umezeala.

Pentru preluarea apelor accidentale si evacuarea acestora, in grajduri se vor prevedea
rigole carosabile pe coridorul de acces, cu gratar demontabil antiderapant, pentru a permite
operatiunile de intretinere si a preintampina alunecarea animalelor. Descarcarea acestora se
va realiza prin intermediul unei retele ingropate de canalizare.




Apele meteorice:

Mentiuni Generale:
Conductele de apa rece vor fi din otel-incat si vor fi insotite de cablu incalzitor termostatat,
montat pe teava, protejat de izolatie termica.
cele electrice.
STAS 1478-90 si STAS 1795-87.

PROBE:
- proba de functionare a instalatiilor de apa rece.
Dupa incheierea probelor se vor receptiona lucrarile de instalatii sanitare in conformitate cu
prevederile Normativului I 9 1994 si a reglementarilor cu privire la calitatea si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
de lucrari ascunse.

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;


accidente.

Supravegherea curenta a starii tehnice are caracter permanent.Beneficiarul sau unitatile de
exploatare are urmatoarele obligatii referitor la organizarea supravegherii curente a starii
tehnice a instalatiilor sanitare din dotare.

- siguranta la foc;
sustinerile.
domeniu.
consta in:


eferente;
conducta.

3.6.3.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare grajduri
1. Introducere

Prevederi legale:


si beneficiar.


diferite.

2.1. Generalitati

vigoare.
Investitor.
urmatorii pasi:
proiectului.

specificatiilor.



trebuie folosita.



alimentare
precomprimat.
rezistentei
principale.
apa si canalizare
C 56/2004



Sanatatii

Pentru instaltiile de alimentare cu apa rece pentru consum menajer s-au folosit tevi din Ol-
Zn, principiul de imbinare fiind sudura cu aliaj tare.
celalalt capat.

de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
deformari in timp.


2.4.1. Generalitati
Faze de lucru:
La montarea conductelor din OL, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri sau sudura cu aliaj
tare de personal agrementat si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
Realizarea cordonului uniform de sudura.
La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din NP086/2005.
electrice).

0,8mm),




2.7. Varificari

2.8. Marcare

2.9. Acoperiri

2.10. Imbinari


2.12. Marcare

conductelor.
de regim.


pompe etc.).

minute.

prezentul normativ.

Standard).





verticala;
urmator;
(manometru);


2.15. Dezinfectare



2.16. Test Final


calitatii


santier.
functiune.

2.21. Nepotriviri

contractantului.


proiectului.


necesare.

incluse in grafic.

2.26. Mostre
examinata.





catre Proiectant.
toate componentele;

2.30. Garantii

2.31. Vopsirea
impuritati.


neregularitati.

3.6.3.7. Memoriu tehnic instalatii electrice grajduri
Baze de proiectare:

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
public;
indicativ I7- 2011;
PE 116/ 94;
PE 120/94;
pentru constructii;



constructii.

Situatia existenta:

Nota:

De la reteaua exterioara se va alimenta Tabloul Electric Grajduri (T.E.Gr.), montat in
interiorul grajdiului.
Tabloul Electric Grajduri va alimenta circuitele de priza si de iluminat prevazute in aceasta
cladire.
Distributia energiei electrice intre reteaua exterioara si T.E.Gr. se va realiza printr-un circuit

Datele electroenergetice de consum pentru consumator sunt urmatoarele:


Iluminatul artificial in grajduri se va realiza cu corpuri de iluminat etanse echipate cu lampi
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul botoanelor cu revenire cu simbol
de iluminat cu indicator lumnos, a intrerupatoarelor si a comutatoarelor. Butoanele,


comutatoarele si intrerupatoarele se monteaza pe conductorul de faza si corespund modului
de pozare a circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv. Inaltimea de montaj
a intrerupatoarelor si a butoanelor va fi de 1,0 m, masurata de la nivelul pardoselii finite,
pana in axul aparatului.
Circuitele de iluminat se vor realiza cu cabluri din cupru cu protectie la foc, tip Cyy-f, avand
(pentru conductorul de protectie acolo unde este cazul), montate ingropat sau aparent pe
pat de cabluri, in plinta sau jgeaburi metalice.
V c.a.

Nota:

de siguranta.
iluminat de securitate pentru evacuare (EXIT): care este parte a iluminatului de securitate
destinat sa asigure identificarea si folosirea, in conditii de securitate, a cailor de evacuare.
Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel incat sa se asigure un nivel de iluminat
adecvat, langa fiecare usa de iesire si in locurile unde este necesar sa fie semnalizat un
pericol potential, sau amplasamentul unui echipament de siguranta. Corpurile de iluminat de
securitate pentru evacuare trebuie sa respecte recomandarile din SR EN 60598-2-22 si
tipurile de marcaje (sens, schimbari de directie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO
3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind distantele de identificare, luminanta si
iluminarea panourilor de semnalizare de securitate. Punerea in functiune la intreruperea
iluminatului normal se face la 0,5 s, iar timpul de functionare este de cel putin 1 h. Acestea
trebuie realizate din materiale clasa B de reactie la foc, potrivit reglementarilor specifice.

In grajduri a fost prevazuta spre a fi montata o singura priza simpla trifazata, ce va ajuta la
alimentarea cu energie electrica a boilerului cu rezistenta electrica din incaperea depozitare
sei.
in axul prizei.


de aparataj.
Circuitele de prize se vor realiza cu cabluri din cupru cu protectie la foc, tip Cyy-f, avand
sectiunea de 2,5 mm, montate ingropat sau aparent pe pat de cabluri, in plinta sau jgeaburi
metalice.

conductoare:

Astfel :
treilea;

Nota:




3.7.1. Instalatii de supraveghere video
Pentru supravegherea video a grajdurilor se monteaza deasupra celor doua usii de acces
doua camerelor video IP day-night cu IR 40m. Obiectivul acestora este varifocal iar rezolutia
de 2 Megapixeli
Alimentate acestora se face prin PoE+, acesta fiind asigurat prin montajul unui switch media
convertor de tip PoE+, montat in cutia de comunicatii de racord. Cutiile de comunicatii sunt
alimentate dintr-o sursa UPS centralizata montata in cladirea tribunelor prin intermediul unei
firide (tablou) de distributie, FD1.1.
Cablarea locala a grajdurilor, destinata supravegherii video, se va realiza cu cablu de date
tip SFTP 4*2*0,5mmp, ctg. 6, similara cu celelate imobile si va fi pozat aparent cu tevi de tip
pantzer montate pe suporti sau console (teava tip Dietzel HFBS cu rezistenta mecanica mai
mare de 1250N).
Prizele RJ45 se monteaza aparent deasupra celor doua usii de acces in apropierea
punctelor de montaj a camerelor video.


- Mijloace tehnice:
neizolate;





- Mijloace tehnice
Protectia impotriva socurilor datorate electrocutarii prin atingere indirecta se
realizeaza numai prin mijloace si masuri tehnice.
Este interzisa inlocuirea mijloacelor de protectie tehnice cu masuri organizatorice.
Toate partile metalice ale tabloului electric, precum si a echipamentelor electrice se leaga la
Valoarea rezistentei de dispersie fata de sol a prizei de pamant pentru protejarea
tablourilor electrice si echipamentelor electrice trebuie sa fie de maxim 4 ohm.
Conform STAS 12604/5-90, la punerea in functiune (la darea in exploatare),
Executantul va efectua masuratorile de verificare a rezistentei de dispersie si va pune la
dispozitia Beneficiarului buletinul de incercari in care va consemna ca rezultatul verificarilor
se incadreaza in prevederile din proiect.
Verificarile rezistentei de dispersie se vor repeta in timpul exploatarii la interval de 2
ani, daca intre timp nu au intervenit lucrari in zona care puteau sa deprecieze calitatea de
protectie a prizei de pamant. In acest ultim caz, beneficiarul este obligat sa restabileasca
parametrii initiali ai prizei de pamant si sa efectueze verificarea rezistentei de dispersie.

de munca.


Masuri PSI:
incendiilor.
corespunzator.




94;
verificare.
o indeplineste.
calificat.



de avertizare.
lampii de control.


dinspre motor;






cablurilor;


Sunt interzise:
incendiu;




protectie;
forta;

- corpurile sa nu fie suspendate pe conductoarele de alimentare, ci sa fie fixate de plafon cu
carlige.




parti)
parti)
SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
SR HD 384.4.482
S1:2003
SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Sisteme de pozare
SR HD 384.5.523
S2:2003
+C91:2008
SR HD 384.5.537
S2:2003

comanda
SR HD 384.5.551
S1:2003
joasa tensiune
SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
armonizate
SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004
+A3:2007
pe parti)
pe parti)


pe parti)
pe parti)
pe parti)
SR CEI 60287-1-1 +
A1:2001
SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
generale
SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
SR HD 60364-1:2009

definitii
SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
electromagnetice
SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005
echipamente
Verificare


pe parti)
SR EN 60529:1995
+ A1:2003
conexiune
pe parti)
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
parti)
installations
SR EN 61140:2002
+ A1:2007
alimentarii
pe parti)
pe parti)
generale de baza




constructii
8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
de joasa tensiune.
de munca
cabluri electrice.
explozie
21 PE 106 2003

23 PE 111-7/1985

electrice



birou;
centrelor de date;
1998

informatice




3.6.3.8. Caiet de sarcini instalatii electrice grajduri
1. Generalitati




la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.

conexiuni.



Pentru realizarea instalatiei electrice la grajduri, se are in vedere executia in totalitate a
instalatiei electrice. Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua exterioara, din
care se va pleca cu cablu din cupru si izolatie din PVC, montat ingropat in sant.
Instalatia electrica se va realiza cu cabluri din cupru cu protectie la foc, tip Cyy-f, montate
ingropat sau aparent pe pat de cabluri, in plinta sau jgeaburi metalice.
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele cu revenire se monteaza numai pe
rezistenta.
Legrand si Philips.
mica de 4 ohm.
hangarul studiat.


4.1.1. Materiale:
- adeziv Codez 100;




4.2.1. Materiale:
corpuri straine.

uscat;

izolant.


fixare.

Iluminatul artificial se va realiza cu corpuri de iluminat etanse echipate cu lampi
fluorescente, 2x36W.
Corpurile de iluminat etanse vor avea un grad de protectie de IP54.



cel putin 1,25 m.



- priza de pamant;



sau zgarieturi.


- marca de fabrica;
specificatie.

starea tehnica.
din tipodimensiuni.




transformatorului.
constructii 9/1993.
Se vor respecta:
Normativ I 13-94;
Normativ 1 1-98;
PE 136-80;
termice;



Protectia mediului:
inconjurator.
inconjurator.
reziduri.
carosabile).


3.6.3.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC grajduri
Baze de proiectare:
Teme de specialitate: instalatii termice, instalatii sanitare, electice.
vigoare:


1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
775/22.07.1998;
incalzire.
locuit.

Proiectul asigura realizarea unor instalatii de calitate corespunzatoare, urmarind satisfacerea
exigentelor esentiale de calitate, precum si a reglementarilor tehnice in vigoare privind
calitatea in constructii in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.
- siguranta la foc;

Situatia existenta:
Instalatia de ventilatie

Instalatia de ventilatie:
Pentru evacuarea aerului viciat din grajduri, se vor monta patru sisteme de evacuare.
Fiecare sistem este compus din grile de aspiratie, tubulatura de evacuare circulara din tabla
zincata, neizolata si ventilator de evacuare prevazut cu buton de comanda.


La iesirea in exterior a tubulaturii se va monta o rama cu jaluzele fixe, necesara protejarii
sistemului de ventilatie contra intemperiilor.
Ventilatoarele pentru evacuarea aerului viciat vor avea urmatoarele caracteristici:
Debit maxim: 1200 mc/h
H=200Pa
Pe=0.3kW/230V

Protectia mediului:
vibratii.

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Nu este cazul.


Nu este cazul.

Nu este cazul.

existenta.
titular.
Legea Nr. 137 / 1995.




siguranta la foc
de joasa presiune.

1994;
H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.


3.6.3.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC grajduri
1. Generalitati
Investitor.

racire cu apa
termice
actiunea focului



Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94

Mareriale folosite la executarea tubulaturii de ventilatie:
pieselor speciale.
instalatiei.

NOTA:



usor deformabile.

mai mare
rectangulara
tablelor asamblate.


maxima posibila.

prin nituri.

sarcini admisibile.
tabla.
mm.
dupa cum urmeaza:
0

forma granulara.


flexibila, etc);
0
C;
mm.
acestei conditii.





(mm)
sub 400 3
peste 400 4

NOTA:

motorului.
masuri :
producatoare.

urmatoarele masuri:
3-5 mm grosime;



acestora.


instalatiei.
In acest scop:
provoca raniri;
NRPM;


consemna in scris.



ventilatoare
pompe


filtre de aer
calitatea executiei
in NRPM

fixarea


gurile de ventilare
condensului.
mult 15%).



excesive.
se:

astfel incit:
indicat in proiect.

praf.
acesteia;



constructiilor.
specifice.
militari.



nr.273/94, cap.I.
constructiei.

9. Masuri speciale


functionare.
a personalului.
medicale necesare.

3.6.3.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu grajduri
Date generale:
incendiu.

circuit.

echipamente:






- Masa: 76 gr.

aerului.
aerului.
EN61000-6-3.




- Greutate: 160 gr.


- Greutate: 245 gr.




- Greutate: 2.8 Kg.


3.6.3.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu grajduri
1. Generalitati
ale cladirii.



aparatelor.
tensiune).
incidente.

1/2001, I18-2/2002 si NTE007/2008).


plafon;
normativul P100;
acestora;
ingropat;
m.


conductorilor;


conectate;
functiune.

3.6.4. SALIVARIUM SI BOXE CAI
3.6.4.1. Memoriu tehnic arhitectura salivarium si boxe cai

- functiune : grajduri si recoltare probe.
- Hmax. : 4.95 m



Grajdurile sunt amplasate in partea de est a terenului spre strada Ghighiului, asigurand astfel
un acces rapid al autovehiculelor destinate transportului de cai si personalului aferent.
Parter - Suprafata construita = 441.10 mp, H liber= 3.30-4.35 ml
Incaperile aferente parterului sunt :
- 19 boxe pentru cai = fiecare a 8.57mp;
- 3 boxe probe cai = fiecare aprox. 8.50mp
- Cabinet veterinar =16.30mp
- Grup sanitar =7.96mp
- spatiu dusuri cai =17.95mp;
- depozitare sei =7.96mp;
- depozit alimente =7.88mp;
- Boxa carantina=7.88mp.




- ferestre din tamplarie de Aluminiu cu rupere de punte termica si geam termoizolant cu
folie low-e.
amortizor.
minerala 10cm, placa OSB 1,5cm si lambriu din lemn 1.5cm vopsit alb sau faianta
- pereti despartitori (boxe cai) pe structura metalica placata cu lemn si grilaj metallic.

FINISAJE INTERIOARE
- pardoseli
- beton amprentat in zonele de circulatie si beton de panta slefuit in boxele cailor;
- pardoseli din placi de gresie grupuri sanitare si cabinet veterinar.
- pereti
- lemnul va fi ignifugat si baituit culoare natur.zugraveli lavabile;
- placaj faianta (h= 2,10), la grupuri sanitare.


- tavane
- plafon suspendat din gips-carton la grupuri sanitare si cabinet veterinar;
- in restul spatiilor plafoanele sunt aparente, structura de lemn si acoperirea fiind vizibile
si vor fi baituite culoare natur si ignifugata.

FINISAJE EXTERIOARE
- este prevazut lambriu din lemn ignifugat si vopsit culoare alb RAL010;
- placare de protectie PVC h=2.50m in zona dusurilor.

INVELITOAREA

TAMPLARIA
- interioara - usi din lemn celular, furniruite cu lemn natural;
- ferestre din tamplarie de Al gri inchis RAL 087 cu geam simplu
- ferestre si usi din tamplarie de aluminiu gri inchis RAL 087 cu rupere de punte termica
si geam termoizolant cu folie low-e
amortizor.


Nu este cazul.

Instalatii sanitare

Instalati electrice







Alunecare
Impiedicare
Normativul CE 1-95.


Alunecare
Impiedicare
interes.


care il servesc.

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Iluminat general
Iluminatul exterior

grade Celsius.



specifice
accesibile).
trasnetelor.


Nu este cazul.




posturi de paza.

SIGURANTA LA FOC
Riscul de incendiu-




125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
20%.

invelitoare.



PROTECTIA LA ZGOMOT


de 600mp.

1995;
individuala;
nr.163/28.02.2007;

3.6.4.2. Caiet de sarcini arhitectura salivarium si boxe cai

1. DATE GENERALE

de mai sus.



2. ELEMENTE


ANTREPRENOR

1. DATE GENERALE


j) Paza.

3. CARACTERISTICI
lucrarilor;
tehnic;







RENEL.

ingropate;
reziduurilor;



- biroul tehnic;
Antreprenorul trebuie sa intretina, sa completeze acest panou si sa-l protejeze
impotriva degradarii.

Antreprenorul raspunde de trasarea si nivelmentul tuturor cladirilor si
constructiilor.

Curatenia generala a cladirii si a imprejurimilor santierului ca si indepartarea
molozului cad in sarcina antreprenorului.

J. Paza

4. MASURATORI

specificatii.






de demolat
azbociment.


MASURATORI


acesteia;
Nr. 578/DB/5840;
Nr.983/23.06.94;
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);


constructiilor;
propriu-zisa.
neautorizate;


GENERALITATI
carton.

masuratori.
caietul de sarcini.



Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.
placari.
solicitanti.





Specificatii:
perete.

alunecare.



alunecare.

nivelei
cu bula de aer
tensionarea placii
nu
canatului de usa.
de


putin
2 mm.
fara
din
separatie.
scheleti.
sau

asemanatoare.
minerale


GENERALITATI
carton demontabile.

- din metal
2. Izolare termica


- cu termoizolatii
- nedemontabile
- demontabile


Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.


Materiale:
suspendare aferent.


Tolerante
intemperii.

MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj

pentru tije).
Trasarea pe santier
Montajul
- grinzi lemn;
- planseu ba.;




suplimentara.




5. TERMOIZOLATII

GENERALITATI







Standarde:

Normative
focului.
curs do revizuire).
acestora.

furnizoare.

Materiale
1.Sine
- din aluminiu



Tolerante
solare).

protejate cu folie.

EXECUTIA
Generalitati



sau insurubare.
spaclu.
24 do ore.
nuanta.



la foc.


6. HIDROIZOLATII

- la soclu
- sub placa parter

bituminoase.
1200.



7016/1-93.



invelitoare.

P
c
S
S
S
S
0,3 Kg/m
2
).
A


conditii :
specializate;
executiei;

300 g/m.p.


termoizolatoare.

1,8.
20 cm.


aceste locuri.
4-6 mm la 25 cm.

mecanice, astfel :
strapungere.

dimensiuni.
104467.


mari.

deflectorului.



de lucrari ascunse.



mm.
Se vor verifica :


constructii;
constructii;
acoperisuri;


specializate;
o
C si este interzisa




urmatoarele masuri:

ulterioare;
hidroizolatii;
o
sau
a se face focul;

deficientelor.


N.1970;




aratate mai sus.


2


exemplu:

2





AGREMENTE TEHNICE


VOPSITORII LAVABILE

Suprafete gletuite


Suprafete de lemn

sau montaj.
tip Hygromette.



vopselelor de ulei.

Mostre si testari
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si
protectie pentru fiecare material.
Panou martor
o
executarea lor.
o
mare de 3%.
fie mai mare de 6
o







glet de ipsos.
o
C si o ora la +25
o
C mai mare.
2
.
lucrare):

GENERALITATI


Concept de baza

specificatii.
Standarde


verificare.
Clasificarea
mediilor agresive.
Pregatirea
Acoperiri
pentru
vopsire.
Normative
acesta.

Mostre si testari
metal




ER sau similara).
- ocru - 1,00 kg
- lac - 0,45 kg
- ocru - 0,95 kg


EXECUTIA LUCRARILOR

lustruirea lor.




indicate mai jos:
reprize.
Aplicarea vopselei
2
proportie de 5-10%.
vopsea.


capata luciu.

minim
riguroasa a
indicate mai jos:
4. Slefuirea.
de 24 ore.Nu se va aplica un strat nou inainte de uscarea celui precedent.

care sa acopere perfect straturile inferioare.


2
pe toate fetele.
piulite, etc.)




- Tocuri metalice;


balamale metalice.
f) Accesorii


la foc;
Se vor verifica:
tamplariei:


pardoseala.
Se vor verifica:

13. TINICHIGERIE
GENERALITATI


Concept de baza
2
).

Standarde:
atmosferica marci
Normative
I.


cuprinzand:
Consultantului.



sunt:
Grosime: 2 mm.
4.Burlane.

deformare).



MONTAJUL

impuscate).

Montajul


micsora scurgerile.



sunt respectate:



GENERALITATI
(otel).
Concept de baza

Standarde:
atmosferica.
Marci.


Mostre si testari
adoptate ca
mostrele aprobate.
executie.
Desene de executie
structura.


Materiale

Produse

Generalitati

Caracteristici






securitate.

balcoane.

santierului.
polietilena.


beton);

Montajul


prin sudura).


imbinari, etc.)
cerinte.


proiect.

PARDOSELI
subcapitole:


GENERALITATI

gresie ceramica.


Concept de baza
Standande:
Normative.

Mostre si testari
catre Consultant.
metoda.

Produse
Antreprenor.

Mateniale





saptamani.
hidroizolatii.
nivelata.
sfoara.
a rosturilor.

Generalitti


Stratul suport
dupa volum.

Pozarea placilor
Rosturi
rostului.
curate si perfecte.


hotara
Consultantul.




2


GENERALITATI
faianta ceramica.

Concept de baza


Standarde:
Normative

Mostre si testari



Extra material


Produse:
fisurare;
2
la max.

ceramica:



Generalitati:
volumetric de 1:2.
3
nisip
omogen.

Generalitati:
1:3.
apa in
lichizi



executa placaje.
marmura, etc.).


satisfacator.

fixare a placilor.

Generalitati
lungime.

de verticala.

placheaza;



10-12 cm;

Rostuirea








GENERALITATI

Standarde
Normative


tencuiala
acestuia.
Mostre si testari
2634-80 si anume:
3
mortar.
2
;
3
Consultantului.


3
.
contine acizi.
Agregate
care


specificata.
Generalitati
3


Dozaje, compozitii
3
mortar).

EXECUTIE



de priza;


Executarea sapei

considera adecvate.






GENERALITATI

Concept de baza

Standarde:
Normative

Mostre si testari


Materiale
STAS 1667-76.

Generalitati:


3
pentru
405 kg ciment la m
3
mortar).

capitol.





Scafe, plinte
metalic.

Abateri admisibile
mm sub
portiuni izolate.
grosimi;
nu este plin);
nu sunt


proiect.



GENERALITATI
astfel:

Standarde:


Mostre si testari
specificate.


Produse
4. Confectionare :
pietris granilic.


colorant.

din proiect.
4. Confectionare:
2
(400 kgf/cm
2
)

83.


Mortar de poza.

specifice





2
de cca. 3%.
3
in grosime de 3cm.
spre exterior.
bitum).
cladirea.


Mixtura asfaltica
4 m
2


- rosturi;





3.6.4.3. Memoriu tehnic structura salivarium si boxe cai

constructiei = 0,8.
c
=1.0s si
a
g
=0.28g.
vantului de 27m/s.
o data la 50 ani.


Documentatia tehnica prezinta constructia Salivarium si boxe cai.


- 1.2x p
conv
- 1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.
grajdului.
Se asterne o folie de polietilena peste balast;


bituminoasa;
polietilena;

EN338.
transversale.
sunt realizate prin intermediul unor camasi metalice, sprijinirea grinzii pe stalp se face printr-
lamelat inceliat de tipul GL28H, ce au dimensiunile de 9x20cm, panele de contur cu




de timp necesar.







acesteia;
mobile;


neautorizate;

muncii;
semnate individual;
protectie a muncii;

satisfacatoare.
special amenajate.


de circulatie;
buna stare.
tensiune.
muncitorilor.
lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.


de material lemnos.
caietul de sarcini.


acest sens.


acestora;


nationala.
cladiri;
Romaniei;
agricole;
precomprimat;
precomprimat;
SR EN 1194-2004 Structuri din lemn. Lemn lamelat incleiat. Clase de rezistenta si
determinarea valorilor caracteristice.
NP 005-2003 Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn
STAS 857-83 Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice
de calitate



3.6.4.4. Caiet de sarcini structura salivarium si boxe cai

CAPITOL INTRODUCTIV

aferente constructiei salivarium si boxe cai, obiect din cadrul proiectului
vigoare.
dirigintelui.


Documentatia tehnica prezinta constructia Salivarium si boxe cai.


1.2x p
conv
1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.
grajdului.
Se asterne o folie de polietilena peste balast;


bituminoasa;
polietilena;
EN338.
transversale.
sunt realizate prin intermediul unor camasi metalice, sprijinirea grinzii pe stalp se face printr-
lamelat inceliat de tipul GL28H, ce au dimensiunile de 9x20cm, panele de contur cu


S.VI.04.01 - Salivarium si boxe cai. Plan fundatii. Detalii fundatii Sc. 1:50, 1:20
S.VI.04.02 - Salivarium si boxe cai. Detalii prinderi popi de fundatii. Sectiuni.
Debitare piese metalice Sc. 1:20, 1:10, 1:5
S.VI.04.03 - Salivarium si boxe cai. Plan sarpanta Sc. 1:50.
S.VI.04.04 - Salivarium si boxe cai. Sectiune transversala. Detalii imbinari elemente din
lemn. Debitare piese metalice Sc. 1:50, 1:10,1:5.






neautorizate;

Lucrari de baza

- se executa sapatura mecanizat si manual, in functie de conditiile din teren si de posibilitatile
- se realizeaza cofrajul pentru fudatiile izolae si continue si se armeaza:
- se toarna betonul de clasa C16/20 in cuzineti, in grinzile de legatura, in placa de beton cu
constructiilor din lemn.
producatorului.


Inceperea executiei




Date generale:
terenului natural.


a cotei de fundare.

Proiectantului.



executiei acestora.

compactor).

Executia betoanelor

efectuate;

STAS 12750/81.



deja in priza.

- C12/15 beton armat in fundatii izolate;
- C16/205 beton armat in fundatii continue, in placa de la cota -0.05 si in socluri.
2007.


intocmai.

438/2-91 si 438/3-89.
montate in cofraj.


metal.
sigur joantate.


otelului.
conditii:
sa fie stabile;


beton;
compactare.
avertizoare etc.
de cofraj.


material aprobat.
incat sa curga.
Cofrajul precum lateralele de grinzi, peretii, stalpii, fundatiile si partile similare ale
constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa terminare daca:
zile.
laborator.
depozitarea apei.


normala practica.

Hidroizolatii

egalizare:

cu proiectul;


Termoizolatii
vedere termic;

Confectii metalice
constructii.



proiectantului.
sudate.

montaj.
montajul.
constructii;
montaj.

Materiale de baza


mecanice.
STAS 767/0-88.
perfect uscata.

etc.).

uzina.
de sudare.


C 150-99.
0

- cratere;



Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurilor se vor da cu 1..2 mm mai mici, urmand ca ele
sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si
prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina.

fazele de executie.

sa cuprinda si:
767/0-88.
proiectantului.


proiectantului.
88.



respectate.


Confectii lemn

Materiale utilizate
compuse;
circulatie;
diametrului.


producatorului.
imbinare metalice:
STAS 10108-84.
verifica ca materialul lemnos sa se incadreze in limita admisa pentru categoria I .
in normativ.
lor.
existente.
Se vor verifica pozitia buloanelor de ancoraj din fundatie, sa fie realizate conform proiect.


nr. 90/1996

executia sapaturii;
determinante.
Se verifica:
- dimensiuni;
- cote;
- cantitati;
- calitatea executiei.


serviciu.
cazul respectiv.

RECEPTIA LUCRARILOR

Generalitati





executantului;
proiectantului.
si in ansamblu;
lucrarea;
executantului;
proiectantului;



Receptia finala

investitorul;
urmatoarele:
semnalate.
executantului.

Cartea constructiei

constructiei.
aferente acestora.





acesteia;
mobile.

neautorizate;
muncii;


satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;
buna stare.
tensiune.
muncitorilor.


lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.


acestora".
30 m.
Vor fi respectate:
/1992.



acest sens.


acestora;
nationala.
cladiri;
Romaniei;


agricole;
precomprimat;
precomprimat;


3.6.4.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare salivarium si boxe cai
Baze de proiectare:

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;


pentru constructii;
populate;


constructii.
- siguranta la foc;

Situatia existenta:



Nota:
de canalizare.

Solutii adoptate:
interioare penru consum menajer (alcatuite din otel-zincat) si retelele de canalizare menajera
conductelor montate la exterior).
cladirii, tehnologic (adapare animale) si menajer.
Debitul de calcul necesar alimentarii cu apa necesar estimat este de 2,5 l/s, presiunea
necesara fiind de 5 bar, dictate de sistemul tehnologic de adapare al animalelor.
inghet la 0,8 m.

Distributia apei catre punctele de consum se va realiza prin intermediul unei retele din otel
zincat avand indicele de rezistenta la presiune PN10, montata la plafon. Toate conductele de
distributie si fitingurile de imbinare se vor realiza din materiale special construite pentru
vehicularea apei potabile, avand indicii de rezistenta la presiune si temperatura necesari
realizarii aplicatiei.
Apa rece va fi distribuita catre consumatorii aferenti salivariumului, precum si catre
adapatoarele pentru cai, conform planurilor si schemelor de instalatii atasate.
Pentru adapatul animalelor se vor folosi adapatoare cu debit de 15 l/min si presiunea de
utilizare H=5.0 bar.
Datorita conditiilor de temperatura (spatiul nefiind incalzit pe perioada iernii), se vor lua
masuri de izolare si protectie la inghet a instalatiei prin utilizarea de cablu incalzitor
termostatat, montat pe teava, protejat de izolatie termica. In zona de conducta accesibila
animalelor se vor lua masuri de protectie metalica a izolatiei (jacket-ing) pentru a
preintampina degradarea.

salivariumului se realizeaza prin intermediul unui boiler cu capacitatea de 15 litri, montat sub
lavoar, sursa de energie utilizata fiind energie electrica.


Prepararea apei calde menajere pentru dusurile cailor prevazute in exterior se realizeaza
prin intermediul unui boiler bivalent cu capacitatea de 500 litri, avand ca sursa de energie,
energia solara si energia electrica.
Astfel, la serpentina din boiler se vor lega turul si returul unei instalatii cu panouri solare.
Panourile solare vor fi prevazute pe invelitoare.
Panourile solare sunt realizate din tuburi solare vidate individuale si functioneaza pe
principiul tuburilor termice (vaporizare-condensare), ceea ce confera captatorului o stabilitate
ridicata.
Tubul solar va fi construit din sticla borosilicata (Borosilicate Glass 3.3) ce rezista la socuri
mecanice (grindina de pana la 35 mm diametru), cu pereti dubli, vidat la interior, astfel
pierderile sunt eliminate aproape in totalitate.
Captatorul asigura producerea de apa calda si in conditiile unei radiatii solare difuze (iarna
functioneaza si la temperaturi negative). Peretele exterior al tubului este transparent
permitand razelor de lumina sa treaca, asigurand in acelasi timp o reflexie minima. Peretele
interior al tubului este tratat prin aplicarea unui strat de aliaj special (Al-N/Al) ale carui
caracteristici tehnice ii confera o absorbtie excelenta si o reflexie redusa. In interiorul tubului
de sticla este atasat un tub de incalzire din cupru. Tubul de incalzire se afla in interiorul
tubului solar, este din cupru cu o puritate foarte ridicata (Cu 12200), iar in interiorul acestuia
se afla un agent de vaporizare ce permite aparitia fenomenului de fierbere la temperaturi
scazute, astfel realizandu-se transformarea energiei solare captate, in energie termica.
Fiecare tub termic este introdus intr-un schimbator de caldura izolat termic si protejat cu tabla
din aluminiu.
Panoul solar se monteaza pe acoperis cu fata spre Sud. Se recomanda ca planul tuburilor sa
formeze un unghi de 45 - 60 cu planul orizontal si pentru a avea o eficienta maxima este
bine ca abaterea de la sudul geografic sa fie de maxim 5.
Sistemul cu panouri solare va fi livrat cu urmatoarele componente:
- panouri solare cu 30 tuburi;
- grup de pompare;
- controler digital cu functie de vacanta, previne supraincalzirea apei vara;
- vas expansiune solar 25 litrii;
- izolatie rezistenta UV.
Prin folosirea unor panouri solare cu eficienta mare in colectarea radiatiei solare si
transformarea ei in caldura, sistemul va fi operational pe toata perioada anului.

Dupa spalare, pentru uscarea animalelor, se vor folosi uscatoare cu ultraviolete. Acestea
cuprind o pereche de emitatori cu ultraviolete, cu puterea de 1.3 kw fiecare, cu suporturi de
montare si un controler EC1 pentru reglarea temperaturii.
Grad de protectie emitator IP65.
Controler-ul EC1 nu are un grad de protectie sporit, necesitand montarea intr-o cutie etansa,
astfel fiind ferit de umezeala.

Evacuarea apei uzate menajere, provenita de la obiectele sanitare se va face prin
intermediul unei retele gravitationale de conducte de canalizare alcatuita astfel:


Pentru preluarea apelor accidentale si evacuarea acestora, se vor prevedea rigole carosabile
pe holul de acces, cu gratar demontabil antiderapant, pentru a permite operatiunile de
intretinere si a preintampina alunecarea animalelor. Descarcarea se va realiza prin
intermediul unui un camin exterior independent de caminul menajer.


Apele meteorice:

Mentiuni Generale:
Conductele de apa rece vor fi din otel-incat si vor fi insotite de cablu incalzitor termostatat,
montat pe teava, protejat de izolatie termica.
cele electrice.
STAS 1478-90 si STAS 1795-87.

PROBE:
aferente.
de lucrari ascunse.


1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.


- siguranta la foc;


sustinerile.
domeniu.
consta in:
eferente;
conducta.

3.6.4.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare salivarium si boxe cai
1. Introducere

Prevederi legale:




si beneficiar.
diferite.

2.1. Generalitati

vigoare.
Investitor.
urmatorii pasi:


proiectului.

specificatiilor.

trebuie folosita.



alimentare
precomprimat.
rezistentei
principale.


apa si canalizare
C 56/2004

Sanatatii

Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit:
Pentru instaltiile de alimentare cu apa rece pentru consum menajer s-au folosit tevi din Ol-
Zn, principiul de imbinare fiind sudura cu aliaj tare.
celalalt capat.



de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
deformari in timp.

2.4.1. Generalitati
Faze de lucru:
La montarea conductelor din OL, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri sau sudura cu aliaj
tare de personal agrementat si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
Realizarea cordonului uniform de sudura.
electrice).



0,8mm),


2.7. Varificari

2.8. Marcare

2.9. Acoperiri

2.10. Imbinari



2.12. Marcare

conductelor.
de regim.
pompe etc.).



minute.

prezentul normativ.

Standard).



verticala;
urmator;
(manometru);




2.15. Dezinfectare

2.16. Test Final


calitatii



santier.
functiune.

2.21. Nepotriviri

contractantului.
proiectului.


necesare.

incluse in grafic.



2.26. Mostre
examinata.



catre Proiectant.
toate componentele;

2.30. Garantii



2.31. Vopsirea
impuritati.
neregularitati.

3.6.4.7. Memoriu tehnic instalatii electrice salivarium si boxe cai
Baze de proiectare:

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;


public;
indicativ I7- 2011;
PE 116/ 94;
PE 120/94;
pentru constructii;

constructii.

Situatia existenta:

Nota:

De la reteaua exterioara se va alimenta Tabloul Electric Salivarium (T.E.S.), montat in
interiorul salivariumului.


Tabloul Electric Salivarium va alimenta circuitele de priza si de iluminat prevazute in aceasta
cladire.
Distributia energiei electrice intre reteaua exterioara si T.E.S. se va realiza printr-un circuit

Datele electroenergetice de consum pentru T.E.S. sunt urmatoarele:


prize UPS.
Acesta se va numi Tablou electric UPS Salivarium si va fi alimentat din Tablou electric UPS
principal.

Datele electroenergetice de consum pentru TE.US. sunt urmatoarele:


Iluminatul artificial in salivarium se va realiza cu corpuri de iluminat etanse echipate cu lampi
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul botoanelor cu revenire cu simbol
de iluminat cu indicator lumnos, a intrerupatoarelor si a comutatoarelor. Butoanele,
comutatoarele si intrerupatoarele se monteaza pe conductorul de faza si corespund modului
de pozare a circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv. Inaltimea de montaj
a intrerupatoarelor si a butoanelor va fi de 1,0 m, masurata de la nivelul pardoselii finite,
pana in axul aparatului.
V c.a.


Nota:

de siguranta.

In salivarium au fost prevazute spre a fi montate prize simple si duble cu contact de protectie,
executate pentru a suporta fara sa se deterioreze un curent de 16 A.
in axul prizei.
de aparataj.
metalice.
2 KW.

conductoare:



Astfel :
treilea;

Nota:


3.7.1. Instalatii electrice de voce-date
In Salivarium se monteaza 2 prize duble voce-date RJ45, ctg. 6 in cabinetul veterinar si alte
doua prize aparente destinate supravegherii video.


De la camera de comunicatie a complexului, cladirea tribunelor, se racordeaza salivarium
printr-un cablu de fibra optica MM OM3 cu 4 fibre la care se monteaza un switch cu iesire pe
cupru, amplasat in cutia de comunicatii CC10.
Cablarea locala a Salivariumului se va realiza cu cablu de date tip SFTP 4*2*0,5mmp, ctg.
6, similara cu celelalte imobile si va fi pozat aparent in tub HFBS 25.

3.7.2. Instalatii electrice de cablu TV
Pentru montajul unui televizor s-a prevazut montajul unei prize TV de 75 de ohmi. Monitorul
TV se poate racorda local si la una din prizele de voce-date permitand accesul la servicii
locale de TV over IP, DLNA, etc, furnizate din cladirea tribunelor.
Cablul TV se pozeaza de la rack-ul de TV din cladirea tribunelor, pe traseul canalizatiei de
fibra optica din complex pana la caminul de tragere CT21, de unde ajunge ingropat n
salivarium de unde urca la tavan, alaturi de traseul cablurilor de voce-date.

3.7.3. Instalatii de supraveghere video
Pentru supravegherea video a spatiului se monteaza deasupra celor doua usii de acces
doua camerelor video IP day-night cu IR 40m. Obiectivul acestora este varifocal iar rezolutia
de 2 Megapixeli
Alimentate acestora se face prin PoE+, acesta fiind asigurat prin montajul unui switch media
convertor de tip PoE+, montat in cutia de comunicatii CC10. Cutiile de comunicatii sunt
alimentate dintr-o sursa UPS centralizata montata in cladirea tribunelor prin intermediul unei
firide (tablou) de distributie, FD1.1.
Cablarea locala a salivariumului, destinata supravegherii video, se va realiza cu cablu de
date tip SFTP 4*2*0,5mmp, ctg. 6, similara cu celelate imobile si va fi pozat aparent cu tevi
de tip pantzer montate pe suporti sau console (teava tip Dietzel HFBS cu rezistenta
mecanica mai mare de 1250N).
Prizele RJ45 se monteaza aparent deasupra celor doua usii de acces in apropierea
punctelor de montaj a camerelor video.


- Mijloace tehnice:
neizolate;





- Mijloace tehnice

de munca.


Masuri PSI:
incendiilor.
corespunzator.



94;
verificare.

o indeplineste.


calificat.

de avertizare.
lampii de control.


dinspre motor;








cablurilor;
Sunt interzise:
incendiu;




protectie;
forta;
Controlul corpurilor de iluminat


- corpurile sa nu fie suspendate pe conductoarele de alimentare, ci sa fie fixate de plafon cu
carlige.


parti)
parti)
SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
SR HD 384.4.482
S1:2003
SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Sisteme de pozare
SR HD 384.5.523
S2:2003
+C91:2008
SR HD 384.5.537
S2:2003

comanda
SR HD 384.5.551
S1:2003
joasa tensiune
SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
armonizate
SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004
+A3:2007


pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
SR CEI 60287-1-1 +
A1:2001
SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
generale
SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
SR HD 60364-1:2009

definitii
SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
electromagnetice
SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005


echipamente
Verificare
pe parti)
SR EN 60529:1995
+ A1:2003
conexiune
pe parti)
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
parti)
installations
SR EN 61140:2002
+ A1:2007
alimentarii
pe parti)
pe parti)
generale de baza




constructii
8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
de joasa tensiune.
de munca
cabluri electrice.
explozie
21 PE 106 2003

23 PE 111-7/1985

electrice



birou;
centrelor de date;
1998

informatice





3.6.4.8. Caiet de sarcini instalatii electrice salivarium si boxe cai
1. Generalitati


la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.



conexiuni.

Pentru realizarea instalatiei electrice la salivarium, se are in vedere executia in totalitate a
instalatiei electrice. Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua exterioara, din
care se va pleca cu cablu din cupru si izolatie din PVC, montat ingropat in sant.
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele cu revenire se monteaza numai pe
rezistenta.
Legrand si Philips.
mica de 4 ohm.
hangarul studiat.


4.1.1. Materiale:


- adeziv Codez 100;


4.2.1. Materiale:
corpuri straine.

uscat;



izolant.
fixare.






cel putin 1,25 m.


- priza de pamant;




sau zgarieturi.
- marca de fabrica;
specificatie.

starea tehnica.
din tipodimensiuni.




transformatorului.
constructii 9/1993.
Se vor respecta:
Normativ I 13-94;
Normativ 1 1-98;


PE 136-80;
termice;

Protectia mediului:
inconjurator.
inconjurator.
reziduri.
carosabile).


3.6.4.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC salivarium si boxe cai
Baze de proiectare:



vigoare:
1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
775/22.07.1998;
incalzire.
locuit.

- siguranta la foc;

Situatia existenta:
Incalzire cu radiatoare electrice



Incalzirea spatiala pe perioada rece a anului aferenta cabinetului veterinar si a grupului
sanitar din cadrul salivariumului se va face cu convectoare electrice de perete pentru
incalzire directa, cu puterea de incalzire de 1500W.

Aparatele de climatizare vor fi in sistem monosplit, formate dintr-o unitate exterioara si una
interioara.
teren.

Pentru evacuarea aerului viciat din salivarium, se vor monta patru sisteme de evacuare.
Fiecare sistem este compus din grile de aspiratie, tubulatura de evacuare circulara din tabla
zincata, neizolata si ventilator de evacuare prevazut cu buton de comanda.
Ventilatoarele pentru evacuarea aerului viciat vor avea urmatoarele caracteristici:
H=200Pa
Pe=0.3kW/230V

Protectia mediului:
vibratii.

Nu este cazul.



Nu este cazul.

Nu este cazul.


Nu este cazul.

Nu este cazul.

existenta.
titular.
Legea Nr. 137 / 1995.


siguranta la foc


de joasa presiune.

1994;
H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.

3.6.4.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC salivarium si boxe cai
1. Generalitati
Investitor.



racire cu apa
termice
actiunea focului

Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94

Mareriale folosite la executarea tubulaturii de ventilatie:
pieselor speciale.


instalatiei.

NOTA:

usor deformabile.



mai mare
rectangulara
tablelor asamblate.
maxima posibila.

prin nituri.



sarcini admisibile.
tabla.
mm.
dupa cum urmeaza:
0

forma granulara.
flexibila, etc);
0
C;
mm.


acestei conditii.



(mm)
sub 400 3
peste 400 4

NOTA:

motorului.


masuri :
producatoare.

urmatoarele masuri:
3-5 mm grosime;

acestora.



instalatiei.
In acest scop:
provoca raniri;
NRPM;
consemna in scris.





ventilatoare
pompe
filtre de aer
calitatea executiei
in NRPM



fixarea

gurile de ventilare


condensului.
mult 15%).

excesive.
se:

astfel incit:
indicat in proiect.



praf.
acesteia;

constructiilor.


specifice.
militari.



nr.273/94, cap.I.
constructiei.

9. Masuri speciale
functionare.
a personalului.
medicale necesare.

3.6.4.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu salivarium si boxe
cai
Date generale:
incendiu.



circuit.

echipamente:
detectoare de fum;
butoane manuale de alarmare;
sirena interioara;
sirena exterioara;
modul izolator bucla.



- Masa: 76 gr.



aerului.
aerului.
EN61000-6-3.



- Greutate: 160 gr.

Sistemul de detectie la incendiu interogheaza permanent butonul de alarma la
incendiu.Butonul de incendiu corespunde standardelor EN54/11, conform legislatie din
Uniunea Europeana privind echipamentele de detectie incendiu.


- Greutate: 245 gr.


- Greutate: 2.8 Kg.


3.6.4.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu salivarium si boxe
cai
Generalitati


ale cladirii.

aparatelor.
tensiune).
incidente.



1/2001, I18-2/2002 si NTE007/2008).
plafon;
normativul P100;
acestora;


ingropat;
m.
conductorilor;


conectate;
functiune.


3.6.5. HANGAR INTRETINERE SI DEPOZITARE MATERIALE
3.6.5.1. Memoriu tehnic arhitectura hangar intretinere si depozitare materiale

- functiune : atelier, birou, depozitare unelte, garaj utilaje si depozit materiale.
- regim de inaltime : Parte
- Hmax. : 4.95 m


Cladirea destinata intretinerii hipodromului contine: atelier reparatii, birou, spatiu tehnic,
depozit unelte, garaj utilaje grup sanitar si depozit materiale, toate necesare functionarii si
intretinerii unui hipodrom. Cladirea este amplasata in partea de est a terenului spre strada
Ghighiului, asigurand astfel un acces rapid al autovehiculelor destinate intretinerii
hipodromului si personalului aferent.
- Birou =16.34mp
- Atelier = 59.62mp
- Grup sanitar =7.96mp
- Spatiu tehnic =7.95m
- Depozit scule si unelte = 24.66mp
- Platforma spalare utilaje si garaj 197.67m
- Depozit materiale 103.05mp.



- ferestre sunt din tamplarie de Aluminiu cu rupere de punte termica si geam
termoizolant cu folie low-e.
amortizor.
minerala 10cm, placa OSB 1,5cm si lambriu din lemn 1.5cm vopsit alb sau faianta.

FINISAJE INTERIOARE


- pardoseli
- beton amprentat;
- pardoseli din placi de gresie, la grupuri sanitare.
- pereti
- lemnul va fi ignifugat si baituit culoare natur
- placaj faianta (h= 2,10), la grupuri sanitare.
- Tavane
- plafon suspendat din gips-carton la grupuri sanitare si birou;
- in restul spatiilor plafoanele sunt aparente, structura de lemn si acoperirea fiind vizibile
si vor fi baituite culoare natur si ignifugata.

FINISAJE EXTERIOARE

INVELITOAREA

TAMPLARIA
- interioara - usi din lemn celular, furniruite cu lemn natural;
- ferestre din tamplarie de aluminiu gri inchis RAL 087 cu geam simplu
- ferestre si usi din tamplarie de aluminiu gri inchis RAL 087 cu rupere de punte termica
si geam termoizolant cu folie low-e
amortizor.

Nu este cazul.

Instalatii sanitare

Instalati electrice







Alunecare
Impiedicare
Normativul CE 1-95.


Alunecare
Impiedicare
interes.


care il servesc.

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Iluminat general
Iluminatul exterior

grade Celsius.



specifice
accesibile).
trasnetelor.



Nu este cazul.


posturi de paza.

SIGURANTA LA FOC
Riscul de incendiu-




125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
20%.



invelitoare.

PROTECTIA LA ZGOMOT


de 600mp.

1995;
individuala;
nr.163/28.02.2007;


3.6.5.2. Caiet de sarcini arhitectura hangar intretinere si depozitare materiale

1. DATE GENERALE
de mai sus.

2. ELEMENTE


ANTREPRENOR

1. DATE GENERALE

j) Paza.

3. CARACTERISTICI


lucrarilor;
tehnic;







RENEL.



ingropate;
reziduurilor;


- biroul tehnic;





J. Paza

4. MASURATORI
specificatii.




de demolat
azbociment.


MASURATORI




acesteia;
Nr. 578/DB/5840;


Nr.983/23.06.94;
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);
constructiilor;
propriu-zisa.
neautorizate;


GENERALITATI
carton.


masuratori.
caietul de sarcini.


Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.
placari.
solicitanti.




Specificatii:
perete.



alunecare.

alunecare.

nivelei
cu bula de aer
tensionarea placii
nu


canatului de usa.
de
putin
2 mm.
fara
din
separatie.
scheleti.
sau

asemanatoare.
minerale


GENERALITATI
carton demontabile.

- din metal
2. Izolare termica
- cu termoizolatii
- nedemontabile
- demontabile


Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.



furnizoare.


Materiale:
suspendare aferent.

Tolerante
intemperii.

MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj

pentru tije).
Trasarea pe santier
Montajul
- grinzi lemn;
- planseu ba.;





suplimentara.






5. TERMOIZOLATII
GENERALITATI





Standarde:

Normative
focului.
curs do revizuire).
acestora.



furnizoare.

Materiale
1.Sine
- din aluminiu

Tolerante
solare).

protejate cu folie.

EXECUTIA
Generalitati



sau insurubare.
spaclu.


24 do ore.
nuanta.

la foc.


6. HIDROIZOLATII
CONSIDERATIUNI GENERALE

la soclu
sub placa parter



bituminoase.
1200.

7016/1-93.



invelitoare.

P
c
S


S
S
S
0,3 Kg/m
2
).
A
conditii :
specializate;
executiei;

300 g/m.p.


termoizolatoare.

1,8.


20 cm.
aceste locuri.
4-6 mm la 25 cm.

mecanice, astfel :
strapungere.

dimensiuni.


104467.
mari.

deflectorului.



de lucrari ascunse.



mm.
Se vor verifica :


constructii;
constructii;
acoperisuri;



specializate;
o
C si este interzisa


urmatoarele masuri:

ulterioare;
hidroizolatii;
o
sau
a se face focul;

deficientelor.



N.1970;



aratate mai sus.


2




exemplu:

2

.MASURATORI SI DECONTARE


AGREMENTE TEHNICE



VOPSITORII LAVABILE

Suprafete gletuite




Suprafete de lemn

sau montaj.
tip Hygromette.


vopselelor de ulei.

Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile producatorului pentru
materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu
conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru
fiecare material.
Panou martor
o
executarea lor.
o
mare de 3%.


fie mai mare de 6
o






glet de ipsos.
o
C si o ora la +25
o
C mai mare.
2
.
lucrare):


GENERALITATI


Concept de baza

specificatii.
Standarde
verificare.
Clasificarea
mediilor agresive.
Pregatirea
Acoperiri


pentru
vopsire.
Normative
acesta.

Mostre si testari
metal


ER sau similara).
- ocru - 1,00 kg
- lac - 0,45 kg
- ocru - 0,95 kg




EXECUTIA LUCRARILOR

lustruirea lor.
Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv la inceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale
tamplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.
Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mana curenta la balustrade de
scari, manere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avand
grija ca aceasta sa nu sufere degradari.

Tamplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv
aplicat pe intreaga suprafata, adica si la interiorul profilelor inchise.
Se vor indeparta toate urmele de rugina, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin
inainte de inceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac in atelierele de
confectii metalice sau uzinat.

Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate
mai jos:


reprize.
Aplicarea vopselei
2
proportie de 5-10%.
vopsea.
capata luciu.

minim
riguroasa a
indicate mai jos:
4. Slefuirea.


de 24
ore.

care sa

2
pe toate fetele.
piulite, etc.)






- Tocuri metalice;


balamale metalice.
f) Accesorii
la foc;
Se vor verifica:


tamplariei:
pardoseala.
Se vor verifica:

13. TINICHIGERIE
GENERALITATI



Concept de baza
2
).

Standarde:
atmosferica marci
Normative
I.

cuprinzand:
Consultantului.




sunt:
Grosime: 2 mm.
4.Burlane.

deformare).

MONTAJUL

impuscate).

Montajul




micsora scurgerile.

sunt respectate:

Masurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari, functie de numarul
de bucati sau metri liniari de lucrare.
In pret este inclus transport si montaj, precum si toate accesoriile necesare si partile
necesare pentru a asigura o etansare si o buna scurgere a apelor pluviale.
Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie in cadrul unor lucrari mai complexe
(invelitoare).

GENERALITATI
(otel).


Concept de baza

Standarde:
atmosferica.
Marci.

Mostre si testari
adoptate ca
mostrele aprobate.
executie.
Desene de executie
structura.


Materiale

Produse
Generalitati



Caracteristici




securitate.

balcoane.

santierului.
polietilena.




beton);

Montajul
prin sudura).


imbinari, etc.)
cerinte.


proiect.


PARDOSELI

subcapitole:


GENERALITATI
gresie ceramica.

Concept de baza
Standande:
Normative.

Mostre si testari
catre Consultant.
metoda.


Produse
Antreprenor.

Mateniale



saptamani.
hidroizolatii.
nivelata.


sfoara.
a rosturilor.

Generalitti

Stratul suport
dupa volum.

Pozarea placilor
Rosturi
rostului.


curate si perfecte.


hotara
Consultantul.


2


GENERALITATI
faianta ceramica.

Concept de baza


Standarde:


Normative

Mostre si testari

Extra material


Produse:
fisurare;
2
la max.

ceramica:




Generalitati:
volumetric de 1:2.
3
nisip
omogen.

Generalitati:
1:3.
apa in
lichizi




executa placaje.
marmura, etc.).
satisfacator.

fixare a placilor.

Generalitati
lungime.


de verticala.

placheaza;

10-12 cm;



Rostuirea








GENERALITATI



Standarde
Normative
tencuiala
acestuia.
Mostre si testari
2634-80 si anume:
3
mortar.
2
;
3
Consultantului.


3
.
contine acizi.
Agregate


care
specificata.
Generalitati
3


Dozaje, compozitii
3
mortar).


EXECUTIE

de priza;


Executarea sapei



considera adecvate.



GENERALITATI

Concept de baza

Standarde:
Normative



Mostre si testari


Materiale
STAS 1667-76.

Generalitati:
3
pentru
405 kg ciment la m
3
mortar).

capitol.





Scafe, plinte
metalic.

Abateri admisibile
mm sub
portiuni izolate.
grosimi;
nu este plin);


nu sunt


proiect.


GENERALITATI

astfel:

Standarde:


Mostre si testari
specificate.




Produse
4. Confectionare :
pietris granilic.
colorant.

din proiect.
4. Confectionare:
2
(400 kgf/cm
2
)

83.




Mortar de poza.

specifice



2
de cca. 3%.
3
in grosime de 3cm.
spre exterior.
bitum).
cladirea.


Mixtura asfaltica


4 m
2


- rosturi;



3.6.5.3. Memoriu tehnic structura hangar intretinere si depozitare materiale

constructiei = 0,8.
c
=1.0s si
a
g
=0.28g.
vantului de 27m/s.


o data la 50 ani.


Documentatia tehnica prezinta constructia Hangar intretinere si depozitare materiale.

9,00m, iar traveile sunt de 3,00m intre axele 1-6 si 9-14, si de 6m intre axele 6 - 9.
- 1.2x p
conv
- 1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.


adancimea de 0,50m. Cota inferioara a acestor grinzi de legatura este de -0.65 fata de
cota 0.00. Grinzile de legatura sunt asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm
latimea de 16cm si inaltimea de 25cm, peste care se va aseza o grinda de lemn de
rasinoase, categoria I, necesara pentru montarea peretilor de inchidere. Acest soclu de
beton armat se va realiza obligatoriu, numai dupa montarea popilor din lemn lamelat incleiat
ce formeaza structura de rezistenta a grajdului.
Se asterne folia de polietilena peste balast;
bituminoasa;
Constructia este prevazuta cu o rigola de scurgere a apelor uzate menajere din interiorul
acesteia. Rigola are dimensiunile de 20x25cm, si se realizeaza la mijlocul cladirii, intre axele
6-9.
EN338.
transversale.
Elementele verticale (popii) au dimensiunile 16x40 cm, in axele 1-5 si 10-14 si 16x56cm in
axele 6-9. Ei se vor monta cu ajutorul unor camasi metalice, conform detaliilor din partea
desenata. Popii din lemn lamelat incleiat se vor hidroizola pe inaltimea pe care intra in
camasa metalica la baza.
Grinzile ce formeaza cadrele transversale din axele 1-5 si 10-14 au dimensiunile 16x40 cm,
iar cele din axele 6-9 sunt de 16x65 cm. Ele au capetele legate cu doi tiranti 22 din otel
S235 si reazema articulat pe stalpi. Nodurile intre grinzi si stalpi sunt realizate prin
intermediul unor camasi metalice, sprijinirea grinizii pe stalp se face printr-un cutit din tabla
groasa. Nodul este asigurat cu doua buloane M12, G.R.8.8.
lamelat incleiat de tipul GL28H, ce au dimensiunile de 14x28cm si riglele din lemn lamelat, ce
sustin luminatorul, cu dimensiunile de 9x16cm. Distanta interax dintre pane variaza intre
1,15m si 0.785m.
pardoseala, pe o grinda din lemn de rasinoase, de 16x16cm cu ajutorul pieselor metalice din





de timp necesar.








acesteia;
mobile;
neautorizate;

muncii;
semnate individual;
protectie a muncii;



satisfacatoare.
special amenajate.
- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta
de caile de circulatie;
- se interzice tinerea in mana a barelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat si
la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea mainii in timpul taierii barelor;
- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni,
in buna stare.
tensiune.
muncitorilor.


lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.
caietul de sarcini.





acest sens.


acestora;
nationala.
cladiri;
Romaniei;
agricole;
precomprimat;


precomprimat;


3.6.5.4. Caiet de sarcini structura hangar intretinere si depozitare materiale

CAPITOL INTRODUCTIV
aferente constructiei hangar intretinere si depozitare materiale, obiect din cadrul proiectului
vigoare.
dirigintelui.



Documentatia tehnica prezinta constructia Hangar intretinere si depozitare materiale.

9,00m, iar traveile sunt de 3,00m intre axele 1-6 si 9-14, si de 6m intre axele 6 - 9.
1.2x p
conv
1.4x p
conv
conv
realizate in zona).
fundatiilor.


adancimea de 0,50m. Cota inferioara a acestor grinzi de legatura este de -0.65 fata de
cota 0.00. Grinzile de legatura sunt asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm
latimea de 16cm si inaltimea de 25cm, peste care se va aseza o grinda de lemn de
rasinoase, categoria I, necesara pentru montarea peretilor de inchidere. Acest soclu de
beton armat se va realiza obligatoriu, numai dupa montarea popilor din lemn lamelat incleiat
ce formeaza structura de rezistenta a grajdului.
Se asterne folia de polietilena peste balast;
bituminoasa;
Constructia este prevazuta cu o rigola de scurgere a apelor uzate menajere din interiorul
acesteia. Rigola are dimensiunile de 20x25cm, si se realizeaza la mijlocul cladirii, intre axele
6-9.
EN338.
transversale.
Elementele verticale (popii) au dimensiunile 16x40 cm, in axele 1-5 si 10-14 si 16x56cm in
axele 6-9. Ei se vor monta cu ajutorul unor camasi metalice, conform detaliilor din partea
desenata. Popii din lemn lamelat incleiat se vor hidroizola pe inaltimea pe care intra in
camasa metalica la baza.
Grinzile ce formeaza cadrele transversale din axele 1-5 si 10-14 au dimensiunile 16x40 cm,
iar cele din axele 6-9 sunt de 16x65 cm. Ele au capetele legate cu doi tiranti 22 din otel
S235 si reazema articulat pe stalpi. Nodurile intre grinzi si stalpi sunt realizate prin
intermediul unor camasi metalice, sprijinirea grinizii pe stalp se face printr-un cutit din tabla
groasa. Nodul este asigurat cu doua buloane M12, G.R.8.8.
lamelat incleiat de tipul GL28H, ce au dimensiunile de 14x28cm si riglele din lemn lamelat, ce
sustin luminatorul, cu dimensiunile de 9x16cm. Distanta interax dintre pane variaza intre
1,15m si 0.785m.
pardoseala, pe o grinda din lemn de rasinoase, de 16x16cm cu ajutorul pieselor metalice din




S.VI.05.01 - Hangar intretinere si depozitare materiale.
Plan fundatii.Detalii fundatii Sc. 1:50;1:20
S.VI.05.02 - Hangar intretinere si depozitare materiale.
Detalii prinderi popi de fundatii. Sectiuni. Debitare piese metalice Sc. 1:20;1:10;1:5
S.VI.05.03 - Hangar intretinere si depozitare materiale. Plan sarpanta.Sc. 1:50
S.VI.05.04 - Hangar intretinere si depozitare materiale Sectiune transversala 1-1.
Detalii imbinari elemente lemn.Debitare piese metalice Sc. 1:50;1:20;1:10;1:5
S.VI.05.05 - Hangar intretinere si depozitare materiale Sectiune transversala 2-2.
Detalii imbinari elemente lemn.Debitare piese metalice Sc. 1:50;1:20;1:10;1:5





neautorizate;

Lucrari de baza

se executa sapatura mecanizat si manual, in functie de conditiile din teren si de posibilitatile
se compacteaza foarte bine fundul excavatiei;
se toarna betonul de egalizare de clasa C8/10 in strat de 10 cm grosime;
se realizeaza cofrajul pentru fudatiile izolae si continue si se armeaza:
se toarna betonul de clasa C12/15 in fundatii;
se realizeaza compactarea excavatiei sub pardoseala;
se realizeaza stratul de balast bine compactat, in grosime de 20 cm;
se toarna un strat de 5 cm grosime de beton de egalizare de clasa C8/10;
se armeaza placa din beton cu plasa STNB 6/10/10cm;


se toarna betonul de clasa C16/20 in cuzineti, in grinzile de legatura, in placa de beton cu
se realizeaza camasile metalice in care se monteaza popii din lemn cu suruburi M12.
se monteaza structura din lemn respectandu-se NP005/2003 - Calculul si alcatuirea
constructiilor din lemn. Betonul in soclu se va turna dupa ce se vor monta popii pe pozitie;
producatorului.

Inceperea executiei




Date generale:
terenului natural.
a cotei de fundare.

Proiectantului.


executiei acestora.

compactor).

Executia betoanelor



efectuate;

STAS 12750/81.

deja in priza.

- C12/15 beton armat in fundatii izolate
- C16/20 in fundatii continue, in placa de la cota -0.05 si in socluri.

2007.


intocmai.


438/2-91 si 438/3-89.


montate in cofraj.
metal.
sigur joantate.






otelului.
conditii:
sa fie stabile;
beton;
compactare.


avertizoare etc.
de cofraj.
material aprobat.
incat sa curga.
respectiva.


zile.
laborator.
depozitarea apei.
normala practica.

Hidroizolatii
egalizare:



cu proiectul;

Confectii metalice
constructii.


proiectantului.
sudate.

montaj.
montajul.
constructii;


montaj.

Materiale de baza
mecanice.
STAS 767/0-88.
perfect uscata.

etc.).

uzina.


de sudare.
C 150-99.
0

- cratere;




fazele de executie.

sa cuprinda si:
767/0-88.


proiectantului.
proiectantului.
88.



respectate.


Confectii lemn
Materiale utilizate
compuse;
circulatie;


diametrului.
producatorului.
imbinare metalice:
STAS 10108-84.
verifica ca materialul lemnos sa se incadreze in limita admisa pentru categoria I si II de
elemente.
in normativ.
lor.
existente.
Se vor verifica pozitia buloanelor de ancoraj din fundatie, sa fie realizate conform proiect.


nr. 90/1996

executia sapaturii;
determinante.
Se verifica:
dimensiuni;
cote;
cantitati;

serviciu.
cazul respectiv.


RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati



executantului;
proiectantului.
si in ansamblu;
lucrarea;
executantului;
proiectantului;



Receptia finala
investitorul;
urmatoarele:
semnalate.
executantului.

Cartea constructiei

constructiei.


aferente acestora.



acesteia;
mobile.

neautorizate;
muncii;


satisfacatoare.
special amenajate.
de circulatie;


buna stare.
tensiune.
muncitorilor.
lucrul imediat.
operatiuni.
sigur.
sarcinii de lucru.
de material lemnos.


acestora".
30 m.
Vor fi respectate:


/1992.


acest sens.


acestora;
nationala.
cladiri;
Romaniei;


agricole;
precomprimat;
precomprimat;


3.6.5.5. Memoriu tehnic instalatii sanitare hangar intretinere si depozitare materiale
Baze de proiectare:

1994;


prin H.G. nr. 273 / 1994;
pentru constructii;
populate;


constructii.
- siguranta la foc;



Situatia existenta:

Nota:
de canalizare.

Solutii adoptate:
interioare penru consum menajer si retelele de canalizare menajera (alcatuite din PP pentru
cazul conductelor montate la interior si PVC-KG pentru cazul conductelor montate la
exterior).
cladirii, tehnologic (spalare utilaje). Debitul de calcul necesar alimentarii cu apa necesar
estimat este de 2,5 l/s, presiunea necesara fiind de 3 bar.
inghet la 0,8 m.

Distributia apei catre punctele de consum (robinete portfurtun necesare alimentare
echipamente spalare cu presiune, obiecte sanitare) se va realiza prin intermediul unei retele
avand indicele de rezistenta la presiune PN6.Toate conductele de distributie si fitingurile de
avand indicii de rezistenta la presiune si temperatura necesari realizarii aplicatiei.

hangarului studiat se realizeaza prin intermediul unui boiler cu capacitatea de 10 litri, montat
sub lavoar, sursa de energie utilizata fiind energie electrica.



Evacuarea apei uzate menajere, provenita de la obiectele sanitare se va face prin
intermediul unei retele gravitationale de conducte de canalizare alcatuita astfel:
Pentru preluarea apelor provenite din zona de spalare a utilajelor si evacuarea acestora, se
vor prevedea rigole carosabile clasa B250, cu gratar demontabil antiderapant, pentru a
permite operatiunile de intretinere.
Colectarea apelor provenite de la rigole se va realiza printr-o retea de conducte ingropata,
independenta de reteaua menajera.

Datorita incarcarii apelor uzate cu hidrocarburi, inainte de deversarea acestora din rigole in
reteaua de canalizare, se va prevedea depoluarea lor intr-un separator de hidrocarburi
ingropat.

Caracteristici separator de hidrocarburi:
Dimensiuni DxH: 1000 x 1500 mm
Volum: 1130 l
Debit: 0.8 l/s
Diametru teava intrare/iesire [mm]: 110
Apele meteorice:

Mentiuni Generale:
Conductele de apa rece vor fi insotite de cablu incalzitor termostatat, montat pe teava,
protejat de izolatie termica.
cele electrice.
STAS 1478-90 si STAS 1795-87.

PROBE:


aferente.
de lucrari ascunse.

1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.


- siguranta la foc;
sustinerile.
domeniu.
consta in:
eferente;
conducta.

3.6.5.6. Caiet de sarcini instalatii sanitare hangar intretinere si depozitare materiale
1. Introducere


Prevederi legale:


si beneficiar.
diferite.

2.1. Generalitati



vigoare.
Investitor.
urmatorii pasi:
proiectului.

specificatiilor.

trebuie folosita.



alimentare


precomprimat.
rezistentei
principale.
apa si canalizare
C 56/2004

Sanatatii

2.3. Materiale si echipamente folosite. Verificarea calitatii. Livrare, manipulare,
depozitare


celalalt capat.

de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
deformari in timp.

2.4.1. Generalitati
Faze de lucru:


electrice).
Trecerile prin elementele de constructie rezistente la foc(pereti rezistenti la foc etc) se
va face prin treceri etanse rezistente la foc conform normelor.

0,8mm),


2.7. Varificari

2.8. Marcare


2.9. Acoperiri

2.10. Imbinari


2.12. Marcare

conductelor.
de regim.
pompe etc.).


minute.

prezentul normativ.

Standard).





verticala;
urmator;
(manometru);


2.15. Dezinfectare

2.16. Test Final


calitatii



santier.
functiune.

2.21. Nepotriviri

contractantului.
proiectului.


necesare.


incluse in grafic.

2.26. Mostre
examinata.



catre Proiectant.
toate componentele;



2.30. Garantii

2.31. Vopsirea
impuritati.
neregularitati.

3.6.5.7. Memoriu tehnic instalatii electrice hangar intretinere si depozitare materiale
Baze de proiectare:



1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
public;
indicativ I7- 2011;
PE 116/ 94;
PE 120/94;
pentru constructii;

constructii.

Situatia existenta:


Nota:

De la reteaua exterioara se va alimenta Tabloul Electric Hangar intretinere si depozitare
materiale (T.H.I.), montat in interiorul hangarului.
Tabloul Electric Hangar intretinere si depozitare materiale va alimenta circuitele de priza si
de iluminat prevazute in acest hangar.
Distributia energiei electrice intre reteaua exterioara si T.H.I. se va realiza printr-un circuit

Datele electroenergetice de consum pentru T.H.I. sunt urmatoarele:


prize UPS.
Acesta se va numi Tablou electric UPS Hangar intretinere si depozitare materiale si va fi
alimentat din Tablou electric UPS principal.

Datele electroenergetice de consum pentru TE.UHI sunt urmatoarele:


Iluminatul artificial in hangar se va realiza cu corpuri de iluminat etanse echipate cu lampi
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul intrerupatoarelor si a
comutatoarelor. Comutatoarele si intrerupatoarele se monteaza pe conductorul de faza si
corespund modului de pozare a circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv.
Inaltimea de montaj a intrerupatoarelor si a butoanelor va fi de 1,0 m, masurata de la nivelul
pardoselii finite, pana in axul aparatului.


V c.a.

Nota:

de siguranta.

In hangar au fost prevazute spre a fi montate prize simple si duble cu contact de protectie,
executate pentru a suporta fara sa se deterioreze un curent de 16 A.
in axul prizei.
de aparataj.
metalice.
2 KW.


conductoare:

Astfel :
treilea;

Nota:




INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
3.7.1. Instalatii electrice de voce-date
In depozit se monteaza doua prize duble voce-date RJ45, ctg. 6A in atelier si respectiv in
birou.
De la camera de comunicatie a complexului, cladirea tribunelor, se racordeaza depozitul
printr-un cablu de fibra optica MM OM3, cu 4 fibre la care se monteaza un switch cu iesire pe
cupru.
Switch-ul de tip mediaconverter se monteaza intr-o cutie de racord interioara alimentata
dintr-o sursa UPS.
Cablarea locala a depozitului se va realiza cu cablu de date tip SFTP 4*2*0,5mmp, ctg. 6A,
similara cu celelate imobile si va fi pozat ingropat in tub IPEY 20.

3.7.2. Instalatii electrice de cablu TV
Pentru montajul unui televizor s-a prevazut montajul ingropat al unei prize TV de 75 de ohmi.
Cablu TV se va racorda local la un echipament de comunicatie dintr-o priza de voce-date
permitand accesul la servicii locale de TV over IP, furnizate din cladirea tribunelor.
Prizele TV se monteaza grupat langa prizele de curent la aceeasi inaltime.


- Mijloace tehnice:
neizolate;




- Mijloace tehnice

de munca.


Masuri PSI:
incendiilor.
corespunzator.




94;
verificare.

o indeplineste.
calificat.


de avertizare.
lampii de control.


dinspre motor;

echipamente si scule electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, platforme
indicatoare de tensiune;
dispozitive de scurtcircuitare si de legare la pamant.




verificarea acestora inainte de punerea sub tensiune;
utilizarea numai a aparatelor si echipamentelor electrice aflate in buna stare;
folosirea aparatelor si echipamentelor protejate corespunzator pericolului din mediile in care
functioneaza;
mentinerea in buna stare a sistemelor de protectie aferente;
executarea reparatiilor, reviziilor si intretinerii numai de catre personal autorizat;
preintimpinarea actiunii rozatoarelor asupra invelisului de protectie din PVC al cablurilor
electrice;
prevenirea efectelor mecanice (stiviri, loviri) asupra aparatelor, echipamentelor si cablurilor;
dotarea cu instalatii si mijloace adecvate de stingere a incendiilor, precum si cu echipamente
de protectie.


Sunt interzise:
incendiu;


- sa fie destinat scopului pentru care a fost proiectat;-
- egarea in tablou a conductelor cu sectiune de peste 16 mm sa se faca numai cu


protectie;
forta;

- - acestea sa corespunda categoriei de pericol de incendiu din incaperea respectiva;
pe suprafata corpurilor de iluminat sa nu fie depus praf;
corpurile sa nu fie suspendate pe conductoarele de alimentare, ci sa fie fixate de plafon cu
carlige.




parti)
parti)
SR HD 384.4.42 S1:2004
+ A1:2004+A2:2004
SR HD 384.4.482
S1:2003
SR HD 384.5.52 S1:2004
+ A1:2004
Sisteme de pozare
SR HD 384.5.523
S2:2003
+C91:2008
SR HD 384.5.537
S2:2003

comanda
SR HD 384.5.551
S1:2003
joasa tensiune
SR HD 516 S2:2002
+ A1:2004
armonizate
SR HD 603 S1:2001
+A1:2002+A2:2004
+A3:2007
pe parti)
SR EN 50086 (standard Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice


pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
SR CEI 60287-1-1 +
A1:2001
SR EN 60309-1:2001
+ A1:2007 + A11:2005
generale
SR EN 60309-2:2002
+ A1:2007 + A11:2004
SR HD 60364-1:2009

definitii
SR CEI 60364-4-44:2005
+A1:2005
electromagnetice
SR CEI 60364-5-55:2005
+ A1:2005
echipamente
Verificare


pe parti)
SR EN 60529:1995
+ A1:2003
conexiune
pe parti)
m
= 1,2 kV) and 3 kV (U
m
=
3,6 kV)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
pe parti)
parti)
installations
SR EN 61140:2002
+ A1:2007
alimentarii
pe parti)
pe parti)
generale de baza




constructii
8 HG 457/2003
modificat cu
HG 1514/2003
de joasa tensiune.
de munca
cabluri electrice.
explozie
21 PE 106 2003

23 PE 111-7/1985

electrice



birou;
centrelor de date;
1998

informatice





3.6.5.8. Caiet de sarcini instalatii electrice hangar intretinere si depozitare materiale
1. Generalitati

Constructia care face obiectul acestui memoriu are destinatia de hangar intretinere si
depozitare materiale, racordul electric din reteaua SC. ELECTRICA SA, se va realiza in urma
unei documentatii elaborate de institutia sus mentionata.
Alimentarea cu energie electrica se de la reteaua exterioara, din care se va pleca cu cablu
din cupru si izolatie din PVC, montat ingropat in sant.

la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.


conexiuni.

Pentru realizarea instalatiei electrice la hangarul studiat, se are in vedere executia in
sant.
Intrerupatoarele si comutatoarele se monteaza numai pe conductoarele de faza. Inaltimea de
montare a acestora este de 1,0 m, masurata de la axul aparatului, pana la nivelul pardoselii
finite.
rezistenta.
Legrand si Philips.
mica de 4 ohm.
hangarul studiat.


4.1.1. Materiale:


- adeziv Codez 100;


4.2.1. Materiale:
corpuri straine.

uscat;


izolant.
fixare.

In biroul aferent hangarului studiat, se vor folosi corpuri de iluminat cu lampi fluorescente
4x18W.





cel putin 1,25 m.


- priza de pamant;





sau zgarieturi.
- marca de fabrica;
specificatie.

starea tehnica.
din tipodimensiuni.




transformatorului.
constructii 9/1993.
Se vor respecta:
Normativ I 13-94;


Normativ 1 1-98;
PE 136-80;
termice;

Protectia mediului:
inconjurator.
inconjurator.
reziduri.
carosabile).




3.6.5.9. Memoriu tehnic instalatii HVAC hangar intretinere si depozitare materiale
Baze de proiectare:
vigoare:
1994;
prin H.G. nr. 273 / 1994;
775/22.07.1998;
incalzire.
locuit.

- siguranta la foc;


Situatia existenta:
Incalzire cu radiatoare

Prepararea agentului termic:
Sursa de apa calda 90/70C necesara incalzirii spatiale a incaperilor din stanga platformei
pentru spalare utilaje, respectiv birou, atelier, depozit scule si unelte si grup sanitar, o
constituie o microcentrala murala, cu tiraj fortat, functionand cu gaze, cu capacitate de 24.0
kW. Aceasta va fi amplasata in spatiul tehnic, pe un perete exterior.
Microcentrala va fi prevazuta cu arzator de gaz si va fi racordata la un cos coaxial care va
permite atat evacuarea gazelor arse, cat si admisia aerului de ardere.

Caracteristici microcentrala:
- putere termica Qi=24.0kW;
- kit evacuare gaze arse / aspiratie aer
- randament termic util la 100% sarcina: 93.4%
- alimentare electrica centrala: 230/50 V / Hz
- grad de protectie centrala termica: IP X5D
- vas de expansiune cu membrana: 6 litri
- presiune nominala gaz metan (G20): 20 mbar
- presiune nominala butan: 29 mbar
- presiune nominala propan: 37 mbar
- racord hidraulic gaz: 1/2"
- inaltime centrala termica: 751 mm
- latime centrala termica: 440 mm
- adancime centrala termica: 250 mm
- masa centrala termica: 30 kg
- diametru tub evacuare fum: 60/100 mm

Radiatoarele vor fi alimentate de la centrala termica, cu agent termic prin intermediul
conductelor din PP-R ( L, SDR 7.4, PN 20 ) principiul de imbinare al acestora fiind
termofuziunea realizata cu aparate speciale. Procedeul de realizare a termofuziunii precum
si timpii necesari operatiunii vor fi respectati conform prescriptiilor tehnice ale furnizorului de
materiale.
Reteaua de distributie se va monta cu panta descendenta (2 ) catre punctele de golire si
va fi mascata in rigips.
Pentru echilibrarea instalatiei fiecare radiator va fi echipat cu robinet de reglaj pe tur si retur
existand astfel si posibilitatea separarii radiatoarelor.
De asemenea, fiecare radiator se va echipa cu ventil manual de aerisire, iar pentru golirea
instalatiei radiatorul din baie va fi prevazut cu robinet de golire.
In punctele de cota maxima a instalatiei se vor prevede ventile automate de aerisire.
Proba de presiune a intregii instalatii se va face inainte de turnarea sapei si acoperirea
distributiei.
Corpuri de incalzire:
Radiatoarele au fost dimensionate tinandu-se cont de temperatura agentului de incalzire
80/60grd.C si de temperatura interioara.
Radiatoare vor fi din otel tip panou si se vor monta pe pereti cu ajutorul unor console de
sustinere.


La alegerea radiatoarelor s-a tinut cont de pierderile de caldura ale incaperilor calculate cu
STAS 1907 precum si de coeficientii de corectie ce tin seama de temperatura agentului
precum si de locul de amplasare al radiatorului(sub fereastra, pe perete exterior sau pe
perete interior).
Montajul radiatoarelor se v-a face pe console fixate cu dibluri in perete, in pozitiile indicate in
partea desenata.
Distantele intre corpurile de incalzire, perete si pardoseala sunt in conformitate cu STAS
1797/82. Montarea acestora s-a facut dupa probarea lor prealabila la o presiune de 4 bar si
s-a realizat cu ajutorul consolelor si sustinatoarelor de perete speciale pentru acest tip de
aparate.

Aparate de climatizare vor fi in sistem monosplit, formate dintr-o unitate exterioara si una
interioara.
teren.

Pentru evacuarea aerului viciat din Hangar intretinere si depozitare materiale a fost
prevazuta o instalatie de evacuare aer viciat din depozit scule si unelte, din atelier si din
grupul sanitar.
Instalatia de evacuare va fi compusa din grile de aspiratie, tubulatura de evacuare circulara
din tabla zincata, neizolata si ventilator de evacuare prevazut cu buton de comanda.
Ventilatorul pentru evacuarea aerului viciat va avea urmatoarele caracteristici:
H=200Pa
Pe=0.3kW/230V

Protectia mediului:
vibratii.


Nu este cazul.


Nu este cazul.

Nu este cazul.

Deseurile rezultate in urma activitatilor in Hangar intretinere si depozitare materiale sunt
deseuri menajere care nu prezinta potential nociv pentru zona.

Nu este cazul.

Nu este cazul.

existenta.
titular.
Legea Nr. 137 / 1995.


siguranta la foc


de joasa presiune.

1994;
H.G. nr. 273 / 1994;
accidente.

3.6.5.10. Caiet de sarcini instalatii HVAC hangar intretinere si depozitare materiale
1. Generalitati
Investitor.



racire cu apa
termice
actiunea focului

Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94



autoturisme.

- tevi;
- piese de legatura;
- fitinguri, robineti;
- radiatoare din tabla de otel;
- termoizolatie pentru conducte;
- unitati de climatizare;

instalatiei.
Materiale folosite la executarea tubulaturii de ventilatie:


pieselor speciale.

NOTA:

societatilor.
furnizoare.
Materialele si accesoriile anexe, la care defectiunile constatate nu pot fi remediate prin
mijloacele santierului, vor fi inlocuite.
Toate materialele pot fi introduse in manopera numai daca sunt conform prevederilor
din proiect, daca au fost livrate cu certificatele de calitate si daca in cursul depozitarii sau
manipularii si-au pastrat integritatea.
niplare, etc.).



usor deformabile.

4. Instalatii pentru preparat agent termic
4.1 Generalitati
Acest caiet de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din preparare agent
termic pentru incalzire.
Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Contractorul are
urmatoarele sarcini:
Sa studieze proiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instructiunile in
vigoare la data executarii.
Sa ceara posibilele schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din
proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat.
Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele
tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe
intreaga durata de executare.
Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui
proiectant specializat.
Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in
concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la
controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.

4.2 Materiale
Materialele de baza prevazute in proiect:
Conducte si accesorii din otel, STAS 404/1;
Conducte si accesorii;
Robinete de inchidere cu sertar cu flanse Pn10
Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10;
Robinete cu clapeta de retinere;
Materiale termoizolante din cauciuc sintetic cu grosimi de la 6 la 32mm;
Radiatoare din otel;
Manometru termometric cu contact electric;
Coturi din otel pentru sudura;
O izolare termica cu cauciuc sintetic pentru conductele de alimentare cu agent termic si de
racire;
Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa;
Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice;
Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare;

4.3 Echipamente functionale
Centrala termica murala
Robinete de reglare cu trei cai
Robinete de siguranta


Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata
Robinete motorizate
Robinete de echilibrare pe coloanele instalatiei

4.4 Executia lucrarilor
urmatoarele:
acestor
lucrari.

4.5 Montarea Conductelor
La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 0,3%
insensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta
minima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei si distanta dintre
suprafetele a doua conducte izolate va fi de minim 40 mm.
Specificatiile de mai sus pentru imbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se
vor avea in vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de teava.
In situatia utilizarii conductelor din PP-R, acestea vor fi cu insertie metalica, PN20 , SDR7.4 ,
si principiul de imbinare va fi termofuziunea.
Se vor folosi fitinguri agrementate, compatibile cu categoria materialului ales de catre
antreprenorul general.
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea
libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei
din fundatia cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale
proiectului.
Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin indoirea conductelor cu
diametre pana la 2 si prin curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin
indoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificatiile din conductele orizontale vor fi facute
peste generatoarea superioara a conductei principale.
Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioasa a punctelor
fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face in mansoane de protectie.
Nu se admit imbinari in portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructie.


Sustinerea conductelor se va face pe pat metalic, realizat din cornier si se vor sustine de
acesta prin coliere cu cauciuc , pentru atenuarea vibratiilor.
In functie de tipul cornierului acestea se pot sustine si cu tija filetata sustinute prin prezoane.
Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie,
apoi materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar.
Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate.
Distantele minime intre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13.
Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de incalzire vor fi
montate la distantele specificate in I 7 , respectiv NT DPE- - 01 -2004.
Trecerile prin elementele rezistente la foc se vor face prin treceri etanse la foc conform
detaliilor din proiect.
Sustinerea elementelor pentru desfumare se face prin elemente rezistente la foc. Este
interzisa sustinerea acestor cu dibluir de plastic sau coliere cu cauciuc.

4.6 Imbinarea conductelor
Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare cu
flacara oxiacetilenica pentru OL sau prin termofuziune infiletare sau flanse.
Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si
armaturi prevazute cu mufe infiletate.
Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem
de imbinare.
Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie.
Filetele trebuie sa fie conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la cel putin Y2 si
pana la % a partii infiletate.
Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de
grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert.
In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei
perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta
a garniturii in ceea ce priveste diametrul.

mai mare
rectangulara


tablelor asamblate.
maxima posibila.

prin nituri.

sarcini admisibile.
tabla.
mm.
dupa cum urmeaza:
0


forma granulara.
flexibila, etc);
0
C;
mm.
acestei conditii.




(mm)
sub 400 3
peste 400 4

NOTA:

6.1 Montarea centralei termice
Centralele termice murale se amplaseaza in orice incapere cu exceptia celor cuprinse in art.
3.1.1, 3.1.4 din "Ghidul de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici GP
051-2000"
Se interzice montarea centralelor termice murale in camari de alimente si camere de dormit.
Utilajele montate in centrala termica vor satisface caracteristicile de putere termica, debit si
presiune, prescrise in proiectul tehnic.
Asamblarea tuturor elementelor se va face pe suporturile respective sau pe suporturi
metalice.
Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor tehnice ale
echipamentelor respective, livrate de producator o data cu produsul.
Se recomanda echiparea cu centrala murala cu randament ridicat, complet automatizata.
Montarea si probarea centralei se face numai de catre firme autorizate ISCIR.
Pentru exploatarea centralei se va respecta intocmai cartea tehnica a utilajului, pusa la
dispozitie de firma producatoare.
Protejarea echipamentului se va face adecvat prin conectare la priza de impamantare,
conform standardelor de siguranta.
Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli
fundamentale cum ar fi:
sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale;
sa nu se scoata cablurile electrice;
sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.);
sa nu se permita ca echipamentele sa fie folositi de copii sau alte persoane care nu se
pricep;


motorului.
masuri :
producatoare.

urmatoarele masuri:
3-5 mm grosime;

acestora.




instalatiei.
In acest scop:
provoca raniri;
NRPM;
consemna in scris.




ventilatoare
pompe
filtre de aer
calitatea executiei
in NRPM


fixarea

gurile de ventilare


condensului.
mult 15%).

excesive.
se:


astfel incit:
indicat in proiect.

praf.
acesteia;




efectuat.


constructiilor.


specifice.
militari.



nr.273/94, cap.I.
constructiei.

13. Masuri speciale
functionare.
a personalului.
medicale necesare.

3.6.5.11. Memoriu tehnic instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar intretinere
si depozitare materiale
Date generale:
incendiu.



circuit.

echipamente:




- Masa: 76 gr.



aerului.
aerului.
EN61000-6-3.



- Greutate: 160 gr.



- Greutate: 245 gr.


- Greutate: 2.8 Kg.


3.6.5.12. Caiet de sarcini instalatii detectie si semnalizare incendiu hangar intretinere
si depozitare materiale
1. Generalitati


ale cladirii.

aparatelor.
tensiune).
incidente.



1/2001, I18-2/2002 si NTE007/2008).
plafon;
normativul P100;
acestora;


ingropat;
m.
conductorilor;


conectate;
functiune.


3.6.6. HANGAR FURAJE SI DEPOZITARE TEMPORARA DESEURI
3.6.6.1. Memoriu tehnic arhitectura hangar furaje si depozitare temporara deseuri

- functiune : depozitare furaje si depozitare temporara deseuri
- Hmax. : 4.95 m
- Sdesfasurata incluse terasele= 444.10 mp

Cladirea ce adaposteste furajele si temporar deseurile este amplasata in partea de est a
terenului spre strada Ghighiului, asigurand astfel un acces rapid al utilajelor speciale, pentru
aprovizionare si incarcare deseuri, fiind amplasata in imediata vecinatate a grajdurilor.
Parter - Suprafata construita = 441.10 mp, H liber= 3.30-4.35 ml
- Depozit furaje=111.40mp
- Garaj utilaje =198.79mp
- Depozitare temporara deseuri =97.55mp




amortizor.
nu este cazul

FINISAJE INTERIOARE
- pardoseli
- beton amprentat;
- pereti
- lemnul va fi ignifugat si baituit culoare natur
- tavane
- plafoanele sunt aparente, structura de lemn si acoperirea fiind vizibile si vor fi baituite
culoare natur si ignifugata.


FINISAJE EXTERIOARE

INVELITOAREA

TAMPLARIA
- interioara - nu este cazul
amortizor.

Nu este cazul.
Instalatii sanitare

Instalati electrice







Alunecare
Impiedicare
Normativul CE 1-95.


Alunecare
Impiedicare
interes.
care il servesc.

Nu este cazul.

Nu este cazul.



Iluminat general
Iluminatul exterior

grade Celsius.


specifice
accesibile).
trasnetelor.


Nu este cazul.


posturi de paza.

SIGURANTA LA FOC
Riscul de incendiu-





125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
20%.

invelitoare.

PROTECTIA LA ZGOMOT



de 600mp.

1995;
individuala;
nr.163/28.02.2007;

3.6.6.2. Caiet de sarcini arhitectura hangar furaje si depozitare temporara deseuri

1. DATE GENERALE
Prezentul document include toate lucrarile cu caracter general descrise in specificatiile de
mai sus.

2. ELEMENTE



ANTREPRENOR

1. DATE GENERALE


j) Paza.

3. CARACTERISTICI
lucrarilor;
tehnic;







RENEL.


ingropate;
reziduurilor;

- biroul tehnic;






J. Paza

4. MASURATORI

specificatii.




de demolat
azbociment.





MASURATORI




acesteia;
Nr. 578/DB/5840;
Nr.983/23.06.94;
(Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993);
constructiilor;
propriu-zisa.


neautorizate;


GENERALITATI
carton.

masuratori.
caietul de sarcini.


Standarde:


(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.
placari.
solicitanti.




Specificatii:
perete.

alunecare.



alunecare.

nivelei
cu bula de aer
tensionarea placii
nu
canatului de usa.
de
putin
2 mm.


fara
din
separatie.
scheleti.
sau

asemanatoare.
minerale


GENERALITATI
carton demontabile.

- din metal
2. Izolare termica
- cu termoizolatii
- nedemontabile
- demontabile



Standarde:
(13) 1033 Normative
actiunea focului.
acestora.

furnizoare.


Materiale:
suspendare aferent.

Tolerante
intemperii.


MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj

pentru tije).
Trasarea pe santier
Montajul
- grinzi lemn;
- planseu ba.;





suplimentara.




5. TERMOIZOLATII
GENERALITATI





Standarde:

Normative
focului.
curs do revizuire).
acestora.

furnizoare.

Materiale
1.Sine
- din aluminiu

Tolerante


solare).

protejate cu folie.

EXECUTIA
Generalitati

sau insurubare.


spaclu.
24 do ore.
nuanta.



la foc.


HIDROIZOLATII
CONSIDERATIUNI GENERALE

la soclu
sub placa parter
bituminoase.
1200.

7016/1-93.





invelitoare.

P
c
S
S
S
S
0,3 Kg/m
2
).
A
conditii :
specializate;
executiei;



300 g/m.p.
termoizolatoare.


1,8.
constatate se vor remedia, dupa

1 Cerintele Angajatorului HIPODROM 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Cerintele Angajatorului HIPODROM 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REABILITAREA/MODERNIZAREA HIPODROMULUI DIN PLOIESTI - CENTRU HIPIC SI DE AGREMENT

98% din valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal.

S-ar putea să vă placă și