Sunteți pe pagina 1din 86

1

1.Introducere. Noiunea de tehnologie



Tehnologia (englez technology, francez technologie) este ansamblul metodelor,
proceselor, operatiilor fcute sau aplicate asupra materiilor prime, materialelor si datelor pentru
realizarea unui anumit produs industrial sau comercial.
Ingineria aplic imaginatia, judecata si disciplina intelectual cunostintelor umane
existente pentru a crea sau folosi tehnologia n mod util si eficient.
Importanta tehnologiei pentru dezvoltarea economic este larg recunoscut, avnd n vedere
impactul pe care l poate avea tehnologia asupra succesului, supravietuirii sau insuccesului
activittii economice a companiilor, n special ntr-un mediu de concurent intensiv si global.
Definitii
Etimologie.
Termenul tehnologie provine din l.greac: tekhnologia (tratare sau dizertatie asupra unei
arte, expunerea regulilor unei arte), format din : tekhn (art, meserie) + -logos (cuvnt).
Referinta la meserie implic aplicarea competentelor si cunostintelor n practic. Semnificatia
original n l.greac a fost "discurs asupra artelor". n englez a aprut n secolul 17, fiind utilizat
pentru a semnifica o discutie numai asupra artelor aplicate. Termenul "arte" nseamn aici
productia de artefacte, nu numai "obiecte de art", ci, mai general, produse. La nceputul
secolului 20, termenul tehnologie a inclus un domeniu din ce n ce mai amplu de mijloace,
procese si idei, n afar de instrumente si masini.
Exist un numr imens de definitii publicate ale tehnologiei, astfel c obtinerea unei
definitii adecvate, complete, consistente a tehnologiei este posibil numai ntr-o carte. Fiecare
profesiune are o definitie diferit a tehnologiei. Cteva definitii ale tehnologiei sunt expuse n
continuare. Astfel, Dictionarul explicativ al l.romne DEX online contine urmtoarele definitii:
1.Stiint a metodelor si mijloacelor de prelucrare a materialelor.
2.Ansamblul proceselor, metodelor, operatiilor etc. utilizate n scopul obtinerii unui
anumit produs.
Dictionarele Oxford prezint mai multe variante de definitii:
aplicarea cunostintelor stiintifice n scopuri practice, n special n industrie;
masini si echipamente dezvoltate din cunostinte stiintifice;
ramur a cunostintelor care se ocup cu ingineria sau stiintele aplicate.
n legtur cu ultima definitie de mai sus, este de mentionat c distinctiile dintre stiint,
tehnologie si inginerie nu sunt foarte clare. Ingineria este procesul orientat pe obiective de
proiectare si executie a sculelor si sistemelor, pentru a exploata fenomene naturale n scopuri
practice, utile oamenilor, deseori utiliznd rezultate si tehnici din stiint. Tehnologia nu se
confund ns cu stiinta. Cercetarea stiintific urmreste achizitionarea sau consolidarea
cunostintelor noastre generale sau specifice asupra lumii fizice, prin utilizarea unor tehnici
formale, de exemplu a metodelor stiintifice, n timp ce aplicarea tehnologiilor urmreste
producerea de bunuri n procese industriale. Totusi, stiinta si tehnologia sunt considerate ca dou
fluxuri paralele de cunostinte care au interdependente si relatii reciproce.
Dictionarul Merriam-Webster Online (2010)

defineste tehnologia ca fiind:
aplicarea practic a cunostintelor, n special ntr-un domeniu particular;
un mod de efectuare a unei sarcini, n special utiliznd procese tehnice, metode sau
cunostinte tehnice;
aspecte specializate ale unui domeniu particular de activitate (de exemplu, tehnologie
educational, tehnologie medical).
Dup Encyclopedia of Physical Science and Technology (1992) "tehnologia este
cunoastere si actiune sistematic, de obicei n procese industriale, ns aplicabil n orice actiune
repetitiv."
Enciclopedia publicat de McGraw-Hill formuleaz urmtoarele definitii:
tehnologia este un limbaj tehnic;
stiinta aplicrii cunostintelor n scopuri practice;
2
totalitatea mijloacelor utilizate de oameni pentru a-si asigura obiecte ale culturii
materiale.
Tehnologiile sunt, de regul, rezultatul activittilor de cercetare-dezvoltare care urmresc
s utilizeze n practic inventiile, inovatiile si n general descoperirile, pentru crearea de produse
sau servicii.
Dup Business Dictionary tehnologia este "aplicarea cu un anumit scop a informatiilor n
proiectare, productie si n utilizarea bunurilor si serviciilor, precum si n organizarea activittilor
umane."
J.M.Ribault et al. (1991) consider c tehnologia este un ansamblu complex de
cunostinte, mijloace si know-how (savoir-faire), folosite combinat pentru o productie.n acest
context, cunotintele se refer la cunostinte tehnice asupra proceselor de transformare a input-
urilor n sistemul de productie n output-uri comercializabile (produse sau servicii).
O definitie complex a tehnologiei care evidentiaz cunostintele si mijloacele necesare
pentru aplicarea tehnologiei : un ansamblu sistematizat de cunostinte despre activittile umane,
care fac uz de rezultate ale cercetrii stiintifice, de experimentri, calcule si proiecte, precum si
de unelte, masini si aparate; n sens restrns, tehnologia este ansamblul procedeelor (metode,
retete, reguli) si mijloacelor materiale (unelte, masini, aparate) utilizate n vederea desfsurrii
unei activitti. Cunostintele tehnologice sunt construite utiliznd metode stiintifice.
Burgelman et al. (2004) definesc tehnologia ca fiind cunostintele practice, competente si
artefacte care pot fi folosite pentru a dezvolta produse si servicii, precum si producerea lor si
sistemele de livrare. Tehnologiile pot fi ncorporate n oameni, materiale, procese cognitive si
fizice, instalatii, echipamente si instrumente.
J.Paap (1994) a definit tehnologia ca "utilizarea cunostintelor bazate pe stiinte pentru a
satisface o necesitate". Aceast definitie descrie conceptul de tehnologie ca o "punte" ntre stiinte
si noile produse. Definitia captureaz faptul c noile dezvoltri ale tehnologiei decurg din
progresele n stiintele de baz.
Masayuki Kondo (2001) defineste tehnologia ca fiind "cunostintele necesare pentru a
proiecta si/sau produce un produs sau un grup de servicii retinute de o persoan sau o
organizatie. Aceasta poate fi ncorporat n masini si alte produse sau servicii. Aceste cunostinte
care rezult din experienta acumulat n C-D, proiectare, productie si investitii de capital sunt
mai ales tacite, adic nu sunt explicitate n vreo colectie de manuale sau planuri detaliate
{{en:blueprint}}...Cunostintele sunt codificate dac sunt exprimate n form digital sau n
software, sau sunt bazate pe stiinte. Ele sunt tacite dac sunt exprimate n form analogic sau n
hardware, sau sunt bazate pe competente."
Tehnologia este destinat ndeplinirii unui obiectiv sau scop specific, deci este concretizat n
mod specific pentru ndeplinirea acelui obiectiv: de exemplu, poate fi vorba de tehnologie de
proiectare sau de laborator (C-D experimental pentru crearea de produse, echipamente,
procedee etc.), tehnologie de productie/de fabricatie, tehnologie de produs (ncorporat n
produs), destinat ndeplinirii functiunii produsului n cursul utilizrii lui, tehnologia
managementului etc.
Definitiile de mai sus, foarte variate, consider fie c tehnologia este un sistem de
cunostinte, fie c este o aplicatie (adic un proces). Acestea demonstreaz c tehnologia este un
fenomen complex, iar diferitele definitii reflect aspecte diferite ale tehnologiei. Astfel, o analiz
a definitiilor existente si a fenomenului nsusi demonstreaz c tehnologia are trei componente:
structural, mental si material.

Cunostintele corespund componentei mentale, iar aplicatiile
constituie proiectia material (materializarea) acestor cunostinte. Componenta structural
corespunde metodelor si procedurilor specificate pentru reprezentarea unei tehnologii concrete.
A fost propus un model al tehnologiei format din patru componente.
Conform acestui model, tehnologia necesar unei ntreprinderi productive, pentru
transformarea input-urilor n output-uri comercializabile este un sistem alctuit din urmtoarele
patru componente tehnologice:
3
Componenta "produse fizice ncorporate n obiecte" (englez technoware) care ajut la
crearea unui produs sau pentru oferta unui serviciu; aceast component controleaz toate
operatiunile de transformare fizic. Exemple : echipamente, laboratoare, instrumente,
dispozitive, masini, utilaje etc.
Componenta "abilitti umane ncorporate n persoane" (englez humanware), care
calific capabilittile tehnologice individuale, ca de exemplu abilitti de proiectare, cunostinte
tehnice, expertiz, creativitate, experient etc. Aceast component indic nivelul de competent
al persoanelor.
Componenta "cunostinte codificate, ncorporate n nregistrri informationale electronice"
(englez inforware), de exemplu, parametri de proiectare, specificatii, schite si desene, manuale
de operare, de mentenant si de service.
Componenta "competente organizationale" (englez orgaware) descrie capabilittile
organizatiei care deriv din structura sa si procesele care determin modul cum opereaz
organizatia. De exemplu: metode si tehnici de organizare, legturi interne si externe de
cooperare, cadrul organizational. Aceste competente tehnologice organizationale se manifest
prin rutinele si procesele organizationale, adaptate pentru dezvoltarea si replicarea tehnologiei.
Aceast component (orgaware) are ca rezultat performanta general mbunttit pe piat a
organizatiei.
Toate cele patru componente ale tehnologiei interactioneaz dinamic si sunt necesare
simultan pentru realizri de succes ale ntreprinderii. Importanta relativ a celor patru
componente ale tehnologiei depinde de tipul transformrii specifice sistemului de productie si de
complexitatea operational.
Tehnologiile din diferite sectoare sunt interdependente: progresele ntr-un sector al
tehnologiei influenteaz rapid alte domenii care preau nenrudite. De exemplu, dezvoltarea
tehnicilor chimiei moleculare au condus la arta microminiaturizrii, care a permis dezvoltarea
tehnologiei calculatoarelor, dincolo de asteptri. Revolutia n stiinta calculatoarelor a fcut
posibil dezvoltarea calculatoarelor de bord pentru ghidarea rachetelor cu precizie foarte ridicat.

Tehnologii industriale
Tehnologiile industriale sunt reprezentate (sau implic) de cunostintele tehnice,
mijloacele tehnice si know-how-ul folosite pentru producerea unor bunuri comercializabile, prin
procese industriale. Tehnologia de producere a bunurilor n industrii este configurat pentru a
obtine bunuri comercializabile dorite, utile, utilizabile si sigure, n mod economic si pentru a
asigura mentenabilitatea lor.
n general, tehnologiile industriale apartin uneia dintre urmtoarele cinci categorii sau pot
fi o combinatie a acestora:
tehnologii pentru producerea unor produse (deci productive) sub form de unitti
discrete, de exemplu, masini sau componente de masini, dispozitive etc. precum si a
unor produse ne-discrete cu structur sau proprietti aproximativ identice, msurate n
unitti volumetrice;
minereuri, sticl plan, ciment, sod caustic, uleiuri vegetale, substante farmaceutice;
tehnologii care amelioreaz propriettile, caracteristicile sau calitatea produsului,
pentru a crea avantaje relevante din punct de vedere comercial, de exemplu n privinta
costului, comodittii, performantei sau sigurantei; sarea alimentar, ncapsularea
substantelor farmaceutice etc.;
tehnologii care produc unul sau mai multe efecte speciale (tratament fizico-chimic),
de exemplu: anodizarea, galvanizarea, acoperiri metalice sau nemetalice ale metalelor,
impermeabilizarea, ignifugarea si vopsirea testurilor, sterilizarea si pasteurizarea
laptelui sau a altor produse alimentare procesate (n industria alimentar);
tehnologii care modific un proces de productie sau un sistem de fabricatie, pentru a
aduce unele avantaje sau impacte, de exemplu automatizarea, computerizarea sau
robotizarea proceselor si operatiilor tehnologice, celule de fabricatie etc.;
4
tehnologii pentru producerea de servicii tehnice, de exemplu tehnologii de proiectare a
produselor sau proceselor, de dezvoltare a unor software, tehnici de modelare si
simulare a proceselor etc.
Tehnologia a devenit, peste tot n lume, un agent major al schimbrii pentru piete si
pentru structura industriilor. Peste 50% din cresterea economic pe termen lung provine din
schimbrile tehnologice care mresc productivitatea si determin aparitia de noi produse, procese
sau industrii.
O clasificare a OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development) a
industriilor de fabricatie, bazat pe intensitatea tehnologic a sectoarelor, ia n considerare patru
clase de industrii:
industrii cu tehnologii avansate (high technology);
industrii cu tehnologii medii-avansate;
industrii cu tehnologii medii-inferioare;
industrii cu tehnologii inferioare.

Tehnologii avansate (high-tech)
Termenul "tehnologii avansate" sau "tehnologii de vrf" este cunoscut si prin anglicismul
"high-tech" (de la high technology), avnd sensul de "cea mai avansat tehnologie, disponibil n
mod curent".Tehnologiile avansate sunt tehnologii nalt specializate si sofisticate. O tehnologie
avansat implic o tehnologie stiintific, pentru producerea sau utilizarea unor dispozitive
avansate sau sofisticate, n special n domeniile electronicii si calculatoarelor (dar nu numai, vezi
mai jos).
Industriile cu "tehnologii avansate" sunt cele care utilizeaz intensiv cercetarea-
dezvoltarea, care aplic sistematic conceptele stiintifice si cunostintele tehnice. O industrie "cu
tehnologii avansate" (high-tech) este cea care satisface dou conditii:
procentul cheltuielilor Departamentului C-D n produsul cu valoare adugat depseste 10 %;
procentul oamenilor de stiint si al inginerilor sectorului industrial fat de totalul job-urilor
depseste 10 % din totalul fortei de munc angajate.
Tehnologiile avansate conduc la obtinerea unor produse complexe, sofisticate, din
domeniile biotehnologiilor, calculatoarelor, microprocesoarelor, playerelor DVD, fibrelor optice
etc.
Clasificarea OECD, mentionat n Sectiunea "Tehnologii industriale", precizeaz
urmtoarele categorii de industrii cu tehnologii avansate (high-tech):
aviatie si industria aerospatial;
substante farmaceutice;
calculatoare pentru birotic si contabilitate;
echipamente radio, TV si de telecomunicatii;
instrumente medicale, optice si de precizie, ceasuri.
Produsele acestor industrii se caracterizeaz printr-un grad ridicat de intensitate
tehnologic.
Trebuie s se observe c pentru publicul larg, "high-tech" este un descriptor vag pentru
un numr imens de dispozitive electronice, gadget-uri (gadget=dispozitiv mic, ingenios) si
calculatoare, toate acestea fiind caracterizate prin schimbri rapide si complexitate. Ciclurile de
viat extrem de scurte ale unor produse, n special electronica pentru consumatori, conduc la
miniaturizare, digitalizare si perfectionarea produselor "high-tech". n l.romn, termenul high
technology a fost tradus si nalt tehnologie, versiune improprie.

Clasificarea tehnologiilor
Au fost propuse numeroase clasificri ale tehnologiilor. Cabinetul de consultant n
management A.D.Little (SUA) a propus o clasificare a tehnologiilor n patru clase, n functie de
impactul competitional:
5
tehnologii de baz sunt tehnologii esentiale pentru a fi n afaceri, ns n prezent nu
conduc la vreun avantaj concurential identificabil, pentru c sunt larg disponibile prin
echipamente de fabricatie si furnizori, pentru toti concurentii. Tehnologiile de baz
rmn neschimbate pe durata de viat a produsului;
tehnologii-cheie ofer avantaje identificabile, clare, asupra unuia sau a mai multor
concurenti. Aceste tehnologii sunt speciale pentru companie, de exemplu, protejate
prin brevete de inventie si sunt utilizate pentru a diferentia produsele firmei fat de
concurenti.Exemple: materiale compozite, electronica pentru automobil, constructii
aerodinamice pentru automobile, televiziunea digital etc.;
tehnologii emergente sunt tehnologii incipiente, aflate nc n dezvoltare (englez
pacing technology), al cror impact competitional va fi probabil ridicat. Pot avea o
semnificatie strategic pe termen lung, cu potentialul de a deveni tehnologii-cheie.
Exemple: ceramica pentru componente din motoare de automobil, nanotehnologii,
biotehnologii etc.;
tehnologii embrionare sunt n faz timpurie de cercetare, au impact concurential
necunoscut, ns sunt promittoare. Pentru aceste tehnologii nu exist nc aplicatii
industriale, n momentul analizei, sunt n stadiul de prototip de laborator.
Este necesar aplicarea unor strategii diferite pentru tehnologiile aflate n diferite faze de
evolutie n ciclul de viat al tehnologiei. Este probabil ca tehnologiile embrionare si emergente
s fie folosite n faza de natere din ciclul de viat. Tehnologiile emergente pot fi folosite n
perioadele timpurii ale fazei de cretere, ns vor fi apoi nlocuite de tehnologii-cheie, care vor fi
dezvoltate sistematic. Apoi tehnologiile-cheie vor fi folosite n faza de maturitate. O dat ce
tehnologiile intr n fazele timpurii de mbtrnire (declin), tehnologiile -cheie vor deveni
tehnologii de baz, care o dat cu avansarea declinului vor fi abandonate prin nlocuirea cu noi
tehnologii, avnd performante superioare. Identificarea fazei n care se afl o tehnologie n
procesul su de evolutie este un element decisiv al strategiei tehnologice a companiei.
Dup obiectul tehnologiei se disting trei dimensiuni ale conceptului de tehnologie:
tehnologia de produs (ncorporat n produs);
tehnologia de proces;
tehnologia informatiei i comunicatiilor.
n cadrul tehnologiei de produs sunt incluse urmtoarele componente:
stabilirea specificatiilor produsului;
conceptia si proiectarea constructiv a produsului;
ingineria aplicatiilor (proiectarea la comanda clientilor);
ingineria service-ului (instalarea produsului, mentenanta si reparatiile acestuia).
Tehnologia de proces se refer la alegerea operatiilor si fazelor, masinilor si
dispozitivelor care creeaz si/sau furnizeaz bunuri sau servicii. Producerea bunurilor industriale
implic elaborarea tehnologiei de fabricatie care necesit:
elaborarea proceselor de fabricatie (vezi si proces tehnologic);
selectarea masinilor si utilajelor necesare n procesele de fabricatie, organizarea
posturilor de lucru pentru operatiile de fabricare, control, depozitare etc.;
organizarea aprovizionrii.
Tehnologia informatiei i comunicatiilor se defineste ca fiind achizitia, stocarea,
procesarea si comunicarea informatiei, utiliznd o combinatie de calculatoare si telecomunicatii.
Se bazeaz pe convergenta procesrii datelor cu tehnicile de telecomunicatii, procesarea datelor
asigurnd capabilitatea pentru procesarea si stocarea informatiei, iar telecomunicatiile asigurnd
vehiculul pentru comunicarea acesteia.

Strategia tehnologic
Strategia tehnologic este procesul prin care companiile si utilizeaz resursele lor
tehnologice pentru a-si atinge obiectivele. Strategia tehnologic este calea pe care o alege
compania pentru a dobndi, a dezvolta si a utiliza tehnologiile. O definitie cu un continut
6
apropiat consider c " strategia tehnologic este sarcina de a construi, a mentine si a exploata
activele tehnologice ale companiei". Scopul strategiei tehnologice este de a identifica, a dezvolta
si a stimula acele tehnologii care vor fi cruciale pentru pozitia competitional pe termen lung a
companiei. Aceste tehnologii trebuie s aib potentialul de a crea valoare pentru clienti. O
strategie tehnologic coerent se concentreaz explicit pe cerintele clientilor, asa cum sunt
identificate astzi si cum este probabil s devin n viitor.
Strategia tehnologic serveste strategiei de corporatie, iar deciziile tehnologice trebuie s fie
coerente cu strategia corporatiei. Odat ce firma a identificat necesittile de tehnologii ale
companiei, ea este confruntat cu o decizie de a fabrica/a cumpra ( make or buy-engl.). Dac
decide s fabrice tehnologia, va fi necesar s realizeze un proces de dezvoltare a
produsului/procesului. Dac ns compania decide s cumpere tehnologia, ea se va angaja ntr-un
proces de achizitie a tehnologiei.
Burgelman et al. (2004), sugereaz c pentru a facilita formularea strategiei tehnologice
trebuie s se rspund la urmtoarele ntrebri:
ce competente tehnologice esentiale sunt necesare unei companii pentru a dobndi si a
mentine avantaje competitionale ?
ce tehnologii trebuie s fie utilizate si ncorporate n produsele esentiale ?
care sunt sursele pentru tehnologii ?
cnd si cum trebuie introduse noi tehnologii pe piat ?
ce fel de organizare este necesar pentru managementul tehnologiilor ?
Procesul de formulare a strategiei tehnologice include trei etape principale:
evaluarea tehnologiilor,care include identificarea tehnologiilor, analiza impactului
competitional al tehnologiilor si evaluarea capabilittii tehnologice a companiei;
selectarea tehnologiilor;
definirea portofoliului de tehnologii.
Evaluarea tehnologiilor implic colectarea informatiilor asupra strii actuale si viitoare a
dezvoltrii tehnologiilor, evalund importanta fiecrei tehnologii n contextul concurentei,
precum si capabilitatea tehnologic a companiei n fiecare tehnologie. Evaluarea tehnologiilor va
trebui s analizeze si s evalueze consecintele dezirabile si cele nedorite, sansele si riscurile
tehnologiilor, att ale celor existente (consacrate), ct si ale noilor tehnologii, obtinute prin
inovatii.
Prima faz a evalurii tehnologiilor este identificarea tehnologiilor.
Aceast identificare implic:
analiza detaliat a structurii portofoliului tehnologic al companiei care include
tehnologii de produs (ncorporate n produs), tehnologii ale procesului de productie si
tehnologii de suport (mijloacele tehnologiei informatiei, pachete software, retele de
comunicatii etc.);
evaluarea acelor tehnologii care pot avea impact n viitor. Acestea sunt tehnologiile
emergente;
analiza impactului competitional al tehnologiilor.
Aceast analiz are ca scop s evalueze importanta fiecrei tehnologii pentru pozitia
competitional a companiei pe piat. Exemple de factori competitionali de succes referitori la
produse obtinute prin diferite tehnologii pot fi : performante functionale, pret de vnzare,
facilitti de folosire, costuri de exploatare, fiabilitate, mentenabilitate. Ca rezultat al acestei
analize se pot stabili care sunt tehnologiile critice (hotrtoare), adic tehnologiile cu cel mai
puternic impact asupra factorilor competitionali de succes si care aduc cele mai mari avantaje
competitionale pentru companie. Pe baza acestei analize va fi posibil selectarea si prioritizarea
tehnologiilor critice pentru companie. Ca rezultat al acestei faze se obtine o list de tehnologii
critice si prioritti.



7
Evaluarea capabilitii tehnologice a companiei
Aceast evaluare urmreste s determine capabilitatea companiei n fiecare tehnologie
critic, n comparatie cu concurentii cei mai importanti. Evaluarea capabilittii ofer o msur a
riscului asociat cu dezvoltarea tehnologiei: cu ct nivelul de capabilitate este mai sczut, cu att
este mai mare riscul implicat prin adoptarea tehnologiei.
Variabilele capabilittii tehnologice care trebuie luate n considerare sunt:
nivelul de finantare a C-D;
resurse umane: amploarea si nivelul calificrilor disponibile;
echipamente, dispozitive si laboratoare;
brevete de inventie si alte genuri de proprietate intelectual;
alocarea de fonduri pentru inovatii incrementale si/sau radicale.
Evaluarea capabilittii tehnologice a companiei permite identificarea variabilelor care
trebuie mbunttite, relativ la o anumit tehnologie (echipamente, rewsurse umane etc.)

Selectarea tehnologiilor
Numrul mare de alternative tehnologice pentru o companie poate fi redus prin
clasificarea tehnologiilor dup avantajele competitionale pe care le ofer. O astfel de clasificare
pune n evident tehnologiile critice/hotrtoare pentru care compania trebuie s-si prioritizeze
investitiile. Rezultatul acestei etape de selectare a tehnologiilor va fi o list de prioritti cuprinse
ntr-un plan de actiuni tehnologice.
n cazul sistemelor de fabricatie foarte complexe, procesul de selectare a tehnologiilor
trebuie s specifice noul sistem de fabricatie n starea viitoare, care va satisface cerintele
planificrii tehnologiilor. Noul sistem de fabricatie rezult dintr-o combinare a tehnologiilor
existente n starea prezent (hardware, software, utilaje, procedee si procese) cu utilaje noi sau
modificate si cu personalul existent si cel nou, dispunnd de noi calificri. Specificarea noului
sistem de fabricatie este un proces cu un grad ridicat de creativitate, care depinde de calificarea
unor ingineri de sistem experimentati, de constrngerile mediului de fabricatie existent, de starea
tehnologiilor existente, de gradul de familiarizare cu noile tehnologii.

Definirea portofoliului de tehnologii
In aceast etap de formulare a strategiei tehnologice se determin setul de tehnologii
care urmeaz s fie abordate pe termen lung, adic se efectueaz o analiz a tehnologiilor
selectate.
Aceast analiz poate indica necesitatea urmtoarelor actiuni:
majorarea bugetului disponibil, pentru a permite dezvoltarea unui set mai larg de
tehnologii;
dezvoltarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologic;
luarea n considerare a unor surse externe de achizitie a tehnologiilor.
Achizitia extern se poate realiza pe ci foarte variate, de exemplu:
consortii de cercetare;
contracte de cercetare cu un institut sau o universitate;
licentiere;
joint venture;
aliante strategice ntre companii.
Masayuki Kondo (2001), consider c exist trei moduri (i.e. strategii) de dezvoltare
tehnologic industrial a unei tri:
introducerea tehnologiei din strintate;
mbunttirea tehnologiilor existente;
dezvoltarea de noi tehnologii indigene, prin C-D formal sau experienta de productie.
n stadiile timpurii ale dezvoltrii tehnologice ale trilor n curs de dezvoltare, achizitia
de tehnologii este cea mai important.
8
Achizitia (dobndirea) de tehnologii din strintate este posibil prin investitii strine
directe (ISD), prin sistemul "construiete, opereaz i transfer" (englez Built, Operate and
Transfer-BOT), prin licentiere, transfer de know-how, servicii de consultant etc. ISD aduc nu
numai tehnologii, ci si competente de management si conexiuni la piete.
Prin sistemul "construieste, opereaz si transfer", investitorii strini construiesc, conduc
si exploateaz fabrici sau instalatii sau alte proiecte mari, pn ce si recupereaz investitiile.
Pentru a utiliza complet tehnologiile importate este important ca aceste tehnologii s fie
asimilate si difuzate. Apoi, aceste tehnologii sunt mbunttite si pe baza lor sunt dezvoltate noi
tehnologii. Experienta Japoniei a demonstrat c importul de tehnologii trebuie s fie nsotit de C-
D intern, pentru a asimila tehnologia importat si a adapta aceast tehnologie la conditiile
interne.










































9
2.Tehnologia GNSS
2.1.Prezentarea tehnologiei
Termenul Global Navigation Satellite System (GNSS) a fost introdus pentru a desemna
toate sistemele de navigaie bazate pe satelii. n timp s-a impus diferentierea ntre GNSS-1,
compus din Global Positioning System (GPS) (sistemul de navigatie al Departamentului de
Aprare al Statelor Unite ale Americii), GLONASS (sistemul de navigatie al Departamentului de
Aprare al Federatiei Ruse) si EGNOS (sistemul de navigatie European) si viitorul GNSS-2 care
va fi compus din GPS, GLONASS, GALILEO si EGNOS.

2.2.Sisteme de poziionare
2.2.1.Sistemul de poziionare global NAVSTAR GPS
GPS reprezint de fapt o parte din denumirea NAVSTAR GPS. Acesta este acronimul de
la Navigation System with Time And Ranging Global Positioning System. Proiectul a fost
demarat de ctre guvernul Statelor Unite la nceputul anilor 70. Scopul principal l reprezint
posibilitatea de a putea determina cu precizie pozitia unui mobil n orice punct de pe suprafata
pmntului, n orice moment indiferent de starea vremii.
GPS este un sistem care utilizeaz o constelatie de 30 de sateliti pentru a putea oferi o
pozitie precis unui utilizator. Precizia trebuie nteleas n functie de utilizator. Pentru un turist
aceasta nseamn n jur de 15 m, pentru o nav n ape de coasta reprezint o mrime de circa 5
m, iar pentru un geodez precizie nseamn 1 cm sau chiar mai putin. GPS poate fi utilizat pentru
a obtine preciziile cerute n toate aplicatiile pomenite mai sus, singurele diferente constnd
numai n tipul receptorului si a metodei de lucru utilizate.
Initial GPS a fost proiectat numai pentru aplicatii militare. Curnd, dup ce acest obiectiv
a fost atins a devenit evident ca GPS va putea fi folosit si pentru scopuri civile pstrnd totusi
anumite proprietti numai pentru domeniul militar. Primele doua aplicatii civile au fost navigatia
maritim si msurtorile tereste.
Dup lansarea primului satelit artificial al Pmntului, Sputnik 7, la 04.10.1957, tehnica
spatial s-a impus ca o nou er n dezvoltarea stiintific si tehnologic, constituind un factor
dinamizator al procesului tehnico-economic, n domenii de interes major ale activittii umane.
Domeniile de utilizare ale satelitilor artificiali specializati sunt numeroase si deosebit de
diversificate, printre acestea, de o deosebit important strategic n domeniul militar si de larg
utilitate n domeniul civil fiind dezvoltarea tehnologiilor satelitare de navigatie care permit
pozitionarea deosebit de precis a mijloacelor de transport aeriene, maritime si terestre aflate n
miscare sau n repaus.
Aceast tehnologie si-a gsit, deasemenea, o larg aplicabilitate si n domeniul geodeziei
si geodinamicii prin realizarea unor retele geodezice la nivel global sau national, contribuind la
determinarea formei si dimensiunilor Pmntului si a cmpului su gravitational, la determinarea
deplasrilor plcilor tectonice, etc.
La ora actual, functioneaz n paralel dou sisteme de pozitionare global, respectiv
sistemul de pozitionare Navigation Satellite Timing And Ranging Global Positioning System
(NAVSTAR GPS), cunoscut sub denumirea GPS, realizat si gestionat de Statele Unite ale
Americii si sistemul de pozitionare Global Navigation Satellite System (GLONASS), realizat si
gestionat de Federatia Rus.
Cele dou sisteme sunt asemntoare din punct de vedere al conceptiei, al modului de
functionare si al performantelor ce le ofer utilizatorilor, lucrarea urmnd a face referiri numai la
sistemul american, GPS.

2.2.2.Sistemul GLONASS
Alturi de NAVSTAR, o alt retea global de determinare a locului este GLONASS
(I.ooa.ina Haeusa:uouua Cny+uuroea Cucme+a) exploatat de cre Rusia. Scopul
nfiintrii ei a fost asigurarea, ajutarea ndatoririlor militare si prijinirea geodeziei, meteorologiei,
salvrii, circulatiei. Este vorba despre un sistem asemntor cu NAVSTAR GPS. Numrul
10
satelitilor este de trei, sunt dispusi unul de altul la un unghi de 120
0
(unghiul ntre raza
ascendent a orbitei si lungimea-ltimea geografic este de 120
0
), se rotesc pe o traiectorie cu
nclinatia de 64,8
0
, potrivit planului pe cte un pla se rotesc 8 sateliti. nltimea satelitilor
deasupra suprafetei pmntului este de: 19100 km, ceea ce corespunde unei perioade de rotatie
de 11 ore si 15 minute. Foloseste dou tipuri de semnale electromagnetice: SP = semnal standard
de navigatie si HP = semnal de navigatie foarte exact. SP este accesibil pentru toat lumea.
Exactitatea determinrii absolute a locului este de 99,7% n plan orizontal de 57-70 m, iar
pe nltime de 70 de m. Exactitatea determinrii vitezei este de 15cm/s, exactitatea msurrii
timpului: 1ms.
Frecventa semnalului SP, L1 = 1602 MHz +n x 0,5625 MHz, unde n este numrul curent
al canalului frecventei, care este caracteristic cte unui satelit. Este o abatere esential deci de la
NAVSTAR, c aici satelitii emit pe frecvente diferite. E posibil ca pe doi sateliti s fie frecvente
identice, dar acesti doi sateliti nu se vd n acelasi timp.
Centrul de comand terestru al sistmeului este n Golcino, lng Moscova, statiile de
urmrile sunt distribuite astfel pe teritoriul Rusiei: Sankt Petersburg, Ternopol, Jenissejsk,
Komsomolsk-na-Amure. Msurtorile de urmrire (nsotire) sunt completate si cu msurtori cu
laserul, pentru c pe sateliti au fost montate si prisme laser. Baza de timp a lui GLONASS este
asigurat de ceasuri atomice cu hidrogen aflat n tabelul lui Mendeleev. Sistemul de timp al lui
GLONASS este CIS, care corespunde lui UTC, n functie de acesta se sincronizeaz cele trei
ceasuri atomice montate pe sateliti.

Fig. 2.1 - Satelit GLONASS

Din 1994, pentru mrirea exactittii absolute, bazndu-se pe tehnici diferentiale, au fost
elaborate infrastructuri pe trei nivele (WADS, RADS, LADS, global, regional, local). Sistemul
WADS rectific exactitatea pn la 5-10 m din prelucrarea rezultatelor de msurare sosite n
centru de pe o suprafat mare (1500-2000 km), Cu nivelul al 2-lea RADS, lund n calcul si
datele troposferice de pe suprafata regional (500 km), se poate ajunge la o exactitate de 3-5 m.
Nivelul al treilea LADS asigur pe plan local (de multe ori 10 km) o exactitate de
decimetri. Aici se pot folosi si pseudoliti.
[pseudolite = satelit fals, montare terestr, statie ce emite semnal corespunztor
formatului semnalului sistemului satelit]
Glonass din nefericire functioneaz la minim n momentul de fat, cu toate c apogeul l-a
avut n 1996, dar satelitii mbtrniti nu au mai putut fi nlocuiti. n figura 2.11 se vede imaginea
unui satelit. Din cei 24 de sateliti planificati, n general mai putin de 10 sunt pe orbit. n vara
2003, pe orbita nr.1 n loc de 8 sateliti erau doar doi functionali, orbita nr. 2. era goal, pe orbita
nr. 3 n loc de 8 functionat 6 sateliti. Cu toate acestea mai multi productori au fabricat
11
receptoare potrivite pentru captarea satelitilor GPS si a GLONASS (Ashtech GG-Surveyor), cu
care au atins o mbunttire a exactittii.

2.2.3.Sistemul GALILEO
Potrivit legislativului UE, n viitor n lume navigatia prin satelit va fi mijlocul de navigare
civil primordial. Determinarea prin satelit a locului si serviciul timpului, va fi parte component
a circulatiei, a transmiterii la distant si a sectorului energetic din Europa. Aceast previziune a
ndemnat UE si Agentia Spatial European (European Space Agency, ESA) pentru dezvoltarea
sistemului Galileo. Galileo va fi primul sistem de satelit global de determinare al locului cu scop
exclusiv civil, elaborat mpreun de cele dou structuri. Scopul nfiintri ei este demontarea
rolului de monopol al sistemului american militar NAVSTAR GPS. De la acest lucru se asteapt
suspendarea rmnerii n urm a pietei europene de la navigarea n dezvoltare prinsatelin, deci se
sper la un profit economic semnificativ.
Potrivit estimrilor, lipsa programului Galileo, locuri de munc inexistente,
echipamentele de captare, neoferirea vzrii serviciilor, etc, cauzeaz mai multe pierderi, dect
pretul de dare n folosint. Cheltuielile estimate de 3,2 - 3,4 miliarde Euro sunt relativ mici
(contine si cheltuielile de lansare a 30 de sateliti si cheltuielile de intrastructura retelei ce serveste
pe pmnt). Indicatorul de recuperare previzibil al investitiei este mai bun dect al oricrei
investitii infrastructurale din Europa.
Dup executia sistemului de sateliti, se ia n calcul si investitia din sectorul privat ca si
solutie financiar nou (Public Private Partnership, PPP). Potrivit planurilor, Galileo este foarte
asemntor cu NAVSTAR GPS, este complementar lui, va fi un sistem compatibil cu el.
mpreun cu GPS-ul modernizat, ncepnd cu primii ani din 2010, aproape fiecare dorint a
utilizatorului s fie mplinit, astfel nvingtorii competitiei s fie ntr-un final tot utilizatorii.
Potrivit planurilor, flota lui Galileo va consta din 30 (sunt esential mai mici dect satelitii
lui NAVSTAR, 650 kg, masa, de aceea sunt mai ieftini) de sateliti (27 sateliti functionali, 3
rezerve). Un alt fapt ce scade cheltuielile, c racheta purttoare existent, este potrivit pentru
montarea o dat pe orbit a mai multor sateliti. Pe orbita nclinat la 56
0
, ar avea loc cte 10-10
sateliti de tip diferit; cu aceasta ar oferi o acoperire mai bun dect cea a lui NAVSTAR pn
marginile geografice (astfel e partea cea mai nordic a Europei). nltimea de rotatie este de
23600 km, iar perioada de timp de rotatie ar fi de 14 ore. Maseri (asemntor cu laserul) cu
hidrogen al asigura rolul frecventei etalon de acoperire. Pentru determinarea exact a locului, pe
unii sateliti au fost montate si oglinzi de laser.
Membrii sistemului de sateliti vor emite 10 semnale diferite, pe o frecvent de patru
benzi L. Frecventele planificate pentru Galileo sunt: E5a (L5): 1176, 45 MHz; E5b 1207,14
MHz; E6 1278,75 MHz; L1 1572,42 MHz.


Fig. 2.2 - Sateliti artificiali Galileo pe orbita din jurul Pmntului
(foto imaginatie, surs: ESA)
12
Sistemul de deservire terestru (determinarea orbitei, sincronizarea timpului, etc.) const
dintr-un centru de coordonare, 15 de statii de umrire, 4 statii de telemetrie. La obisnuitul
NAVSTAR GPS (dar si de calitate depsit), alturi de serviciul deschis apar si servicii
comerciale legete de plata unui abonament. Informatiile (coduri, mesaje de navigare, date de
integritate si exactitate) sunt transmise receptoarelor tot asa prin modularea undelor
transportoare. Din cauza accesibilittii limitate a spectrului radio, partial benzile de frecvent
GPS si Galileor se suprapun.
De-a lungul planificrii structurii semnalului s-au ales asemenea solutii, care reduc
interferentele perturbatoare a semnalelor Galileo si GPS, totodat usureaz (face mai ieftin)
utilizarea combinat a sistemului de determinare a locului prin satelit cu dispozitiv receptor
combinat. Aceast ultim posibilitate, va nsemna un avantaj si va deschide drumul ctre utilizri
noi. Serviciul este cu mult mai de ncredere si se va putea ntretine chiar si atunci dac una din
retele devine nefunctional. Cei patru sateliti ce se afl la un moment dat pe orizont, aduc o
corectare puternic navigatiei n mediile orsenesti mpovrate cu o descoperire important sau
chiar n msurarea cinematic exact.
ntre sistemul de referint terestru Galileo si GPS ca si realizarea practic independent
a dou sisteme de referint terestre internationale poate exista o abatere de maxim 1-2 centimetri.
Sistemul de timp al lui Galileo va fi legat de timpul atomic international. O noutate important a
subsistemelor statiilor de urmrire terestre este serviciul de monitorizare independent (statii de
urmrire automate, centru verificator, statii de transmitere a corectiilor pe platforma satelitului),
nfiintat pentru verificare integrittii sistemului.
Potrivit planului, Galileo poate emite si informatii de integritate (practic sunt numere de
msurare exact referitor la unii sateliti, respectiv la data de referint a determinrii), astfel n caz
de defectare, utilizatorii afl rapid (potrivit planurilor n 6 secunde) de defectare. (n lipsa
monitorizrii integrittii, anumite utilizri critice GPS nu se pot face, de ex. a se folosi pentru
navigarea aerian civil.) o alt noutate este c Galileo este capabil pentru cutarea si
nregistrarea datelor, n mod compatibil cu sistemul Cospas-Sarsat.
Potrivit planurilor actuale, de-a lungul perioadei de dezvoltare ce tine pn n 2005, dac
s-ar construi o infrastructur deservitoare terestr minim, s-ar pune pe orbit 2-4 sateliti
artificiali. ESA a si nceput construirea a dou echipamente cosmice experimentale, nu n ultimul
rnd ca s poate ncepe n termenul de timp folosirea frecventei pentru sistemul de satelit de
navigare european. Satelitii ce mai rmn se vor lansa, iar sistemul de statii de urmrire s-ar
termina de extins pn n 2008. Din ncasrile provenite din taxele de drept si cele de concesie,
sistemul se poate ntretine singur din punct de vedere economic.
Pentru programul Galileo, UE si ESA au ales o form nou de organizare. Au nfiintat n
2003 mpreun o societate cu sediul la Bruxelles (Galileo Joint Undertaking), pentru a cror
realizare practic a programului, a dezvoltrii infrastructurii, rspunde pentru integrarea
sectorului privat si al anuntrii concursurilor. Fat de Galileo un interes deosebit l prezint
China, n afara trilor membre UE si ESA: n octombrie 2003 China a aderat oficial la program
si deruleaz negocieri si cu alte state.
2.2.4.Sistemul DORIS
Vizavi de tehnica NAVSTAR respectiv GLONASS, la francezul DORIS (Doppler
Orbitography by Radio positioning Integrated in Satellite), semnalul nu este emis de pe satelit
ctre un receptor terestru, ci invers: statiile terestre ctre satelit. Tocmai de aceea, prelucrarea
datelor si analizarea trebuie fcute pe satelit, respectiv n centrul terestru aflat n legtur cu el
(Toulouse). Dotarea statiilor de urmrire terestre sunt relativ simple. Aparatele de a 3-a generatie
actual cntresc 1,5 kg si emit pe dou frecvente (2 GHz si 400 MHz). Pe frecventa mai mic se
moduleaz identificatorul de statie, informatii despre timp, date meteorologice si alti parametrii
tehnici. Peste 30 de tri iau parte la programul de determinare al traiectoriei, iar numrul statiilor
l depseste pe 50. n fig. 2.3, statiile desemnate cu cerc sunt exploatate continuu, iar cele cu
triunghi doar atunci cnd se poate vedea satelitul.
13



Fig. 2.3 - Statiile de urmrire terestre DORIS

DORIS functioneaz pe principiul Doppler, msoar schimbarea de distant radial a
satelitului. Ceasul atomic asezat pe satelit asigur msurarea unei viteze de exactitate 0,3 mm/s,
iar celor dou frecvente, nlturarea efectului cauzat de ionosfer. Toate acestea fac posibil
determinarea exact a orbitei cu ctiva centimetri.
DORIS nu este concurentul GPS-ului, cci nu este potrivit pentru determinarea continu a
locului, n schimb, n domeniul efecturii unor sarcini stiintifice fundamentale, depseste
posibilittile GPS-ului. Domeniul de utilizare:
-Determinare exact a orbitei (Topex/Poseidon, Jason-1, Spot, Envisat);
-Msurarea oceanelor si altimetrelor suprafetelor;
-Cercertarea planului de fort-greutate al Pmntului;
-Urmarea miscrii pmntului;
-Realizarea unui sistem de referint exact;
-Examinarea miscrii continentelor.
DORIS functioneaz din 1990, prin aceasta a contribuit cu 50 milioane msurtori la
rezolvarea sarcinilr vietii stintifice a lumii internationale.

2.2.5.Sistemul PRARE
Sistemul PRARE (Precise Range And Range-rate Equipment) este unul dup planurile si
executia german, exploatabil n domeniul de frecvent Gigahertz, cu dou ci, capabil s
msoare distant, respectiv schimbrile de distant (fig. 2.4). A fost pus pe orbita spatial de
ctre Agentia Spatial Europeana, pentru msurarea de la distant a sateltilor ERS-1, ERS-2,
asupra satelitului rusesc METEO-3, satelitul de sarcinile initiale, a fost asezat pe orbit ca o
unitate independent. Asemntor lui DORIS, pe puntea superioar, cu altimetrul se poate
msura distanta de la suprafata oceanului pn la satelit cu o exactitate mare. (Pentru c orbita
satelitului este cunoscut, distanta suprafetei mrii este calculabil din geocentru.) O diferent
esential de sistemele GPS si DORIS, c msurarea distantei este aici din dou drumuri.
Semnalul este pornit de pe satelit, receptorul terestru l preia, apoi l retrimite spre satelit. Antena
terestr urmreste continuu satelitul de-a lungul evolutiei. Este exploatat sistematic din 1995.
Frecventele utilizate de unda transportoare: 8,5GHz n banda de frecvent X si 2,2 GHz n
banda S. Asemntor GPS-ului si aici se efectueaz msurtori cod si msurtori faz. Marja de
exactitate a msurtorii cod este de 3 cm, iar la msurtoarea faz folosind strecurarea
frecventei Doppler este de 0,4 mm/s.
14


Fig. 2.4 - Instalatia unei statii PRARE si reteaua de urmrire terestr

Instalatia de msurare la distant este calibrat cu ajutorul msurtorii laser de distant n
Potsdam, iar exactitatea o atinge pe cea a lui SLR (Satellite Laser Ranging), dar este cu att mai
efectiv, pentru c msurtoarea nu este mpiedicat de nori. Statia central se afl n
Oberpfaffenhofen, la 30 km de Mnchen.

































15
2.3.Sistemul NAVSTAR GPS
2.3.1.Poziia sistemul NAVSTAR GPS n cadrul lucrrilor geodezice i topografice

Datorit particularittilor tehnice pe care le prezint tehnologia GNSS prin sistemul de
pozitionare global NAVSTAR GPS, aceasta ofer o serie de posibilitti de lucru n cadrul
lucrrilor geodezice si topografice.
Sistemul de pozitionare global ofer posibilitatea realizrii retelelor geodezice nationale
si internationale, realizrii si ndesirii retelelor de sprijin, realizarea retelelor de ridicare a
detaliilor.
Se pot realiza si o serie de ridicri speciale - trasarea unor elemente de constructii, reperaj
fotogrammetrie, urmrirea comportrii n timp a diferitelor constructii, etc.
n sectorul forestier, introducerea tehnologiei GPS va fi pe viitor o solutie pentru o serie de
probleme referitoare la introducerea cadastrului forestier si la amenajarea pdurilor.
Avnd n vedere faptul c ridicrile fotogrammetnce se vor realiza pe viitor cu succes datorit
dezvoltrii tehnologiei obtinerii fotogramelor digitale si respectiv a logisticii aferente, ca urmare
problema reperajului fotogrammetrie va fi rezolvat ntr-o oarecare msur cu ajutorul
tehnologiei de pozitionare global.
De asemenea, identificarea reperilor distrusi, principial poate fi realizat folosind
tehnologia de pozitionare global GPS.

2.3.2.Structura sistemului de poziionare global NAVSTAR GPS
Sistemul de pozitionare global NAVSTAR GPS s-a pus n miscare ncepnd cu anul
1973, sub coordonarea Joint Program Office din cadrul U.S. Air Force Command's, Los Angeles
Force Base, fiind la origine un sistem de pozitionare realizat n scopuri si pentru utilizare
militar, care a devenit n scurt timp accesibil si sectorului civil, cptnd o utilizare extrem de
larg n multe tri ale lumii, inclusiv n tara noastr dup 1992.
Acest sistem de pozitionare global functioneaz pe principiul receptionrii de ctre
utilizator a unor semnale radio emise de o constelatie de sateliti de navigatie, specializati, care se
misc n jurul Pmntului pe orbite circumterestre.
Sistemul a fost astfel proiectat nct permite ca n orice moment si oriunde pe suprafata
Pmntului, un mobil aflat n miscare sau n repaus, s aib posibilitatea ca utiliznd un
echipament adecvat, s si poat stabili n timp real pozitia si viteza de deplasare pentru un mobil
aflat n miscare si numai pozitia pentru un mobil aflat n repaus, ntr-un sistem de coordonate
geocentric tridimensional, propriu sistemului de pozitionare GPS.
Sistemul de pozitionare GPS, este constituit din trei componente sau segmente principale
care asigur functionarea acestuia, dup cum urmeaz:
Segmentul spatial, constituit din constelatia de sateliti GPS;
Segmentul de control, constituit din statiile de la sol, care monitorizeaz ntregul
sistem;
Segmentul utilizatorilor, compus din utilizatorii civili si militari, care folosesc
receptoare GPS dotate cu anten si anexele necesare.

2.3.2.1.Segmentul spaial
Constelatia de sateliti GPS a fost proiectat s contin n faza final un numr de 24 de
sateliti (actualmente functioneaz un numr de 30 sateliti), amplasati pe orbite aproximativ
circulare fat de suprafata Pmntului. Planurile orbitale ale satelitilor au o nclinatie de 55 fat
de planul ecuatorial terestru, satelitii evolund la o altitudine de cea. 20 200 km, cte 4 sateliti n
fiecare dintre cele 6 planuri orbitale. Fiecare satelit face o rotatie complet n jurul Pmntului n
12 ore siderale, respectiv n 11 ore si 56 de minute locale, zilnic rsritul si apusul fiecrui satelit
lacndu-se cu 4 minute mai devreme. Fiecare satelit are o durat de functionare estimat la cea7
ani, durat care n general a fost depsit, asigurndu-se astfel o sigurant n plus n exploatarea
sistemului.
16
Segmentul spatial, care n prezent este complet, asigur ca la orice or, n orice loc pe
suprafata Pmntului, indiferent de conditiile meteorologice, de perioada din zi sau din noapte,
s se poat receptiona semnale radio de la minimum 4 sateliti dar si mai multi, 6 sau 8, sub un
unghi de elevatie de 15 deasupra orizontului, conditii absolut necesare pentru pozitionare.

2.3.2.2.Segmentul de control
Segmentul de control al sistemului GPS este constituit din statiile specializate de la sol
care actualmente sunt n numr de cinci si sunt dispuse aproximativ uniform n jurul Pmntului,
n zona ecuatorial (Fig.2.5).
Cele 5 statii la sol care formeaz segmentul de control al sistemului de pozitionare GPS
au urmtoarele clasificri si atributii:
-staia de control principal (Master Control Station), amplasat la Colorado Springs n
Statele Unite, centralizeaz datele receptionate de la sateliti de statiile monitoare de la sol,
prelucreaz aceste date pentru prognozarea orbitelor satelitilor (efemeridelor), si execut calculul
corectiilor acestora precum si ale ceasurilor, date, care apoi se transmit la statiile de control ale
sistemului pe care acestea le ncarc la segmentul spatial, sub o forma care constituie mesajul de
navigatie, receptionat de utilizatori;
-staiile monitor ale segmentului de control sunt amplasate dup cum urmeaz: insula
Hawai (estul oceanului Pacific), insula Kwajalein (vestul oceanului Pacific), insula Diego Creia
(vestul oceanului Indian) si insula Ascension (oceanul Atlantic) Fiecare dintre aceste statii
mpreun cu statia principal receptioneaz permanent semnalele de la satelitii vizibili,
nregistreaz datele meteorologice si parametru onosferici pe care le transmit pentru prelucrare
la statia principal;
-staiile de control la sol amplasate lng statiile monitor din insula Kwajalein, insula
Diego Garcia si insula Ascension si care de fapt sunt antene la sol cu ajutorul crora se realizeaz
legtura permanent cu satelitii sistemului si pun care se transmit efemeridele, corectiile orbitelor
si ale ceasurilor atomice, precum si alte date necesare bunei functionrii a sistemului
Pentru calculul efemeridelor precise, necesare n special prelucrrii msurtorilor GPS cu
utilizare n geodezie-geodinamic, se folosesc msurtori si de la alte cinci statii terestre.

Fig. 2.5 - Statiile de control ale sistemului Global Positioning System (GPS)
Master Control and Monitor Station Network




17
2.3.2.3.Segmentul utilizatori
Acest segment e constituit din totalitatea utilizatorilor detintori de receptoare GPS cu
anten, n functie de calittile receptorului si antenei, rezultnd acuratetea preciziei de
pozitionare sau a elementelor de navigatie Receptoarele geodezice simt receptoarele cele mai
precise si opereaz cu lungimile de und purttoare L
1
si L
2
precum si codul C/A sau P.

45%
27%
16%
7%
5%
Navigaia maritim i fluvial
Navigaie i transport
terestru
Navigaie aerian
Utilizatori militari
Geodezie i cartografie

Fig. 2.6 - Utilizatorii tehnologiei GNSS la nivelul anului 2000

Dac la nivelul anului 1990 existau cea 9000 de utilizatori GPS. la nivelul anului 2000 se
estimau cea 500 000 utilizatori GPS care pe grupe mari de activitti sunt prezentate n figura nr 2

Navigatia maritim si fluvial .......................... 225000 receptoare;
Navigatie si transport terestru ...........................135000 receptoare;
Navigatie aerian ................................................80000 receptoare;
Utilizatori militari ...............................................35000 receptoare;
Geodezie si cartografie .......................................25000 receptoare.
Din analiza datelor din fig. ... se observ faptul c cca 50% din utilizatorii tehnologiei
GNSS sunt militarii.

Tipuri de receptoare
Receptoarele se pot clasifica dup cum urmeaz:
A. n functie de mrimile observabile cu care pot opera
Receptoare care opereaz cu codul C/A. Aceste receptoare fac parte din categoria celor
numite generic de navigatie. Receptionarea semnalului de la sateliti se realizeaz pe 4-12 canale.
Determinarea pozitiei se face fie n sistem bidimensional, fie dup latitudine si longitudine, fie n
sistem tridimensional (3D) latitudine, longitudine si nltimi elipsoidale pe elipsoidul WGS84.
Pozitia mai poate fi prezentat si sub form de coordonate UTM, UPS, etc., precizia de
pozitionare este n medie de aproximativ de 15m. Majoritatea acestor receptoare au posibilitatea
de a nregistra traseele de navigatie si respectiv coordonatele aferente, ntr-o memorie intern
care prin intermediul unui port de comunicare poate fi descrcat.
Receptoare care opereaz cu codul C/A i msurtori de faz pe unda purttoare L1.
Majoritatea acestor receptoare au cel putin 12 canale, precizia de pozitionare ajunge pn la 5 m,
18
fiind mbunttit considerabil prin msurtorile de faz. Datele culese pot fi stocate n memoria
intern, prin postprocesarea ulterioar precizia de pozitionare este substantial mbunttit.
Receptoare care opereaz cu codul C/A i msurtori de faz pe unda purttoare L1 i
L2. Prin tehnici speciale aceste receptoare msoar si faza purttoare L2 aplicnd un procedeu de
multistratificare a semnalului, care are ca efect restabilirea fazei undei purttoare la jumtate din
lungimea de und. Codul P nu trebuie cunoscut deoarece el se pierde la procesare. Faza
purttoare L2 este apoi folosit n combinatie cu L1 pentru reducerea influentei ionosferei asupra
semnalului. Ca urmare se obtine o crestere considerabila a preciziei de determinare a bazelor
lungi.
Receptoare care opereaz cu codul C/A, codul P (Y) i msurtori de faz pe unda
purttoare L1. Aceste receptoare au fost aplicate initial pentru aplicatii militare, din 1989 fiind
accesibile si utilizatorilor civili, acest tip de receptor este capabil s msoare cu precizie
decimetric baze lungi de pn la 100 km sau baze cu lungimi medii (20 km) n mai putin de
dou ore.
Receptoare care opereaz cu codul C/A, codul P (Y) i msurtori de faz pe unda
purttoare L1 i L2. Aceste receptoare nglobeaz tehnologia de vrf n ceea ce priveste
componentele constructive ct si metodele cele mai avansate de filtrare si procesare a
semnalului. Cu acestea se pot determina cu precizie centimetric baze de 80-100 km, foarte
rapid.
n afar de capacitatea de receptie si prelucrare a semnalului receptoarele GPS pot avea
diverse mbuntotiri constructive pentru cresterea performantelor si eficientizarea utilizrii
acestora, cum ar fi: posibilitatea receptionrii corectiilor diferentiale DGPS transmise prin radio,
GSM sau Internet de la statiile permanente. Posibilitatea receptionrii corectiilor diferentiale
transmise de satelitii geostationari din retelele WAAS sau EGNOS.
B. n functie de precizia asigurat
Receptoare navigatoare denumite generic GPS-uri de mn (handheld GPS) aceste
receptoare lucreaz numai cu codul C/A modulat pe L
1
. Receptionarea semnalelor se face pe 8-
12 canale. Precizia lor este de 15m EPE. Majoritatea modelelor mai noi au si posibilitatea
receptionrii corectiilor DGPS de la statii terestre sau de la satelitii din retelele WAAS sau
EGNOS. n acest caz se observ o crestere semnificativ a preciziei 1-3 m. Pe lng functia
clasic de navigare aceste receptoare mai prezint o serie ntreag de facilitti cum sunt:
memorarea coordonatelor si atributelor pentru un numr limitat de puncte, nregistrarea traseelor
navigate (coordonate, altitudine, azimute, vitez, timp), busol electronic, altimetru, calculator
astronomic, dirijarea pilotului automat, etc. Alimentarea se face fie cu acumulatori fie de la surse
externe. Antena poate fi ncorporat sau extern detasabil. Transferul de date n si din memoria
intern a navigatorului se face prin intermediul unui port de comunicatii. Exist echipamente
dedicate utilizrii pentru autovehicole (automotive GPS) sau pentru ambarcatiuni (marine GPS).
Receptoare OEM numite de obicei motoare GPS (GPS engine) sunt proiectate pentru a
intra n corespondenta unor sisteme complexe care au nevoie fie de determinarea n mod
continuu a pozitiei n care se afl la un moment dat fie au nevoie de un semnal de timp foarte
precis si sincronizat. Receptoarele au ntre 12 si 24 de canale si lucreaz att cu codul C/A ct si
cu msurtori de faz pe L
1
, iar unele dintre ele si pe L
2
. Exist si pentru acest tip de receptoare
posibilitatea de a receptiona corectii diferentiale DGPS sau SBAS, iar unele dintre ele pot
receptiona si procesa si semnalele de la satelitii GLONASS. Precizia acestor receptoare variaz
de la 5-8 m n cazul navigatiei pn la centimetri n cazul postprocesrii diferentiale. Aceste
receptoare sunt produse n diferite forme: cip GPS (chipset) si/sau modul GPS (board) pentru
aplicatii OEM, receptor atasabil direct la un port USB, receptor integratCompact Flash, receptor
integrat Mini-Mouse, receptor atasabil la PDA, receptor atasabil via Bluetooth.
Receptoare profesionale topografice L
1
cod i faz. Aceste receptoare proceseaz
codurile C/A si P si fac deasemenea msurtori de faz pe L
1
. Precizia lor se ncadreaz ntre 5 m
(autonom), 25 cm (timp real-diferential) si 1 cm+2ppm (postprocesare diferential).
Receptoarele au ntre 12 si 22 de canale, unele dintre ele avnd posibilitatea de a receptiona si
19
procesa si semnale de la satelitii GLONASS. Pot lucra si n timp real, cu corectii diferentiale
receptionate prin modem sau telefon GSM. Pot avea antena ncorporat n aceeasi carcas cu
receptorul, tastatura, ecranul si bateriile, sau toate sau o parte din aceste componente pot fi
separate si conectate ntre ele prin cabluri sau porturi infrarosii sau Bluetooth.
Receptoare geodezice L
1
, L
2
cod i faz utilizeaz codurile C/A si P (respectiv Y att
timp ct AS este activ) si fac msurtori de faz pe L
1
si L
2
. Receptoarele au 12-40 canale care
permit receptionarea semnalelor de la satelitii GPS, GLONASS, WAAS, EGNOS, MSAS.
Precizia lor este de 5 m (autonom), 5 cm (timp real - diferential) si 5 mm+0.5ppm (postprocesare
diferential). Receptoarele pot lucra n timp real, cu corectii diferentiale receptionate prin
modem sau telefon GSM. Constructiv, receptoarele pot fi compacte, antena, receptorul, tastatura,
ecranul si bateriile ncorporate n aceeasi carcas, sau componentele pot fi separate si conectate
ntre ele prin cabluri sau porturi cu infrarosu sau Bluetooth.
C. Statii permanente:
Receptoarele folosite pentru statii permanente se ncadreaz n categoria celor care fac
msurtori de cod si faz pe ambele frecvente L
1
si L
2
. Antenele utilizate n acest caz sunt de
tipul choke ring. Receptoarele au posibilitatea conectrii la senzori meteo si la senzori de
nclinare. De asemenea sunt prevzute cu un port special pentru generarea semnalului de timp.
Majoritatea receptoarelor au posibilitatea conectrii directe la retele locale (LAN) sau la Internet.
Transmisia datelor, respectiv stocarea lor, se poate face fie direct, fie prin intermediul conectrii
la un PC. Administrarea statiei poate fi fcut fie local, fie la distant (remote control) prin
intermediul programelor specializate. Un caz special l constituie receptoarele montate solitar cu
elementele podurilor, cldirilor, constructiilor hidrotehnice, pentru urmrirea n timp real a
deplasrilor acestora. Tot aici trebuie mentionate statiile permanente de monitorizare a
deplasrilor crustale.
D. Receptoare pentru controlul utilajelor. Pentru ghidarea utilajelor terasiere sau agricole
se utilizeaz receptoare cu simpl sau dubl frecvent care lucreaz n timp real. Receptoarele au
12-24 de canale, iar precizia de pozitionare este de 1-30 cm (timp real - diferential). Cu ajutorul
programelor specializate si a servomecanismelor se poate asigura deplasarea utilajelor pe
traiectorii predefinite sau executarea spturilor si/sau umpluturilor pn la cotele stabilite.

Modele constructive de receptoare GNSS

Receptorul TRIMBLE R8 GNSS Model 3
Caracteristici principale:
-Performante unice de urmarire a satelitilor, cip Trimble Maxwell 6 cu 220 canale,
configurabil de la distanta, rata de masurare 20Hz















Fig. 2.7 - Receptorul TRIMBLE R8 GNSS Model 3

20
Trimble R8 GNSS este un ansamblu compact ce contine un receptor GNSS, ce opereaz
si pe frecventele transmise de generatia III-a de sateliti, respectiv frecventa L2C si L5. De
asemenea, noul receptor Trimble R8(Model 3) receptioneaza si semnalul transmis de cei doi
sateliti de testare a sistemului GALILEO si este pregatit sa opereze cu acest sistem satelitar.
Tehnologia Trimble R-Track permite eliminarea efectelor erorilor multipath cu eficienta
ridicata, si initializri foarte rapide(sub 10 secunde). Trimble R-Track impreuna cu noua functie
Signal Prediction permit efectuarea masurarilor in timp real chiar si atunci cand corectiile
diferentiale RTK sunt receptionate cu intreruperi. Tehnologia Trimble Maxwell ajut la
urmrirea riguroas a satelitilor(GPS : GLONASS ; GALILEO) si permite efectuarea
msurtorilor si n conditii ostile msurrilor satelitare(n apropierea cldirilor, sub arbori, etc).
Cip Maxwell 6 cu 220 de canale va permite receptia semnalelor celor 32 de sateliti din
sistemul GALILEO care va intra n functiune probabil la sfsitul anului 2012. Si acest aspect
dovedeste faptul c investitia fcut n aceste receptoare, va rmne viabil mult timp de acum
nainte.
Receptorul Trimble R8 este proiectat s functioneze ca un sistem integrat n masuratorile
terestre. Datele GNSS si datele provenite de la instrumentele optice(statii totale, nivele digitale)
pot fi prelucrate n mod unitar ntr-un singur fisier cu ajutorul programului Trimble Survey
Controller instalat n unitatea de control TSC2 sau TCU.
Programul de culegere si gestionare a datelor Trimble Survey Controller ruleaz si n
limba Romn.
Noul protocol CMRx realizeaza o compresie maxima a corectiilor diferentiale pentru
optimizarea lungimii de banda si permite utilizarea tuturor semnalelor GNSS (GPS; GLONASS;
GALILEO).
Astfel initializarea si masurarea punctelor este mai rapida iar precizia de pozitionare mult
mai ridicata.
Caracteristica unica Trimble WEB UI permite accesul si monitorizarea de la birou a
receptorului Trimble R8 GNSS. Asadar utilizatorul are posibilitatea de a configura receptorul si
de a descarca datele pentru postprocesare direct de la birou.
Receptorul Trimble R8 VRS

Receptorul Trimble R8 VRS este un ansamblu compact ce contine un receptor GNSS ce
opereaza si pe frecventele transmise de generatia III-a de sateliti, respectiv frecventa L2C si L5.
Antena si modemul radio sau GSM sunt inglobate n aceeasi carcas.














Fig. 2.8 - Receptorul Trimble R8 VRS

Acest sistem are implementata tehnologia Trimble R-Track pentru eliminarea efectelor de
multipath, recunoaste semnalele transmise de sistemele satelitare GPS GLONASS.

21
Utilizat ca receptor mobil acesta este robust, usor, cablurile au fost eliminate complet
pentru asigurarea unor conditii de lucru in teren ct mai bune. Utilizatorul poate sa foloseasca
unitatea Trimble R8 VRS att ca receptor mobil(RX) ct si ca receptor fix(TX) in functie de
conditiile inpuse de operator.
Sistemul Trimble R8 VRS este proiectat sa functioneze ca un sistem integrat in
masuratorile terestre. Datele GPS si datele provenite de la instrumentele optice(Statii Totale,
Nivele Digitale) pot fi prelucrate in mod unitar intr-un singur fisier cu ajutorul programelor
Trimble Survey Controller instalate n unitatea de controrl TSC2 sau TCU.
Programul de culegere de date Trimble Survei Controler ruleaz si n limba Romn.
Comunicatia prin radio se efectueaz pe banda de 430-450 MHz alocat si aprobat de
Inspectoratul General Pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Formatele de date CMR+ RTCM 2,3 RTCM 3,1 16NMA prin care comunica sunt
formate standard si ofer posibilitatea de a comunica si cu alte tipuri de receptoare, sunt perfect
compatibile cu formatele de date prin care comunica serviciul ROMPOS administrat de Agentia
Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliar.

Receptorul Trimble R7 GNSS

Receptorul Trimble R7GNSS este un ansamblu modular ce contine un receptor GNSS, o
antena externa Zephir Model 2 sau antena Zephir Geodetic Model 2. Putem opta pentru oricare
antena in functie de solutia aleasa pentru setarea receptorului(BAZA sau ROVER). Aceste
antene care sunt de ultima generatie receptioneaza semnalele GPS L1 L2 L5 GLONASS L1 L2
L3 GALILEO E1 E2 E5 E6. Sistemul are implementata tehnologia Trimble Maxvell pentru
eliminarea efectelor de multipath. Radioul UHF si bateriile sunt inglobate n aceeasi carcas cu
receptorul.















Receptorul Antena externa Antena extern
Trimble R7GNSS Zephir Model 2 Zephir Geodetic Model 2

Fig. 2.9 - Sistemul Trimble R7GNSS

Utilizat ca receptor mobil, este dotat cu antena zephir 2, montat pe jalon, receptorul se
afla intr-un rucsac iar legatura cu unitatea de control se realizeaz prin Bluetooth, iar cu antena
prin cablu.
Utilizat ca baza, este dotat cu antena zephir geodetic si este montat pe trepied. Receptorul
BAZ poate emite corectiile diferentiale si prin internet via GSM/GPRS, prin unitatea de control
TSC2.


22
Datele GPS si datele provenite de la instrumentele optice(Statii Totale, Nivele Digitale)
pot fi prelucrate in mod unitar intr-un singur fisier cu ajutorul programelor Trimble Survey
Controller instalate n unitatea de control TSC2.
Programul de culegere date Trimble Survey Controller ruleaz si n limba Romn.
GPS-urile Trimble R7 GNSS receptioneaza semnalele L2C si L5 transmise de generatia a
III-a de sateliti, achizitionarea acestor receptoare asigura investitia si pentru urmatorii ani.
Comunicatia prin radio se efectueaz pe banda de 430-450 MHz alocat si aprobat de
Inspectoratul General Pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Formatele de date CMR+ RTCM 2,3 RTCM 3,1 16NMA prin care comunica sunt
formate standard si ofer posibilitatea de a comunica si cu alte tipuri de receptoare, sunt perfect
compatibile cu formatele de date prin care comunica serviciul ROMPOS administrat de Agentia
Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliar.

Receptorul Trimble R6 GNSS

Receptorul GPS Trimble R6 este un sistem upgradabil, compact ce opereaz pe 72
canale. Antena, receptorul si acumulatorul sunt nglobate n aceeasi carcas.
Echipat cu tehnologia Trimble R-Track permite receptia semnalelor de la satelitii
GLONASS ce mbunttesc solutia sistemului GPS iar astfel se pot obtine rezultate mai bune n
conditii ostile msurrilor satelitare.















Fig. 2.10 - Receptorul GPS Trimble R6

Utilizat ca receptor mobil acesta este robust, usor iar cablurile au fost eliminate complet
pentru asigurarea unor conditii de lucru ct mai bune n teren. Utilizatorul poate s foloseasc
unitatea Trimble R6 att ca receptor mobil(RX) ct si ca receptor fix(TX) n functie de conditiile
impuse de operator. Receptorul BAZ poate emite corectiile diferentiale prin radio sau prin
internet via GSM/GPRS.
GPSul Trimble R6 este proiectat s functioneze ntr-un sistem integrat de msurtori
terestre precum Trimble I.S(Trimble Integrated Surveying) sistem patentat de Trimble. Datele
GPS si datele provenite de la instrumentele optice pot fi stocate si prelucrate n mod unitar ntr-
un singur fisier cu ajutorul programului Trimble Survey Controller instalat n unitatea de control
TSC2 sau TCU. Programul de culegere a datelor Trimble Survey Controller ruleaz n limba
Romn.
Conexiunea prin radio se realizeaza pe banda de frecvente de 430-450 MHz aprobat de
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Formatele de date CMR+, RTCM 2,3 RTCM 3,1 16NMA pentru corectiile diferentiale
sunt formate standard si ofer posibilitatea de a comunica si cu alte tipuri de receptoare. Sunt

23
perfect compatibile cu formatele de date transmise de Agentia National de Cadastru si
Publicitate Imobiliar n cadrul retelei nationale de statii permanente prin serviciul ROMOS.

Receptorul Trimble R5 GNSS

Receptorul Trimble R5 este un ansamblu modular ce contine un receptor GNSS si poate
fi conectat la o antena externa Zephir in cazul masuratorilor RTK sau la antena Zephir
Geodetic in cazul masuratorilor statice. Putem opta pentru oricare antena in functie de solutia
aleasa pentru masuratori.
Receptorul are implementata tehnologia Trimble Maxvell pentru receptia semnalelor GPS
si GLONASS si care asigura eliminarea efectelor de multipath.



















Fig. 2.11 - Receptorul Trimble R5

Utilizat ca receptor mobil, in masuratori RTK este dotat cu antena zephir, este montat pe
jalon, receptorul se afla intr-un rucsac iar legatura cu unitatea de control se realizeaz prin
Bluetooth iar cu antena prin cablu.
Utilizat ca baza, in masuratori statice este dotat cu antena zephir geodetic si este montat
pe trepied. Receptorul ca baza poate fi setat si pentru emiterea corectiilor diferentiale prin radio
extern.
Receptoarele Trimble R5 sunt proiectate sa functioneze ca un sistem integrat in
masuratorile terestre. Datele GNSS si datele provenite de la instrumentele optice (statii
totale,nivele digitale) pot fi inregistrate intr-un singur fisier cu ajutorul programelor Trimble
Survey Controller sau Trimble Access instalate n unitatea de controrl TSC2.
Programul de culegere date Trimble Survei Controler si Trimble Access ruleaza ai n
limba Romana.
GPS-urile Trimble R5 receptioneaza semnalele L2C transmise de generatia a III-a de
sateliti.
Comunicatia prin radio se efectueaza pe banda de 430-450 MHz alocata ai aprobata de
Inspectoratul General Pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.





24
Receptorul Trimble R4 GNSS

Receptorul GNSS Trimble R4 este un sistem compact ce opereaza pe 72 canale. Antena,
receptorul si acumulatorul sunt inglobate in aceeasi carcasa.
Echipat cu tehnologia Trimble R-Track permite receptia semnalelor de la satelitii
GLONASS ce imbunatatesc solutia sistemului GPS iar astfel se pot obtine rezultate mai bune in
conditii ostile masurarilor satelitare.
















Fig. 2.12 - Receptorul GNSS Trimble R4


Trimble R4 poate fi folosit atat ca receptor fix cat si ca receptor mobil in cadrul
masuratorilor cinematice in timp real cu transmisia/receptia datelor prin Radio sau GSM/GPRS.
De asemenea, utilizatorii sistemului Trimble R4 pot efectua si masuratori RTK si VRS folosind
reteauna nationala de statii permanente. Utilizat ca receptor mobil acesta este robust, usor iar
cablurile au fost eliminate complet pentru asigurarea unor conditii de lucru cat mai bune in teren.
Ca unitate de control pentru Trimble R4 se foloseste Trimble Recon.
Unitatea de control Trimble Recon stocheaza date si dirijeaza receptorul prin intermediul
programului Trimble Digital Fieldbook care ruleaza si in limba Romana.
Corectiile diferentiale transmise de serviciul ROMPOS sau de alt receptor fix care
transmite corectii diferentiale prin internet pot fi accesate prin folosirea unui telefon mobil ce se
poate conecta prin Bluetooth la unitatea de control.
Formatele de date CMR+, RTCM 2,3 RTCM 3, 16NMA pentru corectiile diferentiale
sunt formate standard si ofera posibilitatea de a comunica si cu alte tipuri de receptoare. Sunt
perfect compatibile cu formatele de date transmise de Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara in cadrul retelei nationale de statii permanente prin serviciul ROMPOS.


Trimble R3 GPS
COD: Trimble R3 GPS

Receptorul Trimble R3 este un sistem GPS cu o singura frecventa, produsa de liderul
mondial in aceasta tehnologie.
Sistemul GPS Trimble R3 ofera o precizie milimetrica si este alcatuit dintr-un receptor cu
o singura frecventa L1, o antena, o Unitate de control Recon, rezistenta si un program usor de
utilizat.


25















Fig. 2.13 - Receptorul Trimble R3

Trimble R3 rezista socurilor provocate de caderile libere din mana, poate functiona la
temperaturi extreme si conditii de umiditate ridicata, caracteristici care fac din receptorul
Trimble R3 unul din cele mai robuste sisteme GPS pentru masuratori topografice si geodezice.
Trimble R3 ofera optiunile, performantele si reabilitatea unui sistem GPS performant in
timp ce investitia pentru achizitionarea acestuia este deosebit de redusa si avantajoasa.
Foloseste sistemul de operare Microsoft Windows Mobile .Utilizatorul are posibilitatea sa
instaleze si sa utilizeze pe unitatea de control si alte programe aditionale (Poket Word, Excel,
etc) facand sistemul Trimble R3 deosebit de flexibil si potrivit pentru mai multe intrebuintari.
Programul de masuratori (culegere date) Trimble Digital Fieldbook are meniuri, optiuni
si comenzi familiare, sunt usor de invatat si folosit.

Receptoare Topcon

Receptor Topcon GR-3
Receptorul Topcon GR-3, urmatoarea generatie de design al sistemului si tehnologie de
urmarire este disponibila acum cu noul sistem radio digital UHF folosind tehnologie DSP. Acest
proges tehnologic furnizeaza fiabilitate mai mare si performanta fata de de vechea tehnologie
analogica UHF si stabileste noi standarde pentru performanta, precizie si design inovator.
Designul receptoarelor GPS a facut un salt enorm cu noul GR-3. Incepe cu 72 de canale
universale care suporta toate semnalele de pozitionare satelitara curente si planificate. Apoi este
antena de precizie micro-acordata capabila sa receptioneze toate semnalele de pozitionare G3 cu
antena radio asamblata pe centru brevetata de Topcon pentru urmarire superioara a semnalelor si
reducerea interferentelor.
Receptorul GR-3 are incorporat un sistem unic, dublu de comunicare, prezentand
tehnologie celular si radio. Oferind tehnologie Spread Spectrum de 915 MHz intern Tx/Rx sau
radio digital UHF, GR-3 poate servi fie ca baza RTK sau sistem rover. Optional, utilizand
sistemul cu modem de comunicare intern GSM/GPRS/CDMA prin slotul de card SIM usor
accesibil, un utilizator isi poate extinde sfera dincolo de capabilitatile radio sau poate utiliza
ambele receptoare ca sisteme rover fara o baza fixa sau sistem retea.
Este primul receptor G3( GPS, Glonass, Galileo) GNSS din lume.
Trasaturi GR-3:
Radio UHF sau Spread Spectrum, Design robust avansat al sistemului, Comunicare
celular optionala intern GSM/GPRS/CDMA, 72 canale universale de urmarire, Tehnologie
Bluetooth Wireless, Urmarire Satelitara G3 (GPS, Glonass, Galileo).

26
GR-3 promoveaza accesul usor la cardul de memorie SD si baterii duble care pot fi
schimbate pentru operatiuni continue nelimitate. Tehnologia interna Bluetooth Wireless
furnizeaza utilizatorilor GR-3 avantajul unui sistem fara cablu cu orice controler de teren
Topcon.

Sistemul GPS Topcon GR-3
Pachetul produsului:
GR-3 Baza si Rover:Doua GR-3 915














Fig. 2.14 - Sistemul GPS Topcon GR-3

Receptor GR-3, Patru baterii reincarcabile, Jalon de 2m

Receptor GRS -1

Primul receptor GNSS din lume care indeplineste si functia de controler de teren, cel mai
mic si usor receptor rover, precizie RTK de 1cm, receptor cu dubla frecventa, 72 de canale
GPS+GLONASS, receptor rapid - 100 Hz, telefon celular integrat (GSM, CDMA), procesor
XScale de 806MHz, display luminous, touch-screen, camera integrata; busola, sisitem de operare
Windows Mobile 6.1, bluetooth incorporate tehnologie wireless si conectivitate LAN Wireless.


















Fig. 2.15 - Receptor GRS -1 Fig. 2.16 - Busol magnetic intern




27
Topcon, compania care a adus primul receptor integrat GPS, aduce acum primul receptor
GNSS integrat care este si receptor si controller.
Accesibil si expansibil-manual sau pe jalon. Functii multiple- ridicari topografice-
cartografiere-navigare-comunicare.
Noul GRS-1(Geodetic Rover System) de la Topcon este primul sistem rover RTK din
lume activat pe retea de constelatie dubla. Este primul receptor GNSS manevrabil si controller de
teren avand un procesor rapid, memorie marita, camera incorporata si busola digitala. De
asemenea sunt integrate slot pentru card de memorie SD, modem optional GSM sau CDMA
intern si conectivitate prin LAN Wireless si tehnologie wireless Bluetooth.
GRS-1 realizeaza trei scopuri principale si evolutive pentru un receptor GNSS: dimensiuni mici,
greutate minima si disponibilitate. Furnizeaza capabilitate DGPS printr-o antena interna L1,
perfect pentru GIS si navigare. Se poate trece instant la frecventa dubla care ofera o precizie
RTK centimetrica/ constelatie dubla GNSS adaugand un jalon din fibra de carbon cu antena
externa PGA-1 apoi se poate face conexiunea la reteaua GNSS locala prin modem intern. Ca un
beneficiu adaugat, GRS-1 poate fi folosit ca si sistem receptor static cu post procesare.
Camera Integrata 2.0 Megapixel
GRS-1 este dotat cu o camera de 2.0 megapixeli cu focusare automata pentru poze.
Pozele pot fi stocate cu ajutorul memoriei Flash de 1GB sau se poate folosi slotul de card SD
exterior pentru memorie in plus
Busola Magnetica Interna
Folosind busola cu pozitionarea GNSS, busola magnetica permite masuratori in plus care
pot fi efectuate dintr-un singur loc.
Memorie in plus
GRS-1 este incarcat cu memorie. Insa daca este nevoie de mai mult, slotul de card SD si
functionalitatea mini USB Host poate furniza memorie in plus. Aceasta functionalitate permite
memorie extinsa si transfer usor de fisiere prin driverele USB flash sau carduri de memorie SD.


Fig. 2.17 - Camera Integrata Fig.
2.18 - Memorie Fig. 2.19 - Conector de
2.0 Megapixel extern expansiune

Conector de expansiune
Portul de expansiune impotriva apei permite adaugarea unitatii RH-1. RH-1 va permite
receptorului GRS-1 sa comunice cu statii de baza pe unde radio pentru operatiuni RTK. Este
compatibil cu toate tipurile radio precendente care sunt, in prezent, utilizate cu sistemele Topcon
GNSS. Aceasta include Digital UHF, Spread Spectrum si unde radio UHF de la sistemele
Topcon precedente.
Trasaturile includ: Interfata grafica mare, Interfata intuitiva, Cautare grafica,
Administrare si stocare rapida a joburilor, Camera Integrata




28
Receptoare Topcon Hiper Pro

Receptoare Topcon Hiper Pro, Baza i Rover
Designul inovator integreaza un radio transmitator UHF in receptorul de baza, eliminand
necesitatea de radiouri si baterii externe. Nu sunt motive de ingrijorare in privinta interferentei
undei radio UHF deoarece tehnologia Topcon Free Channel Scan detecteaza semnale radio
disruptive si compenseaza schimband automat canalele permitand lucrul intreaga zi cu incredere
in sistemul HiPer Pro.




















Fig. 2.20 - Receptor Topcon Hiper Pro Fig. 2.21 - Receptoare Topcon Hiper Lite Plus

Trasaturi HiPer Pro:
Design fara cabluri, Unda radio UHF de raza mare - acoperire pana la 6.43 km, Design
compact si usor, Antena pentru receptor integrata, Frecventa dubla, constelatie dubla RTK GPS
+ urmarire, Memorie interna Flash Card cu o capacitate de 1024 MB, Comunicare Bluetooth,
Semnal GPS/GLONASS L1/L2
HiPer Pro utilizeaza tehnologie wireless avansata Bluetooth pentru a oferi un sistem fara
cabluri care apare la multe statii de baza. Nu mai este necesara preocuparea cu cabluri incalcite si
fragile de la bateriile exterioare, antene si radio RTK, deoarece HiPer Pro furnizeaza un sistem
complet, integrat RTK GPS. Cu HiPer Pro se transporta mai putin echipament in teren si mai
putin echipament de uitat la birou. Nimic nu poate fi mai usor.

Receptoare Topcon Hiper Lite Plus

Renunta la incurcaturile cu cabluri si mareste productivitatea cu Topcon HiPer Lite Plus.
Numai Topcon permite adaugarea intregii retele satelitare GLONASS, furnizand solutii mai
bune care permite uitlizatorului sa lucreze cand altii nu pot. Advanced Multipath Reduction
(AMR) si urmarirea cooperativa ajuta utilizatorul sa obtina initializarea mai repede si sa o
mentina mai mult in conditii dificile de lucru. Pentru ca Hiper Lite Plus este 100% fara cabluri,
punerea in statie este mai rapida si nu exista o cutie plina de cabluri care trebuie intretinuta - doar
pozitionare precisa GPS+ care lucreaza pentru utilizator.



29
Caracteristicile receptorului HiPerLite Plus.
Punere in statie rapida - trepied, ambaza si Hiper Lite +, Roverul fara cablu functioneaza
cu tehnologie wireless Bluetooth echipat cu controler de teren, Radio Spread Spectrum integrat
functioneaza cu Hiper Lite + si rover Hiper Lite pana la o distanta de 2.5 km, Frecventa dubla
GPS de 40 de canale plus disponibilitate GLONASS, AMR exclusiv si tehnologie de urmarire
cooperativa.
Secretul gamei HiPer Lite este tehnologia radio interna integrata, creata de Topcon
specifica pentru receptoarele GPS de la Topcon, care permite crearea unui sistem integrat care nu
necesita amalgamul tipic de cabluri. Designul avansat are incorporat un radio de performanta
inalta de 915 Mhz Spread Spectrum care furnizeaza comunicare superioara fara interferente pana
la 2.5 km pe teren. Combinat cu designul cu antena montata pe centru, Hiper Lite este un sistem
de pozitionare robust de raza scurta.

Receptor Topcon Hiper L1

Pentru ridicari topografice statice sau colectare de date cinematice de baza, receptorul
Hiper-L1 GPS si software-ul Topcon Tools pentru post procesare ofera combinatia buna intre
tehnologie si disponibilitate.











Fig. 2.22 - Receptor Topcon Hiper L1

Sistemul HiPer-L1 incorporeaza un receptor GPS, baterii litiu-ion si o antena de precizie
intr-o unitate compacta reprezentand configuratia perfecta a unui sistem GPS.
Design compact si usor, Solutie GPS statica de frecventa simpla, Posibilitate de
imbunatatire la capabilitate RTK+GPS, Pana la 128Mb memorie
Spre deosebire de alte sisteme statice GPS, Topcon HiPer-L1 poate fi imbunatatit la
frecventa dubla L1+L2 sau GPS+GLONASS cu un simplu cod care poate fi incarcat de
utilizator. Daca utilizatorul decide sa treaca la RTK complet, Hiper L1 poate fi imbunatatit cu un
radio intern PDL.

Receptor Topcon Hiper Ga
Modelul de receptor Hiper Ga are capabilitate GPS standard de urmarire satelitara cu un
bonus adaugat care ofera posibilitatea de imbunatatire la urmarire satelitara GLONASS prin
codul de activare OAF. Nu sunt necesare schimbari sau modificari de hardware. Hiper Ga poate
fi folosit ca un sistem RTK format din baza si rover, fara cabluri sau ca doua receptoare rover de
la o baza sau o retea GNSS prin radio sau comunicare celular.
Design inovator fara cabluri, Urmarire prin sistem satelitar GPS si GLONASS complet,
Sistem avansat de comunicare radio digital, Tehnologie Bluetooth Wireless integrata, Panou
GNSS puternic cu 40 de canale si operand pana la 20 Hz, Memorie interna care poate fi selectata
si imbunatatita de utilizator, Design robust, rezistent la apa, testat in teren.
Hiper Ga ofera o solutie economica RTK care furnizeaza tehnologie, design wireless al
sistemului si constructie robusta si rezistenta la apa.

30
HiPer Gb are o functionalitate de hardware similara cu versiune Ga, dar numai cu
capabilitatea de urmarire GPS si alternativ mai putine pentru imbunatatirea sistemului. Hiper Gb
a fost creat ca un sistem rover economic, fara cabluri pentru aplicatii obisnuite cum ar fi trasari
de cladiri, ridicari topografice sau ridicari topografice de terenuri mici. Sistemul Hiper Gb
furnizeaza un sistem functional GPS RTK care poate fi folosit de asemenea pentru ridicari
topografice statice.


















Fig. 2.23 - Receptor Topcon Hiper G Fig. 2.24 - Receptor Topcon Hiper Gb

Receptor Topcon Hiper Gb
Design inovator, fara cabluri, Sistem de comunicare radio digital, Tehnologie Integrata
Bluetooth Wireless, Panou GNSS puternic cu 40 de canale si oprand pana la 20 Hz, Design
robust, rezistent la apa, testat in teren.

Receptoare Topcon de Sine Statatoare GB-1000 and GB-500.
GB-1000 ofera un display LCD integrat si un panou de actionare. Acest display si
interfata sunt ideale pentru verificarea situatiei satelitilor si receptoarelor, initializand operatiuni
RTK de baza sau gestionarea operatiunilor topografice statice.
GB-1000 are incorporat ecran LCD si tastatura. Aceasta interfata de utilizare este ideala
pentru controlul urmaririi satelitilor si starii receptorului, pornirea masurarii RTK sau
comandarea masurarii statice.
GB-1000 contine totodata slot pentru card de memorie Compact-Flash. Cu ajutorul
interfatei USB, seriale si Ethernet sunt suportate aproape toate liniile de comunicatii, inclusiv
LAN, WAN si conectarea la Internet. Posibilitatea unei memorii interne de pana la 1GB.
Conector de antena Lemo usor conectabil. Cablu de antena de 4m livrat standard.
Toate optiunile receptorului, cum este alegerea semnalului, RTK, eliminarea multipath,
etc. sunt disponibile prin sistemul Topcon OAF.
Datorita constructiei sale, GB-1000 este ideal pentru a fi utilizat drept receptor al statiei
de referinta pentru masuratorile statice, insa este potrivit de asemenea pentru a fi utilizat drept
statie de referinta RTK si ca aparatura Rover, indiferent daca este vorba de masuratori in modul
static sau RTK. Impreuna cu antena "Choke ring CR-3", este receptorul ideal pentru statiile de
referinta permanente.
GB-500 este uor, robust, design etans la apa pentru adaptabilitate maxima la conditiile
neprielnice. Baterie camcorder integrata pentru 7 ore de functionare, detasabila, dou baterii
Lithium-Ion BT-60Q livrate standard, Posibilitatea alimentarii interne sau externe. Incarcator


31
BC-29 livrat standard, 3 porturi seriale de comunicatii, port USB pentru transferul rapid de date,
Cablu USB livrat standard, Livrat in cutie solida de plastic.
5 LED-uri (Minter) indica starea satelitilor, alimentarea si inregistrarea, posibilitatea unei
memorii interne de pana la 1GB, conector de antena Lemo usor conectabil, cablu de antena de
4m livrat standard, toate optiunile receptorului, cum este alegerea semnalului, RTK, eliminarea
multipath, etc. sunt disponibile prin sistemul Topcon OAF.


















Fig. 2.25 - Receptoarele GB-1000 and GB-500

Datorita designului multifunctional, GB-500 este receptorul ideal pentru diverse aplicatii
de geodezie.
Receptorul pentru masuratori Static poate fi pozitionat pe stativ cu antena Topcon GPS+
PG-A1 (sau PG-A5 pentru L1)
Receptorul RTK base poate fi pozitionat fie pe stativ, fie in cutia Topcon Base.
Receptorul RTK rover poate pozitionat fie n rucsac, fie intr-un suport special pe
jalon.

Receptoare Topcon de retea NET-G3A
NET-G3A care incorporeaza noua tehnologie de cip Paradigm G3, este primul receptor
de referinta din lume care furnizeaza Universal Signal Tracking - toate semnalele de la toate cele
trei constelatii de pozitionare satelitara globala (GPS+GLONASS- Galileo). Folosind o
tehnologie unica brevetata, NET-G3A incorporeaza 144 de canale de urmarire universale,
capabile sa urmareasca toate semnalele GPS/GLONASS/Galileo disponibile. Semnalele care vor
urma vor fi accesibile prin hardware-ul existent care va fi acomodat cu ajutorul dezvoltarii unor
softuri integrate, eliminand modificari costisitoare si neconvenabile de hardware.
Receptorul NET-G3A furnizeaza cea mai completa tehnologie de urmarire a semnalelor,
disponibila acum si in viitorul distant. Cu incorporarea GPS, GPS L2C si L5, precum si a
semnalelor GLONASS si Galileo, Topcon ofera solutia de baza pentru receptoare de retea,
furnizand cea mai buna solutie pentru statiile de referinta valabila pe piata.
Caracteristicile Net-G3A.
Cip Paradigm-G3 - Tehnologie de constelatie tripla, consum redus de energie, 144 de
canale de urmarire satelitara universale, urmarire de semnale si performanta superioare, USB
Host care conecteaza un stick de memorie USB sau USB UMS la receptorul NET-G3A, server
Web pentru configurarea si monitorizarea receptorului prin interfata Web.

32
Impreuna cu noua tehnologie G3, NET-G3A prezinta conectivitate de sistem completa.
USB, Ethernet si patru porturi serial combinate cu o rata de date de 100Hz, receptorul NET-G3A
ofera conexiuni de viteza mare inauntrul si in afara statiei de referinta.














Fig. 2.26 - Receptoare Topcon de retea NET-G3A

Folosit impreuna cu antena choke ring asocioata CR-G3, receptorul NET-G3A este o
statie de referinta pentru a fi utilizata astazi si in viitor folosind tehnologia revolutionara Topcon
G3 de urmarire satelitara pentru a furniza o solutie completa pentru semnale.

Receptorul Odyssey-RS
Oddysey-RS este receptorul GPS+ perfect pentru nevoi legate de statii de referinta.
Combinat cu TopNET utilizatorul este pe cale de a avea un sistem CORS complet si singura
conexiune necesara este o antena.















Fig. 2.27 - Receptorul Odyssey-RS

Receptorului Odyssey-RS este compatibil 100% cu toate optiunile de imbunatatirile
existente, inclusiv dubla frecventa GPS+GLONASS, suport de comunicare USB si Ethernet, cea
mai usoara si puternica solutie RTK disponibila.
La nucleul sau se afla cipul Paradigm care prezinta 40 de canale universal capabile sa
receptioneze frecvente L1 si/sau L2 pentru ambele sisteme satelitare GPS si GLONASS.
Incorporeaza noi inovatii in procesarea semnalelor, atenuare multilateral si urmarire cooperative,
facand ca Topcon GPS+ sa fie cel mai bun din teren pentru receptia de semnale de frecventa
joasa.


33
Receptorul GPS 3D Milimetrice

Receptorul GPS+ milimetric combina avantajele laserului (multi-user si precizie verticala
ridicata) cu GPS (multi-user si 3D) intr-un sistem multilateral si usor de folosit. Aceasta
tehnologie brevetata imbunatateste precizia de nivelare cu pana la 300% mai mult decat
sistemele 3D-GPS pentru utilaje.
















Receptorul GPS 3D Milimetrice Transmitatorul laser de pozitionare zonala PZL-1

Fig. 2.28 - Sitemul GPS 3D Milimetrice

Spre deosebire de alte tehnologii laser, transmitatorul PZL-1emite un perete de lumina
inalt de 10m si cu un diametru de 600m. Adaugand senzorul de ghidare al utilajelor PZS-MC sau
senzorul pentru rover PZS-1 sistemului GPS+ existent, se poate observa ca precizia vertical GPS
se restrange drastic. Pentru o acoperire mai mare utilizatorul poate atasa pana la patru
transmitatoare PZL-1 pentru un total de 2440m orizontal si 40m vertical.
Tehnologia brevetata combina avantajele laserului cu GPS, raza mare de lucru: pana la
2440m orizontal si 40m vertical, lucreaza cu sisteme GPS+ Topcon existente, ghideaza utilaje si
rovere multiple simultan.
Este de cca 300% mai precis decat un GPS standard, productivitate sporita, investitie mai
mica, permite nivelarea la tolerante reduse si elimina costurile ridicate pentru materiale si
permite finisarea nivelarii chiar si cu acoperire minima satelitara
La baza sistemului GPS milimetric se afla tehnologia Topcon Laser Zone. Acest sistem
revolutionar combina simplitatea unui laser rotativ, precizia unei statii motorizate si flexibilitatea
si capabilitatile multiple GPS, intr-o singura solutie de santier complete.
Transmitatorul laser de pozitionare zonala PZL-1 functioneaza similar cu un laser rotativ,
dar trasmite o semnal sub forma unei zone laser unica furnizand o raza de lucru de 600m. In
locul traditionalului plan orizontal, PZL-1 furnizeaza o zona de masurat de 10m inaltime.
Utilizatorul se poate lega la patru transmitatoare cu laser pentru utilizarea lor pe suprafete mari
ajungand sa acopere o suprafata de aproape 2440m cu schimbari de elevatie pana la peste 40m.
Cu PZL-1 mai multe rovere pot folosi acelasi transmitator, chiar si la elevatii diferite pentru
productie continua.







34
2.4.Principii generale de funcionare a sistemului de poziionare global NAVSTAR
GPS

2.4.1.Structura semnalului
Avnd n vedere faptul c satelitii GPS transmit permanent informatii utilizatorilor prin
intermediul unor semnale radio n frecventa nominal fundamental de 10.23 MHz, din care se
genereaz cele dou unde purttoare LI - 1575.42 MHz si L2-1227.60 MHz, timpul generat de
ceasurile atomice, efemeridele satelitului, starea echipamentelor auxiliare si alte informatii
necesare.
Ca urmare, semnalul reprezint un aspect deosebit de important, problem care va fi
tratat n continuare.
Acuratetea sistemului de pozitionare GPS este asigurat de faptul c toate componentele
semnalului satelitar sunt controlate de ceasuri atomice.
Satelitii GPS din Block II prin ceasurile atomice de la bord, dou cu cesiu si dou cu
rubidiu, asigur o stabilitate pe perioad ndelungat de 10
-12
10
-14
secunde.
Satelitii din Block IIR, dotati cu ceasuri atomice MASER, cu hidrogen, asigur pe
perioad ndelungat o stabilitate echivalent cu 10
-14
10
-15
secunde. Aceste ceasuri atomice,
de foarte mare precizie, asigur realizarea unei frecvente fundamentale f
0
= 10.23 Mhz, n banda
L.
Avnd n vedere faptul c lungimea de und este dat de relatia:

f
v
= (2.1)
v = c = 299 792 458 m/s (viteza luminii n vid) (2.2)
f
0
= 10.23 x 10
8
hz

Frecventa fundamental este la originea a trei prti fundamentale ale semnalului transmis
de satelitii GPS si anume:
-componenta portant, care contine cele 2 unde sinusoidale L
1
si L
2
;
-componenta activ, care contine 2 coduri numite C/A si P ;
-componenta mesaj, care contine codul D;
Cele dou unde purttoare, sunt generate prin multiplicarea frecventei fundamentale cu
154, pentru L
t
si respectiv 120, pentru L
2
.
Frecventele si lungimile de und rezultate au urmtoarele valori:
L
1 Mhz f f
L
42 , 1575 154
0
1
= =
cm
f
c
L
19
1
= (2.3)
L
2

Mhz f f
L
60 , 1227 120
0
2
= =
cm
f
c
L
24
2
= (2.4)
Sistemul a fost proiectat cu dou frecvente, conditie teoretic indispensabil pentru
eliminarea diverselor cauze de manifestare ale unor erori, cum ar fi erorile sistematice care au ca
efect imediat ntrzierea semnalului radio emis de satelitii GPS, datorat n principal erorilor
generate de efectele erorii de ceas, refractiei ionosferice, troposferice, etc.
Determinarea distantei de la satelit la receptorul GPS terestru, esential pentru
pozitionarea acestuia, este indispensabil legat de determinarea, ct mai precis, a timpului de
propagare al undei de la satelit la receptor, msurtoare care se realizeaz cu ajutorul codurilor
generate de un algoritm cu periodicitate n timp, care moduleaz frecventele portantelor.
Aceste coduri supranumite pe acest motiv pseudo-cazuale" sau PRN (Pseudo Random
Noise) sunt utilizate sub urmtoarele denumiri:
-codul C/A (Coarse Acquisition)
35
Mhz
f
f
A C
023 . 1
10
0
/
= = (2.5)
m
f
c
A C
A C
300
/
/
= (2.6)
-codul P (Precision)
Mhz f f
P
23 . 10
0
= = (2.7)
m
f
c
P
P
30 = (2.8)
Codul C/A este liber pentru utilizatorii civili si moduleaz numai lungimea de und
portant Li. Acest cod se repet la fiecare milisecund si furnizeaz informatii privind
identificarea satelitului receptionat.
Codul P este codul rezervat utilizatorilor militari precum si altor utilizatori privilegiati si
moduleaz lungimile de und ale portantelor Li si L
2
decalate cu p/2, decalaj care se repet
sptmnal.
Hz
f
f
D
50
204800
0
= = (2.9)
Codul D reprezint codul de navigatie, are o frecvent care contine informatiile
privitoare la efemeridele satelitilor si parametrii reali pentru calculul pozitiei lor, starea acestora
si informatii privind ceasurile de la bord.
Receptoarele de mici dimensiuni, utilizate exclusiv pentru navigatie, receptioneaz numai
codurile C/A si D si asigur o pozitionare absolut n precizia de +/-100 m.
Complexitatea semnalului GPS este deosebit si ea poate fi motivat de o serie de conditii
pe care trebuie s le asigure, printre care putem aminti:
-sistemul de pozitionare GPS, este n primul rnd un sistem militar, fiind ns utilizat de
un numr mare de utilizatori civili si militari, pe care trebuie s i pozitioneze mai mult sau mai
putin precis n functie de preocuprile si specificul activittii pe care o desfsoar, m precum si
n functie de receptoarele de care beneficiaz;
-utilizatorii care dispun de posibilitatea de msurare a codurilor", pot beneficia de
pozitionare n timp real, cu anumite date privind corectiile distantelor provenite de statiile
permanente DGPS, amplasate n zonele costiere sau pe uscat, care transmit datele pentru diversi
utilizatori n formatul standardizat RTCM (Radio Tehnical Commision for Maritim Services
Format);
-utilizatorii care pot msura fazele, pot realiza o pozitionare de precizie, pe care o obtin n
postprocesare;
-utilizatorii care dispun de receptionarea semnalului GPS n dou frecvente dispun de
posibilitatea de eliminare a erorilor sistematice, generate de efectul influentei refractiei
ionosferice si troposferice.
Actualmente este n discutie posibilitatea de implementare a unei a treia lungimi de und,
care s fie folosit exclusiv de utilizatorii civili, realizndu-se astfel o separare complect de
utilizatorii militari ai sistemului GPS.

2.4.2.Accesul la msurtori

Odat cu nceperea lansrii satelitilor din Block-ul II, sistemul GPS a devenit disponibil
pentru toti utilizatorii civili ns gestionarea sistemului, DoD (Departament of Defence - USA), a
implementat o serie de tehnici care s-i permit control, protectie si sigurant, asupra ntregului
sistem, n special asupra preciziilor pe care l poate asigura la un moment dat.
La origine, precizia de pozitionare absolut cu ajutorul msurrii codului C/A, a fost
estimat la cea. 400 m, ns practica a demonstrat c n realitate precizia obtinut este mult mai
mare si anume cea. 20-40m.
Din acest motiv DoD, a implementat tehnicile Selective Availlability - SA care constituie
asa numitul Acces selectiv si Anti-Spoofing - AS, sau tehnica Anti-furt.
36
Metoda selectiv
Prima metod, SA, permite DoD s realizeze o degradare controlat a preciziilor de
pozitionare si de navigatie n timp real, prin dou modalitti:
degradarea controlat a preciziilor ceasurilor (procesul );
manipularea controlat a efemeridelor satelitilor GPS (procesul ).
Prin aceste dou modalitti, degradrile preciziilor de pozitionare au urmtoarele valori
declarate de DoD:
probabilitate 95.0%: l00 m n planimetrie si 156 m n altimetrie;
probabilitate 99.9%: 300m n planimetrie si 500m n altimetrie;
Procesul ", reprezint o modificare a frecventei fundamentale a ceasurilor de pe
sateliti, cu impact de eroare direct asupra msurtorilor de pseudo-distante. Acestea pot avea
variatii de pn la cteva zeci de metri n cteva minute.
Procesul ", const n trunchierea unor informatii transmise prin semnalul de navigatie,
n maniera de a nu permite un calcul precis al pozitiilor orbitale ale satelitilor, cu valori ntre 50-
150m, cu consecinte care cauzeaz erori semnificative pentru pseudo-distante.
Efectul procesului " poate fi eliminat prin procedeul de lucru relativ sau diferential,
iar efectul procesului " se elimin n postprocesare, prin utilizarea efemeridelor precise si nu a
celor transmise de MCS (broadeast).
Metoda SA a fost activat pentru prima oar n anul 1990 si n anul 2000 a fost
dezactivat.
Metoda anti-furt
Metoda AS (Anti-Spoofing) produce o recodificare a codului P n codul Y care poate fi
accesat de utilizatorii militari si un numr restrns de utilizatori civili. Aceast metod afecteaz
n general navigatia n timp real cu codul P, care este de zece ori mai precis dect navigatia n
timp real cu codul C/A. Tehnicile GPS de pozitionare absolut, dup cum s-a putut vedea, sunt
afectate de erori de complexitti diferite, care ne conduc Ia precizii insuficiente n aplicatiile
geodezice.
Pentru a ajunge la precizii ridicate, se poate concluziona c trebuie abandonat
pozitionarea absolut, Single point" are o semnificatie pur principial n msurtorile
geodezice si potrivit tehnicilor cunoscute de la geodezie si topografie, unde erorile sistematice se
caut s fie elimine prin metode de msurare (ex. la nivelmentul geometric stationarea la mijloc,
cu portei egale, conduce la eliminarea erorilor de refractie, sfericitate, focusare, etc,) cum ar fi,
efectuarea de diferente de pozitie, care ar duce la eliminarea sau diminuarea unei serii de erori
sistematice, comune celor dou statii.
Posibilittile de a putea realiza diferente de pozitie sunt oferite de tehnicile GPS,
diferentiale si relative, tehnici la care se pleac de la conceptul c bazele care se msoar sunt
diferite, dar au un continut geometric asemntor.










37
3.Metode de poziionare cu tehnologia GNSS sistemul NAVSTAR GPS
3.1.Baza teoretic a metodelor de poziionare cu sistemul NAVSTAR GPS
Ca problem practic, pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS se realizeaz prin
determinarea distantelor dintre punctul de statie si satelitii GPS vizibili, matematic fiind necesare
msurtori la minimum 4 sateliti. Acest numr de sateliti este necesar pentru a ne putea pozitiona
ct se poate de precis, numai pe baza distantelor msurate la sateliti.
Dac am avea msurtori la un singur satelit si am cunoaste pozitia acestuia, cu o singur
distant, pozitia noastr n spatiu ar fi pe o sfer cu centrul n pozitia satelitului si cu raza,
distanta msurat.
Msurnd distanta la doi sateliti pozitia noastr se mbuntteste, n sensul c ne aflm
pe un cerc generat de intersectia celor dou sfere care au n centru cei doi sateliti si n functie de
distanta dintre acestia, cercul nostru de pozitie are o raz mai mare sau mai mic (fig. 3.1 a).













a). Msurtori la doi sateliti b). Msurtori la trei sateliti

Fig. 3.1 - Pozitionarea cu tehnologia GNSS prin intersectie spatial

Pozitia noastr se mbuntteste substantial n momentul n care avem msurtori si la un
al treilea satelit, care deja ne localizeaz n dou puncte din spatiu (fig. 3.1 b).
Aceste dou puncte sunt date de intersectia ultimei sfere, cu centrul n cel de al treilea
satelit, cu cercul generat de primele dou sfere determinate. Sigur c n acest moment putem,
relativ usor, s ne stabilim punctul n care ne aflm, ns pentru a fi rigurosi este necesar a patra
msurtoare fat de un al patrulea satelit si atunci n mod cert punctul pozitionrii noastre va fi
unic.
Pozitionarea se realizeaz cu ajutorul retro-intersectiei spatiale de distante, n sistemul de
referint, reprezentat de elipsoidul WGS84. Fat de coordonatele spatiale care definesc
permanent pozitia fiecrui satelit GPS, n acest sistem de referint, coordonatele spatiale ale
oricrui punct de pe suprafata Pmntului (P
i
) se pot determina cu deosebit precizie prin
intermediul msurrii unui numr suficient de distante de la satelitii receptionati de receptorul
din punctul P.
Dup cum se poate vedea din fig.4, vectorial, pozitia punctului P este rezolvat prin
determinarea vectorului de pozitie R:


+ = R r (3.1)


= - r R (3.2)
unde:
vectorul r - vectorul de pozitie a satelitului observat la momentul t;
vectorul - respectiv vectorul distant de la punctul considerat la la satelit;
vectorul R - vectorul de pozitie a punctului P.

38














Fig. 3.2 - Vectorul spatial care se msoar

Distanta geometric (Fig.2) poate fi exprimat de relatia:


( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
Z
t
Z Y
t
Y
X t
X i j i j i j
t
j
i
+ + =
2 2 2

(3.3)


Pentru a ntelege aspectele referitoare la pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GNSS, este
necesar definirea unor notiuni dup cum urmeaz: precizia de pozitionare, pozitionare absolut,
pozitionare relativ, pozitionare diferential, metoda static de msurare, metoda dinamic de
msurare, prelucrarea datelor n timp real, prelucrare ulterioar a datelor (post procesare).






















Fig. 3.3 - Pozitinarea cu sistemul GPS (Novac, 2007)

Necesitatea ultimului satelit se justific sub raport matematic, deoarece pozitionarea unui
punct n sistem GPS, se reduce de fapt la rezolvarea unui sistem de patru ecuatii cu patru
necunoscute (x, y, z si t) - fig. 3.3.
39
3.2.Principii de lucru
Poziionare absolut
Cu metoda absolut (single point positioning) se determin coordonatele punctului P ntr-
un sistem de pozitionare global, msurtorile pentru determinarea coordonatelor spatiale ale
punctului P facndu-se cu dou receptoare GPS, din care unul amplasat pe un punct care are deja
coordonate tridimensionale, determinate ntr-un sistem de referint global (WGS84, ITRFxx,
EUREF, etc).
Poziionare relativ
n cazul metodei de pozitionare relativ (relative positioning) sunt determinate
diferentele de coordonate AX AY AZ (componentele vectorului- baseline) ntre dou puncte
stationate cu receptoare GPS, raportate la un punct ales fix, numit punct de referint, care
reprezint componenta de vector spatial.
Dac se cunosc coordonatele punctului de referint n sistemul WGS84, prin nsumarea
diferentele de coordonate obtinem pozitia punctului final.
Prelucrarea vectorului relativ are sens doar atunci, dac msurm n acealasi timp aceasi
sateliti din ambele puncte extreme al vectorului msurat. Conditia de baz n aceast situatie este
reprezentat de realizarea observatiilor n cele dou puncte extreme ale vectorului n aceleasi
conditii. Respectnd aceast conditie se reduc sau se elimin erorile sistematice (bias), de care
este afectat distanta dintre cele dou puncte.
Termenul de relativ este utilizat des n literatura de specialitate fiind sinonim n unele
situatii cu diferential, n ceea ce priveste observatiile efectuate n acelasi timp asupra a dou
puncte si respectiv prelucrarea datelor.
Indicatorul relativ se foloseste asupra msurrii fazei, n timp ce indicatorul diferential se
ntelege a fi folosit asupra msurrii codului (din Adam, 2004 dup, Hofmann-Wellenhof ,1997,
Seeber,1993).
Ambii termeni exprim acelasi lucru, respectiv definirea punctului nou functie de punctul
de referint, utiliznd tehnologia GNSS si implicit obtinerea unor precizii superioare prin
eliminarea a o serie de erori sistematice.
Poziionarea diferenial
Pozitionarea diferential este asemntoare, ca procedeu, cu pozitionarea absolut cu
deosebirea c eroarea care afecteaz distanta msurat de la satelit la receptor (pseudodistanta)
este calculat si aplicat n timp real, ca o corectie diferential, dat de ctre receptorul care
stationeaz pe un punct de coordonate cunoscute (base), ctre receptorul care stationeaz n
punctul nou, pe un canal de comunicare.
Ca si la pozitionarea relativ, sunt eliminate sau diminuate erorile sistematice care
afecteaz msurtorile GPS.
Msurtorile GPS, n geodezie sau n cadrul ridicrilor topografice, se pot executa prin
metode consacrate, care n functie de situatia din teren si respectiv de logistica din dotare
prezint variante diversificate de lucru.
Metoda static care presupune msurtori cu dou sau mai multe receptoare GPS,
amplasate pe punctele care urmeaz s fie determinate si care sunt stationate, simultan, o
perioad mai mare de timp, denumit sesiune de observatii. Durata acesteia este stabilit n
functie de lungimea laturilor, numrului de sateliti utilizabili, de geometria segmentului spatial
observabil, evaluat de PDOP (Position Dilution of Precision), precum si de precizia de
determinare a punctelor noii retele.
Metoda cinematic presupune msurtori cu dou sau mai multe receptoare, din care
unul amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute (base) si restul receptoarelor (rover) sunt n
miscare continu sau cu stationri foarte scurte. Faptul c n timpul miscrii este posibil receptia
de semnal GPS, determin extinderea domeniului de utilizare a acestei metode de msurare. De
asemenea, este adevrat faptul c msurarea cinematic este cu mult mai sensibil la pierderea de
semnal dect msurarea static.

40
Prelucrare n timp real sau prelucrare ulterioar
Metode de msurare n timp real
n prealabil trebuie s retinem c metod n timp real n sens strict nu exist n realitate,
de aceea unii autori n loc de timp real folosesc expresia timp reala apropiat.
Metodele prezentate n acest capitol nu sunt metode n timp real n sensul strict al
cuvntului, dar le putem numi metode n timp real, cci timpul scurs ntre msurarea si
nasterea coordonatelor este de cteva secunde, iar n cazul metodei cinematice (Real Time
Kinematic, RTK) n timp real ce v este prezentat ea poate ajunge la mai putin de o zecime de
secund.
Expresia de timp real apropiat (near real time) o ntelegem asupra capitolelor urmtoare
ale crtii, atunci cnd ntre msurtoare si coordonate, respectiv ntre alte date exist uneori zece
minute, eventual una-dou ore, astfel sunt utilizrile meteorologice prezentate n capitolul 9.7.
In functie de metoda de msurare (achizitie a datelor), coordonatele se pot obtine n timp
real, situatie n care coordonatele sunt disponibile la teren sau prin postprocesare, dup o
pregtire si respectiv o procesare adecvat.
Este o cerint fireasc la navigatie, la trasarea geodezic, etc., ca s cunoastem imediat pe
teren situatia antenei receptoare, adic evaluarea msurtorilor, prelucrarea, indicarea /
prezentificarea coordonatelor s fie de-a dreptul n acelasi timp cu msurarea. Deci msurarea si
prelucrarea nu difer. Aceasta este msurarea n timp real (real time).
Fat de aceasta, sunt asemenea ndatoriri, atunci cnd de-a lungul unei msurri de durat
mai lung, cu scopul de a atinge o exactitate mai mare, mai apoi urmnd un calcul mai lung, este
nevoie de analiz, aceasta o efectum ulterior n birou. Dac separm prelucrarea, o defalcm n
timp de msurare, atunci vorbim de prelucrare ulterioar (post processing).
Pretentia fat de rezultatul ct mai exact si imediat a adus o rezolvare nou n domeniul
rezolvrii tehnicii de msurare relativ n timp real.
n toate cazurile problema de baz este de a determina distanta (range) ntre receptor si
satelitii GPS, care se poate realiza prin dou tipuri de observatii:
-Msurarea fazei codurilor din componenta activ a semnalului;
-Msurarea fazei purttoarei semnalului (carrier phase).
Aceast a doua metod de realizare a msurtorilor GPS, prezint o important deosebit
pentru aplicarea acestei tehnologii n domeniul geodeziei.

Msurarea fazei codurilor din componenta activ a semnalului
Aceast metod de determinare a intervalului de timp necesar pentru parcurgerea de ctre
semnalul emis de satelit, a distantei de la satelit la receptor, se realizeaz utiliznd componenta
semnalului continut de codul disponibil, respectiv C/A sau P.
Determinarea se realizeaz prin intermediul unui procedeu de corelare ncrucisat a dou
semnale, respectiv cel care soseste de la satelit la receptor si cel generat de receptor care este o
replic identic cu cea a satelitului care a emis-o, recunoscut de receptor prin intermediul
secventei PRN, numit si amprent a satelitului receptionat.
Aceste dou semnale sunt identice ntre ele dar, se gsesc decalate de timpul necesar
pentru ca semnalul s parcurg spatiul de la satelit la receptor (~ 20 200 km. n - 0.067 sec).
Timpul de zbor At, reprezint decalajul de timp necesar pentru ca replica generat de
receptor s se alinieze perfect cu semnalul transmis de satelit.

41


Fig. 3.4 - Timpul care se msoar
Dac notm cu
j
i
R distanta considerat ntre satelitul j si receptorul i, teoretic aceasta
poate fi obtinut cu ajutorul relatiei cunoscute:
t c R
j
i
= (3.4)
unde:

R
j
i
- distanta considerat ntre satelitul j si receptorul i;
458 , 299792 = c km/s viteza luminii n vid;
At - reprezint decalajul de timp necesar pentru ca replica generat de receptor s se
alinieze perfect cu semnalul transmis de satelit.



Fig. 3.5 - Origini de timp GPS

Distanta determinat n acest mod nu reprezint asa numita pseudodistant", deoarece
ceasurile receptorului si satelitului nu sunt sincronizate, ntre ele existnd o eroare de ceas
(offset).
Considernd c n exemplul urmrit sunt trei origini de timp GPS, dup cum se poate
vedea n fig.4, rezult:
-originea timpului atomic ta" care se consider referint fundamental;
-originea timpului ceasurilor de pe satelit t
j
";
-originea timpului ceasului receptorului t
i
";
Reducnd toate originile de timp, la originea timpului atomic t
a
", relatia (3.4) devine:


( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) [ ] t t c t t c
i j i j i i j j
j
i t t t t R
+ = + + =
(3.5)
sau:

( ) [ ] t t c
j
i
j
i R
+ =
(3.6)
42
Ecuatia care exprim valoarea pseudodistanei" la epoca t" devine:


( ) ( ) ( ) t c t t
j
i
j
i
j
i R

+ =
(3.7)

Msurarea pseudodistantelor poate fi realizat numai prin utilizarea codurilor, deoarece
numai acestea pot da indicatii asupra momentului cnd marca de timp este emis de satelit si
poate fi detectat de receptor.
Dac se consider c toate ceasurile atomice de la bordul satelitilor sunt sincronizate, n
aceast ipotez, totusi, nu se poate ca s nu apar un decalaj ntre ele, decalaj care s aduc o
eroare de ns (10
-9
sec), eroare care afecteaz distanta satelit-receptor, cu cca. 30 cm.
Ceasurile receptoarelor GPS sunt ceasuri cu cuart, ceasuri a cror stabilitate n
functionare este mult mai mic, cu cteva ordine de mrime, dect ale ceasurilor atomice de la
bordul satelitilor.
Se poate considera c si aceste ceasuri pot fi sincronizate dar cu o eroare de aproximativ
o ms (10-sec), eroare care ar afecta distanta satelit - receptor cu cca. 300 km,
Aceast valoare nu poate fi acceptat si pentru eliminarea ei se consider, ca
necunoscut, eroarea de ceas a receptorului, ( ) t
i
, la epoca de msurare.
In aceste conditii, ecuatia care exprim valoarea pseudodistantei, capt forma:

( ) ( ) ( ) ( ) t c t t c t
i
j
i
j
j
i R

=
(3.8)
Ca n orice alt gen de msurtori geodezice, observatiile GPS, prin care se determin
pozitiile relative sau absolute ale unor puncte pe suprafata terestr, pot fi prelucrate prin metoda
celor mai mici ptrate.
Modelul matematic al prelucrrii se bazeaz pe conditia cunoscut, n care numrul de
observatii, este mult mai mare dect numrul de necunoscute.
Avnd n vedere cele dou metode principale de efectuare a observatiilor, respectiv
metoda static si metoda cinematic, n ambele cazuri numrul de observatii este dat de
parametrii nj si nt, unde:
n
j
= numrul de sateliti receptionati;
n
t
= numrul de epoci receptionate de la fiecare satelit vizibil (receptorul, n timpul
observatiilor este n contact permanent cu toti satelitii si nregistreaz epocile msurate la
anumite intervale de timp, de exemplu n msurtorile statice la interval de 15 sau 30 secunde, n
functie de tipul de msurtori care se execut);
In cadrul metodei statice de determinare a coordonatelor, cu ajutorul tehnologiei GPS,
receptoarele stationeaz pe punctele care urmeaz a fi determinate, pentru diverse epoci de
msurare n functie de preciziile de asteptat, necunoscutele fiind reprezentate de:
-3 corectii ce se calculeaz pentru cele trei coordonate tridimensionale ale fiecrui punct;
-o corectie pentru eroarea de ceas a fiecrui receptor pentru fiecare epoc, pentru un total
de 3 - sunt necunoscute;
Modelul matematic poate fi definit de relatia:

t t j
n n n + 3
3
t t j
n n n (3.9)
( ) 3 1
j t
n n

1
3

j
t
n
n
Numrul minim de sateliti care conduc la o solutie este n
j
= 2 sateliti, care necesit un
numr minim de n
t
= 3 epoci de msurtori.
Cu acest model este posibil o solutie instantanee de pozitionare, unde cele 4
necunoscute sunt rezultatul fiecrei epoci generat de cel putin 4 sateliti
43
Modelul care coincide cu n
j
= 2 sateliti si n
t
= 3 sau n
t
> 3 epoci de msurtori, pentru
metoda de pozitionare static, teoretic este posibil.
In practic, totusi rezultatul nu este acceptabil din cauza unei conditii proaste de
configurare a sistemului de ecuatii de observatii care necesit epoci de msurare dispersate n
timp, cum ar fi de exemplu la anumite ore, pentru a asigura o conformatie geometric ct mai
bun a constelatiei de sateliti vizibili.
In timp ce receptorul achizitioneaz 3 epoci la un interval de cteva secunde, satelitul
parcurge ntr-adevr o portiune scurt de orbit, aceast situatie fiind comparabil cu o
intersectie clasic cu o baz foarte scurt n care rezultatele de asteptat sunt slabe.
O alt situatie posibil const n receptionarea a cel putin 3 epoci de msurtoare de la 2
sateliti, mpreun cu cel putin 3 epoci de la alti 2 sateliti. Aceast situatie este de asemenea destul
de rar, dar este util n circumstante speciale, cum ar fi de exemplu msurtorile GPS n
centrele urbane, unde vizibilitatea la constelatia satelitar este obstructionat de constructii.
In cazul metodelor cinematice de determinare a coordonatelor punctelor, modelul de baz
se obtine direct din consideratiile date de miscarea receptorului si din numrul de coordonate
necunoscute ale statiilor care devine 3n
t
. mpreun cu cele n
t
necunoscute aferente corectiilor de
ceas ale receptoarelor, numrul de necunoscute ajunge la 4n.
In acest caz modelul, definit de relatia (3.9) devine:

t t j
n n n 4 (3.10)
n care
4
j
n
n cadrul metodei cinematice, pozitia si viteza de deplasare a receptoarelor mobile poate
fi determinat n timp real dac se obtin, simultan, msurtori de la cel putin aceeasi 4 sateliti.

Msurarea fazei undei purttoare mixate a semnalului (carrier phase)
Lungimea (range), receptor - satelit, poate fi obtinut si prin msurarea fazelor
portantelor L
1
si L
2
, metoda presupunnd urmrirea unui satelit "j" n lungul orbitei sale la o
epoca initial t
0
" si respectiv la o epoca oarecare t".
La momentul t
0
" distanta (range) de la satelitul j" la receptorul i" poate fi exprimat ca
o sum, dat de numrul ntreg de cicli ai undei de la satelit la receptor, plus o fractiune de
lungime de und, care exprim o fractiune de ciclu ntreg de lungime de und.
In realitate, aceast mrime se msoar, n timp ce numrul de cicli ntregi denumit
ambiguitate de faze", rmne ca o nou necunoscut pentru fiecare satelit observat - fig. 3.6.



Fig. 3.6 - Principiul de msurarea fazei undei purttoare mixate a semnalului
(carrier phase)
44
Dac observatiile au nceput la epoca t
0
", la epoca t", satelitul a parcurs o portiune de
orbit si la noua msurtoare (epoc) a distantei de la satelit la receptor, se va msura fractiunea
de ciclu ntreg de lungime de und la momentul t" si va apare necunoscuta aferent
momentului t", pentru numrul care va exprima ciclii ntregi de lungime de und, respectiv
ambiguitatea la momentul t".
In acest caz, receptorul este n situatia de a determina fractiunea de ciclu ntreg dar nu si
ambiguitatea de faz, chiar dac aceasta se presupune c rmne la aceeasi valoare.
Dac se presupune c ambiguitatea" rmne la aceeasi valoare trebuie mentinut contactul
cu satelitul ntre diferite epoci de msurare si pe urm continutul numrului ntreg de cicli se
schimb datorit miscrii relative a satelitului fat de receptor. Pierderea contactului receptorului
cu satelitul, generat n special de obstacole n calea semnalului, supranumit cycle slip",
provoac aparitia unei noi ambiguitti de faz, necunoscut care apare la fiecare ntrerupere de
semnal.
Modelul matematic de msurare a fazei undei purttoare mixate a semnalului propus de
Hofmann- Wellenhof (1992), are urmtoarea expresie:
( ) ( ) t f N t
j
i
j j
i
j
i
j
i

+ + =
1
(3.11)

j
i
- msurtoarea de faz exprimat n cicli;
- lumgimea de und;

( ) t
j
i

- distanta geometric;


N
j
i
- ambiguitatea de faz (numrul ntreg de lungimi de und) care este independent de
t ;

f j
- frecventa semnalului de la satelit

j
i
- combinatii ale erorilor de ceas ale satelitului j si respectiv ale receptorului i
Fcnd substitutiile oferite de combinatiile erorilor de ceas rezult:

( ) ( ) ( ) ( ) t f N t t f t
i
j j
i
j
i
j j j
i

+ =
1
(3.12)
n care produsele f reprezint contributiile erorilor de ceas ale satelitului si ale
receptorului Utiliznd notatiile folosite pn acum, numrul de observatii este de asemenea
generat de produsul dintre nj numrul de sateliti vizibili si nt numrul de epoci nregistrate de la
fiecare satelit, n conditiile n care numrul de necunoscute se majoreaz cu nj necunoscute ale
ambiguittilor de faz, respectiv cte o necunoscut pentru fiecare satelit
In cazul pozitionrii GPS prin metoda static, pentru un punct singular modelul este dat
de relatia:

t j t j
n n n n + + = 3 (3.13)
unde:
3 + =
j t t j
n n n n
( ) 3 1 +
j j t
n n n

1
3

n
n
n
j
t

Numrul minim de sateliti necesari, pentru ca sistemul s admit o solutie este ca n = 2
sateliti, care necesit minimum n
t
= 5 epoci de msurare. Aceast solutie nu este practic
utilizabil din cauza unor conditii geometrice dificil de realizat.
Alte solutii ntregi se pot obtine pentru urmtoarele cazuri:

45
n
j
= 4 sateliti - n
t
_ 3 epoci;
n
j
= 5 sateliti - n
t
_ 2 epoci;

In cazul pozitionri GPS prin metode cinematice pentru un punct singular, utiliznd
msurarea fazei undei purttoare mixate, considernd 3n
t
necunoscute aferente la cele trei
coordonate ale punctelor stationate de receptoarele care se deplaseaz (rovere) modelul de baz
este dat de relatia:

j t t j
n n n n + 4

j t t j
n n n n = 4 (3.14)
( )
j j t
n n n = 4
unde:

4

j
j
t
n
n
n
Numrul minim de sateliti care admit obtinerea unei solutii este n
j
= 5 sateliti, fapt ce
presupune un minimum de epoci de msurare n
t
= 5 epoci, dar este posibil s se obtin solutii
ntregi si n alte configuratii, cum ar fi:
n
j
= 6 sateliti - n
t
_ 3 epoci;
n
j
= 8 sateliti - n
t
_ 2 epoci;
Este de consemnat c, solutia cinematic pentru n
t
=1 este posibil n cazul sistemului de
pozitionare prin msurarea fazei undei purttoare mixate.
In consecint, pozitionarea cinematic cu msurare de faz e posibil numai dac cele n
necunoscute ale ambiguittii de faz sunt cunoscute cu ajutorul procedurii tehnice numite
initializare", fr de care metodele cinematice nu pot functiona.
Cunoscnd ambiguittile, modelul distante rezultate din msurtori de faze", din punctul
de vedere al raportului necunoscute/ecuatii de erori, este echivalent cu modelul distante
rezultate din msurtori de coduri"

3.3.Poziionarea cu tehnologia GNSS

Conceptul de pozitionare implic notiunea de pozitie care este reprezentat de obicei,
printr-un set de coordonate (rectangulare, sferice, etc.). Pozitiile pot fi determinate n diferite
moduri, utiliznd diferite instrumente sau sisteme de instrumente de msurare (Moldoveanu C.,
2002).
Posibilittile prin care se poate determina pozitia sunt urmtoarele:
-ntr-un sistem de coordonate bine definit - respectiv pozitionare punctual sau
pozitionare absolut;
-n raport cu un alt punct sau mai multe puncte, considernd un punct ca fiind originea
sistemului local de coordonate - respectiv pozitionare relativ.
Ca urmare, prin pozitionare se ntelege determinarea pozitiei obiectelor stationare sau
aflate n miscare (mobile) prin una din cele duo metode prezentate (Moldoveanu C., 2002).









46
Privire de ansamblu a metodelor dese de msurare si prelucrare n ordinea dezvoltrii
(din Adam J. et. al., 2004)
Tabelul 3.1
Tipul de
soluie
Modul de
definire
al locului
Prelucrare n
timp deal sau
ulterior
Msurtoare
cod sau
msutroare
faz
Categoria de exactitate
Navigatie Absolut Timp real Cod Decametric
DGPS Diferential Timp real Cod Metric
Static Relativ Post procesare Faz Milimetric-centimetric
Cinematic Relativ Post procesare Faz Centimetric
RTK Relativ Timp real Faz Centimetric

Clasificarea metodelor de culegere a datelor cu tehnologia GNSS
Tabelul 3.2
Nr. crt. Modul de definire a locului Metoda (soluia) Varianta
Navigatie -
1
Absolut
Static -
Static traditional
Static rapid Static
Reocupare
RTK
Stop&Go
2 Relativ
Cinematic
Cinematic real
3 Diferential DGPS -


Metode si procedee GPS de pozitionare diferential
(din Bos N., Iacobescu O., 2007)
Tabelul 3.3
Caracteristi
ca
Metoda
Condiii
de
aplicare
Precizie
Durata
observaiil
or
Avantaje
Inconvenien
te
Aplicaii
Static
Baze
mari,
peste 10
km,
receptor
dubl
frecvent
(L
1
,L
2
)
(5mm+
1ppm)
30min-1h
Precizie
ridicat si
omogen
pe
suprafete
mari
Timp mare
de stationare
Retele
geodezice de
baz (clasa
A,B)
Rapid-
static
Baze
scurte,
sub 20km
(L
1
,L
2
);
sub 10km
(L
1
)
(510m
m
+1ppm)
210min,
dup caz
Rapid,
eficace,
fr
mentinere
a
contactul
ui cu
satelitii
Minim 5
sateliti si
GDOP < 8
Retele de
ndesire si
poligonometri
ce
Cinematic
Numr
mare de
(1cm+
2ppm)
Initializare
sub 5 min,
Metod
rapid,
Reinitializar
e n cazul
Retea de
ridicare si
47
puncte pe
suprafete
reduse,
libere
observatia
cteva
secunde
productiv

ruperii
receptiei
detalii
Stop & Go
Numr
mare de
puncte pe
suprafete
limitate,
neacoperi
te
(12cm
+3ppm)
30sec2mi
n
Procedeu
de
randamen
t si
precizie
bun
Pierde teren
n fata RTK
Ridicarea
detaliilor n
extravilan,
GIS
Diferenial
n timp real
(RTK)
Logistic
special,
baze sub
35-40km
(1cm+
2ppm)
10-15
secunde
Pozitiona
re n timp
real cu
precizie
bun
Receptoare
cu soft
special,
echipament
radio UHF
Retele de
sprijin,
poligonometri
ce si de
ridicare

Metode de pozitionare GNSS
Tabelul 3.4
Nr.
crt.
Criteriul analizat Metoda utilizat
Domeniul de
precizie
Msurarea fazei codurilor din
componenta activ a semnalului
m, dm
1 Dup principiul pozitionrii
Msurarea fazei undei purttoare
mixate a semnalului
mm
Metoda absolut 5,0 m
2 Dup felul pozitiei determinate
Metoda relativ cm, mm
Pozitie fix - metod static
3
Dup pozitia receptoarelor n
timpul nregistrrii Pozitie mobil - metod cinematic
n timp real (Real Time)
4 Dup tipul de prelucrare
Postprocesare (Post Procesing)

Principiile metodelor de pozitionare cu tehnologia GNSS respectiv sistemul NAVSTAR
GPS sunt prezentate n continuare.

Principiul metodei de poziionare absolut a punctelor
Metoda absolut de determinare, se utilizeaz pentru determinarea coordnatelor spatiale
WGS84 (point positioning) ale unui punct izolat, utiliznd un singur receptor.
Coordonatele determinate n acest mod se numesc coordonate de navigare, iar rezultatul
(solutia) se numeste rezultat de navigare. Dac lsm mai mult timp ntr-un loc un receptor de
navigare pornit, atunci dac este potrivit pentru aceasta - ncepe s fac o media a pozitiei, prin
aceasta se poate corija ceva pe exactitate.
Datorit numeroaselor surse de erori (de exemplu refractia, erorile orbitelor satelitilor sa)
precizia de determinare este limitat.
Precizia potential n pozitionarea absolut, poate fi practic influentat si dirijat din segmentul de
control al sistemului prin tehnica S-A. Cu o probabilitate de 95%, se poate afirma, c precizia acestei
metode n determinarea pozitiei planimetric este de cea. 100 m, iar n pozitionarea altimetric de 140 m dac
S-A este activat. Aceast precizie poate fi mbunttit numai prin msurtori ndelungate (pe durata unei
zile ntregi), sau prin procedee speciale.
48
Din punct de vedere geodezic, aceast metod se poate folosi atunci cnd pe suprafata de
lucru nu sunt puncte date (coordonate spatiale cunoscute), care se pot folosi ca si puncte de
referint.
Pozitionarea unui punct izolat poate avea loc cu:
-receptorul fix - msurare static;
-receptorul mobil - msurare cinematic.
Ca msurtori, intr n atentie doar msurarea pseudodistantelor cu ajutorul codurilor, deci este
suficient s dispunem de un receptor cu caracteristici tipice pentru navigatie.
Pentru a obtine o solutie n timp real, trebuie s dispunem de minimum 4 pseudodistante msurate
concomitent spre patru sateliti, necesare la determinarea celor 4 necunoscute (3 coordonate carteziene X, Y,
Z, si eroarea de timp At). Msurtorile cu coduri fiind univoce, se pot obtine solutii n timp real, chiar dac
temporar un semnal este ntrerupt.
Metod cinematic absolut presupune ca antena s fie pozitionat pe un vehiculul mobil.
Initial sistemele de definire global au fost realizate cu acest scop de navigare, pentru
definirea rapid a situatiei mijloacelor militare si coordonarea ctre tint. n metoda de folosire
civil, are o semnificatie n navigatie, aviatie si n deplasarea pe drumurile publice si este n
dezvoltare continu. Exactitatea metodei se poate mri cu repararea msurrii codului.

Principiul metodei de poziionare relativ a punctelor
Pozitionarea GPS relativ are ca scop determinarea unui vector baseline sau a
componentelor vectorului care uneste dou puncte geodezice n care se stationeaz si se
receptioneaz simultan cu dou receptoare GPS diferite - fig. 10.
Prin msurtori simultane n dou puncte stationate cu echipamente GPS spre aceiasi
sateliti, se poate determina vectorul bazei ntre cele dou statii, acesta fiind definit prin
coordonatele relative AX, AY si AZ n sistemul WGS 84.
Fie A un punct geodezic cu coordonate geodezice spatiale cunoscute si un punct geodezic
B, care este considerat nou.
Coordonatele punctului B se vor putea calcula cu formulele:

D X X AB A B
+ =
(3.15)


Z
Y
X
Z Z
Y Y
X X
AB
AB
AB
A B
A B
A B
AB

=
(3.16)
Pozitionarea relativ se va putea face fie cu msurarea codurilor, fie cu msurarea
diferentelor de faz, care de fapt se aplic curent n practic. Este necesar s se fac msurtori
simultane cu cel putin dou receptoare, care s fie amplasate n punctele A si B, care
presupunem c vd n acelasi timp satelitii i , j .



Fig. 3.7 - Pozitionarea relativ
49

n aceste conditii se pot realiza combinatii liniare care se numesc diferente simple, duble
sau triple. Prin aplicarea acestor algoritmi se elimin eroarea generat de asincronismul ceasului
de pe satelit, erorile datorate ceasurilor celor dou receptoare si erorile datorate ambiguittilor de
faz. Marea majoritate a soft-urilor care prelucreaz msurtori GPS, utilizeaz aceste diferente
care folosesc modele matematice ce vor fi prezentate n continuare.

Diferena simpl
Se consider dou receptoare amplasate n punctele de statie A si B, din care se observ
simultan, satelitul j - fig. 3.8 care emite continuu semnale GPS, fr a avea ntreruperi, care ar
cauza asa numitele cycle- slip ".














Fig. 3.8 - Diferenta simpl

Se pot scrie, pentru fiecare punct, ecuatiile prezentate n grupul de formule, respectiv
ecuatia pentru msurtorile de faz, att pentru punctul A ct si pentru punctul B:

( ) ( ) ( ) ( ) t t t t
A
j
jA
jA
j
j
jA
f
N
f

+ =

1


( ) ( ) ( ) ( ) t t t t
B
j
jB
jB
j
j
jB
f
N
f

+ =

1
(3.17)

Fcnd diferenta dintre cele dou ecuatii, se obtine:


( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) t t t t t t t t
A
j
jA
jA
B
j
jB
jB
j
j
jA j
j
jB
f
N
f
N
f f



+ + =

1 1

( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ] t t t t t t
A B
j
jA jB
jA jB
jA jB
f
N N

+ =


1
(3.18)

Se poate constata, c diferenta simpl elimin partea de eroare generat de produsul faS(t)
generat de asincronismul ceasului de pe satelit, att ct este comun la cele dou ecuatii.
Actioneaz, n orice caz, n continuare cotele de eroare datorate ceasurilor celor dou
receptoare si cotele de eroare datorate termenilor ambiguittilor de faz
Ecuatia (3.18) reprezint ecuatia pentru diferenta simpl n care putem introduce
urmtoarele notatii:

N N N jA jB jAB
=



( ) ( ) ( ) t t t
jA jB jAB
=



( ) ( ) ( ) t t t
jA jB jAB
=

50


( ) ( ) ( ) t t t
jA jB jAB

=

Dac se substitue relatiile rezult


( ) ( )

AB
j
jAB
jAB
jAB
f
N
t t + =

1
(3.19)

Diferena dubl
Se consider dou receptoare amplasate n punctele de statie A si B - fig. 3.9, din care se
observ simultan satelitii j si k care emit continuu semnale GPS cu frecvente identice, adic f
j
=
f
k
fr ntreruperi generatoare de cycle slip", sateliti pentru care se pot scrie dou ecuatii de
diferent simpl conform relatiei ( 3.19):

( ) ( )

AB
j
jAB
jAB
jAB
f
N
t t + =

1
(3.20)

( ) ( )

AB
k
kAB
kAB
kAB
f
N
t t + =

1
(3.21)
Admitnd ipoteza egalittii frecventei semnalelor emise de la cei doi sateliti, scznd cele
dou ecuatii (1.24 si 1.25) de diferent simpl, obtinem:

( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
N N jAB kAB
jAB kAB
jAB kAB
t t t t + =

1
(3.22)
Utiliznd notatiile de la grupul de formule introduse pentru diferenta simpl, rezult n
continuare:

( ) ( )
NjkAB
jkAB
jkAB
t t + =

1
(3.23)














Fig. 3.9 - Diferenta dubl

Formula (3.23), reprezint ecuatia pentru diferenta dubl si este de notat c ea elimin
erorile generate de ceasurile receptoarelor cu ajutorul celor dou ecuatii ale diferentelor simple si
permite determinare necunoscutelor ambiguittilor de faz.
Eliminarea erorilor datorate ceasurilor receptoarelor este ratiunea si caracteristica de baz
a tuturor programelor de prelucrare a msurtorilor GPS.
Aceast concluzie este asigurat de obligativitatea ca toti satelitii s emit n aceeasi
frecvent, iar observatiile s fie executate simultan.
n continuare, se pot scrie n mod explicit, dup cum urmeaz:

( ) ( ) ( ) ( )

+ =
jA kA jB kB jkAB
t t t t
(3.24)

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) t t t t t
jA kA jB kB jkAB

+ =
(3.25)
51

N N N N N jA kA jB kB jkAB
+ =
(3.26)

Diferena tripl

Pentru a elimina ambiguittile de faz, necunoscute, fig. 3.10 deoarece acestea sunt
independente de timp, se va utiliza tripla diferent (din Punescu, dup Remondi, 1984)
respectiv realizarea diferentei celor dou duble diferente la epocile t
1
si t
2
.



Fig. 3.10 - Diferenta tripl

Ecuatia (3.23) se va generaliza pentru epocile t
1
si t
2
:

( ) ( )
N t t jkAB
jkAB
jkAB
+ =
1 1
1

(3.27)

( ) ( )
N t t jkAB
jkAB
jkAB
+ =
2 2
1

(3.28)
Se presupune de asemeni c observatiile sunt fr ntreruperi (cycle slip), conditie n care
termenii ambiguittilor continu s fie constanti.
Fcnd diferentele celor dou relatii din grupul de formule, se obtine ecuatia diferentei
triple:

( ) ( ) ( ) ( )
N t N t t t jkAB
jkAB
jkAB
jkAB
jkAB jkAB
+ =
1 2 1 2
1 1


(3.29)
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
t t t t
jkAB jkAB
jkAB jkAB 1 2 1 2
1

=

(3.30)
n form simplificat ecuatia diferentei triplei se poate scrie sub forma:

( ) ( )
t t
jkAB
jkAB 12 12
1

(...)
Forma desfsurat a triplei diferente, care contine termenii u si p la momentele t
1
si t
2

contine la rndul ei, 8 termeni fiecare:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
t t t t t t t t t jA kA jB kB jA kA jB kB jkAB 1 1 1 1 2 2 2 2 12
+ + + =
(3.31)

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
t t t t t t t
jA kA jB kB jA kA
j
B
k
B
jk
AB
t t
1 1 1 1 2 2 2
2 12
+ + + =
(3.32)
Avantajul principal al triplei diferente, este c elimin necunoscutele, ambiguitti de faz
si din acest motiv tripla diferent este imun la schimbrile ambiguittii de faz (cycle-slip).
Coordonatele unuia dintre punctele stationate sunt tinute de regul fixe, o eroare de 20 m
n pozitionarea absolut a punctului de referint, afectnd doar cu 1 ppm factorul de scar a
retelei. Coordonatele celui de al doilea punct sunt apoi determinate functie de coordonatele
punctului care au fost tinute fixe.
52
Dac eroarea n pozitionarea absolut apare la mai multe baze msurate, iar bazele
trebuie transcalculate ntr-o retea existent, acest fenomen nu mai are important. Eroarea n
factorul de scar este eliminat n acest caz printr-o transformare Helmert.
In cazul interconectrii mai multor baze ntr-o retea, numai un singur punct al retelei va fi
considerat de referint, deci cu coordonate absolute fixe. Exceptie fac situatiile cnd sunt
stationate puncte incluse n retele GPS fundamentale, de exemplu EUREF, a cror pozitionare
absolut este foarte bine cunoscut, n care coordonatele acestor puncte sunt tratate ca puncte
vechi n prelucrare.
Precizia metodei relative de pozitionare este mult mai ridicat fat de pozitionarea
absolut - a unui punct singular.
Prin combinarea datelor msurate n cele dou situatii sunt eliminate numeroase erori, iar tehnica de
protectie S-A (n prezent dezactivat) este substantial diminuat.
La determinarea relativ a pozitiei punctelor, componentele vectorului baz sunt determinate dup
finalizarea msurtorilor, n cadrul procesrii la birou a datelor, ntruct se necesit datele msurate
concomitent din ambele statii. Pentru o pozitionare relativ n timp real, este nevoie de un sistem de
transmisie a datelor spre una dintre statii, unde are loc procesarea datelor concomitent cu desfsurarea
msurtorilor.
Preciziile care sunt cerute n aplicatiile geodezice, sunt atinse astzi numai prin metodele relative de
pozitionare, efectundu-se msurtori de faz asupra undelor purttoare.
Rationamentele prezentate pentru dou receptoare, pot fi extrapolate far restrictie la folosirea mai
multor receptoare, cu specificatia, c una dintre statii va prelua functia de statie de referint, fat de care se
determin apoi pozitiile relative ale celorlalte statii.

Metode de msurare static
Caracteristicile msurrii statice

Prin metoda staic relativ se poate determina distanta dintre dou sau mai multe puncte,
mai numindu-se si metoda de definire de vector spatial sau baz. Prelucrarea observatiilor se
poate realiza individual, ca si vector (vector by vector, baseline processing), sau prin prelucrarea
mpreun a vectorilor msurati n acelasi timp (multipoint solutions, multibaseline processing).
Rezultatul final este diferenta de coordonate ntre punctele AX, AY, AZ.
Din cauza erorilor ce revin msurtorilor GPS, determinarea coorodnatelor relative se
poate realiza cu precizie centimetric, prin metoda static putndu-se realiza o serie de probleme
din domeniul de precizie a geodeziei. Ca urmae, se utilizraz pe scar larg metoda static-
relativ (pe scurt static).
La nceputul perioadei GPS metoda static a fost singura procedur de msurare
potrivit scopului geodezic.
n cadrul metodei statice, cel putin dou dar n mod normal mai mult de dou receptoare
nregistreaz simultan un timp mai lung n punctele stationate. Perioad de timp, ct efectum
msurtori simultane la aceiasi sateliti o numim perioad de msurare sau sesiune de lucru
(session).
Sesiunile din cadrul unei zile se noteaz cu cifre ce pornesc de la 0 saucu litere. Statiile
ce contin date neprelucrate nregistrate de-a lungul perioadei de msurare, se obisnuieste a se
identifica prin nume ale locului, numere romane si cu semne ale perioadei de msurare. Se
recomand a se msura punctele apropiate unele de altele n perioade identice.
n functie de particularittile procesului de nregistrarea datelor deosebim dou tipuri de
dispunere a vectorilor:
dispunerea polar sau radial;
dispunerea n retea.
n cazul n care unul din receptoare msoar totdeauna n acelasi punct (punctul de
referint), si cellalt receptor se misc sistematic tot alte puncte, se realizeaz o dispunere polar
sau radial a vectorilor. Ca urmare, n fiecare punct montm antena o singur dat, ne avnd
53
posibilitatea de verificare a nltimii antenei sau a punerii gresite n statie a receptorului.
Punctele definite astfel se pot numi si puncte polare spatiale. Dispozitia polar a bazelor este
prezentat schematic n fig. 3.11, iar algoritmul aferent dispozitiei polare dup care se
stationeaz punctele este prezentat n tab. 3.5.






Fig. 3.11 - Vectorii msurrii polare (din Adam J. et. al., 2004)

Receptorul utilizat continuu nregistraz datele n punctul 1 (receptor de referint cu
indicatorul V
3
), n timp ce celelalte dou receptoare (V
1
, V
2
) se deplaseaz continu si succesiv n
punctele de coordonate necunoscute (2,3,4,5) si respectiv n cele dou puncte de coordonate
cunoscute A,B. Este necesar s introducem n cadrul retelei mai multe puncte de coordonate
cunoscute.
Din figur se poate vedea si faptul, c punctul de referint nu este obligatoriu s fie de
coordonate cunoscute.
Dac reteaua nu are nici un punct cunoscut, atunci avem o retea liber.
n exemplul prezentat, coordonate punctului de referint 1 se vor calcula ca medie din
mai multe combinatii.
Algoritmul de lucru aferent dispozitiei polare a bazelor
Tabelul 3.5
Semnalul perioadei de msurare Semnalul
receptorului
a b c d e f
V
1
2 3 B
V
2
A 5 4
V
3
1 1 1 1 1 1

Dac vectorii msurati cu mai multe receptoare se racordeaz unul la altul prin
intermediul puncte de legtur, ca urmare se realizeaz o retea spatial complet de vectori
independenti, realizndu-se o distributie de retea a bazelor. n asemenea caz, comparatia
vectorilor identici msurati n perioade diferite reprezint o posibilitate de verificare, sau
suprapunerea (alturarea) coordonatelor msurate n dou perioade n acelasi punct, respectiv
prezentarea erorilor finale a unghiurilor vectorilor. Particularitatea definirii punctului prin satelit
este c de-a lungul planificrii, nu trebuie s avem n vedere forma retelei.





54







Fig. 3.12 - Distributia n retea a vectorilor msurati
(din Adam J. et. al., 2004)

Vectori msurati n perioade consecutive
Tabelul 3.6
Semnalul perioadei de msurare Semnalul
receptorului
a b c d
V
1
1 B 5 1
V
2
2 4 4 2
V
3
3 3 A A


Vectori msurati n perioade independente unele de altele
Tabelul 3.7
Semnalul perioadei de msurare Semnalul
receptorului
a b c d
V
1
1 5 B A
V
2
2 A 4 1
V
3
3 4 3 2

n figura se observ c reteaua const din aceleasi dou puncte de coordonate cunoscute
(A,B) si respectiv cinci punte noi (1,2,3,4,5), dar acum pozitionm punctele n sesiuni de
nregistrri aferente distributiei n retea
Potrivit planificrii din tabel am format asemenea perioade de msurare, al cror puncte
de legtur (puncte cu indicativul 3,4,A) se vor msura n dou perioade consecutive.
Aceasta nseamn n practic c receptorul poate msura ntr-un punct chiar si fr pauz
dou perioade de timp. n acest caz, nu se pot descoperi eventualele greseli n punctul respectiv
(centrarea, calarea si msurarea nltimii antenei). Ca urmare, este recomandabil, ca n pauza
dintre dou puncte s se efectueze o asezare nou n punct.
n tabelul 3.7, potrivit algoritmului de realizare a observatiilor, se observ faptul c ntre
dou perioade succesive nu sunt puncte de legtur, ci reteaua se compune din acealeasi perioade
independente.
Prin verificare se ntelege msurarea independent de dou ori a 1-2 vectori.
Din punct de vedere al verificrii este avantajos c, n afara celor dou puncte, n fiecare
punct trebuie montat antena de dou ori, independent unul de altul, totodat din cauza
cheltuielilor de transport, aceast solutie nu este neaprat economic.
55
Clasificarea poziionrilor statice
Potrivit preciziei de determinare a coordonatelor si respectiv functie de geometria retelei
vectorilor care se pozitioneaz, n practic deosebim trei variante de lucru din cadrul metodei
statice de pozitionare.

Caracteristicile a trei msurtori statice (din Adam J. et. al., 2004)
Tabelul 3.8
Denumirea
variantei de lucru
Domenii de
utilizare
Precizia de
poziionare
(m)
Lungimea bazei
caracteristice
(km)
Durata
perioadei de
nregistrare
Static traditional < 0,005 > 10 > o or
Static rapid 0,010 - 0,020 < 15 10 - 30 minute
Staic cu reocupare 0,010 - 0,020 < 15 2x(5 -10 minute)

Analiznd datele din tabelul 3.8 se observ faptul c precizia cea mai ridicat o ofer
varianta static traditional.

Varianta static tradiional
La aceast variant de lucru receptoarele din statia de referint si din statiile noi sunt stationare pe
parcursul unei sesiuni de lucru. Pentru a putea rezolva problema ambiguittilor de la msurtorile de faz cu
unda purttoare, este nevoie de un timp ndelungat de observatie. Durata unei sesiuni depinde de lungimea
bazei care se msoar, de numrul satelitilor receptionati si de geometria constelatiei satelitare, ea putnd
varia pentru o baz de 1 - 15 km ntre 30 minute pn la 2 ore.
Aceast metod este metoda principal pentru crearea retelelor geodezice de sprijin. Este suficient
s existe minim dou receptoare GPS care s receptioneze semnal de la aceiasi minim 4 sateliti vizibili si s
aib un timp comun de stationare. Astfel, unul din cele doua receptoare devine punct cu coordonate
cunoscute si determin prin calcul coordonatele celuilalt. Numrul de dou receptoare este minim, n mod
frecvent se utilizeaz cel putin trei receptoare GPS. Cu ct numrul receptoarelor este mai mare, cu att mai
mult creste siguranta determinrilor.
Trebuie tinut cont de faptul c n prezent exist multe statii GPS permanente care pot fi integrate n
reteaua nou, n acest caz numrul receptoarelor crescnd cu numrul statiilor permanente existente. Statiile
permanente de utilizat trebuie s fie amplasate n asa fel nct s poat fi folosite la calcule (distant
proportional cu timpul de stationare)
Variantele statice traditionale sunt cele mai utilizate atunci cnd se vorbeste de realizarea retelelor
geodezice care necesit precizii foarte mari. De asemenea, atunci cnd receptoarele GPS nu sunt de clas
geodezic si este nevoie de precizii mai bune. Ca urmare sunt utilizate la determinarea cu precizie
ridicat a vectorilor (< 0,005 m), respectiv la realizarea retelelor continentale, la construirea
retelei de baz nationale, la programele geodinamice, la determinarea retelelor ingineresti
geodezice, la examinarea miscrilor locale si pe suprafete de lucru, unde lungimea vectorilor
depseste 20 de km.
Din cauza preciziei ridicate, sesiunea de nregistrare este mare, se poate msura ore sau
chiar zile, perioada de msurare fiind definit n primul rnd de precizia dorit, de durata zilei si
lungimea bazei.
n tabel sunt prezentate o serie de particularitti referitoare la elementele aferente
pozitionrii prin variantele metodei statice.
Pentru realizarea retelelor mai mari (de sute de km), putem proceda n dou moduri:
Se poate utiliza principiul de calcul al retelei din mare spre mic;
Se vor realiza retele n care pe ct posibil nu sunt vectori mai lungi de 10 km. Reteaua
mare va fi alctuit din mai multe astfel de retele.
n situatia dezvoltrii retelelor ierarhice de la ordin superior la ordin inferior, prima dat
se va msure lungimea lateral mare a retelei, cu o perioad lung de timp, apoi n fuctie de
punctele determinate se vor determina vectorii mai scurti de 10 km.
56
Dac sunt utilizate recetpoare diferite, poate fi necesar separarea ierarhic a retelei din
cauza conditiilor de nregistrare si prelucrare diferite. n cazul utilizrii receptoarelor cu dou
frecvente, elementele aferente pozitionrii sunt prezentate n tabelul 3.9.

Durata minim recomandat pentru perioada de msurare cu receptoare
cu dou frecventete, n perioade diferite din zi (din Adam J. et. al., 2004)
Tabelul 3.9
Durata perioadei de msurare
Metoda
Lungimea vectorului
[km] Ziua [minute] Noaptea [minute]
< 5 5 - 10 5
5 - 10 15 - 20 5 - 10
10 - 15 > 20 5 - 20
15 - 30 60 - 120 60

30 - 60 120 - 180 120

Pentru baze de pn la 20 km se poate ncerca rezolvarea ambiguittilor considerndu-se
un singur model ionosferic pentru ambele capete ale bazei. Pentru baze de peste 20 km nu este
recomandabil s se ncerce rezolvarea ambiguittilor, n acest caz se utilizeaz un alt algoritm
care elimin n mare msur influentele ionosferei dar nu mai ncearc rezolvarea ambiguittilor.

Mrirea duratei sesiunii (din Punescu C., et. al., 2006)
Tabelul 3.10
Metoda
Numr satelii
GDOP<8
Lungime Sesiune zi
Sesiune
noapte
Rapid static
Minim 4
Minim 5
Minim 4
Pn la 5 km ntre
5 si 10 km
ntre 10 si 15 km
5-10 minute
10 -20 minute
Peste 20 minute
5 minute
5-10 minute
10 -20 minute

Varianta static-rapid
Dezvoltarea programelor de prelucrare la nceputul anilor 1990 a condus la rezolvri
pricipiale noi - respectiv a rezolvrii problemei timpului de initializare, care a fcut posibil
diminuare timpului de msurare din cadrul pozitionrii statice traditionale.
Varianta static rapid (fast static, rapid static) nu difer esentialul de modelul static
traditional, poatndu-se utiliza cu succes doar n cazul vectorilor mai mici de 10-15 km.
O alt conditiei este vizibilitatea a mai mult de patru sateliti (pe ct posibil 5-6) si
geometria bun a constelatiei satelitilor (GDOP). Potrivit literaturii de specialitate, trebuie evitate
perioadele cnd valoarea DOP se modific substantial. Alturi de respectarea acestor conditii, n
primul rnd lungimea perioadei de msurare este definit de faptul c avem la dispozitie receptor
cu o frecvent sau cu dou frecvente. Mrimea sesiunilor de lucru n cazul variantei static rapid
sunt prezentate n tabelul 3.10.
n practic cu receptorul cu o singur frecvent msurm o dat cel putin 20 de minute,
iar cu receptorul cu dou frecvente msurm cel putin 10 minute. Din timpul de msurare scurt
rezult, c nu putem planifica nainte cu sigurant unele perioade, de aceea mai bine ca un
receptor s msoare ntr-un punct determinat, pe mijlocul suprafetei fr ntrerupere, n timp ce
cellalt receptor (sau receptoare) vor stationa n punctele situate n cadrul a mai multi km posibili
(distributie polar). n general la un punct sunt suficiente dou msurtori independente.
Economia msurtorii se poate creste, dac n jurul punctului de referint sunt asezate
mprejur mai multe receptoare. Poate ajuta si prelucrarea si verificarea de mai trziu, dac pe
baza legturii radio, se poate rezolva msurarea si ntre receptoarele mobile. Antena de captare
se aseaz de cele mai multe ori pe o schel de echipamente sau pe un pilon de lungime constant
care s fie ancorat. n ultimul caz, montarea este mai usoar si s-ar elimina (omite) msurarea
(eventual gresit a) nltimii antenei.
57

Durate minim de timp recomandat pentru perioadele de msurare
la metoda static rapid cu receptoare cu o frecvent, respectiv cele cu dou frecvente

Tabelul 3.11
PERIOADA DE MSURARE LUNGIMEA
VECTORULUI [KM] Receptor cu o frecven
[minute]
Receptor cu dou frecvene
[minute]
1 3 15 5
4 5 25 10
6 7 35 15
8 9 45 20


n msura n care stabilim puncte noi ntre dou puncte date (de cele mai multe ori cu
dou receptoare) vorbim despre drumuire GPS (figura 3.13., tabelul 3.12).
n cazul n care avem la dispozitie mai multe receptoare, este recomandat cu scopul
verificrii, s se foloseasc dou puncte de referint.


Fig. 3.13 - Drumuire GPS (din Adam J. et. al., 2004)

Planul de executie al drumuirii GPS
Tabelul 3.12
Semnalul perioadei de msurare Semnalul
receptorului
a b c d e
V
1
A 2 2 4 4
V
2
1 1 3 3 B

Dac surafata de lucru este mai ntins, este recomandabil s se realizeze retele ierarhice,
ntr-o prim faz s se nfiinteze reteaua punctelor de referint cu msurri statice traditionale,
mai apoi prin msurri radiale statice rapide s se msoare celelalte puncte cu vectori de maxim
5 (10) km.
Realizarea msurrii statice rapide se utilizeaz pentru determinarea punctelor geodezice
de ordinul IV si V, a punctelor de ndesire a retelei de sprijin, a punctelor aferente retelelor de
ridicare a detaliilor si respectiv a detaliilor inacesibile altor tehnologii de lucru
Avantajul metodei fat de cel static este viteza (rapiditatea) de realizare, dezavantajul este
precizia mai redus (5-10 mm + mm/km).
Este foarte important n cazul metodei rapid static ca bazele s fie scurte pentru a putea
presupune c distorsiunile ionosferice sunt aceleasi la ambele capete ale bazei, n consecint este
de preferat, att din punctul de vedere al preciziei ct si al timpului de msurare, s se msoare
58
baze scurte (pn la 5-6 km) fat de puncte de referint temporare dect s se msoare baze lungi
(15-20 km) fat de un singur punct central, n toate tipurile de msurtori este important
controlul acestora utiliznd msurtori independente, n special atunci cnd utilizm metoda
rapid static dac timpul de observare este prea scurt, GDOP are valori mari, sau distorsiunile
ionosferice sunt foarte mari, este posibil ca la post procesare programul s rezolve ambiguittile
dar rezultatele s depseasc tolerantele stabilite pentru proiectul respectiv.
Pentru controale independente se recomand:
Ocuparea fiecrui punct a doua oar la o alt or dect n prima sesiune;
Msurarea bazei ntre ultimul si primul punct n cazul procedurii Stop & Go;
Msurarea bazelor independente ntre punctele retelei;
Utilizarea a dou statii de referint;
Fiecare punct nou determinat s aib minim doi vectori independenti de determinare.
n general cu ct baza este mai lung cu att timpul de stationare va fi mai mare.
Noaptea influentele datorate ionosferei sunt considerabil reduse, astfel c pentru
pozitionarea rapid static timpul de stationare poate fi practic njumttit, obtinndu-se aceleasi
rezultate.
Pentru metoda rapid static aceast valoare trebuie s fie mai mic de 8, dar este
recomandabil s alegem sesiunile n perioadele cnd nu depseste valoarea 6. In principiu este
bine s proiectm sesiunile de lucru n perioadele cnd sunt vizibili minimum 5 sateliti cu o
elevatie de peste 15, iar valoarea GDOP este mai mic de 6 att pentru statia de referint ct si
pentru statia mobil.
Din experienta acumulat n mai multi ani de msurtori GPS, se poate enunta, empiric, o
Regul de aur" n baza creia se poate stabili durata unei sesiuni de msurtori. n conditii
optime, n functie de lungimea bazei msurate cu un receptor GPS cu dubla frecventa atunci
cnd se utilizeaz metoda Rapid-Static cu nregistrare la 5 secunde.
Aceasta este: Durata este egal cu 1 min. pentru fiecare km, din lungimea bazei msurate,
dar nu mai putin de 5 min.

Mrirea duratei sesiunii (din Punescu C., et. al., 2006)
Tabelul 3.13
Varianta
Numr satelii
GDOP<8
Lungime Sesiune zi
Sesiune
noapte
Rapid static
Minim 4
Minim 5
Minim 4
Pn la 5 km ntre
5 si 10 km
ntre 10 si 15 km
5-10 minute
10 -20 minute
Peste 20 minute
5 minute
5-10 minute
10 -20 minute

Varianta cu reocupare
Aceast variant mai este cunoscut sub denumirea de reocupare (reoccupation,
intermittent static, pseudokinematic), semnificnd de fapt o msurare static rapid ntrerupt /
repetat.
Receptorul din statia de referint rmne fix, iar receptorul mobil nregistreaz n
punctele noi care sunt stationate pentru o perioad de 3-5 minute. Dup minimum o or (timp n
care se schimb constelatia satelitar) punctele sunt restationate pentru 3-5 minute - fig. 3.14.
n timpul transportului receptorul mobil nu trebuie s rmn n contact cu satelitii
receptionati, el putnd fi n principiu chiar oprit. Precizia metodei este echivalent cu cea de la
metoda rapid-static.
Pozitionarea cu reocupare prezint o serie de caracteristici, dup cum urmeaz:
se pot realiza nregistrri n conditii geometrice mai slabe, numrul satelitilor poate
scade n anumite intervale si la trei;
perioada de msurare poate fi mai redus, poate scade chiar la 5 minute;
59
punctele pot fi restationate cel mai devreme dup trecerea unei ore si din nou,
trebuie efectuat acolo msurtori de cteva minute (functie de aceleasi puncte de
referint);
precizia de pozitionare se poate corecta n functie de datele nregistrate la
reocupare.














Fig. 3.14 - Varianta de pozitionare cu reocupare
1 - Traseu la prima determinare, 2 - Traseu la reocupare

Dezavantajul clar al metodei, este c punctele trebuie stationate de dou ori, de aceea
poate fi economic doar n cazul unei accesibilitti usoare, tocmai din aceast cauz este putin
rspndit n practic.
Msurtoarea de teren este similar cu cea static rapid, n schimb programul trebuie s
fie capabil s calculeze mpreun vectorii msurati mpreun.
Varianta de reocupare (ntoarcere) nseamn n realitate o msurare static, dar asemeni
celei cinematice si aici deosebim aparat de referint fix (master) si mobil, receptor (slave).
Msurtorile receptoarelor mobile le putem lega de un singur punct de referint (single-master),
sau de dou puncte de referint (two-master).
n msura n care pe teren se misc multe receptoare, si se poate asigura msurtoarea n
acelasi timp, atunci putem forma si asemenea perioade, n care n punctul de referint nici nu se
realizeaz msurtoare (zero-master), prin aceasta se poate creste economia (din Adam J. Et. al.,
2004, dup Brian, 1990).
Varianta de reocupare permite procesarea n bloc a vectorilor msurati n perioade de
timp diferite (zile diferite). Dac nu s-a reusit s se prelucreze cu succes o msurtoare static
rapid, se poate realiza o msurtoare de verificare, procesnd n bloc toate observatiille, prin
aceasta utiliznd toate nregistrrile.
Metoda de reocupare se poate folosi cu succes, dac la un moment dat geometria
constelatiei satelitilor nu permite accesibilitatea la mai mult de trei sateliti. n asemenea caz,
efectum o msurare de 5-10 minute, mai apoi revenim dup cteva ore la acel punct, atunci
cnd alti trei sateliti pot fi receptionati. Prelucrarea n bloc a celor dou seturi de nregistrri d
un asemenea rezultat, precum am fi msurat sase sateliti.
n prezent utilizarea variantei cu reocupare, s-a redus considerabil, din cauza aparitiei
metodei statice rapide si a formrii complete a sistemului de sateliti.

Metod cinematic-relativ
Procedeul cinematic de msurare este o metod de pozitionare cu timp foarte scurt de
observatie n fiecare punct, fiind nevoie de cel putin dou receptoare, unul care nregistreaz n
pozitie fix ntr-un punct cunoscut n sistemul de coordonate numit baz (reference), iar cellalt
60
se misc (rover). n acest context, pozitia receptorului (receptoarele) aflat n punctul nou se va
determina functie de coordonatele receptorului fix, din punctul cunoscut (de vreferint).
Ca urmare, prin msurare cinematic se vor determina coordonatelor spatiale al unui
vector ce se formeaz ntre receptorul aflat n miscare si respectiv receptorul fix. Coordonatele
puncului nou (unde stationeaz roverul) sunt obtinute prin nsumarea la coordonatele spatiale ale
punctului de referint (unde stationeaz receptorul fix) a cresterilor de coordonate aferente
vectorului format de baz si rover.
Precizia de pozitionare cu metoda cinamatic-relativ depinde de tipul de nregistrare
(msurtoare cod sau msurtoare faz). Dac se utilizeaz receptoare ce realizeaz o
msurtoare de cod precizia poate fi n domeniul de precizie metrii - submetrii, iar dac utilizm
receptoare ce msoar faza, se poate obtine precizie centrimetric, raportat la punctele de
referint.
La nceputul msurtorilor este necesar determinarea ambiguittilor pentru msurtorile
de faz cu undele purttoare procedeu care generic se numeste initializare.
Dup initializare, unul dintre receptoare rmne fix, iar celellalt va stationa punctele de
determinat, cu conditia s fie asigurat n permanent contactul spre minimum patru sateliti pe
care s-a tcut initializarea. Dac contactul cu satelitii s-a ntrerupt este necesar o nou procedura
de initializare
In cele urmeaz va fi prezentat doar metoda de fixare a ambiguittilor prin
interschimbarea antenelor pe baze scurte. La nceputul msurtorilor receptorul 1 este instalat n
punctul A, iar receptorul 2 n punctul B. Procedeul const n inter-schimbarea antenelor, dup ce
s-au fcut nregistrri cteva minute asupra fazei undei purttoare. Fr ntreruperea
nregistrrilor receptorul din A este mutat n B si invers.

Posibilitile de iniializare
Caracteristica comune ale metodelor cinematice ce se bazeaz pe msurarea fazei, c la
nceputul msurrii este nevoie de definirea combinrii ciclului-pluriinteligibilului a celor dou
diferente. Cu privire la perioada de ncepere a msurrii, definirea combinatiei valorii cu numr
ntreg N o numim initializare, iar punctul de pornire al receptorului mobil l numim punct de
initializare.
n functie de aparat si respectiv de program, sunt cunoscute mai multe proceduri de
initializare dup cum urmeaz: cu msurtoare static, cu brat de baz, cu schimb de anten, n
timpul miscrii.








Fig. 3.15 - Initializare cu msurare static (din Adam J. et. al., 2004)

Cu msurtoare static se pozitioneaz punctul de initializare I raportat la punctul de
referint R (dar pe ct posibil n cadrul a 15 km). Punctul de initializare se poate amplasa la o
distant mai mare, dar prezint dezavantajul c msurtoarea static implic un timp 5-30 minute
de nregistrare, functie de distanta punctul de initializare - receptor.
Dac punctul de initializare este un punct de coorodnate cunoscute (fig. 3.16.) avem
avantajul este c trebuie efectuat o msurare de dou-trei minute cu receptorul mobil.
Dezavantajul const n faptul c un punct cunoscut, care poate fi pozitionat departe de suprafata
de lucru.
61
Conditia initializrii cu succes este ca situatia spatial relativ a punctului de referint R
si al punctului e initializare I, s fie cunoscut cu o exactitate de 1-2 cm.










Fig. 3.16 - Initializare n punct cunoscut (din Adam J. et. al., 2004)

Soluia bra de baz
Prima dat, receptorul geodezic Sercel a fost dotat cu un brat din aluminiu, cu lungime
cunoscut si prevzut cu busol. n punctul de referint, n captul bratului central se aseaz
receptorul static, iar n captul celuilalt brat orientat spre sud, se monteaz cellalt receptor.
Dup scurgerea a 1-2 minute de msurare, poate s porneasc receptorul mobil, cci si aici n
esent este vorba despre o pornire din punct cunoscut, precum n cazul anterior. Este avantajos,
c si o singur persoan poate rezolva problema si practic este nevoie doar de cunoasterea unui
singur punct.













Fig. 3.17 - Brat de baz pe echipament cu talp (din Adam J. et. al., 2004)

Soluia schimbului de anten (antena swap)
Aceast procedur a fost propus de Remondi si Hoffmann-Wellenhof n 1985 (din
Adam J. et. al., 2004) si au realizat-o pentru prima data la receptoarele Trimble.
La nceput un receptor (cu indicativul A) este asezat n punctul de referint, iar cellalt
receptor (cu indicativul B) este asezat la maxim 10 metri de pe un trepied. Aici se efectueaz
cteva epoci de nregistrri (2-8), pentru care sunt necesare 1-2 minute. Dup aceasta, alturi de
nregistrarea continu a semnalelor aceluiasi satelit, se schimb locul lui B si A, mai apoi dup
trecerea a ctorva epoci noi, schimbnd din nou locul, revenind pe locul initial, de unde
receptorul mobil cu indicativul B poate porni pe calea mobil.
Este avantajos c initializarea este rapid, se petrece n 5-6 minute si este necesar doar de
un singur punct cunoscut.
Dezavantajul este c pentru schimbul antenei sunt necesare dou persoane, iar punctul de
referint ar trebui s fie n apropierea suprafetei de lucru.

62














Fig. 3.18 - Initializare cu schimb de anten (din Adam J. et. al., 2004)

Iniializare n timpul micrii (On-The-Fly, OTF -Fig. 3.19)
Din 1994 tot mai multe programe comerciale moderne fac posibil, ca receptorul mobil s
nu trebuiasc s porneasc dintr-un punct cunoscut, adic la receptorul mobil se rezolv n
timpul mersului nu doar valoarea N, dar si problema definirii diferentei de coordonate.
La nceput solutia a fost posibil doar cu o prelucrare ulterioar n posesia unui material
msurate de 200 de secunde, n schimb de aici napoi, se putea calcula retrospectiv pn la
nceputul msurrii situatia exact cu o exactitate de centimetri fat de receptorul de referint.
Astzi procedura functioneaz n timp real, aceasta este conditia fundamental a
sistemului RTK. Dac n timpul miscrii apar deranjamente n nregistrarea semnalului satelitilor
din cauza acoperirii, atunci dup oprirea deranjamentului ncepe din nou procesul de calculare.
Si n cazul OTF exist o perioad minim de msurare, atunci cnd nu exist pierderi de semnal,
ceea ce trebuie asigurat pentru efectuarea calculelor, aceasta n practic nseamn cteva minute.
Avantajul initializrii OTF este clar, limitarea nseamn si aici c punctul (punctele) de
referint trebuie asezat pe o raz de 10 km de la drum. La metoda OTF nu doar timpul de
initializare se scurteaz esential, ci sunt si cazuri n care initializarea nici nu se poate rezolva
altfel din cauza mediului acoperit, perturbat.
Cu rspndirea metodei OTF, s-au pierdut caracteristicile practice ale metodei ingenioase
prezentate anterior.











Fig. 3.19 - Initializare n timpul mersului (din Adam J. et. al., 2004)
Clasificarea msurtorilor cinematice
n practic deosebim trei proceduri cinematice, cu caracteristicile potrivit tabelului 3.14.

Caracteristicile a trei msurtori cinematice
Tabelul 3.14
63
Denumire
Folosire
caracteristic
Greeal punct
caracteristic
Lungimea bazei
caracteristic
Prelucrare
STOP&GO 1-2 cm < 15 km
CONTINU 1-3 cm < 15 km
RTK 1-3 cm
< 5-10 km
< 40 km


Din punct de vedere didactic, diferentierea de msurare cinematic real si
semicinematic, o vedem ca si exemplu (de urmat) cu scopul punerii n valoare mai bine a
diferentei dintre ele. n ambele cazuri descriem un drum cu receptorul mebil, dar n timp ce la
msurtoarea cinematic tot drumul este esential, la metoda semicinematic doar unele puncte
ale ei sunt importante. Aparatele folosite n practic cunosc n esent doar metoda static si
cinematic. Metoda cinematic nseamn c n aceasi perioad putem msura puncte unice,
discrete si drumuri continue. Deci metoda semicinematic si cinematic real se poate schimba
elastic la receptoarele geodezice moderne.
Avantajul mare al RTK, e c poate rezolva toate acestea n timp real.
Putem s deosebim diverse domenii de utilizare a le msurtorilor GPS cinematice de
precizie geodezic, dup cum urmeaz:
Pozitionarea cu precizie a punctelor terestre;
Trasarea punctelor cu precizie;
Urmrirea comportrii n timp a diverselor constructii;
Pozitionarea diverselor vehicule n miscare.


Varianta cinematic de msurare n timp real RTK

n cazul metodei cinematice n timp real se folosesc dou receptoare, unul fix care
stationeaz pe un punct de coordonate cunoscute denumit baz, care este dotat cu un emittor si
respectiv un receptor mobil (rover) care este dotat cu un dispozitiv de receptie, ntre baz si
receptor realizndu-se o legtur radio n timp real - fig. 3.20.














Fig. 3.20 - Schema de realizare a pozitionrii n varianta RTK

Pentru realizarea pozitionrii RTK este necesar realizarea procesului de initializare,
proces care se poate desfsura diferentiat, functie de tipul de receptor si evident de situatia din
teren - fig. 3.21.
Receptorul asezat ntr-un punct de referint functioneaz ca si o statie radio, receptionnd
datele transmise de satelit (msurarea cod, rezultatul msurrii fazei) si care sunt transmise mai
departe, fr prelucrare (si din aceasta rezult c fr ntrziere) ctre receptoarele mobile aflate
64
n apropiere punctului de referint. Receptoarele mobile prelucreaz datele primite ca si mesaj
radio n date de pozitionare aferente punctului stationat cu receptorul mobil.












Fig. 3.21 - Metoda cinematic

Ca urmare, componentele vectorul definit de statia de referint si rover, adugate la
coordonatele din sistemul WGS84 a punctului de referint reprezint coordonatele punctului nou
stationat cu receptorul mobil, in sistemul WGS 84. Aceste coordonate se vor transforma n
sistemul national de referint, prin utilizarea parametrilor de transformare locali sau nationali,
dup caz.
Msurtori efective RTK putem efectua cu cel putin 5 sateliti si configuratia optim a
satelitului. Metoda s-a rspndit datorit extinderii puternice a vitezei de transmitere la distant.
Pe baza transmisiei rapide extraordinare, latentia metodei cinematice n timp real a sczut la
fractiuni de secund.
Cu receptorul mobil se stationeaz n punctele noi, iar coordonatele acestora se vor
determina n timp real. Precizia care se obtine folosind aceast metod de msurare GPS este de
(1 -3 cm).
Aceast metod de msurare GPS se recomand la trasarea elementelor constructiilor, la
ridicarea detaliilor n lucrrile de cadastru.
Nu este recomandat pentru determinarea coordonatelor punctelor retelelor de sprijin sau
de ndesire.

Elementele statiei de referint sunt prezentate n figura 3.22, fiind urmtoarele:
receptor GPS si antena;
program RTK (integrat n receptor);
legtur radio (datalink): modem radio si anten radio (pentru transmiterea
msurtorilor ctre receptorul mobil);
posibilitate de nregistrare date, nregistrarea coordonatelor cunoscut ale antenei si
statiei de referint n sistemul WGS84 sau cel local.












65

















Fig. 3.22 - Elementele statiei de referint Fig. 3.23 - Elementele receptorului mobil RTK
(din Adam J. et. al., 2004) (din Adam J. et. al., 2004)
1.Antena GPS; 1.Antena GPS;
2.Receptor GPS; 2.Tija sustinatoare de antena;
3.Controller; 3.Controller;
4.Trepied; 4. Receptor GPS;
5.Antena radio; 5. Modem radio;
6.Modem radio; 6. Antena radio;
Receptorul mobil este alctuit din urmtoarele elemente:
receptor GPS, anten cu dispozitiv de sustinere anten;
program RTK (integrat n receptor);
legtur radio (datalink): modem radio si anten radio (pentru nregistrarea emisiei
radio a statiei de referint);
unitate de comand manual (controller) pentru introducerea simpl a datelor;
posibilitate introducere date; introducerea parametrilor nltimii antenei si de
transformare (WGS84 sistem national de referint).
Receptorul GPS si modemul radio sunt ntr-un singur aparat. Cu ajutorul telefonului
GSM, se poate realiza si o legtur radio secundar (de sigurant) pentru transmisia de date.
Sistemele RTK au aprut pe piat n prima jumtate a anilor 1990, caracteristic e c
pentru acest scop s-au folosit receptoare cu o frecvent. Cu acest sistem, distanta dintre
receptorul de frecvent si cel mobil nu a depsit ctiva km, partial de aceea, c programele de la
acea vreme aveau probleme cu realizarea initializrii pe distante mari, si pentru c si nivelul de
dezvoltare al tehnicii de transmisie a limitat ndeprtarea fat de baz.
Odat cu dezvoltarea rapid a tehnologiei, a aprut asa numitul RTK la distant, acolo
unde distant dintre receptorul de referint si cel mobil poate atinge chiar si 30-40 km. n aceste
sisteme se folosesc receptoare cu dou frecvente.
n cazul msurtorilor fcute cu dou frecvente, timp necesar pentru initializarea
anterioar este 1-2 minute, fat de 10-20 nainte.
Programele moderne sunt capabile ca n cazul pierderii de semnal, s realizeze din nou
initializarea, chiar si n timpul deplasrii - tehnica on-the fly, msurtorile efectuate cu frecventa
a doua au de asemeni un rol important.
n sistemul modern RTK, n mrirea distantei dintre receptorul de referint si cel mobil,
limita o impune doar transmiterea de date.

66
Receptoarele GPS pot deveni potrivite pentru msurarea RTK doar cu completarea
programului si un hardware special. Alturi de receptoarele traditionale, s-au pus n circulatie si
receptoare GPS special proiectate pentru pozitionarea RTK.
Pentru mrirea eficientei se pot introduce n lucru un numr orict de mare de receptoare
mobile precum si folosirea statiilor de baz aditionale.
Folosirea statiilor de baz auxiliare confer urmtoarele avantaje:
contribuie la eliminarea problemelor legate de mrimea razei de actiune clin jurul
statiei de baz;
msurrile se pot desfsura pe un teritoriu mai mare;
ofer protectie msurrilor n cazul n care s-a pierdut contactul cu satelitii pentru
statia de baz;
permite colectarea de informatii suplimentare ce se pot utiliza la verificarea
rezultatelor msurrilor.

Varianta semicinematic (STOP and GO, PPK)

Pozitionarea semicinematic este utilizat arunci cnd se doreste o determinare rapid a
coordonatelor, dar cu o precizie mai mare, timpul de stationare fiind minim. Este asemntoare
cu metoda rapid static cu deosebirea c prin aceast metod fiecare punct se stationeaz ntre
30
cc
- dou minute, n locul codului P de modulare al purttoarelor L
1
si L
2
folosite n cazul rapid
static, utilizeaz numai purttoarea L
1
modulat cu codul L
1
.
Miscarea receptoarelor se poate face continuu, sau pentru sporirea preciziei se stationeaz
o perioad foarte scurt n punctele noi.
Este o metod de msurare post procesare, de unde si denumirea de post procesion
kinematic - PPK.
Msurtorile cinematice se pot realiza dac dispunem de dou receptoare: unul folosit ca
statie de baz care este fix si cellalt ca receptor mobil - rover.
Montm receptorul static n punctul de referint, iar cu receptorul mobil efectum
initializarea, n functie de dotare si de situatia dinteren (satic de exemplu n figura 3.24).















Fig. 3.24 - Metoda Stop and Go

Odat cu dezvoltarea aparatelor, este tot mai des ntlnit ca etapa de initializare s se
realizeze n timpul mersului, ca umare ceast operatie nu necesit un timp suplimentar.
Dup realizarea initializrii se va stationa cu receptorul mobil punctele care trebuie
pozitionate - fig. 3.24, contactul cu satelitii fiind permanent n timpul miscrii ntre puncte, de
aceea roverul trebuie s miste n cadrul suprafetei de lucru pe trasee lipsite de acoperire, pentru a
nu se pierde initializarea.
67
n cazul punctelor apropiate operatorul se deplaseaz pe jos cu receptorul, care este
montat pe un suport de dimensiuni fixe numit bipod si care se poate monta n statie ntr-un timp
foarte scurt si cu o precizie ridicat.
Dac punctele care urmeaz a fi pozitionate sunt dispuse la distante mari fat de baz,
deplasarea roverului se va realiza cu autovehicul. n acest caz, trebuie rezolvat montarea si
demontarea rapid a antenei de pe autovehicul cu un lact cu magnet, astfel ca s nu fie ntre
timp pierderi de semnal, iar n timpul transportului s aibe asigurat semnalul a cel putin patru
sateliti.
Aceasta este o cerint att de mare, nct chiar si pe suprafetele deschise este greu de
realizat. La initializare OTF aceast cerint nu este valabil, dar este valabil la limitarea de timp
a msurrii minime, lipsite de perturbri.











Fig. 3.25 - Schema de msurare semicinematic (din Adam J. et. al., 2004)

n punctul nou trebuie s se realizeze nregistrri functie de modul de lucru ales, de la
cteva secunde la unu sau dou minute, doar acele puncte fiind pozitionate, unde s-a montat
antena si evident s-au realizat nregistrri.
De aceea, denumirea cea mai frecvent utilizat este Stop and Go, corespondentul n limba
romn stai i mergi sau metoda semicinematic (din Adam J. Et. al., 2004, dup Krauter, 1993).
Receptorul cu antena o fixm pe un suport fix numit bipod, de 1,7-2,0 m (astfel nltimea
antenei nu se schimb, este suficient introducerea n lucrarea o singur dat), care este dotat cu
un dispozitiv cu niel sferic pentru calarea si centrarea n punctul de statie a acestuia.
Punerea n statie a bipodului cu receptorul GPS reprezint operatia premergtoare
declasrii nregistrrii datelor.
Setarea parametrilor se realizeaz n unitatea de control (U.C.) care este n legtur
direct cu receptorul si antena. n cazul pierderii de semnal, trebuie revenit la punctul msurat
anterior (dac programul ofer meniul pornirii de la punctul cunoscut), sau trebuie efectuat
initializarea din nou.
Pentru eficientizarea msurtorilor, un receptor fix poate deservi mai multe rovere. n
cazul a dou receptoare fixe, fiecare punct poate fi definit cu ajutorul a doi vectori independenti.
Verificarea este mai simpl si reprezint o solutie mai ieftin, dac cu receptorul mobil:
Dac vizitm (cutm) puncte cunoscute n timpul mersului;
Revenim la punctul de pornire;
Terminm msurtoarea n punct cunoscut;
Efectum msurtoare static n ultimul punct.
n aceste cazuri, pornind si de la ultimul punct putem calcula punctele msurate
intermediar cu program corespunztor, deci o pierdere posibil de semnal nu pune n pericol
toate rezultatele ce urmeaz.
Metoda stop and go se recomand pentru ridicarea detaliilor, la distante de 5 - 6 km de la
Baz, pe suprafete mai mici se poate utiliza la pozitionarea n mod economic a deteliilor.
Avantajul pozitionrii semicinematice este rapiditatea, iar dezavantajul fat de metodele
statice este c e necesar captarea permanent de semnal ntre dou puncte msurabile.
68
Exactitatea metodei este de 1-2 cm.
Preciziile care se obtin cu aceast metod, se situeaz n domeniul centimetric, respectiv
1-3 cm + 1 ppm.
In urma realizrii unor pozitionri semicinematice (Stop and Go) cu receptoare GPS n
cadrul lucrrilor cadastrale curente din intravilan si respectiv extravilan, s-au desprins
urmtoarele aspecte :
timpul de msurare este mult mai scurt deoarece numrul statiilor este mult mai mic
dect n cazul msurrilor cu statiile totale;
metoda de msurare Stop and Go asigur o precizie superioar;
deoarece nu trebuie s existe vizibilitate ntre statie si punctele de ridicare, iar
distantele pot fi mari, timpul aferent msurrilor va fi mult mai redus dect n cazul
statiilor totale;
pozitionrile cinematice GPS prin varianta Stop and Go, se pot efectua dac se
dispune de o retea de statii permanente distribuite la distante de 30 - 50 km de zona
de lucru, cu receptoare GPS (cu dou frecvente) mai putine, deoarece rolul statiei fixe
va fi luat de statiile permanente.

Metoda cinematic real
Privind la esentialul metodei cinematice reale (true kinematic) ea este n acord cu
semicinematica descris anterior, n timp ce acolo pe noi ne interesau doar coordonatele unelor
puncte alese, aflate n cursul traseului parcurs de receptorul mobil, pn atunci aici este
important nsusi drumul. Deci, aici nregistrarea datelor este continu. Dac dup initializare,
receptorul mobil porneste la drum, se vor nregistra automat la un anumit interval de timp
programat anterior (n general la 1,2,3,5,10 secunde), rezultatele msurtorii cod si faz din
timpul miscrii.
Pentru msurare cinematic continu este nevoie n general de autovehicul, pe care putem
monta n sigurant antena receptorului mobil. Pentru deplasarea pe drumuri ascunse, antena se
poate monta pe portbagaj, sau cu lacte magnetice direct pe acoperisul vehiculului.
Se realizeaz un sistem de prindere extensibil consol, precum o scar, cu care se poate
asigura si instalarea antenei la un punct, astfel devenind posibil initializarea la un anumit punct
sau msurarea unui punct desemnat. La msurarea cilor ferate se realizeaz un mpingtor
manual, care asigur antenei n timpul miscrii mentinerea pe linia axului si situatia vertical.
Msurarea dealurilor presupune un autovehicul de teren.
S-au efectuat deja msurtori de teren de golf cu antena montat pe cositoarea de iarb,
msurare de pmnt cu antena montat. Antena poate fi fixat de rucsacul unui msurtor pe jos,
iar nssi persoana msurtoare poate efectua msurtoarea nu doar plimbndu-se, ci chiar
clrind sau pe biciclet.
Pentru c la msurtoarea cinematic se formeaz un numr mare de dare, ar merita s
facem economie cu memoria aparatului. Este recomandabil, ca msurtoarea s nceap n
acelasi timp n punctul de referint si la receptorul mobil, pentru ca s nu se genereze multe date,
care s ncarce suplimentar memoria.Unele puncte nu le caracterizm cu numr-punct, ci cu
perioada dat n sistemul de timp GPS, aceasta se ntmpl natural automat. Dac la parcurgerea
drumului ar fi necesar deosebirea unor puncte caracteristice, atunci acestea se pot face cu darea
unui semnal extern (trigger).
Momentul de msurare al msurtorului de adncime cu ultrasunete sau expunerea
aparatului foto din nltime, ajunge n registratura GPS, situatia ce tine de un timp dat se poate
defini prin interpolarea cu msurtori GPS.
Msurtori cinematice merit s efectum doar n ferestre de msurare favorabile.
Perioada cea mai favorabil de a efectua msurtoarea, este atunci cnd valoarea GDOP este n
jur de 2 si pe ct posibil s se poate msura mai mult de sase sateliti. De aceea avem nevoie de
sateliti de rezerv, pentru ca s se suplineasc schimbarea brusc de directie sau satelitii ce
sunt eliminati prin acoperirile posibile. Punctualitatea metodei: 1-5 cm + 1 mm/ km. Metoda
69
cinematic continu utilizat de ctre vehiculele mobile, poate servi cu precizie mare la definirea
situatiei, la examinarea miscrii, la evaluarea lungimii segmentului, la msurarea unei suprafete
deluroase (fig. 3.26), la msurtori hidrografice, la msurarea albiei, la evaluarea
fotogrammetriei.











Fig. 3.26 - Msurtoare cinematic (din Adam J. et. al., 2004)

Avantajul metodei cinematice este c e scutit de interventii externe, nregistreaz
automat traseul receptorului mobil, dezavantajul este, n afara celui amintit la semicinematic, c
datele de cantitate mare au nevoie de capacitate mare de memorie pentru stocare.
Prelucrare
Prelucrarea nu difer n principiu de cele amintite la metoda static. Componentele
vectorilor msurati le suprapunem cu coordonatele cunoscute ale punctului de referint, iar mai
apoi coordonatele GPS spatiale astfel obtinute, le transformm n sistem local, dup verificare.
Prelucrarea msurtorile semicinematice continue poate fi nsotit de o munc suplimentar:
poate fi necesar clarificarea msurtorilor (stergerea datelor suplimentare), filtrarea (finisare),
interpolarea si convertirea, pn cnd datele corespund scopului utilizatorului.

Principiul metodei difereniale GPS (DGPS) de poziionare

Exactitatea definirii locului efectuabil cu distantele cod se pot mri n msur
semnificativ prin utilizarea tehnicii GPS (DGPS) diferential. Dac efectum msurtori n
acelasi timp la dou (eventual la mai multe) statii la aceiasi sateliti, iar distanta dintre cele dou
statii nu este foarte mare, atunci efectul erorile regulamentare cu privire la situatia practic a
unor statii este identic. Deci, erorile nu influenteaz diferenta coordonatelor ntre statii. Metoda
este utilizabil att n cazul msurrii statice, ct si a celei cinematice. Alturi de erorile
regulamentare putem aminti eroarea de traseu (linia) si or a satelitului, respectiv erorile
cauzate de ionosfer si troposfer. Si efectul accesibilittii limitate poate fi privit ca si eroare
regulamentar. Multumit nltimii mari a traseului (liniei) satelitului GPS, tehnica DGPS poate
repara exactitatea n sistemele regionale si globale a vectorilor de pn la 1000 km.
S examinm efectul unei erori a traseului ntr-un exemplu simplu (fig. 3.27). n cazul
statiilor A si B, efectul componentelor radiale ale erorilor de traseu Ap, se pot calcula asupra
lungimii vectorului AB din proportia aritmetic:
Aceasta nseamn c efectul erorilor de traseu se pot diminua ntr-o msur
semnificativ. n exemplu, din cauza nltimii traseului de 20 000 km, efectul erorii traseului
presupus de 20 m, lungimea vectorului este una milioana parte, adic 10 cm n cazul vectorului
de 100 km.
S presupunem c efectum msurtori GPS n acelasi timp n punctele A si B (acelasi
timp nseamn si faptul c msurm acelasi satelit). Efectul erorilor regulamentare n punctele A
si B sunt practic identice. S numim punctul A drept statie de referint (cu coordonate cunoscute
n sistemul WGS 84), iar punctul B ca fiind statie mobil (cu coordonate definibile). Pentru
definirea coordonatelor statiei B, putem folosi metode diferite.
70
6
10
000 20
20

= =

km
m
AB
AB

(3.33)
AB AB
6
10

(3.34)














Fig. 3.27 - Efectul greselii traiectoriei este practic
identic asupra situatiei statiilor A si B.

Potrivit metodei de compensare a coordonatelor, definim n acelasi timp coordonatele
punctelor A si B cu dou receptoare de acelasi tip, mai mult cu ajutorul programului integrat.
Din cauza efectului greselilor regulamentare si ntmpltoare, coordonatele definite n
punctele de referint difer fat de coordonate cunoscute. Dup aceasta, reparm coordonate
definite n punctul B cu devierea (abaterea) definit n punctul A. Cu aceasta, aproape c am
eliminat efectul erorilor regulamentare, dar coordonatele punctului B sunt influentate de efectul
erorilor cu caracter ntmpltor din definirea locului punctului A. Folosirea metodei este limitat
puternic c de multe ori nu putem msura punctele A si B cu aceiasi sateliti.
Obtinem rezultate mai exacte cu metoda corectrii distanelor cod, dac definim
corijrile cu privire la unele distante cod msurate, ca si diferenta distantelor calculate prin
utilizarea coordonatelor cunoscute ale statiei si coordonatele msurate n punctul de referint A.
Corectrile trebuie adunate la distanta cod corespunztoare msurat n punctul B. Deci, la
distanta cod msurat adugm corecturi diferentiale mici, din aceasta rezultnd si denumirea
metodei. Dup corectare, msurtorile se pot prelucra conform cu prelucrarea definirii absolute a
locului. Teoretic, rezultatul acestei metode este acelasi, precum cel al corectrii coordonatelor.
Corectarea distantelor cod este nsotit de nenumrate avantaje: n punctele A si B putem folosit
receptoare diferite si programe diferite, putem alege satelitul dorit prin receptorul mobil (dac
receptorul de referint msoar toti satelitii vizibili).
n principiu, cu o singur statie de baz se poate acoperi o suprafat de ntindere de mai
multe sute de km. Pe de o parte dezavantajul corectrii distantelor cod este, c ndeprtndu-ne
de statia de baz, eroarea creste si ea proportional, pe de alt parte din cauza folosirii singurei
baze, nu avem posibilitatea de verificare. Potrivit celor experimentate, n cadrul distantei de 200
km, merit s folosim metoda corectrii distantei cod, n cazul unor distantei mai mari de att
(fr SA), corectarea nu are efect de mrire semnificativ a exactittii.
Definirea locului diferential a fost metoda fundamental a cresterii exactittii n
perioada limitrii accesului (SA). Prin suspendarea limitrii, metoda a pierdut din semnificatie.



71
Sisteme DGPS globale i regionale
Folosirea tehnicii DGPS se extind la distante de mai multe mii de km, sistemul fiind
denumit Wide Area Differential GPS (WADGPS) ( fig. 3.28). Alturi de de statiile monitor ce
functioneaz continuu (perrmanent), functioneaz cel putin centru prelucrtor de date (statie
principal, master), care prelucreaz corecturile diferential sosite n permanent de la statiile
monitor, apoi pe baza datelor unei statii calculeaz corecturile WADGPS. Raportat la sistemele
de mai devreme (cu o singur baz), aici apare prelucrarea unitar a datelor unor baze. Statia
principal returneaz statiei monitor o parte a sistemului de corectri (pe care dup aceasta o
emite ctre utilizatori), pe de alt parte si statia principal emite corectrile ctre mediul su.















Fig.3.28 - Dispozitia principial a tehnicii DGPS

Prelucrarea central a datelor poate urma dou ci. Potrivit solutiei mai simple, datele
corectate ale unor statii monitor primesc date cu nsemntate (important), care intr n mesajul
radio emis pentru utilizatori. n acest caz, prelucrarea este extraordinar de simpl, dar exactitatea
corectrilor n retea este neomogen.
Prelucrarea complex a datelor statiei monitor promit o solutie mult mai exact, al crui
rezultat este modelul unitar al corectrilor diferentiale cu privire la suprafata complet acoperit
cu retea. Iau n calcul efectul erorilor de traiectorie al modelului, al erorii de or a satelitilor, al
ionosferei si al troposferei. Cu ajutorul modelului, statia principal calculeaz valoarea
corecturilor n vrfurile (colturile) retelei ptrate de pozitionare si mrite cunoscute, expus total
suprafetei de deservire. n sfrsit sistemul de corectare ajunge napoi la statia monitor, care
transmite ctre utilizator corectrile cu privire la colturile din suprafata efectiv. Utilizatorul
defineste corectarea cu privire la locul receptorului prin interpolarea apsat din datele cele mai
apropiate ale colturilor.
Mai multe sisteme WADGPS si-u nceput activitata n trecutul apropiat. Partea nord
american deserveste Wide Area Augmentaion System (WAAS), corespondentul european este
EGNOS (European Geostationary Overlay Sevice), n timp ce pe insulele Japoniei functioneaz
MSAS (MTSAT Satellite-based Augmentation System). n toate trei retele, cu privire la
corectarea diferential a colturilor retelei ptrate, statia principal devine ca un emittor radio
ctre satelitul geostationar (raportat la Pmnt, are o pozitie nemiscat), apoi satelitii emit pe
toat suprafata deservit. Ornduirea primar a celor 3 sisteme a fost emiterea corectiilor
diferentiate pentru asigurarea navigatiei si a definirii locului mai exact, dar dincolo de aceasta, se
face posibil si verificare integrittii GPS.

Formatul datelor RTCM
Organizatia cu numele RTCM (Radio Technical Commission for Maritime Service) ce se
ocup cu problemele navigatiei maritime a fost nfiintat n Washington n 1947. Organizatia a
72
stimulat printre altele standardizarea formatului datelor de corectie. Prima versiune a
recomandrii emise (Standard RTCM SC-104 DGPS) a aprut n 1985. Prima versiune a fost
urmat de alte modificri.

Posibiliti de transmitere
Definirea locului n timp real (diferentiat) este necesar n cazul tuturor metodelor,
pentru asigurarea posibilittii de transmitere ntre receptorul mobil si receptorul de referint. n
capitolele anterioare am fcut deja cunostint cu standardul RTCM, care descrie formatele
datelor transmise, dar nu contine recomandri cu privire la legtura dintre cele dou receptoare.
Cele mai importante posibilitti de transmitere sunt urmtoarele:
-unde ultrascurte, pe aparate radio FM (URH) n sistemul RDS (Radio Data System);
-pe aparate radio cu unde medii si lungi n sistemul AMDS (Amplitude Modulated Data
System);
-pe calea semnalelor radio cu emisie (radiere) dirijat (Radiobeacon, 300kHz);
-sateliti geostationari (OmniStar, LandStar, Inmarsat);
-n retele de telefonie mobil;
-pe calea internetului prin rspndirea serviciului GPRS.

Serviciu RDS
RDS foloseste posturi de radio ce functioneaz n lungimea de band ultrascurt (FM) a
unei retele cu acoperire national prin transmiterea corectiilor diferentiale. Corectarea
diferential se rspndesc pe o banda lateral a semnalului audio modulat de frecvent, banda
lateral transmite si alte informatii, de ex.: numele postului de radio. Pentru nregistrarea
corectiilor (demodulare) este necesar un convertor de executie simpl.
Si n Ungaria n a doua jumtate a anilor 1990 a functionat o asemenea retea, datele Antenna
Hungria Rt. au fost transmise ca si emisie a lui Slger Radio RDS. Interesul fat de serviciu s-a
oprit practic prin suspendarea SA, astfel azi nu se mai foloseste reteaua.

Sistemul AMDS
Alturi de reteaua RDS si reteaua posturilor de radio cu unde lungi si medii pe suprafata
Europei de Nord si Centrale emit corectii DGPS la semnalul modulat de amplitudine ce
transmite vocea ca si o modulare de frecvent. Avantajul sistemului AMDS fat de modulatia
RDS este dubl: pe de o parte puterea de distant a emittoarelor de unde medii, dar n special a
celor cu unde lungi este mult mai mare dect cea a emittoarelor FM, pe de alt parte si puterea
AMDS este mai mare, de aceea pericolul perturbrii semnalului este cu mult mai mare. AMDS
transmite bine datele chiar si atunci cnd semnalul audio este slab captabil. AMDS nu
functioneaz doar atunci dac un emittor de capacitate mai mare nu i acoper semnalul. Cu
sistemul s-au obtinut rezultate cu mult mai bune n zona locuit, dect cu sistemul RDS.

Emitoare radio cu emisie dirijat
n peste 35 de state, mai mult de 250 de emittoare radio cu emisie dirijat
(Radiobeacon) transmite corectii DGPS, n primul rnd pentru navigatia maritim. Frecventa
caracteristic a emiterii este 300 kHz. Aceste emittoare au un efect de distant de aproximativ
450 km, astfel c pot acoperi o suprafat mare.
n Europa de Vest (Germania, Franta, Olanda, Belgia, etc.) functioneaz mai multe asemenea
posturi de radio.

Satelii geostaionari
Satelitii geostationari (sunt nemiscati fat de pmnt) de transmitere se afl la Ecuator la
o nltime de 36 000 km, sunt potriviti n mod deosebit si pentru transmiterea corectiilor DGPS.
Caracteristic pentru satelitii geostationari este c emit corectii sistemului WADGPS, pentru
serviciu trebuie pltit n prealabil o tax.
73
n reteaua OmniStar n august 2003 s-a stabilit corectia, pe baza msurtorilor a 90 de
statii de referint dispunse n mare n mod uniform pe tot Pmntul. Datele n format RTCM sunt
transmise ctre utilizare prin transmiterea satelitilor geostationari, caracteristica ntrzierii
(latentei) sosirii corectiei este de cteva secunde. Pentru captarea (receptionarea) corectiilor este
necesar un aparat radio special. Sunt asemenea solutii, n care receptorul GPS si antena se
integreaz cu antena si receptorul necesar pentru receptia corectiei. Cu sistemul OmniStar este
caracteristic atingerea n plan orizonral a exactittii de aproximativ 1 m, iar eroarea ce planeaz
pentru nltime este dubl. Sistemul este asemntor si n cazul satelitilor LandStar. Folosirea
amnduror sisteme este cu plat.
Dezavantajul cel mai important al tehnologiei este c trebuie asigurat vizibilitatea
satelitilor. Pe suprafata trii noastre, satelitii geostationari se vd sub un unghi de nltime, de
aceea n cazul suprafetelor des construite sau acoperite, captarea corectiilor se poate ntrerupe
des.
Reele de telefonie mobil
Specialistii au vzut repede posibilitatea, c si prin intermediul telefoanelor mobile se pot
transmite corectii DGPS ctre utilizator. n timp de posturile radio FM sunt acoperite cu lipsuri
pe suprafata unei tri, acoperirea retelelor de telefonie mobil n majoritatea trilor din Europa
este aproape de sut la sut. Pentru serviciu este necesar o legtur continu de telefon. Mai
devreme, aceste servicii nu erau populare din cauza facturrii pe baz de tax mare per minut.
nainte cu ctiva ani si n Ungaria au functionat servicii asemntoare. Observatorul
Geodezic Cosmic al Institutului de msurare al distantei si Pmntui a pus n functiune n a doua
jumtate a anilor 90 un sistem DGPS n timp real fundamentat pe telefonul mobil de 450 MHz.
Dup desfintarea SA-ului, s-a oprit serviciul. Un sistem similar a fost folosit si n Institutul
Electronic al Ministerului Aprrii. Aceast solutie tehnic nu a fost de succes din cauza
cheltuielilor ridicate.
Prin aparitia serviciului GPRS atunci cnd trebuie pltit nu pe baz de timp ci pe baz
de cantitate au ajuns din nou n prim plan serviciile DGPR ce se bazeaz pe reteaua de
telefonie mobil. Serviciul bazat pe GPRS este substantial mai ieftin, dect cel de mai devreme,
pe baz de tarif/minut.

Internet
Exploatatorii retelei GPS ai EUREF au decis n iunie 2002 asupra drii n folosint a unei
infrstructuri GNSS fundamentat pe Internet. Serviciul cel mai important al sistemului este
emiterea corectiilor RTCM n formatul 2.0, 2.1, 2.2, 2.3 prin intermediul internetului, n
prezent (vara 2003) cu scopul de definire relativ credibil si exact, respectiv cu scopul
navigrii. Sistemul se asteapt ca s fie baz pentru utilizrile din viitorul apropiat (trasee sateliti,
definirea n timp real a parametrilor din ionosfer, troposfer). Pentru luare n considerare a
serviciilor, este nevoie doar de o conexiune internet, programul necesar pentru captarea
corectiilor l putem descrca de pa pagina EUREF. Programul este potrivit ca mesajele RTCM s
fie transmise prin calculator ctre receptorul GPS. Serviciul, necalculnd costurile conexiunii
internet, este gratuit. n mprejurri de teren, serviciul GPRS este disponibil prin legtura Internet
cu telefonul mobil.
Sistemul DGPS global bazat pe Internet (Internet Based Global Differential GPS, IGDG)
pune n functiune n SUA Jet PropulsionLaboratory (JPL). Centrul prelucrtor primeste n timp
real datele de msurare crude de la aproximativ 30 de statii permanente prin intermediul
internetului. Din date se defineste modele sateliti si trasee exacte n timp real, pe care de asemeni
le transmite la utilizatori tot prin internet. Pentru prelucrare se foloseste versiunea dezvoltat n
timp real a programului GIPSY (capitolul 6.5.1.) dezvoltat pentru sarcini cu o palet larg de
exactitate. Sistemul a fost dezvoltat n primul rnd pentru utilizatorii ce dispun de aparate cu
dou frecvente, exactitatea ce se poate atinge oriunde pe Pmnt n sens orizontal este de 10 cm,
iar pe vertical este de 20 cm.

74
Pregtirea i planificarea unei campanii GPS
Planificarea unui proiect GPS const n alegerea unei metode optime de msurare, a
instrumentatiei necesare, precum si planificarea propriu -zis a observatiilor.
Planificarea se deosebeste esential fat de planificarea observatiilor geodezice clasice,
ntruct msurtorile GPS pot fi executate practic pe orice vreme si la orice or din zi. In plus, nu
trebuie s existe vizibilitate ntre punctele retelei, dar se pretinde un orizont liber spre cer de la o
elevatie de 15 n sus.
La planificarea observatiilor ntr-un proiect GPS trebuie tinut cont de mai multi factori:
configuratia satelitilor;
numrul si tipul receptoarelor avute la dispozitie;
aspecte economice.
Configuratia retelei joac un rol mai mic n msurtorile GPS, ea trebuind s fie luat n
seam doar cnd reteaua GPS trebuie legat la reteaua national. Pentru aceasta trebuie s
dispunem de minimum 3 puncte cunoscute bine distribuite fat de reteaua GPS.

Alegerea metodei de msurare
Pentru scopuri geodezice, datorit preciziei ridicate care se cere, nu intr n atentie dect
metodele relative de pozitionare, cu ajutorul msurtorilor de faz asupra undelor purttoare. O
trecere n revist a metodelor de msurare n pozitionarea relativ este dat n tabelul 3.15.

Tabelul 3.15
METODA
DE MSURARE
PRECIZIA CARACTERISTICI
Static 0.1 1 ppm
Durat mare a observatiilor (ore);
Lungimi ale bazelor practic nelimitat.
Rapid-static (5mm+l ppm)
Timp scurt pentru observatii (minute);
Baze < 10 km;
De preferinta receptoare cu dou frecvente;
Constelatie satelitar foarte bun.
Cinematic 3 10 ppm
Timp de observatie foarte scurt (secunde)
Dup initializare este necesar un contact permanent
spre patru sateliti.
Pseudocinematic (5mm+l ppm)
Timp de observatie redus (minute);
ntreruperea semnalului de la satelit este nerelevant;
Este necesar reocuparea punctelor stationate.

In practic este de multe ori avantajos, ca metodele de mai sus s fie combinate. De
exemplu metoda static poate fi utilizat pentru a determina unele puncte de referint n zona de
lucru, care apoi s constituie puncte de plecare pentru msurtorile cinematice si
pseudocinematice.

Alegerea receptoarelor
Pentru baze cu lungimi mai mici de 15 km si n regiuni dispuse la o latitudine medie (cazul
Romniei) sunt suficient de precise receptoarele care opereaz pe o singur frecvnet.
Receptoarele care msoar pe ambele frecvente creaz n timpul prelucrrii datelor posibilitatea,
s se fac combinatii liniare ntre msurtorile de faz si astfel diminuarea sau eliminarea
efectului ionosferei. Numrul canalelor unui receptor este de asemenea important, ntruct de el
depinde numrul satelitilor observati concomitent.
n general este bine ca la un proiect GPS s fie utilizate numai receptoare de acelasi tip.
Este ns posibil si o combinare a receptoarelor, doar softul de prelucrare trebuie s permit
trecerea datelor ntr-un format unic - RINEX (Receiver Independent Exchange Format). Pot
75
conduce la o diminuare a preciziei si utilizarea unor antene de tipuri diferite. Dac antena nu este
integrat n receptor, atunci si lungimea cablului anten-receptor are o oarecare important.
Cablurile scurte sunt usor de transportat si semnalul are o putere mai mare. Cablurile lungi au
ns avantajul unei mai mari flexibilitti n teren. Un receptor din generatia actual are 6 -12
canale, cntreste 4 -5 kg, puterea este de 10 - 20 W la o tensiune de 12 V.

Criterii pentru alegerea punctelor
Pentru alegerea punctelor ce urmeaz s fie stationate cu aparatur GPS trebuie respectate
urmtoarele criterii:
s nu existe obstacole care optureaz orizontul peste elevatia de 15, ntruct acestea
pot diminua numrul satelitilor disponibili;
s nu existe suprafete reflectorizante n apropierea antenelor, ntruct acestea pot
conduce la efectul de multipath (suprafete reflectorizante sunt considerate acele
suprafete la care rugozitatea este mai mic de 2 cm);
s nu existe instalatii electrice de putere mare n apropierea statiilor sau relee de
emisie, acestea putnd perturba semnalele satelitare;
s fe usor accesibile de preferint cu masina;
s fe ferit de distrugere.
n timpul recunoasterii terenului toate punctele GPS trebuie verificate dup criteriile
enuntate mai sus. n cazul n care exist obstacole care mpiedic efectuarea observatiilor (pduri
sau zone dens construite cu cldiri nalte) trebuie stabilite statii excentrice, sau antenele se vor
monta pe stlpi nalti. La recunoasterea terenului se vor stabili n detaliu si drumurile de acces la
punct, precum si timpul de deplasare la punct, pentru a putea tine seama de aceasta n
planificarea observatiilor. Deosebit de dificil este recunoasterea terenului cnd se fac msurtori
prin metoda cinematic, ntruct trebuie stabilite traseele pe care se vor deplasa receptoarele
mobile.

Planificarea observaiilor
Aceasta se realizeaz cu programe speciale livrate de firmele constructoare mpreun cu
softurile de prelucrare. De exemplu, programul firmei Ashtech pentru proiectarea msurtorilor
GPS poart denumirea "Multi Site - Mission Planning", unele grafice fiind prezentate mai jos.
Dup definirea si deschiderea proectului, se includ punctele cu pozitiile lor geografice n proiect,
si se ntocmesc pentru fiecare punct schite cu obstructiile care optureaz orizontul peste o
elevatie de 15. Prima faz n proiectare prevede alegerea unei perioade optime pentru efectuarea
msurtorilor, care se va subdivide n sesiuni de lucru.
Perioada (fereastra) optim este caracterizat printr-un numr suficient de mare de sateliti
vizibili, care se studiaz pe un grafic, si o valoare PDOP ct se poate de mic (ntre 1 si 5), care
se studiaz pe un grafic. Proiectarea observatilor GPS const deci n alegerea unei ferestre de
lucru optime sustinut prin reprezentri grafice. Aceste reprezentri se bazeaz n esent pe
calcularea azimutului si elevatiei pentru fiecare satelit n functie de timpul si locul unde se fac
observatiile. De mentionat, c studiul constelatiei satelitare si a valorilor PDOP trebuie realizat
pentru ntregul grup de puncte care va fi stationat ntr-o sesiune. Pozitia punctelor trebuie
cunoscut doar cu o precizie de km.
Un alt criteriu care ar putea intra n calcul pentru alegerea ferestrei de lucru este influenta
refractiei ionosferice, care noaptea este mult mai redus dect ziua.
La stabilirea sesiunilor de lucru n pozitionarea relativ trebuie luati n considerare 4
factori:
lungimea bazei;
numrul satelitilor vizibili;
geometria constealtiei satelitare (PDOP);
76
raportul semnal/zgomot pentru semnalul satelitar ("Signal-to-Nois Ratio" - SNR).
Unele valori informative pentru durata sesiunilor de lucru, cnd se doreste o precizie
ridicat sunt date n tabelul 3.16.
Datele se refer la receptoarele GPS cu o singur frecvent, la care o rezolvare rapid si
corect a ambiguittilor este posibil numai n cazuri speciale. Pentru valorile de mai sus s-a
considerat c se observ minimum 4 sateliti si c exist coditii ionosferice normale.
Tabelul 3.16
LUNGIMEA BAZEI (KM) DURATA SESIUNII (MINUTE)
0-1 10-30
1 -5 30-60
5-10 60-90
10-15 90 -120
Duarata sesiunilor se dimensioneaz n functie de precizia care se doreste s fie atins, dar
nu trebuie omis nici factorul economic. Foarte important este si dimensionarea just si optim a
timpului dintre sesiuni, cnd receptoarele sunt reinstalate n alte puncte ale retelei. De asemenea
trebuie prevzut cel putin un punct de legtur ntre sesiuni, pentru a putea reduce rezultatele la
cel putin un punct de referint, care s asigure interconectarea bazelor GPS din diferite sesiuni.
A doua faz a planificrii pentru observatii statice se refer la distribuirea receptoarelor la
echipe si programarea punctelor pentru fiecare echip. De regul se ntocmeste un tabel, n care
se prevede ce echip, n ce sesiune trebuie s stationeze ntr-un punct.
Numrul minim de sesiuni s ntro retea cu p puncte si la folosirea a r receptoare se
determin cu relatia:

n r
n p
s

= (3.35)
unde n reprezint numrul punctelor de legtur ntre sesiuni.
Relatia are sens numai pentru 1 n si n r . Dac raportul nu ofer un numr ntreg, se
va rotunji valoarea raportului n plus la valoarea ntreag superioar.
Dac pentru control fiecare punct dorim s-l stationm de m ori, atunci numrul
sesiunilor se va calcula cu relatia:


r
mp
s = (3.36)

Sesiunile trebuie astfel alese, ca s existe contact spre minimum 4 sateliti comuni la o
elevatie de peste 15 n toate punctele incluse ntr-o sesiune, iar factorul PDOP s nu fie mai
mare de 6 pentru ntreaga durat de msurare. Aceste aspecte pot fi luate toate n calcul n cadrul
softurilor pentru planificarea sesiunilor GPS.
n timpul lucrrilor de teren trebuie asigurate urmtoarele:
centrarea corect a antenei pe punctul de statie;
msurarea nltimii antenei, conform crtii tehnice ale receptorului;
conectarea corect a cablurilor la anten si receptor, respectiv receptor si controler;
punerea n functiune a receptroului la momentul prestabilit n programul sesiunilor;
setarea corect a modului de lucru;
urmrirea periodic a modului de nregistrare a datelor;
completarea carnetului de teren.





77
4.Erori n msurtorile efectuate cu tehnologia GNSS, sistemul
NAVSTAR GPS

Precizia msurtorilor de pozitionare sau de navigatie, efectuate cu ajutorul tehnologici
GNSS, este dependent de precizia cu care se determin distanta (range) de la satelit la receptor.
Erorile care se pot comite n acest gen de msurtori sunt de dou tipuri: erori accidentale si erori
sistematice.

4.1.Clasificarea erorilor
Erorile accidentale de msurare i de observare sunt reprezentate de eroarea datorat
parcursurilor multiple (multipath), electronica aparaturii de la bordul satelitului si ale
receptoarelor, interferentele electromagnetice, excentricitti ale centrilor de faz ale antenelor,
etc.
Erorile sistematice (bias) sunt erorile datorate ceasurilor de pe satelit si receptor, erorile
de refractie cauzate de troposfer si ionosfer, erorile datorate orbitelor satelitare, etc.
Aceste erori sunt permanent prezente n cadrul msurtorilor, separat de acestea existnd
si alte erori induse cu bun stiint de cei ce gestioneaz sistemul de pozitionare GPS si care,
chiar dac nu actioneaz permanent, au ca scop degradarea preciziilor de pozitionare si navigatie
n timp real, actiune numit Disponibilitate Selectiv (Selective Avillability SA) si Anti-furt
(Anti-spoofing AS).
Tinnd cont de diferitele surse de eroare, constatm c pozitionarea absolut efectuat cu ajutorul
msurtorilor de cod s-ar situa ca precizie de pozitionare planimetric n jurul valorii de cca. +/-100 m.
Dac aceste erori sunt tolerabile, n cazul aplicatiilor privind calculul vitezei de deplasare a unui
mobil sau pozitionarea acestuia, pentru scopurile geodezice si geodinamice aceste precizii sunt intolerabile
si n acest sens analizarea erorilor, a cauzelor care le produc, precum si a metodelor de nlturare sau
diminuare a acestora, este strict necesar.

4.2.Erorile accidentale
Potrivit unor reguli din literatura de specialitate, precizia de determinare cu ajutorul tehnologiei GPS
poate fi estimat acoperitor, ca avnd valoarea de cea. 1 % din lungimea de und. Aceast apreciere
conduce la precizii diferite potrivit cu diversele observabile care sunt luate n considerare, dup cum
urmeaz:
-codul C/A:
precizia - 1 % = 1 % x 300m = 3m
-codul P:
precizia -1 % = 1 %x 30m = 0.3m
L
1
si L
2

precizia -1 % =1 %x0.2m = 0.002m
In realitate, aceste precizii sunt simple supozitii teoretice, astfel nct trebuiesc analizate n
continuare diferitele surse de erori si contributia lor la stabilirea preciziei msurtorilor.
Erorile de multiparcurs
In cazul determinrilor de precizie este absolut necesar ca att n faza observatiilor de teren, ct si n
cadrul fazei de prelucrare, s se aib n vedere toate sursele de erori.
Eroarea de multiparcurs (multipath) apare atunci cnd o parte a semnalului de la satelit ajunge la
receptor ntr-o manier indirect, prin reflectare de diferite suprafete amplasate mai aproape sau mai departe
de receptor - fig. 4.1.
Msurtoarea ntre centrele de faz al antenei receptorului si ale antenei satelitului nu mai are deci
un parcurs rectiliniu, aprnd acelasi fenomen de ntrziere al semnalului si de crestere a distantei msurate.
Receptoarele din ultimele generatii au softul de prelucrare mai dotat" si poate s elimine din
nregistrri semnalele parazitate de efectul de multiparcurs.

78


Fig. 4.1 - Eroarea multipath ( dup Neuner J., 2000)

Erori datorate excentricitii centrului de faz al antenei
Aceast eroare este datorat variatiei pozitiei centrului de faz al antenei, care de fapt este o
problem teoretic de electronic si nu de mecanic, aceasta datorit variatiei n functionare a frecventelor
(centrul de faz pentru portanta L
1
nu coincide cu central de faz a portantei L
2
) si elevatiei satelitului care
emite semnalul
Din punct de vedere al utilizatorului, pentru ca aceast eroare cnd exist, s nu fie amplificat este
necesar ca orizontalizarea antenei precum si orientarea ei s se fac cu maximum de atentie Aceste erori au
o valoare unic, n jurul a 2-3 cm, dar aceast valoare devine important pentru determinrile de precizie n
probleme de nivelment.

Erorile datorate electronicii receptorului
O serie de alte erori depind de starea tehnic a componentelor electronice ale receptorului De
exemplu, msurarea diferentelor de faz reprezint o modalitate de corelare n timp real si n acest caz este
foarte important ca semnalul de la satelit s nu fie depreciat, pentru a permite o corelare optim
Calitatea semnalului depinde oricum, n mare msur, de eventuale interferente electromagnetice
care pot cauza cresterea zgomotului semnalului si, n unele cazuri nefavorabile, s conduc chiar la
pierderea semnalului

4.3.Erorile sistematice
4.3.1.Erorile de ceas
Erorile de ceas ale satelitilor si ale receptoarelor, pot fi s fie divizate n dou componente
asincronismul ( o f f s e t ) ceasurilor, fapt ce conduce la o deplasare a originii de msurare a
timpului;
deriva, datorat teoriei relativittii, dependent de timp.
Pentru perioade de scurt durat, aceste erori pot fi modelate de polinoame de ordinul doi pentru
ceasurile atomice de la bordul satelitilor si de polinoame de grad superior, pn la ordinul opt, pentru
ceasurile cu cuart ale receptoarelor GPS.


79
4.3.2.Erorile de orbit
Este cunoscut faptul c pentru pozitionarea GPS este necesar s fie cunoscute orbitele satelitilor
observati (efemeridele), n sensul de a se cunoaste la fiecare epoc de nregistrare coordonatele ct mai
precise ale centrului antenei de emisie a satelitului.
Aceste date referitoare la orbite, reunite n notiunea de efemeride, au o precizie diferit, dup cum
urmeaz:
broadcast", efemeride transmise n mesajul de navigatie care au o precizie n jurul a 30-50 de
metri;
precise", efemeride care sunt calculate si pot fi utilizate dup perioada de observatii, n cadrul
etapei de procesare a datelor si au precizii metrice si chiar subdecimetrice;
Dup cum s-a mai specificat, aceste erori au repercursiuni asupra pozitionrii absolute si afecteaz
n mod direct coordonatele spatiale ale receptorului. n cazul n care observatiile se realizeaz prin metoda
diferential sau relativ, influenta acestor erori n pozitionare este minor
In asemenea cazuri, care la utilizarea tehnologiei GPS n domeniul geodeziei sunt normale, se poate
observa c abaterile standard relative ale bazelor msurate sunt relativ de acelasi ordin de mrime cu
abaterile standard relative ale distantelor ( r a n g e ) satelit - receptor, adic:

b r
s s b r
= (4.1)
b - lungimea bazei determinate;
s
b
- abaterea standard absolut a lungimii bazei;
r - distanta satelit - receptor
s
r
- abaterea standard absolut a distantei satelit - receptor
dr
b
db =
20000
(4.2)
unde:
b - lungimea bazei determinate;
r - distanta satelit - receptor;
s
b
si s
r
abaterile standard absolute ale acestora, conform relatiei (4.1), ele pot fi considerate
proportionale
Dac n relatia (4.2) se trece la diferente si se consider altitudinea medie a satelitilor, r = 20 000
km n tabelul 1 de mai jos se prezint, n functie de valorile dr, erori ale orbitelor satelitare, valorile db, erori
ale bazelor determinate n functie de lungimea acestora:

Erorile bazelor determinate n functie de lungimea acestora
Tabelul 4.1
Nr. crt.
Eroare orbit
(m)
Lungime baz
(m)
Eroarea bazei
(ppm)
Eroarea bazei
(mm)
1 20.0 10 1.0 10.0
2 20.0 1000 1.0 1000.0
3 2.0 10 0.1 1.0
4 2.0 1000 0.1 100.0
5 0.2 10 0.01 0.1
6 0.2 1000 0.01 0.01


4.3.3.Erorile datorate refraciei
4.3.3.1.Erorile datorate refraciei troposferice

Troposfera reprezint, segmentul de baz al atmosferei, cuprins ntre suprafata Pmntului si o
nltime de cea 40 - 50 km
Aceast zon este divizat n dou prti:
80
-partea umed cuprins ntre suprafata Pmntului si o altitudine de cea 11 km, zon n care
umiditatea atmosferic este prezent si are valori semnificative.
-partea uscat cuprins ntre altitudinea de cea. 11 km si 40 km
Refractia troposfenc provoac o ntrziere a receptionrii semnalului de la satelit. ntrziere care
conduce la cresterea timpului de parcurgere a distantei de la satelit la receptor si n consecint o crestere
sistematic a distantelor ntrzierea datorat refractiei troposferice este independent de frecventa
semnalului, aceasta comportndu-se identic fat de cele dou unde purttoare L
1
si L
2
, dar este dependent
de parametrii atmosferici si de unghiul zenital sub care se gseste receptorul fat de satelit
Valoarea refractiei troposferice creste exponential cu valoarea unghiului zenital si din aceste motive
nu este recomandabil a se efectua observatii la satelitii care apun sau rsar, dect dup ce au intrat sau au
iesit, sub unghiul zenital de 70 - 75.
Pentru eliminarea acestei erori sistematice, s-au realizat mai multe modele matematice printre care
cele mai utilizate sunt cele realizate de Hopfield si Saastamoinen, fund de amintit si realizrile lui Good-
Goodman, Black, Niell, Chao si altii.
Modelul Hopfield are urmtoarea form:

( ) ( )
[ ] m
L K
z z
Rtrop
25 , 2 cos 25 , 6 cos
2 2

(4.3)
unde:

( )[ ] m T
T
P
K
K
K
=

72 , 148 40136 10 28 , 155
7
(4.4)


( ) [ ] m L
T
e
T
K
p
K 2
96 , 817 028512 , 0 =
(4.5)

( )
R R Rtrop
=
0
- eroarea troposferic;
R - distanta rectilinie (geometric);
R
0
- distanta msurat;
P - presiunea atmosferic (mbar);
T
K
- temperatura (grade Kelvin);
e
p
- presiunea umed (mbar);
Z - unghiul zenital (grade sexagesimale).
Dup cum se poate observa din relatiile de mai sus corectia troposferic are doi termeni:
primul (K) care reprezint contributul zonei uscate, deci a zonei superioare a troposferei
al doilea (L), care reprezint componenta umed aferent zonei de la suprafata Pmntului,
ambele calculate fat de zenitul locului.
Gradul de incertitudine al modelului estimat la cca. 5%, este datorat dificulttilor de modelare ale
componentei umede, datorit distributiei necontrolate a vaporilor de ap n lungul traseului semnalului, de la
satelit la receptor.

4.3.3.2.Erori datorate refraciei ionosferice
Ionosfera, reprezint o alt parte a atmosferei terestre, cuprins ntre altitudinea de 40 - 50 km, pn
la cca 1000 km - fig 15. Erorile datorate refractiei ionosferice depind de frecventa semnalului si deci ele au
valori diferite pentru cele dou unde purttoare L
1
si L
2
.
Aceast eroare care se manifest prin ntrzierea semnalului de la satelit la receptor si care de fapt
face sa creasc timpul de parcurs al semnalului, are consecinte directe n mrirea distantelor msurate la
sateliti, aceast eroare eliminndu-se printr-o combinatie oportun a puttoarelor L
1
si L
2

81


Fig. 4.2 - Refractia ionosferei (din Punescu C., et. al., 2006)

Modelarea matematic a procesului de calcul al corectiei ionosferice se realizeaz cu
ajutorul unei dezvoltri n sene (Willman -Tucker,1968):


....
4
2 1
=
f
B
f
B
Riono
(4.6)

( )ds h
N A B
i
i i
=
0

(4.7)
N
i
- densitatea electronilor n functie de altitudinea h;
A
i
- constant de estimare;
p
0
- parcursul semnalului
Pentru frecvente nalte, cum sunt semnalele GPS, termenul doi, din formula poate fi
neglijat, valoarea erorii datorate refractiei ionosferice putnd fi dat de relatia:

f
B
Riono 2
1

(4.8)
Msurnd distanta Rji , ntre satelitul j si receptonil i, cu ambele purttoare L1 si L2 din
cauza efectului diversificat al refractiei ionosferice asupra frecventelor f1 si f2 se obtin pentru
distant, valorile R01 si R02, dup cum urmeaz:

f
B
R R
j
i 2
1
1
01
=
(4.9)

( )
R R
f
B
j
i 01
2
1
1
=
(4.10)

f
B
R R
j
i 2
2
1
02
=
(4.11)

( )
R R
f
B
j
i 02
2
2
2
=
(4.12)

Din egalizarea relatiilor se va obtine:


( ) ( )
R R
f
R R
f
j
i
j
i 02
2
2
01
2
1
=
(4.13)


f
R
f
R
f f
R
j
i
2
2
02
2
1
01
2
2
2
1
=


(4.14)
82


=
f
f
f
f
R R
f f
f
R
f
R
R
j
i
1
2
2
1
2
02 01
2
2
2
1
2
2
02
2
1
01
1
(4.15)

In sintez, valoarea erorilor sistematice care afecteaz distanta de la satelit la receptor au
valorile prezentate succint n tabelul de mai jos.

Valoarea erorilor sistematice care afecteaz distanta de la satelit la receptor
Tabelul 4.2
Erori sistematice Nr.
crt. Tipul erorii Valoarea
1
Erorile de ceas
-Satelit (cu parametrii corectati)
-Receptor

5 - 10 m
10 - 100 m
2
Erorile de orbit
-Efemeride broadcast
-Efemeride precise

20 - 40 m
3 - 5 m
3
Erorile de refractie
-Ionosferic
-Troposferic

20 - 50 m
2 - 10 m

Utilizarea receptoarelor cu dubl frecvent este indispensabil cnd se intentioneaz
msurarea unor baze mai mari de 15 km, sub aceast lungime, efectul refractiei ionosferice
putnd fi eliminat prin msurtori diferentiale sau relative.

4.4.Precizia de poziionare cu tehnologia GNSS
Este clar c din punct de vedere al preciziei nu nseamn nimic n sine, dac cineva
defineste puncte cu GPS-ul. Pozitionarea cu tehnologia GNSS se poate efectuate cu o precizie
diferentiat, care se ncadreaz n intervalul 0,001 m - 100 m (Adam J. si al., 2004).
Pentru caracterizarea preciziei de pozitionare cu tehnologia GNSS este necesar a se
introduce notiunea greeala-punct spatial (tabelul 4.3). Pe calificativul de baz al greselii-
punct, s-a elaborat propunerea de ctre comisia American Congress on Surveying and Mapping
(ACSM) ad hoc Committee on Geodetic Accuracy Standards emis ad hoc cu privire la asociatia
msurtorilor geodezi americani a ncadrrii n categoria de precizie (din Adam J. si al., 2004,
dup Leick, 1993).

Categorii de exactitate pe baza greselii punct
(din Adam J. et. al., 2004)
Tabelul 4.3
Categorie de exactitate Greeal punct
Milimetrii < 5 mm
Centimetrii 5 mm - 50 mm
Decimetrii 0,05 m - 0,20 m
Submetru 0,20 m - 0,50 m
0,50 -1,50 m
Metru
1,50 m - 10,0 m
Decametru > 10,0 m

83
n Statele Unite se asteapt ca aceast prevedere, ca n urma simplittii sale, s fie
acceptat si de utilizatorii ne-geodezi.
n categoria de exactitate, putem enumera metode de msurare GPS - si receptoarele, care
totodat caracterizeaz si suprafata de folosire.
Potrivit acesteia, putem vorbi despre receptoare geodinamice, geodezice, informatic
spatiale si de folosire al navigatiei, prin acestea ntelegem exactitate foarte mare (milimetri,
centimetri, metrii si zeci de metrii).

Caracteristicile suprafetelor de msurare si al categoriilor de exactitate
(din Adam J. i al., 2004)
Tabelul 4.4
Msurare Prelucrare Domeniu de
utilizare
Precizia
Interval
de precizie Raport timp
Preul
receptorului
Geodinamic Milimetric < 5 mm 30% 70%
Geodezic Centimetric 0,5 mm 5 cm 60% 40%
Sistem informatic Metric 0,5 m 1,5 m 80% 20%
Navigatie Decametric > 10 m 100% 0%

Caracteristica fiecrui grup al domeniului greseal-punct si al prelucrrii msurtorii este
necesitatea de timp (tabelul 4.4). Pretentia de msurare influenteaz alegerea aparatului de
msur, al metodei si tehnologiei de msurare.

Precizia msurtorilor GPS depinde de doi factori:
precizia msurtorilor exprimat prin
r
;
configuratia sau geometria satelitilor din constelatie.
Legtura ntre
r
si abaterea standard corespunztoare pozitiei punctului
*
este descris
printr-o mrime care n literatura de navigatie este denumit DOP (Dilution of Precision).
[ ] VV =
0
(4.16)

[ ] [ ]
Y X
VV VV HDOP + = - abaterea standard aprioric a pozitiei planimetrice (4.17)
[ ] [ ] [ ]
Z Y X
VV VV VV PDOP + + = - abaterea standard aprioric a pozitiei; (4.18)
( ) DOP
r
=
*
(4.19)
din care deriv:
( ) HDOP
r H
= - precizia de pozitionare pe orizontal; (4.20)
( ) VDOP
r V
= - precizia de pozitionare pe vertical; (4.21)
( ) PDOP
r P
= - precizia de pozitionare tridimensional; (4.22)
( ) TDOP
r T
= - precizia de determinare a timpului. (4.23)
Efectul combinat pentru pozitie si timp se numeste global DOP si se calculeaz cu realtia:
( ) ( )
2 2
TDOP PDOP GDOP + = (4.24)
O exemplificare de PDOP bun si slab poate fi urmrit n figurile de mai jos.
[ ] [ ] [ ]
Z Y X Z Y X
VV VV VV PDOP + + = =
0 0 , ,
(4.25)
TDOP
T
=
0
(4.26)
GDOP
T Z Y X
=
0 , , ,
(4.27)

84











PDOP bun PDOP slab

Fig. 4.3 - Precizia msurtorilor GPS (din Neuner J., 2000)

Din punct de vedere geometric, PDOP mai este interpretat ca raportul invers al volumului
piramidei cu vrful n punctul de determinat si cu baza format de satelitii vizibili din constelatie
(Neuner J., 2000).
Ca urmare:
V
PDOP
1
= , (4.28)
unde:
PDOP reprezint precizia de pozitionare tridimensional;
V reprezint volumul piramidei cu vrful n punctul de determinat si cu baza format de
satelitii vizibili din constelatie.
Msurtorile cu purttoare mixate reprezint metoda de msurare cea mai mportant
pentru aplicatii geodezice. Pentru prelucrare exist numeroase tehnici, care conduc practic toate
la aceleasi solutii, dac s-a aplicat corect startegia de procesare. Sub aceast premiz se poate
afirma, c precizia n pozitionarea relativ se ncadreaz n valori de ordinul a ctorva ppm (parti
per milion) din distanta nsurat (1 310
-6
D
km
) si se mentine n aceste limite pentru distante de
la ctiva km pn la zeci si chiar sute de km.
Beutler (1989,1990), dup examinarea unui volum mare de rezultate recomand
urmtoarea formul empiric pentru estimarea preciziei de asteptat n msurtori statice GPS si
prelucrare diferential:
b b
db
2
1
= mm/km (4.29)
Precizia dat de relatia de mai sus a putut fi atins doar pentru distante mai mari. Pentru
msurtori n domeniu local poate fi prezentat tabelul 4.5, n care valorile pot fi acceptate doar ca
domeniu de rezolutie, dar nu au fost atinse nc n practica curent.

Precizia maxim de atins cu msurtori diferentiale GPS, Beutler (1989,1990)
Tabelul 4.5
BAZA
(KM)
EROAREA RELATIV
A BAZEI DB/B
[PPM]
EROAREA ABSOLUT
A BAZEI DB
[ MM ]
1 0.7 0.7
2 0.5 1.0
5 0.3 1.5
10 0.2 2.2
85
n lucrri mai noi, se vorbeste de precizii maxime ce se obtin n retele locale si conditii
optime, de cca. 2 mm pe fiecare directie a axelor de coordonate.
Cu aceasta nu a fost nc atins precizia oferit de msurtorile geodezice conventionale,
dar pentru multe aplicatii aceast precizie poate fi considerat suficient de bun.










































86
BIBLIOGRAFIE

1. dm J., Bnyai L., Borza T., Busics G., Kenyeres A., Krauter A., Takcs B., 2004,
Mholdas helymeghatrozs, Megyetemi Kiad, Ungaria, 458 pag.;
2. Bos N., 2011, Geomatica si baza cartografic a fondului forestier, Revista pdurilor, nr.5
- n curs de aparitie;
3. Bos N., Iacobescu O., 2009, Cadastru i cartea funciar, Editura C.H. Beck, Bucuresti,
401 pag.;
4. Bos N., Iacobescu O., 2007, Topografie modern, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 542
pag.;
5. Bos N., Chitea G., 2005, Ridicarea n plan a pdurilor din Romnia, etapa actual,
Revista pdurilor, nr. 1, Bucuresti, pag. 3-7;
6. Bos N., 2005, Cadastrul forestier, problem de actualitate, Revista pdurilor, nr. 5,
Bucuresti, pag. 28-31;
7. Bos N., 2003, Cadastru general, Editura All Beck, Bucuresti, 362 pag.;
8. Bos N., 2003, Cartea funciar i expertiza tehnic topo-cadastral, Editura All Beck,
Bucuresti, 233 pag.;
9. Bos N., 1993, Topografie, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 398 pag.;
10. Chitea G., Iordache E., Chitea C.G., 2009, Tehnologii geodezice spatiale, Partea I,
Sisteme de pozitionare global (GPS), Editura Lux Libris, 199 pag.;
11. Hofmann-Wellenhof B., Lichtenegger H., Collins J., 1997, Global Positioning System,
Theory and Practice, Springer Wien New York, Austria, 389 pag.;
12. Neuner J., 2000, Sisteme de pozitionare global, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 235
pag.;
13. Novac G., 2007, Cadastru, Editura Mirton, Timisoara, 551 pag.;
14. Punescu C., Mocanu V., Dimitriu S.G., 2006, Sistemul global de pozitionare G.P.S.,
Editura Universittii din Bucuresti, 120 pag.;
15. Rus T., 2005, Stadiul actual al dezvoltrii sistemului GNSS Galileo, Revista de Geodezie
Cartografie si Cadastru, vol. 14, numerele 1, 2, Bucuresti, pag. 95-105;
16. Zavate F. L., 2008, Stadiul actual n domeniul infrastructurilor nationale de date spatiale
i a serviciilor de corectii diferentiale GPS, Revista de Geodezie, Cartografie si Cadastru,
vol. 17, nr. 1,2, ISSN-1454-1408, Bucuresti, pag. 70-78;
17. ***www.ancpi.ro;
18. ***www.eupos.org;
19. ***www.geotop.ro;
20. ***www.giscad.ro;
21. ***www.leica-geosystems.com;
22. ***www.rompos.ro;
23. ***www.trimble.com;
24. ***http://wireless.ictp.it/school_2001/labo/GPS/STATIONS.HTM;
25. ***http://www.geodisro.ro/geo-domeniul-gps/topcon-tools-ro.