CUPRINS CAPITOLUL 1 - Introducere in Oracle Ce este Oracle Produsele Oracle SQL, SQL*PLUS si PL/SQL Abordarea relationala CAPITOLUL 2 - Introducere

e in SQL Privire de ansamblu asupra SQL Trasaturi caracteristice SQL Setul de comenzi SQL Blocul de interogare de baza Operatorii logici Operatori SQL Negarea expresiilor Interogarea datelor cu conditii multiple Tipuri de date caracter si conditii SELECT - Sumar SQL*PLUS Exercitii Solutii CAPITOLUL 3 - Rularea cererilor standard cu variabile substituite Variabile in SQL*PLUS Comanda DEFINE Comanda ACCEPT Exercitii Solutii CAPITOLUL 4 - Functii Introducere Functii numerice si pe caracter Functii imbricate Functii numerice Exercitii Solutii CAPITOLUL 5 - Alte functii singulare aplicate liniilor unei baze de date Functiile de tip data calendaristica Formate pentru date calendaristice Formatul de date RR ( Oracle 7 ) Functii care accepta orice tip de data la intrare Functii imbricate revizitate Exercitii Solutii

CAPITOLUL 6 - Functii de grup Lista functiilor de grup Folosirea functiilor de grup Solutii CAPITOLUL 7 - Extragerea datelor din mai mult de o tabela Join Equi-join Non-Equi-join Reguli pentru join-ul tabelelor Exercitii Solutii CAPITOLUL 8 - Alte metode de join Join extern Join-ul unei tabele cu ea insasi Operatori de multimi Reguli pentru folosirea operatorilor de multimi Exercitii Solutii CAPITOLUL 9 - Subcereri Subcereri ascunse Reguli de scriere a cererilor Subcereri corelate Operatori Exercitii Solutii CAPITOLUL 10 - SQL*PLUS si REPORTING Comenzi SQL si SQL*PLUS Comenzi SET COLUMN - Optiuni Comenzile TTITLE si BTITLE Eliminarea valorilor duplicate si spargerea unui raport in sectiuni Fisierul de comenzi SQL*PLUS Exercitii Solutii CAPITOLUL 11 - Traversarea arborilor Traversarea arborilor Parcurgerea arborilor Terminologie Chirurgia arborelui CAPITOLUL 12 - Crearea si definirea de structuri tabelare Structuri de date Oracle Limbajul de definire a datelor ( LDD ) Crearea unei tabele Exercitii 2

Solutii CAPITOLUL 13 - Managementul de tabela si dictionarul de date Modificarea unei tabele Alte comenzi LDD - eliminarea unei tabele Dictionarul de date Oracle Tabelele si vederile dictionarului de date Folosirea lui SQL pentru a genera SQL Exercitii Solutii CAPITOLUL 14 - Limbajul de manipulare a datelor Inserarea de noi linii intr-o tabela Inserarea informatiilor de data si timp Copierea de linii din alta tabela Actualizarea liniilor Tranzactii Exercitii Solutii

CAPITOLUL 15 - Concurenta si blocarea: o vedere generala Blocari CAPITOLUL 16 - Imagini ( VIEWS ) Ce este o imagine ? Utilizarea unei imagini cu operatii DML Modificarea datelor prin imagini Exercitii Solutii CAPITOLUL 17 - Utilizatorii si securitatea Privilegiile si functiile sistemului Roluri Comanda GRANT Privilegiile unui obiect Comanda REVOKE CAPITOLUL 18 - Obiecte in bazele de date: secventiale si indexate Generatorul de numere de secventa Indexarea Reguli de folosire a unui index Indexare si imbinare Exercitii Solutii

CAPITOLUL 19 - Introducere in PL/SQL Ce este PL/SQL Avantaje ale PL/SQL Structura PL/SQL Facilitati PL/SQL CAPITOLUL 20 - Reprezentarea datelor Sintaxa de baza a PL/SQL Domeniul obiectelor Reguli de vizibilitate Accesarea variabilelor NON PL/SQL Precedenta operatorilor Folosirea PL/SQL in SQL*PLUS Exercitii Solutii CAPITOLUL 21 - Interactiunea cu Oracle Comenzi SQL in PL/SQL Controlul tranzactiilor Introducere in tratarea exceptiilor Identificatori exceptie Functii pentru prinderea erorii Cum se propaga exceptiile? Exercitii Solutii CAPITOLUL 22 - Structuri de control Introducere in expresiile de control ale PL/SQL Instructiunea IF Cicluri si salturi in PL/SQL Instructiunea EXIT Utilizarea ciclurilor FOR pentru controlul iteratiilor Utilizarea ciclurilor WHILE pentru controlul iteratiilor Controlul ciclurilor imbricate Folosirea GOTO si a etichetelor Exercitii Solutii CAPITOLUL 23 - Tipuri de date compuse Inregistrari in PL/SQL Atributul %ROWTYPE Inregistrari definite de utilizatori CAPITOLUL 24 - Viata secreta a cursoarelor Ce e un cursor? Controlul explicit al cursorului - pasii separati Atribute explicite pentru cursoare Cursoarele si inregistrarile Cursoare cu parametri 4

Citeva cuvinte despre eficienta Exercitii Solutii CAPITOLUL 25 - Mai multe despre exceptii Cind sunt generate exceptiile? Exceptii definite de utilizator Declararea numelor pentru exceptii interne Mai multe despre tratarea exceptiilor Exercitii Solutii 1. ANEXA ANEXA A - Pseudo-coloane SQL ANEXA B - Cuvinte rezervate SQL Cuvinte cheie Cuvinte rezervate PL/SQL ANEXA C - Vedere generala asupra Oracle versiunea 6 ANEXA D - Ordinea de comparatie ANEXA E - Crearea obiectelor unie baze da date DB2 Sintaxa declaratiei SELECT Crearea obiectelor bazei de date Vax Rdb/VMS ANEXA F - Editare ANEXA G - Exportarea continutului unei tabele intr-un fisier Crearea tabelelor ANEXA H - Facilitati ale PL/SQL, versiunea 2 Introducere Subprograme PL/SQL Declararea variabilelor si constantelor Tipuri scalare Date booleene Cuvintul cheie DEFAULT Tipuri noi de date compuse Inregistrari definite de utilizatori Tabele PL/SQL ANEXA Autorii traducerii

CAPITOLUL1 INTRODUCERE IN ORACLE Acest capitol introductiv scoate in evidenta facilitatile oferite de Oracle si de produsele sale punandu-le in contextul instrumentelor si tehnologiilor pe care le veti invata in acest curs.Acest capitol explica de asemenea principiile de baza ale bazelor de date relationale. CE ESTE ORACLE? Oracle consta dintr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru utilizatori ,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei. Aplicatiile Oracle sunt portabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de operare, de la calculatoare personale la procesoare paralele. Oracle este inzestrat cu un flexibil Sistem de Management al Bazelor de Date(DBMS)Serverul Oracle-pentru stocarea si managementul informatiei utilizate de aplicatii. Ultimul server Oracle ,ORACLE 7,conduce o baza de date cu toate avantajele unei structuri relationale,avand in plus capacitatea de a stoca si executa obiecte de tip baza de date precum proceduri si mecanisme de siguranta. Despre Serverul ORACLE Serverul Oracle cuprinde un DBMS care controleaza: * Stocarea de date in sfera bazelor de date dedicate * Recuperarea de date pentru aplicatii utilizand tehnici de optimizare adecvate * Securitatea bazelor de date si a taskurilor permise pentru anumiti utilizatori * Consistenta si protectia datelor,incluzand arhivarea taskurilor si mecanisme de cautare * Comunicarea si integritatea informatiilor,cand bazele de date sunt distribuite intr-o retea. Aplicatiile Oracle trebuie rulate pe acelasi computer la fel ca si Serverul Oracle. Alternativ,aplicatiile si utilitarele utilizate de ele pot sa fie rulate pe un sistem local pentru utilizator (sistemul 'client'),in timp ce Oracle DBMS ruleaza pe un altul (sistemul 'server'). In acest mediu 'client-server',un numar mare de resurse de calcul pot fi rulate.De exemplu,o aplicatie 'Oracle Forms' poate rula pe un computer personal client,in timp ce accesarea datelor este condusa conventional de un Server Oracle pe un computer central. PRODUSELE ORACLE Instrum. CDE ========================== || ------------------ || || | Rapoarte Oracle| || || ------------------ || Oracle Card || ------------------ || || | Grafice Oracle | || Oracle Case || ------------------ || || ------------------ || SQL*Plus || | Forme Oracle | || || ------------------ || Pro*Oracle || ------------------ || || | Cart Oracl | || Text Retrieval || -----------------| || ========================== ^ ^

Alte produse

| | | | | | --------------------------------------------------------------| | | | | ORACLE7 SERVER | | | | | --------------------------------------------------------------| | | | | -----------------------------| | | Hard Disk | | | ------------------------------

Optiuni Oracle Server In plus fata de 'Standard Oracle7' care dispune de o multime comprehensiva de facilitati asupra bazelor de date,mai sunt cateva facilitati suplimentare. Acestea includ: Optiunea procedurala Asigura un "motor" PL/SQL versiunea 2 in interiorul serverului Oracle,care are bilitatea de a stoca proceduri b.d.,functii si mecanism de siguranta pentru utilizarea de catre aplicatii . Optiunea distribuita Suporta tranzactii care actualizeaza informatia din mai multe baze de date dintr-o retea de baze de date distribuita,utilizand executia in doua faze. Paralel Server Option Suporta sisteme cuplate liber. Oracle de incredere ("Trusted Oracle") Pune la dispozitie o multime de facilitati aditionale de inalta securitate. Produsele Oracle Printre multele dezvoltari de aplicatii si produse pentru utilizatori accesibile in familia Oracle,exista o posibilitate comuna pentru a accesa baza de date. Daca direct sau indirect,aceasta este realizata prin Limbajul cu Structura de Interogare(SQL),va fi un subiect pe care noi il vom trata in acest curs. Produsele Oracle contin: Oracle TextRetrieval O tehnologie care adauga capabilitati de refacere completa a textului intr-o baza de date Oracle. Pro*Oracle 7

O serie de precomilatoare care permit accesul bazelor de date Oracle la limbajele de programare C, Cobol,Fortran,PL/1,Pascal si Ada. Oracle Card O interfata utilizator pentru producerea aplicatiilor cu baze de date usor de folosit ce incorporeaza grafice si facilitati multimedia. Oracle CASE O familie de instrumente care ajuta la analiza , designul si generarea aplicatiilor Oracle. SQL*Plus Un instrument care permite o utilizare directa si interactiva a limbajului SQL pentru a accesa serverul Oracle,utilizand comenzi ad-hoc sau prin rularea fisierelor de comanda. Mediul de dezvoltare auxiliar(CDE) Instrumentul de dezvoltare a aplicatiilor principale formeaza un set inchis integrat numit 'Mediul de Dezvoltare Auxiliar'.Elementele de baza ale CDE includ limbajul procedural al lui Oracle,PL/SQL,facilitati grafice si comunicare intre produse. Principalele instrumente CDE sunt: Oracle Forms V4 Permite ca aplicatii sofisticate bazate pe utilizarea ecranului sa fie construite repede si usor si permite utilizatorului sa ceara si sa manipuleze date intr-o structura cu forma convenabila ,la fel de bine ca afisarea imaginilor vizuale,si facilitati de accesare prevazute de alte produse CDE. Oracle Reports V2 Un puternic instrument de scriere a rapoartelor pentru constructia si executia rapoartelor sofisticate cu fonturi de text si imagini multiple. Oracle Graphics V2 Permite construirea si afisarea aplicatiilor vizuale, incluzand harti,grafice,imagini si desene. Oracle Book V1 Prevede abilitatea de a crea si vizualiza documente care includ hipertexte,sunete digitale si videoclipuri.

SQL,SQL*PLUS si PL/SQL
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL sunt facilitatile Oracle care vor fi discutate in acest curs.Este important de inteles in fiecare caz diferentele lor,rolul si locul lor in familia Oracle. *SQL * este limbajul utilizat pentru a accesa o baza de date relationala, inclusiv Oracle. * poate fi utilizat de fiecare instrument Oracle,cand accesul la baza de date este necesar. *PL/SQL * este limbajul Procedural al lui Oracle pentru scrierea aplicatiilor si pentru manipularea datelor in afara bazei de date. * poate include un subset al comenzilor SQL,cand accesul la baza de date este cerut * este accesibil in fiecare din produsele CDE.De asemenea in insusi serverul Oracle(daca optiunea procedurala este instalata). *SQL*Plus * este un produs Oracle in care limbajele SQL si PL/SQL pot fi utilizate. * de asemenea are propriul limbaj de comanda pentru controlul comportarii produsului si pentru formatarea rezultatelor interogarilor SQL. In concluzie,SQL si PL/SQL sunt limbaje care sunt utilizate intr-un numar de produse Oracle .SQL*PluS este unul din produsele pe careacestea se afla.

Noi vom discuta acum principiile de baza ale bazelor de date relationale, pentru care Oracle este un exemplu. ABORDAREA RELATIONALA -------------------------------------------------| S# SNAME STATUS CITY | |------------------------------------------------| | S1 SMITH 20 LONDON | | S2 JONES 10 PARIS | | S3 BLAKE 30 PARIS | -------------------------------------------------PARTI --------------------------------------------------------| P# PNAME COLOUR WEIGHT CITY | |-------------------------------------------------------| | P1 NUT RED 12 LONDON | | P2 BOLT GREEN 17 PARIS | | P3 SCREW BLUE 17 ROME | | P4 SCREW RED 14 LONDON | --------------------------------------------------------^ coloana ORDINI ------------------| S# P# QTY | |-----------------| | S1 P1 300 | | S1 P2 200 | rand--------->| S1 P3 400 | | S2 P1 300 | | S2 P2 400 --|----camp | S3 P3 200 | ------------------Abordarea relationala Principiile modelului relational au fost pentru prima data expuse de Dr. E. F.Codd,care in iunie 1970 a publicat un articol numit 'Un model relational de date pentru marile banci de date'.In acest articol Dr. Codd a propus modelul 'relational' pentru sistemele de baze de date. Baza de date relationala este perceputa de utilizatorii sai ca o colectie de tabele bidimensionale care sunt usor de inteles.Sunt doar patru concepte de inteles: * tabele * coloane * randuri * campuri Modelul relational imita procesele unei ramuri a algebrei cunoscut sub numele de 'Algebra relationala'. Aceste procese implica:

* o colectie de obiecte cunoscute sub numele de RELATII * o multime de operatori ce actioneza asupra relatiilor pentru a produce noi relatii. O Relatie poate fi inteleasa ca o Tabela.Modificarea datelor este realizata prin operatiile relationale aplicate asupre tabelelor. ------------------------------------------RESTRICTIE | | PROIECTIE ------------------------------------------| ### ######## | Operatori relationali Operatorii relationali sunt definiti mai jos: Relatia Descrierea Restrictia este o operatie care preia si afiseaza datele din relatie.Este posibil sa se afiseze toate randurile sau doar randurile care indeplinesc o conditie sau mai multe conditii .Aceasta este de multe ori numita 'submultime orizontala' Proiectia este operatia care afiseaza anumite coloane din relatie si de aceea este numita 'submultime verticala'. Produs este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform conditiilor specificate. Join este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform conditiilor specificate. Reuniunea afiseaza toate randurile care apar in una ,in cealalta sau in ambele din cele doua relatii. Intersectia afiseaza toate randurile care apar in ambele din cele doua relatii. Diferenta afiseaza randurile care apar numai intr-o singura relatie (SQL utilizeaza operatorul minus ). PRODUS ----------- ---------- ------------------| SMITH | | CLERK | | SMITH | CLERK | | JONES | produs | MANAGER|------>| SMITH | MANAGER | | ADAMS | ---------- | | | ----------- | JONES | CLERK | | JONES | MANAGER | | | | | ADAMS | CLERK | | ADAMS | MANAGER | ------------------JOIN

10

--------------- ------------------- ------------------------------| CLARK | 10 | | 10 | ACCOUNTING | | CLARK | 10 | 10 | ACCOUNTING| | MILLER | 10 | J | 20 | RESEARCH | | MILLER| 10 | 10 | ACCOUNTING| | SMITH | 20 |-->| 30 | SALEH | | SMITH | 20 | 20 | RESEARCH | | TURNER | 30 | | 40 | OPERATIONHS| | TURNER| 30 | 30 | SALES | --------------- ------------------- ------------------------------Proprietati ale bazelor de date relationale * O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele) catre utilizator. * Formatul coloanei/randului este familiar si usor pentru vizualizarea datelor . * Exista o multime de operatori pentru partitionarea si combinarea relatiilor (selectia, proiectia,produsul,joinul,uniunea, intersectia, diferenta). * Nu sunt pointeri expliciti;conexiunile sunt facute numai pe baza datelor. * Limbajul utilizat pentru interogarea bazei de date este non-procedural si similar limbii engleze. * Utilizatorul nu specifica calea de acces si nu are nevoie sa stie cum este informatia aranjata fizic. * Comenzile pentru refacerea datelor si acelea pentru realizarea schimbarilor in baza de date sunt incluse intr-un singur limbaj SQL. * Exista o independenta totala a datelor. Proprietatile relatiilor tabelare O singura tabela are urmatoarele proprietati: * Nu exista randuri duplicate * Nu exista nume de coloana duplicate * Ordinea randurilor este neimportanta * Ordinea coloanalor este neimportanta * Valorile sunt atomice(nedecompozabile).

11

CAPITOLUL2 INTRODUCERE IN SQL

Acest capitol realizeaza o introducere in limbajul de interogare utilizat pentru a accesa o baza de date Oracle. Multimea comenzilor SQL sunt conturate ca blocuri de interogare de baza.In particular, noi discutam declaratiile SQL folosite la: * executia calculelor * specificarea alternativa a capetelor de coloana * concatenarea coloanelor * sortarea rindurilor * introducerea criteriilor de cautare. Privire de ansamblu asupra SQL Un sistem de management al bazei de date necesita un limbaj de interogare pentru a permite utilizatorului sa acceseze datele.SQL (limbaj de interogare structurata) este limbajul utilizat de majoritatea sistemelor de baza de date relational. Limbajul SQL a fost dezvoltat intr-un prototip de sistem de management a bazelor de date relationale - System R -de IBM la mijlocul anilor 1970.In 1979, Corporatia Oracle introduce prima implementare a SQL in varianta comerciala. Trasaturi caracteristice SQL * SQL este prezentat in limba engleza. Foloseste cuvintele select, insert,delete ca parti ale setului de comenzi. * SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informatii doresti,nu cum sa le obtii. Cu alte cuvinte SQL nu iti cere sa specifici metoda de acces la date.Toate cererile SQL folosesc optimizarea cererilor- o parte a RDBMS- pentru a determina rapid remedierea datelor specificate.Aceste trasaturi usureaza obtinerea rezultatelor dorite. * Procesarea SQL asupra inregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singure inregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de inregistrari este un tabel. * SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand DBA, programatori de aplicatii ,personal de management si multe alte tipuri de utilizatori. * SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand: + date interogate + inserarea,extragerea si stergerea rindurilor intr-un tabel. + crearea,modificarea si stergerea obiectelor de tip baza de date + controlul accesului la baza de date si la obiectele de tip baza de date. + garantarea consistentei bazei de date La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru fiecare categorie in parte.SQL le-a unificat pe toate acestea intr-un singur limbaj. SQL a devenit un limbaj standard industrial pentru bazele de date relatio- nale . Institutul National American de Standarde(ANSI) a adoptat SQL ca limbaj standard pentru RDBMS in anul 1986.Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca limbaj standard pentru RDBMS.Toate RDBMS-urile suporta unele forme de SQL orm tSQL vinzatorii de RDBMS intentioneaza sa se alinieze la standardele ANSI.

12

Setul de comenzi SQL

Comanda + Descriere: SELECT este comanda cea mai utilizata ; este folosita pentru obtinerea datelor din bazele de date Comenzi DML aceste trei comenzi sunt utilizate pentru INSERT-a introduce noi rinduri UPDATE-pentru a schimba rindurile existente DELETE- si stergerea rindurilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cunoscute in ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.) Comenzi DDL aceste trei comenzi sunt utilizate dinamic pentru: CREATE - a crea , ALTER -utiliza si DROP sterge orice structura de date,de exemplu,tabele, expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunoscute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale limbajelor de definire a datelor). Comenzi DCL aceste doua comenzi sunt utilizate dinamic pentru: GRANT pentru a da REVOKE pentru a lua- drepturile de acces pentru bazele de date si structurile din Oracle. N.B. Acestea sunt o parte a comenzilor SQL. Pentru o lista mai completa de comenzi se recomanda - Manualul de Referinta a Limbajului SQL- .

Scrierea comenzilor SQL

Cand scriem comenzi SQL ,este important sa ne reamintim cateva reguli simple pentru construirea unor declaratii valide care sunt si usor de citit si de editat: * Comenzile SQL pot fi pe una sau mai multe linii. * Clauzele sunt uzual plasate pe linii separate. * Tabelarea poate fi folosita. * Cuvintele de comanda nu pot fi separate pe mai multe linii. * Comenzile SQL nu sunt 'case sensitive'. * O comanda SQL este introdusa la promptul SQL si liniile subsecventelor sunt numarate. * O singura declaratie poate fi considerata curenta cat timp ea este in buffer si poate fi rulata intr-un numar de moduri : + plasand un punct si virgula(;) la sfarsitul ultimei clauze. + plasand un punct si virgula /slash la ultima linie in buffer. + plasand un slash(/) la promptul SQL. + scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptul SQL. Fiecare din urmatoarele declaratii sunt valide: SELECT * FROM EMP; SELECT * FROM EMP 13

; SELECT * FROM EMP; In acest manual comenzile SQL sunt sparte in clauze pentru claritate.

Blocul de interogare de baza

Declaratia SELECT regaseste informatia din baza de date implementand toti operatorii din algebra relationala . In cele mai simple forme trebuie sa contina: 1. O clauza SELECT ,care listeaza coloanele pentru afisare astfel incat este esentiala o Proiectie. 2. O clauza FROM care specifica tabela implicata. Pentru a lista toate numerele departamentelor,numele angajatilor si numarul managerilor in tabela EMP introduceti urmatoarele: SELECT DEPTNO,ENAME,MGR FROM EMP; DEPTNO ENAME MGR ------ ---------- ----20 SMITH 7902 30 ALLEN 7698 30 WARD 7698 20 JONES 7839 30 MARTIN 7698 30 BLAKE 7839 10 CLARK 7839 20 SCOTT 7566 10 KING 30 TURNER 7698 20 ADAMS 7788 30 JAMES 7698 20 FORD 7566 10 MILLER 7782 De remarcat ca numele coloanelor sunt separate prin spatiu. Este posibil sa selectam toate coloanele din tabela prin specificarea unui asterix ('*') dupa cuvantul SELECT . SELECT * FROM EMP; EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO ----- ------- ------- ---- --------- --------- ------- -----7369 SMITH CLERK 7902 13-JUL-83 800.00 20 7499 ALLEN SALESMAN 7698 15-AUG-83 1,600.00 300.00 30 7521 WARD SALESMAN 7698 26-MAR-84 1,250.00 500.00 30 7566 JONES MANAGER 7839 31-OCT-83 2,975.00 20 7654 MARTIN SALESMAN 7698 05-DEC-83 1,250.00 1.400.00 30

14

7698 BLAKE MANAGER 7839 11-JUN-84 2,850.00 30 7782 CLARK MANAGER 7839 14-MAY-84 2,450.00 10 7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3,000.00 20 7839 KING PRESIDENT 09-JUL-84 5,000.00 10 7844 TURNER SALESMAN 7698 04-JUN-84 1,500.00 .00 30 7876 ADAMS CLERK 7788 04-JUN-84 1,100.00 20 7900 JAMES CLERK 7698 23-JUL-84 950.00 30 7902 FORD ANALYST 7566 05-DEC-83 3,000.00 20 Alte elemente in clauza SELECT Este posibil sa se includa si alte elemente in clauza SELECT:

* Expresii aritmetice * Alias-uri de coloane * Coloane concatenate * Literali

Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de scopurile interogarii ; de exemplu,executia calculelor,legarea coloanelor impreuna,sau afisarea sirurilor de litere din text. Expresii aritmetice O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori si functii care sa evalueaza la o valoare. Expresiile aritmetice pot contine nume de coloane ,valori numerice constante si operatori aritmetici: Operatori Descriere --------- --------+ adunare - scadere * inmultire / impartire SELECT ENAME, SAL*12, COMM FROM EMP;

Daca expresia aritmetica contine mai mult decat un operator, prioritatile sunt *,/,la inceput,apoi +,- (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceeasi prioritate). In urmatorul exemplu,inmultirea (250*12) este evaluata prima;apoi valoarea salariului este adunata la rezultatul multiplicarii(3000). Astfel pentru randul lui SMITH avem :800+3000=3800. SELECT ENAME,SAL + 250 * 12 15

FROM EMP; Parantezele pot fi utilizate pntru specificarea ordinii de executie a operatorilor ,daca,de exemplu ,adunarea e dorita inainte de inmultire: SELECT ENAME,(SAL + 250) * 12 FROM EMP; Aliasuri de coloana Cand se afiseaza rezultatul unei interogari,SQL*Plus in mod normal utilizeaza numele coloanelor selectate ca titlu.In multe cazuri acest nume poate fi criptic sau fara inteles. Puteti schimba un titlu de coloana utilizand un 'ALIAS'. Un alias de coloana da unei coloane un nume de titlu alternativ la iesire. Specificati aliasul dupa coloana in lista selectata.Prin default, titlurile alias vor fi fortate la litere mari si nu pot contine blankuri,numai daca aliasul este inclus intre ghilimele(" "). Pentru a afisa titlul de coloana ANNSAL pentru salariul anual insemnand SAL*12,utilizati un alias de coloana: SELECT ENAME,SAL*12 ANNSAL,COMM FROM EMP; Odata definit ,un alias poate fi utilizat de comenzile SQL care sunt tratate in capitolele 10si11 Nota: Intr-o declaratie SQL ,un alis de coloana poate fi utilizat numai in clauza SELECT. Operatorul de concatenare Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor aritmetice sau valorilor constante sa creeze o expresie de caractere. Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt combinate pentru a obtine o singura coloana. Pentru a combina EMPNO si ENAME si sa se dea aliasul EMPLOYEE expresiei, introduceti: SELECT EMPNO||ENAME EMPLOYEE FROM EMP; EMPLOYEE ------------------------------------------------------7369SMITH 7499ALLEN 7521WARD 7566JONES 7654MARTIN 7698BLAKE 7782CLARK 7788SCOTT 7839KING 7844TURNER 7876ADAMS 7900JAMES 7902FORD 7934MILLER

Literali

16

Un literal este orice caracter ,expresie ,numar inclus in lista lui SELECT care nu este un nume de coloana sau un alias de coloana. Un literal in lista lui SELECT este reprezentat de fiecare rand returnat la iesire.Sirurile de literali dintr-un text cu un format oarecare pot fi incluse in rezultatul interogarii si sunt tratate ca o coloana lista selectata. Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele simple('); literalii de tip numar nu au nevoie de ghilimele simple('). Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de coloana: SELECT EMPNO||'-'||ENAME EMPLOYEE, 'WORKS IN DEPARTMENT', DEPTNO FROM EMP; EMPLOYEE 'WORKS IN DEPARTMENT' DEPTNO ------------------ -------------------- -----7369-SMITH WORKS IN DEPARTMENT 20 7499-ALLEN WORKS IN DEPARTMENT 30 7521-WARD WORKS IN DEPARTMENT 30 7566-JONES WORKS IN DEPARTMENT 20 7654-MARTIN WORKS IN DEPARTMENT 30 7698-BLAKE WORKS IN DEPARTMENT 30 7782-CLARK WORKS IN DEPARTMENT 10 7788-SCOTT WORKS IN DEPARTMENT 20 7839-KING WORKS IN DEPARTMENT 10 7844-TURNER WORKS IN DEPARTMENT 30 7876-ADAMS WORKS IN DEPARTMENT 20 7900-JAMES WORKS IN DEPARTMENT 30 7902-FORD WORKS IN DEPARTMENT 20 7934-MILLER WORKS IN DEPARTMENT 10 Tratarea valorilor nule Daca unui rand ii lipseste o valoare pentru o anumita coloana ,despre acea valoare se spune ca este nula. O valoare nula este o valoare care este sau incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila. O valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un numar.Valoarea nula ocupa un octet in reprezentarea interna.Valoarea nula este tratata corect de catre SQL. Daca orice valoare de coloana intr-o expresie este nula atunci rezultatul este nul.In urmatoarea declaratie numai Salesman are un rezultat al salariului: SELECT ENAME,SAL*12 + COMM ANNUAL_SAL FROM EMP; ENAME ANNUAL_SAL --------- ---------SMITH ALLEN 19500 WARD 15500 JONES MARTIN 16400 BLAKE

17

CLARK SCOTT KING TURNER 18000 ADAMS JAMES FORD MILLER Daca dorim sa obtinem un rezultat pentru toti angajatii,este necesar sa convertim valoarea nula la un numar . Noi folosim functia NVL pentru a converti o valoare nula la o valoare nenula. Folositi functia NVL pentru a converti valoarea nula de la declaratia precedenta la 0. SELECT ENAME, SAL*12+NVL(COMM,0) ANNUAL_SAL FROM EMP; ENAME ANNUAL_SAL --------- ---------SMITH 9600 ALLEN 19500 WARD 15500 JONES 35700 MARTIN 16400 BLAKE 34200 CLARK 29400 SCOTT 36000 KING 60000 TURNER 18000 ADAMS 13200 JAMES 11400 FORD 36000 MILLER 15600 NVL asteapta doua argumente: 1. o expresie 2. o valoare nenula De notat ca puteti folosi functia NVL pentru a converti un numar nul , data calendaristica sau sir de caractere la un alt numar , data calendaristica sau sir de caractere de acceasi lungime si de acelasi tip de date asteptate. NVL(DATECOLUMN,'01-JAN-88') NVL(NUMBERCOLUMN,9) NVL(CHARCOLUMN,'STRING') Prevenirea selectiei rindurilor duplicate Daca nu se indica altfel, SQL*Plus afiseaza rezultatul unei interogari fara eliminarea intrarilor duplicate . Pentru a lista toate numerele de departament din tabela EMP, introduceti: SELECT DEPTNO

18

FROM EMP; DEPTNO -----20 30 30 20 30 30 10 20 10 30 20 30 20 10 Clauza DISTINCT Pentru eliminarea valorilor duplicate din rezultat, includeti restrictia DISTINCT in comanda SELECT. Pentru a elimina valorile duplicate afisate in exemplul urmator introduceti: SELECT DISTINCT DEPTNO FROM EMP; DEPTNO -----10 20 30 Coloane multiple pot fi specificate dupa restrictia DISTINCT si restrictia DISTINCt afecteaza toate coloanele selectate. Pentru a afisa valorile distincte ale lui DEPTNO si JOB,introduceti: SELECT DISTINCT DEPTNO,JOB FROM EMP; DEPTNO JOB ------ --------10 CLERK 10 MANAGER 10 PRESIDENT 20 ANALYST 20 CLERK 20 MANAGER 30 CLERK 30 MANAGER 30 SALESMAN

19

Aceasta afiseaza o lista a tuturor combinatiilor diferite de ocupatie si numere de departamente. De notat ca restrictia DISTINCT poate sa fie referita numai o singura data si trebuie sa urmeze imediat dupa cuvantul de comanda SELECT. Clauza ORDER BY In mod normal ordinea rindurilor intoarse in rezultatul unei cereri este nedefinita .Clauza ORDER BY poate fi utilizata pentru a sorta rindurile. Daca o folosim, clauza ORDEY BY trebuie sa fie intotdeauna ultima in declaratia SELECT. Pentru a sorta dupa ENAME, introduceti: SELECT ENAME,JOB,SAL*12,DEPTNO FROM EMP ORDER BY ENAME; ENAME JOB SAL*12 DEPTNO --------- ------- -------- -----ADAMS CLERK 13200 20 ALLEN SALESMAN 19200 30 BLAKE MANAGER 34200 30 CLARK MANAGER 29400 10 FORD ANALYST 36000 20 JAMES CLERK 11400 30 JONES MANAGER 35700 20 KING PRESIDENT 60000 10 MARTIN SALESMAN 15000 30 MILLER CLERK 15600 10 SCOTT ANALYST 36000 20 SMITH CLERK 9600 20 TURNER SALESMAN 18000 30 WARD SALESMAN 15000 30 Ordonarea de default a datelor Ordinea sortarii de default este ascendenta: * Valorile numerice cele mai mici primele * Valorile de tip date calendaristice cele mai mici primele. * Valorile de tip caracter in ordinea alfabetica. Inversarea ordinii de default Pentru a inversa aceasta ordine cuvintul de comanda DESC este specificat dupa numele coloanei in clauza ORDER BY. Pentru a inversa ordinea coloanei HIREDATE, deci datele cele mai tirzii sa fie afisate primele,introduceti: SELECT ENAME,JOB,HIREDATE FROM EMP ORDER BY HIREDATE DESC;

20

ENAME JOB HIREDATE --------- --------- --------JAMES CLERK 23-JUL-84 KING PRESIDENT 09-JUL-84 BLAKE MANAGER 11-JUN-84 TURNER SALESMAN 04-JUN-84 ADAMS CLERK 04-JUN-84 CLARK MANAGER 14-MAY-84 WARD SALESMAN 26-MAR-84 SCOTT ANALYST 05-MAR-84 MARTIN SALESMAN 05-DEC-83 FORD ANALYST 05-DEC-83 MILLER CLERK 21-NOV-83 JONES MANAGER 31-OCT-83 ALLEN SALESMAN 15-AUG-83 SMITH CLERK 13-JUN-83 Ordonarea dupa mai multe coloane Este posibil sa se ordoneze dupa mai multe coloane.Limita este numarul de coloane din tabela.In clauza ORDER BY se specifica coloanele pentru ordonat separate prin virgula.Daca una sau toate coloanele trebuie sa fie inversate specificati DESC dupa fiecare coloana. Pentru a ordona dupa doua coloane si afisa in ordinea inversa a salariului, introduceti: SELECT DEPTNO,JOB,ENAME FROM EMP ORDER BY DEPTNO,SAL DESC; DEPTNO JOB ENAME ------ ------------ ------10 PRESIDENT KING 10 MANAGER CLARK 10 CLERK MILLER 20 ANALYST SCOTT 20 ANALYST FORD 20 MANAGER JONES 20 CLERK ADAMS 20 CLERK SMITH 30 MANAGER BLAKE 30 SALESMAN ALLEN 30 SALESMAN TURNER 30 SALESMAN WARD 30 SALESMAN MARTIN 30 CLERK JAMES

21

Pentru a ordona dupa o coloana nu este necesar sa o avem SELECT-ata.ORDER BY si valorile nule In Oracle7,valorile nule sunt afisate ultimele pentru secventele ascendente si sint raportate primele cind rindurile sunt sortate in ordine descendenta. Atentie: Clauza ORDER BY este utilizata intr-o interogare cind se doreste sa se afiseze rindurile intr-o ordine specifica .Fara clauza ORDER BY randurile sunt returnate intr-o ordine convenita de ORACLE si va trebui sa ne bazam pe el- ordinea determinata fiind consistenta de la cerere la cerere. De notat ca ordinea de afisare a rindurilor nu influenteaza ordinea interna a rindurilor asa cum sunt stocate in tabela. Clauza WHERE Clauza WHERE corespunde operatorului 'Restrictie' din algebra relationala. Contine o conditie pe care rindurile trebuie sa o indeplineasca in ordinea afisarii lor. Clauza WHERE ,daca este folosita , trebuie sa urmeze clauzei FROM : SELECT coloane FROM tabela WHERE anumite conditii sunt intilnite Clauza WHERE poate compara valori in coloana ,valori literale,expresii aritmetice sau functii. Clauza WHERE asteapta trei elemente: 1. Un nume de coloana 2. Un operator de comparatie 3. Un nume de coloana, constanta sau lista de valori. Operatorii de comparatie sunt utilizati in clauza WHERE si pot fi impartiti in doua categorii: logici si SQL. Operatorii logici Acesti operatori verifica urmatoarele conditii: Operator Semnificatie -------- -----------= egal cu > mai mare decit >= mai mare sau egal < mai mic decit < mai mic sau egal Sirurile de caractere si datele calendaristice in clauza WHERE Coloanele din ORACLE pot avea urmatoarele tipuri:caracter,numar sau data calendaristica. Sirurile de caractere si datele calendaristice din clauza WHERE trebuie sa fie inchise in ghilimele simple('). Sirurile de caractere trebuie sa se supra- puna cu valoarea coloanei daca nu, trebuie modificate de o functie. Utilizati "Functii pe Caractere" din capitolul 4. Pentru a afisa numele,numerele,ocupatia si departamentele tuturor functionarilor, introduceti: SELECT ENAME, EMPNO, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE JOB = 'CLERK';

22

ENAME EMPNO JOB DEPTNO --------- ----- ------- -----SMITH 7369 CLERK 20 ADAMS 7876 CLERK 20 JAMES 7900 CLERK 30 MILLER 7934 CLERK 10 Pentru a gasi toate numele de departamente cu numerele de departament mai mare ca 20 ,introduceti: SELECT DNAME, DEPTNO FROM DEPT WHERE DEPTNO >20; DNAME DEPTNO ---------- -----SALES 30 OPERATIONS 40 Compararea unei coloane cu alta in cadrul aceluiasi rand Puteti compara o coloana cu o alta coloana in acelasi rand,la fel ca si cu o valoare constanta. De exemplu ,presupunem ca dorim sa obtinem acei angajati al caror comision est mai mare decat salariul lor: SELECT ENAME, SAL, COMM FROM EMP WHERE COMM> SAL; ENAME SAL COMM ------ -------- -------MARTIN 1,250.00 1,400.00 Operatori SQL Sint patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril de date: Operatori SQL Operator Semnificatie -------- -----------BETWEEN..AND... intre doua valori(inclusiv) IN(list) compara cu o lista de valori LIKE compara cu un model de tip caracter IS NULL est o valoare nula Operatorul BETWEEN Realizeaza teste pentru valori intre,si inclusiv,o valoare minima si o valoare maxima. Presupunind ca dorim sa vedem angajatii ai caror salariu este intre 1000 si 2000: SELECT ENAME,SAL FROM EMP WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000;

23

ENAME SAL ------- ---------ALLEN 1,600.00 WARD 1,250.00 MARTIN 1,250.00 TURNER 1,500.00 ADAMS 1,100.00 MILLER 1,300.00 De notat ca valorile specificate sunt inclusive si ca limita minima trebuie specificata prima. Operatorul IN Testeaza valorile dintr-o lista specificata. Presupunem ca dorim sa gasim angajatii care au unul din cele trei numere de marca(MGR): SELECT EMPNO, ENAME, SAL, MGR FROM EMP WHERE MGR IN (7902,7566,7788); EMPNO ENAME SAL MGR ----- ----- --------- ----7369 SMITH 800.00 7902 7788 SCOTT 3,000.00 7566 7876 ADAMS 1,100.00 7788 7902 FORD 3,000.00 7566 Daca, caracterele sau datele calendaristice sunt utilizate,ele trebuie introduse intre ghilimele(' '). Operatorul LIKE Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam.Utilizand operatorul LIKE este posibil sa selectam randurile care se potrivesc cu un model specificat de caractere.Operatia de pettermatching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare 'wild-card'.Doi simboli se pot utiliza la construirea sirului de cautare. Simbol Reprezentare ------ -----------% orice secventa de zero sau mai multe caractere - un singur caracter oarecare Pentru a lista toti angajatii al caror nume incepe cu un S,introduceti: SELECT ENAME FROM EMP WHERE ENAME LIKE 'S%'; ENAME -------SMITH SCOTT Caracterul '_' poate fi utilizat pentru cautarea unui anumit numar de carac- tere.

24

De exemplu pentru a lista toti angajatii care au un nume exact de patru caractere lungime: SELECT ENAME FROM EMP WHERE ENAME LIKE '____'; ENAME ----WARD KING FORD Semnele '%' si '_'pot fi utilizate in orice combinatie de caractere. Operatorul IS NULL Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care sunt NULL. SELECT ENAME,MGR FROM EMP WHERE MGR IS NULL; ENAME MGR ------ ---KING Negarea expresiilor Urmatorii operatori fac teste de negatie: Operator Descriere --------- ---------!= diferit de(VAX,UNIX,PC) ^= diferit de(IBM) < diferit de(toate o/s) NOT NUMECOL= diferit de NOT NUMECOL> mai mic sau egal Operatori SQL Operator Descriere -------- --------NOT BETWEEN nu se afla intre doua valori date NOT IN nu se afla intr-o lista data de valori NOT LIKE diferit de sirul IS NOT NULL nu este o valoare nula Pentru a gasi angajatii ai caror salariu nu este intr-un interval,introdu- ceti: SELECT ENAME,SAL FROM EMP WHERE SAL NOT BETWEEN 1000 AND 2000; ENAME SAL

25

--------- -------SMITH 800.00 JONES 2,975.00 BLAKE 2,850.00 CLARK 2,450.00 SCOTT 3,000.00 KING 5,000.00 JAMES 950.00 FORD 3,000.00 Pentru a afla acei angajati a caror meserie nu incepe cu M,introduceti: SELECT ENAME,JOB FROM EMP WHERE JOB NOT LIKE 'M%'; ENAME JOB -------- -------SMITH CLERK ALLEN SALESMAN WARD SALESMAN MARTIN SALESMAN SCOTT ANALYST KING PRESIDENT TURNER SALESMAN ADAMS CLERK JAMES CLERK FORD ANALYST MILLER CLERK Pentru a afla toti angajatii care au un manager(MGR),introduceti: SELECT ENAME,MGR FROM EMP WHERE MGR IS NOT NULL; ENAME MGR ------- ----SMITH 7902 ALLEN 7698 WARD 7698 JONES 7839 MARTIN 7698 BLAKE 7839 CLARK 7839 SCOTT 7566 TURNER 7698 ADAMS 7788 JAMES 7698 FORD 7566 MILLER 7782

26

Nota: Daca o valoare NULL este utilizata intr-o comparatie ,atunci operatorul de comparatie trebuie sa fie IS sau IS NOT NULL. Daca acesti operatori nu sunt uti lizati si valoarea NULL este comparata,atunci rezultatul este intotdeauna FALSE De exemplu, COMM!=NULL este intotdeauna falsa.Rezultatul este fals deoarece o valoare NULL poate sa nu fie egala sau diferita cu orice alta valoare alta decat NULL. De notat ca o astfel de eroare nu este semnalata,rezultatul fiind intotdea- una fals. Interogarea datelor cu conditii multiple Operatorii AND sau OR pot fi utilizati pentru a compune expresii logice. Predicatul AND este adevarat numai daca ambele conditii sunt 'adevarate'; predicatul OR este adevarat daca cel putin una din conditii este 'adevarata'. In urmatoarele doua exemple,conditiile sunt aceleasi,dar predicatele difera Priviti cum rezultatul este dramatic modificat. Pentru a gasi toti functionarii care castiga intre 1000 si 2000,introduceti: SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL FROM EMP WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000 AND JOB = 'CLERK'; EMPNO ENAME JOB SAL ---- ------- -------- -------7876 ADAMS CLERK 1,100.00 7934 MILLER CLERK 1,300.00 Pentru a afla toti angajatii care sunt si functionari si/sau functionari care castiga intre 1000 si 2000,introduceti: SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL FROM EMP WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000 OR JOB = 'CLERK'; EMPNO ENAME JOB SAL ----- -------- ------- -------7369 SMITH CLERK 800.00 7499 ALLEN SALESMAN 1,600.00 7521 WARD SALESMAN 1,250.00 7654 MARTIN SALESMAN 1,250.00 7844 TURNER SALESMAN 1,500.00 7876 ADAMS CLERK 1,100.00 7900 JAMES CLERK 950.00 7934 MILLER CLERK 1,300.00 Puteti combina AND sau OR in acceasi expresie logica. Cand AND sau OR apar in aceeasi clauza WHERE, toti operatorii AND sunt evaluati mai intai si apoi toti operatorii OR. Vom spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR. Deoarece AND are o precedenta mai mare decat OR urmatoarea declaratie SQL intoarce toti managerii cu salarii peste 1500$ si toti vanzatorii. SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO

27

FROM EMP WHERE SAL> 1500 AND JOB = 'MANAGER' OR JOB = 'SALESMAN'; EMPNO ENAME JOB SAL DEPTNO ----- ------- -------- -------- -----7499 ALLEN SALESMAN 1,600.00 30 7521 WARD SALESMAN 1,250.00 30 7566 JONES MANAGER 2,975.00 20 7654 MARTIN SALESMAN 1,250.00 30 7698 BLAKE MANAGER 2,850.00 30 7782 CLARK MANAGER 2,450.00 10 7844 TURNER SALESMAN 1,500.00 30 Daca doriti sa selectati toti managerii si vanzatorii cu salarii peste 1500$ puteti introduce: SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO FROM EMP WHERE SAL >1500 AND (JOB = 'MANAGER' OR JOB = 'SALESMAN'); EMPNO ENAME JOB SAL DEPTNO ----- ------ --------- -------- -----7499 ALLEN SALESMAN 1,600.00 30 7566 JONES MANAGER 2,975.00 20 7698 BLAKE MANAGER 2,850.00 30 7782 CLARK MANAGER 2,450.00 10

Parantezele specifica ordinea in care operatorii vor fi evaluati. In al doilea exemplu operatorul OR este evaluat inaintea operatorului AND. TIPURI DE DATE CARACTER SI CONDITII ENAME (VARCHAR2) ___________ WHERE ENAME = 'SCOTT' | | | SCOTT V V| | ___| | SCOTT|____ | | | MILLER | | | ~~~~ ~~ ~~~ Oracle nu face umplerea cu blancuri la compararea

28

cu coloanele VARCHAR2 ENAME (CHAR) -----------| | | SCOTT V V| WHERE ENAME = 'SCOTT' | SCOTT|V V| | |. | | MILLER| V| ~~~~ ~~~~ ~~

| ....|

Oracle face umplerea cu blancuri la compararea cu coloanele CHAR. Tipurile de date caracter si conditii Tipurile de baza ale datelor stocate intr-o tabela oracle sunt:caracter, valoare numerica sau data calendaristica.Vom discuta toate variantele in detaliu mai tarziu.De cate ori rezultatele unei conditii implica date de tip caracter, acestea pot varia in functie de tipul coloanei;ORACLE inzestreaza coloanela cu tipul CHAR pentru valori de lungime fixa si cu tipul VARCHAR2 pentru valori de lungime variabila. Pentru coloanele cu tipul VARCHAR2 ,Oracle nu umple sirul de comparare si de aceea va face o potrivire exacta.In primul exemplu,doar un singur rand este intors pentru conditia: WHERE ENAME = 'SCOTT' cand un alt rand stocat in coloana ENAMe are mai multe caractere decat sirul de comparat. Pentru coloanele cu tipul CHAR ,oricum,Oracl face umplere cand valorile coloanelor sunt initial stocate,facandu-le pe toate de aceeasi lungime. Aceeasi conditie va intoarce ambele randuri pentru SCOTT ,indiferent de cate spatii de sfarsit au fost adaugate cand valorile au fost stocate in tabela. Oracle umple cu blancuri sirul de comparat in cel deal doilea caz si de aceea spatiile stocate sunt nesemnificative. Precedenta operatorilor Toti operatorii sunt aranjati intr-o ierarhie ceea ce le determina precedenta .Intr-o expresie operatiile sunt executate in ordinea precedentei lor de la mare la mica. Cand operatorii au precedenta egala atunci ei se evalueaza de la stanga la dreapta. 1. Toti operatorii de comparatie si SQL au precedenta egala: =,!=,,=,BETWEEN...AND,IN,LIKE,IS NULL. 2. NOT(pentru a inversa rezultatul unei expresii logice.De ex: WHERE not(sal>2000)) 3. AND 4. OR.

29

De fiecare data cand sunteti in dubiu despre care dintre doua operatii vor fi executate mai intai cand o expresie este evaluata, sunteti liberi sa utilizati parantezele pentru a clarifica semnificatia dorita si pentru a va asigura ca SQL*Plus face ceea ce doriti. Sa presupunem ca doriti sa gasiti toti managerii, din orice departament,si toti functionarii din departamentul 10: SELECT * FROM EMP WHERE JOB='MANAGER' OR (JOB = 'CLERK' AND DEPTNO = 10); Parantezele de deasupra sunt necesare, AND are o precedenta mai mare decat OR ,dar ele clarifica semnificatia expresiei. SELECT-Sumar Urmatoarele clauze sunt inchise in comanda SELECT: SELECT [DISTINCT] [*,coloana alias],...] FROM tabela WHERE conditie(ii) ORDER BY [coloana,expr] [ASC/DESC]; SELECT selecteaza cel putin o coloana Alias poate fi folosit pentru coloanele din lista selectata * desemneza toate coloanele DISTINCT poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor FROM Tabela desemneaza tabela din care provin coloanele WHERE restrictioneaza cererea la randurile care indeplinesc o conditie.Poate contine valori de coloane,expresii si literali AND/OR poate fi utilizat intr-o clauza WHERE pentru a construi conditii mai complexe. AND are prioritate peste OR. () pot fi utilizate pentru a forta prioritatea ORDER BY intotdeauna apare la sfarsit .Specifica ordinea de sortare.Una sau mai multe coloane pot fi specificate aici. ASC ordinea ascendenta este ordinea de sortar ( implicita) si nu trebuie specificat. DESC inverseaza ordinea de sortare de default si trebuie specificatdupa un nume de coloana. Clauzele pot fi introduse pe linii separate in buffer si tabelarea este utilizata pentru claritate si in editare.

30

Logarea la SQL*Plus Aceasta sectiune explica cum sa ne logam la SQL*Plus si liniile de iesire ale tipurilor de comenzi ce pot rezulta in cadrul sau. SQL*Plus SQL*Plus este un program scris de Corporatia Oracle,ce produce un mediu pentru comenzile SQL ce pot fi tastate direct sau rulate dintr-un fisier de comanda.In plus ,comenzile SQL pot fi derivate.Ele sunt folosite pentru: * formatarea rezultatelor * setarea optiunilor * editarea si stocarea declaratiilor SQL Odata ce v-ati logat la sistemul vostru de operare,sunt 3 moduri pentru a va loga la SQL*Plus: 1. SQLPLUS + Veti vedea dupa aceasta un mesaj ca acesta: + SQL*Plus: Version 3.1.1 Production on Mon Oct 4 1993 Copyright (c) 1992,Oracle Corporation,California,USA. All rights reserved. Enter Username: + Introduceti numele vostru de user si apasati RETURN: SQL*Plus va afisa promptul :"Enter Password:". Introduceti parola voastra si apasati din nou RETURN. + Pentru protectia voastra ,parola nu va apare pe ecran. SQL*Plus va afisa promptul sau: SQL> + Aceasta indica linia de comanda .Acolo sunt doua feluri de comenzi si puteti introduce pe acesta linie de comanda:comenzi SQL sau comenzi SQL*Plus. 2. SQLPLUS username + Veti fi indemnati sa va dati parola. 3. SQLPLUS username/password + Veti fi logati la SQL*Plus.In acest caz parolz v a fi afisata. Alegeti metoda pe care o preferati. Editarea declaratiilor SQL utilizand comenzi SQL*Plus 1. Cand veti introduce o comanda SQL,aceasta este stocata intr-o zona de memorie utilizata de buferul SQL si ramane acolo pana ce veti introduce o noua comanda. 2. Daca apasati [RETURN] inainte de a completa o comanda,SQL*Plus va afisa un numar de linie. 3. Terminatorul pentru declaratiile SQL este un ';'. 4. Cat timp declaratia SQL este in bufer,sunt cateva operatii de editare directe care pot fi executate utilizand comenzi SQL*Plus: Comanda Abrevierea ROL ---------------------------------------------------------------------APPEND text A text adauga 'text' la sfarsitul liniei curente. CHANGE C/old/new schimba vechiul text cu noul text in linia curenta. CHANGE C/text/ sterge 'text'-ul din linia curenta CLEAR BUFFER CL BUFF sterge toate liniile din buferul SQL. DEL sterge linia curenta. INPUT I insereaza un numar nedefinit de linii. INPUT I text insereaza o linie constituita din 'text'-ul respectiv LIST L listeaza toate liniile din buferul SQL. LIST n Ln listeaza o linie (specificata de n)

31

LIST m, n L m n listeaza un numar de linii(de la m la n). RUN R afiseaza si executa comanda SQL curenta din buffer. / executa comanda SQL care este curenta in bufer. Diversitatea comenzilor SQL*Plus Comenzile SQL (precum SELECT) sunt mijloace de acces la date prin kernelul Oracle.Comenzile SQL sunt utilizate in special pentru controlul mediului, formatarea rezultatelor interogarilor si controlul fisierelor.Comenzile identificate aici sunt amestecate si trebuie sa le folositi in urmatoarele exercitii. Comenzile SQL sunt introduse la promptul SQL>pe o linie ,ele nu vor deschide un buffer.

Comanda + Descriere
SAVE numefis ermite salvarea intr-un fisier a continutului buferului SQL. GET numefis incarca continutul unui fisier salvat in prealabil in buffer. START numefis ruleaza un fisier de comanda salvat in prealabil. Fisierele decomanda sunt tratate in capitolul 10. ED numefis utilizeaza un editor de default pentru a edita continutul unui fisier salvat. EXIT paraseste SQL*Plus.

32

Capitolul 2 Exercitii-Introducere in SQL

Aceste exercitii intentioneaza sa dezvaluie toate subiectele neobservate la o lectura anterioara.Daca aveti timp incercati intrebarea 13. Workshop 1. Selectati toate informatiile din tabela SALGRADE. GRADE LOSAL HISAL ----- ----- ----1 700 1200 2 1201 1400 3 1401 2000 4 2001 3000 5 3001 9999 2. Selectati toate informatiile din tabela EMP. EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO ----- ----- ------- ---- -------- -------- ------- -----7369 SMITH CLERK 7902 13-JUN-83 800.00 20 7499 ALLEN SALESMAN 7698 15-AUG-83 1,600.00 300.00 30 7521 WARD SALESMAN 7698 26-MAR-84 1,250.00 500.00 30 7566 JONES MANAGER 7839 31-OCT-83 2,975.00 20 7654 MARTIN SALESMAN 7698 05-DEC-83 1,250.00 1,400.00 30 7698 BLAKE MANAGER 7839 11-JUL-84 2,850.00 30 7782 CLARK MANAGER 7839 14-MAY-84 2,450.00 10 7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3,000.00 20 7839 KING PRESIDENT 09-JUL-84 5,000.00 10 7844 TURNER SALESMAN 7698 04-JUN-84 1,500.00 .00 30 7876 ADAMS CLERK 7788 04-JUN-84 1,100.00 20 7900 JAMES CLERK 7698 23-JUL-84 950.00 30 7902 FORD ANALYST 7566 05-DEC-83 3,000.00 20 7934 MILLER CLERK 7782 21-NOV-83 1,300.00 10 14 inregistrari selectate. 3. Listati toti angajatii care au salariul intre 1000 si 2000. ENAME DEPTNO SAL ----- ------ -------ALLEN 30 1,600.00 WARD 30 1,250.00 MARTIN 30 1,250.00 TURNER 30 1,500.00 ADAMS 20 1,100.00 MILLER 10 1,300.00 6 inregistrari selectate. 4.Listati numerele de departament si numele in ordinea numelor departamentelor. DEPTNO DNAME ------ ---------10 ACCOUNTING 33

40 OPERATIONS 20 RESEARCH 30 SALES 5. Afisati toate tipurile diferite de job-uri. JOB --------ANALYST CLERK MANAGER PRESIDENT SALESMAN 6. Listati detaliile angajatilor din departamentele 10 si 20 in ordinea alfabetica a numelui. EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO ----- ----- ----- ---- --------- -------- ---- -----7876 ADAMS CLERK 7788 04-JUN-84 1,100.00 20 7782 CLARK MANAGER 7839 14-MAY-84 2,450.00 10 7902 FORD ANALYST 7566 05-DEC-83 3,000.00 20 7566 JONES MANAGER 7839 31-OCT-83 2,975.00 20 7839 KING PRESIDENT 09-JUL-84 5,000.00 10 7934 MILLER CLERK 7782 21-NOV-83 1,300.00 10 7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3,000.00 20 7369 SMITH CLERK 7902 13-JUN-83 800.00 20 8 inregistrari selectate. 7.Listati numele si ocupatiile tuturor functionarilor in departamentul 20. ENAME JOB ------ ----SMITH CLERK ADAMS CLERK 8. Afisati toti angajatii ai caror nume contine TH sau LL in interior. ENAME -----SMITH ALLEN MILLER 9. Listati urmatoarele detalii pentru toti angajatii care au un manager. ENAME JOB SAY ------ -------- -------SMITH CLERK 800.00 ALLEN SALESMAN 1,600.00 WARD SALESMAN 1,250.00

34

JONES MANAGER 2,975.00 MARTIN SALESMAN 1,250.00 BLAKE MANAGER 2,850.00 CLARK MANAGER 2,450.00 SCOTT ANALYST 3,000.00 TURNER SALESMAN 1,500.00 ADAMS CLERK 1,100.00 JAMES CLERK 950.00 FORD ANALYST 3,000.00 MILLER CLERK 1,300.00 13 inregistrari selectate. 10. Afiseaza numele si totalul remuneratiei pentru toti angajatii. ENAME REMUNERATION ------- -----------SMITH 9600 ALLEN 19500 WARD 15500 JONES 35700 MARTIN 16400 BLAKE 34200 CLARK 29400 SCOTT 36000 KING 60000 TURNER 18000 ADAMS 13200 JAMES 11400 FORD 36000 MILLER 15600 14 inregistari selectate. 11. Afiseaza toti salariatii care au fost angajati in anul 1983. ENAME DEPTNO HIREDATE ------- ------ --------SMITH 20 13-JUN-83 ALLEN 30 15-AUG-83 JONES 20 31-OCT-83 MARTIN 30 05-DEC-83 FORD 20 05-DEC-83 MILLER 10 21-NOV-830 6 inregistrari selectate. 12. Afisati numele,salariul anual si comisionul pentru toti vanzatorii ai caror salariu lunar este mai mare decat comisionul lor.Iesirea va fi ordonata dupa salariu , cele m ai mari primele.

35

Daca doi sau mai multi angajati au acelasi salariu trebuie sortati dupa nume in odinea celor mai mari salarii. ENAME ANNUAL_SAL COMM ------ ---------- -------ALLEN 19200 300.00 TURNER 18000 .00 WARD 15000 500.00 Incercati-va aptitudinile cu acesta. 13. Selectati informatiile dupa cum sunt selectate. Cine,cand si cum -------------------------------------------------------------------SMITH HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 20 SINCE 13-JUN-83 ALLEN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 15-AUG-83 WARD HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 26-MAR-84 JONES HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 20 SINCE 31-OCT-83 MARTIN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 05-DEC-83 BLAKE HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 30 SINCE 11-JUN-84 CLARK HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 10 SINCE 14-MAY-84 SCOTT HAS HELD THE POSITION OF ANALYST IN DEPT 20 SINCE 05-MAR-84 KING HAS HELD THE POSITION OF PRESIDENT IN DEPT 10 SINCE 09-JUL-84 TURNER HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 04-JUN-84 ADAMS HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 20 SINCE 04-JUN-84 JAMES HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 30 SINCE 23-JUL-84 FORD HAS HELD THE POSITION OF ANALYST IN DEPT 20 SINCE 05-DEC-83 MILLER HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 10 SINCE 21-NOV-83 14 inregistrari selectate.

Capitolul 2 - Rezolvari

1. SELECT * FROM SALGRADE; 2. SELECT * FROM EMP; 3. SELECT ENAME, DEPTNO, SAL FROM EMP WHERE SAl BETWEEN 1000 AND 2000; 4. SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT ORDER BY DNAME;

36

5. SELECT DISTINCT JOB FROM EMP; 6. SELECT * FROM EMP WHERE DEPTNO IN (10,20) ORDER BY ENAME; 7. SELECT ENAME,JOB FROM EMP WHERE JOB = 'CLERK' AND DEPTNO = 20; 8. SELECT ENAME FROM EMP WHERE ENAME LIKE '%TH%' OR ENAME LIKE '%LL%'; 9. SELECT ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE MGR IS NOT NULL; 10. SELECT ENAME, SAL*12+NVL(COMM,0) REMUNERATION FROM EMP; 11. SELECT ENAME, DEPTNO, HIREDATE FROM EMP WHERE HIREDATE LIKE '%83'; 12. SELECT ENAME, SAL*12 ANNUAL SAL, COMM FROM EMP WHERE SAL >COMM AND JOB = 'SALESMAN' ORDER BY SAL DESC, ENAME; 13. SELECT ENAME|| ' HAS HELD THE POSITION OF '|| JOB|| ' IN DEPT '|| DEPTNO|| ' SINCE '|| HIREDATE "Who, what and when" FROM EMP;

37

C ap. 3 Rularea cererilor standard cu variabile substituite.

In acest capitol sunt descrise variabilele substituite.Variabilele substituite sunt folosite in declaratiile SQL si permite utilizarea valorilor specificate la rulare. Variabile in SQL *Plus In plus fata de variabilele pe care le vom vedea in limbajul PL/SQL, SQL*Plus este inzestrat cu doua tipuri de variabile ale sale: Utilizate pentru stocarea valorilor individuale ce pot fi asignate si citite in timpul rularii(vor fi discutate mai tarziu in acest curs). Utilizate pentru stocarea partilor de text de comanda ,care sunt "editate" in comenzi inainte de executia lor. -Variabile substituite cu un singur ampersand. Puteti utiliza 'variabile substituite' intr-un fisier de comanda sau intr-o declaratie SQL pentru a reprezenta valori ce vor fi aflate la executie. O variabila poate fi vazuta ca un container in care valoarea este stocata temporar. O variabila substituita este prefixata de un singur ampersand(&) si o valoare care ii este asignata. Urmatoarea declaratie obliga utilizatorul sa dea un numar de departament la executie: SELECT EMPNO,ENAME,SAL FROM EMP WHERE DEPTNO = &DEPARTAMENT_NUMBER; Enter value for department_number: 10 EMPNO ENAME SAL ----- --------- ----------7782 CLARK 2,450.00 7839 KING 5,000.00 7934 MILLER 1,300.00 Exemplul anterior utilizeaza conditia WHERE DEPTNO=10. Cu un singur ampersand utilizatorul este obligat sa dea o valoare de fiecare data cand comanda este executata,deoarece variabila nu este definita si de fiacare data valoarea introdusa nu este salvata . O valoare de tip caracter sau data are nevoie sa fie inchisa in ghilimele simple cand sunt introduse la cerere.Pentru a evita ghilimelele simple ce tre- buie sa fie introduse la executie ,puteti pune variabilele in ghilimele simple. In urmatoarea declaratie ,variabila este pusa intre ghilimele simple, asa ca ghilimele nu mai sunt necesare la introducerea valorii respective: SELECT ENAME,DEPTNO,SAL*12 FROM EMP WHERE JOB = ' &ltJOB_TITLE';

Variabile legate

Variabile substituite

38

Enter value for job_title:MANAGER ENAME DEPTNO SAL*12 ----- ------ -------JONES 20 35700 BLAKE 30 34200 CLARK 10 29400 Cat timp variabila este variabila 'nedefinita' ,valoarea va fi ceruta de fiecare data cand declaratia este executata. Este posibil sa fie cerut numele unei coloane sau chiar numele unei tabele in timpul executiei. In urmatorul exemplu vi se cere o expresie aritmetica: SELECT DEPTNO, &ltARITHMETIC_EXPRESION FROM EMP; Enter value for arithmetic_expression:sal/12 DEPTNO SAL/12 ------ ------20 66.6667 30 133.333 30 104.167 20 247.917 30 104.167 30 237.5 10 204.167 20 250 10 416.667 30 125 20 91.6667 30 79.1667 20 250 10 108.333 -Variabile substituite cu dublu ampersand. Daca variabila este prefixata de dublu ampersand(&&),SQL*Plus va cere valoarea pentru variabila doar o singura data .SQL*Plus stocheaza prima valoare furnizata si o foloseste din nou de fiecare data cand declaratia SQL este rulata SELECT ENAME,DEPTNO,JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = &&DEPTNO_PLEASE; Enter value for deptno_please: 10 ENAME DEPTNO JOB ----- ------ -------CLARK 10 MANAGER KING 10 PRESIDENT MILLER 10 CLERK

39

Puteti folosi comanda SQL*Plus DEFINE pentru a determina daca variabila este deja definita.Daca variabila este deja definita se afiseaza valoarea asignata. SQL>DEFINE DEFINE DEPTNO_PLEASE = "10" (CHAR) Comanda DEFINE este de asemenea folosita pentru a crea o variabila utilizator. Substitutia datelor ca o comanda text Cand informatia dintr-o comanda substituita este introdusa intr-o co- manda inaintea executiei sale,variabila poate fi folosita pentru a inzestra orice parte a structurii comenzii exceptand numele insusi al comenzii.De exemplu: SELECT * FROM SALGRADE WHERE &CONDITION Enter value for CONDITION: losal>2000 Variabila CONDITION ,de mai sus,trece intreaga conditie a clauzei WHERE intr-o comanda.Mai departe intregul cod al comenzii(incepand cu cuvantul SELECT) poate fi trecut intr-o variabila. SELECT &THE_REST; Comanda DEFINE O valoare poate fi asignata unei variabile folosind comanda DEF[INE] a lui SQL*PLUS.Valoarea definita trebuie referita intr-o construc- tie SELECT sau un fisier de comenzi , prefixind numele variabilei cu &. Variabilele pot fi golite folosind UNDEF[INE]. In urmatorul exemplu , o variabila a fost definita folosind o expresie aritmetica ce calculeaza remuneratia. In urmatoarele constructii, variabila REM e referita de un numar de ori. Variabila e apoi golita fo- losind UNDEFINE.

SQL>DEFINE REM ='SAL*12+NVL(COMM,0)' SQL&gtSELECT ENAME, JOB, &ltREM SQL&gtFROM EMP SQL&gtORDER BY &ltREM; SQL &gtundefine REM

ENAME JOB SAL*12+NUL(COMM,0) -----------------------------------------------SMITH CLERK 9600 JAMES CLERK 11400 ADAMS CLERK 13200 WARD SALESMAN 15500 MILLER CLERK 15600 MARTIN SALESMAN 16400 TURNER SALESMAN 18000

40

ALLEN SALESMAN 19500 CLARK MANAGER 29400 BLAKE MANAGER 34200 JONES MANAGER 35700 SCOTT ANALYST 36000 FORD ANALYST 36000 KING PRESIDENT 60000 '' de la expresii sunt optionale , daca expresia nu contine spatii. Ghilimelele pot fi deasemenea folosite si sunt optionale dar folositoare daca expresia contine blancuri sau apostrofi.Pornirea unui fisier cu comenzi care contine substitutii de variabile Presupunind ca doriti o serie de rapoarte care sa listeze angajatii cu functii diferite - de exemplu , una pentru SALESMEN , una pentru CLERKS, una pentru MANAGERS si tot asa.Cunoasteti cum sa folositi substitutia de variabile pentru a obtine aceste rapoarte dintr-o singura constructie SELECT.Cu toate acestea , exista o tehnica alternativa pe care s-o folositi si anume sa scrieti constructia SELECT intr-un fisier si apoi folosind comanda START sa-l executati. Aceasta tehnica impune folosirea unor substitutii speciale de variabile. Exista 9 asemenea variabile si ele au intregii de la 1 la 9 ca nume. Pentru folosirea acestor variabile , puneti un '&' urmat de un intreg (1-9) in comanda SQL.Aceste variabile pot fi folosite de ori de cite ori doriti si in orice ordine . De fiecare data cind comanda e rulata, fiecare '&1' din comanda e inlocuit de primul parametru dupa START fisier, fiecare '&2' e inlo- cuit de al doilea parametru s.a.m.d. Pentru a crea un fisier de comenzi care ia un parametru specificind functia care trebuie afisata , introduceti: SELECT EMPNO,ENAME,SAL FROM EMP WHERE JOB = ' &lt1' ; SQL&gtSAVE JOB1 SQL*PLUS intoarce mesajul: Created file job1 Apoi rulati comanda cu parametrul 'CLERK'. SQL*PLUS inlocuieste variabila cu valoarea parametrului. SQL> START JOB1 CLERK EMPNO ENAME SAL ----- ----- --7369 SMITH 800 7876 ADAMS 1100 7900 JAMES 950 Observati ca nu se pot folosi variabile cind executati o comanda cu RUN. Trebuie sa introduceti comanda in fisier si sa o rulati cu START comanda. Comanda ACCEPT Sintaxa comenzii este: ACC[EPT] variabila [ NUMBER/CHAR] [PROMPT/NOPROMPT 'text'][HIDE] Comanda ACCEPT permite unei variabile sa fie create si unei valori , care e introdusa sa fie memorata in ea. Aceasta variabila poate fi apoi referita in constructia SQL. ACCEPT este folosita deseori intr-un fisier de comenzi . Sunt citeva avantaje rezultate din folosirea lui ACCEPT pentru definirea substitutiei de variabile: * Tipurile de date pot fi verificate * Prompturile pot fi mai explicative

41

* Valorile de raspuns pot fi ascunse Sintaxa + Descrierea NUMBER/CHAR determina tipul variabilei.Daca valoarea introdusa este nevalida , va fi afisat un mesaj. PROMPT 'text' afiseaza daca text e specificat NOPROMPT face ACCEPT sa sara o linie asteptind intrarea HIDE suprima raspunsul utilizatorului. folositor pentru parole Exemple SQL>ACCEPT SALARY NUMBER PROMPT 'Salary figure :' Salary figure : 30000 SQL&gtACCEPT PASSWORD CHAR PROMPT 'Password :' HIDE Password : SQL&gtACCEPT COMM NUMBER NOPROMPT 500 SQL&gtDEFINE DEFINE SALARY =30000(NUMBER) DEFINE PASSWORD ="FREEBIES(CHAR) DEFINE COMM =500(NUMBER) Rezumat Cind SQL*Plus intilneste &variabila: 1. Daca &variabila este deja definita, definitia deja existenta e folosita. 2. Daca & variabila nu e definita: + Utilizatorul e gata pentru definitie + Definitia furnizata de utilizator e apoi folosita + Definitia furnizata de utilizator e apoi pierduta Cind SQL Plus intilneste &&variabila : La fel ca pasii 1 si 2 de deasupra cu exceptia faptului ca valoarea variabilei e salvata. Observatie: &1 parametru e tratat ca &&. Pentru a afla daca o variabila e deja definita, folositi comanda DEF[INE]: DEF DEPARTAMENT daca e definit, da definitia lui DEPARTAMENT daca nu specifica 'nedefinit' Pentru a defini o variabila , se poate folosi deasemenea comanda DEF[INE]. DEF COMM = Ghilimelele nu sunt necesare , dar ajuta daca "NVL (COMM,0)" expresia contine blancuri imbricate sau apostrofi. Cit timp ramin variabilele definite? Pina cind le UNDEF[ine] sau le redefinim sau pina iesim din SQL*PLUS. ---Alte 2 modalitati de definire a unei variabile:--SQL&gtACCEPT variabila [tip] [PROMPT text][HIDE] SQL&gtCOL[UMN] nume coloana /alias NEW_VALUE variabila (tratata in capitolul 11)

42

Cap.3 Exercitii -Rulind cereri cu parametrii.

Acest exercitiu va ofera oportunitatea sa creati fisiere care pot fi rulate interactiv , si care folosesc substitutii de variabile pentru crearea unor criterii de selectie. TEME 1. Generati o constructie prin care sa afisati angajatii cu date de angajare intre 2 date date. Rulati de 2 ori cererea. Modificati cererea pentru a folosi &&variabila .Rulati-o de citeva ori. Observati diferenta. 2. Obtineti o cerere care sa accepte o functie data. Pentru testare executati cererea de citeva ori. ENAME JOB SAL MGR DEPTINO ---------------------------------------------SCOTT ANALYST 3,000.00 7566 20 FORD ANALYST 3,000.00 7566 20 3. Definiti o variabila reprezentind expresia folosita pentru calculul remuneratiei anuale a angajatilor.Folositi variabile intr-o constructie care gaseste toti angajatii care cistiga 30.000 $ pe an sau mai mult. ENAME SAL*12+NUL(COMM,0) ---------------------------------JONES 35700 BLAKE 34200 SCOTT 36000 KING 60000 FORD 36000

Cap.3 Solutii
1. SELECT ENAME,HIREDATE FROM EMP WHERE HIREDATE BETWEEN'&FIRST_DATE'AND'&LAST_DATE'; 2. SELECT ENAME,JOB,SAL,MGR,DEPTNO FROM EMP WHERE JOB ='&JOB'; 3. SELECT ENAME,&REM FROM EMP WHERE &REM >30000;

43

C A P I T O L U L 4 FUNCTII
In acest capitol, sunt introduse functiile.Functiile fac ca cererile de baza sa devina mai puternice si sint folosite pentru manipularea valorilor.Acest capitol acopera functiile numerice si pe caracter. Functiile de conversie si care opereaza pe tipuri de date sunt tratate in cap.5. In final functiile de grup sunt tratate in cap.6. INTRODUCERE Functiile sint folosite pentru manipularea datelor.Ele accepta unul sau mai multe argumente si intorc o valoare.Un argument este o constanta , variabila sau o referire de coloana.Formatul pentru functie este urmatorul: function_name(arg1,arg2,...) Functiile pot fi folosite pentru: * a calcula * a modifica datele individuale * a manipula iesirea pentru grupuri de siruri * a schimba formatul datelor pentru afisare * a converti tipurile de date Exista diferite tipuri de functii: * CHARACTER * NUMBER * DATE * CONVERSION * FUNCTION THAT ACCEPT ANY DATA TYPE AS INPUT * GROUP Unele functii opereaza pe un singur sir , altele pe grupuri de siruri. Cele mai folosite functii sunt prezentate in acest manual. Puteti recurge la SQL*Plus REFERENCE GUIDE pentru lista completa a functiilor. Functiile care se aplica unui singur sir vor fi discutate in capitolul prezent si in cap.5.Functiile de grup vor fi tratate in cap.6. Functii care se aplica unui singur sir. * actioneaza asupra fiecarui sir returnat din cerere * intoarce un rezultat pentru fiecare sir * asteapta unul sau mai multe argumente * pot fi imbricate * pot fi folosite acolo unde se folosesc variabile , coloane sau expresii , de exemplu , in constructiile :SELECT,WHERE,ORDER BY. Explicatia notatiei: Notatie + Semnificatie: col un nume de coloana dintr-o baza de date value(valoare) orice valoare literale(caracter/data/numar) n reprezinta un sir 'string' reprezinta caracterul string chars reprezinta un numar de caractere specificate date reprezinta o coloana date sau o valoare date

44

Functii numerice si pe caracter:Acestea accepta la intrare un caracter si poate returna si caracter si valoare numerica. Urmatoarele functii prezentate sunt: LOWER(col/value) forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mari sau mixte in caractere scrise cu litere mici. Pentru a afisa cu litere mici numele departamentului ca si sirul ' SQL COURSE' introduceti: SELECT LOWER (DNAME),LOWER('SQL course') FROM DEPT; LOWER(DNAME) LOWER(SQL COURSE) -----------------------------------research sql course sales sql course operations sql course accounting sql course UPPER(col/value) forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mici , sau o combinatie de litere mici si mari in caractere scrise cu litere mari. In urmatorul exemplu , functia UPPER e folosita pentru a forta intrarea utilizatorului la litere mari. SELECT ENAME FROM EMP WHERE ENAME =UPPER('&ENAME'); Enter value for ename :smith ENAME ----SMITH INITCAP(col/value) forteaza prima litera a fiecarui cuvint in litera mare Pentru afisarea numelor departamentelor si locatiile , introduceti: SELECT INITCAP(DNAME), INITCAP(LOC) FROM DEPT; INITCAP(DNAME) INITCAP(LOC) ---------------------------Accounting New York Research Dallas Sales Chicago Operations Boston CONCAT(char 1,char2) intoarce char1 concatenat cu char2 (Alternativa a operatorului ||) SELECT CONCAT (ename,job) "JOB" FROM EMP WHERE EMPNO =7900; JOB ----------JAMESCLERK

45

Functiile LPAD si RPAD aduc sirurile de caractere la o lungime specificata. -LPAD(col/value,n,'string') adauga la coloana sau la valoarea literala spre stinga pina la lungimea totala n. Primele spatii sunt umplute cu 'string'. Daca 'string' e omis atunci sunt umplute cu blancuri. SELECT LPAD(DNAME,20,'*'),LPAD(DNAME,20),LPAD(DEPTNO,20,'.') FROM DEPT; LPAD(DNAME,20,'*') LPAD(DNAME,20) LPAD(DEPTNO,20,'.') -----------------------------------------------------------************RESEARCH RESEARCH.....................20 ***************SALES SALES.....................30 **********OPERATIONS OPERATIONS.....................40 **********ACCOUNTING ACCOUNTING.....................10 Observati ca a doua coloana e completata in stinga cu spatii, implicit , si ca a treia coloana este de tipul numar. RPAD(col/value,n,'string') adauga la coloana sau la valoarea literala spre dreapta pina la lungimea totala n. Ultimele pozitii sunt umplute cu 'string' sau daca acesta e omis cu blancuri. SELECT RPAD(DNAME,20,'*'),RPAD(DNAME,20),RPAD(DEPTNO,20,'.') FROM DEPT; RPAD (DNAME,20,'*') RPAD(DNAME,20) RPAD(DEPTNO,20,'.') -----------------------------------------------------------RESEARCH************ RESEARCH 20.................. SALES*************** SALES 30.................. OPERATIONS********** OPERATIONS 40.................. ACCOUNTING********** ACCOUNTING 10.................. In acest caz a doua coloana are in dreapta blancuri puse implicit. Urmatoarele functii presupun ca caracterele din string sunt numerotate de la stinga la dreapta , incepind cu 1. SUBSTR(col/value,pos,n) intoarce un string de n caractere lungime dintr-o coloana sau valoare literala , incepind de la pozitia pos. Daca n e omis, e extras sirul din pozitia pos la sfirsit. Urmatorul exemplu afiseaza urmatoarele "substringuri": * 4 caractere din literalul 'ORACLE' incepind de la al doilea caracter * continutul lui DNAME incepind cu al doilea caracter * 5 caractere din DNAME incepind cu al treilea caracter SELECT SUBSTR('ORACLE',2,4),SUBSTR(DNAME,2), SUBSTR(DNAME,3,5) FROM DEPT; SUBSTR('ORACLE',2,4) SUBSTR(DNAME,2) SUBSTR(DNAME,3,5) --------------------------------------------------------RACL ESEARCH SEARC RACL ALES LES RACL PERATIONS ERATI RACL CCOUNTING COUNT Observati ca valorile sint aliniate la stinga.Aceasta deoarece SQL*Plus intotdeauna afiseaza de la stinga, implicit.

46

INSTR(col/value,'string') gaseste pozitia caracterului in care apare prima data 'string'. INSTR(col/value,'string',pos,n) gaseste pozitia caracterului pentru a n-a aparitie a lui string in coloana sau valoarea literala incepind din pozitia pos. SELECT DNAME,INSTR(DNAME,'A'), INSTR(DNAME,'ES'),INSTR(DNAME,'C',1,2) FROM DEPT; DNAME INSTR(DNAME,'A') INSTR(DNAME,'ES') INSTR(DNAME,'C',1,2) --------------------------------------------------------------------ACCOUNTING 1 0 3 RESEARCH 5 2 0 SALES 2 4 0 OPERATIONS 5 0 0 O folosire obisnuita a lui INSTR este de a determina daca inceputul utilizatorului contine un caracter particular sau mai multe. In exemplul anterior , de exemplu, expresia INSTR(DNAME,'ES') e 0 pentruACCOUNTING deoarece acesta nu contine sirul dat. LTRIM si RTRIM sterg caracterele specificate din sir. LTRIM (col/value,'char/s') sterge de la stinga prima aparitie a caracterului specificat(sau o combinatie a caracterelor specificate). Daca nu e specificat nici un caracter sterge toate blancurile din stinga. SELECT DNAME,LTRIM(DNAME,'A'),LTRIM(DNAME,'AS'), LTRIM(DNAME,'ASOP') FROM DEPT; DNAME LTRIM(DNAME,'A') LTRIM(DNAME,'AS') LTRIM(DNAME,'ASOP') ------------------------------------------------------------------RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES LES LES OPERATIONS OPERATIONS OPERATIONS ERATIONS ACCOUNTING CCOUNTING CCOUNTING CCOUTING RTRIM (col/value,'char/s') sterge de la dreapta, aparitiile lui char (sau combinatie de caractere spe- cificate) .Daca nu e specificat 'char/s' atunci sterge blancurile. SELECT DNAME, RTRIM(DNAME,'G'),RTRIM(DNAME,'GHS') RTRIM(DNAME,'N') FROM DEPT; DNAME RTRIM(DNAME,'G') RTRIM(DNAME,'GHS') RTRIM(DNAME,'N') --------------------------------------------------------------RESEARCH RESEARCH RESEARC RESEARCH SALES SALES SALE SALES OPERATIONS OPERATIONS OPERATION OPERATIONS ACCOUNTING ACCOUNTIN ACCOUNTIN ACCOUNTING RTRIM poate fi in mod particular folositor in a sterge blancurile de la sfirsit la coloane.De exemplu , presupunind ca in transferul datelor la tabela 'emp' blancurile au fost adaugate neintentionat dupa fiecare ENAME.Urmatoarea comanda va sterge toate blancurile finale: UPDATE EMP SET ENAME =RTRIM(ENAME); Observatie: comanda UPDATE e tratata complet mai tirziu.

47

SOUNDEX(col/value) intoarce un sir de caractere reprezentind pronuntia(sunetul) cuvintului pentru fiecare coloana sau valoare literala.Aceasta functie intoarce o reprezentare fonetica a fiecarui cuvint si ne permite sa comparam cuvinte care sunt scrise diferit, dar se pronunta (suna) la fel. SELECT ENAME, SOUNDEX(ENAME) FROM EMP WHERE SOUNDEX(ENAME) = SOUNDEX('FRED'); ENAME SOUNDEX(ENAME) ----------------------------FORD F630 LENGTH(col/value) intoarce numarul de caractere(sau digiti) din coloana sau din valoarea literala. SELECT LENGTH('SQL COURSE'),LENGTH(DEPTNO),LENGTH(DNAME) FROM DEPT; LENGTH('SQLCOURSE') LENGTH(DEPTNO) LENGTH(DNAME) ------------------------------------------------10 2 8 10 2 5 10 2 10 10 2 10 Observati ca LENGTH la fel ca si functia INSTR intoarce o valoare numerica. Functiile TRANSLATE si REPLACE sunt folosite pentru substitutia caracterelor. TRANSLATE(col/value,from,to) translateaza la iesire caracterele 'from' la cele 'to'.Mai mult de un caracter , se poate potrivi. Toate operatiile lui 'from' sunt inlocuite de corespondentuldin 'to'. Daca caracterul corespunzator din 'to'nu e rezervat , caracterul din 'from'e sters(vezi functiile imbricate). SELECT ,ENAME,TRANSLATE(ENAME,'C','P'),JOB TRANSLATE(JOB,'AR','IT') FROM EMP WHERE DEPTNO=10; ENAME TRANSLATE(ENAME,'C','P') JOB TRANSLATE(JOB,'AR','IT') ----------------------------------------------------------------CLARK PLARK MANAGER MINIGET KING KING PRESIDENT PTESIDENT MILLER MILLER CLERK CLETK REPLACE(col/value,string,replacement_string) intoarce col/value cu orice aparitie a 'string-ului', inlocuita cu repla- cement_string.Daca 'replacement_string' e omis, toate operatiile lui 'string'sunt sterse.Daca sunt emise si 'string' si 'replacement_string'atunci se semnaleaza eroare. SELECT JOB , REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON'), ENAME ,REPLACE(ENAME,'CO','PX') FROM EMP;

48

JOB REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON') ENAME REPLACE(ENAME,'CO','PX') -------------------------------------------------------------------ANALYST ANALYST SCOTT SPXTT SALESMAN SALESPERSON TURNER TURNER SALESMAN SALESPERSON ALLEN ALLEN MANAGER MANAGER CLARK CLARK Functia REPLACE suplimenteaza functionalitatea furnizata de functia TRANSLATE.TRANSLATE furnizeaza caractere singulare , unul cite unul , pentru substitutie. REPLACE va permite sa substituiti un sir cu altul ca si sa stergeti un sir (daca nu specificati 'replacement _string'). Observati ca 'string' si 'replacement_string' pot fi de orice lungime. REPLACE poate sa faca si conversia caracter la caracter REPLACE('C', IP). FUNCTII IMBRICATE Functiile singulare aplicate liniilor(sirurilor) pot fi imbricate la orice adincime.Daca functiile sunt imbricate, ele sunt evaluate din interior spre exterior. Sa presupunem ca vreti sa aflati nr. de ori in care un caracter apare intr-un sir.Cum veti proceda? Puteti imbrica functiile LENGHT si TRANSLATE pentru a obtine rezultatul dorit. Urmatorul exemplu va permite sa numarati de cite ori apare S intr-un sir. SELECT DNAME,LENGTH(DNAME),LENGTH(DNAME) LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS,'A')) FROM DEPT; DNAME LENGTH(DNAME)LENGTH(DNAME)LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A')) -------------------------------------------------------------------------RESEARCH 8 1 SALES 5 2 OPERATIONS 10 1 ACCOUNTING 10 0 Pasii pentru a obtine rezultatul sunt: 1. Folositi LENGTH pentru a identifica nr. de caractere din sir. 2. Apoi folositi TRANSLATE pentru a lua fiecare aparitie a lui S din sir. SELECT TRANSLATE(DNAME,'AS','A') FROM DEPT; TRANSLATE(DNAME,'AS',A') -----------------------REEARCH ALE OPERATION ACCOUNTING 3. Observati ca A e inlocuit cu A si S nu are un caracter corespunzator cu care sa fie inlocuit . S e inlocuit cu nimic - e sters din sir. A serveste de plasare ? 4. Acum, scadeti din lungimea initiala a sirului pe cea din care am scos toate aparitiile lui S. LENGTH(DNAME)-LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A')) 5. Rezultatul e o valoare reprezentind nr. de aparitii ale lui S in sir. O tehnica alternativa este de a folosi functia REPLACE.

49

1. Folositi REPLACE pentru a sterge fiecare aparitie a lui S din sir. Valoarea intoarsa va reprezenta nr. de caractere care au ramas dupa ce S a fost sters. Cu alte cuvinte , o valoare minus nr. de operatii ale lui S in sir. SELECT DNAME, LENGTH(DNAME), LENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) FROM DEPT; DNAME LENGTH(DNAME) ENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) ---------------------------------------------------ACCOUTING 10 10 RESEARCH 8 7 SALES 5 3 OPERATIONS 10 9 2. Apoi scadeti din lungimea totala , lungimea sirului fara S. SELECT DNAME,LENGTH(DNAME), LENGTH(DNAME) LENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) FROM DEPT; DNAME LENGTH(DNAME) LENGTH(DNAME)-LENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) ------------------------------------------------------------------ACCOUTING 10 0 RESEARCH 8 1 SALES 5 2 OPERATIONS 10 1 3. Rezultatul e o valoare care reprezinta nr. de operatii ale lui S in sir . FUNCTII NUMERICE Acestea accepta intrare numerica si intorc ca rezultat un numar. Aceasta sectiune descrie citeva din functiile numerice. ROUND(col/value,n) rotujeste coloana , expresie sau valoare la n zecimale. Daca n e omis nu are zecimale , daca e negativ , numarul din stinga punctului zecimal e rotunjit. SELECT ROUND(45.923,1), ROUND(45.923), ROUND(45.323,1), ROUND(42.323,-1), ROUND(SAL/32,2) FROM EMP WHERE DEPTNO =10; ROUND(45.923,1)ROUND(45.923)ROUND(45.323,1)Round(42.323,-1)ROUND(SAL/32,2) -----------------------------------------------------------------------45.9 46 45.3 40 76.56 45.9 46 45.3 40 156.23 45.9 46 45.3 40 40.63 TRUNC(col/value,n) trunchiaza coloana sau valoarea la n zecimale, sau daca nu e om is , fara zecimale.Daca n e negativ , numarul din stinga punctului zecimal e trunchiat la zero. SELECT TRUNC(45.923,1), TRUNC(45.923), TRUNC(45.323,1),

50

TRUNC(42.323,-1), TRUNC(SAL/32,2) FROM EMP WHERE DEPTNO= 10; TRUNC(45.923,1)TRUNC(45.923)TRUNC(45.323,1)TRUNC(42.323,1)TRUNC(SAL/32,2) ---------------------------------------------------------------------------45.9 45 45.3 40 76.56 45.9 45 45.3 40 156.25 45.9 45 45.3 40 40.62 CEIL (col/value) gaseste cel mai mic intreg mai mare sau egal cu coloana, expresie sau valoare. SELECT CEIL(SAL),CEIL(99.9),CEIL(101.76),CEIL(-11.1) FROM EMP WHERE SAL BETWEEN 3000 AND 5000; CEIL(SAL) CEIL(99.9) CEIL(101.26) CEIL(-11.1) ------------------------------------------------3000 100 102 -11 5000 100 102 -11 3000 100 102 -11 FLOOR (col/value) gaseste cel mai mare intreg mai mic sau egal cu coloana expresie sau valoare. SELECT FLOOR(SAL), FLOOR(99.9),FLOOR(101.76),FLOOR(-11.1) FROM EMP WHERE FLOOR(SAL) BETWEEN 3000 AND 5000; FLOOR (SAL) FLOOR(99.9) FLOOR(101.76) FLOOR(-11.1) ----------------------------------------------------3000 99 101 -12 5000 99 101 -12 3000 99 101 -12 POWER(col/value,n) ridica coloana, expresia sau valoarea la puterea n. Poate fi negativa. SELECT SAL,POWER(SAL,2), POWER(SAL,3), POWER(50,5) FROM EMP WHERE DEPTNO=10; SAL POWER(SAL,2) POWER(SAL,3) POWER(50,5) ---------------------------------------------2450.00 6002500 14706125000 312500000 5000.00 25000000 125000000000 312500000 1300.00 1690000 2197000000 312500000 EXP(n) intoarce e ridicat la puterea n e=2.71828183.

51

SELECT EXP(4) FROM DUAL; EXP(4) -----54.59815 SQRT(col/value) gaseste radacina patrata a coloanei sau valorii. Daca col/value e NULL sau negativ atunci e intors rezultatul NULL. SELECT SAL, SQRT(SAL),SQRT(40), SQRT(COMM) FROM EMP WHERE COMM>0; SAL SQRT(SAL) SQRT(40) SQRT(COMM) ----------------------------------------------1600.00 40 6.32455532 17.3205081 1250.00 35.3553391 6.32455532 22.3606798 1250.00 35.3553391 6.32455532 37.4165739 SIGN(col/value) intoarce -1 daca e coloana, expresie sau valoare e un nr. negativ , intoarce 0 daca e zero,+1 daca e nr.pozitiv. SELECT SAL -COMM,SIGN(SAL-COMM),COMM-SAL, SIGN(COMM-SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO=30; SAL-COMM SIGN(SAL-COMM) COMM-SAL SIGN(COMM-SAL) --------------------------------------------------1300 1 -1300 -1 750 1 -750 -1 - 150 -1 150 1 1500 1 -1500 -1 Frecvent , functia SIGN este folosita pentru a testa daca o valoare este mai mica ca , mai mare ca sau egala cu a doua valoare. Urmatorul exemplu tipareste toti angajatii al caror salariu este mai mare decit comisionul lor. SELECT ENAME ,SAL,COMM FROM EMP WHERE SIGN (SAL-COMM)=1; ENAME SAL COMM ----------------------------ALLEN 1600 300 WARD 1250 500 TURNER 1500 0 ABS(col/value) gaseste valoarea absoluta a coloanei sau valorii. SELECT SAL,COMM,COMM-SAL,ABS(COMM-SAL),ABS(-35) FROM EMP WHERE DEPTNO =30; SAL COMM COMM-SAL ABS(COMM-SAL) ABS(-35) ------------------------------------------------------1600.00 300.00 -1300 1300 35 1250.00 500.00 -750 750 35

52

1250.00 1400.00 150 150 35 2850.00 35 1500.00 00 -1500 1500 35 950.00 35 MOD(value1,value2) gaseste restul impartirii lui 'value1'la 'value2'. SELECT SAL , COMM , MOD(SAL,COMM), MOD(100,40) FROM EMP WHERE DEPTNO =30 ORDER BY COMM; SAL COMM MOD(SAL,COMM) MOD(100,40) -------------------------------------------------------2,850.00 20 950.00 20 1,600.00 300.00 100 20 1,250.00 500.00 250 20 1,250.00 1,400.00 1250 20 1,500.00 00 1500 20 Alte citeva functii matematice: LOG(m,n) intoarce logaritmul cu baza m si argument n. SIN(n) intoarce sinusul lui n SINH(n) intoarce sinusul hiperbolic al lui n TAN(n) intoarce tangenta lui n TANH(n) intoarce tangenta hiperbolica a lui n COS(n) cosinus de n COSH(n) cosinus hiperbolic al lui n

Exercitii-cap.4- Folosirea functiilor

Aceste exercitii acopera folosirea functiilor nu doar in constructiile SELECT dar si in HERE si ORDER BY. Daca sunt folosite aliasuri ale coloanelor in rezultat , folo-siti-le in constructia SELECT a propozitiei SQL. TEME 1. Listati pentru toti angajatii numele si salariul marit cu 15 % si exprimat ca un nr. de dolari. DEPTNO ENAME PCTSAL --------------------------20 SMITH 920 30 ALLEN 1840 30 WARD 1438 20 JONES 3421 30 MARTIN 1438 30 BLAKE 3278 10 CLARK 2818 20 SCOTT 3450 10 KING 5750 30 TURNER 1725 20 ADAMS 1265 30 JAMES 1093

53

20 FORD 3450 10 MILLER 1495 14 selectate. 2. Obtineti urmatoarea iesire: EMPLOYEE_AND_JOB ---------------SMITH CLERK ALLEN SALESMAN WARD SALESMAN JONES MANAGER MARTIN SALESMAN BLAKE MANAGER CLARK MANAGER SCOTT ANALYST KING PRESIDENT TURNER SALESMAN ADAMS CLERK JAMES CLERK FORD ANALYST MILLER CLERK 3. Obtineti urmatoarea iesire EMPLOYEE -------SMITH(Clerk) ALLEN(Salesman) WARD(Salesman) JONES(Manager) MARTIN(Salesman) BLAKE(Manager) CLARK(Manager) SCOTT(Analyst) KING(President) TURNER(SAlesman) ADAMS(Clerk) JAMES(Clerk) FORD(Analyst) MILLER(Clerk) 4. Faceti o cautare pentru a obtine o lista a angajatilor cu functia 'job' specificata de utilizator. Enter value for job :clerk EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO ----------------------------------------------------------7369 SMITH CLERK 7902 17-DEC-80 1000 20

54

7876 ADAMS CLERK 7788 12-JAN-83 1100 20 7900 JAMES CLERK 7698 03-DEC-81 1092.5 30 7934 MILLER CLERK 7782 23-JAN-82 1300 10 5. S- a descoperit ca nu toti angajatii din departamentul 30 sunt barbati .Obtineti urmatoarea iesire: ENAME DEPTNO JOB ---------------------------ALLEN 30 Salesperson WARD 30 Salesperson MARTIN 30 Salesperson BLAKE 30 Manager TURNER 30 Salesperson JAMES 30 Clerk

SOLUTII Cap.4
1. SELECT DEPTNO,ENAME, ROUND(SAL*1.15) PCTSAL FROM EMP; 2. SELECT RPAD(ENAME,10)||LPAD(JOB,10) EMPLOYEE_AND_JOB FROM EMP; 3. SELECT ENAME ||'('||initcap(job)||')' EMPLOYEE FROM EMP; 4. SELECT * FROM EMP WHERE UPPER(JOB)=UPPER('&JOB'); 5. SELECT ENAME,DEPTNO,INITCAP (REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON')) JOB FROM EMP WHERE DEPTNO =30;

CAPITOLUL 5 Alte functii singulare aplicate liniilor

55

unei baze de date

In acest capitol vom trata functiile (de tip) referitoare la date calendaristice 'DATE', functiile de conversie si functii care accepta orice tip de data de intrare. Functiile de tip data calendaristica Aceste functii se aplica asupra datelor ORACLE. Toate functiile de tip data calendaristica intorc valoarea tipului DATE cu exceptia lui MONTHS_BETWEEN care intoarce o valoare numerica. Stocarea datelor calendaristice ORACLE ORACLE stocheaza datele calendaristice intr-un format numeric intern reprezentind: * Secolul * Anul * Luna * Ziua * Ora * Minutele * Secundele Formatul implicit de afisare sau intrare pentru o data calendaristica e DD-MON-YY.Datele calendaristice ORACLE pot varia intre 1 ian 4712 ien si 31 dec 4712 e.n Sysdate Sysdate intoarce data curenta si timpul.Puteti folosi SYSDATE la fel ca folosirea oricarui nume de coloana. De exemplu , puteti afisa data curenta selectind SYSDATE dintr-o tabela. Este obisnuit sa se selecteze SYSDATE dintr-o tabela 'dummy' numita DUAL. Tabela DUAL apartine utilizatorului 'SYS' si poate fi accesata de toti utilizatorii.Contine o singura coloana ,DUMMY si o linie cu valoarea 'x'. Tabela DUAL e folositoare cind doriti sa obtineti o singura valoare-de exemplu , valoarea unei constante , pseudo-coloane sau expresii care nu e derivata dintr-o tabela cu data 'user'. Pentru a afisa date curenta: SELECT SYSDATE FROM SYS.DUAL; Puteti selecta usor SYSDATE din EMP, dar 14 linii cu aceeasi SYSDATE vor fi intoarse , una pentru fiecare linie din tabela EMP. DUAL e preferata pentru ca e suficienta o singura linie intoarsa. Folosirea operatorilor aritmetici Pornind de la faptul ca data calendaristica e memorata ca un numar , e posibil sa se faca calcule cu date calendaristice, folosind operatori aritmetici ca + sau -.Puteti aduna sau scadea constante numerice ca si date calendaristice. Operatiile pe care le puteti face sunt: data + numar aduna un numar de zile la data, reintorcind o data calendaristica data - numar scade un numar de zile dintr-o data, producind o data calendaristica 56

date - date scade o data dintr-o data , obtinind un nr. de zile. date + numar/24 aduna un nr. de ore pentru a obtine o data calen- daristica. SELECT HIREDATE,HIREDATE+7, HIREDATE-7,SYSDATE - HIREDATE FROM EMP WHERE HIREDATE LIKE '%JUN%'; HIREDATE HIREDATE+7 HIREDATE-7 SYSDATE-HIREDATE ------------------------------------------------------13-jun-83 20-jun-83 06-jun-83 1982.70628 11-jun-84 18-jun-84 04-jun-84 1618.70628 04-jun-84 11-jun-84 28-may-84 1625.70628 04-jun-84 11-jun-84 28-may-84 1625.70628 Scazind din SYSDATE ,HIREDATE din tabela EMP intoarce nr.de zile de la angajarea fiecarui om. MONTHS_BETWEEN(data1,data2) gaseste nr. de luni intre data1 si data2. Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ. Daca data1 e mai tarzie decat data2 , REZULTATUL E POZITIV, daca data2 este mai tirzie decit data1 , REZULTATUL E NEGATIV. SELECT MONTHS_BETWEEN (SYSDATE,HIREDATE), MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov-88') FROM EMP WHERE MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)>59; MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE) MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05nov-88') ----------------------------------------------------------------------65.0873622 -58.129032 63 -58.129032 60.5067171 -58.129032 59.3454267 -58.129032 59.3454267 -58.129032 59.8292977 -58.129032 6 records selected Partea neintreaga a rezultatului reprezinta o portiune dintr-o luna. ADD_MONTHS(data,n) aduna n numar de luni calendaristice la 'data'. n trebuie sa fie intreg si poate fi si negativ. SELECT HIREDATE, ADD_MONTHS(HIREDATE,3),ADD_MONTHS(HIREDATE,-3) FROM EMP WHERE DEPTNO =20; HIREDATE ADD_MONTHS(HIREDATE,3) ADD_MONTHS(HIREDATE,-3) ---------------------------------------------------------------13-jun-83 13-sep-83 13-mar-83 31-oct-83 31-jan-84 31-jul-83 05-mar-84 05-jun-84 05-dec-83

57

04-jun-84 04-sep-84 04-mar-84 05-dec-83 05-mar-84 05-sep-83 NEXT_DAY(data1,,char) data urmatoarei zile a saptaminii(char) urmind data1. Char trebuie sa fie un numar reprezentind o zi sau un caracter. SELECT HIREDATE,NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY'),NEXT_DAY(HIREDATE,6) FROM EMP WHERE DEPTNO =10; HIREDATE NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY') NEXT_DAY(HIREDATE,6) -----------------------------------------------------------------14-may-84 18-may-84 18-may-84 09-jul-84 13-jul-84 13-jul-84 21-nov-83 25-nov-83 25-nov-83 LAST_DAY(data1) gaseste data reprezentind ultima zi a lunii care contine data 1. SELECT SYSDATE,LAST_DAY(SYSDATE),HIREDATE,LAST_DAY(HIREDATE), LAST_DAY('15-FEB-88') FROM EMP WHERE DEPTNO =20; SYSDATE LAST_DAY(SYSDATE) HIREDATE LAST_DAY(HIREDATE) LAST_DAY('15-feb-88') ---------------------------------------------------------------------------04-DEC-89 31-DEC-89 17-DEC-80 31-DEC-80 29-FEB-88 o4-dec-89 31-dec-89 02-apr-81 30-apr-81 29-feb-88 04-dec-89 31-dec-89 09-dec-82 31-dec-82 29-feb-88 04-dec-89 31-dec-89 12-jan-83 31-jan-83 29-feb-88 04-dec-89 31-dec-89 03-dec-81 31-dec-81 29-feb-88 Functia ROUND poate fi aplicata pe date calendaristice. Round(data1) intoarce data1 cu timpul setat la 12:00AM(noaptea). Aceasta e folositor cind comparam date care au timpuri diferite. ROUND (data1,'MONTH') intoarce prima zi a lunii continind data1 daca data1 este in prima parte a lunii, altfel intoarce prima zi a urmatoarei luni. ROUND(data 1,' YEAR') intoarce prima zi a anului continind data1, daca data1 este in prima jumatate a anului, altfel intoarce prima zi a urmatorului an. SELECT SYSDATE,ROUND(SYSDATE,'MONTH'),ROUND(SYSDATE,'YEAR') FROM SYS.DUAL; SYSDATE ROUND(SYSDATE,'MONTH') ROUND(SYSDATE,'YEAR') ---------------------------------------------------------04-dec-89 01-dec-89 01-jan-90 TRUNC(data1,'char')

58

gaseste prima zi a lunii care e continuta in data1, cind char='MONTH'.Daca char= 'YEAR', gaseste prima zi a anului care contine data1. SELECT SYSDATE,TRUNC(SYSDATE,'MONTH'),TRUNC(SYSDATE,'YEAR') FROM SYS.DUAL; SYSDATE TRUNC(SYSDATE,'MONTH') TRUNC(SYSDATE,'YEAR') ----------------------------------------------------------o4-dec-89 01-dec-89 01-jan-89 TRUNC e folositor cind vreti sa stergeti timpul dintr-o data. Timpul component al zilei este sters implicit. Functii de conversie SQL furnizeaza un numar de functii care controleaza conversiile datelor calendaristice.Aceste functii de conversie , convertesc o valoare de la un tip de data la alt tip. TO_CHAR(numar/data,{'fmt'}) converteste numar sau data la caractere in format 'fmt'. TO_NUMBER(char) converteste 'char' care contine un numar in 'NUMBER'. TO_DATE('char','fmt') converteste valoarea 'char' reprezentind o data calendaristica, intr-o valoare data in felul 'fmt' specificat. Daca fmt e omis , formatul e DD-MON-YY. TO_CHAR Functia TO_CHAR este folosita frecvent pentru a schimba un format de data de la cel implicat la un format de afisare alternativ. TO_CHAR (data,'date picture') specifica ca data va fi convertita la un nou format de iesire. Pentru a converti date curente de la formatul implicit (DD-MON-YY) la un nou format 'date picture': SELECT TO_CHAR(SYSDATE,'DAY, DDTH MONTH YYYY') FROM SYS.DUAL; TO_CHAR (SYSDATE,'DAY,DDTHMONTHYYYY') ------------------------------------TUESDAY ,05TH SEPTEMBER 1989 Observati ca: * 'Date picture', care trebuie incadrate de apostrofi poate contine orice format dintre cele tratate mai jos.Coloana si 'date picture' trebuie separate de virgula. * DAY si MONTH la iesire sunt automat aduse la lungimea 9 adaugind blancuri. * Pentru a sterge blancurile adaugate folositi prefixul FM(FILL MODE). SELECT TO_CHAR (SYSDATE,'fmDAY,ddth Month YYYY') FROM SYS.DUAL; TO_CHAR(SYSDATE,'FMDAY,DDTHMONTHYYYY') -------------------------------------Tuesday , 5th September 1989 FM poate fi folosit pentru a sterge zerourile de la inceput din formatul ddth ex:05TH este schimbat in 5th. Cazul in care 'date picture' este introdusa este cazul in care va fi afisata. TO_CHAR poate fi deasemenea folosita pentru extragerea timpului din zi , si afisarea lui intr-un format specificat.

59

Pentru afisarea timpului dintr-o zi: SELECT TO_CHAR (SYSDATE.'HH:MI:SS') FROM SYS.DUAL; TO_CHAR(SYSDATE,'HH:MI:SS') --------------------------08:16:24 Functia TO_CHAR este de asemenea folosita pentru conversia unei valori de tip data numerica la o valoare de tip data caracter. TO_CHAR(numar,'number picture') SELECT TO_CHAR (SAL,'$9,999') FROM EMP; TO_CHAR(SAL,'$9,999') -------------------$1,000 $1,600 $1,250 $2,975 Observati ca formatul este optional.Daca'date picture' e omis, data este convertita la o valoare de tip caracter in format Oracle, implicit DD-MON-YY. Daca 'number picture ' nu e specificat, numarul e convertit intr-o valoare de tip caracter. Observati de asemenea ca formatele nu afecteaza actuala reprezentare interna a valorii coloanei.Ele afecteaza doar cum valoarea coloanei este afisata cind e regasita cu o constructie SELECT. Formate pentru date calendaristice Elementele unui format de data calendaristica sunt: SCC or CC Secol;Prefixul 'S'face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de'-'. YYYY or SYYYY An;Prefixul 'S' face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de '-'. YYY or YY or Y Ultimele 3,2,1 cifre din an Y,YYY An cu virgula in pozitie specificata. SYEAR or YEAR An in litere ;Prefixul 'S' face ca pt.anii i.e.n. sa se puna '-'. BC or AD Indicatorul BC/AD(pt.i.e.n. sau e.n.). B.C.or A.D. Indicatorul BC/AD cu puncte. Q Sfert de an. MM Luna. MONTH Numele lunii adaugind blancuri pina la lungimea 9. MON Numele lunii abreviat la 3 litere. WW or W Saptamina a anului sau a lunii. DDD or DD or D Zi a anului, lunii,saptaminii. DAY Numele zilei ,adaugind blancuri pina la lungimea de 9 caractere. DY Numarul zilei abreviat la 3 litere. J Nr.de zile din decembrie 31,4713 i.e.n. AM or PM Indicator meridian. A.M. or P.M. Indicator meridian cu puncte. HH or HH12 Ora din zi (1-12). HH24 Ora din zi (0-23). MI Minute.

60

SS Secunde. SSSSS Secunde dupa miezul noptii(0-86399). /.,etc. E reprodusa punctuatia in rezultat. "..." Sirul cu apostrofi reprodus in rezultat. Prefixul de mai jos poate fi adaugat astfel: fm 'FILL mode'.Prefixind MONTH sau DAY, suprima blancurile, lasind un rezultat de lungime variabila ,FM va suprima zerourile de inceput din formatul ddth.Nu e folositor cu alte coduri.A doua aparitie a lui 'fm' pune blan- curile din nou. Sufixele de mai jos pot fi adaugate astfel: TH nr.ordinal(ex:''DDTH" transformat in "4TH"). SP nr.transformat in sir (ex.DDSP"pt"FOUR"). SPTH sau thsp confirma numerele ordinale cu transformarea numar- cadru (ex.DDSPTH pt.FOURTH). Observatie:? Codurile sunt case sensitive si vor afecta afisarea datelor calendaristice astfel: DAY MONDAY Day Monday Month July ddth 14th ddTh 14th Formatul de date RR Daca-l folositi in locul lui YY, secolul variaza in acord cu anul specificat cu 2 cifre si ultimii 2 digiti ai anului curent. Tabloul de mai jos rezuma comportamentul elementului RR. FORMATUL DE DATE RR(ORACLE 7)Pentru anii in alte secole ---------------------------------------------------------------------| | | Daca cei 2 digiti ai anului sint | | Daca cei --------------------------------------------------------| 2 digiti | | 0-49 50-99 | | ai anului --------------------------------------------------------| curent | | | | sunt | 0 | data intoarsa este data intoarsa este | | | - | in secolul crt. in secolul anterior | | | 49 | celui crt. | | | ---------------------------------------------------------| | 50 | data intoarsa este data intoarsa este in| | | - | in secolul dupa secolul crt. | | | 99 | cel crt. | -----------------------------------------------------------------------EXEMPLE: -------------------------------------------------------------| Anul crt. Valoarea formatata Anul interpretat | | (DD_ MON_RR) | -------------------------------------------------------------| 1994 27-oct-95 1995 |

61

-------------------------------------------------------------| 1994 27-oct-17 2017 | -------------------------------------------------------------| 2001 27-oct-95 1995 | -------------------------------------------------------------| 2001 27-oct-17 2017 | -------------------------------------------------------------Formatul pentru numere Elementele modelului pt.formatul de numere sunt: Format Semnificatie Exemple -----------------------------------------------------------9 numere(nr.de 9 999999 1234 determina lung de afisare) 0 afis.zerourile de la inceput 099999 001234 $ semnul dolar $999999 $1234 . punct zecimal in 999999.99 1234.00 , pozitie specificata 999,999 1,234 MI semnele minus la dreapta(valori negative) 999999MI 1234PR paranteze pentru numere negative 999999PR EEEE notatie stiintifica (formatul trebuie sa aiba 4E) 99.999EEEE 1.234E+03 V inmultire cu 10 (n=numar de 9 dupa V) 9999V99 123400 B afiseaza valori zero ca blancuri nu 0 B9999.99 1234.00 ----------------------------------------------------------------Observatie: Formatele numerice afisate mai jos in tablou pot fi folosite cu comanda SQL*PLUSCOLUMN(vezi cap.10). TO_NUMBER In exemplul urmator , functia TO_NUMBER e folosita pentru a transforma un numar memorat sub forma unui caracter intr-un tip numar. SELECT EMPNO, ENAME,JOB,SAL FROM EMP WHERE SAL>TO_NUMBER('1500'); TO_DATE Pentru a afisa toti angajatii cu data angajarii 4 iulie 1984, puteti folosi functia TO_DATE: SELECT EMPNO,ENAME, HIREDATE FROM EMP WHERE HIREDATE =TO_DATE('June 4,1984','Month dd, YYYY'); EMPNO ENAME HIREDATE -----------------------7844 TURNER 04-jun-84 Constanta e convertita intr-o data si apoi comparata cu valoarea HIREDATE. Functia TO_DATE e frecvent folosita pentru a transforma o valoare in ORACLE intr-un format diferit de cel implicit. De exemplu , cind inserati o data , Oracle asteapta o data in formatul implicit DD_MON_YY. Daca nu vreti sa folositi formatul implicit , trebuie sa folositi functia TO_DATE si masca formatului dorit.

62

De exemplu: Pentru a introduce in tabela EMP - o linie cu un format nestandard introduceti: INSERT INTO EMP(EMPNO,DEPTNO,HIREDATE) VALUES(777,,20,TO_DATE('19/08/90','DD/MM/YY')); Comanda INSERT e tratata in detaliu mai tirziu. Functii care accepta orice tip de data la intrare DECODE DECODE este cea mai puternica functie SQL. Aceasta faciliteaza interogarile, facind munca unui 'case' sau a unei constructii'if-then-else'. Syntax: DECODE (col/expression, search1,rezult1,[search2,rezult2,....,] default) Col/expression e comparata cu fiecare valoare'search'si intoarce 'rezult' daca col/expression este egal cu valoarea 'search'. Daca nu e gasita nici o egalitate, functia DECODE intoarce valoarea 'default'.Daca valoarea'default' e omisa, NULL e intors pentru cazurile de nepotrivire. ARGUMENTE DECODE trebuie sa aiba minim 4 parametrii ca argumente. -COL/EXPRESSION numele coloanei sau expresie pentru a fi evaluate - SEARCH1 prima valoare pentru testare -RESULT1 valoarea intoarsa daca se potriveste cu SEARCH1. SEARCH1 si RESULT1 pot fi repetate de cite ori e necesar-[SEARCH2, RESULT2,...] -DEFAULT valoarea pentru a fi reintoarsa daca nu exista nici o potrivire. Observatie: * col/expression pot fi orice tip de data * SEARCH poate fi acelasi tip ca expression /col * Valoarea intoarsa este fortata la acelasi tip ca al treilea argument (result1) Exemplul urmator decodifica tipurile 'CLERK'si' MANAGER';altele nu testate.Acestea devin implicite pentru UNDEFINE. SELECT ENAME, JOB, DECODE(JOB,'CLERK','WORKER', 'MANAGER','BOSS', 'UNDEFINED') DECODED_JOB FROM EMP; ENAME JOB DECODED_JOB ------------------------------SMITH CLERK WORKER ALLEN SALESMAN UNDEFINED WARD SALESMAN UNDEFINED JONES MANAGER BOSS MARTIN SALESMAN UNDEFINED BLAKE MANAGER BOSS CLARK MANAGER BOSS SCOTT ANALYST UNDEFINED KING PRESIDENT UNDEFINED TURNER SALESMAN UNDEFINED ADAMS CLERK WORKER JAMES CLERK WORKER

63

FORD ANALYST UNDEFINED MILLER CLERK WORKER Pentru a afisa procentajele in functie de coloane GRADE din tabela SALGRADE: SELECT GRADE, DECODE(GRADE,'1','15%' '2','10%', '3','8%', '5%')BONUS FROM SALGRADE; GRADE BONUS --------------1 15% 2 10% 3 8% 4 5% 5 5% Acest exemplu ilustreaza ca valoarea intoarsa e fortata la tipul celui de al treilea argument, la folosirea functiei DECODE. Il sfatuim pe utilizator sa specifice ordinea in care informatia e afisata introducind o valoare la fiecare rulare: select * from emp order by decode (&orderby, 1, sal, 2, ename, sal); Enter value for orderby:2 order by decode (2,1,sal,2,ename,sal) * ERROR at line 2:ORA -1722: invalid number Observati ca aceata comanda produce o eroare fiindca tipul lui 'ename'(char) difera de cel al lui 'sal'(numar) care e al treilea argument. In exemplul de mai jos , dorim sa introducem salariul crescut in functie de meseria fiecarui angajat. SELECT JOB,SAL,DECODE(JOB,'ANALYST',SAL*1.1, 'CLERK',SAL*1.15, 'MANAGER',SAL*0.95, SAL) DECODED_SALARY FROM EMP; JOB SAL DECODED_SALARY -------------------------------CLERK 800 920 SALESMAN 1,600 1600 SALESMAN 1,250 1250 MANAGER 2,975 2826.25 SALESMAN 1,250 1250 MANAGER 2,850 2707.5 MANAGER 2,450 2327.5 ANALYST 3,000 3300 PRESIDENT5,000 5000 SALESMAN 1,500 1500 CLERK 1,100 1265

64

CLERK 950 1092.5 ANALYST 3,000 3300 CLERK 1,300 1495 NVL(col/value,val) converteste o valoare NULL la 'val' Tipul datei trebuie sa se potriveasca cu (col/value si val). SELECT SAL*12+NVL(COMM,0),NVL(COMM,1000),SAL*12+NVL(COMM,1000) FROM EMP WHERE DEPTNO=10; SAL*12+NVL(COMM,0) NVL(COMM,1000) SAL*12+NVL(COMM,1000) ---------------------------------------------------------29400 1000 30400 60000 1000 61000 15600 1000 16600 GREATEST(col(value1,col/value2....) -intoarce cel mai mare dintr-o lista de valori.Toate 'col/value2' sint convertite la tipul col/value1 inaintea comparatiei. SELECT GREATEST(1000,2000),GREATEST(SAL,COM) FROM EMP WHERE DEPTNO=30; GREATEST(1000,2000) GREATEST(SAL,COMM) ------------------------------------------2000 1600 2000 1250 2000 1400 2000 2000 1500 2000 6 records selected. LEAST(col/value1,col/value2....) intoace cea mai mica valoare. Toate col/value 2 sint convertite la tipul col/value1 inainte de comparatie. SELECT LEAST(1000,2000),LEAST(SAL,COMM) FROM EMP WHERE DEPTNO=30; LEAST(1000,2000) LEAST(SAL,COMM) --------------------------------1000 300 1000 500 1000 1250 1000 1000 0 1000 6 records selected. VSIZE(col/value) - intoarce nr.de biti din reprezentarea interna ORACLE a lui col/value'. SELECT DEPTNO,VSIZE(DEPTNO),VSIZE(HIREDATE),VSIZE(SAL), VSIZE(ENAME) FROM EMP

65

WHERE DEPTNO=10; DEPTNO VSIZE(DEPTNO) VSIZE(HIREDATE) VSIZE(SAL) VSIZE(ENAME) --------------------------------------------------------10 2 7 3 5 10 2 7 2 4 10 2 7 2 6

FUNCTII IMBRICATE REVIZITATE

Amintim ca functiile pot fi imbricate la orice nivel si functiile interioare sunt evaluate intii mergind pina la functia cea mai exterioara.Este bine sa se tina nr. de paranteze de inceput (deschidere) si de sfirsit(inchidere).Trebuie sa fie acelasi numar din fiecare tip de paranteze. Functiile de mai jos sint imbricate si sint evaluate dupa cum urmeaza. SELECT ENAME,NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE') FROM EMP WHERE MGR IS NULL; ENAME NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE') ----------------------------------------------KING UNMANAGEABLE 1. Coloana MGR e convertita la caracter cu functia TO_CHAR 2. Functia NVL inlocuieste NULL mgr cu un sir de caractere 'UNMANAGEABLE'. Functiile imbricate pot fi de asemenea folosite pentru a afisa date de vineri , la doua luni de azi in formatul Day dd Month YYYY. SELECT SYSDATE, TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'Day dd Month YYYY') FROM SYS.DUAL; SYSDATE TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'DAYDDMONTHYY YY') ------------------------------------------------------------------------04-dec-89 Friday 09 Februarie 1990 1. Functia ADD_MONTHS aduna 2 luni la luna curenta(decembrie) 2. Functia NEXT_DAY gaseste vineri la 2 luni de SYSDATE 3. Functia TO_CHAR converteste coloana data la tipul CHAR pentru afisarea in formatul Day dd Month YYYY

Capitolul 5 Exercitii - Functii

Aceste exercitii acopera functiile discutate in acest capitol, ca si pe cele din capitolul 4. 1. Afisati pt.fiecare angajat din departamentul 20 numele si data angajarii. Fiti siguri ca specificati aliasul 'DATE_HIRED' dupa expresia voastra altfel coloana respectiva va fi pierduta. Se folo- seste o lungime de 80 de caractere care este lungimea implicita pentru coloane de caracter. ENAME DATE_HIRED --------------------------SMITH June,Thirteenth 1983 JONES October,Thirty-First 1983 SCOTT March,Fifth 1984 ADAMS June,Fourth 1984 66

FORD December,Fifth 1983 2. Afisati pt.fiecare angajat numele, data angajarii si adaugati un an la data angajarii pt.fiecare. Ordonati iesirea in ordinea crescatoare a datei angajarii la care s-a adaugat un an. ENAME HIREDATE REVIEW --------------------------SMITH 13-jun-83 13-jun-84 ALLEN 15-aug-83 15-aug-84 JONES 31-oct-83 31-oct-84 MILLER 21-nov-83 21-nov-84 MARTIN 05-dec-83 05-dec-84 FORD 05-dec-83 05-dec-84 SCOTT 05-mar-84 05-mar-85 WARD 26-mar-84 26-mar-85 CLARK 14-may-84 14-may-85 TURNER 04-jun-84 04-jun-85 ADAMS 04-jun-84 04-jun-85 BLAKE 11-jun-84 11-jun-85 KING 09-jun-84 09-jun-85 JAMES 23-jun-84 23-jun-85 14 records selected 3. Afisati lista angajatilor , pentru fiecare afisind salariul daca acesta e mai mare ca 1500, daca e egal cu 1500 afiseaza 'On Target', daca e mai mic decit 155, afiseaza 'BELOW 1500'. ENAME SALARY -----------------ADAMS Below 1500 ALLEN 1600 BLAKE 2850 CLARK 2450 FORD 3000 JAMES Below 1500 JONES 2975 KING 5000 MARTIN Below 1500 MILLER Below 1500 SCOTT 3000 SMITH Below 1500 TURNER On Target WARD Below 1500 14 records selected 4. Scrieti o cerere care intoarce ziua din saptamina (ex:MONDAY), pt. fiecare data introdusa in formatul DD.MM.YY. Enter value for anydate:12.11.88 DAY ------------------------

67

SATURDAY 5. Scrieti o cerere pt. a determina cit timp au fost angajati ai companiei .Folositi DEFINE pentru a evita repetarea tipului functiilor. Enter value for employee_name:king ENAME LENGTH OF SERVICE ------------------------------KING 4 YEARS 4 MONTHS 6. Dindu-se un sir in formatul 'nn/nn', verificati daca primele si ultimele 2 caractere sunt numere si daca caracterul din mijloc este '/'. Afisati expresia 'Yes' daca e asa , sau 'No' altfel. Folositi urmatoarele valori pentru a testa solutia voastra: '12/34',01/la','99/88' VALUE VALID? ----------12/34 YES 7. Angajatii pe 15 ale fiecarei luni sau inainte sint platiti in ultima vineri a acelei luni . Cei angajati dupa data de 15 sunt platiti in ultima vineri a urmatoarei luni. Afisati o lista a angajatilor , cu data de angajare si prima data de plata.Sortati in functie de data angajarii. ENAME HIREDATE PAYDAY --------------------------SMITH 13-jun-83 24-jun-83 ALLEN 15-aug-83 26-aug-83 JONES 31-oct-83 25-nov-83 MILLER 21-nov-83 30-dec-83 MARTIN 05-dec-83 30-dec-83 FORD 05-dec-83 30-dec-83 SCOTT 05-mar-84 30-mar-84 WARD 26-mar-84 27-apr-84 CLARK 14-may-84 25-may-84 TURNER 04-jun-84 29-jun-84 ADAMS 04-jun-84 29-jun-84 BLAKE 11-jun-84 29-jun-84 KING 09-jul-84 27-jul-84 JAMES 23-jul-84 31-aug-84 14 records selected

CAPITOLUL 5 SOLUTII
1. SELECT ENAME, TO_CHAR(HIREDATE,'fmMonth,Ddspth YYYY') date_hired FROM EMP WHERE DEPTNO=20; 2.

68

SELECT ENAME,HIREDATE,ADD_MONTHS(HIREDATE,12) REVIEW FROM EMP ORDER BY ADD_MONTHS(hiredate,12); 3. SELECT ENAME, DECODE(SIGN(1500-SAL),1,'BELOW 1500',0,'On Target',SAL) SALARY FROM EMP ORDER BY ENAME; 4. SELECT TO-CHAR(TO_DATE('&ANYDATE','DD.MM.YY'),'DAY') DAY FROM SYS.DUAL; 5. DEFINE TIME=MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE) SELECT ENAME, FLOOR(&TIME/12)||'YEARS'|| FLOOR(MOD(&TIME,12))||'MONTHS' "LENGTH OF SERVICE" FROM EMP WHERE ENAME=UPPER('&EMPLOYEE_NAME'); 6. SELECT '12/34' VALUE DECODE( TRANSLATE('12/34','1234567890', '9999999999'), '99/99','YES',NO') "VALID?" FROM SYS.DUAL; 7. SELECT ENAME, HIREDATE, DECODE(SIGN(TO_CHAR(HIREDATE,'DD')-15 1,NEXT-DAY(LAST-DAY(ADD_MONTHS(HIREDATE,1)), 'FRIDAY')-7, NEXT-DAY(LAST_DAY(HIREDATE),'FRIDAY')-7) PAYDAY FROM EMP ORDER BY HIREDATE; sau SELECT ENAME,HIREDATE, NEXT_DAY(LAST_DAY(ROUND(HIREDATE,'MONTH'))-7 'FRIDAY') PAYDAY FROM EMP ORDER BY HIREDATE;

69

CAPITOLUL 6 Functii de grup

Acest capitol explica cum informatiile concise pot fi obtinute pentru grupuri de siruri folosind functiile de grup. Vom discuta cum puteti divide sirurile dintr-o tabela in seturi mai mici si cum sa specificati criteriile de cautare intr-un grup de siruri. Functiile de grup se aplica unui set de siruri.Ele intorc rezultate bazate pe grupuri de siruri , spre deosebire de un rezultat pe sir care e returnat de functii singulare.De regula , toate sirurile din tabela sunt tratate ca un grup.Clauza GROUP BY din cadrul lui SELECT e folosita pentru a imparti sirurile in grupuri mai mici. Functiile de grup sunt listate mai jos: Valoare returnata AVG({DISTINCT/ALL}) valoarea medie a lui n, ignorind valorile nule. COUNT({DISTINCT/ALL} expr*) nr. de siruri unde expresia e evaluata la altceva decit NULL. (*) face ca COUNT sa numere toate sirurile selectate, incluzind duplicatele si sirurile cu NULL. MAX({DISTINCT/ALL}expr) maximul valorilor expr. MIN({DISTINCT/ALL}expr)D minimul valorilor expresiei expr. STDDEV({DISTINC/ALL}n) deviatia standard a lui n , ignorind valorile nule. SUM({DISTINC/ALL}n) suma valorilor lui n , ignorind valorile nule. VARIANCE({DISTINCT/ALL}n) variatia lui n , ignorind valorile nule. Toate functiile de deasupra opereaza pe un nr. de siruri (de ex., o intreaga tabela) si sunt cunoscute ca functii de grup sau agregate. DISTINCT face ca functia de grup sa considere doar valorile(neduplicate). ALL considera fiecare valoare , incluzind si toate duplicatele. Implicit este ALL. Tipul datelor argumentelor poate fi CHAR,NUMBER sau DATA unde expr e listata. Toate fuctiile de grup cu exceptia lui COUNT(*) ignora valorile nule. Folositi NVL ca de obicei pentru a include null. Folosirea functiilor de grup Pentru a calcula salriul mediu al tuturor angajatilor, introducem : SELECT AVG(SAL) FROM EMP; AVG(SAL) -------2073.21429 Notati ca liniile din tabela EMP sint considerate ca un singur grup.O functie de grup poate fi aplicata pe un subset de linii din tabela prin folosirea clauzei WHERE. Pentru a gasi salariul minim cistigat de un functionar, introducem : SELECT MIN(SAL) FROM EMP WHERE JOB = 'CLERK'; MIN(SAL) -------800 Pentru a numara angajatii din departamentul 20, introducem : 70

SELECT COUNT(*) FROM EMP WHERE DEPTNO = 20; COUNT(*) -------5 Clauza GROUP BY poate fi folosita pentru a imparti liniile dintr-o tabela in grupuri mai mici. Functiile de rup pot fi folosite pentru a intorece informatii sumare pentru fiecare grup. Pentru a calcula salariul mediu pentru fiecare functie diferita, introducem: SELECT JOB, AVG(SAL) FROM EMP GROUP BY JOB; JOB AVG(SAL) ------- ----------ANALYST 3000 CLERK 1037.5 MANAGER 2758.33333 PRESIDENT 5000 SALESMAN 1400 Excluderea liniilor cind folosim GROUP BY Liniile pot fi excluse mai intii cu o clauza WHERE, inainte de a le imparti in grupuri. Pentru a determina salariul mediu pentru fiecare functie in afara de manager, introducem : SELECT JOB, AVG(SAL) FROM EMP WHERE JOB != 'MANAGER' GROUP BY JOB; JOB AVG(SAL) ------- ----------ANALYST 3000 CLERK 1037.5 PRESIDENT 5000 SALESMAN 1400

Solutii 1. SELECT MIN(SAL) MINIMUM FROM EMP; 2. SELECT MAX(SAL), MIN(SAL), AVG(SAL) FROM EMP; 3. SELECT JOB, MAX(SAL) MAXIMUM, MIN(SAL) MINIMUM FROM EMP GROUP BY JOB;

71

4. SELECT COUNT(*) MANAGERS FROM EMP WHERE JOB = 'MANAGER'; 5. SELECT JOB, AVG(SAL) AVSAL, AVG(SAL * 12 + NVL(COMM, 0)) AVCOMP FROM EMP GROUP BY JOB; 6. SELECT MAX(SAL) - MIN(SAL) DIFFERENCE FROM EMP; 7. SELECT DEPTNO, COUNT(*) FROM EMP GGROUP BY DEPTNO HAVING COUNT(*) > 3; 8. SELECT EMPNO FROM EMP GROUP BY EMPNO HAVING COUNT(*) > 1; 9. SELECT MGR, MIN(SAL) FROM EMP GROUP BY MGR HAVING MIN(SAL) >= 1000 ORDER BY MIN(SAL);

CAP. 7 EXTRAGEREA DATELOR DIN MAI MULT DE O TABELA

Join Join-ul este folosit cind o cerere SQL necesita date din mai multe tabele din baza de date. Liniile dintr-o tabela pot fi unite cu liniile din alta tabela in functie de valorile comune existente in coloanele corespunzatoare. Sint doua tipuri de conditie de join : 1. Equi-join 2. Non-equi-join Equi-join Pentru a determina angajatii din departamente, vom compara valorile din coloana DEPTNO a angajatului cu aceleasi valori din DEPTNO din tabela DEPT. Relatia dintre tabela EMP si DEPT este un equi-join, in care valorile din coloana DEPTNO din ambele tabele sint egale. (Operatorul de comparatie folosit este =.) O conditie de join este specificata in clauza WHERE: 72

SELECT column(s) FROM tables WHERE join condition is ... Pentru a face join pe cele doua tabele EMP si DEPT, introducem: SELECT ENAME, JOB, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP>DEPTNO + DEPT>DEPTNO; ENAME JOB DNAME ------- ------ ------CLARK MANAGER ACCOUNTING MILLER CLERK ACCOUNTING KING PRESIDENT ACCOUNTING SMITH CLERK RESEARCH SCOTT ANALYST RESEARCH JONES MANAGER RESEARCH ADAMS CLERK RESEARCH FORD ANALYST RESEARCH ALLEN SALESMAN SALES BLAKE MANAGER SALES TURNER SALESMAN SALES JAMES CLERK SALES MARTIN SALESMAN SALES WARD SALESMAN SALES Vom observa ca acum fiecare angajat are listat numele departamentului lui. Liniile din EMP sint combinate cu liniile din DEPT si sint intoarse doar liniile pentru care valorile EMP.DEPTNO si DEPT.DEPTNO sint eale. Observati ca, conditia de join specifica numele coloanei precedat de numele tabelei.Aceasta este o necesitate cind numele coloanelor sint aceleasi in ambele tabele.Este necesar sa specificam exact ce coloane sint referite. Aceasta necesitate este de asemenea aplicata coloanelor care pot fi ambigue in clauzele SELECT sau ORDER BY. Pentru a recunoaste diferentele dintre coloana DEPTNO din EMP si coloana DEPTNO din DEPT, introducem: SELECT DEPT.DEPTNO, ENAME, JOB, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO ORDER BY DEPT.DEPTNO; DEPTNO ENAME JOB DNAME -------- ------- ------ ------10 CLARK MANAGER ACCOUNTING 10 MILLER CLERK ACCOUNTING 10 KING PRESIDENT ACCOUNTING 20 SMITH CLERK RESEARCH 20 SCOTT ANALYST RESEARCH 20 JONES MANAGER RESEARCH 20 ADAMS CLERK RESEARCH 20 FORD ANALYST RESEARCH 30 ALLEN SALESMAN SALES

73

30 30 30 30 30

BLAKE MANAGER SALES TURNER SALESMAN SALES JAMES CLERK SALES MARTIN SALESMAN SALES WARD SALESMAN SALES

Observati ca fiecarui numar de departament din tabela DEPT i se face join pentru a se potrivi cu numerele de departament din tabela EMP.De exemplu, trei angajati lucreaza in departamentul 10 - Accounting - deci exista trei potri- viri.Prin urmare ACCOUNTING este afisat pentru fiecare angajat din acel depar- tament. Folosirea alias-urilor de tabela Poate fi foarte plictisitor sa tiparesti numele tabelelor repetat.Etichete temporare (sau aliasuri) pot fi folosite in clauza FROM.Aceste nume temporare sint valide doar in instructiunea SELECT curenta.Alias-urile de tabele trebuie de asemenea sa fie specificate in clauza SELECT.Aceasta creste efectiv viteza cererii, in care contextul contine informatii foarte exacte. Alias-urile de tabela sint folosite in urmatorul context: SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO ORDER BY D.DEPTNO; Alias-urile de tabele pot fi de lungime de maxim 30 de caractere, dar mai scurte sint mai bune.De asemenea incercati sa le faceti cit mai explicite. Daca un alias de tabela este folosit pentru un nume particular de tabela in clauza FROM, atunci acel alias trebuie sa fie substituit pentru numele tabelei in contextul din SELECT. Produs ----------------------------------------------------------------------| EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO | ----------------------------------------------------------------------| =================================================================== ====| ----------------------------------------------------------------------| 7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3000 20 |------------------------------------------------------------------------- | | =================================================================== ====| | ----------------------------------------------------------------------- | | | | | ---------------------------------------------------------------------| | | |

74

| | ------------------------------| | DEPTNO DNAME LOC | | ------------------------------|--------| 10 ACCOUNTING NEW YORK | |--------| 20 RESEARCH DALLAS | |--------| 30 SALES CHICAO | |--------| 40 OPERATIONS BOSTON | ------------------------------In absenta unei conditii WHERE, fiecare linie din EMP este unita in ordine cu fiecare linie din DEPT. Se vor afisa 53 de linii. Produs Cind o conditie de join este invalida sau este omisa, rezultatul este omis si toate combinatiile de linii vor fi listate. Un produs tinde sa genereze un numar mare de linii si rezultatul sau este rar folosit.Trebuie intotdeauna inclusa o conditie de join intr-o clauza WHERE, in afara de cazul in care este necesara combinarea tuturor liniilor din toate tabelele. Non-Equi-Join Relatia dintre tabelele EMP si SALGRADE este un non-equi-join, in care nici o coloana din EMP nu corespunde direct cu o coloana din SALGRADE.Relatia este obtinuta folosind un operator, altul decit operatorul de egalitate (=).Pentru a evalua gradatia unui anajat, salariul lui trebuie sa fie intre salariul minim si salariul maxim. Operatorul BETWEEN este folosit pentru a construi conditia, introducem: SELECT E.ENAME, E.SAL, S.GRADE FROM EMP E, SALGRADE S WHERE E.SAL BETWEEN S.LOSAL AND S.HISAL; ENAME SAL GRADE --------- ------- --------SMITH 800.00 1 ADAMS 1,100.00 1 JAMES 950.00 1 WARD 1,250.00 2 MARTIN 1,250.00 2 MILLER 1,300.00 2 ALLEN 1,600.00 3 TURNER 1,500.00 3 JONES 2,975.00 4 BLAKE 2,850.00 4 CLARK 2,450.00 4 SCOTT 3,000.00 4 FORD 3,000.00 4 KING 5,000.00 5 Alti operatori cum ar fi = pot fi folositi, oricum BETWEEN este cel mai simplu.Nu uitati sa specificati mai intii valoarea minima si ultima va- loarea maxima cind folositi BETWEEN.Din nou sint folosite alias-uri de tabele, nu din cauza posibilelor ambiguitati, dar din motive de performanta.

75

Reguli pentru join-ul tabelelor Pentru a face join pe cele trei tabele este necesar sa construim doua condi- tii de join.Pentru a face join pe patru tabele sint necesare minim trei condi- tii de join. O regula simpla este: numarul minim de conditii de join = numarul de tabele - 1 Aceasta regula nu poate fi aplicata daca tabela are o cheie primara, care identifica in mod unic fiecare linie (cheile primare sint explicate mai tirziu in manual). Sintaxa SELECT [DISTINCT] {[tabela].* | expresie [alias], ...} FROM tabela [alias], ... WHERE [conditie de join] ... AND [conditie de linie] ... OR [alta conditie de linie] GROUP BY {expresie | coloana} HAVING {conditie de grup} ORDER BY {expresie | coloana} [ASC | DESC] Observatii * Se pot specifica conditii de join impreuna cu alte conditii (non join); * De asemenea trebuie sa fiti atenti la precedenta operatorilor cind folo- siti predicatul OR. Exercitii - Join-uri simple Aceste exxercitii au intentia de a va capata experienta practica in extrage- rea datelor din mai mult decit o tabela si includ teme discutate in capitolele anterioare. Tema 1. Afisati numele tuturor angajatilor si numele departamentului lor, in ordi- nea numelui departamentelor. ENAME DNAME -------- --------CLARK ACCOUNTING MILLER ACCOUNTING KING ACCOUNTING SMITH RESEARCH SCOTT RESEARCH JONES RESEARCH ADAMS RESEARCH FORD RESEARCH ALLEN SALES BLAKE SALES TURNER SALES JAMES SALES MARTIN SALES WARD SALES Vor fi selectate 14 inregistrari.

76

2. Afisati numele tuturor angajatilor, numarul si numele departamentului. ENAME DEPTNO DNAME -------- --------- --------CLARK 10 ACCOUNTING MILLER 10 ACCOUNTING KING 10 ACCOUNTING SMITH 20 RESEARCH SCOTT 20 RESEARCH JONES 20 RESEARCH ADAMS 20 RESEARCH FORD 20 RESEARCH ALLEN 30 SALES BLAKE 30 SALES TURNER 30 SALES JAMES 30 SALES MARTIN 30 SALES WARD 30 SALES Vor fi selectate 14 inregistrari. 3. Afisati numele, localitatea si departamentul angajatilor al caror salariu lunar este mai mare ca 1500. ENAME LOCATION DNAME -------- ---------- --------CLARK NEW YORK ACCOUNTING KING NEW YORK ACCOUNTING JONES DALLAS RESEARCH FORD DALLAS RESEARCH SCOTT DALLAS RESEARCH ALLEN CHICAGO SALES BLAKE CHICAGO SALES Vor fi selectate 7 inregistrari. 4. Afisati lista salariilor, gradatiilor angajatilor. ENAME JOB SAL GRADE ---------- ------- ------- ---------SMITH CLERK 800.00 1 ADAMS CLERK 1,100.00 1 JAMES CLERK 950.00 1 WARD SALESMAN 1,250.00 2 MARTIN SALESMAN 1,250.00 2 MILLER CLERK 1,300.00 2 ALLEN SALESMAN 1,600.00 3 TURNER SALESMAN 1,500.00 3 JONES MANAGER 2,975.00 4 BLAKE MANAGER 2,850.00 4

77

CLARK MANAGER 2,450.00 4 SCOTT ANALYST 3,000.00 4 FORD ANALYST 3,000.00 4 KING PRESIDENT 5,000.00 5 5. Listati doar angajatii cu gradatia 3. ENAME JOB SAL GRADE ---------- ------- ------- ---------ALLEN SALESMAN 1,600.00 3 TURNER SALESMAN 1,500.00 3 6. Listati toti angajatii din Dallas. ENAME SAL LOCATION ---------- ------- ---------SMITH 800.00 DALLAS SCOTT 3,000.00 DALLAS JONES 2,975.00 DALLAS ADAMS 1,100.00 DALLAS FORD 3,000.00 DALLAS Alte exercitii daca aveti timp: 7. Afisati numele angajatilor, functia, salariul, gradatia si numele departa- mentului pentru toti angajatii din companie in afara de functionari.Sortati dupa salariu, afisind mai intii salariul cel mai mare. ENAME JOB SAL GRADE DNAME -------- --------- -------- --------- --------KING PRESIDENT 5,000.00 5 ACCOUNTING FORD ANALYST 3,000.00 4 RESEARCH SCOTT ANALYST 3,000.00 4 RESEARCH JONES MANAGER 2,975.00 4 RESEARCH BLAKE MANAGER 2,850.00 4 SALES CLARK MANAGER 2,450.00 4 ACCOUNTING ALLEN SALESMAN 1,600.00 3 SALES TURNER SALESMAN 1,500.00 3 SALES MARTIN SALESMAN 1,250.00 2 SALES WARD SALESMAN 1,250.00 2 SALES Vor fi selectate 10 inregistrari. 8. Afisati urmatoarele detalii pentru angajatii care cistiga 36000$ pe an sau care sint functionari. ENAME JOB ANNUAL_SAL DEPTNO DNAME GRADE --------- ------- -------------- --------- --------- -------FORD ANALYST 36000 20 RESEARCH 4 SCOTT ANALYST 36000 20 RESEARCH 4 MILLER CLERK 15600 10 ACCOUNTING 2

78

JAMES CLERK 11400 30 SALES 1 ADAMS CLERK 13200 20 RESEARCH 1 SMITH CLERK 9600 20 RESEARCH 1 Vor fi selectate 6 inregistrari. Solutii 1. SELECT ENAME, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO; 2. SELECT ENAME, E.DEPTNO, DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO; 3. SELECT ENAME, LOC LOCATION, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO AND SAL > 1500; 4. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE FROM EMP, SALGRADE WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;

5. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE FROM EMP, SALGRADE WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL AND GRADE = 3; 6. SELECT ENAME, SAL, LOC LOCATION FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO AND LOC = 'DALLAS'; 7. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE, DNAME FROM EMP, SALGRADE, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO AND SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL AND JOB != 'CLERK' ORDER BY SAL DESC; 8. SELECT ENAME, JOB, SAL * 12 ANNUAL_SAL, D.DEPTNO, DNAME, GRADE FROM EMP E, SALGRADE, DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO AND SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL AND (SAL * 12 + NVL(COMM, 0) = 3600 OR E.JOB = 'CLERK') ORDER BY E.JOB;

79

CAPITOLUL 8 .ALTE METODE DE JOIN

Acest capitol prezinta diferite metode de constructie a conditiilor de join. Join extern Daca o linie nu satisface o conditie de join, atunci linia respectiva nu va apare in rezultatul cererii.De fapt, in conditia de equi-join pentru EMP si DEPT, departamentul 40 nu apare. Aceasta se intimpla deoarece nu este nici un angajat in departamentul 40. -----------------------------------------------------------------------| JOIN EXTERN | | | | ------------------------------------------------------ | | | EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO | | | ------------------------------------------------------ ? | | |======================================================|------ | | ------------------------------------------------------ | | | || | --------------------------------------------------------------| | || | | | -------------------------------- | | | | DEPTNO DNAME LOC | | | | -------------------------------- | | | |================================| | | | -------------------------------- | | |---------| 40 OPERATIONS BOSTON | | | -------------------------------- | | | -----------------------------------------------------------------------Nu exista nici un angajat in departamentul 40, dar el poate fi afisat facind join intre departamentul 40 cu o linie vida. Liniile ce lipsesc pot fi returnate daca este folosit un operator de join extern in conditia de join.Operatorul este semnul plus inclus intre paranteze (+) si este plasat in partea tabelei deficiente in informatii.Operatorul are ca efect crearea uneia sau mai multor linii vide cu care una sau mai multe linii din tabela nedeficitara in informatii poate face join. O linie vida este creata pentru fiecare linie adaugata in tabela nedefici- tara in informatii. SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO AND D.DEPTNO IN (30, 40); ENAME DEPTNO DNAME --------- --------- --------ALLEN 30 SALES BLAKE 30 SALES TURNER 30 SALES JAMES 30 SALES MARTIN 30 SALES WARD 40 OPERATIONS

80

Operatorul de join extern pote apare doar intr-o parte a expresiei si anume in partea in care lipsesc informatii.Vor fi intoarse acele linii dintr-o ta- bela care nu au corespondent direct in cealalta tabela. Alte restrictii pentru join extern sint: * nu se poate face join extern a unei tabele cu mai mult de o tabela ce di- fera de prima intro singura declaratie SELECT; * o conditie ce include un join extern nu poate folosi operatorul IN sau nu i se poate fi unita cu alte conditii prin operatorul OR. Join-ul unei tabele cu ea insasi Este posibila folosirea etichetelor de tabele (alias-urilor) pentru a face join unei tabele cu ea insasi, ca si cum ar fi doua tabele separate.Aceasta permite ca liniilor dintr-o tabela sa li se faca join cu liniile din aceeasi tabela. Urmatoarea cerere listeaza toti angajatii care cistiga mai putin ca sefii lor : SELECT E.ENAME EMP_NAME, E.SAL EMP_SAL, M.ENAME MGR_NAME, M.SAL MGR_SAL FROM EMP E, EMP M WHERE E.MGR = E.EMPNO AND E.SAL EMP_NAME EMP_SAL MGR_NAME MGR_SAL ----------- ----------- ----------- ---------ALLEN 1600 BLAKE 2850 WARD 1250 BLAKE 2850 MARTIN 1250 BLAKE 2850 TURNER 1500 BLAKE 2850 JAMES 950 BLAKE 2850 MILLER 1300 CLARK 2450 ADAMS 1100 SCOTT 3000 JONES 2975 KING 5000 BLAKE 2850 KING 5000 CLARK 2450 KING 5000 SMITH 800 FORD 3000 Observati ca, clauza FROM se refera la EMP de doua ori si ca urmare EMP are asociata cite un alias pentru ambele cazuri - E si M.Este ajutator ca alias- urile asociate sa fie cu inteles, de exemplu E inseamna angajati (employees) si M inseamna sefi (managers). Clauza join poate fi exprimata:"unde numarul sefului angajatului este acelasi cu numarul angajatului se- fului lui". Operatori de multimi In cadrul acestui capitol vor fi discutate reuniunea, intersectia si dife renta. Reuniunea, intersectia si diferenta sint folositoare in constructia cereri- lor care se refera la tabelediferite.Ele combina rezultatele a doua sau mai multe declaratii select in unul singur.O cerere poate fi formata din doua sau mai multe declaratii SQL inlantuite prin operatori de multimi.Operatorii de multimi sint numiti join-uri verticale, deoarece join-ul nu se face in raport cu liniile din cele doua tabele, ci in raport cu coloanele. In urmatoarele trei exemple, cererile sint aceleasi, dar operatorul este diferit in fiecare caz, generindu-se rezultate diferite pentru cereri.

81

Reuniunea Pentru a lista toate liniile diferite generate de fiecare din cereri, introducem: SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 UNION SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30; JOB ----CLERK MANAGER PRESIDENT SALESMAN UNION ALL Pentru a lista toate liniile (inclusiv duplicatele) generate de fiecare din cereri, introducem: SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 UNION ALL SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30; JOB ----PRESIDENT MANAGER CLERK MANAGER SALESMAN SALESMAN SALESMAN SALESMAN CLERK Intersectia Pentru a lista doar liniile generate de ambele cereri, introducem: SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 INTERSECT SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30; JOB ----CLERK MANAGER

82

Diferenta Pentru a lista toate liniile generate de prima cerere care nu sint in a doua cerere, introducem: SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 MINUS SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30; JOB ----PRESIDENT Este posibil sa se construiasca cereri cu mai multi operatori de multimi. Daca sint folositi mai multi operatori de multimi, ordinea executiei pentru declaratiile SQL este de sus in jos. Parantezele pot fi folosite pentru a face ordinea executiei alternativa. ORDER BY ORDER BY poate fi folosita o data intr-o cerere ce foloseste operatori de multimi.Daca este folosita, clauza ORDER BY trebuie plasata la sfirsitul cererii.Deoarece pot fi selectate coloane diferite in fiecare SELECT nu se pot numi coloanele in clauza ORDER BY.In scimb, coloanele din ORDER BY trebuie sa fie referite prin pozitiile relative din lista din SELECT. SELECT EMPNO, ENAME, SAL FROM EMP UNION SELECT ID, NAME, SALARY FROM EMP_HISTORY ORDER BY 2; Observati ca in clauza ORDER BY un numar (2) este folosit pentru a indica pozitia coloanei ENAME in lista din SELECT.Aceasta inseamna ca liniile vor fi sortate in ordine ascendenta a numelui angajatilor. Reguli pentru folosirea operatorilor de multimi 1. Declaratiile SELECT trebuie sa aiba acelasi numar de coloane. 2. Coloanele corespunzatoare trebuie sa aiba acelasi tip (corespondenta este pozitionala). 3. Liniile duplicate sint automat eliminate (nu poate fi folosit DISTINCT). 4. Numele coloanelor din prima cerere apar in rezultat. 5. Clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei. 6. ORDER BY se face doar dupa pozitia coloanei (nu dupa numele coloanei). 7. Operatorii de multimi pot fi folositi in subcereri. 8. Blocurile de cerere sint executate de sus in jos. 9. Operatorii de multimi multipli pot fi folositi cu paranteze, daca este necesara schimbarea secventei executiei. Exercitii Aceste exercitii va vor da posibilitatea sa descoperiti diferite metode de join si sa capatati experienta la folosirea operatorilor de multimi. Tema 1. Afisati departamentul care nu are nici un angajat.

83

DEPTNO DNAME -------- -------40 OPERATIONS 2. Afisati toti angajatii (nume si numar) impreuna cu numele si numarul se- fului. EMPNO ENAME MGRNO MGR_NAME -------- --------- -------- -----------7788 SCOTT 7566 JONES 7902 FORD 7566 JONES 7499 ALLEN 7698 BLAKE 7521 WARD 7698 BLAKE 7654 MARTIN 7698 BLAKE 7844 TURNER 7698 BLAKE 7900 JAMES 7698 BLAKE 7934 MILLER 7782 CLARK 7876 ADAMS 7788 SCOTT 7566 JONES 7839 KING 7698 BLAKE 7839 KING 7782 CLARK 7839 KING 7369 SMITH 7902 FORD Vor fi selectate 13 inregistrari. 3. Modificati solutia de la intrebarea 2 pentru a afisa KING care nu are sef. EMPNO ENAME MGRNO MGR_NAME -------- --------- -------- -----------7839 KING 7788 SCOTT 7566 JONES 7902 FORD 7566 JONES 7499 ALLEN 7698 BLAKE 7521 WARD 7698 BLAKE 7654 MARTIN 7698 BLAKE 7844 TURNER 7698 BLAKE 7900 JAMES 7698 BLAKE 7934 MILLER 7782 CLARK 7876 ADAMS 7788 SCOTT 7566 JONES 7839 KING 7698 BLAKE 7839 KING 7782 CLARK 7839 KING 7369 SMITH 7902 FORD Vor fi selectate 14 inregistrari. 4. Gasiti functia care a fost ocupata in prima jumatate a anului 1983 si aceeasi functie a fost ocupata in timpul aceleiasi perioade in 1984. JOB -----CLERK Va fi selectata o inregistrare.

84

Incercati si urmatoarele daca aveti timp: 5. Gasiti toti angajatii care au venit in companie inaintea sefilor lor. EMPLOYEE HIREDATE MANAGER HIREDATE ----------- ----------- ---------- ----------ALLEN 15-AUG-83 BLAKE 11-JUN-84 WARD 26-MAR-84 BLAKE 11-JUN-84 MARTIN 05-DEC-83 BLAKE 11-JUN-84 TURNER 04-JUN-84 BLAKE 11-JUN-84 MILLER 21-NOV-83 CLARK 14-MAY-84 JONES 31-OCT-83 KING 09-JUL-84 BLAKE 11-JUN-84 KING 09-JUL-84 CLARK 14-MAY-84 KING 09-JUL-84 SMITH 13-JUN-83 FORD 05-DEC-83 Vor fi selectate 9 inregistrari. 6. Gasiti alta cerere pentru intrebarea 1. DEPTNO DNAME --------- -------40 OPERATIONS

Solutii 1.

SELECT D.DEPTNO, DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO AND E.EMPNO IS NULL; 2. SELECT EMPS.EMPNO, EMPS.ENAME, MGRS.EMPNO MGRNO, MGRS.ENAME MGR_NAME FROM EMP EMPS, EMP MGRS WHERE EMPS.MGR = MGRS.EMPNO; 3. SELECT EMPS.EMPNO, EMPS.ENAME, MGRS.EMPNO MGRNO, MGRS.ENAME MGR_NAME FROM EMP EMPS, EMP MGRS

85

WHERE EMPS.MGR = MGRS.EMPNO(+); 4. SELECT JOB FROM EMP WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-83' AND '30-JUN-83' INTERSECT SELECT JOB FROM EMP WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-84' AND '30-JUN-84'; 5. SELECT E.ENAME EMPLOYEE, E.HIREDATE, M.ENAME MANAGER, M.HIREDATE FROM EMP E, EMP M WHERE E.MGR = M.MGRNO AND E.HIREDATE SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT MINUS SELECT EMP.DEPTNO, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO;

86

CAPITOLUL 9

SUBCERERI

In acest capitol se vor prezenta alte caracteristici ale declaratiei SELECT, cum ar fi cereri continute in clauza WHERE sau HAVING ale altei decla- ratii SQL. Subcereri ascunse O subcerere este o declaratie SELECT care este ascunsa in interiorul altei declaratii SELECT si care intoarce rezultate intermediare. De exemplu: SELECT column1, column2, ... FROM table WHERE column = (SELECT column FROM table WHERE condition) Subcererea este adesea referita ca un subselect sau ca un SELECT interior; in general, subcererea se executa prima si rezultatul sau este folosit pentru a completa conditia cererii principale sau a cererii externe.Folosirea sub- cererilor permite consruirea de comenzi puternice pornind de la unele simple. Cererea ascunsa poate fi foarte folositoare cind este nevoie sa fie selectate linii dintr-o tabela printr-o conditie ce depinde de date din propria tabela. Subcereri ce intorc o linie Pentru a gasi angajatul care cistiga salariul minim din companie (salariul minim este o cantitate necunoscuta), trebuie parcursi doi pasi: 1. Gasirea salariului minim: SELECT MIN(SAL) FROM EMP; MIN(SAL) ---------800 2. Gasirea angajatului care cistiga salariul minim: SELECT ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE SAL = (cel mai mic salariu care este cunoscut) Putem combina cele doua cereri ca o subcerere ascunsa: SELECT ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL) FROM EMP); ENAME JOB SAL ------- ------ ----SMITH CLERK 800 Cum sint prelucrate subcererile ascunse ? O declarartie SELECT poate fi considerata ca un bloc de cerere.Exemplul de mai sus consta din doua blocuri de cerere - cererea principala si cererea in- terioara.

87

Declaratia SELECT interioara sau blocul de cerere este executata prima, producind un rezultat al cererii: 800.Blocul de cerere principal este apoi prelucrat si foloseste valoarea intoarsa de cererea interioara pentru a com- pleta conditia de cautare.Deci, cererea principala in final va arata in felul urmator: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL = 800; In exemplul de mai sus, 800 este o valoare unica.Subcererea care a intors valoarea 800 se numeste subcerere ce intoarce o singura linie.Cind o subcerere intoarce doar o linie, va fi folosit un operator logic sau un operator de com- paratie.De exemplu: =, , Pentru a gasi toti angajatii ce au aceeasi functie ca BLAKE, vom introduce: SELECT ENAME, JOB FROM EMP WHERE JOB = (SELECT JOB FROM EMP WHERE ENAME = 'BLAKE'); ENAME JOB ------- ----JONES MANAGER BLAKE MANAGER CLARK MANAGER Cererea interioara intoarce functia lui BLAKE, care este folosita in partea dreapta a clauzei WHERE di cererea principala (dupa operatorul de comparatie). Subcereri ce intorc mai mult de o linie Urmatoarea cerere gaseste angajatii care au salariul egal cu salariul minim din fiecare departament: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL IN (SELECT MIN(SAL) FROM EMP GROUP BY DEPTNO); ENAME SAL DEPTNO ------- ----- --------SMITH 800 20 JAMES 950 30 MILLER 1300 10 Observati ca, cererea interioara are clauza GROUP BY.Aceasta inseamna ca va intoarce mai mult decit o valoare.Deci este nevoie sa folosim un operator de comparatie multi linie.In acest caz, operatorul IN trebuie sa fie folosit, deoarece rezulta o lista de valori. Rezultatul obtinut nu arata si departamentul in care lucreaza angajatul. Deoarece se compara doar valorile salariilor, cererea interioara poate intoar- ce o valoare simpla, pentru ca el cauta cel mai mic salariu pentru unul din departamente, nu in mod necesar departamentul propriu al angajatului.Prin urmare, cererea poate fi rescrisa pentru a gasi combinatia salariul angaja- tului si numarul departamentului cu salariul minim si numarul departamentului: Compararea a mai multor valori Urmatoarea cerere ggaseste angajatii care cistiga salariul cel mai mic din departamentul lor: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP

88

WHERE (SAL, DEPTNO) IN (SELECT MIN(SAL), DEPTNO FROM EMP GROUP BY DEPTNO); ENAME SAL DEPTNO ------- ----- --------SMITH 800 20 JAMES 950 30 MILLER 1300 10 Cererea de mai sus compara o pereche de coloane. Observatie : coloanele din partea stinga a conditiei de cautare sint in pa- ranteze si fiecare coloana este separata printr-o virggula. Coloanele listate in clauza SELECT a subcererii trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si lista coloanelor dintre paranteze din clauza WHERE a cererii externe. Coloanele intoarse de cererea interioara trebuie, de asemenea sa se potri- veasca in numar si tip de date cu coloanele cu care ele sint comparate in cererea externa. De exemplu : ...WHERE (numcolumn, charcolumn) = (SELECT datecolumn, numcolumn, charcolumn ... nu este permis. Erori intilnite Cind o subcerere intoarce mai mult decit o linie si este folosit un opera- tor de comparatie pt o singura linie, SQL*Plus da urmatorul mesaj de eroare: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL) FROM EMP GROUP BY DEPTNO); Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie intoarce mai mult decit o linie. Nu este selectata nici o inregistrare. Daca cererea interioara nu intoarce nici o linie, va fi dat urmatorul mesaj de eroare : SELECT ENAME, JOB FROM EMP WHERE JOB = (SELECT JOB FROM EMP WHERE ENAME = 'SMITHE'); Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie nu intoarce nici o linie. Nu este selectata nici o inregistrare. Operatorii SOME/ANY, ALL Operatorii ANY sau ALL pot fi folositi pentru subcererile care intorc mai mult de o linie.Ei sint folositi in clauzele WHERE sau HAVING in legatura cu operatorii logici (=, !=, , >=, ANY (sau sinonimul sau SOME) compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere. Pentru a afisa angajatii care cistiga mai mult decit cel mai mic salariu din departamentul 30, introducem : SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL > SOME (SELECT DISTINCT SAL

89

FROM EMP WHERE DEPTNO = 30) ORDER BY SAL DESC; ENAME SAL JOB DEPTNO ------- ----- ----- -------KING 5000 PRESIDENT 10 SCOTT 3000 ANALYST 20 FORD 3000 ANALYST 20 JONES 2975 MANAGER 20 BLAKE 2850 MANAGER 30 CLARK 2450 MANAGER 10 ALLEN 1600 SALESMAN 30 MILLER 1300 CLERK 10 WARD 1250 SALESMAN 30 ADAMS 1100 CLERK 20 Cel mai mic salariu din departamentul 30 este 950$ (a lui James).Cererea principala intoarce angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul minim din departamentul 30.Asa ca '> ANY' inseamna mai mare ca minim.'=ANY' este echivalent cu IN. Cind se foloseste SOME/ANY, DISTINCT este frecvent folosit pentru a impiedica sa se selecteze liniile de mai multe ori. ALL compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere.Urmatoarea cerere gaseste angajatii care cistiga mai mult ca fiecare angajat din departamentul 30 : SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL > ALL (SELECT DISTINCT SAL FROM EMP WHERE DEPTNO = 30) ORDER BY SAL DESC; ENAME SAL JOB DEPTNO ------- ----- ----- --------KING 5000 PRESIDENT 10 SCOTT 3000 ANALYST 20 FORD 3000 ANALYST 20 JONES 2975 MANAGER 20 Cel mai mare salariu din departamentul 30 este 250$ (a lui Blake), asa ca cererea intoarce acei angajati ai caror salariu este mai mare ca salariul maxim din departamentul 30, prin urmare mai mare ca fiecare salariu din de- partament. Operatorul NOT poate fi folosit cu IN, ANY sau ALL. Clauza HAVING cu subcereri ascunse Subcererile ascunse pot fi folosite de asemenea in clauza HAVING. (Observatie : clauza WHERE se refera la o singura linie si clauza HAVING la grupuri de linii specificate in clauza GROUP BY.) De exemplu, pentru a afisa departamentul(ele) care au un salariu mediu mai mare ca departamentul 30, introducem : SELECT DEPTNO, AVG(SAL) FROM EMP HAVING AVG(SAL) > (SELECT AVG(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = 30)

90

GROUP BY DEPTNO; DEPTNO AVG(SAL) -------- ---------10 2916.66667 20 2175 Pentru a construi o cerere care gaseste functia cu cel mai mare salariu mediu, introducem : SELECT JOB, AVG(SAL) FROM EMP GROUP BY JOB HAVING AVG(SAL) = (SELECT MAX(AVG(SAL)) FROM EMP GROUP BY JOB); JOB AVG(SAL) ----- ---------PRESIDENT 5000 Mai intii cererea interioara gaseste salariul mediu pentru fiecare grup de functii diferit si functia MAX alege cel mai mare salariu mediu.Acea valoare (5000) este folosita in clauza HAVING.Clauza GROUP BY din cererea principala este necesara pentru ca lista ce urmeaza dupa SELECT-ul din cererea principala contine atit o coloana agregat cit si o coloana nonagragat. Ordonarea datelor cu subcereri Nu poate exista o clauza ORDER BY intr-o subcerere. Regula este ca poate exista doar o singura clauza ORDER BY pentru o declaRatie SELECT si, daca este specificata, trebuie sa fie ultima clauza din comanda SELECT. Subcereri ascunse Subcererile pot fi ascunse (folosite in interiorul unei subcereri) : Afisati numele, functia si data angajarii pentru angajatii al caror salariu este mai mare ca cel mai mare salariu din orice departament de vinzari. SELECT ENAME, JOB, HIREDATE, SAL FROM EMP WHERE SAL > (SELECT MAX(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = (SELECT DEPTNO FROM DEPT WHERE DNAME = 'SALES')); ENAME JOB HIREDATE SAL ------- ----- ---------- ----JONES MANAGER 02-APR-81 2975 SCOTT ANALYST 09-DEC-82 3000 KING PRESIDENT 17-NOV-81 5000 FORD ANALYST 03-DEC-81 3000 Limitele de imbricare Limita nivelelor de imbricare pentru o subcerere este 255.

91

Reguli de scriere a cererilor * cererea interioara trebuie sa fie inclusa intre paranteze si trebuie sa fie in partea dreapta a conditiei. * subcererile nu pot avea clauza ORDER BY. * clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei SELECT principale. * coloanele multiple din lista din SELECT a cererii interioare trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si coloanele ce apar in conditia din clauza cere- rii principale.De asemenea mai trebuie sa corespunda si tipul si numarul coloanelor listate. * subcererile sint intotdeauna executate de la cea mai adinca imbricare pina la nivelul principal de imbricare, daca nu sint subcereri corelate (acestea vor fi discutate mai tirziu). * pot fi folositi operatorii logici si SQL la fel de bine ca si ANY si ALL. * subcererile pot + intoarce una sau mai multe linii; + intoarce una sau mai multe coloane; + folosi GROUP BY sau functii de grup; + fi folosite inlantuite cu predicate multiple AND sau OR in aceesi cerere externa. + uni tabele. + recupera dintr-o tabela diferita de cea a cererii exterioare. + apare in declaratii SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, CREATE TABLE. + fi corelate cu o cerere exterioara. + folosi operatori de multimi. Subcereri corelate O subcerere corelata este o subcerere care este executata o data pentru fiecare linie candidat considerata de cererea principala si care la executie foloseste o valoare dintr-o coloana din cererea exterioara.Aceasta determina ca subcererea corelata sa fie prelucrata intrun mod diferit de subcererea ascunsa obisnuita. O subcerere corelata este identificata prin folosirea unei coloane a cererii exterioare in clauza predicatului cererii interioare. Cu o subcerere ascunsa obisnuita, SELECT-ul interior ruleaza primul si se executa o data, intorcind valori ce vor fi folosite de cererea principala.Pe de alta parte, o subcerere corelata se executa o data pentru fiecare linie candidat considerata de cererea externa.Cererea interioara este dirijata de cererea externa. Pasii de executie ai unei subcereri corelate : 1. Se obtine linia candidat. (obtinuta de cererea exterioara) 2. Se executa cererea interioara folosind valoarea liniei candidat. 3. Se folosesc valorile rezultate din cererea interioara pentru a pastra sau pentru a inlatura linia candidat. 4. Se repeta pina nu mai ramine nici o linie candidat. Desi subcererea corelata se executa repetat, o data pentru fiecare linie in cererea principala, aceasta nu inseamna ca subcererile corelate sint mai putin eficiente ca subcererile necorelate obisnuite.Se va vorbi despre eficienta mai tirziu in acest capitol. Putem folosi o subcerere corelata pentru a gasi angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul mediu al departamentului lor : SELECT EMPNO, ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP E WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)

92

ORDER BY DEPTNO; EMPNO ENAME SAL DEPTNO ------- ------- ------ -------7839 KING 5000 10 7566 JONES 2975 20 7788 SCOTT 3000 20 7902 FORD 3000 20 7499 ALLEN 1600 30 7698 BLAKE 2850 30 Putem observa imediat ca este o cerere corelata pentru ca am folosit o coloana din SELECT-ul extern in clauza WHERE din SELECT-ul interior. Observati ca alias-ul este necesar doar pentru a indeparta ambiguitatea pentru numele coloanelor. Sa analizam exemplul de mai sus folosind tabela EMP : Cererea principala 1. Se selecteaza prima linie candidat - Smith din departamentul 20 cistiga 800 . 2. EMP in clauza FROM are alias-ul E care obtine coloana DEPTNO referita in clauza WHERE a cererii interioare. 3. Clauza WHERE compara 800 cu valoarea intoarsa de cererea interioara. Cererea interioara 4. Calculeaza AVG(SAL) pentru departamentul angajatului. 5. Valoarea departamentului din clauza WHERE este departamentul candidatului (E.DEPTNO), valoare transmisa cererii interioare din coloana DEPTNO a ce- rerii exterioare. 6. AVG(SAL) pentru departamentul lui Smith - 20 - este 2175 . 7. Linia candidat nu indeplineste conditia, asa ca este indepartata. 8. Se repeta de la pasul 1 pentru urmatoarea linie candidat; ALLEN din de- partamentul 30 cistiga 1600 . Selectia liniilor candidat continua cu verificarea conditiei ce apare in re- zultatul cererii. Observatie : o subcerere corelata este semnalata de un nume de coloana, un nume de tabela sau un alias de tabela in clauza WHERE, care se refera la va- loarea unei coloane in fiecare linie candidat din SELECT-ul exterior.De asemenea subcererea corelata se executa repetat pentru fiecare linie candidat in cererea principala. Comenzile UPDATE pot contine subcereri corelate : UPDATE EMP E SET (SAL, COMM) = (SELECT AVG(SAL) * 1.1, AVG(COMM) FROM EMP WHERE DEPTNO = E.DEPTNO) HIREDATE = '11-JUN-85'; Operatori Cind se folosesc declaratii SELECT ascunse, operatorii logici, precum si ANY si ALL sint toti valizi.In plus poate fi folosit operatorul EXISTS. -Operatorul EXISTS este frecvent folosit cu subcererile corelate.El testeaza daca o valoare exista (NOT EXISTS specifica daca ceva nu exista).Daca valoarea exista se intoarce TRUE; daca valoarea nu exista se intoarce FALSE. Pentru a gasi angajatii ce au cel putin un subordonat, introducem : SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO FROM EMP E

93

WHERE EXISTS (SELECT EMPNO FROM EMP WHERE EMP.MGR = E.EMPNO) ORDER BY EMPNO; EMPNO ENAME JOB DEPTNO ------- ------- ----- -------7566 JONES MANAGER 20 7698 BLAKE MANAGER 30 7782 CLARK MANAGER 10 7788 SCOTT ANALYST 20 7839 KING PRESIDENT 10 7902 FORD ANALYST 20 Sa gasim toti angajatii al caror departament nu este in tabela DEPT : SELECT EMPNO, ENAME, DEPTNO FROM EMP WHERE NOT EXISTS (SELECT DEPTNO FROM DEPT WHERE DEPT.DEPTNO = EMP.DEPTNO); Nu va fi selectata nici o inregistrare. Alt mod de a gasi departamentul care nu are nici un angajat este : SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT D WHERE NOT EXISTS (SELECT 1 FROM EMP E WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO); DEPTNO DNAME -------- ------40 OPERATIONS Observati ca SELECT-ul interior nu este necesar sa intoarca o valoare spe- cifica, asa ca poate fi selectata o cifra. De ce sa folosim o subcerere corelata ? Subcererea corelata este un mod de a 'citi' fiecare linie din tabela si de a compara valorile din fiecare linie cu datele inrudite.Aceasta este folosita oricind o subcerere trebuie sa intoarca un rezultat diferit sau o multime de rezultate pentru fiecare linie candidat considerata de cererea principala.Cu alte cuvinte, o subcerere corelata este folosita pentru a raspunde la intre- bari cu mai multe subpuncte al caror raspuns depinde de valoarea din fiecare linie din cererea parinte. SELECT-ul interior este executat normal o data pentru fiecare linie candi- dat. Considerente de eficienta Vom examina cele doua tipuri de subcereri.Trebuie mentionat ca subcererea corelata (cu EXISTS) poate fi cel mai performant mod pentru unele cereri. Performanta va depinde de folosirea indexarilor, de numarul liniilor in- toarse de cereri, de dimensiunea tabelelor si daca sint necesare tabelele temporare pentru a evalua rezultatele temporare.Tabelele temporare generate de ORACLE nu sint indexate si acest lucru conduce la degradarea performantelor pentru subcererile ce folosesc IN, ANY si ALL. Cele de mai sus sint puncte de vedere generale.Performantele sint discutate mai in detaliu in alte cursuri.

94

NOT EXISTS contra NOT IN Desi intr-o subcerere o operatie NOT IN poate fi la fel de eficienta ca si NOT EXISTS, NOT EXISTS este mult mai sigur daca subcererea intoarce niste valori NULL, fata de de NOT IN pentru care conditia se evalueaza la FALSE cind in lista de comparatii sint incluse valori NULL. Considerind urmatoarea cerere care gaseste angajatii ce nu au nici un su- bordonat : SELECT ENAME, JOB FROM EMP WHERE EMPNO NOT IN (SELECT MGR FROM EMP); Nici o linie nu va fi intoarsa de cererea de mai sus, deoarece coloana MGR contine o valoare NULL. Cererea corecta este : SELECT ENAME, JOB FROM EMP E WHERE NOT EXISTS (SELECT MGR FROM EMP WHERE MGR = E.EMPNO); ENAME JOB ------- ----SMITH CLERK ADAMS CLERK ALLEN SALESMAN WARD SALESMAN MARTIN SALESMAN TURNER SALESMAN JAMES CLERK MILLER CLERK Exercitii - Subcereri Aceste exercitii va vor permite sa scrieti cereri complete folosind SELECT- uri ascunse si SELECT-uri corelate. Tema 1. Gasiti angajatii care cistiga cell mai mare salariu pentru fiecare tip de functie.Sortati in ordinea descrescatoare a salariului. JOB ENAME SAL ----- ------- -----PRESIDENT KING 5,000.00 ANALYST SCOTT 3,000.00 ANALYST FORD 3,000.00 MANAGER JONES 2,975.00 SALESMAN ALLEN 1,600.00 CLERK MILLER 1,300.00 Vor fi 6 inregistarri selectate. 2. Gasiti angajatii care cistiga salariul minim pentru functia lor.Afisati rezultatul in ordine crescatoare a salariului. ENAME JOB SAL

95

------- ----- ----SMITH CLERK 800.00 WARD SALESMAN 1,250.00 MARTIN SALESMAN 1,250.00 CLARK MANAGER 2,450.00 SCOTT ANALYST 3,000.00 FORD ANALYST 3,000.00 KING PRESIDENT 5,000.00 Vor fi 7 inregistari selectate. 3. Gasiti cei mai recenti angajati din fiecare departament.Ordonati dupa data angajarii. DEPTNO ENAME HIREDATE -------- ------- ---------20 ADAMS 04-JUN-84 10 KING 09-JUL-84 30 JAMES 23-JUL-B4 4. Afisati urmatoarele detalii pentru orice angajat care cistiga un salariu mai mare ca media pentru departamentul lor.Sortati dupa numarul departa- mentului. ENAME SALARY DEPTNO ------- -------- -------KING 5000 10 JONES 2975 20 SCOTT 3000 20 FORD 3000 20 ALLEN 1600 30 BLAKE 2850 30 Vor fi selectate 6 inregistrari. 5. Listati toate departamentele care nu au angajati (folositi o subcerere). DEPTNO DNAME -------- ------40 OPERATIONS 6. Afisati urmatoarele informatii pentru departamentul cu cea mai mare nota de plata anuala. DEPTNO COMPENSATION -------- --------------20 130500 7. Care sint primii trei angajati in functie de salariul cistigat ? Afisati numele lor si salariul. ENAME SAL ------- ----SCOTT 3,000.00 KING 5,000.00 FORD 3,000.00 8. In ce an s-au angajat cei mai multi in companie ? Afisati anul si numarul angajatilor. YEAR NUMBER OF EMPS

96

------ ---------------1984 8 9. Modificati intrebarea 4 pentru a afisa si salariul mediu pentru departa- ment. ENAME SAL DEPTNO DEPTAVG ------- ----- -------- ---------ALLEN 1600 30 1566.66667 BLAKE 2850 30 1566.66667 JONES 2975 20 2175 FORD 3000 20 2175 SCOTT 3000 20 2175 KING 5000 10 2916.66667 Vor fi selectate 6 inregistrari. 10. Scrieti o subcerere care afiseaza o '*' linga linia celui mai recent angajat.Afisati ENAME, HIREDATE si coloana (maxdate) completata cu '*'. ENAME HIREDATE MAXDATE ------- ---------- --------SMITH 13-JUN-83 ADAMS 04-JUN-84 ALLEN 15-AUG-83 BLAKE 11-JUN-84 CLARK 14-MAY-84 FORD 05-DEC-83 JAMES 23-JUL-84 * JONES 31-OCT-83 KING 09-JUL-84 MARTIN 05-DEC-83 MILLER 21-NOV-83 SCOTT 05-MAR-84 TURNER 04-JUN-84 WARD 26-MAR-84 Vor fi selectate 14 inregistrari. Subcereri 1. SELECT JOB, ENAME, SAL FROM EMP WHERE (SAL, JOB) IN (SELECT MAX(SAL), JOB FROM EMP GROUP BY JOB) ORDER BY SAL DESC; 2. SELECT ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE (SAL, JOB) IN (SELECT MIN(SAL), JOB FROM EMP GROUP BY JOB) ORDER BY SAL; 3. SELECT DEPTNO, ENAME, HIREDATE FROM EMP WHERE (HIREDATE, DEPTNO) IN (SELECT MAX(HIREDATE), DEPTNO FROM EMP

97

GROUP BY DEPTNO) ORDER BY HIREDATE; 4. SELECT ENAME, SAL SALARY, DEPTNO FROM EMP E WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = E.DEPTNO) ORDER BY DEPTNO; 5. SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT D WHERE NOT EXISTS (SELECT 'anything' FROM EMP WHERE DEPTNO = D.DEPTNO); 6. DEFINE REM = SAL * 12 + NVL(COMM, 0) SELECT DEPTNO, SUM(&REM) COMPENSATION FROM EMP GROUP BY DEPTNO HAVING SUM(&REM) = (SELECT MAX(SUM(&REM)) FROM EMP GROUP BY DEPTNO); 7. SELECT ENAME, SAL FROM EMP E WHERE 3 > (SELECT COUNT(*) FROM EMP WHERE E.SAL SELECT TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY') YEAR, COUNT(EMPNO) NUMBER_OF_EMPS FROM EMP GROUP BY TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY') HAVING COUNT(EMPNO) = (SELECT MAX(COUNT(EMPNO)) FROM EMP GROUP BY TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY')); SELECT E.ENAME ENAME, E.SAL, E.DEPTNO, AVG(A.SAL) DEPT_AVG FROM EMP A, EMP E WHERE E.DEPTNO = A.DEPTNO AND E.SAL > (SELECT AVG(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = E.DEPTNO) GROUP BY E.ENAME, E.SAL, E.DEPTNO ORDER BY AVG(A.SAL); SELECT ENAME, HIREDATE, '*' MAXDATE FROM EMP WHERE HIREDATE = (SELECT MAX(HIREDATE) FROM EMP) UNION SELECT ENAME, HIREDATE, ' ' FROM EMP WHERE HIREDATE (SELECT MAX(HIREDATE) FROM EMP);

98

CAPITOLUL 10

SQL*PLUS SI REPORTING

In acest capitol vom prezenta facilitatile pentru SQL*Plus.In particular, capitolul prezinta modul in care comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru a formata rezultatele cererilor in rapoarte simple.

Comenzi SQL si SQL*Plus

SQL*Plus este un mediu in care pot apare doua tipuri de comenzi : 1. Comenzi SQL (cum ar fi SELECT). 2. Comenzi SQL*Plus (cum ar fi SAVE). Comenzile SQL*Plus difera de comenzile SQL in urmatoarele moduri : 1. Ele nu sint conectate cu nici o declaratie particulara SELECT. 2. Ele se introduc pe o singura linie.Oricum, un caracter de continuare, li- niuta de unire, poate fi folosit daca comanda este prea lunga pentru a o introduce pe o singura linie. Comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru a influenta prezentarea datelor furnizate de declaratiile SELECT, si din acest motiv sint folositoare pentru producerea rapoartelor, la fel de bine ca si pentru contolul mediului si pentru identificatorul de fisier. Comenzile SQL*Plus sint introduse la promter-ul SQL pe o singura linie, dar ele nu deschid un buffer. Urmatoarele sint citeva comenzi suplimentare. RUNFORM nume_fisier ruleaza o aplicatie a Oracle Forms din interiorul sesiunii tale SQL*Plus. Spool nume_fisier scrie toate comenzile ulterioare si/sau le scrie in fisierul cu numele nume_fisier. Fisierului de spool i se asociaza extensia .LIS (pe unele sisteme extensia .LST). SPO[OL] OFF | AUT- OFF inchide fisierul de spool si OUT opreste procesul de spool-ing si trimite fisierul de spool la imprimanta. DESC[RIBE] nume_de_tabela afiseaza structura tabelei din baza de date. HELP invoca help-ul intern din Oracle. $0 | S comanda HOST comanda invoca o comanda sistem din interiorul SQL*Plus ($ este specific pentru VAX). CONN[ECT] identificator_utilizator parola produce logarea la alt utilizator Oracle din interiorul login-ului curent. PROMPT text afiseaza textul cind se ruleaza un fisier de comenzi. Comenzi SET Comenzile SET controleaza 'mediul' in care ruleaza in mod curent SQL*Plus. In general, comenzile asociaza o valoare unei variabile de sistem sau o trece pe ON sau OFF.Aceste comenzi pot fi folosite in mod implicit pentru fiecare sesiune prin includerea lor intr-un fisier numit LOGIN.SQL, care este citit de fiecare data cind se ruleaza SQL*Plus.Daca o comanda SET aparuta in timpul se- siunii modifica valoarea implicita, aceasta va fi valabila doar pentru acea sesiune.Iesirea (EXIT) din SQL*Plus va reseta variabilele de sistem la valo- rile lor implicite. Comenzile SQL*Plus pot fi prescurtate. Cuvintele subliniate reprezinta starile implicite pentru comenzile de mai jos. ECHO {OFF ON} ON face ca SQL*Plus sa afiseze comenzile asa cum sint ele executate dintr-un fisier de comenzi.OFF suprima acest lucru.

99

FEED[BACK] {6n OFF ON} n face ca SQL*Plus sa afiseze numarul inre- gistrarilor selectate intr-o cerere cind sint selectate cel putin n inregistrari sau mai multe.ON sau OFF face ca aceasta sa fie sau nu afisata. Trecerea feedback-ului pe ON face ca n sa fie setat la 1.Setarea feed- back-ului la 0 este echivalent cu trecerea sa pe OFF. HEA[DING] {OFF ON} ON face ca SQL*Plus sa afiseze in rapoarte capetele de coloane.OFF suprima capetele de coloane. LIN[ESIZE] {80n} seteaza numarul de caractere pe care SQL*Plus le va afisa pe o linie si de asemenea con- troleaza centrarea si aliniamentul din dreapta a textului.Valoarea maxima pentru n este 500. NEWP[AGE] {1n} seteaza numarul liniilor goale ce vor fi tiparite intre titlul de jos de la fiecare pagina si titlul de sus al paginii urmatoa- re.Valoarea 0 face ca SQL*Plus sa stearga ecranul pe majoritatea terminalelor. NUM[FORMAT] text seteaza formatul implicit pentru afisarea numarului articolelor de date.Text trebuie sa fie un format de numar.Vedeti optiunea COLUMN, clauza FORMAT pentru formatul nu- merelor descris sub titlul 'COLUMN - Optiuni', mai tirziu in acest subcapitol. NUM[WIDTH] {10n} seteaza latimea implicita pentru afisarea valorilor numerice. PAGES[IZE] {24n} seteaza numarul liniilor pe o pagina.Pentru rapoarte tiparite pe hirtie de lungime de 11 inch, valoarea 54 (plus valoarea NEWPAGE 6) lasa margini de 1 inch deasupra si dede- subtul paginii. VER[IFY] {OFF / ON text} ON face ca SQL*Plus sa afiseze textul unei comenzi inainte si dupa substituirea va- riabilei cu valoarea sa.OFF suprima acest lucru. TIM[ING] {OFF / ON} ON face ca SQL*Plus sa dea statistici de timp la fiecare declaratie SQL ce este rulata.OFF suprima acest lucru pentru fiecare comanda SQL. SPA[CE] {1n} seteaza numarul de spatii dintre coloane pentru o afisare de tabela.Valoarea maxima pentru n este 10. TERM[OUT] {OFF ON} OFF suprima afisarea iesirii generate de comenzi executate dintr-un fisier, asa ca iesirea poate fi prelucrata fara sa apara pe ecran.ON permite ca iesirea sa fie afisata. SQLCASE {MIXED / LOWER / UPPER} LOWER / UPPER convertesc comenzile SQL chiar inainte de executie.Tot textul din interi- orul comenzii este convertit.MIXED lasa textul nemodificat.Pentru a gasi valoarea pentru o variabila SET folosim comanda SHOW. De exemplu, pentru a gasi dimensiunea paginii (pagesize), introducem : SHOW PAGES[IZE] Pentru a vedea valorile pentru toate variabilele SET, introducem : SHOW ALL |---------------------------------------------------------------------| | | | RAPOARTE SQL*PLUS | | | | Titlu | | | | | | | | |------------------------------|------------------------------| | || | || | | Thu April 10 | Page 1 | | || | || || | || | | COMPANY REPORT | | || ||

100

|| || | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | || ===== | | || || || || | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | || ===== | | || || || || | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | | | ----- -------- ------ ----- --- ------- | | || | ===== | | || | ===== | | || | | || | | | Confidential | | | || | | || || | | || | |------------------|---------------------------------|--------| | | | | | | | | | | Formate de coloana Calcule | | | | | |---------------------------------------------------------------------| COL[UMN] nume_coloana / alias lista_optiuni Comanda COLUMN stabileste optiunile de afisare pentru o coloana. Observatii asupra optiunilor pentru COLUMN : 1. nume_coloana trebuie sa se refere la un alias de coloana, daca un alias de coloana este folosit in clauza SELECT. 2. Optiunile pot apare in orice ordine. 3. O data ce apare o declaratie de coloana, ea ramine activa tot timpul cit sesiunea SQL*Plus ramine deschisa. Ea continua sa fie setata in timp ce sint afisate alte tabele (fara aceasta col.). 4. Optiunile pentru COLUMN pot fi sterse in timpul unei sesiuni. 5. Pentru a gasi setarea optiunilor curente pentru o coloana, introducem : COL nume_coloana / alias Alte citeva optiuni pentru COLUMN sint : WRAP permite specificarea catre SQL*Plus ca ori de cite ori TRUNC continutul actual al unei coloane depaseste latimea specificata, informatia aditionala este impachetata (WRAP) prin rotunjire in linia urmatoare sau trunchiata (TRUNC).WRAP este valoarea implicita. WORD_WRAPPED muta un cuvint de intrare pe linia urmatoare, in loc sa-l desparta pe doua linii.Un cuvint nu va fi despartit pe doua linii daca nu este mai mare ca latimea oloanei. HEADING specifica un cap pentru o coloana.

101

NULL sir seteaza NULL-uri in coloana la sirul specificat. PRINT / NOPRINT coloana va fi afisata / nu va fi afisata pe rapotrul de iesire. NEW_VALUE var Valoarea coloanei este inscrisa in variabila specificata in momentul in care coloana este selectata (SELECT). OPTIUNI DE FORMAT IN COMANDA COLUMN Formatul de afisare a coloanelor An alfanumeric, de lungime n 9 pozitie numerica 999999 1234 0 forteaza zerouri principale 099999 001234 $ floating dollar $999999 $1234 . punct zecimal 999999.99 1234.00 , virgula 999,999 1,234 MI semnul minus la dreapta 999999MI 1234PR numere negative intre paranteze 999999PR EEEE notatie stiintifica 99.999EEEE 1.234E+03 V multiplicare cu 10 la n 9999V99 123400 (n = numar de 9 dupa V) B valorile zero devin blank-uri B9999.99 NOTA: 1. Formatul 999999 - afiseaza blank-uri pentru zerouri! 2. Formatul B9999.99 - daca punctul zecimal e inclus in formatul de afi- sare, formatul B este cerut pentru a face valori- le nule blank-uri. 3. Formatul B999999 - Formatul B nu are efect pentru ca 999999 fara 'B' descrie zerourile ca blank-uri. MESAJE DE EROARE ### ...valoare prea mare pentru format % ...tip gresit al valorii pentru format Exemple de format al coloanelor COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No omm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP; Rezultatul cererii afiseaza caracteristici ale optiunilor de formatare a coloanelor. Fiecare coloana are un titlu diferit. Justificarea titlului a fost schimbata din cea implicita, si in unele cazuri separata peste un numar de linii, folosind o bara verticala (|), Optiunea NULL a fost folo- sita sa forteze un sir de caractere sa fie afisat cand un null ar trebui in mod normal sa apara. Clauza SELECT poate contine alias-uri de coloane, coloane cu un prefix de tabela, expresii si siruri literale care determina numele coloanei specficat in comanda COLUMN a SQL*PLUS.

102

Daca aceasta este lista Folositi acest nume de coloana de articole a SELECT-ului in comanda COLUMN ------------------------- -----------------------------sal sal emp.sal sal e.sal sal sal*12+nvl(comm,0) sal*12+nvl(comm,0) sal*12 annsal annsal sysdate sysdate empno||'-'||ename empno||'-'||ename To_char(Hiredate,'ddth To_char(Hiredate,'ddth MONYYYY') MONYYYY') To_char(sysdate,'Day Today Mon YY')Today Comenzile TTITLE si BTITLE Comenzile TTITLE si BTITLE sunt folosite pentru a produce titluri pe o pagina. TTITLE 'sir de caractere' tipareste data curenta in coltul din paginii in coltul din dreapta sus si centreaza titlul pe linia de dedesupt. BTITLE 'sir de caractere' tipareste textul centrat in partea de jos a fiecarei pagini. In ambele cazuri un caracter '|' va face ca urmatorul text sa fie centrat pe linia urmatoare. TTITLE afiseaza TTITLE-ul sau BTITLE-ul curent BTITLE TTITLE OFF anuleaza afisarea unui titlu definit anterior sau a unei note de subsol. BTITLE OFF COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' TTILTE 'COMPANY REPORT|Produced by Personnel Dept' BTITLE 'Company Confidential' SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP; Comenzile TTITLE si BTITLE pot include un numar de clauze, facand posibil ca aparitia titlului sa fie specificata mai detaliat. TTI[TLE] [printspec OFF ON] printspec defineste titlul si poate contine mai multe clauze. BTI[TLE] [printspec OFF ON] printspec defineste not de subsol si poate contine mai multe clauze. Clauze in Printspec COL n sare tiparirea pozitiei n a liniei curente (inapoi daca coloana a fost trecuta). SKIP n sare de la startul unei noi linii de n ori. Daca n este omis, sare o linie; daca n este 0, inapoi la inceputul liniei curente. TAB n sare inainte n pozitii de tiparit (inapoi daca n este negativ). LEFT,CENTER, RIGHT aliniere stanga, centru sau dreapta pe liniacurenta. Articolele de date ce urmeaza acestei clauze sunt aliniate ca un grup, pana la sfarsitul comenzii TTILTE sau pana la urmatorul LEFT, CENTER, RIGHT sau COLUMN.(CENTER si RIGHT folosesc valoarea lui SET LINESIZEpentru a calcula pozitiile articolelor de date).

103

FORMAT defineste formatul articolelor de date care o urmeaza, pana la urmatoarea clauza FORMAT sau pana la sfarsitul comenzii.Specificarea formatului este la fel cu cea a clauzei FORMAT a comenzii COLUMN. O singura specificare de format poate fi efectiva la un moment dat. Daca este al unui tip de date gresit pentru un articol particular, nu are efect asupra acelui articol particular. Daca nu este efectiva nici o clauza FORMATpotrivita, valorile numerice sunt tiparite inacord cu formatul SET NUMFORMAT, sau daca SET NUMFORMAT nu a fost folosit, in acord cuformatul implicit. Valorile datei sunt tiparite in formatul implicit. SQL.PNO Variabila sistem pentru numarul paginii curente a raportului. Va puteti referi la valoarea unei variabile sistem dandu-i prefixul SQL. De exemplu, pentru a folosi variabila PNO scrieti: TTITLE RIGHT 'page' SQL.PNO Aceasta va produce 'page 1' la marginea din dreapta a liniei daca 1 este pagina curenta. Eliminarea valorilor duplicate si spargerea unui raport in sectiuni Liniile unui raport pot fi sparte in sectiuni, folosind comanda BREAK. Prin spargerea unei coloane, afisarea valorilor duplicate este eliminata. Puteti deasemenea sa lasati linii goale sau sa incepeti o noua pagina intre sectiuni. Pana cand va aparea o 'spartura' , valorile coloanelor se schimba de fiecare data, trebuie sa va reamintiti sa 'ORDER BY' coloana declaratia SELECT sau raportul dumneavoastra va fi rupt in sectiuni de neinteles. Poate fi o singura comanda BREAK activa la un moment dat; prin urmare, daca cereti break-uri multiple ele trebuie sa fie specificate ca o singura comanda BREAK. Trebuie sa listati coloanele sparte in ordinea importantei, 'sparturile' majore mai intii. Optiuni BREAK Break-urile pot fi active la : * Column * Row * Page * Report BREAK ON [column/alias ROW][SKIP n DUP PAGE] ON...[ON REPORT] Un BREAK ON REPORT va permite calcule finale sumare. La orice "break", ur- matoarele optiuni pot fi specificate: Optiune Descriere ------- --------PAGE renunta la o pagina cand o valoare in coloana se schimba. SKIP n sare n linii cand valoarea se schimba. DUP[LICATE] duplica valorile. Implicit este: NODUP[LICATE]. Exemple: BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB SKIP 2 BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB DUP Pentru a curata break-urile emiteti comanda:CLEAR BREAKS Pentru a tipari break-urile curente emiteti comanda: BREAK Urmatorul exemplu ilustreaza folosirea BREAK-urilor: COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary'

104

COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' TTILTE 'COMPANY REPORT|Produced by Personnel Dept' BTITLE 'Company Confidential' BREAK ON DEPTNO SKIP 1 ON JOB ON REPORT SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP ORDER BY DEPTNO,JOB; Calcule Sumare Comanda COMPUTE executa calcule pe break-uri stabilite de comanda BREAK. COMPUTE clauza(e) OF coloana(e) ON break(uri) Comanda Descriere ------- --------OF specifica coloana sau expresia a carei valoare va fi calculata. ON specifica articolul de date sau elementul de tabela care sa fie folosit ca break. Clauza Calcule Aplicate pe tipul de coloana ------ ------- ---------------------------AVG valoare medie numar COU[NT] contorizeaza valori toate tipurile nenule MAX[IMUM] valoare maxima numar, caracter MIN[IMUM] valoare minima numar, caracter NUM[BER] contorizare a liniilor toate tipurile STD deviatia standard numar SUM suma valorilor nenule numar VAR[IANCE] variatie numar Pot fi multe comenzi COMPUTE, cu toate ca adesea este mai usor sa specificati toate calculele cerute intr-o singura comanda. De exemplu: COMPUTE SUM AVG OF SAL COMM ON DEPTNO REPORT va calcula salariile medii si totale si comisionul figurate in sectiunea DEPTNO si la sfarsitul REPORT-ului. Fisierul de comenzi SQL*PLUS 1. compunere SELECT declaratie 2. SAVE nume fisier 3. ED nume fisier SET COL SET UP TTITLE SQL*PLUS ENVIRONMENT BTITLE BREAK SELECT ... SQL /

105

TTITLE OFF COL DEPTNO CLEAR RESET SQL*Plus COL EMPNO CLEAR ENVIRONMENT Etc. 4. CTRL Z VAX SPECIFIC 5. EX[IT] or QUIT 6. START nume fisier CAPITOLUL 10 EXERCITIU - RAPORT SUB FORMA DE TABEL 1. Produce un raport care arata asemanator cu urmatorul. Asigurati-va la formatul coloanelor de date, la capul de tabel, si la specificatia ti- tlului paginii si notei de subsol. 2. Adaugati o comanda BREAK la script-ul SQL astfel ca raportul dumneavoas- tra sa sara o linie la sfarsitul detaliilor fiecarui departament, si e- limina duplicatele numelor de slujbe. Capitolul 10 Solutie SET ECHO OFF SET PAGESIZE 24 SET FEEDBACK OFF SET LINESIZE 78 COL A FORMAT A10 HEADING 'Department' COL B FORMAT A9 HEADING 'Job' COL C FORMAT 9999 HEADING 'Emp.|No.' COL D FORMAT A8 HEADING 'Name' COL E FORMAT A5 HEADING 'Hire|Date' COL F FORMAT B99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COL G FORMAT 9,990.99 HEADING 'Annual|Comm' COL H FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total' BREAK ON A SKIP 1 ON B TTITLE 'EMPLOYEE REPORT' BTITLE 'CONFIDENTIAL' SELECT DNAME A, JOB B, EMPNO C, ENAME D, TO_CHAR(HIREDATE,'MM/YY') E, SAL F, COMM G, SAL*12+NVL(COMM,0) H FROM EMP E,DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO ORDER BY DNAME,JOB / CLEAR COLUMNS TTITLE OFF BTITLE OFF SET FEDBACK ON SET PAGES 24 CLEAR BREAKS ,/pre>

106

CAPITOLUL 11 TRAVERSAREA ARBORILOR Acest capitol detaliaza recuperarea datelor bazate pe o relatie ierarhi- ca naturala intre doua linii ale tabelei. Traversarea arborilor Tabela EMP are o structura arborescenta reprezentand linia de raport a conducerii. Parcurgerea arborelui KING EMPNO=7839 | --------------------------------| | | MGR=7839 CLARK JONES BLAKE | | | | ------ ------------------------||| || ||| MILLER SCOTT FORD ALLEN WARD MARTIN TURNER JAMES || || ADAMS SMITH O baza de date relationala nu contine inregistrarile intr-un mod ierarhic. Oricum, unde exista o legatura ierarhica intre liniile unei singure tabele, este un proces numit 'parcurgere de arbore' care face posibil ca ierarhia sa fie construita.Ierarhia poate fi creata privind la legatura dintre valorile echivalente in coloanele EMPNO si MGR(Aceasta legatura a fost deja exploa tata cu join-ul unei tabele cu ea insesi). Numarul MGR al unui angajat este EMNO-ul sefului sau. Cand este realizata o parcurgere de arbore, nu va asteptati sa vedeti rezultatul cererii asemanator cu figura afisata mai sus. Numerele LEVEL (de nivel) sunt stabilite cand apare parcurgerea arborelui si reprezinta cat de indepartate sunt nodurile (liniile) de radacina (nodul de start). Pentru a construi un arbore de traversare din tabela EMP, introduceti: SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL; Comanda Descriere --------------SELECT Clauza SELECT standard, cu pseudo-coloana LEVEL care afiseaza cat de departe este fiecare nod de nodul de start. FROM Puteti sa SELECT FROM o singura tabela. WHERE Limiteaza liniile care sunt vizitate in timpul parcurgerii. CONNECT BY Specifica coloanele unde exista legatura intrelinii. Aceasta clauza este ceruta pentru o parcurgere de arbore. PRIOR Stabileste directia in care este parcurs arborele. Daca PRIOR apare inainte de MGR, atunci valorile in coloana MGR sunt vizitate primele, apoi sunt gasite valorile echivalente din EMPNO, care este in susul arborelui. Daca PRIOR apare inainte de EMPNO atunci arborele este in jos. START WITH Specifica unde sa inceapa arborele. Nu poate

107

incepe la un nivel(LEVEL). Aceasta clauza este optionala chiar cand este ceruta o parcurgere de arbore. ORDER BY Apare la sfarsit de obicei.

In exemplul de mai sus, structura ierarhica a organizatiei este reflectata in parcurgerea arborelui. Structura raportata conducere/angajati poate fi identificata cu claritate. Puteti folosi clauza ORDER BY pentru a sorta liniile returnate.Urmatoarea comanda este perfect legitima: SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL ORDER BY DEPTNO;

Oricum, este recomandat sa nu folositi clauza ORDER BY la parcurgerea arborelui pentru ca ordonarea implicita a arborelui poate fi distrusa. In exemplul de mai jos, ordinea in care liniile lui SCOTT, ADAMS, FORD si SMITH sunt afisate s-a schimbat, si ADAMS pare sa se raporteze la FORD cand SCOTT este de fapt seful sau. Iesirea (rezultatul) nu reflecta ierarhia "adevarata". SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL ORDER BY DEPTNO; Parcurgerea arborilor SELECT ENAME, LEVEL, JOB FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL EXCLUDERI : WHERE ENAME!='SCOTT' JONES

108

| ---------------------------| | SCOTT (se sterge) FORD | | ADAMS SMITH CONNECT BY PRIOR EMPNO=MGR AND ENAME!='SCOTT' JONES | ---------------------------| | SCOTT (se sterge) FORD | | ADAMS (se sterge) SMITH TERMINOLOGIE Sunt cativa termeni mai degraba neobisnuiti cand parcurgeti arborele. Nu este nevoie sa-i amintim pe toti, decat pentru informatie: NODE acelasi lucru cu o linie ROOT un nod care nu este in proprietatea nimanui PARENT CHILD un nod care are alte noduri la un nivel inferior un nod care are un PARENT

TERMINAL NODE sau LEAF un nod fara fii BRANCH un nod cu fii si nepoti

Chirurgia arborelui

Clauzele WHERE si CONNECT pot fi folosite pentru a curata arborele, care controleaza ce noduri sunt afisate. Daca clauza WHERE este folosita pentru a elimina un nod, atunci doar acel nod este eliminat. Daca restrictia apare in clauza CONNECT BY atunci intreaga ramura este eliminata. In exemplul urmator, numai linia SCOTT este eliminata, fiii sai sunt inca procesati. BREAK ON DEPTNO SKIP 1

109

SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE ENAME != 'SCOTT' CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL;

In exemplul de mai jos, intreaga ramura SCOTT a fost eliminata: SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR AND ENAME != 'SCOTT' START WITH MGR IS NULL;

Notati ca de aceasta data ambele linii, parinte (SCOTT) si fiu (ADAMS), au fost excluse. Alte utilizari ale parcurgerii arborilor

Organizarea tabelelor nu este singura aplicatie a unei cereri structura- te pe arbore. Clauza CONNECT BY poate fi folosita de asemenea in: * nota de plata a aplicatiilor materiale, sa produca explozii sau implozii partilor indentate. * bilantul aplicatiilor pentru scopuri de consolidare. CAPITOLUL 12

Crearea si Definirea de structuri tabelare

In acest capitol, discutam aspectele logice ale tabelelor si coloanelor si commenzile necesare pentru a construi tabele cu Constrangeri de Integri- tate. Acesta este primul din doua capitole care acopera subsetul comenzilor SQL cunoscut ca Limbajul de Definire a Datelor(DDL). Structuri de date ORACLE

110

In acest curs vom discuta aspectele logice de creare a tabelelor.Consi- deratiile fizice sunt acoperite in celelalte cursuri.Desi tabelele pot fi create fara a da informatii de asezare fizice, ar trebui notat ca un utili- zator ORACLE trebuie sa fi primit privilegiul de CREATE TABLE de catre admi- nistratorul bazei de date si sa aiba alocat ceva spatiu de tabela pentru a crea tabele. In general, structurile de date ORACLE pot fi rezumate dupa cum urmeaza. * Tabelele pot fi create oricand, chiar cu utilizatori folosind baza de date. * Nu este necesar sa specificati dimensiunea nici unei tabele. Aceasta este definita ultima prin cat spatiu a fost alocat bazei de date ca un intreg. Oricum, este important sa estimati cat de mult spatiu va utiliza o tabela. * Structurile pot fi modificate online. * Tabelele pot capata automat mai mult spatiu daca dimensiunea initiala este umpluta. Limbajul de Definire a Datelor (LDD) LDD este un subset al comenzilor SQL folosit pentru a crea, modifica sau muta structurile bazei de date ORACLE, si deasemenea sa inregistreze informatii in Dictionarul de Date (acesta este discutat mai tarziu). Denumirea unei tabele Numele pe care-l alegeti pentru o tabela trebuie sa urmeze regulile standard pentru numirea unui obiect al unei baze de date ORACLE. 1. Numele trebuie sa inceapa cu o litera, A-Z sau a-z. 2. Poate contine litere, numerale si caracterele speciale underscore (_). Caracterele $ si # sunt deasemenea legale, dar folosirea lor este descurajata. 3. Numele este acelasi indiferent daca sunt folosite litere mari sau mici, de exemplu, EMP, emp, si eMp sunt toate aceeasi tabela. 4. Poate fi de maxim 30 caractere in lungime. 5. Numele nu trebuie sa duplice numele altui obiect din contul dumneavoastra. 6. Numele nu trebuie sa fie un cuvant rezervat SQL. NUME VALID ? ---- ------EMP85 da

111

85EMP

nu; nu incepe cu o litera

FIXED_ASSETS da FIXED ASSETS nu; contine un blank UP DATE nu; cuvant rezervat SQL

Ar trebui sa folositi nume de descriere pentru tabele si alte obiecte ale bazei de date. Folositi acelasi nume sa descrie aceeasi entitate in doua tabele diferite. De exemplu, coloana cu numarul departamentului este numita DEPTNO in ambele EMP si DEPT. Crearea unei tabele

Creati o noua tabela folosind comanda CREATE TABLE. Una dintre cele mai simple forme a acestei comenzi este cand informatia de baza pentru fiecare coloana este definita impreuna cu tipul ei de data si dimensiunea. Sintaxa: CREATE TABLE nume tabela (nume coloana tip(dimensiune), nume coloana tip(dimensiune), ...); Exemplu: CREATE TABLE DEPT (DEPTNO NUMBER(2), DNAME VARCHAR2(12), LOC VARCHAR2(12));

Numele coloanelor intr-o tabela trebuie sa fie unice. Tipurile coloanelor

Cand creati o tabela trebuie sa specificati fiecare tip de data al co- loanei. Tabela de mai jos arata cele mai importante tipuri de date. Tipul de data poate fi urmat de unul sau mai multe numere in paranteze care dau informatii despre latimea coloanei. Latimea coloanei determina la- timea maxima pe care valorile in coloana pot s-o aiba. VARCHAR2 trebuie sa aiba o dimensiune, dar cele implicite sunt

112

disponibile. Tabela de mai jos arata tipurile de date principale in ORACLE7. Tip de date Descriere ----------- --------VARCHAR2(w) Sir de caractere de lungime maxim w. Lungimea maxima este de 2000 caractere. CHAR(w) Sir de lungime fixa w. Lungimea implicita este 1. Lungimea maxima este 255. NUMBER Numere in virgula mobila cu precizie : 38 de cifre semnificative. NUMBER(w) Numere intregi de precizie w.

NUMBER(w,s) Numere cu precizia w si scala s. Precizia reprezinta numarul maxim de cifre semnificative permise care nu pot depasi 38. Scala este numarul de pozitii zecimale inregistrate in dreapta punctului. DATE Valorile datei din 1 Ianuarie 4712 inainte de Hristos pana in 31 Decembrie 4712 dupa Hristos. Informatia de timp este deasemenea stocata. LONG Sir de caractere de lungime variabila de lungime 2 Gb, sau 2 la puterea 31 minus 1. Este permisa o singura coloana de tipul LONG pe tabela. RAW si Echivalent cu VARCHAR2 si respectiv LONG, LONG RAW dar folosit pentru a stoca date binare ca imagini grafice sau sunete digitizate. NOTE: * Tipul de date VARCHAR2 al Oracle7 este sinonim cu versiunea 6 a tipu- rilor de date 'VARCHAR' si 'CHAR'. * ORACLE foloseste semantica prin comparatie non-padded daca o valoare VARCHAR2 este folosita intr-o comparatie(vezi Capitolul 2 pentru de- talii). * Daca o valoare scrisa intr-o coloana depaseste scala coloanei, atunci va apare o rotunjire.

Tabela de mai jos arata exemple de specificatii de coloane:

113

NUMBER(4)

Poate contine toate numerele pana la 4 cifre.

NUMBER(8,3) Poate contine pana la 8 cifre, dintre care 3 pot fi in dreapta punctului zecimal. VARCHAR2(1000) Valorile pot contine pana la 1000 caractere. CHAR(80) Siruri de caractere de lungime fixa egala cu 80. Valorile mai scurte sunt inlocuite cu blank-uri. Crearea tabelei EMP

Tabela noastra demonstrativa, EMP, ar fi putut fi creata de o comanda CREATE TABLE ca mai jos: CREATE TABLE EMP (EMPNO NUMBER(4) NOT NULL, ENAME VARCHAR2(10), JOB VARCHAR2(10), MGR NUMBER(4), HIREDATE DATE, SAL NUMBER (7,2), COMM NUMBER (7,2), DEPTNO NUMBER (2) NOT NULL);

Comanda DESCRIBE a SQL*PLUS-ului poate fi folosita pentru a lista detal ale coloanelor create intr-o tabela: DESCRIBE EMP Constrangerea NOT NULL

In exemplul de mai sus, veti observa ca definitiile pentru coloanele EMPNO si DEPTNO sunt urmate de NOT NULL. Aceasta ne asigura ca valoril nule sunt permise pentru aceste coloane, de cand aceste coloane servesc ca chei pentru operatii pe aceasta tabela. Coloanele fara constrangerea NOT NULL permit valori nule. NOT NULL este una dintre constrangerile de integritate care pot fi defi- nite.

114

OPTIUNEA DEFAULT

Unei coloane ii poate fi data o valoare implicita prin optiunea DEFAULT. Aceasta previne aparitia de null-uri (sau erori, daca NOT NULL este specifi- cata) daca o linie este inserata fara o valoare din coloana.Valorile implici- te pot fi literali, o expresie, dar nu numele altei coloane. Functii ca SYSDATE si USER sunt valide. De exemplu: HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE, SAL NUMBER (7,2) DEFAULT 0 Constrangeri de integritate

Oracle permite constrangerilor de integritate sa fie definite pentru ta- bele si coloanelor sa forteze reguli sigure, inauntrul unei tabele sau intre tabele. Constrangerile sunt folosite: * de serverul Oracle7 sa forteze reguli la nivelul tabelei oricand este inserata o linie, actualizata sau stearsa din acea tabela. Constrange- rea trebuie sa fie satisfacuta pentru ca operatiile sa reuseasca. * pentru a preveni stergerea unei tabele daca sunt posesiuni din alte tabele. * prin unelte sigure Oracle, ca Oracle Forms, pentru a furniza reguli pentru utilizarea intr-o aplicatie.

Constrangerile sunt clasate dupa cum urmeaza: Constrangeri de tabela Acestea pot referi una sau mai multe coloane si sunt definite SEPARAT de definitiile coloanelor din tabela. Constrangeri de coloana Acestea refera o singura coloana si sunt definite INAUNTRUL specificatiei pentru coloana posesoare.

115

Constrangerile pot fi adaugate unei tabele dupa crearea ei si deasemenea temporar dezactivate (vezi comanda ALTER TABLE in capitolul urmator).Toate detaliile despre constrangeri sunt stocate in Dictionarul de Date. Fiecarei constrangeri ii este repartizat un nume. Iti este mai usor sa suplimentezi una tu singur, astfel ca poate fi mai usor referita mao tarziu, dar daca nu, atunci un nume este generat automat pe forma: SYS_Cn unde n este un numar unic. Cuvantul cheie CONSTRAINT iti permite sa numesti o noua constrangere tu insuti. Tipuri de constrangeri

Puteti defini urmatoarele tipuri de constrangeri: * NULL/NOT NULL * UNIQUE * PRIMARY KEY * FOREIGN KEY(integritatea de referinta) * CHECK Constrangerea UNIQUE

Aceasta desemneaza o coloana sau o combinatie de coloane ca o cheie uni- ca.Doua linii in aceeasi tabela nu pot avea aceeasi valoare pentru aceasta cheie.NULL-urile sunt permise daca cheia unica este bazata pe o singura co- loana. Sintaxa constrangerii de tabela : [CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE (Coloana, Coloana, ...)

Sintaxa constrangerii de coloana : [CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE

De exemplu, pentru a va asigura ca nu sunt 2 nume de departamente identice la o singura locatie: CREATE TABLE DEPT (DEPTNO NUMBER, DNAME VARCHAR2(9),

116

LOC VARCHAR2(10), CONSTRAINT UNQ_DEPT_LOC UNIQUE(DNAME,LOC))

In exemplul de mai sus, constrangerea UNQ_DEPT_LOC este o constrangere de ta- bela. Notati ca virgula precede detaliile. O constrangere unica il face pe ORACLE sa creeze un singur index pentru a manui regula. Indecsii sunt discu- tati mai tarziu. Constrangere de cheie primara

Ca si la cheile unice, o cheie primara forteaza unicitatea unei coloane sau combinatii de coloane implicate si un index unic este creat pentru a con- duce aceasta. Totusi poate fi o singura cheie primara pe o tabela, si aceasta este cunoscuta ca fiind cheia definitiva prin care liniile in tabela sunt i- dentificate individul. NULL-urile nu sunt permise in coloanele de chei prima- re. Sintaxa constrangerii de tabela : [CONSTRAINT nume constrangere] PRIMARY KEY (Coloana, Coloana, ...)

Sintaxa constrangerii de coloana : [CONSTRAINT nume constrangere] PRIMARY KEY

Notati ca aceeasi combinatie de coloane nu poate fi folosita si pentru o cheie primara si pentru una unica. Urmatorul exempludefineste DEPTNO ca o cheie primara folosind o constrangere de coloana: CREATE TABLE DEPT (DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPT_PRIM PRIMARY KEY, ...) Constrangere de cheie externa

Cheile externe furnizeaza reguli de integritate de referinta inauntrul unei tabele sau intre tabele. O cheie exeterna este folosita intr-o relatie cu fiecare cheie primara sau unica oriunde si poate fi folosita, de exemplu, pentru a preveni stergerea unui departament in DEPT daca angajatii exista cu acelasi numar de departament in EMP.

117

Sintaxa constrangerii de tabela : [CONSTRAINT nume constrangere] FOREIGN KEY (Coloana, Coloana, ...) REFERENCES tabela (Coloana, Coloana, ...)

Sintaxa constrangerii de coloana : [CONSTRAINT nume constrangere] REFERENCES tabela (Coloana)

Notati ca, cuvintele 'FOREIGN KEY' nu sunt folosite versiunea constrangerii de coloana a sintaxei. -----------Exemplul 1 | DEPT | (parinte) -----------| | /|\ DEPTNO -----------| EMP | (fiu) ------------

Pentru a stabili relatia dintre EMP si DEPT astfel incat EMP.DEPTNO este che- ia externa, si fiecare angajat trebuie sa aiba un numar valid de departament care este cunoscut in DEPT: CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO) REFERENCES DEPT(DEPTNO)

Optiunea ON DELETE CASCADE

Ca rezultat al constrangerii de tabela de mai sus, (care ar fi putut la fel de bine sa fie definita ca o constrangere de coloana), un departament in DEPT nu ar fi putut fi sters daca liniile exista in EMP cu aceeasi valoare DEPTNO. Alternativ, puteti cere ca angajatii corespunzatori sa fie stersi a- utomat daca departamentul parinte in DEPT este sters. Aceasta este realizata adaugand clauza ON DELETE CASCADE. CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO) REFERENCES DEPT(DEPTNO) ON DELETE CASCADE

118

Exemplul 2 -------------- EMPNO | EMP | . . -------------- . \|/ . . . . . MGR . . ..

Pentru a va asigura ca fiecarei linii de angajat in EMP ii este dat un numar de manager (MGR) pentru un angajat existent valid: CREATE TABLE EMP (EMPNO NUMBER(4) PRIMARY KEY, ... MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR REFERENCES EMP(EMPNO), ... Constrangerea de verificare (CHECK)

Constrangerea CHECK defineste explicit o conditie pe care fiecare linie trebuie sa o satisfaca(sau sa o faca necunoscuta datorita unui NULL). Conditia poate folosi aceleasi constructii ca acelea intr-o restrictie de cerere, cu urmatoarele exceptii: * subcererile nu sunt permise * referirile la pseudo-coloane ca SYSDATE nu sunt permise

Sintaxa: [CONSTRAINT nume constrangere] CHECK (conditie) Alte optiuni ale constrangerilor DISABLE Adaugand DISABLE unei definitii de constrangere inseamna ca ORACLE nu o forteaza. Constrangerea poate fi inca citita de uneltele ORACLE pentru a construi reguli intr-o aplicatie si puteti face posibila constrangerea mai tarziu prin comanda ALTER TABLE.

119

CREATE TABLE EMP (....., ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAMEUPPER(ENAME)) DISABLE, .......); EXCEPTIONS Identifica o tabela existenta unde este plasata INTO nume tabela informatia despre liniile care incalca constrangerea. CREATE TABLE EMP (....., ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAMEUPPER(ENAME)) EXCEPTIONS INTO CON_VIOLATE, .......);

In final, notati ca tabelele referite intr-o constrangere trebuie sa existe in aceeasi baza de date. Daca ele apartin unui utilizator diferit atunci posesorul trebuie specificat ca un prefix.

Iata un exemplu complet al constructiei tabelei EMP cu constrangeri : CREATE TABLE EMP (EMPNO NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_PRIM PRIMARY KEY, ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT ENAME_CONS CHECK(ENAME=UPPER(ENAME)), JOB VARCHAR2(10), MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR REFERENCES EMP(EMPNO), HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE, SAL NUMBER(7,2) CONSTRAINT SAL_CONS NOT NULL, COMM NUMBER(7,2), DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPTNO_CONS NOT NULL,

120

CONSTRAINT EMP_DEPT FOREIGN KEY (DEPTNO) REFERENCES DEPT(DEPTNO)) Crearea unei tabele cu linii din alta tabela

Exista o a doua forma a declaratiei CREATE TABLE in care tabela este creata cu linii potrivite, derivate din alta tabela: CREATE TABLE DEPT [(nume-coloana ,. . . .)] AS SELECT declaratie * Tabela va fi creata cu coloane specificate si linii recuperate din de- claratia SELECT inserata. * Numai constrangerile NULL/NOT NULL sunt mostenite din tabela selecta- ta. * Daca toata coloanele in declaratia SELECT au nume bine definite (nu sunt expresii s.a.m.d.) specificatiile coloanei pot fi omise. * Daca sunt date specificatiile coloanei, atunci numarul de coloane tre- buie sa fie egal cu numarul de articole in lista SELECT. Pentru a crea o tabela DEPT30 care tine numerele angajatilor, nume, job-uri si salariile angajatilor din departamentul 30, introduceti: CREATE TABLE DEPT30 AS SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL FROM EMP WHERE DEPTNO = 30;

Table created.

Pentru a vedea descrierea lui DEPT30, introduceti: DESC DEPT30

Pentru a crea o tabela tinand numele angajatului, salariul si detalii de

121

grad, introduceti: CREATE TABLE EMP_SALS (NAME,SALARY,GRADE) AS SELECT ENAME, SAL, GRADE FROM EMP, SALGRADE WHERE EMP.SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;

Table created. DESC EMP_SALS;

Pentru a afisa continutul tabelei EMP SALS, introduceti: SELECT * FROM EMP_SALS; ,/pre>

CAPITOLUL 12 EXERCITII - CREAREA DE TABELE SI DE CONSTRANGERI

Atelier 1. Creati o tabela numita PROJECTS, cu coloanele specificate ca mai jos.Pe langa aceasta , definiti PROJID ca, coloana de CHEIE PRIMARA , si asigura- ti-va ca datele P_END_DATE nu sunt mai recente decat datele P_START_DATE. 2. Creati o a doua tabela, ASSIGNMENTS, ca cea de mai jos. Definiti-i coloana PROJID ca o cheie externa care refera tabela PROJECTS. Coloana EMPNO a ta- belei dumneavoastra este o viitoare cheie externa a lui EMP. Aceste doua coloane nu ar trebui sa permita valori NULL (PROJID si EMPNO). Sunt alte constrangeri pe care ar trebui sa le angajam in aceste tabele. Acestea vor fi adaugate intr-un viitor atelier. 3. Folositi comanda DESCRIBE pentru a verifica definitiile coloanelor. (Ne vom uita la constrangeri mai tarziu).

122

CAPITOLUL 12 -Solutii

Fiecare din constrangerile aratate mai jos ar fi putut fi definite ca oricare constrangere de tabela sau constrangere de coloana. 1. CREATE TABLE PROJECTS ( PROJID NUMBER(4) CONSTRAINT PROJ_PRIM PRIMARY KEY, P_DESC VARCHAR2(20), P_START_DATE DATE, P_END_DATE DATE, BUDGET_AMOUNT NUMBER(7,2), MAX_NO_STAFF NUMBER(2), CONSTRAINT P_DATE_RULE CHECK(P_START_DATE 2. CREATE TABLE ASSIGNMENTS (PROJID NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES PROJECTS (PROJID), EMPNO NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES EMP (EMPNO), A_START_DATE DATE, A_END_DATE DATE, BILL_RATE NUMBER(4,2), ASSIGN_TYPE VARCHAR2(2)) CAPITOLUL 13

Management-ul de tabela si Dictionarul de Date

In acest capitol secund al Limbajului de Definire a Datelor vom vedea comenzile pentru modificarea si mutarea tabelelor si constrangerilor lor. Deasemenea, vom vedea cum informatii despre baza de date pot fi extrase din Dictionarul de Date. Modificarea unei tabele

Folositi comanda ALTER TABLE pentru a schimba definitia unei tabele. Sintaxa:

123

ALTER TABLE nume-tabela [ ADD ](specificator coloana[constrangere de coloana])[ENABLE clauza ] [MODIFY ] [DISABLE clauza] [DROP optiuni] Clauza ADD

Folositi cuvantul cheie ADD pentru a adauga o coloana si/sau constran- geri pentru o tabela existenta. Pentru a adauga o coloana tabelei EMP care va tine numele sotului angajatului, introduceti: ALTER TABLE EMP ADD (SPOUSES_NAME CHAR (10));

Table altered. Pentru a vedea descrierea tabelei revizuite, introduceti: DESCRIBE EMP;

Pentru a adauga o constrangere de tabela unei tabele existente, care specifi- ca daca salariul lunar nu trebuie sa depaseasca 5000$, introduceti: ALTER TABLE EMP ADD(CHECK(SAL ,/pre>

Clauza MODIFY

Folositi cuvantul cheie MODIFY pentru a modifica definitia unei coloane existente. ALTER TABLE nume MODIFY (tip coloana [NULL])

124

Pentru a schimba lungimea lui ENAME la 25 de caractere, introduceti : ALTER TABLE EMP MODIFY (ENAME CHAR (25));

Table altered. DESCRIBE EMP; Sunt 4 schimbari pe care nu le puteti face 1. Nu puteti schimba o coloana continand null-uri din NULL in NOT NULL. 2. Nu puteti adauga o noua coloana care este NOT NULL. Faceti-o null, um- pleti-o complet si apoi schimbati-o in NOT NULL. 3. Nu puteti sa scadeti dimensiunea unei coloane sau sa-i schimbati tipul de date, numai daca nu contine date. 4. Nu puteti folosi optiunea MODIFY pentru a defini constrangeri pe o coloana exceptand NULL/NOT NULL. Pentru a modifica alte constrangeri trebuie sa le eliminati si apoi sa le adaugati specificand modificarile. Clauza DROP

Folositi clauza DROP pentru a muta o constrangere din alta tabela.

Sintaxa: ALTER TABLE nume tabela DROP [CONSTRAINT nume constrangere ] [CASCADE] [PRIMARY KEY ] [UNIQUE (coloana, coloana, ...)]

De exemplu: ALTER TABLE EMP DROP CONSTRAINT EMP_MGR; ALTER TABLE EMP

125

DROP PRIMARY KEY; Optiunea CASCADE (in clauza DROP)

Optiunea CASCADE a clauzei DROP face ca orice constrangere dependenta sa fie deasemenea eliminata.

De exemplu: ALTER TABLE DEPT DROP PRIMARY KEY CASCADE; ar putea deasemenea sa faca ca constrangerea chaii exetrne din EMP>DEPTNO sa fie eliminata.

Clauza ENABLE/DISABLE

Aceasta clauza a comenzii ALTER TABLE permite constrangerilor sa fie facute posibile sau dezactivate fara a le elimina sau recrea.

Sintaxa: [DISABLE] [ UNIQUE (coloana, coloana, ...) ] [CASCADE] [ENABLE ] [ PRIMARY KEY ] [ CONSTRAINT nume constrangere ]

Ca si la clauza DROP, adaugarea cuvantului cheie CASCADE semnifica ca constrangerile dependente sunt deasemenea afectate.

De exemplu: ALTER TABLE DEPT DISABLE CONSTRAINT DEPT_PRIM CASCADE;

126

Alte comenzi LDD

Eliminarea unei tabele

Pentru a sterge definitia unei tabele ORACLE, folositi comanda DROP TABLE.

Sintaxa: DROP TABLE nume tabela [CASCADE CONSTRAINTS]

De exemplu: DROP TABLE EMP;

Stergerea unei tabele duce la pierderea tuturor datelor din ea si a tuturor indecsilor asociati ei. Optiunea CASCADE CONSTRAINTS va sterge deasemenea referirile la constrangerile de integritate dependente. Note: * Toate datele vor fi deasemenea sterse din tabela. * Orice VIEWS sau SYNONYMS vor ramane, dar vor deveni invalide. * Orice tranzactii nerezolvate sunt realizate. * Numai creatorul tabelei sau DBA poate sa o stearga. Comanda COMMENT

Folositi comanda COMMENT pentru a insera un comentariu pana la 255 de caractere, despre o tabela sau coloana, in dictionarul de date.

Pentru a adauga un comentariu unei tabele numita EMP, introduceti:

127

COMMENT ON TABLE EMP IS 'Employee Information';

Pentru a adauga un comentariu pe coloana EMPNO in tabela EMP, introduceti: COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS 'Unique employee number';

Pentru a sterge un comentariu, emiteti comanda COMMENT fara un comentariu: COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS ''; ,/pre> Pentru a vedea comentariul, selectati coloana COMMENTS din una din vederile dictionarului:ALL_COL_COMMENTS sau USER_COL_COMMENTS. Dictionarul de Date este acoperit mai tarziu in acest capitol. Comanda RENAME

Comanda RENAME este folosita de creatorul lui TABLES, VIEWS si SYNONYMS pentru a scimba numele obiectului bazei de date.

Pentru a redenumi un obiect al bazei de date sintaxa este: RENAME vechi TO nou;

Pentru a redenumi tabela EMP in EMPLOYEE, introduceti: RENAME EMP TO EMPLOYEE;

Pentru a redenumi tabela SALGRADE, introduceti: RENAME SALGRADE TO EMPLOYEE_GRADES;

Este important de notat ca orice aplicatii/programe/rapoarte care se refera l

128

a obiecte ce au fost redenumite, trebuie amendate. Comanda TRUNCATE TABLE

Aceasta comanda va permite sa stergeti toate liniile dintr-o tabela. Notati ca comanda DELETE poate deasemenea realiza aceasta ca o parte a tranzactiei de manipulare a datelor (acoperita in capitolul urmator), dar comanda TRUNCATE TABLE umple o tabela mai eficient ca o actiune de definire de date, pana cand nu este retinuta nici o informatie de rollback.

Sintaxa: TRUNCATE TABLE nume tabela [REUSE STORAGE]

Optiunea REUSE STORAGE pastreaza spatiul din liniile sterse pentru reutilizarea tabelei. Implicit, acest spatiu este eliberat.

Dictionarul de Date Oracle

Dictionarul de Date este una din partile cele mai importante ale lui ORACLE RDBMS. Consta dintr-un set de tabele si vederi care furnizeaza un ghid de referinta accesibil doar la citire, despre baza de date. Dictionarul de Date va va spune: * numele utilizatorilor ORACLE * drepturile si privilegiile care le-au fost acordate * numele obiectelor bazei de date (tabele, vederi, indecsi, sinonime,sec- vente,...) * constrangeri aplicate tabelei * informatii de revizie, ca: cine a accesat si actualizat obiectele bazei de date specificate. Dictionarul de Date este creat cand este creata baza de date. Oricand baza de date este in operatii, Dictionarul de Date este actualizat de ORACLE RDBMS.

129

Dictionarul de Date este o referinta pentru toti utilizatorii bazei de date. Este o sursa valoroasa de informatii pentru utilizatori, proiectanti de aplicatii si DBA. Dictionarul de Date este deasemenea critic pentru operatia ORACLE RDBMS, care il reaseaza pentru a inregistra si verifica informatii despre baza de date. Accesul la Dictionarul de Date Utilizatori

Accesul la obiectele Dictionarului de Date este prin SQL. Declaratiile SELECT pot fi folosite pentru a cere informatii din Dictionarul de Date. RDBMS

Nici un utilizator nu ar trebui sa schimbe vreodata (insereze, actualizeze sau stearga) nici o linie sau obiect in Dictionarul de Date, este probabil sa compromita integritatea datelor. RDBMS actualizeaza automat Dictionarul de Date pentru a reflecta schimbarile structurii bazei de date, permisiuni, revizii si alte date. In timpul operatiei bazei de date, RDBMS citeste deasemenea Dictionarul de Date pentru a descoperi obiectele care exista si ca utilizatorii sa aiba acces la ele.

Tabelele si vederile Dictionarului de Date

Tabele

Baza Dictionarului de Date sau fundamentul tabelelor sunt primele obiecte ce trebuie create in baza de date, pentru ca ele trebuie sa fie prezente pentru toate obiectele ce trebuie create. Tabelel Dictionarului de Date sunt create automat de declaratia SQL CREATE DATABASE si nu sunt in posesia utilizatorului SYS. Tabelele de baza sunt rareori accesate direct, deoarece informatia din ele nu este usor de inteles. Vederi

130

Vederile Dictionarului de Date (tabele virtuale - acoprite in capitolul 15) contin informatii intr-o forma care este usor de inteles pentru utilizator. Accesul public la Dictionarul de Date este dat prin vederi mai degraba decat prin tabele de baza. SYS poseda deasemenea vederile Dictionarului de Date. Vederile au fost numite pentru a reflecta tipul de utilizare dorit. Vederile sunt clasificate in 3 grupe distingandu-se intre ele prin prefixele USER, ALL si DBA. Cele trei clase de vederi sunt: USER_xxxxx Obiectele posedate de utilizator pot fi accesate. De e- exemplu, vederile cu acest prefix permit utilizatorului sa afiseze informatii despre tabelele create de utiliza- tor si privilegiile acordate de utilizator. ALL_xxxxx Utilizatorii pot accesa obiecte la care le-au fost permise drepturile de acces, in plus fata de obiectele pe care le poseda. DBA_xxxxx Pentru utilizare de catre utilizatori cu privilegiu DBA - pot accesa orice obiect in baza de date.

Unele dintre vederile Dictionarului de Date nu utilizeaza prefixele listate mai sus. Aceste vederi includ: DICTIONARY Listeaza toate tabelele, vederile, Dictionarului de Date, accesibile utilizatorului. DICT_COLUMNS Listeaza coloanele in dictionarul obiectelor ac- cesibile utilizatorului. CONSTRAINT_DEFS Listeaza toate definitiile de constrangeri intro- duse pentru tabelele accesibile utilizatorului. CONSTRAINT_COLUMNS Listeaza toate coloanele care sunt accesibile u- tilizatorului curent

131

si numite in definitiile constrangerilor. Vederea DICTIONARY

DICTIONARY listeaza toate obiectele Dictionarului de Date accesibile utilizatorului cu o scurta descriere a obiectului.

Urmatoarea declaratie SQL afiseaza continutul tabelei DICTIONARY : SELECT * FROM DICTIONARY;

Multe din vederile Dictionarului de Date au nume lung. Sinonimele publice au fost furnizate, ca abreviatii, pentru accesul convenabil la unele din cele mai comune vederi ale Dictionarului de Date utilizator. Numele Tabelei Comentarii -------------- ---------ALL_CATALOG Toate tabelele, vederile, sinonimele, secventele accesibile utilizatorului ALL_COL_COMMENTS Comentarii pe coloanele tabelelor si vederile accesibile ALL_COL_PRIVS Permisiuni pe coloanele pentru care utilizatorul este "grantor", "grantee", proprietar, sau un rol posibil sau PUBLIC este "grantee" ALL_COL_PRIVS_MADE Permisiuni pe coloanele pentru care utilizae proprietar sau "grantor" ALL_COL_PRIVS_RECD Permisiuni pe coloanele pentru care utilizatorul, PUBLIC sau rolul posibil este "grantee" ALL_CONSTRAINTS bile Definitii de constrangeri pe tabele accesi-

ALL_CONS_COLUMNS Informatii despre coloanele accesibile in definitiile de constrangeri ALL_DB_LINKS torului Legaturile bazei de date accesibile utiliza-

132

ALL_DEF_AUDIT_OPTS Optiuni de revizuire pentru noile obiecte create ALL_DEPENDENCIES Dependente dinspre si inspre obiectele accesibile utilizatorului ALL_ERROR Erorile curente pe obiectele stocate la care utilizatorul este permis sa creeze (pag. 13-13) ALL_INDEXES utilizatorului Descrierea indecsilor pe tabelele accesibile Coloanele cuprinzand indecsi pe tabele acce-

ALL_IND_COLUMNS sibile ALL_OBJECTS

Obiectele accesibile utilizatorului Descrierea SEQUENCE-urilor accesibile utiliInstantanee la care poate privi utilizatorul

ALL_SEQUENCES zatorului ALL_SNAPSHOTS

ALL_SOURCE Sursa curenta a obiectelor create pe care utilizatorul are permisiunea sa le creeze ALL_SYNONYMS ALL_TABLES lui Toate sinonimele accesibile utilizatorului

Descrierea tabelelor accesibile utilizatoruColoanele tuturor tabelelor, vederilor si

ALL_TAB_COLUMNS clusterelor

ALL_TAB_COMMENTS Comentarii pe tabele si vederi accesibile utilizatorului ALL_TAB_PRIVS Permisiuni pe obiecte pentru care utilizatorul e "grantor", "grantee" sau proprietar, sau un rol posibil sau PUBLIC garantie ALL_TAB_PRIVS_MADE Permisiunile utilizatorilor si permisiuni pe obiectele utilizatorilor ALL_TAB_PRIVS_RECD Permisiuni pe obiecte pentru care utilizatorul, PUBLIC sau un rol posibil este "grantee"

133

ALL_TRIGGERS

TRIGGER-uri accesibile utilizatorului curent

ALL_TRIGGER_COLS Utilizarea coloanelor in trigger-ul utilizatorilor sau in trigger-uri pe tabelele utilizatorilor ALL_USERS date ALL_VIEWS Informatii despre toti utilizatorii bazei de Textul vederilor accesibile utilizatorilor

AUDIT_ACTIONS Tabela de descriere pentru actiunea de urmarire a reviziei tipului de coduri CAT CLU COLS Sinonim cu USER_CATALOG Sinonim cu USER_CLUSTERS Sinonim cu USER_TAB_COLUMNS

COLUMN_PRIVILEGES Permisiuni pe coloane pentru care utilizatorul e "grantor", "grantee", proprietar, sau un rol posibil sau PUBLIC este "grantee" DICT Sinonim cu DICTIONARY

DICTIONARY Descrierea tabelelor si vederilor Dictionarului de Date GLOBAL_NAME IND Numele bazei de date globale

Sinonim pentru USER_INDEXES Statistica pe chei cu numarare repetata

INDEX_HISTOGRAM INDEX_STATS OBJ

Statistica pe arbori-B

Sinonim pentru USER_OBJECTS

RESOURCE_COSTS Costul fiecarei resurse ROLE_ROLE_PRIVS Roluri permise rolurile

ROLE_SYS_PRIVS Privilegiile sistem permise rolurilor ROLE_TAB_PRIVS Privilegii de tabela permise rolurilor

134

SEQ

Sinonim pentru USER_SEQUENCES Privilegii pe care utilizatorul le-a setat

SESSION_PRIVS in mod curent

SESSION_ROLES Roluri pe care utilizatorul le-a facut posibile in mod curent SYN Sinonim pentru USER_SYNONYMS

TABLE_PRIVILEGES Alocatii pe obiecte pe care utilizatorul este "grantor", "grantee", posesor, sau un rol facut posibil, sau PUBLIC este "grantee-ul" TABS Sinonim pentru USER_TABLES

USER_AUDIT_OBJECTS Inregistrarea urmelor examinate pentru declaratii referitoare la obiecte, si anume: tabel, cluster, vedere, index, secventa, legatura bazei de date [publica], sinonim [public], procedura, trigger, segment rollback, spatiu de tabela, rol, utilizator USER_AUDIT_SESSION USER_AUDIT_STATEMENT Inregistrarea urmelor examinate referitoare la alocatie, anulare, examinare, neexaminare si sistem modificat USER_AUDIT_TRAIL Intrari ale urmelor revizuite, relevante utilizatorului USER_CATALOG te de utilizator USER_CLUSTERS Tabele, vederi, sinonime si secvente posedaDescrieri ale clusterelor utilizatorului

USER_CLU_COLUMNS Maparea coloanelor tabelei pentru a aduna impreuna coloanele TABLENAMECOMMENTS USER_COL_COMMENTS Comentarii despre coloanele tabelelor si vederile utilizatorului USER_COL_PRIVS Permisiuni pe coloanele pentru care utilizatorul este posesorul, "grantor" sau "grantee"

135

USER_COL_PRIVS_MADE Toate permisiunile pe coloanele obiectelor posedate de utilizator USER_COL_PRIVS_RECD Permisiuni pe coloane pentru care utilizatorul este "grantee" USER_CONSTRAINTS Definitiile constrangerilor pe tabelele utilizatorului USER_CONS_COLUMNS Informatii despre coloanele accesibile in definitiile constrangerilor USER_DB_LINKS zator Legaturile bazei de date posedate de utili-

USER_DEPENDENCIES Dependente dinspre si inspre obiectele utilizatorilor USER_ERRORS de utilizator USER_EXTENTS rului Erori curente pe obiecte stocate, posedate Extensii cuprinzand segmente ale utilizato-

USER_FREE_SPACE Extensii libere in spatiul tabelelor accesibile utilizatorului USER_INDEXES Descrierea indecsilor utilizatorului

USER_IND_COLUMNS Coloanele cuprinzand indecsi ai utilizatorului sau pe tabele ale utilizatorului USER_OBJECTS Obiecte posedate de utilizator

USER_OBJECT_SIZE Dimensiuni, in octeti, a diferitelor obiecte pl/sql USER_OBJ_AUDIT_OPTS Optiuni de revizuire pentru tabelele si vederile utilizatorului USER_RESOURCE_LIMITS Afiseaza limita resurselor utilizatorului USER_ROLE_PRIVS Roluri permise utilizatorului curent USER_SEGMENTS Spatiu de stocare alocat pentru segmentele bazei de date

136

USER_SEQUENCES USER_SNAPSHOTS dea

Descrierea SEQUENCE-lor utilizatorului Instantanee pe care utilizatorul le poate ve-

USER_SNAPSHOTS_LOGS Toate jurnalele instantanee posedate de utilizator USER_SOURCE Sursa obiectelor stocate accesibile utilizatorului USER_SYNONYMS Sinonimele private ale utilizatorului USER_SYS_PRIVS curent USER_TABLES Privilegii de sistem permise utilizatorului

Descrierea tabelelor utilizatorului

USER_TABLESPACES Descrierea spatiilor tabelelor accesibile USER_TAB_COLUMNS Coloane ale tabelelor, vederilor si clusterelor utilizatorului USER_TAB_COMMENTS Comentarii despre tabelele si vederile posedate de utilizator USER_TAB_PRIVS Permisiuni pe obiecte pentru care utilizatorul este posesorul, "grantor-ul", sau "grantee-ul" USER_TAB_PRIVS_MADE Toate permisiunile pe obiecte posedate de utilizator USER_TAB_PRIVS_RECD Permisiuni pe obiecte pentru care utilizatorul este "grantee-ul" USER_TRIGGERS Tigger-uri posedate de utilizator USER_TRIGGER_COLS Folosirea coloanei in trigger-ul utilizatorului USER_TS_QUOTAS USER_USERS USER_VIEWS Cota spatiului de tabela pentru utilizator

Informatii despre utilizatorul curent Text de vederi posedat de utilizator

Cateva vederi folositoare

137

Urmatoarele vederi sunt probabile de a fi de interes pentru majoritatea utilizatorilor: Nume vedere Sinonim Descriere ----------- ------- ---------DICTIONARY Dict Lista tuturor obiectelor bazei de date USER_OBJECTS Obj Obiectele posedate de utilizator USER_CATALOG Cat Tabele, vederi, sinonime, secvente accesibile utilizatorului USER_TABLES Tabs Descrierea tabelelor utilizatorului USER_TAB_COLUMNS Cols Coloanele din tabelele si vederile utilizatorului USER_COL_COMMENTS Comentarii pe coloanele tabelelor si vederilor utilizatorului USER_TAB_COMMENTS Comenzi pe tabele si vederi posedate de utilizator USER_SEQUENCES Seq Descrierea secventelor posedate de utilizator USER_SYNONYM Syn Sinonimul privat al utilizatorului USER_VIEWS Textul vederilor posedate de utilizator

USER_INDEXES Ind Descrierea indecsilor proprii utilizatorului ALL_OBJECTS Obiectele accesibile utilizatoruluI

ALL_TAB_COLUMNS Coloanele pentru toate tabelele si vederile accesibile utilizatorului

Daca nu stiti definitia unei tabele sau vederi a Dictionarului de Date, sau daca nu va puteti aminti numele unei coloane intr-o tabela/vedere specifica, atunci folositi comanda DESC[RIBE] pentru a afisa definitia tabelei/vederii.

138

Pentru a vedea structura lui USER_OBJECTS, introduceti: SQL>desc user_objects

O descriere a vederii DICTIONARY urmeaza: SQL>desc dict

Notati ca sinonimul abreviat DICT poate fi folosit cu referire la DICTIONARY. Odata ce stiti structura unei tabele/vederi, puteti selecta informatia dorita: SELECT OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE, CREATED FROM USER_OBJECTS WHERE OBJECT_NAME = 'EMP'

Folosirea lui SQL pentru a genera SQL

SQL poate fi o unealta puternica pentru a genera alte declaratii SQL, facand folosirea informatiei in Dictionarul de Date. Puteti folosi SQL din SQL pentru: * a evita cod repetitiv * a primi ajutor de la Dictionarul de Date * a recrea tabele, vederi, index-uri * a genera predicate "dinamice", continand parametri din timpul executiei Amintiti-va, virtual puteti selecta orice. De exemplu, pentru a genera declaratii SQL*PLUS pentru a descrie toate tabelele voastre, folositi urmatorul SQL: SELECT 'DESC '||OBJECT_NAME

139

FROM USER_OBJECTS WHERE OBJECT_TYPE = 'TABLE' / OR SELECT 'DESC '||TABLE_NAME FROM USER_TABLES;

Exemplele de mai sus genereaza urmatoarea iesire: DESC DEPT DESC EMP DESC SALGRADE

Pentru a executa declaratiile de mai sus, este necesara capturarea lor intr-un fisier care poate fi pornit. SET ECHO OFF SET PAGES 0 SET FEEEDBACK OFF SPOOL X SELECT 'DESC '||TABLE_NAME FROM USER_TABLES / SPOOL OFF START X.LIS

In exemplul de mai susm PAGE[SIZE] este pus pe 0, pentru a elimina titlurile din varf si de jos, ca si cele de tabel. Notati deasemenea ca extensia LIS este specificata pe comanda START, deoarece START isi asuma o extensie a SQL. Exemple mai sofisticate ale acestei tehnici sunt detailate in Apendicele G, unde cererile din Dictionarul de Date sunt folosite pentru a produce comenzi DML si DDL si iesire.

CAPITOLUL 13 EXERCITII - MANAGEMENTUL DE TABELA SI DICTIONARUL DE DATE

140

Atelier 1. Adaugati o coloana LONG numita COMMENTS , PROJECT TABLE-ului dumneavoas- tra. Deasemenea, adaugati o coloana NUMBER, numita HOURS, tabelului ASSIGNMENTS. 2. Folositi vizualizarea dictionarului USER_OBJECTS pentru a lista obiectele posedate de contul dumneavoastra ORACLE. Cate obiecte posedati? 3. Acum definiti o constrangere pe tabela ASSIGNMENTS pentru a asigura combi- natii unice de Project ID si numar de angajat. Cereti vederea USER_OBJECTS; posedati acum vreun obiect viitor? 4. Priviti in Dictionarul de Date pentru informatii despre constrangeri pe tabelele voastre (puteti folosi vederea USER_CONSTRAINTS). Daca aveti timp : 5. Folositi vizualizarea dictionarului ALL_TABLES pentru a gasi posesorii si numele tabelelor la care puteti avea acces, unde numele tabelei include caracterele "EMP".

CAPITOLUL 13 Solutii

1. ALTER TABLE PROJECTS ADD (COMMENTS LONG) ALTER TABLE ASSIGNMENTS ADD (HOURS NUMBER) 2. SELECT OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE FROM USER_OBJECTS 3. ALTER TABLE ASSIGNMENTS ADD CONSTRAINT UNQ_KEY UNIQUE (PROJID,EMPNO) Ati fi putut alternativ sa adaugati o cheie primara, pana cele doua coloane nu permit null-uri. In fiecare caz, un index unic a fost adaugat listei voastre de obiecte posedate. 4. O cerere posibila este:

141

SELECT CONSTRAINT_NAME, CONSTRAINT_TYPE, TABLE_NAME SEARCH_CONDITION FROM USER_CONSTRAINTS Probabil veti vrea sa folositi comenzile COLUMN pentru a formata rezulta- tele! 5. SELECT OWNER, TABLE_NAME FROM ALL_TABLES WHERE TABLE_NAME LIKE '%EMP%' CAPITOLUL 14

Limbajul de manipulare a datelor

Acest capitol explica cum se fac schimbari liniilor intr-o tabela, cum se adauga noi linii sau cum se sterg. Este introdus conceptul de tranzactie. Consistenta la citire este deasemenea discutata. Inserarea de noi linii intr-o tabela

Comanda INSERT este folosita pentru a adauga linii unei tabele Sintaxa comenzii INSERT este: INSERT INTO nume tabela [ (coloana,coloana,....)] VALUES (valoare,valoare,....);

Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de coloane nu este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna specificata. Daca lista nu este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia tabelei este modificata. Pentru a insera un nou departament, introduceti: INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC) VALUES (50,'MARKETING','SAN JOSE');

142

Nota aceasta comanda adauga o singura linie unei tabele. Pentru a intra intr-un departament nou, omitand numele departamentului, lista de coloane trebuie specificata: INSERT INTO DEPT (DEPTNO,LOC) VALUES (50,'SAN JOSE');

Alternativ, daca numele departamentului nu este cunoscut, un NULL ar putea fi specificat: INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC) VALUES (50,NULL,'SAN JOSE');

Valorile CHARACTER si DATE trebuie puse in ghilimele simple. Folosirea Variabilelor de Substitutie pentru a insera linii

Dupa cum am mentionat anterior, INSERT este o comanda pentru o singura lini- e. Folosind variabile de substitutie este posibil sa se mareasca viteza de intrare. INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC) VALUES (&D_NUMBER, '&D_NAME', '&LOCATION');

Cand comanda este rulata, valorile sunt afisate de fiecare data. Inserarea informatiilor de data si timp

Cand se insereaza o valoare DATE, formatul DD-MON-YY este de obicei folo- sit. Cu acest format secolul implicit este secolul 20 (19nn). Data deasemenea contine informatii de timp, care daca nu sunt specificate, implicit devin miezul noptii (00:00:00).

143

Daca o data trebuie introdusa in alt secol si un timp specific este cerut deasemenea, folositi functia TO_DATE: INSERT INTO EMP (EMPNO,ENAME,JOB,MGR,HIREDATE,SAL,COMM,DEPTNO) VALUES (7658, 'MASON', 'ANALYST', 7566, TO_DATE('24/06/2084 9:30','DD/MM/YYYY HH:MI'), 3000, NULL, 20);

Copierea de linii din alta tabela

INSERT INTO tabela [(coloana, coloana, ....)] SELECT lista-select FROM tabela(e)

Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date. Pentru a copia toate informatiile din departamentul 10 in tabela D10HISTORY, introduceti: INSERT INTO D10HISTORY (EMPNO,ENAME,SAL,JOB,HIREDATE FROM EMP WHERE DEPTNO=10;

Notati ca cuvantul cheie 'VALUES' nu este folosit aici. Actualizarea liniilor

Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele.

144

UPDATE tabela[alias] SET coloana [, coloana...] = {expresie, subcerere} [WHERE conditie];

De exemplu: Pentru a actualiza linia lui Scott, introduceti: UPDATE EMP SET JOB='SALESMAN', HIREDATE = SYSDATE, SAL = SAL*1.1 WHERE ENAME = 'SCOTT'; 1 record updated.

Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in decla- ratia UPDATE. Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu, tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza li- nii sigure ale tabelei EMP: COMMISSION EMP EMPNO COMM EMPNO COMM ------ ---- ----- ----7499 1100 7499 300 7654 500 7654 1400 7844 3500 7844 0 7844 2000 7844 1500

Schimbarile listate in tabela COMMISSION pot fi aplicate tabelei EMP, folosind o subcerere corelata si o subcerere inlantuita, ca mai jos: Exemplul 1: UPDATE EMP SET COMM = (SELECT COMM FROM COMMISSION C WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO) WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMMISSION);

145

3 records updated.

Tabela COMMISSION poate contine mai mult decat o intrare pentru fiecare angajat, ca in exemplul de mai jos : COMISSION EMPNO COMM ----- ---7499 1100 7654 500 7654 100 7844 2000 7844 1500

Daca doriti sa inlocuiti (REPLACE) valorile din tabela EMP pentru comision cu comisionul TOTAL pentru fiecare angajat listat in tabela COMISSION, atunci puteti utiliza urmatorul SQL : Exemplul 2: UPDATE EMP SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) FROM COMISSION C WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO) WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION); 3 inregistrari modificate. Tabela EMP reflecta comisioanele modificate : EMP EMPNO COMM ----- ---7499 1100 7654 600 7844 3500

O alta posibilitate este cea de a adauga (ADD) la valorile comisionului in tabela COMISSION la comisioanele existente in tabela EMP mai mult decat inlocuirea lor. Exemplul 3 realizeaza acest lucru :

146

Exemplul 3: UPDATE EMP SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) + EMP.COMM FROM COMISSION C WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO) WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION); Tabela EMP reflecta comisioanele schimbate : EMP EMPNO COMM ----- ---7844 3500 7499 1400 7654 2000 Stergerea Coloanelor dintr-o Tabela

Comanda DELETE permite stergerea unei sau mai multor linii dintr-o tabela. DELETE FROM tabela [WHERE conditie];

Pentru a sterge toate informatiile despre departamentul 10 din tabela EMP, introduceti : DELETE FROM EMP WHERE DEPTNO = 10;

Daca clauza WHERE este omisa, atunci toate liniile vor fi sterse. TRANZACTII

147

Procesarea unei Tranzactii Ce este o tranzactie ?

O tranzactie este o operatie asupra unei baze de date care implica una sau mai multe modificari in una sau mai multe tabele. Exista doua clase de tranzactii. Tranzactii DML care contin un numar oarecare de blocuri DML si pe care ORACLE le trateaza ca o singura entitate sau o singura unitate logica de lucru, si tranzactii DDL care contin un singur bloc DDL. Nu pot exista situatii "jumatate de drum" in timpul executiei unei tranzactii, asa incat unele modificari specificate in tranzactie sa fie aplicate bazei de date si altele nu. Pentru fiecare tranzactie ori toate modificarile sunt aplicate bazei de date, ori nici una din modificari nu este indeplinita ( sunt toate abandonate - discarded ). O tranzactie incepe cand prima comanda executabila DML sau DDL este intalnita si se termina in una din urmatoarele situatii : * Intalneste COMMIT/ROLLBACK * Comanda DDL se termina * Anumite erori (DEADLOCK) * EXIT - iesire din SQL*Plus * Eroare sistem

Un bloc DDL este executat automat si de aceea implicit incheie o tranzactie. Dupa incheierea unei tranzactii, urmatorul bloc executabil SQL va lansa automat urmatoarea tranzactie. Permanentizarea Modificarilor

Pentru ca modificarile sa ramana permanente, ele trebiue executate asupra bazei de date. comanda COMMIT realizeaza permanentizarea modificari- lor; ROLLBACK permite sa abandonam sau sa anulam modificarile. Modifiacrea, sau modificarile, executate asupra bazei de date intre 2 comenzi COMMIT reprezinta o tranzactie. Pana cand tranzactia nu este executata, nici una din modificari nu este vizibila utilizatorilor. Inlaturarea Modificarilor Nedorite

148

Modificarile neexecutate pot fi abandonate prin comanda ROLLBACK. ROLLBACK va atribui datelor valorile care acestea le aveau imediat dupa executarea ultimului COMMIT prin anularea tuturor modificarilor facute dupa ultimul COMMIT. Erorile de Sistem

Cand o tranzactie este intrerupta de o eroare serioasa, de exemplu o eroare de sistem, intreaga tranzactie este anulata. Aceasta previne erorile datorate modificarilor nedorite asupra datelor, si realizeaza intoarcerea tabelelor la starile de dupa ultimul COMMIT. In acest fel SQL*Plus protejea- za integritatea tabelelor. Anularea automata este cauzata cel mai des de catre o eroare de sistem, ca de exemplu o resetare a sistemului sau o cadere de tensiune. Erorile de tastare a comenzilor, ca de exemplu tastarea gresita a unor nume de coloane sau incercarile de a realiza operatii neautorizate asupra tabelelor altor utilizatori, nu intrerup tranzactia si nu realizeaza anu- larea automata. Aceasta se datoreaza faptului ca aceste erori sunt detectate in cursul compilarii (de catre PARSER) ( cand un bloc SQL este scanat si verificat), si nu in timpul executiei. O tranzactie noua este lansata urmand unui COMMIT sau ROLLBACK - adica cand primul bloc executabil DML sau DDL este intalnit. Semnificatia Tranzactiilor

ORACLE asigura consistenta datelor bazata pe tranzactii. Tranzacti ile dau utilizatorului mai multa flexibilitate si control la lucrul asupra datelor, si asigura consistenta datelor in cazul unei erori a procesului utilizator sau a unei erori de sistem. Tranzactiile ar trebui sa contina doar acele comenzi DML care realizeaza o singura modificare asupra datelor. De exemplu un transfer de fonduri (sa spunem 1000$) intre 2 conturi ar trebui sa implice un debit al unui cont de 1000$ si un credit al altui cont de 1000$. Ambele actiuni ar trebui sa se incheie cu succes sau sa dea eroare impreuna. Creditul nu ar trebui executat fara debit. Controlul Tranzactiilor cu Instructiuni SQL

149

Urmatoarele instructiuni SQL sunt utilizate cand apar executii (commit) sau refaceri (rollback) : * COMMIT[WORK] * SAVEPOINT nume_savepoint * ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_savepoint

De notat ca COMMIT si ROLLBACK sunt instructiuni (blocuri) SQL. Cele 3 blocuri SQL utilizate pentru controlul tranzactiilor sunt explicate mai jos: COMMIT[WORK] Sintaxa : COMMIT[WORK]; * Permanentizeaza schimbarile in tranzactia curenta * Sterge toate punctele de salvare (savepoint) din tranzactie * Termina tranzactia * Elibereaza toate blocarile (Lock) tranzactiei * Cuvantul cheie WORK este optional * Utilizatorul trebuie sa expliciteze sfarsitul tranzactiei in programul aplicatie utilizand COMMIT (sau ROLLBACK). Daca nu se executa explicit tranzactia si programul se termina anormal, ultima tranzactie executata va fi anulata. * Executii implicite (commit) apar in urmatoarele situatii : + inainte de o comanda DDL + dupa o comanda DDL + la inchiderea mormala a unei baze de date

Blocurile DDL cauzeaza mereu executii (commit) in timpul executiei lor. Daca introduceti un bloc DDL dupa cateva blocuri DML, blocul DDL cauzeaza aparitia unui commit inaintea propriei executii, incheind tranzactia curenta. Astfel daca blocul DDL este executat pana la capat, este si inregistrat. SAVEPOINT Sintaxa : SAVEPOINT nume_savepoint Exemplu : SAVEPOINT terminare_actualizari

150

* Poate fi utilizat pentru a imparti o tranzactie in bucati mai mici * Punctele de salvare (savepoints) permit utilizatorului sa retina toata munca sa la orice moment din timp, cu optiunea de a inregistra mai tarziu totul sau a anula totul sau o parte din ea. Astfel, pentru o tran- zactie lunga, se pot salva parti din ea, pe masura executiei, la sfarsit inregistrandu-se sau refacandu-se continutul initial. La aparitia unei erori nu trebuie executat din nou fiecare bloc. * La crearea unui nou punct de salvare cu acelasi nume ca al unuia dinainte, primul punct este sters. * Numarul maxim de puncte de salvare pentru un proces utilizator este implicit 5. Aceasta limita poate fi schimbata. ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_punct_salvare * Instructiunea ROLLBACK este utilizata pentru a reface un lucru. * Cuvantul cheie "work" este optional. Intoarcerea la un punct de salvare este de asemenea optionala. * Daca se utilizeaza ROLLBACK fara clauza TO SAVEPOINT, atunci : + se termina tranzactia + se anuleaza modificarile din tranzactia curenta + sterge toate punctele de salvare din tranzactie + elibereaza blocarile tranzactiei Intoarcerea la Nivel de Bloc

O parte a unei tranzactii poate fi anulata. Daca un singur bloc DML da eroare, ORACLE V6 va intoarce inapoi doar acel bloc. Aceasta facilitate este cunoscuta ca STATEMENT LEVEL ROLLBACK. Intoarcerea la nivel de bloc inseamna daca un singur segment DML da eroare la executia unei tranzactii, efectul lui este anulat, dar schimbarile realizate de precedentul bloc DML in tranzactie nu vor fi anulate si pot fi inscrise (COMMIT) sau intoarse (ROLLBACK) explicit de catre utilizator. Daca blocul este unul de tip DDL, inscrierea (commit) care precede imediat acest bloc nu este anulata (schimbarile au fost facute deja permanen- te). ORACLE realizeaza intoarcerea la nivel de bloc prin crearea unui punct de salvare implicit inainte de executarea fiecarei comenzi DML. Utilizatorul nu poate referi caest punct de salvare in mod direct. Astfel, daca va intoarceti la un punct de salvare, atunci: * anulati o parte din tranzactie * se retine punctul de salvare pentru intoarcere, dar se pierd toate

151

celelalte punct create dupa punctul de salvare numit. * se elibereaza toate blocarile de tabele si linii. Intoarceri Implicite

Intoarcerile implicite apar cand se intalnesc terminari anormale ale executiei (de exemplu cand se intrerupe un proces utilizator). Intoarcerile implicite la nivel de bloc apar la eroarea de executie a unui bloc. Este recomandat ca tranzactiile sa se termine explicit utilizand COMMIT[WORK] ori ROLLBACK[WORK]. Urmatorul exemplu demonstreaza utilizarea unui punct de salvare, si a instructiunilor ROLLBACK si COMMIT. INSERT INTO DEPT VALUES ( 50, 'TESTING', 'LAS VEGAS' ); SAVEPOINT insert_done; UPDATE DEPT SET DNAME = 'MARKETING'; ROLLBACK TO insert_done ( modificarile sunt abandonate ); UPDATE DEPT SET DNAME = 'MARKETING' ( revizuim comanda UPDATE ) WHERE DNAME = 'SALES'; COMMIT; AUTOCOMMIT

COMMIT sau ROLLBACK pot fi date manual sau automat prin utilizarea optiunii AUTOCOMMIT a comenzii SET. Optiunea AUTOCOMMIT controleaza cand schimbarile intr-o baza de date sunt facute permanente. Exista doua setari :

152

COMANDA + DESCRIEREA SET AUTO[COMMIT] ON COMMIT este utilizat automat la fiecare INSERT, UPDATE sau DELETE SET AUTO[COMMIT] OFF COMMIT poate fi utilizata de utilizator explicit. De asemenea, COMMIT se executa cand apare comanda Z (specifica VAX), cand se executa comenzile DROP, ALTER sau CREATE, sau la iesirea din SQL*Plus. ROLLBACK poate fi executat explicit de catre utilizator pentru refacerea bazei de date.

De retinut ca SET este o comanda SQL*Plus. Consistenta la Citire

Utilizatorii bazelor de date fac doua tipuri de accesuri asupra bazelor de date: * Operatii de citire ( SELECT ) * Operatii de scriere ( INSERT, UPDATE, DELETE )

Cititorului si scriitorului unei baze de date trebuie sa i se garanteze o vedere consistenta asupra bazei de date. Cititorii nu trebuie sa vizulaizeze o data care este in curs de modificare. Si scriitorii trebuie sa fie siguri ca schimbarile intr-o baza de date sunt facute intr-un mod consistent : schimbarile facute de un scriitor sa nu distruga sau sa intre in confilct cu schimbarile pe care le face un alt scriitor. Scopul consistentei la citire este acela de a asigura faptul ca fiecare utilizator vede data ca fiind cea de la ultimul COMMIT, inainte ca o operatie DML sa inceapa. Consistenta la citire este implementata prin tinerea unor copii partiale ale bazei de date in segmente de intoarcere (ROLLBACK). Cand de executa operatii de scriere intr-o baza de date, ORACLE va face o copie a datelor onainte de schimbare si o va scrie intr-un segment de intoarcere. Toti cititorii, exceptandu-i pe cei care au facut schimbarile, inca mai vad baza de date care exista inainte ca schimbarile sa fie facute - ei vad segmentul de intoarcere de fapt.

153

Oricum, inainte ca schimbarile sa fie facute permanente in baza de date, doar utilizatorul care modifica datele poate sa vada baza de date cu alteratiile incorporate. Toti ceilalti vad baza nemodificata ( fereastra din segmentul de intoarcere ). Aceasta garanteaza citirea unor date consistente care nu fac subiectul unor modificari in curs. Cand un bloc DML se executa, schimbarile facute in baza de date devin vizibile oricarui utilizator care executa SELECT. Modificarile sunt facute 'universale' si acum toti utilizatorii vad baza de date cu modificarile incorporate. Spatiul ocupat de catre 'vechile' date in segmentul de intoarcere este eliberate pentru a fi reutilizat. Daca tranzactia este anulata (ROLLBACK), atunci toate schimbarile sunt 'anulate' : * Versiunea veche ('originala') a bazei de date aflata in segmentul de intoarcere este scrisa inapoi ('recuperata') in baza de date. * Toti utilizatorii vad baza de date existenta inainte de inceperea tranzactiei. Tranzactii de Citire Implicit, modelul consistent al ORACLE RDBMS garanteaza ca rezultatul executiei unui bloc este consistenet. Oricum, in anumite situatii se poate dori chestionarea unor blocuri multiple asupra datelor din mai multe tabele si se doreste asigurarea ca datele sunt consistente. Adica, re- zultatele in orice tabela sunt consistente in timp in raport cu rezultatele din orice alta tabela. Linia SQL : SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a incepe o tranzactie de citire exclusiv. Consistenta la citire pe care READ ONLY o furnizeaza este implementa- ta in acelasi fel cu consistenta la nivel de bloc - utilizand segmente de intoatcere. Fiecare bloc vede implicit o fereastra consistenta a datelor la momentul inceperii blocului. Aceasta facilitate este foarte folositoare pentru rapoarte care ruleaza mai multe chestionari asupra mai multor tabele in timp ce alti utilizatori actualizeaza aceleasi tabele. Note : o SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a incepe o tran- zactie doar de citire.

154

o Doar cereri ( blocuri SELECT ) sunt permise. Comenzile DML nu sunt permise. SELECT FOR UPDATE va genera o eroare. o O instructiune COMMIT, ROLLBACK, sau un bloc DDL va termina tran- zactia de citire ( de retinut ca blocurile DDL genereaza implicit suprascrieri - COMMIT ). Cu blocuri DDL, nu este data nici o indi- catie referitoare la faptul ca tranzactia se termina implicit. o In timpul tranzactiei de citire, toate cererile se refera la aceeasi copie a bazei de date ( schimbarile sunt efectuate inainte ca tranzactia de citire sa inceapa). o Alti utilizatori pot continua sa citeasca sau sa modifice datele. Urmatoarele seturi de instructiuni pot fi rulate pentru a extrage datele din tabelele EMP si DEPT. COMMIT; SET TRANSACTION READ ONLY; SELECT DEPTNO, ENAME, JOB FROM EMP; SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT; COMMIT;

Ultimul COMMIT este necesar pentru a termina explicit tranzactia de citire. EXERCITII - limbajul de manipulare a datelor

Exercitiile acopera inserarea si modificarea de coloane in tabelele create anterior. 1. Inserati in tabela PROJECTS urmatoarele informatii : PROJID 1 2 P_DESC WRITE C030 COURSE PROOF READ NOTES P_START_DATE 02-JAN-88 01-JAN-89 P_END_DATE 07-JAN-88 10-JAN-89 BUDGET_AMOUNT 500 600

155

MAX_NO_STAFF 1 1 COMMENTS BE CREATIVE YOUR CHOICE 2. Inserati in tabela ASSIGNMENTS urmatoarele coloane: PROJID 1 1 2 EMPNO 7369 7902 7844 A_START_DATE 01-JAN-88 04-JAN-88 01-JAN-89 A_END_DATE 03-JAN-88 07-JAN-88 10-JAN-89 BILL_RATE 50.00 50.00 45.50 ASSIGN_TYPE WR WR PF HOURS 15 20 30 3. Modificati campul ASSIGNMENT TYPE astfel incat sa se citeasca 'WT' in loc de 'WR'. Un tip ca 'PF' trebuie sa ramana nemodificat. 4. Inserati inca doua proiecte cu atribuiri la alagere.

REZOLVARI:

1. INSERT INTO PROJECTS (PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE, BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF) VALUES (1,'WRITE C030 COURSE','02-JAN-88','07-JAN-88',500,2); INSERT INTO PROJECTS (PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE, BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF) VALUES (2,'PROOF READ NOTES','01-JAN-89','10-JAN-89',600,1); 2. INSERT INTO ASSIGNMENTS (PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS) VALUES (1,7369,'01-JAN-88','03-JAN-88',50.00,'WR',15); INSERT INTO ASSIGNMENTS (PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS) VALUES (1,7092,'04-JAN-88','07-JAN-88',50.00,'WR',20); INSERT INTO ASSIGNMENTS

156

(PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS) VALUES (2,7844,'01-JAN-89','10-JAN-89',45.50,'PF',30); 3. UPDATE ASSIGNMENTS SET ASSIGN_TYPE='WT' WHERE ASSIGN_TYPE='WR'; C A P I T O L U L 15

CONCURENTA SI BLOCAREA : O VEDERE GENERALA

Scopul acestui capitol este acela de a arata cum ORACLE gestioneaza blocarea. Ariile acoperite sunt : * Tipuri si nivele de blocari * Blocarea normala * Blocari implicite si explicite * DEADLOCK Blocari

ORACLE utilizeaza blocarile pentru a controla accesul concurent la date. Blocarile sunt mecanisme pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi date. Blocarile sunt utilizate pentru a atinge doua scopuri importante: CONCURENTA DATELOR * Utilizatorii care doresc sa citeasca adeleasi date sa nu astepte utilizatorii care scriu aceleasi blocuri de date. * Utilizatorii care doresc sa scrie datr in baza de date sa nu astepte utilizatorii care citesc aceleasi date. * Utilizatorii care vor sa scrie date asteapta doar ulilizatorii care modifica aceleasi linii. CONSISTENTA LA CITIRE

157

o Fiecare bloc de instructiuni executat are o vedere consistenta asupra datelor din baza de date. o Fiecare bloc nu este afectat de catre nici o schimbare efectuata de catre alt utilizator in timpul executiei acestiua. Pentru a asigura concurenta datelor, ORACLE utilizeaza blocari si tranzactii. Blocarile sunt mecanisme utilizate pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi resurse. Blocarile in ORACLE intra in urmatoarele categorii : Blocari de date ( DML locks ) Aceste blocari protejeaza datele. Blocarile de tabele blocheaza intreaga tebela, in timp ce blocarile de coloane blocheaza doar coloanele selectate. Blocari de Dictionar ( Dictionary Locks ) Aceste blocari protejeaza structura de obiecte a bazei de date; de exemplu ele protejeaza definitiile tebelelor si vederile (views). Blocarile de dictionar sunt de doua tipuri : blocari sintactice (parser) si blocari DDL. In acest curs ne vom concentra doar asupra blocarilor de date. Nivele de Blocare Blocarile pot fi aplicate la nivelul unie tabele sau al unei linii. Nivel de Linie Afecteaza liniile individual. Doar blocarile exclusive (x) se aplica la nivel de linie. Nivel de Tabela Afecteaza utilizarea intregii tabele. Tipuri de Blocari

158

Mod blocare Actiuni Actiuni Obtinut prin Prescurtare interzise permise comenzile SQL -------------------------------------------------------------------------Share Modificari Blocare linii, LOCK TABLE tabela -S- RX,SRX,X RS,S,cereri IN SHARE MODE Exclusive Toate exceptand Cereri LOCK TABLE tabela -X- cereri,RS,RX,S, IN EXCLUSIVE MODE SRX,X si majoritatea blocurilor DDL Row share Acces exclusiv, Modificari, SELECT...FOR UPDATE, -RS- X RS,RX,S,SRX, LOCK TABLE tabela IN cereri ROW SHARE MODE Row exclusive Acces exclusiv modificari UPDATE,INSERT, -RX- pentru citire/ RX,RS, DELETE, LOCK TABLE scriere,S,SRX,X cereri tabela IN ROW EXCLUSIVE MODE Share row Citirea tabelei Blocare linii LOCK TABLE tabela exclusive in intregime,RX, RS,cereri IN SHARE ROW -SRX- S,SRX,X EXCLUSIVE MODE ---------------------------------------------------------------------------

Sumarul Blocarilor de Tabela (TM) Blocurile care modifica linii explicite dintr-o tabela obtin mereu EXCLUSIVE ROW LOCKS (blocari exclusive de linie) si o blocare de tabela corespunzatoare. EXCLUSIVE (X) Blocarile exclusive permit cererile de interogare in resursa blocata dar interzic orice alta activitate in tabela. SHARE (S) Blocarile de acest tip permit interogarile dar interzic modificarile intr-o tabela. ROW SHARE (RS) Permite accesul concurent la o tabela. Interzice ca alti utilizatori sa blocheze tabela pentru acces exclusiv. ROW EXCLUSIVE (RX))

159

Sunt asemanatoare cu ROW SHARE dar interzic blocarea in mod SHARE. Aceste blocari sunt generate la modi- ficare,inserare sau stergere. SHARE ROW Sunt folosite pentru a vizualiza o tabela pentru a EXCLUSIVE (SRX) executa modificari selectiv si pentru a permite altor utilizatori sa vizualizeze tabela fara a o bloca in modul SHARE sau a modifica linii. Acest mod nu prea este utilizat.

Abreviatiile din paranteze sunt cele utilizate in Lock Monitor al SQL*DBA. Blocarile manuale pot fi cerute de optiunea NOWAIT atunci cand uti- lizatorul nu doreste sa astepte ca resursa blocata sa fie eliberata. Durata Blocarilor o Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe- rate cand tranzactia se termina. o Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe- rate cand tranzactia se intoarce . o Toate blocarile acumulate dupa un punct de salvare sunt eliberate cand tranzactia se intoarce la punctul de salvare. Blocarea implicita Blocarile care apar in timpul unui DML normal, fara o cerere specifica de blocare. tabela +--------------+ ^ +----------------------+ | Utilizator A | | | | +--------------+ | +----------------------+ | | | # EXCLUSIVE | Blocarile Datelor

Blocarea manuala poate fi preferata daca :

160

o O vizualizare consistenta asupra mai multor tabele este ceruta. o Nu doriti ca altcineva sa modifice datele saupra carora opereaza tranzactia dumneavoastra. o Un bloc de instructiuni nu trebuie sa astepte o blocare. o O cerere este de citire repetata dintr-o tabela fara a schimba datele. Blocurile de instructiuni care modifica blocarile implicite sunt : o Selectiile pentru modificari o Blocarile de tabele. Blocarile manuale pot fi preferate blocarilor implicite in multe cazuri. Acestea pot include vizualizarea consistenta a unor tabele. Un exemplu poate fi un master si cateva tabele detaliate.

O tranzactie poate dori schimbarea unor date bazata pe alte inregistrari, dar inregistrarea respectiva nu trebiue modificata pana cand nu se termina toata tranzactia.

Un bloc nu trebuie sa astepte dupa nici un alt bloc ca sa se termine evitandu-se astfel conflictele de blocare. o Un utilizator poate dori sa vada oun set de date in aceeasi stare in cereri multiple: principiul 'citirii repetate'. Comanda LOCK TABLE

Comanda LOCK TABLE este utilizata pentru a bloca la nivel de tabela explicit : LOCK TABLE tabela, tabela, ... IN mod_de_blocare [NOWAIT]

Instructiunea SELECT FOR UPDATE

161

o Modifica blocarea implicita o Blocheaza liniile cand acestea sunt selectate o Blocheaza o linie fara a o modifica

SELECT FOR UPDATE va suprascrie mecanismul implicit de blocare. Este utilizata inaintea executiei unei modificari ( update ). Diferenta dintre SELECT FOR UPDATE si UPDATE este aceea ca SELECT FOR UPDATE blocheaza lini ile mai devreme in tranzactie. Mai intai se executa cererea de identificare a liniilor ce vor fi modificate si dupa aceea blocheaza setul de linii, per mitand ca schimbarile sa aiba loc mai tarziu.

Sintaxa : SELECT ... FOT UPDATE [ OF coloana, coloana, ... ] [NOWAIT]

SELECT FOR UPDATE este recomandata pentru cazul cand se doreste blocarea unei linii fara modificare de exemplu, daca se doreste pornirea unei modificari a unor valori deja existente in linii, liniile nu trebuie sa poata fi modificare de catre altcineva inainte de suprascriere.

O cerere SELECT FOR UPDATE elibereaza blocarile la COMMIT sau ROLLBACK. Este indicat sa se utilizeze SELECT FOR UPDATE pentru cateva linii decat pentru un numar mare de linii. +---------------------------+ | | 1. ROW LOCK(X) | | | | 2. TABLE LOCK(RS) | 1. SELECT...FOR UPDATE OF | | | | | 3. TABLE LOCK(RX) | | +---------------------------+ Deadlock

162

Este foarte posibil intr-un mediu multi-utilizator, ca utilizatorii isi vor bloca unii altora resursele. Este de asemenea posibil ca doi utilizatori sa sfarseasca prin a-si bloca unul altuia resurse diferite. Aceasta situatie se numeste DEADLOCK deoarece fiecare utilizator asteapta sesursele detinute de celalalt utilizator. De exemplu : Tranzactia A Tranzactia B

UPDATE EMP UPDATE EMP SET SAL=1200 SET SAL=1000 WHERE ENAME = 'SMITH'; WHERE ENAME = 'JONES'; UPDATE EMP UPDATE EMP SET SAL=2200 SET SAL=1350 WHERE ENAME = 'JONES'; WHERE ENAME = 'SMITH';

Cand primul bloc este executat, nu exista nici o problema. Oricum, cand ei vor incerca sa obtina blocarile pentru al doilea bloc, se va astepta in spatele celuilalt utilizator. Este deadlock deoarece nici macar prin asteptare problema nu va fi rezolvata.

Cand ORACLE detecteaza un deadlock, genereaza o eroare la unul dintre participantii tranzactiei, si intoarce blocul curent al tranzactiei respective. Aceasta rezolva deadlock-ul, astfel celalalt utilizator poate inca astepta pana cand resursa este disponibila. Utilizatorul semnalizat ar trebui sa execute explicit un ROLLBACK in tranzactie.

Deadlock-ul poate fi evitat daca utilizatorii care acceseaza aceleasi tabele blocheaza tabelele in aceeasi ordine ca ceilalti. Ar trebui predefinita o ordine de acces pentru toate tabelele in aplicatii si aplicatiile astfel construite incat sa urmeze ordinea specificata. Daca aceasta ordine este urmata in toate aplicatiile, probabilitatea de aparitie a dead-lock va fi minima.

Blocarile de date sunt eliberate de :

163

o COMMIT / ROLLBACK o LOG OFF Orice bloc explicit DDL. ROWID (id. de linie) si Blocarea COL ROWID VALOARE_NOUA IDENTIFICATOR_LINIE NOPRINT SELECT ENAME, JOB, HIREDATE SAL, ROWID FROM EMP WHERE WNAME = 'SCOTT' FOR UPDATE +--------------------+ ROWID | 00004C90.0001.0001 | +--------------------+ UPDATE EMP SET JOB = 'SALESMAN, HIREDATE=SYSDATE, SAL=1.1*SAL WHERE ROWID='&ROW_IDENT'

Este important sa se eexcute COMMIT cat mai cutand posibil pentru ca blocarile sa fue eliberate devreme.

Procesul COMMIT poate fi accelerat prin folosirea ROWID pentru a localiza liniile in tabele. ROWID este o pseudo-coloana care are cate o valoare pentru fiecare linie din tabela. ROWID ne spune adresa unei linii si prin aceasta este cea mai rapida cale de acces disponibila. Intoarce trei parti de informatie necesare pentru a localiza o linie : ROWID 00004C90.0001.0001 o Care bloc in fisierul bazei de date (00004C90) o Care linie din bloc (0001) o In care fisier din baza de date este (0001)

164

Cand este creat ROWID ?

ROWID este creat automat de ORACLE cand o linie este modificata cu succes intr-o tabela de baze de date; cand o inserare este facuta permanenta.

De ce sa utilizam ROWID ?

ROWID are cateva utilizari importante : o Sunt cele mai rapide mijloace de accesare a unei linii explicite o Sunt identificatori unici pentru linii in tabele. De notat ca se poate executa UPDATE / DELETE pe o linie cu ROWID doar daca linia respectiva a fost inainte blocata (adica SELECT FOR UPDATE). C A P I T O L U L 16

IMAGINI (VIEWS)

Ce este o Imagine ? * O imagine este ca o fereastra prin intermediul careia datele din tebele pot fi vizualizate sau schimbate. * O imagine este derivata dintr-o alta imagine sau tabela la care este referita ca tabela de baza a imaginii - o tabela 'reala' cu date care sunt stocate fizic. * O imagine este stocata doar ca o secventa SELECT. Este o tabela virtuala - adica este o tabela care nu exista fizic, dar ii apare utilizatorului ca si cum ar exista. * O imagine nu are date proprii. Ea manipuleaza datele din tabela de baza asociata. Imaginile sunt utile pentru urmatoarele scopuri : * Ingradirea accesului la o baza de date. Selectand dintr-o imagine (VIEW) putem afisa o parte restransa din baza de date. * Permite utilizatorilor sa faca cereri simple pentru obtinerea de rezultate din cereri complicate. De exemplu, imaginile permit

165

utili- zatorilor sa selecteze informatii din tabele multiple fara cunoas- terea mecanismelor instructiunii JOIN. * Furnizeaza independenta datelor pentru useri ad-hoc si programele aplicatiilor. O imagine poate fi utilizata pentru a extrage transparent date din mai multe tebele. De asemenea imaginile permit ca aceleasi date sa fie vazute de utilizatori diferiti in feluri dife- rite. Imagini Simple vs. Imagini Complexe

Clasificarea unei imagini simple : * furnizeaza date dintr-o singura tabela * nu contine functii sau grupuri (GROUP) de date.

O imagine complexa poate fi compusa din date care sunt : * furnizate din mai multe tabele * contine functii sau grupuri de date. Comanda CREATE VIEW CREATE [ OR REPLACE ] [FORCE] VIEW nume-view [(coloana1, coloana2, ...)] AS SELECT secventa-select [WITH CHECK OPTION [CONSTRAINT nume_constr]]

Coloana1, coloana2, etc. sunt numele date coloanelor in imaginesi trebiue sa corespunda elementelor din lista selectata. Pentru a crea o imagine simpla numita D10EMP, care contine unele detalii ale angajatilor din Departamentul 10, introduceti : CREATE VIEW D10EMP AS SELECT EMPNO,ENAME,SAL FROM EMP WHERE DEPTNO = 10;

Cand o imagine este creata, un mesaj este afisat : "View created."

166

Imaginea poate fi utilizata ca orice tabela : SELECT * FROM D10EMP ODRER BY ENAME;

Pentru a crea o imagine complexa numita DEPT_SUMMARY, care contine functii de grup si date din doua tabele : CREATE VIEW DEPT_SUMMARY ( NAME, MINSAL, MAXSAL, AVSAL ) AS SELECT DNAME, MIN(SAL), MAX(SAL), AVG(SAL) FROM EMP,DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO GROUP BY DNAME;

De notat faptul ca numele coloanelor alternative au fost specificate pentru imagine. Aceasta este o cerinta pentru cazul cand elementele SELECTate nu sunt conforme cu conventia denumirilor din tabele / coloane, sau daca orice coloana din imagine este derivata dintr-o functie sau expresie. De notat si faptul ca daca o coloana este utilizata intr-o cerere (ANNSAL), o imagine a unui alias al coloanei ( nume alternativ pentru coloana in imagine ) nu e necesar. De exemplu :

CREATE VIEW DEPT20 AS SELECT ENAME, SAL*12 ANNSAL FROM EMP WHERE DEPTNO = 20;

O imagine nu poate contine clauza ORDER BY. Clauza ORDER BY este

167

specificata cand se executa SELECT din imagine. Optiunea OR REPLACE

Aceasta optiune permite ca o imagine sa fie creata chiar daca exista una cu acelasi nume, astfel inlociundu-se vechea varianta a imaginii pentru proprietarul ei. Aceasta inseamna ca o imagine poate fi alterata fara a fi abandonata, recreandu-se si redand privilegiile obiectului. Optiunea FORCE

Aceasta optiune creaza o imagine chiar daca tabela de baza nu exista, sau sunt prea putine drepturi pentru tabela respectiva. Oricum, tabela trebiue sa existe inainte ca imaginea sa poata fi utilizata. Utilizarea unei Imagini cu Operatii DML

Imaginile sunt facilitati puternice deoarece ele ne permit sa executam verificari de integritate referentiale asupra datelor modificate prin utilizarea imaginilor. Clauza WITH CHECK OPTION specifica faptul ca INSERT si UPDATE executate pein intermediul imaginii nu permit crearea de linii noi pe care imaginea nu le poate selecta, si de aceea mermite constrangerile de integritate si vreificarile validarilor de date sa fie fortate asupra datelor ce vor fi inserate sau actualizate. In urmatorul exeplu, o imagine numita D10EMP este creata cu WITH CHECK OPTION. Aceasta inseamna ca doar linii care au DEPTNO = 10 pot fi inserate, actualizate sau sterse. Adica nici o secventa DML nu poate sa adreseze imaginea decat daca conditiile clauzei imaginii sunt indepli- nite.

CREATE VIEW D10EMP AS SELECT EMPNO, ENAME, DEPTNO FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 WITH CHECK OPTION;

168

Daca exista o incercare de a executa actiuni DML asupra liniilor pe care imaginea nu le poate selecta intr-o claiza WHERE, se afiseaza eroare :

"ORA_01402 VIEW WITH CHECK OPTION WHERE_Clause voilation."

Urmatorul exemplu va valida intratea oricarei comenzi INSERT/UPDATE astfel incat numarul SAL sa fie intre 1000 si 2000, MGR va trebui sa aibe campul EMPNO valid, si DEPTNO sa existe in tabela DEPT.

CREATE VIEW EMP_DATA AS SELECT EMPNO, ENAME, JOB, MGR, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000 AND MGR IN ( SELECT DISTINCT EMPNO FROM EMP ) AND DEPTNO IN ( SELECT DEPTNO FROM DEPT ) WITH CHECK OPTION;

Pentru a crea o imagine care sa restranga accesul la detaliile personale ale unui angajat valid in tabela EMP, si timpul de acces la orele de servici, atunci introduceti urmatoarea comanda :

CREATE VIEW EMP_DETAILS AS SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE ENAME = USER AND TO_CHAR(SYSDATE,'HH24') BETWEEN 9 AND 17 AND TO_CHAR(SYSDATE,'D') BETWEEN 2 AND 6

169

WITH CHECK OPTION;

Cand creati o imagine cu WITH CHECK OPTION, trebiue s-i atribuiti un nume restrictiei WITH CHECK OPTION.

CREATE VIEW EMPLOYEES( ID_NUMBER, NAME, DEPARTMENT) AS SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE DEPTNO IN ( SELECT DISTINCT DEPTNO FROM DEPT) WITH CHECK OPTION CONSTRAINT DEPT_CHECK;

Aceasta restrictie previne inserarea unei coloane in tabela EMP cu un numar care nu exista in tabela DEPT. Cand comanda CREATE VIEW este executata in seventa SELECT care urmeaza AS nu e executata; in loc este doar depozitata in dictionarul de date.

Cand accesati date, via o imagine, ORACLE executa urmatoarele operatii : * recupereaza definitia imaginii din dictionarul de date * verifica drepturile de acces * converteste cererea imaginii intr-o operatie echivalenta asupra tabelei sau tabelelor asociate. Cu alte cuvinte, datele sunt recuperate din, sau o actualizare este facuta asupra, tabelei(lor) de baza.

Odata ca imaginea a fost creata, trebuie sa se execute o cerere la Tabela Dictionarului de Date numita USER_VIEWS ca sa se vada conanda view. Acesti parametrii SETabili vor influienta afisarea imaginii text : * Maxdata * Arraysize * Long

170

Imaginea text este memorata intr-o coloana de tipul de date Long si ar trebui setat ARRAYSIZE la o valoare mica ( de ex. 1 ) pentru a vizualiza textul. Modificarea Datelor prin Imagini

Dupa cum am discutat, restrictiile pot fi impuse cu ajutirul clauzei WITH CHECK OPTION cand o imagine este creata. Mai sunt si alte constrangeri de care trebiue sa fiti atenti. DELETE este interzis cand o imagine contine : 1. conditie Join 2. functii de grup 3. clauza GROUP BY 4. comanda DISTINCT 5. ROWNUM (nr de ordine al randului dupa ce acesta a fost adus din baza de date).

UPDATE este interzis cand : 1. Oricare de mai sus 2. Coloane definite prin expresii ( de ex. SAL*12 )

INSERT este interzis cand : 1. Oricare de mai sus 2. Orice NOT NULL coloane nu sunt selectate de imagine ( ex. EMPNO ) Comanda DROP VIEW

Utilizati comanda DROP pentru a sterge o imagine. Aceasta comanda elimina definitia imaginii din baza de date. Coloanele si liniile nu sunt afectate deoarece sunt stocate in tabelele de unde a derivat fiecare ima- gine. Imaginile sau alte aplicatii bazate pe o imagine stearsa devin in- valide. De notat ca o imagine poate fi derivata dintr-o tabela sau de fapt dintr-o alta imagine !

171

Sintaxa DROP este : DROP VIEW nume_imagine; Doar creatorul imaginii poate sa o stearga.

Exercitii - CAP 16 - Crearea si Utilizarea Imaginilor 1. Definiti o imagine care sa produca urmatoarea iesire cand este referita intr-o cerere. Rulati o cerere pentru a testa imaginea. DEPTNO AVERAGE MAXIMUM MINIMUM SUM NO_SALS NO_COMMS ------ ---------- ------- ------- ----- -------- -------10 2196.66667 5000 1300 8750 3 0 20 2175 3000 800 10875 5 0 30 1566.66667 2850 950 9400 6 4 2. Utilizand imaginea de mai sus, extrageti urmatoarea informatie. Nuarul angajatului trebuie introdus la rulare. EMPNO ENAME JOB SAL HIREDATE MINIMUM MAXIMUM AVERAGE ----- --------- ------- ---- --------- ------- ------- ------7902 FORD ANALYST 3000 05-DEC-83 800 3000 2175 3. Creati o imagine care sa impuna urmatoarele restrictii la insrearea datelor in tabela ASSIGNMENTS. 1. Projid trebuie sa fie mai mic de 2000. 2. Data de sfarsit trebiue sa fie dupa data de inceput. 3. Tiputile valide pentru Assign_type sunt PF, WT sau ED. 4. Bill_rate trebuie sa fie mai mic decat 50.00 pentru Assign_type PF, mai mic de 60.00 pentru WT si mai mic de 70.00 pentru ED. 5. EMPNO trebuie sa fie valid. 6. Retineti clauza WITH CKECK OPTION. SOLUTII - CAP 16 1. CREATE VIEW AGGREGATES ( DEPTNO, AVERAGE, MAXIMUM, MINIMUM, SUM, NO_SALS, NO_COMMS ) AS SELECT DEPTNO, AVG(SAL), MAX(SAL), MIN(SAL),

172

COUNT(SAL), COUNT(COMM), FROM EMP GROUP BY DEPTNO; 2. SELECT EMP.DEPTNO, ENAME, JOB, SAL, HIREDATE, MINIMUM, MAXIMUM, AVERAGE FROM EMP, AGGREGATES AGG WHERE EMP.DEPTNO = AGG.DEPTNO AND EMP.EMPNO = & EMPNO; 3. CREATE VIEW ASG_VAL AS SELECT PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE, BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS, FROM ASSIGNMENTS WHERE A_START_DATE C A P I T O L U L 17

Utilizatorii si Securitatea

Sistemul de securitate descentralizata a lui ORACLE este explicat in acest capitol. In special vom explica cum sa utilizati comenzile GRANT si REVOKE pentru a controla accesul la baza de date si sa inregistrati noi utilizatori cu diferite niveluri de drepturi de acces. Privilegiile si Functiile Sistemului

173

ORACLE utilizeaza un sistem de securitate descentralizat, unde utilizatorii sunt ei insisi responsabili pentru acordarea drepturilor de acces pentru obiectele pe care le detin celorlalti utilizatori. Oricum, inainte ca ei sa faca aceasta, un utilizator va avea nevoie de drepturile importante ale sistemului care permit actiuni ca conectarea la o baza de date sau crearea de obiecte. Cand Administratorul Bazelor de Date a creat un nou utilizator ORACLE, un numar de drepturi pot fi atribuite pentru a defini tiputile de activitati ale bazelor de date pentru fiecare utilizator, este mult mai convenabil pentru Administratorul Bazelor de Date de a grupa combinatiile obisnuite de drepturi in roluri (roles). rolurile corespunzatoare pot atunci fi asignate utilizatorilor. Privilegiile Sistemului

Sunt mai mult de 80 tipuri de drepturi ale sistemului disponibile pentru atribuite catre utilizatori si roluri. Unele din cele mai importante sunt listate mai jos. Pentru o specificare completa, vedeti "Oracle7 Server SQL reference Manual". Drept Sistem Operatii autorizate CREATE SESSION Permite posesorului conectarea la baza de date. CREATE TABLE Permite posesorului crearea de tabele. Uti- lizatorul trebuie de asemenea sa aiba o cota intr-o "tablespace" (arie a bazei de date). CREATE VIEW Permite crearea imaginilor. CREATE USER Permite posesorului sa creeze alti utiliza- tori ORACLE (un drept cerut pentru o functie DBA).

Roluri

Un rol este o colectie de drepturi sistem cu nume. Un utilizator poate avea acces la mai multe roluri, si mai multi utilizatori pot fi atribuiti aceluiasi rol, dandu-se flexibilitate si usurinta sistemului

174

de securitate. Sunt cateva roluri predefinite, ca DBA ( Administrator de Baze de Date ) care include toate privilegiile sistemului, dar un DBA va crea de obicei roluri pentru cerintele sistemului. Daca aveti atribuite mai multe roluri, puteti oscila intre ele in timpul unei sesiuni pentru a activa sau nu drepturile asociate. Aceasta este realizata prin comanda SET ROLE. De exemplu, pentru a activa un rol care are parola "marigold" atasata :

SET ROLE gardener IDENTIFIED BY marigold;

Pentru a activa toate rolurile exeptand un singur rol pentru un utilisator :

SET ROLE ALL EXCEPT manager;

Pentru a deactiva toate rolurile : SET ROLE NONE;

Un utilizator va avea unele roluri implicite care sunt activate la intrare in sesiune. Acestea sunt de obicei toate rolurile acordate utilizatorului, dar pot fi schimbate cu comanda ALTER USER. ROLURI

Acordarea de drepturi

Utilizatori

175

fara roluri o o o /|\ /|\ /|\ /^\ /^\ /^\ | | | +----+--+-------+-------+ | ||||| | +-----|-+--+--|-+-----|-+ || || ||||| | | +---|-|-+---|-|-++--|-|-+ /\+ | /\+ | /\+ | /\+ | \/--+ \/--+ \/--+ \/--+ DREPTURI Acordarea de drepturi utilizand roluri o o o Utilizatori /|\ /|\ /|\ /^\ /^\ /^\ \ | / \|/ \ | / \|/ ++---+---++ | |

DBA atribuie utilizatorului o parola initiala cand utilizatorul este creat ( via CREATE USER ). Utilizatorul poate mai tarziu sa-si schimbe parola utilizand comanda ALTER USER.

Sintaxa : ALTER USER nume_utilizator IDENTIFIED BY parola De exemplu : ALTER USER glenn IDENTIFIED BY swordfish;

De notat ca de asameni comanda poate fi utilizata pentru a scimba parola proprie, alte optiuni in ALTER USER pot necesita unele drepturi ale sistemului pentru a se incheia cu succes.

176

Comanda GRANT * Este utilizata pentru a atribui drepturile unui obiect catre + un utilizator + un rol

Atribiurea unui utilizator : GRANT priv1, priv2, ... ON nume_obiect TO utilizator, utilizator, ... [ WITH GRANT OPTION ] Atribuirea catre un rol : GRANT priv1,priv2, ... ON nume_obiect TO rol, rol, ... * 'nume_obiect' poate referi : + o tabela + o imagine (view) + o secventa (sequence) + un sinonim (synonym) + o procedura + o functie + un pachet (package)

Privilegiile unui Obiect

Detineti fiecare tabela, imagine, secventa si sinonim pe care il creati. Daca nu doriti sa impartiti un astfel de obiect cu alti utilizatori ORACLE, doar dumneavoastra si orice DBA il poate accesa.

Pentru a permite accesul altor utilizatori la obiectele bazei de date, utilizati comanda GRANT :

177

GRANT drepturi ON obiect TO utilizator;

Tabelul de mai jos arata drepturile care pot fi acordate la tabele si imagini. Drept Obiect ----- -----SELECT date in tebele sau imagini INSERT linii in tabele sau imagini UPDATE linii sau coloane specificate intr-o tabela sau imagine DELETE linii dintr-o tabela sau imagine ALTER definitii de coloane in tabele INDEX indexare la o tabela REFERENCES se refera la o tabela numita in interiorul unei restrictii de tabela sau coloana. ALL

De notat ca ALTER, INDEX si REFERENCES nu sunt valabile ca optiuni cu imagini.

Doar ALTER si SELECT pot fi aplicate unor secvente.

Cel mai simplu fel de GRANT este unul care acorda un singur drept unui singur utilizator.

Pentru a acorda lui ADAMS dreptul de SELECT din tabela DEPT, introduceti :

GRANT SELECT ON DEPT TO ADAMS;

178

Grant succeeded. Mesajul : Grant succeeded. confirma acordarea dreptului.

Pentru a acorda dreptul UPDATE pentru anumite coloane lui ADAMS, introduceti : GRANT UPDATE ( DNAME, LOC ) ON DEPT TO ADAMS;

Pentru a acorda mai multe drepturi odata, introduceti toate drepturile separate prin virgule. Similar, pentru a acorda mai multe privilegii mai multor utilizatori, introduceti numele utilizatorilor separate prin virgule.

Pentru a acorda drepturile INSERT si UPDATE asupra DEPT lui ADAMS si JONES, introduceti :

GRANT INSERT, UPDATE ON DEPT TO ADAMS, JONES; Grant succeeded.

Pentru a acorda toate privilegiile asupra DEPT lui ADAMS, introdu ceti :

179

GRANT ALL ON DEPT TO ADAMS; Grant succeeded. Transmiterea de Privilegii care au fost Acordate.

Cand s-a acordat un drept de acces, utilizatorul care primeste dreptul, in mod normal nu primeste si autorizarea de a transmite acest drept si altora. Pentru a da unui utilizator dreptul de a transmite dreptul mai departe, utilizati clauza WITH GRANT OPTION.

Pentru a acorda dreptul SELECT asupra EMP lui ADAMS, cu autorizarea de a acorda acest drept si altora, introduceti : GRANT SELECT ON EMP TO ADAMS WITH GRANT OPTION; Grant succeeded. Dreptul Public

Permite detinatorului unei tabele sa acorde accesul tuturor utilizatorilor cu o singura comanda,

Acordarea da drept(uri) asupra unei tabele lui PUBLIC.

GRANT SELECT ON EMP TO PUBLIC;

180

Secventa

Pentru a permite accesul asupra secventei lui Ford -F_SEQ- lui BLAKE, FORD va introduce : GRANT SELECT ON F_SEQ TO BLAKE; Alte Obiecte

Comanda GRANT pate fi utilizata pentru a permite accesul utiliza torilor asupra procedurilor stocate, functii si pachete (Oracle7 Procedural Option).

Puteti sa permiteti accesului unui rol asupra unui obiect. Fiecare utilizator caruia ii este asignat acel rol poate utiliza obiectul respectiv. De exemplu : GRANT SELECT ON EMP TO ROLE_2; Optiunea 'WITH GRANT OPTION' nu este permisa in acest caz. Violarea Drepturilor de Acces

Daca incercati sa executati o operatie neutorizata ( de exemplu stergerea dintr-o tabela fara a avea dreptul DELETE ), ORACLE nu va permite ca operatia sa aiba loc.

Daca primiti mesajul de eroare ORACLE ' table or view does not exist', aceasta poate insemna doua lucruri :

181

* aveti o tabela sau o imagine cu nume care nu exista * ati incercat sa executati o operatie asupra acelei tabele sau imagini pentru care nu aveti drepturile corespunzatoare.

Comanda REVOKE

Pentru a retrage un drept acordat, utilizati comanda REVOKE. Este similara cu GRANT : REVOKE drepturi ON tabela sau imagine FROM utilizatori;

Cand utlilzati comanda REVOKE, drepturile specificate sunt anulate utilizatorilor enumerati, si celorlalti utilizatori carora acestia le-au transmis aceste drepturi.

Pentru a anula toate drepturile asupra DEPT de la ADAMS, introduceti REVOKE ALL ON EMP FROM ADAMS; Revoke succeeded.

Drepturile publice sunt retrase utilizand comanda REVOKE : REVOKE SELECT ON EMP FROM PUBLIC;

182

Pentru a afla acre utilizatori au drepturi asupra tabelelor imagi nilor sau secventelor dvs., executati o cerere catre imaginea Dictionarului de Date USER_TAB_GRANTS, sau USER_COL_GRANTS.

Crearea unui SYNONYM pentru o Tabela, Imagine sau Secventa

Pentru a referi o tabela detinuta de un alt utilizator, trebuie sa prefixati numele tabelei cu numele utilizatorului care a creat-o urmat de punct (.).

Pentru a referi tabela EMP detinuta de SCOTT, introduceti : SELECT * FROM SCOTT.EMP;

Alternativa este de a crea un sinonim ( alt nume ) pentru tabela sau imaginea data.

Pentru a referi tabela EMP a lui SCOTT doar cu numele 'EMP', introduceti : CREATE SYNONYM EMP FOR SCOTT.EMP;

Acum, cand executati o cerere asupra tabelei EMP a lui Scott, doar introduceti : SELECT * FROM EMP;

183

Doar DBA poate crea sinonime PUBLICe la care toti utilizatorii sa aiba acces. CREATE PUBLIC SYNONYM nume_sinonim for [proprietar.] nume_obiect;

Un sinonim public poate fi eliminat prin tastarea : DROP [ PUBLIC ] SYNONYM nume_sinonim;

Sinonimele sunt utilizate din motive de sceuritate si comoditate, incluzand : * pentru a referi o tabela, secventa sau imagine fara a specifica detinatorul obiectului * pentru a furniza un alt nume pentru tabela. Din motive de performanta, du e recomandabila utilizarea de sinonime la referirea de tabele in aplicatii. CAPITOLUL 18

OBIECTE IN BAZELE DE DATE : SECVENTIALE SI INDEXATE Acest paragraf descrie cum se poate indexa o tabela pentru a imbunatati timpul de raspuns in cazul unei interogari. Crearea si utilizarea accesului secvential este de asemenea discutata (aceasta permite atribuirea automata de numere de secventa unice in cadrul unei aplicatii.) * Generatorul de numere de secventa In server-ul Oracle versiunea 6, generatorul de numere de secventa poate fi utilizat pentru a genera automat numere de secventa pentru rinduri in cadrul tabelelor. De exemplu se poate folosi generatorul pentru a produce cheii primare unice.

184

Pentru a genera automat numere de secventa, trebuie sa definiti o secventa folosind comanda CREATE SEQUENCE. Sintaxa este urmatoarea: CREATE SEQUENCE [user.] sequence_name [ increment by n] [ start with n] [ maxvalue n | nomaxvalue ] [ minvalue n | nominvalue ] Toti parametrii comenzii sunt optionali si au urmatoarea semnificatie: + user: proprietarul secventei.Implicit este user-ul care a generat comanda CREATE SEQUENCE + sequence_name: numele de secventa care respecta conventiile SQL de denumire a obiectelor + INCREMENT BY: determina intervalul dintre numerele de secventa generate. Daca valoarea este pozitiva, atunci numerele de secventa vor creste. Daca valoarea este negativa atunci acestea vor scade. Se poate folosi orice intreg nenul. Implicit aceasta valoare este 1 + START WITH: specifica primul numar de secventa care va fi generat. Implicit este 1 pentru indexi crescatori si MAXVALUE pentru indici descrescatori + MINVALUE| valoarea minima a secventei ce va fi generata.Implicit este 1 + NOMINVALUE pentru indici crescatori si 10E27-1 pentru indici descrescatori + MAXVALUE| valoarea maxima ce va poate fi generata.Implicit este 1 pentru + NOMAXVALUE secvente descrescatoare, si -1 pentru secvente crescatoare. Orice incercare de a genera numere de secventa peste aceasta valoare va esua si se va intoarce un cod de eroare. Urmatoarea comanda creaza o secventa pentru coloana DEPTNO a tabelei DEPT. CREATE SEQUENCE dept_sep INCREMENT BY 10 START WITH 10 MAXVALUE 10000; Dupa ce o secventa a fost creata ea poate fi folosita pentru a genera numere unice de secventa. * Generarea de numere de secventa cu NEXTVAL NEXTVAL este utilizata pentru a extrage numere de secventa

185

succesive dintr-o secventa specificata. Cind se acceseaza NEXTVAL on nou numar de secventa este generat. SELECT dept_seq.NEXTVAL FROM SYS.DUAL ;; NEXTVAL ------------10 Daca se reexecuta comanda SQL anterioara valoarea creste cu 10. SELECT dept_seq.NEXTVAL FROM SYS.DUAL ;; NEXTVAL ------------20 Prima valoare obtinuta este 10 si aceasta se incrementeaza apoi cu pasul 10. Nota: + intodeauna se prefixeaza NEXTVAL cu numele de secventa + daca se refera NEXTVAL de mai multe ori pentru o singura comanda SQL orice referire va intoarce aceasi valoare. NEXTVAL este foarte folositoare in comenzi DML. De exemplu cind se completeaza o tabela se poate folosi o secventa pentru a produce valori unice pentru coloana cu cheii primare a tabelei. Exemplul urmator foloseste secventa dept_seq pentru a adauga cheii primare unice in tabela DEPT. INSERT INTO DEPT VALUES (dept_seq.NEXTVAL, 'ACCOUNTING', `NEW YORK'); 1 record created SQL> SELECT * FROM DEPT; DEPTNO DNAME LOC ------------ -------------- -----------------10 ACCOUNTING NEW YORK

Inaintea versiunii 6, numere unice de secventa erau generate la nivelul aplicatiilor. De exemplu, o modalitate obisnuita de implementare este de a forta fiecare tranzactie sa blocheze tabela

186

cu numarul de secventa sa incrementeze secventa si apoi sa elibereze resursa. In aceasta implementare, numai un singur numar de secventa poate fi generat la un moment dat. Generatorul de numere de secventa ORACLE permite generarea simultana a multiple numere de secventa de catre useri diferiti. Cind un astfel de numar este generat, secventa este incrementata indiferent de tranzactiile in desfasurare. Daca doi useri acceseaza aceeasi secventa in acelasi timp, atunci fiecare user poate sa obtina eroare deoarece numere de secventa sunt de asemenea generate de al doilea user. Doi useri nu vor genera niciodata acelasi numar de secventa utilizind aceiasi secventa. Numere de secventa pot fi "sarite" daca un user nu-si termina o tranzactie sau daca aceasta sfirseste in mod anormal. * Utilizarea numerelor de secventa cu CURRVAL Pentru a accesa un numar de secventa care tocmai a fost generat (numarul de secventa curent ) se foloseste pseudo-coloana CURRVAL. CURRVAL reprezinta ultima valoare intoarsa unui program. Cind se adreseaza NEXTVAL pentru o secventa data, numarul de secventa curent este plasat in CURRVAL. NEXTVAL trebuie folosit pentru a genera numere de secventa in sesiunea curenta a unui user, inainte de a putea adresa CURRVAL. INSERT INTO DEPT_HISTORY VALUES (dept_seg.CURRVAL, 'ACCOUNTING' , `NEW YORK'); 1 record created. SQL> SELECT * FROM DEPT_HISTORY DEPTNO DNAME LOC ------------------ ------------ ----------------10 ACCOUNTING NEW YORK * Reguli de folosire NEXTVAL si CURRVAL NEXTVAL si CURRVAL pot fi folosite in cadrul: + clauza SELECT dintr-o declaratie SELECT (exceptie la afisari) + lista VALUES dintr-o declaratie INSERT + clauza SET dintr-o declaratie UPDATE + in afara SELECT * Restrictii de folosire NEXTVAL si CURRVAL NEXTVAL si CURRVAL nu pot fi folosite: + intr-o lista SELECT din VIEW + impreuna cu cuvintul cheie DISTINCT + cu clauzele ORDER BY, GROUP BY, CONNECT BY, sau HAVING

187

dintr-o declaratie SELECT + cu operatorii UNION, INTERSECT, MINUS Secventele sunt tratate in mod similar cu tabelele si pot fi modificate sau abandonate. Proprietarul unei secvente poate de asemenea atribui privilegii si altor useri asupra secventei. * Modificarea unei Secvente Se foloseste comanda ALTER SEQUENCE pentru a modifica o secventa existenta. AKTER SEQUENCE [user.]sequence_name [INCREMENT BY n] [MAXVALUE n | NOMAXVALUE] [MINVALUE n | NOMINVALUE] De exemplu pentru a seta o noua valoare maxima pentru secventa dept_deq, ALTER SEQUENCE dept_seq maxvalue 100000 Pentru a modifica o secventa este necesar sa fii proprietarul eu sau sa ai dreptul DBA sau sa fi primit dreptul ALTER pentru secventa din partea proprietarului. Nota: + Numai secventele viitoare vor fi influientate de catre comanda ALTER SEQUENCE + Sunt facute anumite verificari. De exemplu o noua MAXVALUE nu poate impune care este mai mica decit numarul de secventa curent + Valoarea START WITH nu poate fi schimbata folosint comanda ALTER SEQUENCE + Secventa trebuie abandonata si recreata pentru a reporni secventa la un numar diferit. * Atribuirea drepturilor asupra Secventelor Proprietarul unei secvente poate atribui altor useri drepturi de ALTER sau SELECT asupra secventei, si WITH GRANT OPTION ramine valida. Detalii in UNIT-ul 17. * Stergerea unei Secvente Folositi comanda DROP SEQUENCE pentru a sterge o definitie de secventa. Sintaxa este: DROP SEQUENCE [user.]sequence_namel

188

Trebuie sa fii proprietarul secventei sau sa ai dreptul de DBA pentru a o sterge. Pentru a sterge secventa dept_seq, tastati: DROP SEQUENCE sept_seq; * Tiparirea Secventelor Toate definitiile secventelor sunt memorate intr-o tabela de secvente. Pentru a vedea secventele la care ai access, interogheaza baza de date urmarind USER_SEQUENCES sau ALL_SEQUENCES. Indexarea Indexarea in sistemul ORACLE are doua principale scopuri: 1. Pentru a accelera afisarea liniilor cu o cheie particulara. 2. Pentru a forta unicitatea valorilor din coloane, de obicei valorile cheii principale. Folosirea indexarii este puternic recomandata pentru a obtine performante mai bune. Retineti ca ORACLE 7 creiaza automat INDEXI pentru coloanele care au setate PRIMARY KEY sau UNIQUE. Proprietarul unei tabele poate crea indexi pentru ea. Orice user ORACLE care detine dreptul de access INDEX poate creea un index. Odata creat, ORACLE va folosi index-ul ori de cite ori este posibil pentru a accelera accesul datelor. Acest lucru se face in mod automat si deobicei nu este necesara interventia userului care poate sa nu stie de existenta acestul index. * Structura unui INDEX ORACLE ORACLE foloseste arbori B pentru indexare. Timpul de access este independent de volumul de date indexat. Fiecare index construit de ORACLE contine un numar de pagini memorate in arbore. Fiecare pagina contine un numar de cheii. ORACLE gestioneaza aceasta structura la fel cum sunt inserate sau sterse linii. Valorile NULL nu sunt memorate in index, si din fericire nu ocupa spatiu. -------- Aici se afla poza de la pagina 18-9 -------* Tipuri de INDEX TYPE DESCRIERE ---------- ---------------------------------------------------------UNIQUE asigura ca valorile din coloanele specificate sunt unice NON UNIQUE asigura obtinerea cit mai repede a rezultatului (implicit) SINGLE COLUMN exista numai o coloana in index

189

CONCATENATED mai mult de 16 coloane specificate in index. * Crearea unui Index Index ORACLE poate fi creat in linia de comanda cu comanda CREATE INDEX. CREATE [UNIQUE] INDEX index_name ON table (column [m]...) * Crearea unui INDEX pentru a imbunatati timpul de raspuns Pentru a creea un index numit I_NAME care va fi folosit pentru a imbunatatii timpul de interogare , introduceti: CREATE INDEX I_ENAME ON EMP (ENAME); * Crearea unui INDEX pentru a asigura unicitatea Indecsi unici sunt creati automat ca un rezultat al constantelor PRIMARY KEY sau UNIQUE in tabela. Oricum , se mai pot creea folosind comanda CREATE UNIQUE INDEX. Pentru a evita valori duplicate in coloana EMPNO, introduceti: CREATE UNIQUE INDEX I_EMPNO ON EMP (EMPNO); Index-ul urmator asigura unicitatea valorii introduse in tabela SHIPMENTS. Acesta este denumit index CONCATENATED. CREATE UNIQUE INDEX ORDER ON SHIPMENTS (S_Num, P_Num); * Stergerea unui INDEX Pentru a sterge definitia unui index din tabela de date , introduceti: DROP INDEX indexname; * Cind este folosit un INDEX ?

190

Folosirea unui INDEX depinde in parte de optimizatorul ORACLE in momentul executiei. ORACLE 7 permite ambele metode de optimizare SQL, functie de un set de reguli sau functie de cost. Reguli de folosire al unui index Oracle decide cind este adecvat sa foloseasca indexi. Oracle tine seama de coloanele indexate si de tipul indexului si decide functie de urmatoarele reguli: 1. Indexii de pe coloane trebuie adresati in clauza WHERE: Urmatoarea interogare nu foloseste un index atita timp cit clauza WHERE nu este prezenta: SELECT ENAME,JOB,SAL,COMM FROM EMP; Urmatoarea indetogare va folosi un index pe coloana ENAME: SELECT * FROM EMP WHERE ENAME = 'JHONES'; 2. Un index nu va fi folosit daca coloana referita in clauza WHERE face parte dintr-o expresie sau functie. Exemplul urmator nu foloseste index deoarece coloana este parte a unei functii: SELECT * FROM EMP WHERE UPPER(ENAME)= 'JHONES'; In mod similar daca HIREDATE a fost indexata, aceasta interogare nu va folosi index deoarece este o expresie: SELECT * FROM EMP WHERE HIREDATE+7 = '01-JAN-84'; * Utilizarea indexarii functie de cost Modulul de optimizare bazat pe costul executiei decide un plan de executie pentru o secventa SQL calculind costul cailor alternative folosind informatii statistice acumulate daca este posibil. De obicei se va decide cea mai buna cale de utilizare a unui index. * Sugestii pentru INDEXARE + O tabela cu mai mult de 200 linii va beneficia din indexare pentru imbunatatirea performantelor, daca mai putin de 10%

191

din linii vor fi intoarse in cazul unei interogari. + Indexati toate coloanele acolo unde sunt cerute valori unice. + Daca doua sau mai multe coloane sunt utilizate in mod frecvent impreuna in clauza WHERE sau JOIN atunci creeati un index concatenat. (CONCATENATED INDEX) + Evitati mai mult de trei indexi pentru o tabela. In acest caz va fi o supraincarcare in cazul unei operatii DML. (aceasta regula s-ar putea sa nu fie valabila pentru tabele la care SELECT este operatiunea cea mai frecventa, de exemplu tabele de referinte.) Indexare si Imbinare Daca nu exista index in cadrul coloanelor IMBINATE atunci se poate obtine o "sortare-imbinata". Asca inseamna ca fiecare este sortata separat si apoi listele sortate sunt imbinate . De obicei coloanele folosite pentru imbinari trebuie sa fie indexate. Daca numai una din tabele are un index utilizabil, atunci cealalta tabela este tabela conducatoare. De exemplu: SELECT ENAME, DNAME FROM DEPT, EMP WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO Daca numai EMP.DEPTNO este indexata , atunci DEPT este tabela conducatoare. Acest lucru este normal deoarece DEPT intoarce mai multe linii decit EMP. Daca ambele sunt indexate, Oracle alege tabela conducatoare cintarind rangurile celor doua sisteme. Daca rangurile sunt egale atunci Oracle alege tabela care este listata ultima in clauza FROM. Asa ca trebuie listate tabele mari cu cel mai mic numar de linii la sfirsitul clauzei FROM. SELECT ENAME, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO

Unit 18 Exercitii 1. Creati un indice neunic in coloana Projid a tabelei de atribuire. 2. Interogati tabela DDT (data dictionary table) pentru a obtine informatii despre indexii folositi (USER_INDEXES). Solutii: 1.

192

CREATE INDEX ASG_PROJID ON ASSIGNMENTS (PROJID); 2. SELECT TABE_NAME, INDEX_NAME FROM USER_INDEXES;

CAPITOLUL 19

INTRODUCERE IN PL/SQL

CE ESTE PL/SQL ? * Un limbaj procedural * Un vehicul pentru procesarea tranzactiilor * O tehnologie disponibila in citeva aplicatii ORACLE * O extensie SQL * Ce este PL/SQL ? PL/SQL (Procedural Language /SQL) este o extensie la SQL, incorporind multe facilitati ale limbajalor de programare din ultimii ani. El permite ca manipularea datelor si procedurile de interogare din SQL sa fie incluse in blocuri stucturate si proceduri, PL/SQL devenind astfel un puternic limbaj de procesare al tranzactiilor. Avantaje ale PL/SQL 1. Stuctura de bloc PL/SQL este un limbaj structurat, adica programele pot fi impartite in blocuri logice, fiecare continind resursele necesare in acel bloc. variabilele pot fi declarate local in cadrul unui bloc in care vor fi folosite, iar tratarea erorilor (sau Exceptiile) se poate face in blocul in care apar. 2. Controlul executiei Deciziile, buclele si salturile pot fi folosite pentru a controla executia programelor, decizind daca si cind SQL si alte actiuni sa fie executate. Aceste facilitati permit aplicatiilor ORACLE cum ar

193

fi SQL*Forms, de a grupa comenzi si de a controla executia lor prin PL/SQL. 3. Portabilitatea Deoarece PL/SQL deriva din ORACLE, programele pot fo portate pe toate masinile ce suporta ORACLE si PL/SQL. 4. Integrarea PL/SQL joaca un rol din ce in ce mai important in RDBMS si in aplicatiile ORACLE. Variabilele si tipurile de date din PL/SQL sunt compatibile cu cele din SQL.PL/SQL acopera golul dintre nevoia de access la tehnologia bazelor de date si nevoia de facilitati pentru programarea procedurala. 5. Performantele Utilizarea PL/SQL poate ajuta la imbunatatirea performantelor aplicatiilor. Avantajele difera , functie de mediul in care PL/SQL este folosit. Aceste avantaje vor fi discutate mai tirziu in acelasi unit. --------- Desene pag 19-4 --------Structura PL/SQL Fiecare unit al PL/SQL contine unul sau mai multe blocuri. Aceste blocuri pot fi complet separate sau lipite unul de altul. Astfel, un bloc poate fi numai o mica parte a altui bloc, care la rindul lui poate fi numai o parte din intreegul program. De obicei, un bloc poate fi un bloc anonim sau un sub-program. + Blocuri anonime Uzual sunt blocurile fara un nume. Aceste blocuri sunt declarate in punctul din aplicatie unde vor fi folosite, si transferate modulului PL/SQL la momentul executiei. Blocurile anonime pot apare in cadrul unui program precompilat (sau program OCI) si cu SQL*Plus sau SQL*DBA. Partile de executie din SQL*Forms contin asemenea blocuri. + Sub-programe Acestea sunt denumite blocuri PL/SQL. Pot fi declarate ca proceduri sau ca functii. In ultimul caz, ele intorc o valoare daca sunt apelate. SQL*Forms permite ca procedurile si functiile sa fie declarate ca parte a Form-ului, si apelate din orice punct. In acest curs ne vom concentra mai mult asupra blocurilor anonime. Definirea unui bloc anonim este urmatoarea:

194

--------------------------------------------------| DECLARE | | Definitia obiectelor PL/SQL care vor | | fi folosite in acest bloc. | --------------------------------------------------| BEGIN | | Actiuni executabile | --------------------------------------------------| EXCEPTION | | Tratarea erorilor (cazuri de exceptie) | | ce trebuie facut daca o actiune cauzeaza | | o eroare | | END; | --------------------------------------------------Cuvintele cheie BEGIN si END sunt obligatorii si delimiteaza corpul actiunii ce urmeaza a fi executate. Sectiunea DECLARE este optionala si se foloseste pentru a defini obiecte PL/SQL cum ar fi variabile folosite in cadrul blocului sau un bloc inclus in acesta. La sfirsit sectiune EXCEPTION este folosita pentru a minui erori predefinite, si defineste actiunile ce vor fi intreprinse daca astfel de conditii apar.De asemenea, sectiunea EXCEPTION este optionala, si este plasata imediat inainte de clauza 'END'. Sa urmarim un exemplu de bloc, si sa fim atenti la structura si tipul actiunilor : DECLARE qty_on_hand NUMBER(5); BEGIN SELECT quontity INTO qty_on_hand FROM inventory WHERE product = 'TENNIS RACKET'; IF qty_on_hand > 0 THEN UPDATE inventory SET quantity = quantity -1 WHERE product = 'TENNIS RACKET'; INSERT INTO purchase record VALUES ('Tennis Racket purchased', SYSDATE); ELSE INSERT INTO purchased_record VALUES ('OUT of Tennis Rackets', SYSDATE); END IF; COMMIT; EXCEPTION WHEN no_data_found THEN INSERT INTO error_table

195

VALUES ('Product Tennis Rackets not found'); END;

Retineti ca sectiunea de cuvinte cheie DECLARE, BEGIN, EXCEPTION nu sunt urmare de ';' dar END si toate celelatle instructiuni PL/SQL au nevoie de ';'. Acest lucru permite sa scriem mai multe instructiuni pe aceiasi linie daca avem nevoie. Exemplul anterior daclara o variabila PL/SQL qty_on_hand si apoi foloseste instructiunea SELECT pentru a completa cu Tennis Rackets. Tabela 'inventory' este apoi actualizata daca valoarea este pozitiva. Daca instructiunea SELECT esueaza in a gasi o linia cu acest produs, atunci se genereaza eroarea 'no_data_found' si controlul este pasat imediat sectiunii EXCEPTION unde problema este inregistrata in tabela de erori. * Mediul de lucru PL/SQL PL/SQL nu este in sine un produs ORACLE. Este o tehnologie folosita de RDBMS si de anumite aplicatii ORACLE. Blocuri ale PL/SQL sunt pasate de asemenea si procesate de unitatea de executie PL/SQL. Unitatea folosita va depinde de locul in care PL/SQL este apelat. * Unitatea de executie PL/SQL Aceasta unitate executa instructiuni procedurale, dar trimite instructiuni SQL catre Procesorul de Instructiuni SQL in cadrul ORACLE RDBMS. In acest fel unitatea de executie filtreaza instructiunile SQL, si instructiunile procedurale ramase sunt procesate in Unitatea de Executie A Instructiunilor Procedurale, care este in interiorul unitatii de executie. * PL/SQL in programe SQL*Plus si SQL*DBA Blocurile care sunt transmise din acest mediu sunt procesate de catre unitatea de executie in RDBMS.SQL din cadrul blocului nu este spart in instructiuni separate pina cind ajunge la unitatea PL/SQL, unde comenzile SQL sunt trimise unitatii de executie SQL. Acest lucru inseamna ca un singur transfer este necesar pentru a trimite blocul de la aplicatie la ORACLE, imbunatatind performantele in mod special intr-o retea de tipul client-server. --------- Poza de la pag. 19-7 --------Folosirea PL/SQL in SQL*Plus este discutata in Unitul 2. Folosirea PL/SQL in alte medii care folosesc unitatea RDBMS este subiect pentru viitoare cursuri.

196

* PL/SQL in SQL*Forms V3, SQL*Menu V5 si Aplicatii CDE Oracle Multe aplicatii ORACLE, incluzind partea din CDE (Medii de Dezvoltare Cooperante) au propriile unitati de PL/SQL, care sunt independente de orice alta unitate prezenta in RDBMS. Asa cum unitatile rezida in aplicatii comenzile SQL sunt separate inainte de a fi transferate catre ORACLE. Procesarea datelor locale aplicatiilor (care este in interiorul mediului de lucru client, spre deosebire de baza de date) poate fi procesata de Procesorul de Instructiuni PL/SQL, fata de folosirea SQL, deci reducind munca trimisa catre RDBMS, si numarul de locatii de memorie necesare. ------------- Poza 19-8 ------------Retineti ca Procedurile si Functiile declarate ca parte a aplicatiilor CDE si SQL*Forms sunt diferite de acelea care pot fi stocate in baza de date cu optiunea Procedural, altfel structura generala raminind aceiasi. Facilitati PL/SQL Urmatoarea parte a unit-ului discuta avantajele (facilitatile) ale PL/SQL comune fiecarui mediu de lucru unde limbajul este instalat. Acesta este un sumar. + Variabile si Constante pentru memorarea si manipularea valorilor. Tipurile de date includ NUMBER, CHAR si DATE. + SQL suport SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE, COMMIT, SAVEPOINT si ROLLBACK sunt instructiuni suportate. + Tipuri de date compuse Recordurile permit definirea grupurilor de cimpuri si folosirea in blocuri PL/SQL. Versiunea 2 suporta de asemenea tabele, la fel ca sirurile. + Controlul Executiei Instructiunea IF, Bucle, salturi (GOTO) si etichete ofera actiuni conditionale, teste complexe, bucle iterative. + Functii Interne

197

Multe functii SQL sunt disponibile pentru a manipula variabile si valori PL/SQL. + Tratarea Exceptiilor Avertismentele si Erorile sunt definita ca exceptii, care pot fi minuite in fiecare bloc. Exceptiile definite de user pot fi declarate si folosite la fel de bine ca erorile standard ORACLE. + Stocarea de cod in baza de date Optiunea Procedural din ORACLE suporta functii si proceduri care pot fi memorate in baza de date si facute disponibile pentru toate aplicatiile. CAPITOLUL 20

REPREZENTAREA DETELOR

In acest unit vom discuta tipurile de date suportate de PL/SQL, variabile scalare, si cum pot fi manipulate datele si expresiile. Acest unit introduce de asemenea modul de utilizare al PL/SQL cu SQL*Plus, care este o cale interactiva convenabila pentru testarea blocurilor pe care le veti scrie. * Sintaxa de BAZA a PL/SQL Din moment ce PL/SQL este o extensie pentru SQL, regulele sintactice de baza aplicabile la SQL sunt aplicabile de asemenea si la PL/SQL.Iata un rezumat al acestora: + instructiunile pot avea mai multe linii daca este necesar dar cuvintele cheie nu pot avea mai multe linii. + Unitatile lexicale (identificatorii, numele de operatori) pot fi separate de unul sau mai multe spatii, sau alt delimitator care nu poate face parte din unitati lexicale + Cuvintele rezervate (Vezi apendizul B) nu pot fi folosite ca identificatori decit marcate in ghilimele duble( de ex. "SELECT"_ + Identificatorii trebuie sa inceapa cu o litera si pot contine pina la 30 de caractere. + Sirurile trebuie marcate cu ghilemele simple. + Numerele pot fi reprezentate prin valoarea lor (ex. -32.65) sau scrierea stiintifica ( ex. 2E5 inseamna 2x10 la puterea 5 = 200000 ). + Comentariile pot fi marcate cu simbolurile /* si */, caz in

198

care comentariile se pot lungi pe mai multe linii ( tip 'C') sau incepind cu '--' in care sfirsitul liniei marcheaza sfirsitul comentariului. Exemplu: /* Acesta comentariu se prelungeste pe mai multe linii. Orice secventa de cod aflata aici este considerata comentariu. */ COMMIT; --Aici se termina transferul

* Delimitatori Delimitatorii sunt simboluri sau simboluri compuse, care au o semnificatie speciala pentru PL/SQL. Veti recunoaste multe dintre acestia ca operatori pentru SQL. Simboluri simple - Acestea sunt formate dintr-un singur caracter -----------------------------------------------------------------+ * / = > operatorul de adunare operatorul de scadere/negare operatorul de multiplecare operatorul de impartire operator relational operator relational relational != -||^= -||= -||:= asignare => asociere .. rang || concatenare > -||-- comentariu /* -||*/ -||Retineti ca spatiile nu sunt permise intre cele doua caractere ale simbolurilor combinate. * Blocurile Incluse Anumite blocuri pot fi incluse in altele, in orice fel in care instructiunea o permite( nu se recomanda sa se include blocuri in cadrul unor bucle). Partea executabila a unui bloc poate fi sparta in blocuri mai mici, si de asemenea sectiunea EXCEPTION poate

199

include alte blocuri. Exemplu: BEGIN -- actiuni in bucla principala DECLARE -- declaratii de obiecte BEGIN -- actiuni ale blocului EXCEPTION -- ce'i de facut daca apare o eroare in acest bloc. END; -- alte actiuni in blocul principal EXCEPTION WHEN errors_trickle_through THEN BEGIN -- minuire a erorilor in blocul propriu EXCEPTION -- ce'i de facut daca tratarea unei erori -- merge gresit !! END; END; Retineti ca sectiunea DECLARE este optionala ; exemplul prezentat contine citeva blocuri fare sectiunea DECLARE. Domeniul OBIECTELOR "Domeniul" unui obiect este zona unui program in care acest obiect poate fi folosit. Scurt zis este 'Timpul de viata'. Aceste reguli se aplica toturor obiectelor declarate, incluzind variabile, cursor, constante si exceptii definite de utilizator. Domeniul unui obiect este blocul complet in care obiectul este declarat, inclusiv oricare sub-bloc inclus in acest bloc. Obiectele declarate in sub-blocuri sunt valabile pina cind sub-blocul se termina. Exemplu: DECLARE X NUMBER; ----------------| BEGIN | | ... | domeniul

200

| lui DECLARE |x Y NUMBER; -----| | | domeniul lui y | BEGIN | | ... | | END; -----| | | ... | END; ---------------|

Retineti ca pe timpul 'Timpului de viata' al lui y, suntem tot in domeniul lui 'x', si putem defini expresii care sa foloseasca ambele variabile. Sa presupunem ca variabila din sub-bloc nu se numeste 'y' ci 'x'. Cu alte cuvinte, are acelasi nume ca si variabila din sub-bloc. DECLARE x NUMBER; -- variabila x din blocul principal BEGIN ... DECLARE x NUMBER; -- variabila x din sub-bloc BEGIN ... END; ... END; Doua obiecte pot avea acelasi nume, dar definite in doua blocuri diferite. Acolo unde se intilneste aceasta situatie, ca in exemplul anterior, atunci numai obiectul declarat un sub-bloc ( acesta este blocul curent) poate fi folosit. Reguli de VIZIBILITATE In exemplul anterior, variabila 'x' din sub-bloc dezactiveaza folosirea variabilei 'x' din blocul principal pina cind variabile intilnesc sfirsitul de valabilitate. In cadrul sub-blocului, variabila 'x' din blocul principal exista dar nu este vizibila. * Declararea de Variabile si de constante PL/SQL permite o varietate de tipuri de date ce pot fi folosite pentru declararea de variabile si de constante. Variabile in mod optional pot avea asignate valori la declarare, si pot sa-si

201

schimbe valoarea prin asignari ulterioare in cadrul blocului. Constatele sunt identificatori care pastreaza o valoare fixa care trebuie asignata cind constanta este declarata. * Tipurile de DATE SCALARE Aceste sunt tipurile de date care reprezinta o singura valoare.Principalele tipuri de date sunt acelea ce corespund coloanei de tipuri in tabela ORACLE. PL/SQL suporta de asemenea tipurile booleene. TIPUL NUMERIC NUMBER Valoare numerica cu precizia de 38 de cifre. Valorile sunt rotunjite la numere intregi mai putin atunci cind este data scala.( ex. NUMBER(7,2) inseamna 7 cifre, cu 2 zecimale. Implicit precizia este de 38 cifre.) TIPUL CARACTER VARCHAR2 Folosit pentru a memora variabile de tip caracter.Lungime implicita 1 caracter. Maxima permisa 32767. ex. VARCHAR2(30) CHAR PL/SQL Versiunea 1:la fel ca VARCHAR2, dar cu lungimea maxima de 255 PL/SQL Versiunea 2:Lungimea poate fi mai mare de 32767 caractere. TIPUL BOOLEAN BOOLEAN Pentru minuirea valorilor booleene TRUE si FALSE. Rezultatul expresiilor booleene poate fi asignat acestor variabile si testat mai tirziu in instructiuni conditionale. TIPUL DATA DATE Datele valide sunt intre 4712 BC si 4712AD. * Declararea VARIABILELOR Variabilele PL/SQL pot fi declarate si optional le pot fi asignate o valoare initiala, in sectiunea DECLARE a unui bloc. Alte variabile referite in partea declarativa trebuie declarate separat in declaratiile anterioare. Sintaxa: indentificator tipdata [(precizia,scala)] [NOT NULL] [ := expresie ] ; Unde 'expresie' poate fi o alta variabila, sau o expresie cu functii si operatori. Daca o valoare initiala nu este asignata,

202

atunci variabila va contine o valoare nula pina cind ii va fi asignata ulterior o valoare. Constanta NOT NULL nu mai este permisa in aceasta situatie. Exemple: v_count NUMBER NOT NULL := 0; v_salary NUMBER(7,2); v_annsal NUMBER(9,2) := month_sal * 12; -- mount_sal trebuie sa existe deja postcode CHAR(7); surname VARCHAR2(25) := 'Skywalker' ; v_message VARCHAR2(80) := 'May the course be woth you!' ; married BOOLEAN := FALSE; today DATE := SYSDATE;

Este indicat sa nu alegeti acelasi nume (identificator) pentru o variabila ca nume pentru coloanele din tabela folosite in cadrul blocului. Daca variabilele PL/SQL apar in instructiuni SQL si au acelasi nume ca coloana, atunci ORACLE considera ce se refera coloana. * Declararea CONSTANTELOR Constantele permit asignarea unei valori unui identificator, pentru o viitoare referire in cadrul unui bloc. Orice incercare de a modicica valoarea unei constante va cauza producerea unei erori PL/SQL. Sintaxa: identificator CONSTANT tipdata [(precision,scala)] := expresie ; Exemple: pi CONSTANT NUMBER(9,5) := 3.14159 ; vat CONSTANT NUMBER(4,2) := 17.5 ;

* ATRIBUIRILE si EXPRESIILE Instructiunile de atribuire PL/SQL permit unei valori de a fi atribuite sau reatribuite unei variabile dupa sectiunea DECLARE din bloc. Variabila care va primi noua valoare trebuie explicit

203

numita in partea stinga a operatorului de asignare. Asta este, nu se poate face referinta indirecta via o alta variabila.(Unele unitati PL/SQL cum ar fi SQL*Forms includ unele facilitati pentru adresare indirecta.) Sintaxa: identificator := expresie ; Unde 'identificator' este numele variabilei tinta, sau cimp, pentru a primi valoarea 'expresie'. 'Expresie' poate fi literal, numele unei alte variabile existente, sau alta expresie necesara pentru a determina valoarea ce va fi asignata. De obicei, cele mai multe din expresiile disponibile in inderogarile SQL , clauza SELECT sunt disponibile aici. Functiile si expresiile permise in PL/SQL vor fi discutate mai tirziu in acest UNIT. Exemple: v_count := v_count +1; ann_sal := mount_sal * 12 +NVL(comm,0); lev := 6; mess := 'The current level is ' || TO_CHAR(lev) ; v_ename := 'KING'; Valorile pe care le pot lua variabilele booleene pot fi TRUE si FALSE, ca rezultat a unei expresii booleene. Exemple: overpaid := ann_sal > 35000 ; male := UPPER(title) == 'MR' ; salary_ok := NOT overpaid ; female := NOT male ; switch1 := TRUE; switch2 := FALSE;

Accesarea variabilelor NON PL/SQL Variabilele declarate in mediul de lucru 'masina' pot fi referite in instructiuni PL/SQL. Aceasta include variabilele de lucru ale

204

masinii declarate in programele precompilate. Adresarea variabilelor non-PL/SQL trebuie facuta prin prefixarea cu ':' pentru a le distinge de declararea de variabile PL/SQL. Exemple: :screen_field1 := ann_sal ; :warp_factor := 9 ; :global.var1 := 'YES' ;

Detalii despre modul de minuire al variabilelor NON PL/SQL sunt descrise in cursuri ORACLE special destinate acestor variabile. * Conversii de tipuri de date PL/SQL incearca sa converteaza dipurile de date in mod dinamic daca sunt mixate in cadrul unei instructiuni. De exemplu daca un numar este asignat unei variabile CHAR, atunci in mod automat numarul este translatat astfel incit va putea fi stocat in cariabila de tip CHAR. Exemple: sal_message VARCHAR2(12) := 3500; Situatia inversa se aplica de asemenea, salary NUMBER(12,2) := sal_message; Oricum, o eroare va fi generata daca valorile sunt incompatibile: salary := 'King earns $5000'; -- eroare Dovedind ca sunt compatibile, se pot asigna caractere in variabile DATE si vice-versa: today VARCHAR2(9) := SYSDATE ; hired DATE := '21-JAN-1992' ;

In cadrul expresiilor trebuie sa va asigurati ca tipurile de date sunt aceleasi. Daca apar tipuri diferite de date in aceiasi expresie, atunci se foloseste cea mai potrivita functie de conversie:

205

TO_CHAR TO_DATE TO_NUMBER

PL/SQL va incerca sa faca conversia, daca este posibil. De obicei, PL/SQL este mai pretentios decit SQL daca tipurile de date sunt mixate in cadrul unei expresiilor. Deci daca nu sunteti sigur, folositi cea mai potrivita functie de conversie. Exemplu: v_message VARCHAR2(80) := 'SCOTT earns' || TO_CHAR (month_sal*12) ;

Precedenta operatorilor Operatorii logici, aritmetici si de concatenare folositi in PL/SQL sunt aceeasi ca in SQL. In plus mai exista un operator exponential (**) . Ordinea in care operatiile sunt realizate poate fi controlata folosind paranteze, ca in SQL. Reamintim ordinea naturala a operatiilor in cadrul unei expresii: Ordinea de evaluare a operatorilor -----------------------------------------------------------------------------| | | OPERATOR | OPERATIE | |----------------------------------------------------------------------------| |Primul | ** , NOT | exponential, negatie logica| | |+,| identitate, negatie | | | * , / | inmultire, impartire | | | + , - , || | adunare, scadere, | | | | concatenare | | | = , != , , = | comparatie | | | IN NULL, LIKE, BETWEEN, IN | | | | AND | conjunctie | |Ultimul| OR | incluziune | |----------------------------------------------------------------------------| * Functii interne Multe din functiile disponibile in SQL sunt de asemenea disponibile si in PL/SQL. Acestea includ: + Functii numerice pentru o singura linie

206

+ Functii caracter pentru o singura linie + Functii de conversie de tip de data + Functii de timp + Functii diverse In plus PL/SQL ofera doua functii pentru minuirea raportatea erorilor denumite SQLCODE si SQLERRM care vor fi discutate in unitul urmator. Functii nedisponibile in instructiuni structurale sunt: GREATEST and LEAST AGV, MIN, MAX, COUNT, SUM, STDDEV si VARIANCE

* Blocuri PL/SQL in buffere SQL |-----------------------------------------------------------------| | SQL> DECLARE | | 2 x NUMBER(7,2); | | 3 BEGIN | | 4 SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno= &&n; | | 5 IF x | |-----------------------------------------------------------------| + Buffer-ul se inchide cu un '.' + Executia buffer-ului de face cu RUN sau '/'

Folosirea PL/SQL in SQL*Plus Limbajul PL/SQL este permis si in SQL*Plus Versiunea 3.0 sau mai mare. Deoarece SQL*PLUS foloseste unitatea de executie PL/SQL in RDBMS, este necesar ca ORACLE RDBMS sa foloseasca aceasta facilitate. Aceasta optiune este: Procedural Option (Oracle7 Server)

SQL*Plus este un bun instrument pentru testarea blocurilor PL/SQL,de aceea il vom folosi si noi pentru partea practica a cursului. Sunt doua cai pentru a prelucra blocuri PL/SQL in SQL*Plus: + Se defineste un bloc in buffer-ul SQL, si apoi se ruleaza + Se defineste un bloc ca parte a unui script SQL*Plus, si apoi se ruleaza scriptul

207

* Declararea de blocuri PL/SQL in buffere SQL Acolo unde PL/SQL nu se foloseste, bufferul SQL poate contine numai o singura instructiune SQL. Daca se plaseaza o alta instructiune in buffer aceasta o suprascrie pe prima. De acea un bloc PL/SQL este tratat ca o instructiune continua iar ':' intr-un bloc un inchid si nici nu ruleaza bufferul. SQL*Plus detecteaza inceputul unui bloc PL/SQL dupa introducerea cuvintelor cheie DECLARE si BEGIN la promptul 'SQL >'.Bufferul poate fi inchis fara a executa blocul sau programul prin introducerea unui '.' la prompt. Exemplu: SQL> DECLARE 2 x NUMBER(7,2); 3 BEGIN 4 SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno = 7788; 5 IF x Continutul bufferului poate fi editat in maniera obisnuita sau salvat intr-un fisier folosind comanda SQL*Plus "SAVE". Pentru a rula buffer-ul PL/SQL, tastati comanda RUN sau '/' la promptul SQL. Daca executia reuseste fara tratari de eroare atunci singurul mesaj care apare ar trebuie sa fie: 'PL/SQL procedure seccessfully completed'

* Folosirea de blocuri PL/SQL in cadrul fisierelor SQL*Plus Fisiere SQL si comenzi SQL*Plus pot include blocuri PL/SQL care se comporta ca o singura instructiune in cadrul scriptului.Fisierul poate fi editat in maniera obisnuita, folosind comenzi ale sistemului de operare si editoare, sau cu ajutorul comenzii "SAVE" din buffer-ul SQL cum a fost mentionat mai inainte. Retineti ca comenzile SQL*Plus nu pot apare in interiorul blocului PL/SQL dar pot fi incluse ori unde in alta parte in fisier. Variabilele de substitutie din SQL*Plus pot fi referite din cadrul blocului, dar retineti ca ele sunt inlocuite cu continutul variabilelor INAINTE ca codul sa fie complet interpretat sau executat. Exemplu:

208

SET ECHO OFF BEGIN INSERT INTO dept ( deptno, dname ) VALUES ( &1, ' &2 ' ); COMMIT; EXCEPTION WHEN dup_val on index THEN INSERT INTO tav VALUES (' Duplicate departament No.'); END; / SELECT * FROM error tab; SET ECHO ON SQL*Plus - descoperind ce se intimpla + dupa rularea unui bloc PL/SQL, veti vedea fiecare mesaj de tipul o 'PL/SQL procedure successfully completed' ( procedura PL/SQL terminata cu succes ) o Parse-time Error MEssages ( mesaje de eroare, aparute dinamic in timpul procesarii.) o An 'Unhandled Exception' Message ( Mesaj de eroare netratata.) + Instructiunile PL/SQL nu pot scrie pe ecran ! o Mesajele sunt scrise intr-o tabela si dupa acea se parcurge tabela o Scrie mesajele intr-o variabila de asociere si apoi foloseste comanda PRINT dupa ce blocul a rulat. o Se apeleaza o procedura care afiseaza mesajele pe ecran

Cum se pot afla rezultatele actiunilor PL/SQL Daca apare vreo eroare netratata in timpul compilarii sau al executiei unui bloc, atunci sunt afisate mesaje pentru a informa utilizatorul ce eroare a aparut, o explicatie a erorii si o interpretare a liniei(lor) care au generat eroarea. Oricum, continutul variabilelor si al tabelelor bazei de date nu pot fi afisate pe ecran in timpul executiei blocurilor PL/SQL in sesiuni SQL*PLus (cel putin pina cind nu sunt folosite procedurile pachetului DBMS_OUTPUT). Trebuie sa scrieti orice rezultat pe care doriti sa-l afisati intr-o tabela in baza de date si dupa executie sa parcurgeti tabela. Aceasta parcurgere poate fi facuta in acelasi fisier care cuprindea si blocul, ca in exemplul anterior. Situatia este diferita in aplicatii cum ar fi SQL*Forms, unde blocurile PL/SQL pot afisa variabile direct pe ecran prin folosirea unor functii interne. Apelul Functiilor si Procedurilor PL/SQL memorate

209

Atunci cind subprograme (functii si proceduri) PL/SQL sunt memorate in baza de date, ele pot fi apelate ca parte a unui alt bloc PL/SQL, daca cel care face apelul are drepturi suficiente. Sintaxa generala a apelului este: nume-Procedura [ ( param1, param2, param3, ... ) ];

La apelare, parametrii trebuie pusi in ordinea de definire. Aceasta inseamna si tipurile de date trebuie sa fie aceleasi cu cele definite. Anumiti parametrii pot avea valori implicite, dar daca o valoare este data ca parametru atunci toti parametrii anteriori trebuie folositi. In exemplul urmator, procedura CLEAR_DEPT are doi parametrii disponibili. Primul parametru DEPARTAMENT_NAME ( datatype VARCHAR2 ) si al doilea parametru DELETE_DEPARTAMENT ( datatype BOOLEAN cu valoarea implicita FALSE ). CLEAR_DEPT( `ACCOUNTING' ); -- al doilea parametru este implicit CLEAR_DEPT ( `ACCOUNTING', TRUE);

Parametrii pot fi folositi alternativ impreuna cu numele formal, prin folosirea operatorului de asociere. In acest caz pozitia lor nu mai este importanta: CLEAR_DEPT ( DELETE_DEPARTAMENT => TRUE, DEPARTAMENT_NAME => `ACCOUNTING' ) ;

In final, deoarece sub-programele trebuie apelate din blocuri PL/SQL, se poate apela din promptul SQL in SQL*Plus prin impachetarea apelului cu BEGIN si END. Aceasta poate fi realizata prin comanda EXECUTE din SQL*Plus. SQL> EXECUTE CLEAR_DEPT( `ACCOUNTING' );

care este identica cu :

210

BEGIN CLEAR_DEPT( `ACCOUNTING '); END;

Unitul 20, EXERCITII In fiecare din urmatoarele exercitii puteti crea blocuri PL/SQL in buffere SQL si puteti salva mai tirziu in fisier, sau puteti alternativ edita fisierul folosind un editor de texte al masinii. In ambele cazuri, retineti numele pe care il dati fiecarui fisier. In multe din exercitii, aveti nevoie de inregistrarea rezultatelor intr-o tabela. Vom folosi pentru aceasta tabela MESSAGES. Definirea acesteia este urmatoarea: Table MESSAGES Coloana Descrierea ------------ ------------------------------------NUMCOL1 NUMBER (9,2) NUMCOL2 NUMBER (9,2) CHARCOL1 VARCHAR2(60) CHARCOL2 VARCHAR2(60) DATECOL1 DATE DATECOL2 DATE 1. Creati un bloc, cu patru variabile: o V_BOOL1 Boolean o V_BOOL2 Boolean o V_CHAR Character ( lungime variabila) o V_NUM Number si apoi atribuiti valori variabilelor dupa cum urmeaza: Variabila Valoare ------------- ----------------------------------------V_CHAR Literar `42 este raspunsul' V_NUM Primele doua caractere din V_CHAR V_BOOL1 TRUE si FALSE functie de cum este V_NUM fata de 100 V_BOOL2 Opus lui V_BOOL1 2. Scrieti si rulati un bloc PL/SQL care accepta soua numere din variabile PL/SQL. Primul din numere trebuie "ridicat la putere" cu cel de-al doilea numar, in cadrul blocului, si rezultatul scris intr-o variabila PL/SQL. INregistrati rezultatul in tabela MESSAGES, si alternativ in variabila de asociere SQL*Plus. (Operatorul exponential in PL/SQL este '**' ).

211

Unit 20 SOLUTII 1. DECLARE V_BOOL1 BOOLEAN; V_BOOL2 BOOLEAN; V_CHAR VARCHAR2(16); -- cel putin 16 caractere V_NUM NUMBER(2); BEGIN V_CHAR := '42 este raspunsul'; V_NUM := SUNSTR(V_CHAR,1,2); -- conversie dinamica la mumar V_BOOL1 := V_NUM 2. DECLARE V_RESULT NUMBER(9,2); BEGIN V_RESULT := &main_var ** &exponent ; -- sau POWER(&main_var,&exponent); INSERT INTO messages(numcol1) VALUES ( V_RESULT ) ; END; Sau o solutie alternativa folosind SQL*Plus : BIND VARIABILES ............. VARIABILE V_RESULT NUMBER BEGIN :V_RESULT := &main_var ** &exponent; END; PRINT V_RESULT

CAPITOLUL 21

INTERACTIUNEA CU ORACLE

In acest unit se va trata modalitatea de access la baza de date si de controlarea tranzactiilor, prin instructiuni SQL in PL/SQL. De

212

asemenea veti vedea cum erorile cauzate de SQL pot fi tratate de catre rutinele de tratare a exceptiilor. * Comenzi SQL in PL/SQL PL/SQL ofera citeva instructiuni procedurale pentru manipularea si testarea datelor, de multe ori fara sa avem nevoie sa apelam comenzi SQL. Aceasta metoda este preferabila, deoarece SQL face access la baza de date. Oricum, cind vrem sa extragem informatii din baza de date, sau sa facem modificari atunci trebuie sa folosim SQL. PL/SQL suporta toate facilitatile DML si toate comenzile de control al tranzactiilor din SQL. Si, bineinteles, instructiunea SELECT poate fi folosita pentru a atribui variabilelor valori din liniile in tabele. Iata citeva puncte mai inportante care trebuie amintite: + Fiecare comanda SQL trebuie terminata de ';' + Un bloc PL/SQL nu este o unitate de tranzactie - COMMIT si ROLLBACK sunt implementate independent de blocuri, dar pot face parte din ele. + Comenzile DDL nu sunt permise in PL/SQL + Comanda SELECT care nu intoarce un singur rind cauzeaza o eroare + Comenzile DML pot procesa mai multe linii * Referirile PL/SQL in comenzi SQL Valorile memorate in variabile si constante PL/SQL pot fi pasate direct comenzilor SQL, unde ele sunt procesate de modulele PL/SQL pe masura ce blocul este executat. Atentie mare ar trebui acordate pentru a nu referi variabile PL/SQL in SQL unde variabilele au acelasi nume cu coloana in tabela. Exemplul urmator ilustreaza aceasta problema. Exemplu: DECLARE empno NUMBER(4) := 7788; BEGIN UPDATE emp SET sal = 9000; WHERE empno = empno; -- unde coloana este egala cu ea insasi ...... END;

213

In exemplul anterior fiecare linie din tabela 'emp' trebuie reactualizata. Fiecare adresare in instructiunea UPDATE catre 'empno' este tratata ca nume de coloana. De aceea, alegeti nume de variabile PL/SQL care nu intra in conflict cu numele coloanelor din tabela pe care doriti sa o folositi. De asemenea, retineti ca atributele si functiile PL/SQL care sunt unice PL/SQL nu pot fi adresate direct din comenzi SQL. Acestea includ SQLCODE si SQLERRM, care vor fi discutate mai tirziu in acest unit. COMENZI PENTRU MANIPULAREA DATELOR

INSERT UPDATE DELETE [LOCK TABLE]

Exemple: DECLARE v_empno NUMBER(4) := 7788 ; BEGIN UPDATE emp SET sal = 9000 ; WHERE empno = v_empno ; ... END;

Nota) Atentie la numele variabilelor ! * Comenzi pentru manipularea datelor ( DML ) Comenzile DML, INSERT UPDATE, DELETE pot fi folosite fara restrictii in PL/SQL. Tabela sau linia apare ca un rezultat al acestor comenzi si apar la sfirsitul tranzactiilor DML, in maniera obisnuita: Exemplu: DECLARE

214

v_empno NUMBER (4) := 7788; BEGIN UPDATE emp SET val = 9000; WHERE empno = v_empno; ... END;

Exemplul de mai sus tinteste liniile pentru UPDATE care au valoarea 'empno' de 7788. Daca zero sau mai multe linii satisfac conditia, comanda este inca incheiata cu succes. * Cursorul implicit - Testarea rezultatelor comenzilor SQL Ori de cite ori sunt executate comenzi SQL, o zona de memorie este deschisa in care comanda poate fi interpretata si executata. Un cursor este un identificator pentru aceasta zona. Comenzile SQL ce fac parte din partea executabila a unui bloc sunt executate in 'cursorul implicit' care are identificatorul 'SQL'. Acest cursor este gestionat automat pentru utilizatori de catre PL/SQL. PL/SQL ofera citeva 'atribute' care ne permit sa determinam ce se intimpla cind cursorul implicit a fost utilizat ultima data. Acestea sunt: SQL%ROWCOUNT - numarul de linii procesate de instructiuni SQL ( valoare intreaga) SQL%FOUND - TRUE daca cel putin o linie a fost procesata, altfel FALSE ( valoare booleana) SQL%NOTFOUND - TRUE daca nu a fost procesata nici o linie altfel FALSE ( valoare booleana)

Aceste atribute pot fi folosite in aceeasi maniera ca functiile in comenzi PL/SQL, dar nu in comenzi SQL. Atributele pot fi folosite in sectiune EXCEPTION a unui bloc pentru a evalua rezultatul unei instructiuni SELECT esuate (cereia i se permite sa intoarca doar o linie), dar probabil ca este mult mai folositor sa evaluam rezultatul operatiei DML. Exemplu: DECLARE rows_deleted NUMBER;

215

BEGIN DELETE FROM dept WHERE deptno = 50; rows_deleted := SQL%ROWCOUNT ; INSERT INTO del_history VALUES ('DEPT', rows_deleted,SYSDATE); END;

Controlul Tranzactiilor La fel ca si ORACLE in general, tranzactiile DML vor incepe la prima comanda ce urmeaza lui COMMIT sau ROLLBACK, si sfirsitul urmatorului COMMIT sau ROLLBACK terminat cu succes. Aceste actiuni pot avea loc intr-un bloc PL/SQL sau ca rezultat al evenimentelor din mediu masinii. Urmatoarele comenzi de control al Tranzactiilor sunt valide in PL/SQL, dar variabilele de mediu ale masinii pot impune unele restrictii de utilizare: COMMIT [ WORK ] ROLLBACK [TO savepoint] SAVEPOINT SET TRANSACTION

Comenzi de blocare, care dureaza pina la sfirsitul tranzactiei pot fi de asemenea include in bloc. Acestea sunt : LOCK TABLE, SELECT .. FOR, UPDATE. Exemple: In exemplul urmator, este prezentat un "rollback" din variabilele de mediu ale masinii ( de exemplu SQL*Plus) pentru a anula orice actiune DML aplicata in bloc de la punctul salvat(savepoint). BEGIN ... SAVEPOINT ok_so_far; ... END; ROLLBACK TO ok_so_far;

216

Exemplul urmator "rools back" toate toate tranzactiile, incluzind orice modificare facute in exteriorul blocului, faca functia UPDATE nu gaseste nici o linie. Altfel, se transmit toate schimbarile in tranzactie. DELETE FROM emp WHERE job = 'CLERK'; BEGIN UPDATE emp SET sal = 8000 WHERE job = 'CAPTAIN' ; IF SQL%NOTFOUND THEN ROLLBACK; ELSE COMMIT; END IF; END;

Retineti ca SQL*Plus trateaza un bloc PL/SQL ca o singura instructiune. Daca optiunea AUTOCOMMIT este activa (ON), actiunile realizate in bloc nu sunt realizate pina cind nu este procesat si sfirsitul blocului. In mod opus, daca o actiune DML cauzeaza o exceptie netratata atunci blocul se va termina cu esec si practic se vor anula actiunile DML din cadrul blocului. * Instructiunea SELECT in PL/SQL SELECT se foloseste ca instructiune executabila in cadrul blocurilor PL/SQL si i se aplica urmatoarea regula: Interogarile trebuie sa intoarca o coloana si numai una, altfel o eroare va fi generata.

De acea, SELECT-ul care nu intoarce nici o linie, sau mai mult de o linie cauzeaza una din urmatoarele erori: ORA-01403 No Data Found (ANSI error 100) Data negasita ORA-01422 Exact fetch returns more than requested number of rows

PL/SQL trateaza aceste erori prin tratarea exceptiilor, care pot fi trasate in sectiunea EXCEPTION a blocului. Dar despre aceste tratatea acestor exceptii vom vorbi mai tirziu in cadrul acestui unit. In mod normal ar trebui folosit SELECT pentru a obtine o

217

singura linie. Urmatoarele clauze sunt permise: SELECT articol, articol, ... INTO variabila, variabila, ... FROM tabela, tabela, ... [WHERE conditie(ii) ] [GROUP BY articol, articol, ... ] [HAVING conditie(ii)] [FOR UPDATE]; * Atributele %TYPE Cind variabile PL/SQL sunt declarate pentru incarcare ulterioara cu valoarea coloanei, trebuie sa va asigurati ca variabila este compatibila ca tip de data cu coloana si ca este suficient de mare pentru a stoca valoarea de pe coloana. Daca nu este atunci PL/SQL va genera eroare. Decit sa incercati sa ghiciti tipul si precizia pentru o variabila, puteti sa va bazati pe definitia coloaneo din Data Dictionary. Acest lucru se face folosind atributul %TYPE. Atributul este prefixat cu numele tabelei si al coloanei, si folosit cind este nevoie de tipul datei in declaratia variabilei: identificator numetabela.coloana%TYPE

Folosind aceasta metoda, tipul de data si dimensiunea sunt determinate atunci cind blocul este compilat. Exemplu: DECLARE v_deptno dept.deptno%TYPE; v_loc dept,loc%TYPE; BEGIN SELECT deptno, loc INTO v_deptno, v_loc FROM dept ... END;

INTRODUCERE IN TRATAREA EXCEPTIILOR (ERORILOR)

218

+ Ce sunt exceptiile ? o Conditii care vor termina un bloc. + Doua tipuri principale o Predefinite o Definite de USER + Tratarea exceptiilor o Previne erorile de a se propaga in afara blocului o Defineste actiunile ce se vor face cind exceptia apare

WHEN identificator_exceptie THEN actiuni; * Introducere in tratarea exceptiilor Asa cum am vazut pe scurt mai inainte, exceptiile sunt identificatori in PL/SQL care pot dispare in timpul executiei unui bloc pentru a termina partea principala a actiunii. Un bloc se va termina INTOTDEAUNA cind apare o exceptie, dar se poate specifica un mod de tratare pentru a realiza actiunea finala inainte ca blocul sa se termine. daca exceptia este tratata, atunci exceptia nu se propaga si in afara blocului. Sunt doua clase principale de exceptii: Predefinite Acestea sunt predefinite de PL/SQL si au asociate coduri specifice de eroare. Definite de utilizator Sunt declarate in bloc de utilizator. Acestea vor fi folosite numai daca se cere acest lucru, dar pot fi de asemenea asociate cu coduri de eroare daca se doreste acest lucru.

In acest unit ne vom concentra asupra exceptiilor interne predefinite. Acestea sunt urmatoarele: Numele exceptiei Codul de eroare ORACLE ----------------- -----------------------------DUP_VA_ON_INDEX -1 INVALID_CURSOR -1001 INVALID_NUMBER -1722 LOGIN_DENIED -1017 NO_DATA_FOUND -1403 (ANSI +100) NOT_LOGGED_ON -1012

219

PROGRAM_ERROR -6501 STORAGE_ERROR -6500 TIMEOUT_IN_RESPONSE -51 TOO_MANY_ROWS -1422 VALUE_ERROR -6502 ZERO_DEVIDE -1476 CURSOR_ALREADY_OPEN -6511 TRANSACTION_BACKED_OUT -61

Identificatori exceptie

Daca orice tip de exceptie este generat controlul este trecut sectiunii EXCEPTION a blocului in care exceptia apare. Daca exceptia nu e minuita aici sau daca nu exista nici o sectiune EXCEPTION atunci blocul se termina cu o exceptie `Unhandled` care poate avea repercursiuni in mediul de inchidere. EXEMPLU: BEGIN INSERT INTO dept (deptno, dname) VALUES (50, `CLEANING`); INSERT INTO dept (deptno, dname) VALUES (50, `TRAINING`); -- Exception DUP_VAL_ON_INDEX raised here

...

END; -- Block terminates which Unhandled Exception - ORA -00001

Pentru a prinde asemenea evenimente si a preveni propagarea exceptiilor catre mediile de inchidere sau blocuri se poate defini identificatorul exceptie in sectiunea EXCEPTION. Sintaxa:

220

WHEN exception-identifier THEN actions; unde `actions` poate fi una sau mai multe declaratii PL/SQL sau SQL fiecare terminata cu ':'. Actiunile unui identificator exceptie sint delimitate fie de sfirsitul blocului (END) fie de inceputul unui alt identificator exceptie (WHEN). Principalele exceptii care pot apare ca un rezultat al declaratiei SELECT sint NO_DATA_FOUND (fara linii returnate) si TOO_MANY_ROWS (mai mult decit o linie returnata). Exemplu: DECLARE v_ename emp.ename%TYPE; v_job emp.job%TYPE; BEGIN SELECT ename, job INTO v_ename, v_job FROM emp WHERE hiredate BETWEEN '1-JAN-92' AND '31-DEC-92'; ... EXCEPTION WHEN no_data_found THEN INSERT INTO error_tab VALUES ('Nobody in 92'); WHEN too_many_rows THEN INSERT INTO error_tab VALUES ('More then one person in 92'); END;

221

Notati ca, citiva identificatori exceptie pot fi definiti pentru bloc fiecare cu setul propriu de actiuni. Totusi cind o exceptie apare numai un identificator va fi procesat inainte de a parasi blocul. Identificatorii exceptie 'WHEN OTHERS'

Desi sectiunea EXCEPTION din exemplul de sus va prinde cele doua exceptii specificate alte tipuri de exceptie se vor strecura in retea mai bine decit definirea unui identificator separat pentru fiecare tip de exceptie se poate folosi identificatorul exceptie 'WHEN OTHERS' care minuieste toate erorile neminuite inca in bloc. Daca e folosit 'WHWN OTHERS' trebuie sa fie codat dupa orice alt identificator exceptie din bloc. Exemplu: BEGIN SAVEPOINT so_far_so_good; INSERT INTO statistics_tab VALUES (18, 25,91); EXCEPTION WHEN dup_val_on_index THEN INSERT INTO error_tab VALUES (`Error during block`); END;

Functii pentru prinderea erorii

Cind o exceptie a aparut, veti dori evaluarea codului erorii asociate sau mesajul eroare.Aceasta poate fi important in minuirea exceptiilor folosind `WHEN OTHERS`, pina cind veti dori a decide ce actiune sa fie dupa eroare. PL/SQL furnizeaza 2 functii in acest scop : SQLCODE intoarce nr. erorii asociata cu exceptia care a aparut (in cazul lui NO_DATA_FOUND acesta va fi codul ANSI +100).Daca e

222

folosit un singur identificator EXCEPTION, functia va intoarce 0. SQLERRM intoarce mesajul complet de eroare asociat cu exceptia (incluzind nr. erorii)

SQLCODE intoarce date numerice, si poate fi asignat unei variabile NUMBER cu precizie implicita.SQLERRM intoarce date caracter.Este recomandat a trunchia valoarea la o lungime cnoscuta inainte de a incerca sa o scriem intro variabila. Exemplu: DECLARE error-message CHAR (100); error-code NUMBER; BEGIN ... EXCEPTION WHEN OTHERS THEN error_message :=SUBSTR(SQLERM,1,100); error_code :=SQLCODE; INSERT INTO errors VALUES (error_message, error_code); END;

SQLERRM are un parametru optional care accepta numarul erorii a carui mesaj e returnat. NOTA: SQLERRM si SQLCODE nu pot fi folosite direct ca parti ale unei declaratii INSERT; valorile lor trebuie sa fie trecute prima data unei variabile. Cum se propaga exceptiile?

223

Cind un subbloc minuieste o exceptie se termina normal si controlul va fi rezumat in blocul e inchidere imediat dupa END-ul subblocului. Totusi cind o exceptie este generata si blocul curent nu are un identificator pentru el exceptia se propaga. Aceasta inseamna ca exceptia se reproduce ea insasi in blocuri de inchidere succesive pina cind un identificator e gasit. Daca nici unul dintre blocuri nu minuieste exceptia atunci o exceptie Unhandled este produsa in mediul gazda. Aceasta saritura intre sectiunile EXCEPTION de la blocurile interne catre cele externe produce actiunile executabile ramase in aceste blocuri sa fie trecute (actiunile intre END-ul unui subbloc si keyword-ul EXCEPTION al blocului de inchidere nu sint procesate). EXEMPLU: BEGIN ... BEGIN ... --Exception X raised at this point EXCEPTION --No handler that deals whith exception X END; ... EXCEPTION --Handler for X present here (i.e. The Buck stops here!) END;

Un avantaj al acestei comportari este ca anumite declaratii care cer minuirea propriilor erori poate fi inclus in propriul bloc lasind minuirea exceptiilor generale blocurilor de inchidere. EXEMPLU:

224

DECLARE e_mess CHAR(80) BEGIN DECLARE v1 NUMBER(4); BEGIN SELECT empno INTO v1 FROM emp WHERE job = 'PRESIDENT'; EXCEPTION WHEN too_many_rows THEN INSERT INTO job_errors VALUES ('More than one President!'); END;

DECLARE v1 NUMBER (4); BEGIN SELECT empno INTO v1 FROM emp WHERE job = 'MANAGER'; EXCEPTION WHEN too_many_rows THEN INSERT INTO job_errors VALUES ('More than one Manager'); END; EXCEPTION WHEN OTHERS THEN e_mess := SUBSTR(SQLERRM, 1, 80);

225

INSERT INTO general VALUES (e_mess); END;

Exercitii

Alterati blocul dvs. produs la Cap. 20 Ex. 2.Redefiniti variabila PL/SQL ca NUMBER(1).Ce se intimpla daca 2 valori de intrare are valorile 4 si 2? Adaugati un Identificator Exceptie la blocul care inregistreaza un mesaj explicit in Messages pentru orice tip de exceptie care poate apare. Apoi lansati blocul din nou. Scrieti un script PL/SQL care primeste la rulare un singur parammetru, unde este furnizt un tip de slujba. Ex. @UNI3_FILE MANAGER

Blocul PL/SQL din fisier trebuie sa SELECT-ezr rinduri din tabela EMP care are tipul job-ului in coloana JOB. (Va referiti la parametru ca '&1'). Trimiteti un mesaj in tabela MESSAGES, in functie de faptul ca se returneaza unul,niciunul sau mai multe rinduri. Ex. 'Jobtype found once' 'Jobtype not found' 'Jobtype found more than once' Inregistrati Jobtype si in tabela MESSAGES, s executati tranzactia, indiferent de mesajul produs. Solutii.

O exceptie VALUE_ERROR este lansata daca valoarea este prea mare pt. variabila.

226

DECLARE V_RESULT NU MBER(9.2) ; V_MESSAGE CHAR(60); BEGIN V_RESULT := &main_var ** &exponent ; -- or POWER (&main_var, &exponent); INSERT INTO messages (numcol1) VALUES (V_RESULT); EXCEPTION WHEN OTHERS THEN V_MESSAGE := SUBSTR(SQLERRM,1,60); INSERT INTO messages (charcol1); VALUES (V_MESSAGE); END;

DECLARE JOBTYPE emp.job%TYPE; BEGIN SELECT job INTO JOBTYPE FROM emp WHERE job = '&1' ; INSERT INTO messages (charcol1, charcol2) VALUES ('&1', 'Jobtype found once'); COMMIT; EXCEPTION WHEN no_data_found THEN

227

INSERT INTO messages (charcol1, charcol2) VALUES ('&1', 'Jobtype not found'); COMMIT; WHEN too_many_rows THEN INSERT INTO messages (charcol1, charcol2) VALUES ('&1', 'Jobtype found more than once'); COMMIT; END;

CAPITOLUL 22 STRUCTURI DE CONTROL In acest capitol se explica structurile de control ale unui program PL/SQL. Acestea sint expresiile conditionale, salturile si buclele. Introducere in expresiile de control ale PL/SQL PL/SQL ofera facilitati de control al executiei conditionat si neconditionat. Aceste sint: instructiunea IF Ofera controlul selectiv al actiunilor, bazat pe indeplinirea unor conditii. instructiunea GOTO Se foloseste la saltul neconditionat la o eticheta din program.

228

ciclul simplu Asigura repetarea unor actiuni fara impunerea de conditii ciclul FOR Pentru control iterativ al actiunilor, bazat pe un contor. cicluri WHILE Pentru control iterativ al actiunilor, bazat pe indeplinrea unei conditii instructiunea EXIT Pentru a iesi dintr-un ciclu Acolo unde aceste facilitati includ o conditie, aceasta poate fi orice expresie booleana valida in SQL, cu exceptia query imbricat. Aceasta include: * Operatori logici ( ,, -, NOT, etc.) * Operatori de compunere ( AND, OR ) * Operatori SQL ( LIKE, IN, BETWEEN, IS NULL ) Exemple: var

Instructiunea IF

Instructiunea IF are o structura similara cu echivalentul din limbajele procedurale. Ea permite executarea unor actiuni selectiv, bazat pe indeplinirea unor conditii. Structura sa generala este prezentata mai jos. Sintaxa: IF conditie THEN actiuni [ ELSIF conditie THEN actiuni ] [ ELSE actiuni ] END IF; unde "actiuni" pot fi una sau mai multe instructiuni PL/SQL sau SQL, fiecare terminata cu punct-virgula. Aceste "actiuni" pot include alte instructiuni IF cu aceiasi structura, ceea ce inseamna ca instruciunea poate contine IF, ELSE, ELSIF imbricate. Instructiunea IF simpla Sa incepem cu un exemplu care implica numai o conditie, fara nici una din

229

clauzele optionale: IF v_ename = 'SCOTTY' THEN beam_me_up := 'YES'; COMMIT; END IF; Cele doua actiuni sind executate numai daca conditia este adevarata (TRUE). Daca conditia este falsa (FALSE sau NULL) atunci cele doua instructiuni sint excluse. In oricare din caz, executia continua cu urmatoarea instructiune din program de dupa END IF.

Notati ca daca constructia 'END IF' nu este prezenta la sfirsitul instructiunii, atunci PL/SQL ca cauta in instructiunile urmatoare cautind 'END IF'. Ca si in alte limbaje procedurale aceasta poate provoca afisarea unor mesaje de eroare confuze.

Urmatorul exemplu arata cum pot fi executate instructiuni alternative prin intermediul clauzei ELSE. Actiunile specificate prin ELSE sint executate daca conditiila este FALSE sau NULL, dupa care programul continua cu instructiunile ce urmeaza dupa END IF.

IF ename = 'SCOTTY' THEN beam_me_up = 'YES' ; COMMIT; ELSE beam_me_up = 'NO' ; ROLLBACK; END IF;

Desen cu instructiunea IF

Oricare set de actiuni poate include instructiuni IF inlantuite pentru a executa teste ulterioare inainte ca o actiune specifica sa fie executata. Fiecare instructiune IF inlantuita trebuie sa fie terminata de END IF-ul corespunzator.

Exemplu:

230

IF deptno = 10 THEN accounting := 'YES'; IF job = 'MANAGER' THEN INSERT INTO status VALUES ( ' Dept10 Manager'); END IF; COMMIT; ELSE accounting := 'NO'; IF job = 'MANAGER' THEN INSERT INTO status VALUES (' Alt Mgr.'); END IF; COMMIT; END IF; diagrama 2 IF THEN ELSIF

Adesea, actiunile de executat in clauza ELSIF pot contine doar un alt IF. In aceasta situatie, este mult mai convenabil sa folositi clauza ELSIF, care elimina necesitatea de a inlantui END IF la sfirsitul fiecarui set ulterior de conditii/actiuni: IF f_title = 'doamna' THEN status := 'MARITATA'; ELSIF f_title = 'domnisoara' THEN status := 'NEM.' ELSE status:= 'NECUNOSCUTA'; END IF; Datorita posibilitatii de a imbrica actiuni, clauza ELSIF poate fi utilizata recursiv, daca doriti: IF choise = 1 THEN actiune := 'Run Payroll' ; ELSIF choice = 2 THEN actiune := 'Run Accounts'; ELSIF choice = 3 THEN actiune := 'Backups'; ELSIF choice = 4 THEN actiune := 'Restore'; ELSE actiune := 'Invalid'; END IF; __________________________________________________________________________ Cicluri de baza si instructiunea EXIT Structura: LOOP -- actiuni de executat in -- cadrul ciclului

231

END LOOP; * EXIT termina ciclul

Sintaxa: EXIT [eticheta-ciclu] [WHEN conditie]; __________________________________________________________________________

Cicluri si salturi in PL/SQL

PL/SQL ofera un numar de facilitati pentru cicluri si pentru a iesi din cicluri, cind se doreste, spre alta parte a programului. Cel mai simplu caz contine instructiunile ce se doresc repetate incluse intre delimitatorii LOOP si END LOOP: LOOP -- actiuni de executat -- in cadrul ciclului END LOOP; De fiecare data cind programul ajunge la constructia END LOOP, controlul este redat expresiei LOOP corespunzatoare. Acest ciclu necontrolat va fi, bineinteles, infinit daca nu se folosesc instructiuni de control in interiorul ciclului, care sa provoace saltul in afara ciclului.

Instructiunea EXIT

Un ciclu poate fi terminat din interior, daca este utilizata instructiunea EXIT. EXIT permite transferul controlului instructiunii urmatoare de dupa END LOOP, permitind astfel incheierea imediata a ciclului.

232

Sintaxa: EXIT [loop-label] [WHEN conditie]; EXIT poate fi executat fie ca o actiune dintr-un IF, sau ca o instructiune individuala in cadrul unui ciclu. In acest caz, o clauza WHEN poate fi atasata la instructiunea IF, permitind terminarea conditionata a ciclului.

Exemplul 1: LOOP counter := counter + 1; INSERT INTO numbered_rows VALUES (counter); ... IF counter = 10 THEN COMMIT; EXIT; END IF; END LOOP;

Exemplul 2: LOOP ... EXIT WHEN total_sals = 60000; ... END LOOP;

O alta posibilitate de a iesi dintr-un ciclu ar fi sa sariti la o instructiune etichetata in afara ciclului, folosind instructiunea GOTO. Aceasta este in general considerata ca o metoda mai putin structurata. GOTO si etichetele vor fi discutate mai tirziu, in acest capitol.

Utilizarea ciclurilor FOR pentru controlul iteratiilor

Ciclurile FOR au aceeasi structura generala ca si celee pe care deja le-ati vazut, dar adauga instructiuni de control la inceputul ciclului,

233

care vor determina numarul de iteratii ce vor fi efectuate. Sintaxa: FOR variabila_control IN [REVERSE] valoare_inferioare .. valoare_superi oara

Unde 'variabila_control' este numele unei variabile intregi ale carei valori vor fi incrementate/decrementate automat la fiecare iteratie a ciclului. Aceasta variabila este creata de catre ciclu, si nu poate fi scrisa de nici o instructiune din cadrul ciclului. Durata de viata se termina la terminarea ciclului.

'valoare_inferioara' si 'valoare_superioar' sint expresii intregi, care determina valorile pe care le va lua variabila de control.

Implicit, variabila de control este initializata cu o valoare mica, si este incrementata cu +1 la fiecare iteratie pina cind valoarea superioara este atinsa.

Exemplu: FOR i IN 1 .. 2000 LOOP INSEERT INTO numbered_rows VALUES (i); preserve_i := i; ... END LOOP;

Observati ca daca valoarea lui 'i' este necesara dupa terminarea ciclului, atunci ea trebuie copiata intr-o variabila declarata inainte de terminarea ciclului.

Ciclul FOR poate si sa decrementeze variabila de control, incepind de la valoarea superioara in prima iteratie:

234

FOR n IN REVERSE 50 .. myvar+50 LOOP -- n are valoarea myvar+50 la prima iteratie. -- si valoarea 50 la ultima END LOOP;

Utilizarea ciclurilor WHILE pentru controlul iteratiilor

Aceasta este o structura de control alternativa, care permite iteratiilor sa fie executate conditionat.

Sintaxa: WHILE conditie

Conditia este evaluata la inceputul fiecarei iteratii, si ciclul este terminat cind conditia este FALSE. Daca conditia este FALSE atunci cind ciclul incepe, atunci nici o interatie nu se executa. Exemplul 1: WHILE bill Exemplul 2: WHILE bool_var LOOP -- actiuni END LOOP;

Normal, daca variabila implicata in conditii nu se schimba in timpul executiei ciclului, atunci ciclul nu se va termina niciodata. Totusi instructiunea EXIT poate fi inclusa atit in ciclurile FOR si WHILE.

235

Controlul ciclurilor imbricate

Ciclurile pot fi imbricate pe nivele multiple. Puteti imbrica cicluri FOR in cicluri WHILE si invers. In mod normal, terminarea unui ciclu intern nu termina ciclul care il include, exceptind cazul cind este generata o exceptie.

Etichetele in PL/SQL sint definite astfel: >

Numele etichetei urmeaza aceleasi reguli ca si orice identificatori. O eticheta este plasata inaintea unei instructiuni, fie pe aceasi linie, fie pe o linie separata.

Ciclurile pot fi etichetate prin plasatea unei etichete inainte de cuvintul LOOP, si dupa END LOOP, conform: > LOOP -- actiuni END LOOP outer_limits;

Daca un ciclu subordonat executa un EXIT, atunci el poate specifica care ciclu sa fie incheiat prin specificarea etichetei.

Exemplu: > LOOP ... LOOP ... EXIT main WHEN total_done = 'YES'; -- paraseste ambele cicluri

236

EXIT WHEN inner_done = 'YES'; -- paraseste doar ciclul interior END LOOP main;

Folosirea GOTO si a etichetelor

Dupa cum ati vazut, etichetele pot fi utilizate pentru a identifica cicluri atunci cind apar in structuri inlantuite. Aceasta este si cazul blocurilor inlantuite. O eticheta poate fi plasata inaintea inceputului si dupa sfirsitul unui bloc PL/SQL, astfel incit identitatea sa declarate sa poate fi deosebita de celelalte blocuri din structura inlantuita. Sa luam exemplul urmator: DECLARE var1 NUMBER; BEGIN . DECLARE var1 NUMBER := 400; BEGIN . var1 := var1 + 1 ; -- var1 din subbloc se mareste cu 1 . END; . END;

Variabila var1 care a fost declarata in blocul exterior nu se "vede" in cadrul blocului interior, deoarece acesta a declarat o variabila cu acelasi nume. Toate referirile la 'var1' din sub-bloc vor fi deci folosite pentru variabila local declarata.

Totusi, daca blocurile sint etichetate, identificatorii pot fi referiti prefixati de numele blocului dorit. (Observatie: blocul exterior nu trebuie neaparat etichetat). Un exemplu: BEGIN > DECLARE var1 NUMBER;

237

. BEGIN . > DECLARE var1 NUMBER := 400; BEGIN . block1.var1 := block1.var + 1; -- variabila din block 1 -- este incrementata END block2; END block1; END;

Asa cum s-a aratat, END poate include numele blocului care trebuie terminat. Instructiunea GOTO

Aceasta instructiune ofera salturi neconditionate la o eticheta in cadrul unui program PL/SQL. Utilizarea instructiunii trebuie minimizata, deoarece folosirea excesiva poate duce la programe foarte dezorganizate.

Valabilitatea unei etichete este in intregul bloc in care a fost definita. GOTO poate, deci, transmite controlul catre puncte etichetate din blocul curent sau catre un punct etichetat dintr-un alt bloc care contine blocul curent.

Sintaxa: GOTO eticheta;

Unde 'eticheta' poate fi orice eticheta care marcheaza o pozitie in cadrul blocului curent sau al altuia ce il cuprinde. GOTO nu poate transmite controlul in interiorul unui sub-bloc.

Exercitii pentru capitolul 22

238

1. Scrieti un bloc PL/SQL care sa insereze un rind in tabela MESSAGES cu coloana NUMCOL1 continind 1 daca este primul rind, 2 daca este al 2-lea s.a.m.d. Nu inserati rinduri etichetate 6 sau 8 si iesiti din ciclu cind valoarea 10 a fost inserata. Actualizati baza cind se termina ciclul. (atentie - COUNT este cuvint rezervat!) 2. (daca aveti timp) Selectati coloanele ENAME, HIREDATE si SAL din tabela EMP unde EMPNO este egal cu un numar introdus in timpul executiei. Dupa ce ati selectat coloanele in variabile, inserai un rind in MESSAGES bazat pe unul din urmatoarele criterii: Criteriu / Mesaj Salariu mai mare de 1200 Salariu mai mare de 1200 ENAME contine 'T' Numele contine "T" HIREDATE este Decembrie Decembrie Nici unul din cazurile precedente ** Nimic ** Testatti pentru angajatii cu numerele 7654, 7369, 7900, 7876. 3. Urmatorul cod executa un ciclu, cu diferite valori pentru V la fiecare interatie (in domeniul 1 la 10). UPDATE messages SET numcol2 = 100 WHERE numcol1 = V ; Daca rularea UPDATE produce altceva decit un singur rind, atunci se va iesi din ciclu.( Puteti testa atributul SQL%ROWCOUNT, asa cum este discutat in capitolul 23).

Solutii la capitolul 22

1. BEGIN FOR v_count IN 1..10 LOOP IF v_count NOT IN (6,8) THEN INSERT INTO messages (numcol1) VALUES (v_count);

239

END IF; END LOOP; COMMIT; END; 2. DECLARE v_ename emp.ename%TYPE; v_hiredate emp.hiredate%TYPE; v_sal emp.sal%TYPE; v_message CHAR(30); BEGIN SELECT ename, hiredate, sal INTO v_ename, v_hiredate, v_sal FROM emp WHERE empno = &EMPLOYEE_NO ; IF v_sal > 1200 THEN v_message := 'Salariu mai mare de 1200'; ELSIF v_ename LIKE '%T%' THEN v_message := 'Numele contine "T"'; ELSIF TO_CHAR(v_hiredate, 'MON') = 'DEC' THEN v_message := 'Decembrie'; ELSE v_message := '** Nimic **'; END IF; INSERT INTO messages (charcol1) values (v_message); END; 3. BEGIN FOR v IN 1 .. 10 LOOP UPDATE messages SET numcol2 = 100 WHERE numcol1 = v; EXIT WHEN SQL%ROWCOUNT 1; END LOOP; END;

CAPITOLUL 23

TIPURI DE DATE COMPUSE

In acest capitol se arata cum se declara si utilizeaza variabile

240

compuse in PL/SQL. In mod normal, inregistrarile permit aceasta facilitate, permitind reprezentarea unei linii de la o tabela sau un view. Inregistrari in PL/SQL CE SUNT? - O variabila care poate tine citeva valori separate - O colectie de cimpuri adresabile CUM SUNT DECLARATE INREGISTRARILE? utlizand %ROWTYPE se utlizand atribute declarate Single-row structura bazata pe o tabela,sau cursor Inregistrari in PL/SQL

O inregistrare PL/SQL este o variabila care poate contine valori separate,fiecare adresabila individual. Partile componente ale unei inregistrari se numesc campuri, si au nume care pot fi referentiate in atribuiri sau expresii. Campurile dintr-o inregistare pot avea tipuri de date si marimi diferite. Aceasta inseamna ca inregistrarile sunt foarte avaantajoase cand preluam o linie dintr-un tabel pentru procesare intr-un program PL/SQL. Atributul %ROWTYPE

Atributul ROWTYPE este folosit pentru declararea unei inregistrari bazata pe o colectie de coloane in tabela de baze de date. Campurile cu inregistrarea isi vor obtine numele si tipul datei lor de la coloanele din tabela sau view referit in declararea inregistrarii. Cimpurile sint declarate intr-o sectiune bloc DECLARE impreuna cu celelalte tipuri de variabile pe care le-am vazut.

Sintaxa: identifier reference%ROWTYPE ; Unde 'identifier' este numele ales pentru inregistrare ca un intreg, si reference este numele unei tabele, view sau cursor pe care se bazeaza inregistrarea. Aceasta referinta trebuie sa vie valida la momentul cind inregistrarea este declarata, adica trebuie sa existe.

Examplu:

241

DECLARE emp_rec emp%ROWTYPE BEGIN SELECT * INTO emp_rec FROM emp WHERE empno = 7788; In exemplul de deasupra, inregistrarile 'emp_rec'continind cimpuri bazate pe fiecare coloana in tabla 'emp'. Cimpul va fi populat cu linia selectata de catre numele inregistrari din clauza INTO a instructiunii SELECT. Starea inregistrarii emp_rec este aratata mai jos: Empno Ename Job ... 7788 SCOTT ANALYST ...

Cimpurile dintr-o inregistrare pot fi referite individual, atit in PL/SQL cit si in instructiunile SQL care apar intr-un bloc. Exemplu: IF emp_rec.sal

O intreaga inregistrare poate fi asignata ca valoare unei alte inregistrari, daca tabelele folosite pentru definirea lor se potrivesc.

EXEMPLU: DECLARE record1 salgrade%ROWTYPE;

242

record2 salgrade%ROWTYPE; BEGIN . record2:=record1;

O intrega inregistrare NU poate fi trecuta listei VALUES al instructiunii INSERT.Trebuie sa parcurgeti fiecare camp separat.

EXEMPLU INSERT INTO salgrade (grade,losal, hisal) VALUES(record1);-Illegal

INSERT INTO salgrade(grade, losal, hisal) VALUES(record1.grade, record1.losal, record1.hisal);--legal

Si va vom arata in urmatorul capitol, ca atributul %ROWTYPE poate fi utilizat pentru a declara inregistrari bazate pe cursoare explicite. Aceste inregistrari pot fi utilizate in FETCHuri si in cicluri cu cursor FOR .

243

Inregistrari definite de utilizatori

Versiunea 2 PL/SQL permite deasemenea sa fie definite si crete independent tabela de structuri. Aceste inregistrari definite de utilizator va permit sa numiti explicit campurile si sa le definiti tipurile.

In anexa veti gasi informatii suplimentare.

MANIPULAREA %ROWTYPE INREGISTRARI SI CAMPURI

EXEMPLUL 1 -copierea intregilor inregistrari

DECLARE record 1 salgrade%ROWTYPE; record 2 salgrade%ROWTYPE; BEGIN . record2:=record1;

244

EXEMPLU2 -- scrierea unei tabele

INSERT INTO emp_history(empno,job,sal,date_stamp) VALUES(emp_rec.empno,emp_rec.job,emp_rec.sal.,SYSDATE);

CAPITOLUL 24

VIATA SECRETA A CURSOARELOR

Acest capitol va arata cum sa declarati si sa controlati explicit cursoarele, care va permit sa multiplicati linii de interogare pentru a fi executate in PL/SQL. Ne vom ocupa de felul in care liniile pot fi aduse de la cursor in interiorul unei bucle prin intermediul cursorului prin bucla. Ce este un Cursor?

ORACLE foloseste arii de lucru private SQL ,arii care executa declaratii SQL si sa memoreaza informatii de procesare. Cursorul este o constructie PL/SQL ,care iti permite sa denumeste aceste arii de lucru si care acceseaza informatia. Exista doua tipuri de cursor: cursor implicit declarand PL/SQL cursor implicit penru toate declaratiile DML si penntru toate interogarile cu un singur rand cursor explicit declarand cursor explicit impreuna cu alti identificatori care sunt folositi in bloc si manipuland prin declaratii specifice si blocuri excutabile de actiune. Cursoarele explicite sunt numai interogari si va permit multiple linii care sa proceseze interogari.

245

Asa cum vedem , SELECT-uri care apar ca instructiuni separate in PL/SQL poat intoarce o singura linie. Aceasta inseamna ca de fapt PL/SQL incearca sa extraga doua linii de la cursorul implicit :una sa satisfaca interogarea , si a doua care sa vada daca viitoarele linii au fost returnate . Cursoarele explicite va permit sa evitati aceasta a doua extragere , aceasta imbunatatind eficienta cand o interogare cu un singur rind este ceruta . Cursoarele explicite pot fi utilizate pentru a rezolva multiple extrageri , si pentru a reexecuta cereri trecute din aria respectiva . Restul acestui capitol va va explica mult mai pe larg aceste probleme , despre cursorul explicit. Controlul explicit al cursorului -pasii separati.

Cursorul explicit poate fi controlat prin 4 tipuri separate de actiuni: DECLARE numeste cursorul,si defineste structura interogarii care sa fie efectuate cu el. La acest nivel,interogarea este parcursa(coloane,tabele etc) dar nu este executata. OPEN exercuta interogarea,legand orice variabila care a fost referentiata. Liniile intoarse de interogare,numita "set-activ" sunt acum disponibile pentru extragere. FETCH memoreaza valorile din linia curenta in variabile.Linia curenta este linia la care cursorul pointeaza. Fiecare FETCH produce mutarea cursorului sa indice la linia ur - matoare in setul activ,si deci fiecare FETCH va accesa o linie diferita returnata de interogare. CLOSE porneste un set de lucru de linii produse de OPENul cursorului. Este posibil sa reOPEN (redeschideti) cursorul, stabilind astfel un set de lucru nou. Instructiunea CURSOR

246

Este folosit pentru a declara un cursor explicit.Parametrii pot fi definiti pentru a permite substitutia valorilor in interogare cand cursorul este OPEN.Variabilele pot fi deasemeni referite in interogare ,dar trebuie sa fie declarate inaintea instructiunei CURSOR. Sintaxa: CURSOR identificator[( parameter details)] IS query-expression; unde query-expression este o instructiune SELECT care poate include majoritatea clauzelor, dar nu o clauza INTO. Nu trebuie definit NULL ca un obiect SELECT. Exemplu : DECLARE CURSOR c1 IS SELECT ename, sal, hiredate FROM emp WHERE deptno= 20 AND job= "ANALYST"; ; ; Instructiunea OPEN Este utilizata in cadrul actiunilor executabile dintr-un bloc, ai stabileste un set activ de rinduri. Sintaxa: OPEN cursor-identif [(lista argumente)] ; Exemplu: OPEN c1;

Cursorul va pointa catre primul rind in setul activ, ca de exemplu: > SCOTT 3000 16-jan-90 FORD 3000 03-dec-81

De observat ca exceptiile nu sint lansate daca cererea nu intoarce nici un rind cind este deschis cursorul. Starea cursorului poate, totusi, sa fie testata dupa un FETCH. Instructiunea FETCH

247

Este utilizata pentru a extrage rindul curent intr-o variabila PL/SQL, sau intr-o variabila host, inclusiv cimpurile ecran din SQL*forms. Trebuie amintit ca variabilele host necesita punct-virgula ca prefix, pentru a fi deosebite de variabilele PL/SQL. Sintaxa: FETCH cursor-id INTO var,var,... ;

Variabilele trebuie sa fie specificate pentru fiecare cimp selectat in cererea de cursor. O alta posibilitate este definirea unei inregistrari pentru cursor, si transmiterea sa ca o clauza a FETCH. Exemplu: FETCH c1 INTO v_ename, v_sat, v_hiredate;

Variabilele incarcate, care au fost declarate inainte de FETCH, pot fi manipulate de alte instructiuni. FETCH-uri ulterioare vor achizitiona alte rinduri individuale din cerere. De notat ca primul FETCH care nu obtine nimic, adica daca nu mai ramin rinduri, nu va cauza o eroare. VAriabilele vor contine valori nule. Instructiunea CLOSE

Inchide in mod explicit un cursor, permitind redeschiderea sa ulterioara. Aceasta inseamna ca un set activ poate fi restabilit de mai multe ori. Sintaxa: CLOSE cursor-identif ;

Atribute explicite pentru cursoare

CA si la cursoarele implicite, exista 4 atribute pentru a obtine informatii de stare despre cursoare. Cind sint utilizate, numele

248

atributului este precedat de identificatorul cursorului. %FOUND Evaluat la TRUE daca ultimul FETCH din cursor a obtinut un nou rind, altfel FALSE %NOTFOUND Invers decit %FOUND %ROWCOUNT Numarul de rinduri preluate de la cursor pina acum %ISOPEN TRUE daca cursorul este deschis, FALSE daca a fost inchis sau nu a fost inca deschis.

Citeva exemple mai jos: Exemple: 1. IF c1%ISOPEN THEN FETCH c1 INTO v_ename, v_sal, v_hiredate ; ELSE OPEN c1; 2. LOOP FETCH c1 INTO v_ename, v_sal, v_hiredate ; EXIT WHEN c1%ROWCOUNT >10 ; . END LOOP; Controlul extragerilor multiple din cursoare explicite

In mod normal, cind mai multe rinduri sint prelucrate dintr-un cursor explicit, un ciclu trebuie definit pentru a executa FETCH la fiecare iteratie. Daca acest proces continua, se for prelucra eventual toate rindurile. active. Cind un FETCH esueaza, atributul %NOTFOUND este TRUE, si poate fi testat. Totusi, daca dupa aceasta se efectueaza un nou FETCH apare o eroare: ORA-1002: Fetch out of sequence

Aceasta eroare va termina blocul, eventual cu o exceptia netratata. Este deci important sa se verifice succesul fiecarui FETCH inainte de alte referiri la cursor. (fie prin alte FETCH sau comenzi SQL)

249

Exemplu: OPEN cursor_1 ; LOOP FETCH cursor1 INTO a,b,c,d ; EXIT WHEN cursor1%NOTFOUND ; . . END LOOP;

Cursoarele si inregistrarile

Am vazut deja ca inregistrarile pot fi definite sa se potriveasca cu structura coloanelor unei tabele. Este de asemenea posibil sa definim inregistrari bazat pe lista de coloane selectata explicit de cursor. Aceasta este convenabil pentru prelucrarea rindurilor din setul activ, pentru ca se poate extrage direct in inregistrare, si valorile rindului vor fi incarcate direct in cimpurile corespunzatoare ale inregistrarii. Exemplu: DECLARE CURSOR c1 IS SELECT empno, sal, hiredate, rowid FROM emp WHERE deptno = 20 AND job = 'ANALYST' FOR UPDATE OF sal; emp_record c1%ROWTYPE; BEGIN OPEN c1; . FETCH c1 INTO emp_record; . IF emp_record.sal

De observat ca pseudo-coloana 'rowid' este valida ca articol selectabil, si dec i va avea un cimp corespunzator in inregistrarea 'emp_record'.

Exemplul de mai sus arata de asemenea utilizarea FOR UPDATE intr-o cerere cu cu rsor.

250

Aceasta inseamna ca rindurile intoarse de cerere sint blocate exclusiv cind ins tructiunea OPEN este executata. Deoarece blocarile sint eliberate la sfirsitul unei tranzactii, nu trebuie sa executati COMMIT intre extrageri dintr-un cursor explicit daca se foloseste FOR UPDATE. Folosirea clauzei WHERE CURRENT OF

Cind ne referim la rindul-curent dintr-un cursor explicit, comenzile SQL pot fo losi WHERE CURSOR OF, cu numele cursorului. Aceasta permite actualizarea sau stergera in punctul in care ne aflam, fara a f i necesara folosirea explicita a Rowid. Trebuie totusi sa includeti FOR UPDATE in cererea cursorului, astfel incit rind urile sa fie blocate la deschidere.

Exemplu: FETCH c1 INTO emp_record ; IF emp_record.ename = ' KING' THEN DELETE FROM emp WHERE CURRENT OF c1; ;

Sa luam un exemplu comlet. In blocul de mai jos se prelucreaza fiecare rind din tabela 'dep', mutind departamentul SALES in locatia Dallas, si celelalte departamente la New York. De asemenea se tine un contor al departamentelor plasate in fiecare locatie. DECLARE CURSOR c1 IS SELECT dname, loc FROM dept FOR UPDATE OF loc ; dept_rec c1%ROWTYPE; sales_count NUMBER:=0 ; non_sales NUMBER := 0; BEGIN OPEN c1; LOOP FETCH c1 INTO dept_rec; EXIT WHEN c1%NOTFOUND;

251

IF dept_rec.dname = 'SALES' AND dept_rec.loc != 'DALLAS ' THEN UPDATE dept SET loc = 'DALLAS' WHERE CURRENT OF c1; sales_count := sales_count + 1; ELSIF dept_rec.dname != 'SALES' AND dept_rec.loc != 'NE W YORK' THEN UPDATE dept SET loc = 'NEW YORK' WHERE CURRENT OF c1; non_sales := non_sales +1 ; END IF; END LOOP; CLOSE c1; INSERT INTO counts (sales_set, non_sales_set ) VALUES (sales_count, non_sales); COMMIT; END;

Cursoare cu parametrii

Parametrii permit transmiterea unor valori unui cursor cind acesta este deschis , si utilizarea in cererile care se executa. Aceasta inseamna ca un cursor explicit poate fi deschis de mai multe ori intr-u n bloc, intorcind seturi de lucru diferite cu fiecare ocazie.

Parametrii sint definite in instructiunea CURSOR astfel: CURSOR identif ( param-name data-type, param-name date-type, ... ) IS query-expresion;

Tipurile parametrilor sint aceleasi cu ale variabilelor scalare, dar nu primesc dimensiune. Numele parametrilor sint pentru referire in cadrul expresiei de cerere din cadr ul cursorului, si pot fi tratate ca variabile PL/SQL. Urmatorul exemplu arata numarul departamentului si tipul jobului care sint tran

252

smise intr-o clauza WHERE prin parametrii Param1 si Param2: CURSOR c1 ( Param1 NUMBER, Param2 CHAR ) IS SELECT ename, sal, hiredate FROM emp WHERE deptno = Param1 AND job = Param2;

Cind cursorul este ulterior deschis, valorile sint transmise pt. fiecare din pa rametrii in mod pozitional. VAlorile din PL/SQL sau variabile host pot fi utilizate, si de asemenea literal i.

Exemplu: OPEN c1 (30, 'ANALYST'); OPEN c1 (pl_num, 'CLERK'); OPEN c1 (10, job_type); -- job_type este o variabila PL/SQL Cicluri LOOP cursor

PL/SQL ofera un tip special de ciclu FOR pentru a prelucra rindurile intoarse i n cursorul explicit. Intr-un ciclu FOR cursor, un cursor declarat este deschis, se efectueaza extrag eri si este inchis automat cind toate rindurile au fost prelucrate. Fiecare iteratie a ciclului extrage un rind din setul activ intr-o inregistrare , care este declarata implicit pentru utilizare in cadrul ciclului. Ciclul este terminat automat la sfirsitul iteratiei pentru ultimul rind extras.

Ciclurile FOR cu cursor sint structurate astfel: DECLARE CURSOR cursor_name [ (parameters)] IS query-expresion; BEGIN

253

FOR record-name IN cursor-name [ (parameters) ] LOOP --procesare valori din rindul curent. . END LOOP;

Inregistrarea numita in instructiunea FOR este declarata intern in ciclu si val abilitatea expira cind se termina ciclul. Fiecare iteratie provoaca extragerea rindului urmator din inregistrare. Deoarece cursorul este declarat explicit in bloc, atributele sale sint disponib ile in cadrul ciclului pentru testare, daca este necesar.

Exemplu: DECLARE CURSOR c1 IS SELECT n1, n2, n3 FROM data_table; result NUMBER; BEGIN FOR rec IN c1 LOOP result := rec.n2 / (rec.n1 + rec.n3); INSERT INTO temp_tab VALUES (result); END LOOP; COMMIT; END; Cicluri FOR cursor cu parametrii

Daca cursorul pe care il procesati intr-un ciclu FOR cursor a fost definit cu parametrii, valorile (parametrii actuali) sint date in paranteza, dupa numele c ursorului in instructiunea FOR. CURSOR c1 (Param1 DATE ) IS SELECT ename, job FROM emp WHERE hiredate Sub expresii select in ciclurile FOR

254

Am vazut ca ciclurile FOR cu cursor sint un mod convenabil de a prelucra rindur i dintr-un cursor explicit declarat in program. Ciclurile FOR pot fi de asmenea utilizate pentru a prelucra cereri multi-rind, care sint definite la inceputul ciclului. Structura este aratata mai jos: FOR rec-name IN (query-expresion) LOOP . END LOOP;

Expresia cererii este considerata ca o sub-expresie si este prelucrata intr-un cursor care este intern ciclului FOR. Deoarece cursoarele nu sint declarate cu nume, atributele cursoarelor nu sint d isponibile pentru testare. In afara ca este mai simplu de scris, aceasta metoda este si mult mai eficienta .

Exemplu: FOr rec IN (SELECT ename FROM emp WHERE deptno = 10 ) LOOP IF rec.ename = 'JONES' THEN . END LOOP;

CIteva cuvinte despre eficienta

Toti factorii care influenteaza performanta unui program SQL se aplica si la PL/SQL. Acestia includ: * Indexarea coloanelor folosite in WHERE si in join * Prefixarea coloanelor cu numele tabelei * In joinuri indexate, referirea la tabela cea mai mica la sfirsit

255

In plus, PL/SQL mai ofera functionalitate care face instructiuni SQL nenecesare . * Nu accesati baza de date daca nu este necesar. Daca toate datele de prelucrat sint stocate in variabile, atunci folositi constructii PL/SQL ca atribuirea sau IF. Nu folositi SELECT..FROM SYS.DUAL in mediul PL/SQL, deoarece produce deschiderea unui cursor si transmiterea unor cereri catre RDBMS. * Efectuati calcule in SELECT, daca este posibil. DAca aveti de efectuat prelucrari este mult mai eficient sa le efectuati atunci cind SELECT-ati date, si evitati instructiuni ulterioare care ar fi necesare. * Cursoarele explicite va permite evitarea unui FETCH ulterior. Atunci cind un singur rind este necesar, cursoarele implicite executa doua extrageri. Un cursor explicit va permite sa efectuati o singura extragere. * Evitati treceri repetate prin tabele. Prelucrarea procedurala permite un control puternic si flexibil al rindurilor bazei de date, dar trebuie sa tineti cont ca fiecare INSERT si UPDATE provoaca re-scanarea tabelei; Daca prelucrati mai multe rinduri dintr-o tabela, incercati sa o faceti intr-un singur pas. Considerati situatia urmatoare. Dorim sa marim costul fiecarui articol din tabel 'items', pe rind, pina cind suma depaseste 5000. In primul exemplu, o scanare a tabelei este utilizata de fiecare data pentru a recalcula totalul cind un articol este actual izat: WHILE total

O atribuire ar putea evita 'SELECT SUM' la fiecare iteratie, calculind cit de mult totalul ar fi afectat de ultima actualizare: WHILE total

O discutie mult mai detaliata despre eficienta poate fi gasita in cartea 'Application Tuning for ORACLE Version 6' (cod AT6).

Exercitii

Exercitiul Demonstratie - utilizarea cursoarelor explicite si a atributelor.

256

"Fair Deals" s.a. a decis sa recompenseze citiva angajati cu premii. Ei intentioneaza sa mareasca salariul individual cu 10 % , incepind cu cel mai prost platit muncitor sau grup. Daca la orice moment suma totala depaseste 35000, nici un alt salariat nu va ma i primii cresteri.

Scrieti un bloc PL/SQL care sa efectueze aceste operatii in tabela NEWEMP. Blocul trebuie sa SELECT-eze suma salariilor doar o singura data, si sa efectue ze o singura trecere prin tabela.

Scrieti un rind in MESSAGES cu numarul de angajati actualizati, si suma salarii lor la sfirsitul blocului.

Nota: Blocul poate actualiza toate rindurile inainte de a atinge totalul de 350 00. Este acceptabil. Puteti rula din nou blocul pentru cresteri ulterioare.

Utilizarea ciclurilor FOR cu cursor si inregistrare Scrieti un bloc utilizeaza un ciclu FOR cu cursor care sa selecteze primii 5 din tabela EMP, si sa scrie rezultatul in tabela MESSAGES. REzultatul va fi de genul: numcol1 numcol2 charcol1 -----------------------7839 5000 KING ...

Solutii

1. DECLARE CURSOR cur1 IS select sal from newemp ORDER BY sal

257

FOR UPDATE OF sal; v_count NUMBER := 0 ; totsal NUMBER (9,2) := 0; v_sal emp.sal%TYPE; BEGIN SELECT SUM(sal) INTO totsal FROM newemp; OPEN cur1; WHILE totsal 2.

CAPITOLUL 25

MAI MULTE DESPRE EXCEPTII Am vazut deja cum exceptiile predefinite apar si cum le manuim. Acum vom consolida aceste caracteristici uitandu-ne peste exceptiile definite de utilizator si cum le putem asocia cu conditii interne. CAND SUNT GENERATE EXCEPTIILE? --printr-o conditie 'interna' ex.: Error- 1403 produce NO_DATA_FOUND --prin generarea lor explicita ex.: RAISE my_exception; Generarea exceptiilor

Exceptiile in general apar in doua moduri: O eroare in ORACLE este asociata intern cu o exceptie.Aceasta exceptie este "ridicata" automat ca un rezultat. De exemplu daca eroarea ORA-0001 apare cand scriem in baza de date atunci exceptia DUP_VAL_ON_INDEX este ridicata de PL/SQL.

258

O exceptie este generata implicit prin declaratia RAISE in cadrul unui bloc. Sintaxa : RAISE exceptie_identificator; Exceptia generata deliberat poate fi fie una definita de utlizator sau o exceptie interna predefinita. Este de dorit a genera o exceptie in conditii in care acea exceptie nu ar aparea normal . De exemplu,sa presupunem ca o interogare particulara are nevoie sa produca o eroare daca intoarce orice rand. In mod normal numai cand mai mult de un rand este intors apare exceptia TOO_MANY_ROWS: BEGIN SELECT 'anything' INTO PLVAR FROM emp WHERE deptno = dept_number; IF SQL%FOUND THEN RAISE TOO_MANY_ROWS; END_IF; EXCEPTION WHEN NO_DATA_FOUND THEN NULL; END;

Deasemenea observati cat timp 'NO_DATA_FOUND' este considerat normal pentru aceasta interogare, declaratia SELECT poate sa primeasca un sub_block in care exceptia are un identificator nul. Cealalta exceptie TOO_MANY_ROWS va fi transmisa la blocul exterior. EXCEPTII DEFINITE DE UTILIZATOR

--nume declarate de utilizatori

259

--RAISE cand trebuie sa termini procesarea --permite definirea propriilor conditii

SINTAXA identifier EXCEPTION

EXEMPLU DECLARE credit_exceeded EXCEPTION; BEGIN IF stock_ordered>credit_limit THEN RAISE credit_exceeded; END IF Exceptii definite de utilizator

Exceptiile pot fi declarate impreuna cu alti identificatori la inceputul unui bloc. Aceste exceptii user_defined pot fi generate pentru situatii in care nici o procesare ulterioara a actiunilor blocului nu trebuie sa apara. Exceptiile sunt declarate astfel : identificator EXCEPTION;

Exceptiile user_defined ne permit sa definim identificatori convenabili pentru propriile noastre conditii anormale. Cand apar aceste conditii exceptiile pot fi generate a.i . controlul este trecut la un identificator exceptie la sfarsitul blocului: DECLARE credit_exceeded EXCEPTION;

260

BEGIN IF stock_ordered> credit_limit THEN END IF;

EXCEPTION WHEN credit_exceeded THEN ...

Declararea numelor pentru exceptii interne

Sa ne amintim ca PL/SQL are nume predefinite pentru cateva dintre codurile exceptiilor interne dar nu pentru toate . Se pot prinde exceptiile fara nume cu identificatorul WHEN OTHERS, dar se poate dori declararea numelor propiilor exceptii pentru cateva coduri in mod specific. PL/SQL furnizeaza o pragma numita EXCEPTION_INIT , care ne permite specificarea unui nume de exceptie declarata, si numarul erorii ORACLE de care este legat. Sintaxa: PRAGMA EXCEPTION_INIT( exception-identifier, number) ; `Exception-identifier` trebuie sa fi fost deja declarat in partea de declaratie a blocului.`Number` se refera la un numar de eroare tip executie. Exemplu: DECLARE fetch_failed EXCEPTION; PRAGMA EXCEPTION_INIT (fetch_failed, -1002); . BEGIN .

261

FETCH cursor1 INTO record1; . FETCH cursor1 INTO record1; /* Daca eroarea -1002 apare aici atunci exceptia fetch_failed este ridicata automat */ EXCEPTION WHEN fetch_failed THEN ...

Mai multe despre tratarea exceptiilor

Cind controlul este trecut partii EXCEPTION a unui bloc, numai o exceptie va fi intr-o stare `generata`. Se poate totusi dori definirea acelorasi actiuni pentru a minui mai mult de o exceptie: WHEN invalid_number OR value_error THEN INSERT INTO problems (...)

Identificatorul WHEN OTHERS prinde toate exceptiile neincluse deja. Citeva instrumente ORACLE ca SQL*Forms au exceptiile lor predefinite pe care le poti genera pentru a produce evenimente. WHEN OTHERS le va prinde si pe acestea ! EXERCITII 1. Produceti un fisier SQL*Plus care accepta trei parametri (&1, &2, &3) reprezentind numarul departamentului, numele departamentului si locatia. Blocul PL/SQL din acest fisier trebuie sa produca o exceptie USER-DEFINED daca nr. departamentului este 33 inregistrind un mesaj adecvat in MESSAGES. Daca nu este 33 atunci numarul, numele si locatia trebuie sa fie inregistrate ca un rind in tabelul NEWDEPT (care are aceleasi coloane ca DEPT). Fisierul trebuie sa fie executabil in urmatorul mod:

262

@FILENAME 50 TRAINING BRACKNELL Daca aveti timp: 2. Produceti un bloc pentru a sterge toate rindurile din tabelul PROJECTS. Definiti o exceptie care sa prinda eroarea interna -2292 (Integrity violation), si includeti un identificator care trimite un mesaj tabelului MESSAGES daca aceasta exceptie apare. SOLUTII 1. DECLARE v_deptno NUMBER := &1; dept_33 EXCEPTION; BEGIN IF v_deptno=33 THENRAISE dept_33; END IF; INSERT INTO newdept (deptno, dname, loc) VALUES (&1, `&2`, `&3`); EXCEPTION WHWN dept_33 THEN INSERT INTO messages (charcoll) VALUES ('Attempt to create Department 33!'); END;

2. DECLARE integ_error EXCEPTION; PRAGMA EXCEPTION_INIT (integ_error, -2292); BEGIN

263

DELETE FROM projects; EXCEPTION WHEN integ_error THEN INSERT INTO messages (charcol1) VALUES (`Integrity Error`); END; ANEXA Acestia sunt pasii ce trebuie urmati : 1. Generati prima parte a comenzii CREATE TABLE. Retineti ca de asemenea noi selectam numele tabelei si o constanta. Aceste doua coloane vor fi folosite numai pentru a realiza sortarea. Ele nu vor mai fi tiparite la ultimul pas. EX. set feedback off set echo off set head off select distinct table_name sort1, 0 sort2, 'CREATE TABLE '|| table_name ||' (' from use_tab_columns / DEPT 0 CREATE TABLE DEPT ( EMP 0 CREATE TABLE EMP ( SALGRADE 0 CREATE TABLE SALGRADE ( 2. Acum obtinem definitia completa a fiecarei coloane pentru fiecare tabla. EX. break on sort1 skip 1 select table_name sort1, column_id sort2,

264

' ' || column_name || decode(data_type, 'DATE',' DATE', 'LONG',' LONG' 'CHAR',' CHAR('||data_length||')', 'VARCHAR','VARCHAR('||data_length ||')', 'NUMBER', decode(data_precision,null,' NUMBER', ' NUMBER('||data_precision||','|| data_scale||') '), '*********** INVALID DATA TYPE **************')|| decode(nulltable ,'N',' NOT NULL',null)||',' from user_tab_columns order by table_name,column_id / 3. Acum sa urmarim un exemplu complet. El consta din trei SELECT-uri combinate cu operatorul UNION. Primul genereaza comanda "CREATE TABLE" ,al doilea defineste coloanele pentru fiecare tabela mai putin ultima intrare si ultimul selecteaza ultima coloana . Tiparirea primei si celei de-a doua coloane ('sort1' si 'sort2') a fost eliminata folosind optiunea NOPRINT a comenzii COLUMN. EX. set feedback off echo off head off set pagesize 9999 col sort1 noprint col sort2 noprint break on sort1 skip 1 spool sqlcreates.sql select distinct table_name sort1, 0 sort2, 'CREATE TABLE '||table_name||' (' from user_tab_columns union select table_name sort1, column_id sort2, ' '|| column_name|| decode(data_type,'DATE',' DATE', 'LONG',' LONG', 'CHAR',' CHAR('||data_length||')', 'VARCHAR', 'VARCHAR('||data_length||')', 'NUMBER',

265

decode(data_precision,null, 'NUMBER', 'NUMBER('||data_precision||','|| data_scale||') '), '******** INVALID DATA TYPE ********')|| decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||',' from user_tab_columns c where column_id Acest exemplu, relativ complicat produce urmatorul fisier : CREATE TABLE DEPT ( DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL, DNAME CHAR (14) , LOC CHAR (13) ) / CREATE TABLE EMP ( EMPNO NUMBER (4,0) NOT NULL, ENAME CHAR (10) , JOB CHAR (9), MGR NUMBER (4,0) , HIREDATE DAATE, SAL NUMBER (7,2), COMM NUMBER (7,2), DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL) / CREATE TABLE SALGRADE ( GRADE NUMBER (1,0) NOT NULL, LOSAL NUMBER (5,0), HISAL NUMBER (5,0) ) /

GENERARE de Predicate "dinamice" Este posibil sa capturam clauza "WHERE" intr-o substituire de variabila utilizind optiunea "NEW_VALUE" a comenzii "COLUMN". Exemplul permite utilizatorului sa genereze un raport al angajatilor din cadrul unui departament si/sau incepind cu o anumita data.

EX. Contens of dynamic.SQL accept deptno char prompt 'Enter deptno; for all'

266

accept hiredate char prompt 'Enter date ; for all' set termout off col c1 new_value where_clause select decode('&hiredate', null,' ', 'where hiredate = '''||'&hiredate'||'''' ), decode('&hiredate', numm,'where deptno = '||'|| ' and hiredate = '''||'&hiredate'||'''' ) ) c1 from sys.dual / set verify on set termout on select ename from emp &where_clause /

start dynamic.sql Enter deptno; for all Enter hiredate; for all 4-jun-94 SQL> select ename 2 from emp &where_clause 3 SQL> / old 2: from emp &where_clause new 2: from emp where hiredate = '4-jun-94' ENAME ---------TURNER ADAMS

start dynamic.sql Enter deptno; for all Enter hiredate; for all 4-jun-94 SQL> select ename 2 from emp &where_clause 3 SQL> / old 2: from emp &where_clause new 2: from emp where deptno = 20

267

ENAME -----------------SMITH JONES SCOTT ADAMS

Aceasta tehnica poate fi utilizata de asemenea pentru a permite unui utilizator in timpul rularii sa specifice coloana dupa care sa se ordoneze fisierul de raport.

Retineti ca pentru a selecta un apostrof trebuie sa folositi doua.

A P P E N D I X A Pseudo-coloane SQL

Urmatoarea tabela listeaza pseudo-coloanele SQL CURRVAL intoarce valoarea curenta in secventa specificata NEXTVAL intoarce urmatoarea valoare in secventa specificata LEVEL utilizat in comanda SELECT...CONNECT BY;intoarce 1 pentru nodul radacina,2 pentru nodul fiu,etc. ROWIND intoarce un sir hexazecimal care reprezinta adresa unui rand. ROWNUM intoarce un numar ce indica ordinea randului care a fost selectat din tabela.Primul rand selectat are un ROWNUM de valoare 1,al doilea are 2,etc.

268

SYSDATE intoarce data si timpul curent. USER intoarce numele de user al utilizatorului Oracle curent UID intoarce un intreg unic asignat fiecarui nume de user (exista un UID pentru fiecare nume de user). A P P E N D I X B

Cuvinte rezervate SQL

Urmatoarele cuvinte sunt rezervate SQL.Nu puteti sa le utilizati ca nume de obiecte de tip baza de date daca nu sunt puse intre ghilimle. Cuvintele urmate de un asterix(*) sunt de asemenea cuvinte ANSI rezervate. ACCESS DISTINCT* IS* ADD DROP ALL* LEVEL*

ALTER ELSE* LIKE* AND* EXCLUSIVE LOCK ANY* EXISTS* LONG AS* ASC* FILE MAXEXTENTS AUDIT FLOAT* MINUS FOR* MODE BETWEEN* FROM* MODIFY* BY* NOAUDIT

GRANT*

269

CHAR*

NOCOMPRESS

CHECK* GROUP NOT CLUSTER NOWAIT

COLUMN HAVING* NULL* COMMENT NUMBER

COMPRESS IDENTIFIED CONNECT OF*

CREATE* IMMEDIATE* OFFLINE CURRENT* IN* ON* INCREMENT ONLINE DATE INDEX OPTION* DBA INITIAL OR* DECIMAL* INSERT* ORDER* DEFAULT* INTEGER* DELETE* INTERSECT* PCTFREE DESC* INTO* PRIOR* PRIVILEGES TABLE* PUBLIC* THEN* TO* RAW TRIGGER* RENAME RESOURCE UID REVOKE* UNION* ROW* UNIQUE* ROWID UPDATE*

270

ROWNUM USER* ROWS* ROWLABEL VALIDATE SELECT* VALUES* SESSION* VARCHAR* SET* VARCHAR2 SHARE VIEW* SIZE SMALLINT* WHENEVER* START WHERE* SUCCESSFUL WITH* SYNONYM SYSDATE

Cuvinte cheie

Urmatoarele cuvinte cheie au o semnificatie speciala in limbajul SQL suportat de ORACLE RDBMS dar nu sunt cuvinte rezervate si astfel pot fi folosite ca identificatori.Aceste cuvinte pot deveni cuvinte rezervate in viitor. Cuvintele rezervate ANSI sunt indicate printr-un *;cuvintele cheie adaugate in versiunea 6.0 sunt indicate prin +. ARCHIVELOG+ END+ MXVALUE+ AUTHORIZATION*+ ESCAPE MINEXTENTS EVENTS+ MINVALUE

271

BACKUP+ EXEC*+ MOUNT+ BEGIN*+ FETCH*+ CACHE+ FOREIGN*+ NEXT*+ CHARACTER*+ FORTRAN*+ NOARCHIVELOG+ CLOSE*+ FOUND*+ NOCACHE+ COBOL*+ NOCYCLE+ MODULE+

COMMIT*+ GO*+ NOMAXVALUE+ CONSTRAIN*+ GOTO*+ NOMINVALUE+ CONTENTS+ NOORDER+

CONTINUE*+ INCLUDING+ NORMAL+ CONTROLFILE+ INDICATOR*+ NOSORT+ CRASH INITRANS+ NUMERIC*+ CURSOR*+ INT*+ ONLY*+ CYCLE+ KEY*+ OPEN*+ DATABASE LANGUAGE*+ DATAFILE+ LINK PASCAL*+ DEC*+ LOGFILE+ PCTINCREASE+ DECLARE*+ PCTUSED+

DISMOUNT+ MAXDATAFILE+ PL1*+ DOUBLE*+ MAXINSTANCES+ PRECISION*+ MAXLOGFILES+ PRIMARY*+ MAXTRANS+ PROCEDURE*+ READ*+ SQLCOD*+

272

REAL*+ SQLERROR*+ REFERENCES*+ STATEMENT+ RELEASE+ STORAGE+ RESETLOGS SWITCH+ REUSE+ SYSTEM+ ROLLBACK+

SAVEPOINT+ TABLES+ SCHEME TABLESPACE+ SECTION*+ TEMPORARY*+ SEGMENT+ TEMPORARY*+ SEQUENCE+ SHARED+ USING*+ SOME*+ SORT+ WRITE*+ SPECIFIED+ WORK*+ SQL*+

PL/SQL Cuvinte rezervate

Urmatoarele cuvinte sunt rezervate si nu trebuie folosite ca nume pentru obiecte database sau ca identificatori in PL/SQL. ABORT ACCEPT ACCESSADD ALL ALTER

273

AND ANY ARRAY AS ASC ASSERT ASSIGN AT AUTHORIZATION AVG BEGIN BETWEEN BODY BOOLEAN BY CASE CHAR CHAR_BASE CHECK CLOSE CLUSTER CLUSTERS COLAUTH COLUMNS COMMIT COMPRESS CONNECT CONSTANT COUNT CRASH DATA_BASE CREATE DATABASE CURRENT DATE CURSOR DBA DEBUGOFF DEBUGON DECLARE DEFAULT DEFINITION DELAY DELETE DELTA DESC DIGITS DISPOSE DISTINCT DO

274

Document Summary: DROP ELSE ELSIF END ENTRY EXCEPTION_INIT EXCEPTION EXISTS EXIT FALSE FETCH FOR FORM FROM FUNCTION GENERIC GOTO GRANT GROUP HAVING IDENTIFIED IF IN INDEX INDEXES INDICATOR INSERT INTERSECT INTO IS LEVEL LIKE LIMITED LOOP MAX MIN MINUS MOD NEW NOCOMPRESS NOT NULL NUMBER

275

NUMBER_BASE OF ON OPEN OPTION OR ORDER OTHERS OUT PACKAGE TABAUTH PARTITION TABLE PCTFREE TABLES PRAGMA TASK PRIOR TERMINATE PRIVATE THEN PROCEDURE TO PUBLIC TRUE TIPE RAISE RANGE UNION RECORD UNIQUE RELEASE UPDATE REM USE RENAME RESOURCE RETURN VALUES REVERSE VARCHAR REVOKE VARCHAR2 ROLLBACK VARIANCE ROWNUM VIEW ROWTYPE VIEWS RUN WHEN SAVEPOINT WHERE SCHEMA WHILE SELECT WHILE SEPARATE WITH SET WITH SIZE WORK SPACE SQL SQLCODE XOR SQLERRM START STATEMENT

276

STDDEV SUBTYPE SUM

A P P E N D I X C

Aceasta anexa furnizeaza o vedere generala asupra principalelor diferente dintre Oracle 7 si Oracle versiunea 6.Diferentele sunt listate in ordinea capitolelor in care apar in acest manual. Vedere generala asupra Oracle Versiunea 6

Oracle Versiunea 6 e disponibil in 2 forme:Oracle Versiunea 6 cu "Optiuni de procesare a tranzactiilor"(Tranzaction Processing Options) (TPO) sau fara "Optiuni de procesare a tranzactiilor" adauga la Oracle Versiunea 6 RDBMS furnizind un mecanism de nivel de inchidere a sirurilor care inchide siruri in modul exclusiv in mod obisnuit si adaugind un motor PL/SQL in database. Capitolul 4 Oracle Versiunea 6 SQL-Functii numerice

In Oracle versiunea 6 , urmatoarele functii numerice nu sint acceptate: SIN,COS,TAN,SINH,COSH,TANH,EXP,LN, si LOG. Functiile de putere nu admit exponenti neintegrabili. Capitolul 6 Oracle Versiunea 6 -Formatul datelor

Codul Formatului Relativ de date (RR) nu e admis. Pentru lucrul cu ani in orice secol altul decit al 20-lea trebuie folosita functia TO_DATE . Capitolul 8 Oracle Versiunea 6 -Operatori

277

Operatorul UNION intoarce toate sirurile distincte obtinute dintr-o cerere.Aceasta a fost marita in Oracle 7 cu operatorul UNION ALL pentru a include sirurile duplicate. Sinonimul SOME nu e acceptat de operatorul ANY. CAPITOLUL 12 Oracle 6 - Limbajul de definire a datelor si a structurilor de date

Unica constringere impusa de Oracle 6 RDBMS este NOT NULL;pentru toate celelalte constringeri, sintaxa este acceptata si definitiile constringerilor sint stocate in dictionarul de date, dar nu sint impuse pentru operatiile DML. Clauza CONSTRAINT din comanda CREATE TABLE are diferite sintaxe.In Oracle 7 sintaxa este: CREATE TABLE emp (empno numar (4) CONSTRAINT nume_constringere cheie primara ...)

In Oracle Versiunea 6 sintaxa este: CREATE TABLE emp (empno numar (4) cheie primara CONSTRAINT nume_constringere ...)

In comenzile CREATE sau ALTER clauzele ENABLE si DISABLE nu sint valide. Comanda DROP nu are optiunea CASCADE. Comanda TRUNCATE nu este suportata.

Oracle 6 - Tipuri de date

278

Oracle 6 suporta un tip de date pentru siruri de caractere: CHAR Valorile acestui tip de date sint variabile siruri de caractere de lungime de maxim 255 caractere.Oracle Versiunea 6, de asemenea suporta urmatoarele variante pentru tipul de date caracter: + CHARACTER + VARCHAR

In Oracle 6 tipul de date LONG este de asemenea suportat.Acesta este similar cu CHAR, dar poate detine valori pina la lungimi de 65,535 caractere. CAPITOLUL 15 Oracle 6 - Blocari

Modul in care Oracle 6 foloseste blocarile depinde de daca exista sau nu TPO. Oracle 6 cu TPO foloseste blocarile in acelasi mod ca Oracle 7. Oricum, in absenta TPO, doar un singur utilizator, la un moment dat, este capabil sa ceara sa actualizeze o tabela din baza de date.O blocare exclusiva, ascunsa pe linii este plasata pe tabela cind apare sau o declaratie INSERT, UPDATE sau o declaratie DELETE.Rezultatul blocarii pe intrarea tabelei inter- zice altor utilizatori de cereri orice modificare de date pina cind cel ce a blocat tabela nu o va debloca.Ceilalti utilizatori sint introdusi intr-o coada de asteptare. CAPITOLUL 16 Oracle 6 - Views (vederi)

Pentru a redefini o vedere este necesar sa o micsoram si apoi sa o refacem. De asemenea o vedere nu poate fi creata pina cind tabelele pe care le folo- seste nu exista deja.In Oracle 7 atit clauza OR REPLACE cit si clauza FORCE furnizeaza aceste inlesniri. CAPITOLUL 17

279

Oracle 6 - Securitatea si administrarea

Comanda GRANT este folosita pentru a crea noi utilizatori si a le da drep- turi.Cele trei drepturi de sistem disponibile sint: CONNECT capacitatea de a te loga la Oracle si a accesa orice obievte asupra carora ai drepturi.Pot fi create vederi si sinonime. RESOURCE capacitatea de a crea tabele si indexari. DBA capacitatea de a crea alti utilizatori si de a ocoli accesul protejat.

ROLES, multimea de drepturi, nu este suportata.

CAPITOLUL 18 Oracle 6 - Indexari unice

Indexarile unice nu sint create automat cind sint specificate constringerile de integritate sau cheia primara.Comanda CREATE UNIQUE INDEX trebuie sa fie data explicit. CAPITOLUL 19 Oracle 6 - Generalitati

PL/SQL Versiunea 1 este motorul PL/SQL folosit de RDBMS.Astfel procedurile, functiile si package-urile stocate si trigger-ele nu sint disponibile in Oracle Versiunea 6 RDBMS.Acestea sint disponibile in PL/SQL Versiunea 2. A P P E N D I X D

280

ORDINEA DE COMPARATIE

Caracterele sint comparate conform cu ordinea de comparatie a calculatorului gazda.Un caracter este mai mare decit altul daca apare dupa el in ordinea de comparatie. Multe calculatoare folosesc una din cele doua ordini de comparatie, numite ASCII(American Standard Code Decimal Interchange Code).Aceste ordini de comparatie sint prezentate mai jos. Observatie: Oracle foloseste ordinea de comparatie a calculatorului gazda. Literele mari si mici nu sint echivalente.In ASCII, toate literele mici sint mai mari ca literele mari.In EBCDIC, opusul este adevarat. In ASCII, cifrele de la 0 la 9 sint inaintea literlor din alfabet.In EBCDIC, opusul este adevarat. In continuare sint prezentate ordinele de comparatie atit pentru ASCII cit si pentru EBCDIC. Ordinea de comparatie ASCII :

Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie ASCII :

Valoare zecimala Simbol Valoare zecimala Simbol 32 blank 59 ; 33 ! 60 36 $ 63 ? 37 % 64 @ 38 & 65-90 A-Z 39 ' 91 [ 40 ( 92 \ 41 ) 93 ] 42 * 94 ^ 43 + 95 _

281

44 , 45 46 . 47 / 48-57 58 :

96 ' 97-122 a-z 123 { 124 | 0-9 125 } 126 ~

Ordinea de comparatie EBCDIC

Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie EBCDIC : Valoare zecimala Simbol Valoare zecimala Simbol 64 blank 108 % 74 c 109 _ 75 . 110 > 76 A P P E N D I X E

Crearea Obiectelor unei Baze de Date Instructiunea CREATE este utilizata pentru crearea tabelelor si a altor obiecte ca de exemplu INDEX-uri, DOMAIN, VIEWS. Restrictiile pot fi specificate de asemeni le createa tabelelor ( restricttile sunt implementate la nivelul bazei de date).

CREATE TABLE EMP ( EMPNO INTEGER (A) NOT NULL, ENAME CHAR (10), JOB CHAR (10), MGR INTEGER (4), HIREDATE DATE, SAL INTEGER (7,2), COMM INTEGER (7,2), DEPTNO INTEGER (2) NOT NULL );

282

Cand se creaza tabela se poate specifica optional domeniul pentru coloana respectiva. In plus, constrangerile pot fi specificate ca aplicandu-se asupra valorilor unei coloane sau saupra intregii tabele. Restrictiile pot specifica faptul ca coloanele contin numai anumite valori, valori unice sau nu pot fi nule. Restrictiile sunt implementate in cadrul bazei de date. Comanda pentru tabela ALTER permite eliminarea unor coloane individuale.

ALTER TABLE EMP DROP MGR;

Comanda DROP este utilizata pentu a elimina alte obiecte din baza de date. De exemplu : DROP TABLE DEPT; DROP VIEW SALARY;

INGRES/SQL INGRES/SQL este un produs al Relational Technology Inc. (RTI). SQL utilizat de INGRES este acelasi din punct de vedere sintactic ca cel utili zat de alti producatori. Majoritatea exemplelor de comenzi date pana acum se pot rula si sub INGRES.Oricum, INGRES/SQL nu are operatorul LIKE. INGRES suporta caractere speciale pentru utilizarea in comparatii ( in special operatorii de egalitate ) pentru a indica potrivirile partiale intr-un sir de caractere. Caractere care permit identificari pestiale sunt : * identifica orice sir de 0 sau mai multe caractere ? identifica orice caracter [..] identifica oricare din caracterele dintre parantezele patrate

283

INGRES permite ca oricare din aceste caractere speciale sa poata fi folosite singular sau in combinatie pentru a specifica criteriul de identi ficare partiala: ename='*' identifica orice valoare in "ename" ename='E*' identifica orice valoare care incepe cu "E" ename='*ein' identifica orice valoare care se termina cu "ein" ename='*[aeiou]*' identifica orice valoare care are cel putin o vocala ename='Br??' identifica orice sir de 5 caractere care incepe cu "Br"

Semnificatia speciala a acestor caractere poate fi eliminata in comparatii de predicate prin caracterul "backslash" (\). Astfel "\*" se refera la caracterul asterisc. Oricum, atunci cand se fac atribuiri cu caractere speciale nu trebiue tratate cu specificatiile pentru ndetificarea partiala: jtitle='**accountant**'

Deoarece fragmentul de mai sus asigneaza "**accountant**" coloanei "jtitle", stelutele nu necesita o tratare speciala cu backslash. Dar pentru a extrage o valoare asignata astfel este necesara sintaxa urmatoare : job.title='\*\*accountant\*\*'

Specificatiile de identificare patriala pot fi utilizate impreuna cu predicatele "between" si "in".

284

INGRES nu accepta valori NULL. Daca nu se completeaza cu o valoare la inserarea unei coloane atunci INGRES va depozita o valoare implicita in acel camp. In functie de tipul datei dintr-o coloana valoarea impicita poate fi 0 sau spatii. Tipurile de date disponibile in INGRES/SQL par a fi cea mai mare di ferenta fata de majoritatea variantelor de SQL. Tipurile de date sunt : c1 - c255 character Un sir de 1..255 caractere vchar(1) - vchar(2000) vchar Un sir de 1..2000 caractere integer1 intreg de 1 byte -128 .. 127 integer2 (smallint) intreg pe 2 bytes -32,768 .. 32,767 integer4(integer) intreg pe 4 bytes -2,147,483,648 .. 2,147,483,647 float4 real pe 4 bytes -10**78 .. 10**75 precizie 7 zecimale float8(float) real pe 8 bytes -10**78 .. 10**75 precizie 15 zecimale date data (12 byte) 1-ian-1582 .. 31-dec-2382 (pentru date absolute si -800 ani la 800 ani (ptr. intervale de timp) money money8(byte) #-99999999999999.99 .. #99999999999999.99

Destinatiile smallint, float, integer pot fi utilizate in locul notatiei integer2, float8, integer4 respectiv. Astfel pentru a crea tabela EMP: CREATE TABLE EMP ( EMPNO INTEGER2, ENAME VCHAR(10), JOB VCHAR (20), MGR INTEGER2, SAL MONEY, COMM MONEY, DEPTNO INTEGER1); Tabelele SALGRADE si DEPT por fi create dupa cum urmeaza : CREATE TABLE SALGRADE CREATE TABLE DEPT

285

( GRADE INTEGER1, ( DEPTNO INTEGER1, LOSAL MONEY, DNAME VCHAR(10), HISAL MONEY); LOC VCHAR(10));

Comanda pentru utilizarea tabelelor este aceeasi ca cea a altor producatori (instructiunea INSERT). Instructiunea DROP poate fi utilizata pentru a elimina obiecte din baza de date. VEDERE DE ANSAMBLU

O scurta vedere de ansamblu asupra SQL implementat in 3 RDBMS-uri -DB2, Rdbs si Ingres. SQL este limbajul standard pentru RDBMS-uri si toate RDBMS-urile majore suporta cateva forme ale SQL. Acest apendice furnizeaza o scurta vedere de ansamblu a SQL-ului imple- mentat in RDBMS de catre trei furnizori proeminenti de RDBMS -DB2 al lui IBM, Rdb al DEC si Ingres al lui Relational Technology . Informatia prezentata nu intentioneaza sa fie o comparatie cuprinzatoare a acestor produse . Intentia mea este sa arat ca , de cand toate RDBS-urile majore suporta SQL va puteti transfera priceperea pe care ati capatat-o in SQL de la un RDBMS la altul. DB2

Database 2 ( DB2 ) este RDBMS-ul IBM-ului pentru mediul MVS. Implementarea DB2 a SQL-ului este identica cu SQL-ul ORACLE-ului . Intr-adevar SQL-ul folosit pentru DB2 (si SQL/DS-RDBMS-ul IBM-ului pentru DOS/USE si mediul de operare VM/SP) a format modelul pentru limbajul SQL . Reamintiti-va ca limbajul SQL a fost dezvoltat de IBM pentru prototipul lor RDBMS-System R , dar ORACLE a intodus prima implementare comerciala posibila a SQL-ului. SINTAXA DECLARATIEI SELECT

Clauzele de baza ale declaratiei SELECT sunt listate mai jos: SELECT [ALL/DISTINCT] { [Tabela articol(e)/expr [alias] }

286

FROM tabela(e) [alias] [WHERE predicat] [AND predicat] [OR predicat] GROUP BY coloana(e) ] [HAVING predicat] [ORDER BY coloana(e)]

Cateva exemple simple de comenzi SQL urmeaza: EXEMPLE: 1. SELECT * FROM EMP; 2. SELECT DISTINCT DEPTNO FROM DEPT; 3. SELECT DEPTNO, ENAME FROM EMP WHERE JOB = 'CLERK' ORDER BY JOB DESC; 4. SELECT EMPNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE ENAME LIKE 'S%'; 5. SELECT ENAME, JOB, COMM FROM EMP WHERE COMM IS NULL; 6. SELECT E.EMPNO, E.ENAME, D.DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO; 7.

287

SELECT DEPTNO, DNAME FROM EMP WHERE NOT EXISTS (SELECT DEPTNO FROM EMP); 8. SELECT SUM(SAL), DEPTNO FROM EMP GROUP BY DEPTNO HAVING SUM(SAL) 3500;

Ceea ce este mai sus , este doar un specimen simplu al comenzilor SQL care pot fi scrise folosind SQL-ul lui DB2. Un rand intins ,de alti operatori este suportat de DB2; operatori de comparatie, operatori booleeni (AND, OR, NOT) , operatori speciali (EXISTS, IN, BETWEEN, LIKE, IS), operatorul pe multime UNION, etc... DB2 nu suporta direct JOIN-ul extern. Deasemenea, operatorii INTERSECTION si DIFFERENCE nu sunt suportati direct (operatorul UNINO ALL poate fi folosit pentru a construi aceste trasaturi). DB2 furnizeaza un numar de operatori si functii care pot fi folositi in constructia expresiilor. Unele dintre aceste functii si operatori sunt rezu- mate mai jos. Operator/functie Descriere ---------------- --------+,-,*,/ Adunare, scadere, inmultire, impartire. Pot fi folositi cu date, timpi si timestamp-uri. || Concatenare-folosit pentru a alatura 2 siruri de caractere sau 2 siruri grafice.

CHAR Converteste o data, timp sau timestamp in reprezentarea sirului sau de caractere. DATE Converteste o valoare scalara intr-o data. DAY/MONTH/YEAR Extrage portiunea de zi, luna sau an dintr-o data sau timestamp.

288

DAYS Converteste o data sau un timestamp intr-un numar de zile. DIGITS Converteste un numar intr-un sir de caractere. HOUR/MINUTE/SECOND Extrage portiunea de ore, minute,secunde din timp sau timestamp. LENGTH teti. SUBSTR VALUE nula. Calculeaza lungimea unei valori in ocExtrage un subsir dintr-un sir. Converteste un null intr-o valoare ne-

COUNT/AVG/ Functii combinate MAX/MIN/SUM

DB2 nu suporta bogatul set de functii care sunt posibile cu ORACLE. Vezi capitolele 4, 5 si 6. Intentia de aici, nu este de a furniza o comparatie de unu la unu a diferen- telor si asemanarilor intre si SQL-ul ORACLE-ului. Mai degraba, telul este de a arata ca, cunostintele dumneavoastra de SQL pot fi transferate de la un RDBMS la altul. CREAREA OBIECTELOR BAZEI DE DATE

Comanda CREATE TABLE are in esenta aceeasi sintaxa ca si SQL-ul ORACLE-ului, oricum DB2 are ceva tipuri de date suplimentare: Integer Cuvant intreg binar, 31 biti si semn Smallint Jumatate de cuvant intreg binar, 15 biti si semn Decimal (n,m) Numar zecimal impachetat, n cifre si semn (0Float(n) Character(n) Sir de caractere de 8 biti de lungime fixa (0 Varchar(n)

289

Lungimea variabila a celui de mai sus Graphic(n) Sir de caractere de 16 biti de lungime fixa (0 Vargraphic(n) Lungimea variabila a celui de mai sus Date Data reprezentata ca o secventa de 8 cifre zecimale fara semn impachetate (yyyymmdd), ocupand 4 octeti, valorile permise sunt in domeniul 1 Ianuarie AD pana la 31 Decembrie 9999 AD. Time Timpul, reprezentat ca o secventa de 6 cifre zecimale fara semn impachetate (hhmmss), o- cupand 3 octeti, valorile permise fiind in domeniul miezul noptii pana la miezul noptii. De exemplu : 000000 pana la 240000 Timestap Combinatie de data si timp, reprezentata ca o secventa de 20 de cifre fara semn impache- tate(yyyymmddhhmmssnnnnnn),ocupand 10 octeti, valorile permise fiind in domeniul 00010101000000000000 pana la 99991231240000000000

Aceste tipuri pot fi abreviate dupa cum urmeaza : Int pentru Integer Decimal(n) pentru Decimal(n,0) Decimal pentru Decimal(5) Dec pentru Decimal Float pentru Float(53) Real pentru Float(21) Double Precision pentru Float(53) Character

290

pentru Character(1) Char pentru Character Long Varchar pentru Varchar(n) Graphic pentru Graphic(1) Long Vargraphic pentru Vargraphic(n)

Cand creati tabele, puteti specifica daca Null-urile sunt permise sau nu in acelasi mod ca si ORACLE SQL cu o exceptie. DB2 permite declaratia NOT NULL WITH DEFAULT. Aceasta inseamna ca o valoare nu este ceruta pentru aceasta coloana si va fi inlocuita cu o valoare nula. Zero pentru campuri numarice Blank-uri pentru campuri cu siruri de lungime fixa Gol (siruri de lungime zero) pentru campuri cu siruri de lungime variabila.Valoarea lui CURRENT DATE sau CURRENT TIME sau CURRENT TIMESTAMP ,cat mai potrivit.

Deci, pentru a crea o tabela EMP: CREATE TABLE EMP ( EMPNO INTEGER NOT NULL, ENAME CHAR(10), JOB CHAR(10), MGR INTEGER, HIREDATE DATE, SAL DECIMAL(7,2), COMM DECIMAL(7,2), DEPTNO INTEGER NOT NULL);

Tabela DEPT si tabela SALGRADE pot fi create astfel: CREATE TABLE DEPT CREATE TABLE SALGRADE ( DEPTNO INTEGER NOT NULL, ( GRADE INTEGER NOT NULL,

291

DNAME CHAR(15), LOSAL INTEGER, LOC CHAR(15)); HISAL INTEGER);

Comanda ALTER TABLE si comenzile DROP TABLE sunt la fel ca ale lui ORACLE. Comanda CREATE INDEX este aceeasi deasemenea. NOTA:

Declaratia Crate Table SQL a lui ORACLE va accepta tipuri de date din DB2 si SQL/DS, si le converteste intern in tipuri de date ORACLE, dupa cum urmeaza: DB2 SQL/DS ORACLE SMALLINT NUMBER(38) INTEGER NUMBER(38) DECIMAL(M,N) NUMBER(M,N) FLOAT NUMBER VARCHAR(N) CHAR(N) LONG VARCHAR LONG

Nu exista tipuri de date ORACLE care sa corespunda pentru GRAPHIC, VARGRAPHIC si LONG VARGRAPHIC. VAX RDB/VMS

Rdb este RDBMS al lui DEC, care lucreaza in mediul VMS.

292

Urmeaza sintaxa pentru VAX SQL : SELECT [DISTINCT]/[Tabela.] coloana/expr [alias] FROM tabela(e) [alias] [WHERE conditie] [AND conditie] [OR conditie] [GROUP BY coloana(e)] [HAVING conditie] [ORDER BY coloana(e)]

Exemple: 1. SELECT ENAME, SAL*1.1 FROM EMP 2. SELECT EMPNO, ENAME, JOB FROM EMP WHERE EMPNO = 7369; 3. SELECT ENAME, HIREDATE, DEPTNO FROM EMP WHERE JOB = "MANAGER" ORDER BY ENAME; 4. SELECT DEPTNO, JOB FROM EMP WHERE ENAME LIKE "% S%";

Dupa cum puteti vedea, sintaxa lui VAX SQL este foarte similara cu DB2 si ORACLE SQL. Operatorul EXISTS ca si [NOT] NULL, [NOT] BETWEEN, ALL, opera- tori booleeni, JOIN-uri, subcereri, etc sunt toate suportate.Functiile COUNT, SUM, AVG, MIN, MAX, sunt deasemenea furnizate. A P P E N D I X F

Editare simpla : ED nume_fisier

293

Acum sunteti in modul INSERT ^,v, mutare cursor linie noua /---+

HELP -----+ | +-------+-------+-------+-------+ | | | | | | PF1 | PF2 | PF3 | PF4 |---> linie (la dreapta cursorului) | | | | | +-------+-------+-------+-------+ | | | | | | 7 | 8 | 9 | . |---> cuvant (la dreapta cursorului) | | | | | +-------+-------+-------+-------+ | | | | | | 4 | 5 | 6 | , |---> caracter (sub cursor) | | | | | +-------+-------+-------+-------+ | | | | | |1|2|3| | | | | | | +-------+-------+-------+ ENTER | | | | | | 0 |.| | | | | | (mai sus sunt anulate cand sunt prefixa te +---------------+-------+-------+ de PF1 ) Pentru a iesi : CTRL + Z impreuna urmate de EX (pentru a salva) sau QUIT (pentru abandon) A P P E N D I X G

Exportarea Continutului unei Tabele intr-un Fisier Uneori este util sa avem valorile unei coloane dintr-o tabela intr-un fisier text care poate fi rulat pentru a insera respectivele valori in

294

tabela. De exemplu cand se distribuie sau se instaleaza un sistem se doreste funniza rea unui fisier care sa contina informatiile de start-up pentru o tabela. Asemenea fisier este furnizat odata cu ORACLE pentru tabelele de demonstratie Emp, Dept si Salgrade. Desi datele sunt existente in tabela, se poate dori existenta infor matiei in formatul "INSERT INTO nume_tabela VALUES(,,,,);" SQL din SQL poate fi utilizat pentru a indeplini aceasta. Urmatorul cod realizeaza blocul INSERT pentru tabela DEPT.

set feed off set head off set pages 0 set lines 75 set verify off spool insert.sql select 'insert into dept', ' values (' || deptno || ',' || ''''||dname||''''||','|| ''''||loc||''''||');' from dept; spool off set feed on set head on set pages 24 set verify on start insert.sql

Pentru fiecare linie din tabela DEPT, codul de mai sus genereaza blocurile INSERT de mai jos : insert into dept values (10,'ACCOUNTING','NEW YORK'); insert into dept values (20,'RESEARCH','DALLAS'); insert into dept values (30,'SALES','CHICAGO');

295

insert into dept values (40,'OPERATIONS','BOSTON');

Aceste blocuri au fost "capturate" in fisierul "INSERT.SQL". Poate ca ati observat numarul mare de apostrofuri din ultimul exemplu. Un set de 4 apostrofuri genereaza un singur apostrof in blocul final RETINETI : Sirurile de caractere trebuie incadrate de apostrofuri ! Astfel : SELECT '''X''' intoarce 'X' SELECT '''' intoarce ' SELECT ''''||DNAME||'''' intoarce 'BOSTON'

SQL din SQL este o tehnica ce poate fi utilizata pentru a mari tabelele cu valori stocate in fisiere text. De asemeni pot fi folosite utilitarele IMPORT/EXPORT. Generarea unor blocuri INSERT pentru o tabela cu multe coloane este costisitor sa generam coloana cu coloana. In loc, putem extrage informatia din "Data Dictionary". Intr-adevar, cand se genereaza SQL bazat pe date existente, "Data Dictionary" este locul de start. Se poate utiliza acest dictionar pentru a furniza parametrii pentru orice bloc SQL. Urmatorul exeplu utilizeaza infor- matia din "Data Dictionary" pentru a genera blocuri CREATE TABLE pentru fiecare tabela a utilizatorului. Acest exemplu ilustreaza cateva tehnici necesare pentru generarea unui SQL complex. SA NU VA INGRIJORATI CA VA TREBUI SA UTILI- ZATI ACEST COD DE FIECARE DATA CAND DORITI SA EXECUTATI UN BACK-UP AL TABE- LELOR DUMDEAVOASTRA ! ORACLE FURNIZEAZA ALTE UTILITARE CARE EXECUTA ACEST LUCRU.

Crearea Tabelelor.

Este mereu o idee buna sa fiti capabili sa regenerati propriile

296

tabele. Puteti sa lasati SQL sa genereze blocuri CREATE TABLE pentru aceasta. Ecranul "Data Dictionary" - user_tab_columns - contine tiate informatiile necesare. SELECT TABLE_NAME, COLUMN_ID, COLUMN_NAME, DATA_TYPE, DATA_LENGHT, DATA_PRECISION, DATA_SCALE, NULLABLE FROM USER_TAB_COLUMNS WHERE TABLE_NAME IN ('DEPT','EMP','SALGRADE') ORDER BY TABLE_NAME, COLUMN_ID; TABLE_NAME COLUMN_ID COLUMN_NAME DATA_T DATA_LEN DATA_PREC DATA_SCALE NULLABLE ---------- --------- ----------- ------ -------- --------- ---------- -------DEPT 1 DEPTNO NUMBER 22 2 0 N DEPT 2 DNAME CHAR 14 Y DEPT 3 LOC CHAR 13 Y EMP 1 EMPNO NUMBER 22 4 0 N EMP 2 ENAME CHAR 10 Y EMP 3 JOB CHAR 9 Y EMP 4 MGR NUMBER 22 4 0 Y EMP 5 HIREDATE DATE 7 Y EMP 6 SAL NUMBER 22 7 2 Y EMP 7 COMM NUMBER 22 7 2 Y EMP 8 DEPTNO NUMBER 22 2 0 N SALGRADE 1 GRADE NUMBER 22 Y SALGRADE 2 LOSAL NUMBER 22 Y SALGRADE 3 HISAL NUMBER 22 Y

A P P E N D I X H FACILITATI ALE PL/SQL, VERSIUNEA 2

Introducere

PL/SQL adauga in versiunea 2 un numar de facilitati noi in limbaj, multe reflectind imbunatatiri ale RDBMS Oracle, versiunea .7. Acesutea includ: * Salvarea subprogramelor PL/SQL * Tipuri noi de date * Tabele PL/SQL (variabile array)

297

* Definirea mai flexibila a inregistrarilor

In plus, versiunea 2 a PL/SQL accepta toate noile functii SQL din Oracle7, si toti operatorii SQL de comparare si setare (EXIST, UNION, etc) Subprograme PL/SQL

In general versiunea 2 accepta doua tipuri de blocuri PL/SQL, 'blocul anonim' si 'subprogramele'. Blocul anonim Este un bloc fara nume. Blocurile anonime erau singurul tip de bloc in versiunea 1. Aceste blocuri sint declarate in momentul in care sint rulate, si transmise motorului PL/SQL pentru compilare inainte de a fi rulate. Subprogramele Sint blocuri PL/SQL cu nume. Pot fi declarate fie ca proceduri fie ca functii. In ultimul caz vor intoarce o valoare atunci cind sint apelate. Cu extinderea procedurala a RDMS, subprogramele pot fi stocate in dictionare de date, de unde pot fi apelate apoi din mai multe aplicatii cind acel cod este necesar. (Sint diferite de functiile si procedurile din Form-urile SQL)

Declararea variabilelor si constantelor

PL/SQL v2 accepta o mare varietate de tipuri de date, care pot fi utilizate pentru a declara variabile si constante. Variabilele pot primii optional o valoare cind sint declarate, si este permisa schimbarea valorii prin asignari mai tirziu, in cadrul blocului. Constantele sint identificatori care pastreaza o valoare fixa care trebui atribuita cind constanta este declarata. Tipuri scalare

Sint tipuri de date care reprezinta o singura valoare. Principalele tipuri sint cele care corespund coloanelor din bazele de date ORACLE: NUMBER, DATE, CHAR, VARCHAR2, RAW, ROWID. Exista totusi un numar de

298

subtipuri pentru o definire mai specifica a variabilelor. In PL/SQL sint permise variabilele Booleene. Pentru variabile NUMBER NUMBER VAlori numerice cu precizia maxima de 38 digiti. Valorile sint rotunjite la un intreg, exceptind cazul cind este data o scala. De exemplu NUMBER(7,2) inseamna 7 digiti, cu 2 zecimale permise. Precizia implicita este 38. Sinonime pentru NUMBER sint: DECIMAL, FLOAT, INTEGER, REAL si SMALLINT. Aceste alternative sint pentru infrumusetare. De exemplu INTEGER(4) poate fi considerat mult mai descriptiv decit NUMBER(4). Pentru datele BINARY_INTEGER BINARY_INTEGER Este stocat ca un numar binar cu semn, este mult mai eficient pentru intregii folositi in expresii. Pot avea valori intre -2147483648 si +2147483647. NATURAL Acest subtip al BinaryInteger nu permite numere negative. positive La fel ca NATURAL, dar nu accepta valoarea zero Pentru date CHAR CHAR Este utilizat pentru a stoca date caracter cu lungime fixa (la fel cu coloanele CHAR din Oracle7). Lungimea implicita este 1 caracter, maximul permis este 32767. De exemplu CHAR(20). Nota: Cind variabile CHAR sint comparate, sint evaluate folosind blankuri pentru umplere. VARCHAR2 Se foloseste pentru date cu lungime variabila. Lungimea maxima este cea de la CHAR, dar valorile VARCHAr sint comparate fara umplere cu spatii. VARCHAR La fel, dar semnificatia comparatiei se poate schimba intr-o versiune ulterioara.

Date Booleene

299

Boolean Pentru a pastra valorile TRUE si FALSE. Rezultatul expresiilor Booleene pot fi atribuite acestor variabile, si testate apoi in instructiuni conditionale. Tipul DATE DATE Date valide, ca si coloanele ORACLE tip DATE. Domeniu inter 4712bc si 4712ad. Tipul RAW RAW Pentru a stoca date binare, ca si coloanele RAW ale bazelor de date. Lungimea maxima este 32767. Date ROWID ROWID Pentru a stoca adrese ROWID in formatul international ROWID. (adica fara conversia dinamica la date character)

De notat ca unele din tipurile de date acceptate de PL/SQL permit lungimi care sint mai mari decit cele din coloanele corespunzatoare. VARCHAR2 si RAW, ca coloane, permit maximum 2000 octeti. Coloanele CHAR au maximum 255. Datele caracter din PL/SQL pot fi totusi scrise in coloane LONG ale bazelor de date daca valoarea lor este prea mare. Cuvintul cheie DEFAULT

In PL/SQL v2 cuvintul rezervat DEFAULT poate fi optional folosit in atribuiri (:=) pentru a definii valori initiale pentru variabile si constante. De exemplu, expresia: tax_year SMALLINT :=92; Poate fi rescrisa: tax_year SMALLINT DEFAULT 92; Cuvintul DEFAULT poate de asemenea sa fie utilizat laparametrii

300

subprogramelor, la parametrii cursoarelor, si cimpurile inregistrarilor utilizator. Tipuri noi de date compuse

In PL/SQL v1, atributul %ROWTYPE permitea crearea de variabile bazate pe coloanele unei tabele, sau a unor coloane selectate dintr-un cursor explicit. In versiunea 2, sint 2 noi tipuri compuse, numite inregistrari definite de utilizator si tabele PL/SQL. Inregistrari definite de utilizator

Spre deosebire de inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE, inregistrarile definite de utilizator permit definirea cimpurilor individual intr-o inregistrare. Aceasta se face in 2 etape; intii definiti tipul inregistrare si apoi puteti declara inregistrari bazate pe acest tip. Tipul inregistrare este definit cu instructiunea TYPE: TYPE type-id IS RECORD (field-name1 field-type [NOT NULL] [:=valoare], field-name2 field-type [NOT NULL] [:=valoare], ... ); unde valoare este valoarea initiala a cimpului respectiv. Inregistrarile pot fi declarate apoi bazat pe aceasta structura: record-id record-type ; Exemplu: DECLARE TYPe time_type IS RECORD (second INTEGER(2) := 0 , minute INTEGER(2) := 0 , hour INTEGER(2) := 0 ) ; time_rec time_type;

301

Inregistrarea 'time_rec' va contine acum cimpurile 'second', 'minute', 'hour'. Fiecare va fi initializat cu 0. Inregistrarile definite de utilizator si cimpurile lor pot primii valori si pot fi foosite in expresii in acelasi fel ca si inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE. In plus, o inregistrare definita poate fi utilizata ca tip de date pentru parametrii formali ai unui subprogram. Inregistrarile pot fi imbricate. Adica, o inregistrare definita anterior poate fi tip de data a unui cimp dintr-un alt tip de date inregistrare, producind inregistrari in inregistrari. Tabele PL/SQL

Daca inregistrarile pot reflecta un rind unic, cu mai multe cimpuri, o tabela PL/SQL contine o structura cu un singur cimp, dar cu rinduri multiple. O tabela PL/SQL este bazata pe un tip de coloana, dar permite stocarea unui tabel de valori si accesarea lor printr-o cheie primara (numarul rindului) Ca si inregistrarile definite, o tabela PL/SQL este definita in 2 pasi.Mai intii se defineste un tip bazat pe un tip de coloana, si apoi se declara o tabela cu acest tip. Sintaxa: TYPE type-id IS TABLE OF col-type [NOT NULL] INDEX BY BINARY_INTEGER Unde tipul coloanei poate fi fie un tip utilizat pentru coloane (de exemplu VARCHAR2), sau o referire la o baza de date cu atributul %TYPE. Exemplu: DECLARE TYPE ename_type IS TABLE OF CHAR(10) INDEX BY BINARY_INTEGER;

302

Puteti declara o tabela bazata pe tipul ename_type: ename_array ename_type; Atribuire de valori unei tablele

Numarul de rinduri dintr-o tabela poate creste si descreste dinamic, in functie de numarul de valori asignate. Puteti atribui mai mmulte valori de rind intr-o singura atribuire: ename_array := ('Jean Luc' , 'Kirk' , 'Scott' ); sau individual prin indici: ename_array(4) := 'troy';

De notat ca rindurile dintr-o baza de date pot fi extrase in rindurile unei tabele PL/SQL sau invers, dar aceasta trebuie facut pe rind, intr-un ciclu. Daca un rind dintr-o tabela este referit intr-o variabila acesta trebuie declarat ca BINARY_INTEGER. Exemplu: DECLARE i BINARY_INTEGER := 0; BEGIN FOR rec1 IN (select ename from emp) LOOP i:=i+1; ename_array := rec1.ename; END LOOP; .

303

. -- Tabela ename_array incarcata si gata de actiune . END;

304