COALA POSTLICEAL

CHARLES LAUGIER
CRAIOVA

PORTOFOLIU N VEDEREA REVALORIZRII DIPLOMEI DE

ASISTENI MEDICALI GENERALI TI

NURSING N URGENE
MEDICO-CHIRURGICALE

COORDONATOR: Asistent LEFTEROGLU ELEONORA

ABSOLVENT:Asistent Botea Aurora Alina

CUPRINS

1.Clasificarea urgentelor medico-chirurgicale si identificarea elementelor de

gravitate;
2.Conduita de urgenta / fisa tehnica-5 exemple;
3.Proces de ingrijire a pacientului:
- interviu;
- identificarea problemelor de dependenta pe cele 14 nevoi fundamentale dupa
principiul de ingrijire al V. Henderson;
- plan de ingrijire

CLASIFICAREA URGENELOR MEDICOCHIRURGICALE I IDENTIFICAREA ELEMENTELOR

DE GRAVITATE

1.Urgenele aparatului respirator:

- Insuficiena rspiratorie acut
- Criza de astm bronic
- Starea de ru astmatic
- Hemoptizia
- Pneumotoraxul spontan (accidental)
- Bronhopneumonia obstructic cronic acutizat (BPOC acutizat)
1.Urgenele aparatului cardiovascular:
- Edemul pulmonar acut (E.P.A.)
- Embolia pulmonar
- Infarctul miocardic acut (I.M.A.)
- Encefalopatia hipertensiv acut
- Tamponada cardiac
- Resuscitarea cardio-respiratorie
- Tulburrile de ritm ale inimii
- Angorul pectoral

1.Urgene abdominale:
- Colica biliar
- Pancreatita acut
- Ocluzia intestinal
- Hemoragii digestive superioare (H.D.S.)
- Perforaiile de organe
1.Urgene renale i urologie:
- Insuficiena renal acut (I.R.A.)
- Colica renal nefretic
- Retenia acut de urin
1.Urgene neurologice:
- Stri comatoase
- Coma de origine cerebral
- Accidente vasculare cerebrale (A.V.C.)
1.Intoxicaiile acute exogene:
- Intoxicaia cu monoxid de carbon
- Intoxicaiile acute cu acizi corozivi
- Intoxicaiile acute cu baze tari
- Intoxicaiile cu detergeni anionici
- Intoxicaiile cu detergeni cationici
- Intoxicaiile cu insecticide organofosforate
- Intoxicaiile cu insecticide organoclorurate
- Intoxicaiile cu ciuperci
- Intoxicaiile cu substane methemoglobinizante, la copii
- Intoxicaiile cu alcool etilic
- Intoxicaiile cu alcool metilic
- Intoxicaiile cu benzin
- Intoxicaiile cu cianuri i acid cianhidric

- Intoxicaiile cu barbiturice
1.Urgene n pedriatie:
- Insufuciena respiratorie acut
- Insuficiena cardiac
- Colapsul
- Convulsiile
- Sindromul de deshidratare acut (S.D.A.)
1.Urgenele n obstetric-ginecologie:
- Hemoragiile n prima jumtate a sarcinii
- Hemoragiile n a doua jumtate a sarcinii
- Eclampsia
- Cardiopatia asociat cu sarcina
- Hemoragiile n ginecologie
1.Urgene otorinolaringologice:
- Corpi strini n organele otorinolaringologice
- Hemoragiile otorinolaringologice
1.Urgene n oftalmologie:
- Corpi strini ocular
- Arsuri ocular
- Glaucomul
1.ocul:
- ocul traumatic
- ocul cardiogen
- ocul anafilactic
- ocul septic
1.Traumatismele:

- Traumatismele cranio-cerebrale
- Traumatismele vertebra-medulare
- Traumatismele maxilo-faciale
- Traumatismele gtului
- Traumatismele toracice
- Traumatismele abdominale
- Traumatismele bazinului
- Traumatismele membrelor
- Traumatismele vaselor i hemostaza provizorie
- Politraumatismele
- ngrijirea plgilor
- ngrijirea provozorie (entorse, luxaii, fracturi)
1.Urgene datorate agenilor fizici i chimici:
- Arsurile
- Electrocutarea agresiune electric
- Insolaia
- Degerturile
- necul (sumersia)
1.Urgene n muctura de arpe.

CONDUITA DE URGEN
1.Conduita de urgen n edemul pulmonar acut
Edemul pulmonar acut (EPA) este o form paroxistic de dispnee sever
datorat acumulrii excesive de lichid interstiial i ptrunderii sale n alveole, ca
urmare a micrii unei cantiti mai mari de lichid din vase n interstiiul pulmonar
i alveole, depind cantitatea de lichid drenat prin limfaticele pulmonare.

Inundarea cu lichid a alveolelor pulmonare rezult fie prin creterea excesiv a

presiunii hidrostatice n capilarele pulmonare (EPA cardiogen), fie prin alterarea
permeabilitii membranei pulmonare (EPA noncardiogen).
Debutul edemului pulmonar acut hemodinamic se produce cel mai des noaptea,
n somn, aprnd brusc la o persoan cunoscut sau nu cu patologie cardiac. Se
disting doua cauze majore ale edemului pulmonar acut: cauz noncardiogen i
cauz cardiogen.
Dispneea cu ortopnee, cu instalare acut este simptomul dominant. Bolnavul are
senzaia de sufocare, cu sete intens de aer, este anxios i nu tolereaz decubitul
dorsal. De regul sunt folosii muchii respiratori accesorii i se produce o retracie
inspiratorie a foselor supraclaviculare i a spaiilor intercostale, ca urmare a
negativitii marcate a presiunii intrapleurale.
Diureza tinde spre oligoanurie sever. Tusea iritativ apare la scurt timp dup
instalarea dispneei, devine repede productiv, bolnavul eliminnd o sput
abundent, aerat, spumoas, frecvent rozat. Anxietate, agitaie, transpiraii
profuze, tegumente palide, reci, cianoza extremitilor i buzelor apar ca urmare a
hipereactivitii simpatice i tulburrii schimburilor gazoase la nivel pulmonar.
Hipertensiunea arterial apare cu condiia ca pacientul s nu fie n oc cardiogen,
ca urmare a anxietii i activitii simpatice. Durerea precordiala i semne
electrocardiografice sugestive de necroz miocardic apare dac edemul pulmonar
se datoreaz unui infarct miocardic acut. Auscultaia pulmonar este zgomotoas,
cu raluri umede (subcrepitante), wheezing i raluri sibilante, determinate de
calibrul bronic micorat prin edemul interstiial. Ralurile subcrepitante fine,
alveolare, apar iniial la bazele pulmonare apoi urc spre vrfuri, pe msura
agravrii edemului pulmonar. Auscultaia cordului este dificil, datorit respiraiei
zgomotoase, putnd releva o tahiaritmie.
Conduita de urgen const n:
Pacientul este aezat n poziie eznd, cu picioarele atrnate la margineapatului. Se administreaz oxigen pe masc sau endonazal, cu debitul de 4-8 l/min.
pe cale venoas, se administreaz succesiv Furosemid 40-80 mg i.v. - ceea ce
reduce prompt presiunea hidrostatic n capilarul pulmonar nainte de a aprea
efectul diuretic, prin vasodilataie pulmonar; nitroglicerin sau nitroprusiat de
sodiu n perfuzie venoas, pentru corecia hipertensiunii arteriale i pentru
reducerea prin vasodilataie a ntoarcerii venoase; nitroprusiatul de sodiu se
administreaz n doz iniial de 40-80 pg/min, care poate fi crescut cu cte 5
pg/min.la fiecare 5 minute pn cnd edemul se remite sau TA scade sub 100
mmHg. Nitroglicerina se administreaz ncepnd cu doza de 5 pg/min, care se
suplimenteaz cu cte 5 pg/min din-3 n 3 minute, pn la aceleai limite
fiziologice ca i nitroprusiatul; Digoxin, administrat n doza de 0,5 mg intravenos
la pacientul nedigitalizat, util mai ales la pacientul cu fibrilaie atrial sau cu
tahicardie paroxistic supraventricular i la pacienii cu cardiomegalie, chiar dac

sunt n ritm sinusal. Aminofilinul i.v. combate bronhospasmul dat de edemul

peribronic i poteneaz aciunea diuretic a furosemidului. n lipsa rspunsului la
msurile menionate trebuie administrat do- pamin,,n asociere cu
vasodilatatdare, nitroprusiat sau nitroglicerin n perfuzie intravenoas.

2.Conduita de urgen n infarctul miocardic acut (I.M.A.)

Infarctul miocardic acut este o urgen major n cardiologie, fiind determinat
de obstrucia complet a unei artere coronare, ceea ce conduce la necroza
(moartea) esutului inimii vascularizat de artera respectiv. Este o complicaia a
bolii cardiace ischemice i survine frecvent la cei care prezint deja stenoze
coronariene (ngustri coronariene) datorate aterosclerozei.
Infarctul miocardic poate surveni n orice moment al zilei sau nopii, dar
frecvena este mai mare dimineaa, n primele ore dup trezire. Debutul poate fi
brusc, lipsind manifestrile prodromale, aprut n repaus sau la efort minim >
infarct silenios sau cu manifestri pro- dromale, denumit iminen de infarct
manifestat prin astenie marcat cu slbiciune muscular generalizat, crize
anginoasc aprute la eforturi minimale sau chiar n repaus nsoite de transpiraii.
Are efect negativ la administrare de nitroglicerin, senzaie acut de anxietate,
ameeli, palpitaii, dispnee la eforturi mici. Manifestri clinice n perioada de
debut: durere, hipotensiune arterial, dispnee, febr, fenomene digestive, aritmii,
manifestri neurologice, frectur pericardic. Durerea este perceput ca pe o
senzaie de constricie, strivire, ghear, care apas si strnge inima, este profund i
visceral; uneori este perceput ca senzaie de arsur sau junghi. Localizarea
durerii este n majoritatea cazurilor regiunea retrosternal, rareori extratoracic
(epigastru, abdomen), poate iradia n umrul i membrul superior stng sau n
regiunea epigastric i abdomenul superior, confundndu-se cu afeciuni dureroase
abdominale acute. Poate iradia i n ambii umeri, ambele brae, coate sau pumn, la
bza gtului (senzaii de strangulare), maxilar, mandibul, ceaf. Intensitatea
durerii variaz de la un pacient la altul avnd caracter maxim de nesuportat n 70%
din cazuri, n rest fiind o intensitate medie sau doar o jen retrosternal. Durerea
dispare dup administrarea de analgetice, opiacee, cu meniunea c efectul acestora
este temporar, nu dispare la administrarea de nitrai i este nsoit de anxietate
extrem i senzaie de moarte iminent, transpiraii profuze reci. Hipotensiunea
arterial apare n 80% din cazuri, dar nu are un caracter sever sau persistent; n plin
acces dureros valorile tensiunii arteriale cresc cu 20-40 mmHg, ns creterea este
de scurt durat, valorile scznd cu 10-15 mmHg; scderea brutal a tensiunii
arteriale indic iminena ocului cardiogen ns hipotensiunea arterial poate fi
datorat i de administrarea n exces de Furosemid, nitrai. Dispneea este simptom
important care marcheaz instalarea infarctului miocardic complicat cu disfuncie

de pomp. Febra apare n primele 8-10 ore de la instalarea infarctului miocardic cu

valori maxime ntre a 3-a sau n a 6-a zi i persist 6-8 zile. Valorile temperaturii
sunt n majoritatea cazurilor de 37,5C-38C. modificrile sunt provocate de
necroza miocardic nsoit de procesele inflamatorii caracteristice. Fenomenele
digestive: sughi persistent, rezistent la tratament, grea, vrsturi, diaree.
Aritmiile sunt reprezentate att prin tahiaritmii, ct i prin bradiaritmii, aritmiile
ventriculare sunt foarte periculoase, reprezentnd principala cauz de deces n
IMA. Manifestri neurologice: ameeal, vertij, stare de torpoare, stare
confuzional, sincop, embolie cerebral, accident vascular cerebral.
Conduita de urgen const n:
Msurile abordate n faza de prespital sunt: poziionarea pacientului n decubit
dorsal i interzicerea oricrui efort, abord venos periferic; calmarea anxietii i
durerii cu Algocalmin, Piafen, Diazepam, iar n caz de ineficien, dup 5-10 min,
Fortral, Morfin, Mialgint Administrarea de Nitroglicerina (0,5mg) sublingual la
fiecare 15 min reduce staza pulmonar i amelioreaz perfuzia coronarian. Se
administreaz oxigen pe sonda nazofaringian su masc (6-10 l/min), tratament
antiaritmic, msurarea parametrilor vitali i inerea lor sub control, monitorizarea
electrocardiografic - permite evaluarea tulburrilor de ritm i de conducere din
infarct, dinamica modificrilor ECG relev cele 3 tipuri principale de suferina
miocardic cauzate de scderea/oprirea fluxului coronarian: ischemia, leziunea,
necroza. Unde T negative, ample, ascuite relev ischemia zonei; supradenivelarea
segmentului ST confirm leziunea miocardului; unda Q adnc i larg confirm
necroza miocardului.
Tratament n spital. Se asigur instalarea de urgen ntr-un pat de terapie
intensiv, asigurnd astfel transport, resuscitare, mobilizare, monitorizare,
administrare de oxigen, monitorizarea traseului ECG, a T.A, a pulsului, a
respiraiei i saturaia sngelui arterial; se recolteaz de urgen analize standard:
markeri serici cardiaci reprezentai de: creatinfosfo- kinaza (CK) -> crete n 4-8 h
i n general revine la normal dup 48-72h. Izoenzlma MB a CK - n mod
considerabil mai specific. Troponina T cardiac-specific (cTnT) i troponina I
cardiac-specific (cTnl) -> pot crete dup infarctul miocardic la niveluri de peste
20 de Ori mai mari dect valoarea de repaus; nivelurile de cTnl pot rmne
crescute timp de 7-10 zile dup infarctul miocardic i nivelurile de cTnT pot
rmne crescute pentru 10-14 zile. Mioglobina este eliberat n snge doar n
cteva ore de la debutul infarctului miocardic, nivelurile sangvine revin la valoarea
normal n 24 de ore. Leucocitoza polimorfonuclear - apare n cteva ore de la
debutul durerii, persist timp de 3-7 zile i atinge adeseori niveluri de 12.00015.000 de leucocite pe mm3. Hiperglicemia (150 mg%) apare n primele zile.
Creterea VSH-ului (60-100 mm/h), apare la 2-3 zile i este datorat reaciei
inflamatorii ce nsoete necroza. Creterea fibrinogenului (pana 1000 mg%) poate
dura 30 zile. Prezena proteinei C reactive (CRP prezent). Ecocardiografia
bidimensional este cea mai frecvent modalitate de imagistic folosit la pacienii

cu infarct miocardic acut. Estimarea ecocardi- ografic a funciei ventriculului

stng este util din punct de vedere prognostic; evidenierea funciei reduse
servete ca indicator pentru terapia cu inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei. Ecocardiografia poate identifica, de asemenea, prezena infarctului
ventriculului drept, anevrismului ventricular, revrsatului pericardic i a
trombusului ventriculului stng, n plus, ecocardiografia Doppler este util n
detecia i cuantificarea defectului septal ventricular i a regurgitrii mitrale, dou
complicaii serioase ale infarctului miocardic acut. Angioplastia coronariana
transluminala percutanat (PTCA) are avantajul c poate fi aplicat la pacienii
care prezint contraindicaii pentru terapia trombolitic, dar altfel ar fi considerai
candidai corespunztori pentru reperfuzie. Subgrupele de pacieni la care PTCA
direct poate asigura un beneficiu special fa de terapia trombolitic includ
pacienii cu. oc cardiogen i alii aflai la risc nalt datorit, vrstei avansate (> 70
de ani) sau compromiterii hemodinamice (presiunea arterial sistolic > 100
mmHg). Bypassul coronarian se practic de urgen.

3.Conduita de urgen n ocul hipovolemic

Socul tulburare functional a intregului organism ca urmare a unui agent
agresiv in urma caruia se instaleaza anoxia tesuturilor, cu acumulare de produsi de
catabolism in organism. Din punct de vedere medical, asa-numita stare de soc
reprezinta un sindrom caracterizat de insuficienta circulatorie periferica,
hipotensiune, acidoza si oligurie, mai mult sau mai putin pregnante . Esenta
socului rezida in perfuzia tisulara inadecvata, consecutiva unui flux sangvin
insufficient. Diminuarea fluxului sangvin poate fi determinate de hipovolemie
( socul hipovolemic, socul hemoragic ) , vasodilatatie brusca si generalizata ( socul
vascular sau de mica rezistenta) , diminuarea functiei de pompa a inimii ( socul
cardiac sau cardiogen ), diminuarea debitului cardiac prin obstructia vaselor mari
ale circulatiei sistemice sau pulmonare (socul obstructiv).
n functie de cauza declansatoare socurile pot fi clasificate astfel:
-

soc hipovolemic (hemoragic, de deshidratare),

soc cardiogen,

- soc septic (toxic),

- soc anafilactic,
- soc neurogen,
- soc traumatic,
- soc obstetrical,

- soc chirurgical,
- soc electric.
Pacientul cu stare de soc prezinta urmatoarele manifestari: facies palid, uneori
cianotic, acoperit de transpiratii, cianoza unghiala, cianoza extremitatilor, puls
tahicardic, filiform-peste 100 pe minut, hipotensiune, polipnee superficial, batai
ale aripilor nasului, oligurie pana la anurie (lipsa urinei in vezica). Socul
reprezinta intotdeauna o urgent medicala majora, deoarece evolutia sa este de cele
mai multe ori extreme de greu de prevazut. Orice bolnav care prezinta paloare,
tegumente reci si umede, hipotensiune si tahicardie trebuie mentinut pentru cel
putin 24 de ore sub stricta observatie. Ca un criteriu de diagnostic orientativ rapid,
unii autori propun inversarea valorilor ritmului cardiac si a presiunii arteriale
sistolice: daca in mod normal ritmul cardiac este de 70-90 batai pe minut si
presiunea sistolica intre 120-130 mmHg, la un individ care risca sa intre in soc sau
aintrat dj in aceasta stare, presiunea sistolica scade spre 90 mmHg sau chiar mai
putin, iar ritmul cardiac depaseste cu mult 100. Insuficienta circulatorie acuta
indusa de factorii mentionati mai sus duce la alterari ale functiilor celulare, la care
organismul, in virtutea homeostazei, raspunde prin: reactive simpatoadrenergica
ce consta in cresterea ampla si destul de brusca a tonusului neurosimpatic.
Descarcarea de adrenalina si noradrenalina actioneaza pe a-receptorii
vasoconstrictori si vaselor periferice pentru micsorarea circulatiei in teritoriile de
inportanta secundara (piele,muschi, ficat, intestin, rinichi). Se ajunge la o
centralizare a circulatiei, datorita faptului ca arterele coronare si cele cerebrale
nu poseda receptori -adrenergici. Hipersecretie de aldosteron si ADH cu scopul
de a retine apa si sodium, necesare circulatiei; reabsorbtia tubular de apa creste,
si cantitatea de urina scade.
Socul hipovolemic este reprezentat de insuficienta circulatorie acuta
consecutiva unei diminuari rapide a volumului sangvin circulant. Orice forma de
soc include tulburari hemodinamice si metabolice. Astfel, exista doua tipuri de
hipovolemii: hipovolemii absolute prin pierderi extravasculare de sange sau
plasma ori lichid electrolitic. In aceste conditii scade atat volemia totala cat si
volumul circulant; hipovolemii relative sunt datorate sechestrarii sangelui in
anumite teritorii vasculare. Prin aceste sechestrari scade volumul circulant, iar
volemia este nemodificata.
Un soc hipovolemic este de cele mai multe ori provocat de o hemoragie
importanta( hemoragie digestiva provocata de un ulcer al stomacului, de exemplu)
sau printr-o deshidratare (diaree acuta a sugarului, arsura grava), hipovolemii
absolute care pot fi determinate in mod frecvent de urmatoarele conditii:
hemoragii grave (sectionarea unor vase de calibru mare , erodarea patologica a
unor vase, ajungandu-se la hemoragii digestive ( melena,hematemeza) , pulmonare

(hemoptizii) , ruperea unor anevrisme arteriale, diferite complicatii obstetricale

(sarcini extrauterine, avort incomplete, rupturi uterine, decolari placentare) ; deficit
de hemostaza; plasmoragii severe produse de arsuri intinse si profunde la nivelul
tesuturilor; se produce plasmexodia catre suprafetele arse; pancreatitele grave si
necrotice; peritonite; pierderea hidroelectrolitica cauzata de pierderi mari de lichide
pe cale digestive (varsaturi,diaree) ; pierderi hidrice mari pe cale renala- poliurie
(diabet zaharat, diabet insipid).
Socul hipovolemic se manifesta prin sete, agitatie,paloare a extremitatilor,
colaps (scadere importanta a presiunii arteriale ) si tahicardie. Socul hipovolemic
se caracterizeaza prin hipotensiune, puls rapid, piele palida si rece, hiperventilatie,
sete intense, anxietate si obnubilare.
Conduita de urgen const n:
Mentinerea tensiunii arteriale medii (TAM) ; hipotensiunea in soc este in general o
tensiune arteriala medie (TAM) sub 60 mmHg ; asigurarea unei perfuzii si
aprovizionari adecvate cu oxygen si alti nutrient a organelor vitale. Socul
hipovolemic impune o spitalizare de urgent cu aplicarea unei perfuzii venoase
pentru a compensa pierderile lichidiene si a restabili o presiune arteriala eficace.
Astfel, principalul obiectiv al terapiei socului hipovolemic este corectarea starii de
hipoperfuzie printr-o refacere agresiva a volumului circulant. Perfuzia cu lichide
este tratamentul fundamental am hipovolemiei acute. Folosirea solutiilor coloidale,
cum ar fi albumina sau solutiile de amidon, a fost descrisa ca o metoda mai rapida
si mai eficace de refacere a volumului. Administrarea de solutii saline hipertone in
socul hipovolemic este utila in resuscitarea arsilor. In socul hemoragic, refacerea
capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa
eritrocitara; scopul este de a mentine o concentratie de Hb 10 g/dl. Cresterea
marcata a presiunii in microvasele pulmonare este cel mai important determinat al
transsudarii lichidelor in interstitial pulmonar. Un indicator bun al unei resuscitari
reusite in orice forma de soc, inclusive hipovolemic il constituie reducerea
nivelului seric de lactat. Acidoza lactic deprima contractilitatea miocardului, scade
tonusul vascular si scade raspunsul la catecolamine si poate determina coma.

1.Conduita de urgen n traumatisme vertebro-medulare (TVM)

Dintre toate traumatismele cele cu afectarea sistemului nervos centraltraumatismele cranio-cerebrale (TCC) si traumatismele vertebro-medulare (TVM)
ocupa locul principal sub raportul gravitatii si al consecintelor, reprezentand o
problema de importanta majora din punc de vedere medical, social si economic.
Maduva spinarii lombo-sacrala si nervii inerveaza picioarele, bazinul, vezica
urinara si intestinul gros. Senzatiile primite de la talpi, picioare, pelvis si
abdomenul inferior sunt transmise prin intermediul nervilor lombosacrali si a
maduvei spinarii catre segmentele superopare si eventual catre creier. TVM

reprezinta cauza unuia dintre tablourile neurologice cele mai dramatice, gravitatea
lor fiind determinate de caracterul leziunii medulare (leziune complete sau
incomplete in sens transversal) cat si de pozitia sa in sens cranio-caudal (la nivel
cervical, toracal, lombar si sacral). Leziunile medulare cervicale (incluzand aici si
primul nivel toracal medular) produc tetraplegia, iar cele situate mai caudal (deci
toracale si lombare) antreneaza paraplegia. Leziunile vertebrale situate sub L, se
pot insotii de tabloul sindromului de coada de cal. Sunt boli care se produc, prin
traumatisme vertebro-medulare, in accidentele de circulatie, caderi de la inaltime
sau sariturile in apa putin adanca. Gravitatea acestora depinde de extinderea
leziunii medulare, de forta compresiunii maduvei de catre vertebra deplasata si de
hemoragia locala. In aceste conditii, nu pot aparea transsectiuni medulare complete
sau partiale. Transsectiunea partiala a maduvei spinarii se realizeaza cu semne
senzitive si motorii specifice. Compresiunea partiala anterioara duce la atrofii
musculare si fenomene motorii importante, dar fara tulburari de sensibilitate.
Compresiunea partiala posterioara provoaca durere intensa medulara, pareza
discreta sau paralizie, disparitia sensibilitatii profunde, cu pastrarea sensibilitatii
superficiale si ataxie (tulburari de mers). Durerile sunt localizate la nivelul spatelui
la unul sau ambele membre, sunt intermitente si insotite sau nu de rigiditate
musculara. Hemisectiunea sau compresiunea partiala unilaterala provoaca semne
diferite : pe partea leziunii provoaca paralizie motorie, tulburari de sensibilitate
profunda si paralizie vaso-motorie (piele rece si cianotica). Pe partea opusa leziunii
provoaca tulburari de sensibilitate superficiala, adica anestezie termoalgica si
scaderea sensibilitatii tactile. Transsectiunea completa se produce, de regula, prin
plagi de cutit, de glont, prin fracturi cu dislocare vertebrala, prin in flamatii sau
prin metastaze tumorale. Aceste transsectiuni se caracterizeaza prin : pierderea
imediata a sensibilitatii si motricitatii voluntare, in segmentul situat sub leziune
pierderea controlului vezical si intestinal, daca leziunea este deasupra vertebrei
cervicale 3, afecteaza si respiratia, dispar reflexele tendinoase datorita socului
spinal care persista cateva sapatmani dupa care revine. Apar , deasemeanea,
tulburari de dinamica sexuala si tulburari trofice ale tesuturilor. Complicatii
precoce ale leziunilor spinale hipoventilatie, varsaturi cu aspiratie datorita
imobilizarii coloanei vertebrale cervicale, durere datorata presiunii, disreflexie
autonoma.
Clasificarea leziunilor vertebrale :
-

fracturi de corp vertebral,

fracturi de arc vertebral,

fracturi de apofize,

fracturi de lame vertebrale,

fracturi ale aparatului disco-ligamentar.

Leziunile medulare in functie de gravitate determina sindromul de

intrerupere totala medulara (soc medular) , se manifesta clinic prin paraplegie

flasca sub nivelul leziunii, anestezie si pierderea reflexelor, reaparitia

reflexewlor cu paraplegie spastica (reflexe sfincteriene); apoi evolutia se face
catre vindecare sau atrofii musculare cu disparitia reflexelor.
Conduita de urgen const n:
acordarea primului ajutor evaluarea este pe primul loc, ne intereseaza durerea
ca intensitate, localizare, atitudini vicioase ale segmentelor vertebrale,
contractura reflexa a musculaturii paravertebrale, impotenta vertebrala si
conditiile producerii accidentului. Pentru aceasta evaluare se contraindica :
evaluarea accidentatului in ortostatism si se evita manevrele de redresare, care
pot agrava leziunile medulare. Transportul : sunt necesate 4-5 persoane pentru
asezarea pe targa, cu capul, toracele, bazinul in acelasi plan; pentru leziunile
coloanei dorsale in decubit dorsal; pentru fracturile coloanei lombare in decubit
ventral; pentru fracturile de bazin in decubit dorsal. Fixarea capului se face cu
saci de nisip asezati lateral, folosirea coleretei; trunchiul se fixeaza cu chingi;
se foloseste salvarea anti-soc, se face sub stricta supraveghere pentru a se
depista la timp socul traumatic. Descoperirea de leziuni medulare se face numai
prin examen radiologic (RMN, CT). prognosticul ad vitam este 50% pentru
leziuni cervicale si se amelioreaza treptat pana la leziuni lombare. Fracturile
simple vertebrale se trateaza prin imobilizare in corset gipsat.

1.Conduita de urgen n criza astmatic

Sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizat, variabil i

reversibil, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie i
raluri sibilante. Dispneea paroxistic este consecina a trei factori, care induc
bronhostenoza: edemul, hipersecreia i spasmul mucoasei bronice. Primele dou
componente sunt fixe, ultima fiind labil.
La nceput, crizele sunt tipice, cu nceput i sfrit brusc, cu intervale libere;
mai trziu, n intervalele dintre crize, apar semnele bronitei cronice i ale
emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai puin evident. Criza apare de obicei n
a doua jumtate a nopii, de obicei brutal, cu dispnee i nelinite, prurit i
hipersecreie bronic; alteori este anunat de prodroa- me. Dispneea devine
paroxistica, bradipneic, cu expiraie prelungit i uiertoare. Bolnavul rmne la
pat sau alearg la fereastr, prad setei de aer. De obidei st n poziie eznd, cu
capul pe spate i sprijinit n mini, ochii injectai, nrile dilatate, jugulare
turgescente = ortopnee. n timpul crizei, toracele este imobil, n inspiraie forat.
La percuie se determina exagerarea sonoritii; sunt prezente raluri bronice, n
special sibilante, diseminate bilateral. La sfritul crizei, apare tuea uscat,
chinuitoare ,cu sput vscoas, perlat, bogat n eozinofile, cristale Charcot-

Leyden i spirale Curschman. Criza se termin n cteva minute sau ore, spontan
sau sub influena tratamentului.
Conduita de urgen const n:
O criza sever de astm reprezint o urgen din cauz posibilitii de soldare
cu deces necesitnd ngrijire medical de specialitate imediat. Dac nu este tratat
adecvat n'timp util, criza de astm poate conduce la deces. Pacienii cu astm sunt de
obicei capabili s trateze majoritatea crizelor fr ajutorul unui medic, utiliznd un
inhalator pentru administrarea unei doze de agonist beta-drenergic cu durat scurt
de aciune, simultan cu evitarea fumului de igara i a altor factori iritani i cu
ntreruperea activitii fizice. Se poate administra i un preparat cortizonic
inhalator asociat cu agonistul beta-adrenergic, crizele disprnd deobicei dup 5-10
minute. n cazul n care criza persista mai mult de 15 minute, se impune tratament
suplimentar administrat sub supraveghere medical. La pacienii cu astm sever,
nivelul oxigenului. n snge este unul relativ sczut, n consecin se impune
monitorizarea acestui parametru folosind pulsoximetrul (saturimetrul) sau prin
testarea mostrelor de snge arterial prelevate. n timpul crizelor de astm se poate
administra oxigen suplimentar, ns n timpul crizelor severe pe lng
oxigenoterapie se impune i monitorizarea nivelului diOxidului de carbon din
snge coroborate cu evaluarea funciei pulmonare cu ajutorul unui spirometru sau
al unui fluxmeiru. La pacienii aflai n criza sever de astm pot fi necesare chiar
intubarea i cuplarea la un aparat pentru ventilaie mecanic. n general, pacienii
cu astm sever sunt internai n spital dac funcia pulmonar nu se amelioreaz
dup administrarea unui agonist-beta adrenergic i a agenilor corticosteroidieni
sau dac valorile oxigenului sangvin sunt sczute coroborat cu valoji ridicate ale
dioxidului de carbon din snge. Pentru a corecta dezechilibrele hidroelectrolitice
poate fi necesar administrarea intravenpas de lichide i electrolii. Dac se
suspecteaz prezena unei infecii pulmonare, se administreaz antibiotice, de
obicei aceste infecii sunt provocate de virusuri, situaie n care nu exist tratament
specific. Medicamentele folosite n criza de lastm bronzit se mpart n: agoniti
beta-adrenergici (bronhodilatatoarele) - Albuterol (cu durata de aciune scurt),
Salmeterol (cu durat lung de aciune), Salbytamol. Metilxantine: Teofilina.
Anticolinorgice : Ipratropium. Corticosteroizi (pe cale inhalatorie):
Beclometazona, Budesonida, Flunisolida, Fluticazona.

PLAN NURSING
CAZ CLINIC
PNEUMONIE VIRAL ACUT
Surse de informare: -

pacient

- echipa de sustinere
- dosarul anterior
- literatura de specialitate
Date fixe:

nume si prenume: L. N.

- nationalitate: romana
- varsta: 27 ani
- grupa sanguina: 0I
- sexul: M
- alergic: nu prezinta
Date variabile: - domiciliu: Stoeneti- judetul Olt
- conditii de locuit: bune
- ocupatia: omer
- echipa de sustinere: familia
Motivele internarii:
Dispnee, febr, junghi toracic, tuse seaca iritativ, cianoz, cefalee,
ameeli, astenie, simptome aprute cu aproximativ 4 zile n urm ca urmare a
expunerii la frig i umezeal.
Data internarii: 08.11.2015
Data externarii: 19.11.2015
Numar zile de spitalizare: 11
Diagnosticul la internare: pneumonie viral acut
Istoricul bolii: pacientul se interneaz cu dispnee, febr, junghi toracic,
tuse seaca iritativ, cianoz, cefalee, ameeli, astenie, simptome aprute ca urmare
a expunerii la frig i umezeal.
Antecedente personale: neag alte boli
Conditii de viata si munca: corespunzatoare
Comportamente fata de mediu: nu fumeaza, consuma alcool ocazional

Examen obiectiv:
Stare generala: modificat, astenic, anxioas
Stare de nutritie: normoponderala
Stare de constienta: pastrata
Tegumente i mucoase: calde, transpiraie cu uoar hiperemie a
pomeilor obrajilor, cianoz perioral i a extremitilor
esut celular subcutanat: slab reprezentat
Ganglioni limfatici: nepalpabili
Sistem osteo-articular: dureri la nivelul articulaiilor genunchilor , cu o
uoar impoten la mers

Aparat respirator: bolnav dispneic, febril, torace normal conformat cu

micri respiratorii superficiale R= 26/min.
- la inspecie: polipnee
- la palpare: vibraii locale nsprite bilateral
- la percuie: hipersonoritate pulmonare
- la ascultaie: murmur vezicular nsprit, raluri
crepitante la baza dreapt
Aparat cardio-vascular: cord n limite normale, TA 130/70 mmHg, P= 96
bti/minut, tahicardie
Aparat digestiv: inapeten, dentiie cu carii i lipsuri, abdomen suplu,
mobil cu micrile respiratorii, tranzit intestinal aproape normal
Ficat, splina in limite normale
Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice
SNC: orientata temporaro-spatial, cooperant, anxios, ROT egale simetric
bilaterale
Examen paraclinic: radiografie pulmonar opacitate 1/3 inferioar
dreapta, de intensitate subcostal omogen, bine delimitat.
Anamneza asistentei medicale
Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale
1.Nevoia de a respira: 26 respiratii/ minut, TA= 130/70 mmHg. Respira
superficial, respiratii nazale

2.Nevoia de a manca si a bea: inapeten, bolnavul alimentandu-se insuficient

3.Nevoia de a se misca: se mobilizeaza prin salon,
4.Nevoia de a fi curat: pacientul isi face singur toaleta dimineata
5.Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca: se imbraca si se dezbraca singur
6.Nevoia de a dormi: paciantul are un somn neodihnitor datorita febrei i atusei
seci iritative.
7.Nevoia de a elimina: mictiuni fiziologice normale, tranzit intestinal aproape
normal.
8.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale: bolnavul are
nevoie de a-i menine temperatura corpului constant.
9.Nevoia de a evita pericolele: pacientul are nevoie s stea ntr-un mediu
controlat, lipsit de cureni de aer i umezeal n exces
10.Nevoia de a comunica: comunica bine cu apartinatorii si cu personalul medical
11.Nevoia de a-si practica religia: pacientul este crestin ortodoxa
12.Nevoia de a se recreea: pacientul priveste la televizor, citeste carti si reviste si
asculta muzica
13.Nevoia de a fi util: pacientul se simte implinita profesional si familial
14.Nevoia de a invata: pacientul solicita informatii suplimentare despre afectiunea
sa.

PLAN DE NURSING
Nume si prenume: L.N.
Data
08.11.2015

Diagnosticul de nursing actual

sau potential

Obiective de nursing

Interventii de nursing
proprii sau delegate

-dispnee

-bolnavul se interneaz

-completeaz documentele pentru internare

-febr

-s aib o respiraie
adecvat i o circulaie
normal

-msoar i cntrete bolnavul

-frisoane
-junghi toracic
-tuse seac iritativ
-transpiraie
-astenie

Evaluarea interventiilor

-s-i menin starea de

igien
-s fie echilibrat fizic i
psihic
-s i se asigure lenjerie
curat i microclimat
adecvat n salon
-s fie ajutat s-i nlture
anxietatea

-monitorizeaz funciile vitale

-pregtete bolnavul psihic i fizic pentru
recoltarea examenelor de laborator de urgen
-administreaz medicamentele prescrise de
medic
-hidrateaz bolnavul cu ceai
-regim hiperproteic

Bolnavul este internat

pentru febr, frisoane,
dispnee, junghi toracic, tuse
seac iritativ, transpiraii,
astenie, anxietate

09.11.2015

-uoar dispnee
-febr
-tuse productiv cu expectoraie
-transpiraie
-astenie
-anxietate

-s aib o respiraie
adecvat i o circulaie
normal
-s-i menin starea de
igien
-s fie echilibrat fizic i
psihic
-s i se asigure lenjerie
curat i microclimat
adecvat n salon

-ajut bolnavul s-i menin poziia

antidispeic i antialgic n decubit lateral

-bolnav cu stare general

uor ameliorat

-educ bolnavul s-i schimbe poziia n pat

pentru prevenirea escarelor
-monitorizeaz funciile vitale
-recolteaz urina pentru analize
-administreaz medicaia

-s fie ajutat s-i nlture

anxietatea
10.1118.11.2015

-subfebrilitate
-astenie
-inapeten
-dispnee

-s aib o respiraie
adecvat i o circulaie
normal

-monitorizeaz zilnic funciile vitale

-aerisete salonul i asigur microclimatul
necesar odihnei

-bolnavul cu stare general

ameliorat, tuse rar,
astenic, apetit n revenire

-s-i menin starea de

igien

-asigur alimentarea i hidratarea bolnavului

-este echilibrat psihic

-s fie echilibrat fizic i

psihic
-s i se asigure lenjerie
curat i microclimat
adecvat n salon
-s fie ajutat s-i nlture
anxietatea

-recolteaz urina pentru examenul sumar de

urin
-administreaz tratamentul prescris de medic

19.11.2015

-insomnie
-astenie

Medicul decide externarea -administreaz tratamentul

Bolnavul se externeaz cu
urmtoarele recomandri:

-pregtete documentele pentru externare, le

prezint medicului pentru avizare i transcrie n -continuarea tratamentului
foaia de observaie i biletul de ieire din spital prescris
-educ bolnavul privind continuarea
tratamentului la domiciliu, modul de via,
munc i alimentaie
-pred bunurile personale i documentele
bolnavului
-preia lenjeria de spital

-evitarea de a desfura o
perioad de timp activiti
n mediu rece i umed