Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDICINĂ GENERALĂ
MEDICINĂ DE DEZASTRU
CURS 1
Anul VI
Cursul I
Introducere
Noţiuni introductive
Semantică
Tipuri de dezastre
Decalogul medicinei de dezastru
prof.dr. DAN MĂNĂSTIREANU
medic primar A.T.I.(anestezie-terapie
intensivă)
medic primar medicină de urgență
profesor de medicină de dezastru
dimanastir@gmail.com
Un cutremur devastator
va lovi California în scurt
timp
2011
Cutremurul din San Francisco (1906)
Deşi n-a făcut prea multe victime (3.000),
totuşi acest cutremur a produs pagube economice
uriaşe.
Un studiu al cercetătorilor de la
Universitatea din Oregon, în
colaborare cu USGS, arată că este
foarte probabil ca în partea sudică
a faliei San Andreas, ce
traversează California, să se
înregistreze în curând un seism de
mari proporţii.
În partea de sud a acestei falii nu s-a mai înregistrat
un cutremur de aproximativ 320 de ani.
Noi date paleoseismice arată că în această zona au loc
cutremure la un interval de 116 - 221 de ani.
Perioada ce a trecut de la ultimul cutremur este cea
mai lungă din istoria faliei.
Intervalul mare de «linişte seismică» îngrijorează
oamenii de ştiinţă, care susţin că este foarte
probabil ca acesta să conducă la o acumulare mai
mare a tensiunii în acest segment al faliei, făcând
mult mai probabil ca un
cutremur de magnitudinea 8 sau 9 să se
petreacă în viitorul apropiat.
2010-Anul marilo
r
dezastre natural
e…
2010 a fost cel mai
distructiv an din
Haiti 250.000 victime
Catastrofele naturale au fost
deosebit de devastatoare în
2010
-295.000 de morţi + pagube în
valoare de 130 de miliarde de
dolari,
mult mai mult decât media
ultimilor 30 de ani!!!!!!
Cutremurul din Haiti,
din ianuarie 2010
Cel mai mare dezastru al
anului,
peste 222.500 de
persoane pierzându-şi
viaţa(V.secundare ?).
La care se adaugă peste
4000 de victime ale
holerei, epidemie
postdezastru adusă de
trupele pakistaneze.
20
de milioane de m3 de moloz.
105.000 de case distruse şi 208.000
avariate, însă doar 15% dintre cei
rămaşi fără locuinţă stau într-un
adăpost temporar (a fost distrusă închisoarea
statului = deţinuţi periculoşi eliberaţi).
Peste 800.000 de haitieni locuiesc
în corturi – 2012 + 1.000.000
emigranți – republica Dominicană
se hrăneau cu 1 dolar/zi.
Inundaţiile din Pakistan
Dezastrul din Pakistan este mai grav decât tsunami-ul
din Pacific, cutremurul din 2005 din Pakistan şi cel din
Haiti din 2010 luate la un loc. Deşi cei 1.600 de oameni
care au murit în inundaţiile din Pakistan reprezintă doar
o fracţiune din totalul de
Câţi din ei au murit ?
610.000 de persoane
care şi-au pierdut
vieţile în cele trei
catastrofe
naturale anterioare,
cifra persoanelor care
au avut de suferit este
mai mare, ridicându-se
la 13,8 milioane .
Statisticile nu sunt foarte corecte.
Se referă la morți + răniți datorită
dezastrului, NU și la cei care au suferit
ulterior: complicații ale rănirilor cu
evoluție severă într-un sistem medico-
sanitar deficitar (pe fondul unui sistem
imunitar deficient datorită stres-ului
direct dat de D. dar și de sărăcie),
malnutriție, alte boli datorate
condițiilor insalubre.
Cutremurul a mişcat
oraşul Conception
cu 3m.
In mediul urban
T 0de 400 C = 600 C
pentru organism –
hipertermie !!!
Catastrofele cu cel mai mare număr de
morţi au fost cutremurul din ianuarie
din Haiti, valul de căldură şi incendiile
de pădure din vară din Rusia-56.000
morţi si cutremurul din aprilie din
China 2.700 de morţi.
Evenimentele cu cele mai mari
pagube materiale au fost
cutremurul din februarie din Chile
30 miliarde $ şi inundaţiile din iulie
până în septembrie din Pakistan –
9,5 miliarde $.
În ţările cele mai dezvoltate,
Europa Centrală a fost traversată
de furtuna Xynthia - februarie
-2010- 65 morţi + 6,1 miliarde $
pagube şi SUA / tornade / 4,7
miliarde $.
In total, numărul unu mondial
în reasigurari (Loyds) a
contabilizat
950 de catastrofe naturale în
2010,
un număr superior mediei
ultimilor 30 de ani
(615 catastrofe pe an).
Aceastea au provocat de 4 ori mai
multe victime decât media
catastrofelor din 1980 şi până în
prezent, respectiv 295.000 de
morţi faţă de 66.000 în medie/an,
şi au fost mai costisitoare (pagube
în valoare de 130 de miliarde de
dolari faţă de o medie de 95 de
miliarde/an).
Anul 2010
ANUL
DEZASTRELOR
NATURALE
Știu bine ca toata lumea este
informată, la nivelul la care a dorit
sau a putut, despre situația țării
noastre
– specialiștii afirmă că ne așteaptă
un mare cutremur –
pe care aceștia îl numesc
cutremurul de 200 de ani.
El poate fi
mult mai puternic
MĂRMUREANU
2012-2016 - NU
NUMĂRUL DE CUTREMURE
• MOLDOVA – 7
• VRANCEA - 346 • TRANSILVANIA – 7
• BANAT – 14 • MUNTENIA VEST – 15
• CRIŞANA – 3 • MUNTENIA EST – 1
• MARAMUREŞ - 7 • DOBROGEA - 9
!
FALIA
VIDRARU
SHABLA
Dej
I
IV
III II
LISTA CELOR MAI IMPORTANTE
CUTREMURE ÎN FALIA VRANCEA
• ??? 1600 • 10.11.1940 – 7,4
• 06.07.1790 – 6,8 • 04.03.1977 – 7,4
• 26.10.1802 – 7,7 • 30.08.1986 – 7,2
• 26.11.1829 – 7,0 • 30.05.1990 – 6,7
• 17.08.1893 – 6,8 • 31.05.1990 – 6,1
• 25.05.1912 – 6,4 • 2000 -+ ?????
CUTREMURELE ZONEI
SEISMICE VRANCEA
Cutremurul de
40 de ani
Cutremurul
de 200 de ani
• 10.11.1940 – 7,4 • 26.10.1802 – 7,7
• 04.03.1977 – 7,4 • 2000 -+ ?????
CARACTERISTICILE CUTREMURULUI
DE 200 DE ANI VS 40 DE ANI
• ZONA VRANCEA – epicentru 100 Km
• MAGNITUDINE > 1977
• DURATA > 1977
• NR. VICTIME = NR.1977 (11.000) X 5(10)
CADRE MEDICALE
MEMBRU MEMBRU AL
DE FAMILIE COMUNITĂȚII
MEDIC
MEMBRU AL
SOCIETĂTII
Cum putem răspunde unor
astfel de agresiuni – cum
putem să diminuăm efectul
dezastrelor ?
Este personalul medical
implicat ?
Ce ar trebui să facem ?
Materia
MEDICINA DE
DEZASTRU
CURS I
CURS INTRODUCTIV
Prof.dr. Dan Mănăstireanu
ORGANIZAREA PLANIFICARE
DORINŢA
DE
CUNOAŞTERE
Motivatia cursului:
Necesitea unei pregătiri profesionale
moderne, cât mai complexă şi axată pe
realităţile sistemului sanitar din România,
în contextul integrării în normele
europene.
Importanţa pregătirii viitorilor medici şi ca
administratori şi planificatori ai sistemului
sanitar.
( exemplul managerilor economişti, şcoala
de la Nanntes- Franţa)
Prevenţie - igienă
În primul rând trebuie să ştim
cum să ne păzim pe noi înşine şi
aşa cum o să descriem la legea 1
noi suntem cei mai importanţi
actori în scena dezastrului.
Noi putem ajuta victimele,
victimele nu se pot ajuta pe nici
pe ele însele, cu atât mai puțin pe
noi.
PREVENŢIA ÎNCEPE CU SIGURANAŢA
NOASTĂ ŞI A FAMILIIOR NOASTRE!
linişte
Criză
CONTINUŢUL CURSULUI
1. Noţiuni de bază despre categoriile de
dezastre, priorităţi şi ierarhii ale unei
acţiunii de intervenţie rapidă şi eficientă,
2.Specificul intervenţiei medicale în situaţii
de criză – TRIAJUL MEDICAL,
3. Planificarea intervenţiei medico-sanitare
complexe,
4. Cooperarea şi interacţionarea structurilor
medico-sanitare cu celelalte structuri
specializate în intervenţia în situaţii de
dezastru.
DEZASTRU - definiţie
EVENIMENTUL NEGATIV ÎN URMA
CĂRUIA REZULTĂ UN NUMĂR MARE
DE VICTIME, CE NECESITĂ UN VOLUM
DE AJUTOR MEDICAL, CARE ÎNTRECE
POSIBILITĂŢILE DE ACORDARE A
ACESTUIA DE CĂTRE STRUCTURILE
RESPONSABILE DIRECT.
Semantică
DEZÁSTRU, dezastre, s. n. Nenorocire mare; catastrofă. –
DEZÁSTRU s. calamitate, catastrofă, flagel, grozăvie, năpastă,
nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie, (înv. și pop.)
prăpădenie, (pop.) blestem, mânie, potopenie, topenie, (înv. și reg.)
pustieșag, pustiit, sodom, (reg.) prăpădeală, (înv.) pierzare, pustiiciune,
(fig.) pârjol, plagă. (Un adevărat ~ s-a abătut asupra lor.)
DEZÁSTRU ~e n. Nenorocire mare care se abate asupra unei
colectivități; catastrofă de mari proporții; flagel; urgie; calamitate.
DEZÁSTRU s.n. Nenorocire de mari proporții; catastrofă.
DEZÁSTRU s. n. nenorocire de mari proporții, catastrofă, calamitate.
dezástru s. n., art. dezástrul; pl. dezástre
dezastru n. mare nenorocire.
* dezástru n., pl. Catastrofă, prăpădenie, mare nenorocire: dezastru de
la Cannae nu înfrînse curaju Romanilor. V. calamitate.
INFLUENȚA ANGLO-SAXONĂ
DEZASTRU
CALAMITATE CATACLISM
CATASTROFĂ
INFLUENȚA FRANCEZĂ
DEFINIŢIE ONU/OCHA
Grava întrerupere în funcţionarea unei
societăţi, generând pierderi umane,
materiale sau modificări nefaste ale
mediului, care nu poate fi refăcuta
prin resursele acesteia.
DEZASTRELE = Vulnerabilităţi + Hazard
“International agreed glossary of basic terms to
disaster management,IDNDR Geneva 1992”
LIMITE
Conform definiţiei date de Academia
Română, „dezastrul“ este un
eveniment în urma căruia rezulta cel
puţin 10 morţi, 50 de răniţi şi pagube
materiale de cel puţin un milion de
dolari - toate rezultate dintr-un
singur eveniment sinistru.
Guvernul României-Ordonanţa 47/1994
• Evenimente cu urmări
• Fenomene naturale deosebit de grave,
distructive de origine asupra mediului
geologică sau înconjurator provocate
meteorologică, ori de accidente :
îmbolnavirea unui LIMITE DE ÎNŢELEGERE A
FACTORILOR DE
număr mare de
DECIZIE şi
persoane sau animale, EXECUŢIE !!!!!!!!!!!!!
produsă brusc, ca
fenomen de masă:
Analfabetism funcțional - noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu
înțeleg ceea ce au citit. O persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl
înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele
grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, la un nivel foarte
superficial.
Terminologie
În incidentele majore, în literatura de specialitate se
folosesc următorii termeni:
Accident cu pacienţi multipli > 25 pacienţi
M.P.I. -- Multi-Patient Incident
Accident în masă > 100 pacienţi
M.C.I. -- Mass Casualty Incident
Dezastru -- > 100 pacienţi D.
MEDICINĂ DE URGENŢĂ
MEDICINĂ MILITARĂ
MEDICINĂ DE DEZASTRU
SALVATORI
personal,
logistică, insuficiente
timp
Răspunsul la situaţii de criză:
- planificat (dacă e posibil),
- organizat - disciplinat,
- folosind orice mijloace
(materiale/umane) aflate la îndemână.
EXEMPLE
REALE
25 - paturi, 2 medici/tură, 2 asistenţi
medicali/tură şi 2 auxiliari/tură
STUDIU
DE CAZ
DEZASTRUL =
distrugerea echilibrului
dintre cererea de servicii
medicale și oferta
acestora.
Cerer
e
ofertă
C>o
ACCIDENT RUTIER
5 VICTIME – 3 grave, 2 simple
• București – restaurant Perla • Lacul Vidra, Vâlcea
Urgenţa medicală (simplă) este
guvernată de ecuaţia 1/mai mulţi
salvator / salvatori (“ S ”) în relaţie cu
1 victimă (“ V “) sau mai multe, dar
condiţie sine qua non nS > nV, nV deci :
1S 1V
Accidentul colectiv ar putea fi
definit de ecuaţia ,, nS ” în care un
număr de salvatori sunt în relaţie
cu ,, nV ” cu un număr de victime,
în care ,, nS ” este întotdeauna mai
mare ca „ nV ”deci :
nS > nV
(sistemul se amorsează în timp)
Dezastrul schimbă ecuaţia anterioară.
Dacă vom semnifica cu “nSd”
numărul de salvatori ce vor intra în
prima fază în acţiune şi cu “nVd”
numărul de victime ce rezulta datorită
acţiunii factorului agresiv, ecuaţia ce
va caracteriza situaţia de dezastru va
fi
nSd < nVd
(nV este atât de mare încât sistemul nu poate
OMUL
VICTIMĂ şi
SALVATOR
MEDICINA DE DEZASTRU
Obiectiv general
SĂ SALVEZE
UN NUMĂR CÂT
MAI MARE DE
VICTIME
MEDICINA DE DEZASTRU
îşi propune
- să salveze vieţi,
- să menţină funcţiile vitale ,
- să conserve membrele ,
- să reducă complicaţiile ,
generalizând :
- să reducă suferinţele cât mai
mult posibil.
DEVIZA MEDICINEI DE DEZASTRU
Hope for the best,
“
DEZASTRU - Nucşoara
MEDICINA DE DEZASTRU ESTE IGIENA
SITUAŢIILOR DE CRIZĂ, IAR IGIENA
ESTE CEA CARE CONTRIBUIE LA
PREVENŢIA DEZASTRELOR,
CARE SUNT ÎMBOLNĂVIRILE,
DAR ŞI A DEZASTRELOR NATURALE
SAU A CELOR PRODUSE DE MÂNA
OMULUI – ecologie -
SĂNĂTATE PUBLICĂ – PUBLIC HEALTH.
MEDICINA OPERATIONALA
MEDICINA
IGIENA DE
DEZASTRU
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
MEDICINA DE MISIUNE SIGURANŢA
– FARA /CU RISC SĂNĂTĂŢII
MEDICINA MUNCII, (ALIMENTAŢIA,
OCUPAŢIONALĂ, A VÂRSTELOR,
MENTALĂ, ECOLOGIA)
MEDICINA DE DEZASTRU
• RAMURĂ A MEDICINEI MODERNE,
• MEDICINĂ DE URGENŢĂ ŞI TEREN,
• STIINŢĂ COMPLEXĂ - IGIENĂ A STĂRILOR DE CRIZĂ
ce cuprinde : medicină de primă intenţie dar şi cea
“obişnuită” , comunicaţii, transport , planificare.
• MEDICINA DEMOCRAŢIEI (pune mai presus binele
public/binele individului),
• MEDICINĂ DE DOCTRINĂ ( politică ),
• CARACTER GLOBAL , DE MASĂ ,
TRANSFRONTALIER.
TRASĂTURILE MEDICINEI DE
DEZASTRU
Ramură a medicinii moderne
• 2000 – specialitate distinctă în SUA,
• S-a dezvoltat impusă de creşterea numărului
de accidente şi incidente,
• NICI O ZONĂ NU ESTE FERITĂ DE
RISCUL UNUI TIP SAU ALTUL DE
DEZASTRU.
TRASATURILE GENERALE ALE
MEDICINEI DE DEZASTRU
• 1. Medicină de urgenţă şi de teren
Responsabil
pentru moartea a
50 - 70.000.000
de oameni
Iosif
Vissarionovici
Stalin
(1878 – 1953)
URSS
Responsabil pentru moartea a
23.000.000 de oameni
Adolf Hitler
(1889 - 1945),
Germania
• Responsabil
De moartea a
12.000.000
de oameni
Responsabil
pentru moartea
a 8.000.000
de oameni
Leopold II al Belgiei (1 8 3 5 -1 9 0 9 ),
Belgia / Congo
Responsabil
pentru
moartea a
5.000.000
de oameni
Ismail Enver
Efendi (1881 -
1922), Turcia
Responsabil pentru
moartea a
2.500.000 de
oameni
Pol Pot
(1928 -
1998),
Cambodgia
Responsabil
pentru moartea a
1.700.000 de
oameni
Kim Il Sung
(1912-1994)
Coreea de
Nord
*
Responsabil
pentru
moartea a
1.600.000 de
oameni
*
Mengistu
Haile
Mariam
(1937 - ),
Ethiopia
Responsabil pentru
moartea a
1.500.000 de
oameni
Yakubu Gowon
(1934 - ) Nigeria /
Biafra
Responsabil
pentru moartea a
1.000.000 de
oameni
Întrebarea care a sfidat minţile învăţaţilor
pe tot parcursul umanităţii si a
determinat întregul curs al teologiei
morale, ar putea fi in realitate greşit pusă.
In așa-numitul rău absolut exista ceva
deloc monstruos, ci dimpotrivă, uman.
Prea uman. Şi acest ceva ne privește pe
toți, cel puțin ca o teribilă posibilitate,
încă neexprimată.
La început a fost Binele şi
Răul, mielul şi lupul,
rațiunea si injustiția.
Iluzia ca lumea este croita
după un tipar bine
delimitat, în alb şi negru.
A venit însa şi ziua în care un profesor de
psihologie a închis într-o aula universitară
studenţi la întâmplare şi le-a cerut să
simuleze realitatea unei închisori.
Oamenii s-au divizat în mod spontan: pe
de-o parte victimele, pe de alta călăii. Totul
a fost o “înscenare", numai violenţa a fost
reală: declanşată în mod spontan între
persoane cât se poate de
"normale". Experimentul a fost oprit cu
forţa de poliţie – isterie generalizată!!!!
CELE PATRU DIMENSIUNI ALE
CADRULUI MEDICAL
CADRUL MEDICAL
MEMBRU MEMBRU AL
MEDIC DE COMUNITĂȚII
FAMILIE
MEMBRU AL
SOCIETĂTII
ECHILIBRUL
Principalele riscuri de dezastre în ţara noastră sunt:
CUTREMURUL/alunecările de teren,
INUNDAŢIILE, seceta,POLUAREA,
EPIDEMIILE, epizootiile, ACCIDENTELE
INDUSTRIALE (nuclear, chimic),
FENOMENELE METEO PERICULOASE,
avarii la construcţii hidrotehnice,
accidentele pe căile de comunicaţii,
incendiile,ETC.
Etc /ul este asa de important pentru ca
niciodata nu poti fi sigur ca ai gandit şi
analizat toate posibilitatile –
exemplu de ETC
• PREGĂTIRE-planificare
• ACŢIUNE-intervenţia directa
• RECONSTRUCŢIE
MEDICINA DE DEZASTRU
Locul ei
ACŢIUNEA
Imposibilă fără o planificare din perioada
de pregătire.
Planificarea =
Folosirea la maxim a
resurselor existente,
chiar dacă sunt
insuficiente.
Organizare-definiţie
Hope
the Să te aştepţi la
best
expect ce este mai rău
to şi să speri
the
worst ce este mai bun.
MEDICINA DE DEZASTRU
(cel mai rău scenariu)
MEDICINA MILITARĂ
MEDICINA DE URGENŢĂ
Managementul “ situaţiilor de criză “
DE CE ?
CUI ?
1v = 1s
»O victima --- un salvator
2v = 0s 7
»Doua victime -- nici un salvator
Primul ajutor
• AUTOAJUTORUL
Cerceteaza scena dezastrului
• Aprecierea scenei vedere generala,
• Alegerea unei pozitii optime - securitatea si
confortul salvatorului, dar si optima pentru
interventie – pansament, hemostaza, etc.
• Examinarea victimelor – fata + spate,
• Indepartarea curiosilor, „ajutoarelor ffff
entuziaste” - NU LUATI AERUL VICTIMEI !!!!!!! –
gaseste-le ceva de facut – MAI DATI TELEFON LA
112, ADU-MI APA!!!!!!
•
2. SPECIALISTUL ÎN MEDICINĂ DE
DEZASTRU
• ÎNTÂI ACŢIONEAZĂ ŞI APOI
GÂNDEŞTE
Să nu dea DUMNEZEU
românului câte poate
duce - panică ?,
epidemii ? , etc,
10.MUD -
COMPONENTA A SISTEMULUI DE
SECURITATE NATIONALA
Ameninţările la adresa securităţii naţionale pendinte
de factorul “SĂNĂTATE “ :
• malnutriţia calitativă şi cantitativă,
• scăderea capacităţilor fizice şi psihice ale populaţiei,
• scăderea populaţiei, scăderea populaţiei masculine,
îmbătrânirea demografică,
• importul şi exportul de patologie,
Dezastrele sunt ameninţări neconvenţionale la adresa
securităţii naţionale.
MANAGEMENTUL MEDICAL AL DEZASTRELOR -
COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE SECURITATE
NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI.
MANAGEMENTUL INADECVAT SAU
NEPREGĂTIREA ÎN DOMENIU, POT FI
INTERPRETATE CA ŞI GRAVE DEFICIENŢE ALE
FACTORILOR DE CONDUCERE , PUTÂND
CONDUCE LA NEMULŢUMIRE SOCIALĂ.
PRIMUM NON
NOCCERE
DEINDE SALUTAND
• ultima lege a decalogului
Mesajul care dorim să-l
transmitem este că SMD în
situaţii de dezastru trebuie să
îndeplinească sarcini speciale şi
să-şi dezvolte nişte calităţi utile
şi altor specialişti, dar
obligatorii pentru el.
Aceste calităţi ar putea fi, într-o ordine nu
tocmai clasică, următoarele :
Spirit de observaţie cuplat cu o atenţie
distributivă,
Spirit întreprinzător dublat de o minte isteaţă,
Manualitate şi chiar înclinaţii tehnice,
Tenacitate şi perseverenţă în acţiunile
întreprinse,
Încredere în hotărârile şi acţiunile proprii,
Dorinţă de autodepăşire atât din punct de
vedere al pregătirii teoretice cât şi practice.
PROPUNERI DE BUN SIMT
• Înfiinţarea şi apoi generalizarea
învăţamântului de medicină de dezastru.
• Şcolarizarea cadrelor de conducere a
sistemului sanitar în studiul alternativ al
medicinei de dezastru.
• Introducerea cunoştinţelor de medicină
de dezastru în cadrul pregătirii
managerilor de structuri administrative.