MODULUL 50.

Anestezie - terapie intensiva si nursing specific

l o / l o fnseamna: hipnoza, analgezie, relaxare musculara si reducerea reflexelor veDallvn i i. I. metoda medicala prin care se obtine pierderea temporara a sensibilitatii duii i i i " i iii<ir reactii complet reversibile. Anumite metode de anestezie generala aduc
ui lull o stare pasagera de suprimare a constientei si analgezie. Pentru protectia pa.iiprimate reflexele vegetative, iar miorelaxarea completeaza conditiile optime
i inlorventiei.
IHIvii nil 11ID Anestezie si Terapie Intensiva (ATI) sunt sectii Tn cadrul Spitalelor Municipale
Mil ndusi pacientii critici. Acesti pacienti prezinta o insuficienta a unui organ vital care le
I itrlcol imediat viata. Serviciul de ATI cuprinde: - stationarul de Terapie Intensiva (sanliii pacienti), - departamentul de Anestezie (cuprinde medici specialisti ATI si asis i. i h / a t e ATI, ce-si desfasoara activitatea la blocurile operatorii ale diverselor servicii
mjle). Blocul operator trebuie sa aiba un medic anestezist si un asistent de anestezie.
illilii'li .MMI dcservite de personal medical specializat Tn domeniul ATI. O sala de operatie
Rlmlri .1 licnoficieze de dotare minima obligatorie pentru anestezie si Tl astfel:
i de anestezie;
ini i He .miistezie cuprinde - medicamente anestezice: hipnotice, analgezice relaxante
nlare, anestezice volatile etc.
Hi in lulli pcrfuzabile: sol NaCI 0,9%, Ringer, glucoza 5%, 10%, plasma expander (Dextran).
inn Mite pentru resuscitare: adrenalina, atropina, noradrenalina, Ca gluconic, efedriM, Inmillna.
N I I K i n , i i < ' i i . i l i ' pentru anestezie si terapie intensiva:
|i iscop, bronhoscop, masti de ventilatie, pipe Gueddel, sonde de aspiratie digestiva,
n yl truse de perfuzie, sonde vezicale, defibrilator.
|
i.inga blocul operator sa functioneze un salon de supraveghere postanestezie (came1

i ii I'.irtamentul de Terapie Intensiva este sectorul unde sunt admise cazurile medico-chiligli iln cele mai grave si complexe care necesita implicare terapeutica multidisciplinara. O
NIIHI i i i ' .<! IK; trebuie sa fie dotata c u :
i i i M i e si monitoare performante la fiecare pat;
i'lllatoare electrice,
ii'i'.nnent de dializa, hemofiltrare,
If, EEG, Rx., portabil
borator pentru analize.
je medicamente specifice pentru T l ; antibiotice, diuretice, anticoagulante etc.
niii

198

Manual de nursing pentru elevll din anul III ai $colllor Postliceale Sanltare - Volumul 3

- punct propriu de transfuzie.

- posibilitati de izolare a pacientilor cu TBC, HIV etc.
Asistentul medical care lucreaza Tn serviciul ATI, trebuie sa identifice problemele acute legate de fiecare caz reactiile particulare ale pacientului la tratament, sa comunice medicului orice modificare aparuta Tn evolutia bolii. Asistentul medical trebuie sa monitorizeze
permanent:
- starea generala a bolnavului (neurologic, respirator, cardiovascular, digestiv, renal);
- regimul igieno-dietetic si cum este aplicat zilnic;
- bilantul intrari /iesiri;
- temperatura;
- orarul somn/veghe;
- administrarea medicatiei prescrise de medic si a solutiilor perfuzabile;
- recoltarea analizelor de laborator prescrise de medic;
- efectuarea explorarilor recomandate de medic.
De profesionalismul si seriozitatea asistentelor medicale depinde confortul fizic si psihic al
bolnavului, acomodarea lui cu mediul spitalicesc precum si evolutia bolii.
Tn sectia Terapie Intensiva asistentul medical se va ocupa de:
- pozitia bolnavului in pat: decubit dorsal, cu capul ridicat la 15 fata de planul patului.
- decubit lateral - daca exista riscul aspirarii de secretii Tn caile aeriene.
- abordul vascular- montarea de catetere periferice sau centrale Tn functie de necesarul perfuzional. Asistentul medical va verifica periodic functionarea acestora. Prin intermediul cateterelor se hidrateaza bolnavul, se recolteaza sange pentru analizele de laborator.
- montarea de sonde vezicale pacientilor pentru a masura diureza cantitativ si calitativ. De
asemenea, asistentul medical va monta sonda nazogastrica pentru aspiratie digestiva - si
pentru alimentatie.
- toaleta canulei traheale - o va face asistentul medical ori de cate ori este nevoie prin aspirare blanda dupa introducerea a 5-10 ml NaCI 0,9%, caldut si va schimba pansamentul Tn
jurul canulei.
- toaleta zilnica - a pacientilor imobilizati la pat cuprinde toaleta ochilor, a fetei, toaleta
cavitatii bucale, toaleta trunchiului si membrelor. Dupa toaleta se fac tapotari si mobilizari
pasive si active ale membrelor si masajul regiunilor predispuse la escare.
- ingrijirea aparaturii medicale cu care lucreaza (spalarea aparatelor de ventilatie, a filtrelor,
curatirea ecranelor, monitoarelor, aparatelor de dializa, Tngrijirea truselor pentru intubatie,
a truselor de medicamente.)
- masurarea si notarea Tn foaia de temperatura a curbelor biologice: temperatura, puis,
respiratie, TA, diureza, greutate.
- noteaza Tn foaia de observatie rezultatele analizelor de laborator.

Semne si simptome specifice

Determinate de hipoxie si hipercapnee
dispnee = respiratie dificila sau cu efort; 8-10 r/min. Peste 12-16 r/min = polipnee, sub 8-10
r/min = bradipnee.
apnee = oprirea respiratiei.
cianoza = perinazala, a buzelor, a extremitatilor, a varfului urechilor. Apare atunci cand
concentratia de Hb neoxigenata este peste 50 gr/l.
stridor = o forma de respiratie suierata, determinate de o obstructie la nivelul glotei sau laringelui (Tn inspir) sau traheei (Tn expir), prin edem, corpi straini, secretii vascoase si aderente, procese patologice.
tiraj = depresia spatiilor supra- si subclaviculare si a spatiilor intercostale, Tn cursul inspirului,
pentru compensarea unei respiratii ineficiente.

Modulul 50. Anestezie terapie Intensive >l nursing specific

I'i'i

Semne ce Tnsot,esc disfuncfla resplratorie: - agitata psihomotorle, mlscarl sacadato l i t

membrelor, clonii la nivelul buzelor si pleoapelor, obnubilare pana la comS, semne cardio-vaoulare: tahicardie, HTA, bradicardie si colaps.
hipotensiune = tensiune arteriala anormal de scazuta
- hnlaile aripilor nazale = un reflex arhaic ce traduce hipoxemia.
INGRIJIRI NURSING IN INSUFICIENTA R E S P I R A T O R I E
Insuficienta respiratorie = incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor normale de
gaze, Tn conditii de repaus si efort.
Cauze - bronhopulmonare:
stenoze f u n c t i o n a l si organice ale cailor aeriene superioare,
(laringe, trahee), corpi straini, edem Quincke, laringite acute, crup difteric, neoplasme, bronhoalveolite de aspiratie, crize de astm, pleurezie masiva, emfizem pulmonar, BPOC acuta.
- extrapulmonare: alterarea functiei centrului respirator (intoxicatii cu barbiturice, opiacee),
anemii, cauze cardiovasculare, afectiuni spastice ale muschilor respiratori, afectiuni nervoase, come.
Manevre de eliberare a cailor aeriene
Tn obstructii ale cailor respiratorii superioare prin aspirare de corpi straini (alimente, lichide, obiecte din metal sau plastic) este obligatorie Tndepartarea acestora pentru ca pacientul
sa respire eficient.
1. Manevra Heimlich: Tn conditii de aspirare de corpi straini Tn caile respiratorii superioare,
sau de Tnec, cu pacientul constient, salvatorul se asaza Tn spatele victimei pe care o cuprinde cu ambele brate la nivelul bazei toracelui, cu pumnul Tn epigastru si realizeaza 4-5 compresiuni bruste Tn sens intern si cranial. Pentru stimularea tusei si expectorare a corpului
strain se pot administra 4-5 lovituri cu palma Tn regiunea interscapulars.
Daca victima este inconstienta, va fi Tntinsa Tn decubit dorsal, iar salvatorul se va plasa
deasupra victimei, efectuand aceeasi compresie la baza toracelui, Tn sens cranial pentru evacuarea corpului strain si reluarea respiratiei spontane. Dupa reusita manevrei, bolnavul va fi
asezat Tn pozitie laterala de siguranta.
2. Pozitia laterala de siguranta este indicata pacientilor inconstienti, dar cu functia respiratorie conservata. Avantajele acestei pozitii: nu permite limbii sa cada spre posterior
mentinand astfel deschise caile aeriene superioare si reduce riscul aspirarii continutului
gastric Tn caile respiratorii superioare Tn cazul unei eventuale regurgitari. Tn cazul pacientilor
traumatizati nu se aplica pozitia laterala de siguranta.
3. Intubatia orotraheala
Materiale necesare: laringoscop, sonda de intubatie, aspiratorul, sursa de oxigen, manusi
de cauciuc, medicamente anestezice locale.
- spalare pe maini cu apa si sapun si Tmbracarea manusilor de protectie;
- pregatirea materialelor necesare, langa patul bolnavului;
- bolnavul este Tn pozitie de decubit dorsal, cu capul Tn hiperextensie; se Tndeparteaza proteza dentara daca are.
- se aspira secretiile din cavitatea bucala;
- se aplica anestezie pe sonda de intubatie si Tn faringe;
- asistentul medical pregateste laringoscopul si-l Tnmaneaza medicului care Tl introduce Tn cavitatea bucala pana Tn faringe. Asistentul medical sprijina bolnavul Tn pozitia indicata si ajuta
medicul cu instrumente si medicamente.
- la indicatia medicului asistentul medical comprima extremitatea inferioara a laringelui si
traheei catre coloana vertebrala, Tnchizand astfel esofagul si reducand riscul aspiratiei
continutului gastric Tn caile aeriene. Manevra este obligatorie pana la umflarea balonasului
sondei de intubatie.

200

Manual de nursing pentru elevii din anul III ai Scolilor Postliceale Sanltarc

- sonda de intubatie se tine Tn mana dreapta cu concavitatea Tn sus si se introduce panS cand
balonasul depaseste corzile vocale.
- asistentul medical retrage meet mandrenul, iar medicul Tnainteaza cu sonda de intubatie pana cand balonasul nu se mai vizualizeaza.
- se umfla balonasul sondei Tn functie de indicatie.
- se verifica corectitudinea pozitiei sondei: se ventileaza pacientul si se asculta toracele (varf,
mijloc, baza).
- se fixeaza sonda de intubatie cu benzi de leucoplast.
La nevoie se poate utiliza pipa Guedel, marimea ei sa fie egala cu distanta dintre coltul gurii si tragus. Se introduce cu concavitatea Tn sus pana cand varful atinge palatul, apoi se rasuceste 180 grade si se introduce pana cand inelul pipei este la nivelul buzelor.
Complicatii
traumatisme ale cavitatii bucale, ale dintilor, glotei.
intubatia Tn esofag;
rupturi ale corzilor vocale, spasm al corzilor vocale.
detubarea accidentals si pierderea aerului din balonas.
4. Traheotomia
Este un procedeu chirurgical de eliberare a cailor aeriene superioare, ce cuprinde incizia
traheei si introducerea unei canule speciale prin care se poate ventila bolnavul.
Indicatii: - obstructia cailor aeriene superioare;
- imposibilitatea intubatiei orotraheale;
- secretii traheobronsice ce nu pot fi eliminate prin alte metode;
- intubatie traheala prelungita, peste 72 ore.
- urgente, cand se practica crico-tiroidotomia.
Materiale necesare: sonda de traheostoma de diferite marimi, bisturiu steril, aspirator,
solutii dezinfectante pentru tegumente, campuri sterile Tn casolete, casolete cu comprese
steriie, manusi sterile, electrocauter, trusa ghirurgicala, balon de ventilatie, sursa de oxigen.
Pacientul este sedat si relaxat. Se Doate efectua si cu anestezie locala.

Fia. 20.Traheostomia.

Modulul 50, Anestezie-terapie Intenslv* si nursing specific

Volunuil i

201

Rolul aslstentei
medicale:
pregateste materialele necesare;
pregateste psihic pacientul explicandu-i tehnica si solicitand cooperarea sa.
pregateste fizic pacientul asezandu-l in pozitie de decubit dorsal cu capul in hiperextensie.
realizeaza campul operator: dezinfectia cu alcool iodat a regiunii cervicale, anterior si lateral;
f>. servirea medicului cu instrumentele necesare efectuarii anesteziei locale si inciziei.
6, fixeaza canula, dupa introducere, cu benzi Tn jurul gatului
Canula introdusa corect Tn trahee va avea ca efect:
aparitia fluxului aerian zgomotos prin canula,
afonie
aparitia de cele mai multe ori a tusei,
ameliorarea insuficientei respiratorii.
Incizia se practica Tn regiunea cervicala, la 2 cm sub cartilajul cricoid. Se punctioneaza traheea sub nivelul inelului 2, dupa care se introduce struna de ghidaj si se efectueaza dilatarea
progresiva a orificiului traheal. Se introduce apoi canula traheala sub control fibroscopic si se
oupleaza la ventilator.
Complicatii:
iesirea canulei
obstructia canulei cu dopuri de sange si secretii
dezumflarea balonasului
hemoragie la locul inciziei, daca nu se opreste dupa 2 h, se reevalueaza chirurgical pacientul.
emfizem subcutanat;
necroza tesuturilor,
infectarea plagii.
Ingrijiri dupa traheostomie
Ingrijirea propriu-zisa a canulei consta Tn aspiratia sterila a canulei, frecventa dar nu Tn exces pentru a nu produce iritatia mucoaselor cailor aeriene. Pot fi administrati aerosoli.
supravegherea permeabilitatii canulei
- toaleta plagii - c u mare grija sa nu se introduca solutiile antiseptice Tn orificiu. Schimbarea
pansamentelor.
umidifierea aerului inspirat.
- schimbarea canulei la intervale stabilite de medic.
- efectuarea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi.
- piesa interioara a canulei va fi curatata frecvent cu solutii.
instruirea pacientului si familiei cu privire la Tngrijirile la domiciliu.
Decanularea - dureaza aproximativ o saptamana. Scoaterea canulei se face progresiv,
tlmp de catva ore pe zi, pacientul fiind supravegheat atent. Daca apar semne de hipoventilatie,
Be reintroduce, iar Tn urmatoarele zile se prelungeste perioada fara canula. Pacientul trebuie
pregatit psihic, deoarece s-a dezobisnuit sa respire pe nas si are teama de asfixie, mai ales
noaptea.
5. Aspiratia traheo-bronsica reprezinta aspirarea secretiilor traheobronsice din trahee si
bronhiile principale. Este indicata Tn:
- mentinerea permeabilitatii cailor aeriene inferioare prin aspirarea secretiilor,
- declansarea unei tuse intense,
- recoltarea sputei pentru analiza,
- prevenirea infectiei pulmonare determinata de stagnarea secretiilor,
- prevenirea aspiratiei sangelui si a continutului gastric Tn plamani.
Materiale necesare:
1.
2.
3.
4.

202
-

Manual de nursing pentru elevii din anul III ai $colilor Postllceale Sanltare - Volumul 3

sonda de aspiratie endobronsicS sterilS;

mSnusi sterile
pensS sterila
ser fiziologic steril
aspirator
tub de conexiune pentru aspirator
lubrifiant hidrosolubil
medicamente Tn ser fiziologic (Cloramfenicol, GentamicinS, Colistin) 3 ml.
sursa de oxigen.
Tehnica:
Se pregatesc materialele necesare.
Se pregateste psihic si fizic pacientul (pozitie semisezandS daca nu este contraindicatS.)
Se porneste aspiratorul, regland vidul adecvat (-120 mmHg pentru adult)
Se pregateste sonda de aspiratie de marime adecvata (12-16 French-adulti, 6-10 French
copii)
Se ventileaza pacientul 1 min cu 0-100%.
Se umecteazS sonda ce urmeaza a fi introdusS prin canula, si se introduce cu blandete prin
orificiul canulei.
Se aspirS secretiile timp de eel mult 10 sec (pentru a nu produce hipoxie).
Se pregateste recipientul cu solutia de spalare sterila (apS sau ser fiziologic 100 ml)
Se pregateste seringa cu antibiotic.
Se reoxigeneazS pacientul.
Se spalS sonda de aspiratie introducand-o Tn solutia de spalare pregStitS Tn timp ce se aspira.
Se reoxigeneaza pacientul.
Pentru fluidifierea secretiilor se poate introduce pe canula de intubatie 1 ml ser fiziologic steril cu antibiotic, se ventileaza de 3 ori pacientul si se repetS aspirarea secretiilor din caile aeriene inferioare.
Se reoxigeneaza pacientul cu O-100%.
Se curatS canula de traheostomie dupa terminarea procedurii.
Complicatii ce pot sa apara Tn timpul manevrei: hipoxie, reflex vagal, iritatia mucoasei cailor
aeriene cu tuse excesivS, infectie iatrogenS, obstructia canulei cu cheag de sange sau secretii.
6. Oxigenoterapia
Cresterea concentratiei oxigenului Tn aerul inspirat Tn conditiile Tn care ventilatia spontanS
sau artificials nu asigurS oxigenarea normals a tesuturilor. Se aplica Tn stSrile de hipoxie, de
cauzS pulmonara sau extrapulmonary.
Metode de administrare a Oxigenului:
a. prin sonda nazals,
b. prin masca,
c. ochelari pentru oxigen,
d. cortul de oxigen.
Interventiile
asistentei:
- pregatirea fizica si psihicS a pacientului; asezarea Tn pozitie semisezanda, care favorizeazS
expansiunea pulmonara.
- asamblarea echipamentului;
- dezobstruarea cailor respiratorii,
- mSsurarea lungimii sondei, de la nara la tragus.
- umectarea sondei cu apa sterila pentru a nu leza mucoasa la introducere.
- introducerea sondei Tn nara si fixarea ei pe obraz cu benzi adezive.

Modulul SO

pie Intensiva si nursing specific

daca se utlllzeaza masca de oxigen, aceasta va acoperi nasul si gura pacientului si se va

lixa cu o curea in jurul capului.
lixarea debitului de administrare a O, in functie de prescriptia medicului.
observarea culorii tegumentelor, masurarea respiratiei, si a pulsului.
supravegherea pacientului pentru observarea unor complicatii.
mobilizarea periodica a sondei, scoaterea ei o data pe zi si introducerea Tn cealaltS nara.
acordarea suportului psihic al pacientului Tn timpul oxigenoterapiei.
ourStirea echipamentului la terminarea tehnicii.
Incidente:
iritare a mucoasei,
congestie si edem alveolar,
atelectazie.
7. Drenajul toracic
ReprezintS drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurals si restabilirea
unei presiuni negative care sa faciliteze expansiunea plamanului.
Sistemul de drenaj poate f i : - cu un flacon de drenaj - este eel mai simplu; functionalitatea
drenajului este atestata de aparitia bulelor de aer Tn lichidul din flacon.
- cu 2 flacoane de drenaj - are avantajul ca masoara cantitatea de secretii provenite din drenul toracic;
cu 3 flacoane de drenaj.
Nu se ridica flaconul plin cu secretii fSrS sa se penseze tubulatura, deoarece lichidele pot
Ii reintroduse Tn cavitatea pleurala.
Interventii pentru mobilizarea
secretiilor
Kinetoterapia respiratorie
hidratarea
- umidifierea
tapotamentul: lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic pe toatS suprafata, 1-2 min.
- vibratia: Tn timpul expiratiei bolnavului, se aplica cu mana pe peretele toracic, o presiune
usoara si oscilatorie. Dupa 5 expiratii pacientul este rugat sa tuseasca si sa expectoreze.
- drenajul postural: procedeu prin care se elimina secretiile, datorita pozitiei Tn care este
asezat bolnavul; pozitia se modifica la 20-30 min. De aceea bolnavul va fi asezat Tn urmatoarele pozitii: - decubit ventral cu o perna sub abdomen,
decubit ventral cu patul Tnclinat la 20 grade,
- decubit lateral drept si stang
- decubit dorsal cu capul Tntors lateral
- pozitia sezanda.
Manevra este contraindicata la pacientii c u : hipertensiune craniana, fracturi de coloanS
cervicala, si Tn primele 2 ore dupa masa.
Incidente: varsatura, cianoza, dispnee, aritmii, hemoptizii.
Pacientii ventilati mecanic au o Tngrijire specials si anume:
- verificarea pozitiei sondei de intubatie orotrahealS;
- verificarea permeabilitatii canulei traheale,
auscultatia toracelui din orS Tn orS,
- verificarea umidificatorului ventilatorului si a temperaturii acestuia,
- monitorizarea presiunii de insuflatie
- aspiratia pe sondS sau canulS si lavaj cu solutie salinS pentru TndepSrtarea secretiilor vascoase.
Se va avea Tn vedere sedarea bolnavului pentru a tolera sonda sau canula, hidratarea
corespunzStoare, aplicarea tratamentului medicamentos indicat de medic, asigurarea unei
nutritii corespunzStoare (pe sondS nazogastricS, parenterals sau mixtS), mobilizare periodic a (la 2 ore) pentru evitarea disconfortului si a escarelor, mentinerea diurezei si a tranzitului
Intestinal.

204

Manual de nursing pentru ok-vii din .inul III .11 y olilm I'ostllciMlo S.inll.irc

volumul J

INGRIJIRI A L E BOLNAVULUI CRITIC C U DISFUNGTIE CARDIO-VASCULARA

Ingrijirea bolnavului critic cardio-vascular necesita cunostinte specifice Tn ce priveste pregatirea asistentelor medicale ce lucreaza Tn aceasta sectie. Mai multe notiuni de anatomie
si fiziologie a aparatului cardiovascular, recunoasterea manifestarilor de dependents ale
afectiunilor specifice cardiace, efectuarea explorarilor functionale si recunoasterea modificSrilor majore de ritm si ECG, cunoasterea tehnicilor de monitorizare si de tratament, cunostinte
farmacologice.
Supravegherea bolnavilor internati Tn ATI este permanenta si intensiva, monitorizarea clinica si paraclinica fiind indispensabila. Aceasta vizeazS:
- evaluarea frecventei si amplitudinii pulsului periferic sau central.
- palparea socului apexian Tn spatiul 4-5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
- auscultatia cordului - pentru diagnosticarea de sufluri de stenoza, zgomote cardiace aritmice.
- evaluarea electrocardiogramei obligatorie la orice pacient peste 40 ani si daca se suspicio
neaza 0 interesare cardiovascularS Tntr-o afectiune.
- observatia clinicS generals urmareste aspectul tegumentelor, mucoaselor si unghiilor, existenta dispneii, prezenta edemelor generalizate sau la membrele inferioare, temperatura, diureza.
- masurarea tensiunii arteriale
- abordul vascular Tn terapie intensiva - se realizeaza prin:
a. abord venos periferic = cateterizarea unei vene periferice Tn scopul administrarii lichidelor si a medicamentelor si recoltarea sangelui pentru examene de laborator. Se cateterizeaza Tn special venele membrului superior, cele antecubitale. Pentru punctie so
folosesc canule venoase.
b. abordul venos central = introducerea unui cateter pana la nivelul atriului drept sau venelor cave.
c. punctia si cateterizarea arteriala = introducerea unei canule arteriale la nivelul artere
lor: radialS
femurala
brahiala
Punctia se efectueazS asemanator cu punctia venoasS dar este efectuatS de cStre medic.
Asistentul medical pregateste bolnavul si materialele necesare pentru punctie si ajuta medi
cul Tn timpul efectuSrii punctiei. Serveste medicul steril cu instrumentele necesare, efectueaza
dezinfectia tegumentelor de la locul punctiei, preia materialul recoltat si-l pregateste pentru laborator, pregateste seringa cu medicamentele indicate de medic. Mentine pacientul Tn pozitia
data si-l supravegheazS. Dupa retragerea acului de punctie, asistentul medical aplica un tarn
pon compresiv pe care Tl tine cu pensa porttampon 5 min. Aplica pansament uscat pe care II
comprima cu un saculet de nisip, Tn functie de arterS.
Bolnavul va sta Tn repaus la pat 4-6 ore, Tn functie de artera punctionata. Se controleaza
pansamentul si se mSsoarS pulsul, TA, respiratia, se apreciaza culoarea si temperatura locals a tegumentelor.
Pentru analiza gazelor sangvine, produsul va fi ferit de contactul cu aerul, se eticheteazfl
si se trimit imediat la laborator.
Complicatii:
- hemoragii
- punctionarea altor formatiuni (vase, nervi)
- injectare periarteriala
- hematoame cu compresiunea tesuturilor.
Prin punctia arterialS, se poate introduce un cateter Tn vederea unor explorari ale para
metrilor sangelui arterial. Cel mai des se cateterizeazS artera radiala si cea femuralS .Dupa

Modulul 50. Anestezie - terapie Intensiva si nursing specific

205

introducerea canulei se retrage acul, se adapteazS canula la sistemul de masurare a preslunll

Invazlve, apoi se fixeazS canula la piele prin intermediul a douS fire, pentru evitarea iesirll accldentale a canulei. Se efectueazS pansament local cu comprese sterile. Schimbarea pansamontului sS se facS la 48 ore cu aseptizarea tegumentului.
Prevenirea trombozarii cateterelor venoase si arteriale se realizeazS prin heparinizarea
> -itoterului Tn perioadele cand nu este folosit. Se introduce 1 ml ser heparinizat pe cateter si
Inchiderea cu un dop steril a capStului cateterului.
Inainte de utilizare se scoate dopul, se aspira cu o seringa pentru a vedea dacS este perinoabil sau nu. DacS nu se aspirS sange TnseamnS ca este trombozat cateterul si se schimbS.
Cateterele intraarteriale pot fi tinute 14 zile, cand se recomandS schimbarea pozitiei lor.
Cateterizarea arterialS trebuie sa devinS o metoda de rutins Tn monitorizarea pacientilor
ctilici din unitStile de terapie intensiva, atat din punct de vedere hemodinamic cat si al echilibrulul acido-bazic si a gazelor sangvine.
PUNCTIA P E R I C A R D I C A
ReprezintS pStrunderea cu un ac Tn cavitatea pericardicS, care se transforms din spatiu
virtual Tn cavitate reals prin acumulare de sange sau lichid de transsudate.
Scop:
- explorator
- terapeutic
IndicatS Tn caz de urgentS, cand se acumuleaza lichid Tntre foitele pericardului si TngreunoazS activitatea inimii care se manifests prin dispnee accentuatS, hipotensiune arteriala.
Locul punctiei:
- npat,iul V intercostal stang la 6 cm de marginea sternului - punctie exploratorie.
spat,iul VI-VII la jumatatea distantei dintre linia axilarS anterioarS si cea medioclaviculara
tang - cand cantitatea de lichid este mare (dupS ex. radiologic.)
- In extremitatea apendicelui xifoid, cu bolnavul Tn pozitie semisezandS - punctie evacuatoare.
Asistentul medical pregSteste materialele necesare sterile pe mSsura de tratament acoperltS cu un camp steril.
PregSteste psihic si fizic pacientul; Tl TncurajeazS si Tl asazS Tn pozitia necesara scopului
Unctlei.
Medicul executS punctia ajutat de asistentul medical. DupS extragerea acului de punctie
da catre medic asistentul medical efectueazS pansament steril la locul punctiei si asazS bolMvul Tn pozitie de decubit dorsal cu toracele ridicat usor. AsigurS repaus fizic si psihic paOlantului. MonitorizeazS pulsul, tensiunea arterialS si respiratia, temperatura pacientului.
Admlnistreaza la indicatia medicului tonicardiace. Aplica punga cu gheatS pe regiunea prei " M I I . I I . I daca se presupune o hemoragie.
Accidente!
- pfltrunderea acului Tn miocard (apar miscSri ale acului sincrone cu miscSrile inimii) se relni(|(! acul.
^ f a n o m e n e de insuficienta cardiacs Tn urma decomprimSrii bruste a cavitatii pericardice.
I Medicul recomandS medicatie tonicardiacS.
l o c pericardic - se previne prin anestezie, iar dacS apare se efectueazS reanimare cardiorasplratorie.
Infectii ale mediastinului dacS continutul pericardic este septic.