Sunteți pe pagina 1din 13

NURSING IN PSIHIATRIE

Psihiatria -este o ramur a medicinei care se ocup cu -prevenirea, -diagnosticarea, tratamentul i -reabilitarea persoanelor cu boli mintale. Psihiatrul francez Henry Ey (1 !!-1 ""# definea psihiatria drept ramur a medicinei care are ca obiect patologia vieii de relaie la nivelul asigurrii autonomiei i adaptrii omului n condiiile propriei existene. $ulburrile psihice i bolile mintale influeneaz aproape toate aspectele vieii unui pacient, funciile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realitii, relaiile interumane, se%ualitatea, munca timpul liber. &semenea tulburri sunt cauzate de interaciunea unor factori comple%i, biologici, sociali i spirituali, care nu pot fi totdeauna pui 'n eviden . (arcina psihiatriei este s clarifice rolul acestor diveri factori i influena lor asupra manifestrilor din cursul bolilor mintale. Ingrijirea bolnavilor cu afectiuni psihice Educatia sanitara pt. prevenirea bolilor psihice

igiena sarcinii a se evita traumele psihice stari tensionale alcoolul tutunul asigurarea unui climat familial cald abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la locul de munca informarea tinerilor casatoriti asupra cerintelor vietii de familie orientarea profesionala conform aptitudinilor si dorintelor individului pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente in viata pensionarea

menopauza evitarea surmenajului psihic pentru evitarea starilor depresive,a sentimentului de inutilitate, a starii de nervozitate regim de viata echilibrat alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus activitate reconfortanta evitarea consumului de droguri, alcool, condimente, cafea in exces tratarea precoce a afectiunilor organice endocrine metabolice renale cardiace neurologice

nivel de constienta un pacient constient raspunde promt la intrebari si percepe ceea ce se intampla in jurul sau pe masura ce constienta se diminueaza, este mai putin capabil sa se concentreze pentru evaluarea nivelului de constienta se poate utiliza scara Glasgow comportament si infatisare se vor observa atitudinile si reactile pacientului in timpul examenului fizic aspectul sau reflecta modul in care percepe vorbire, limba) se va cere pacientului sa numeasca obiecte care ii sunt aratate si sa citeasca cu voce tare fraze simple capacitatea de a intelege si rezolva probleme prin teste si convorbiri orientare sa redea corect locul unde se afla, de cand, data prezenta invatare sa demonstreze modul de efectuare a igienei cavitatii bucale memorie imediata, recenta, trecuta se va cere sa repete o serie de numere, crescand progresiv numarul cifrelor se va cere sa isi aminteasca evenimente produse in ziua respectiva se va cere sa numeasca antecedente medicale sau familiale, sa-si spuna data nasterii gandirea se va cere sa interpreteze fraze simple, sau sa le explice )udecata va fi pus sa explice ce va face in anumite situatii functia senzoriala si de perceptie se vor oferi diversi stimuli luminosi, auditivi, olfactivi, tactili si se va observa modul de reactie afectivitate prin observarea pacientului daca e trist, anxios, agresiv *actori de risc(circumstante de aparitie# conditii nefavorabile ale medilului extern factori genetici afectiuni in timpul sarcinii: lues, rubeola

traumatisme obstetricale traumatisme si infectii care produc leziuni ale creierului stari conflictuale, tensionate in familie, la locul de munca evenimente pe parcursul vietii profesii cu responsabilitate crescuta, desfasurate in zgomot si incordare psihica surmenaj intelectual perioade critice ale vietii boli metabolice, endocrine, neurologice, infectioase, intoxicatii ore de somn insuficiente consum de alcool, droguri

(emne si simptome(manifestari de dependenta# tulburari ale starii de constienta nu reactioneaza la stimuli manifesta dezinteres fata de lumea exterioara intelege cu dificultate ce se intampla in jurul sau este dezorientat este confuz somnolenta obnubilare-tulburare a starii de constiinta in care functiile psihice sunt incetinite, pragul perceptiei este crescut, ducand la ingreunarea perceptiilor si in general a contactului si posibilitatilor de orientare in mediul ambiant, neurmata de amnezie sopor(stare patologica de somnolenta coma (stare de incontien!

tulburari de perceptie

hiperestezie - const! "n exagerarea perceperii excita#iilor dinafar! -la surmena#i, convalescen#i, nevrotici, zgomote obi$nuite, ca: sc%r#%itul unei u$i, chiar muzica, devin nepl!cute& hipoestezie este sc!derea excitabilit!#ii care determin! o neclaritate "n perceperea lumii exterioare - "n obnubilarea con$tiin#ei( tulburare a starii de constiinta in care functiile cognitive sunt incetinite, pragul perceptiei este crescut, acesta perioada nefiind urmata de amnezie pierderea totala sau partiala a memoriei

iluzii sunt percep#ii deformate ale obiectelor& 'le pot fi: -vizuale (false recunoa$teri -auditive -olfactive etc& (un tufi$ poate fi perceput ca un animal fioros Halucinatii sunt percep#ii f!r! obiect auditive tactile olfactive

(e "nt%lnesc "n:-schizofrenie,"n diverse psihoze& tulburari de gandire idei delirante legate de persoana sa sau de mediul inconjurator fuga de idei isterie, manie idee prevalenta nevroze, psihopatii(tulburare de fond a gandirii caracterizata prin disproportia pe care o are tema respectiva pentru subiect fata de realitatea faptica pe care se bazeaza ( ex& ideea prevalenta despre suferinta sa, despre o boala deosebit de grava,etc& idei obsesive stari de depresie, nevroze lipsa coerentei in vorbire oprire brusca in timpul expunerii tulburari de memorie Hipoamnezia- "nseamn! o sc!dere a memoriei $i reprezint! un sindrom frecvent "nt%lnit "n:-st!rile de surmenaj,neurastenie,stari depresive& &mnezia -se manifest! prin abolirea proceselor de fixare,conservare, recunoa$tere $i reproducere ale memoriei, fie separat,fie "n totalitatea lor tulburari ale dispozitiei depresia -este o stare mental! de tristee,am!r!ciune care persist! pe perioade "ndelungate& euforie nejustificata, cu un comportamentagitat, haotic stare de spirit schimbatoare

tulburari afective furie agresivitate violenta apatie-stare de indiferen!, lips! de interes fa! de orice activitate i fa! de lumea "nconjur!toare& labilitate emotionala tulburari de vointa dificultate in luarea unor decizii activitati nefinalizate insusirea cu usurinta a convingerilor celor din jur

tulburari de activitate diminuarea sau accelerarea miscarilor epuizare rapida dupa activitati relativ usoare efectuarea mai multor activitati in acelasi timp agitatie psihomotorie catatonie- sindrom psihomotor al schizofreniei, caracterizat printr-o stare de fixare a corpului "n anumite poziii, conduit! stereotip! catalepsie stare patologic! care apare "n unele boli psihice i care se caracterizeaz! printr-o rigiditate brusc! a muchilor i printr-o tulburare a funciilor cerebrale

negativism cleptomanie piromanie stereotipie tulburari de comunicare logoree mutism bilbiala eroare verbala utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton graforee refuzul scrisului deficiente de caligrafie tulburari de comportament instinctual exagerare sau diminuarea instinctului alimentar perversiuni sexuale exagerarea sau scaderea instinctului matern diminuarea instinctului de conservare tentativa de autoagresiune suicid tulburari organice creier cord ficat rinichi

)*+,-./0. dupa aprecierea functiilor psihice , se vor culege informatii referitoare la habitat familie loc de munca starea de igiena comportament in trecut modul de dezvoltare a personalitatii starea morfo-functionala a diferitelor organe si aparate pentru a putea obtine informatii pertinente, in timpul interviului este necesar sa se cistige increderea pacientului prin ascultare atenta examinare fara prezenta altor persoane utilizarea unui vocabular accesibil evitarea comentarilor fata de pacient neitreruperea expunerii E%aminari paraclinice

examinari paraclinice radiologice radiografie craniana arteriografie 1. mielografie ''G 'xamen genetic 'xaminari citogenetice 1ariotip .estul 2/-'xaminari morfologice 3ermatogifele palmare 'xaminari de laborator (inge 4(5 Glicemie 6ree, acid uric, creatinina 1olesterol +robe de disproteinemie 43-7 6rina (umar 71'xamen psihologic .este de personalitate .este de investigare a atentiei si memoriei Problemele pacientului

alterarea nutritiei deficit (actuala sau potentiala cauze refuz de alimentatie psihoze aport insuficient fata de necesitati agitatie psihomotorie anorexie nervoasa tulburari nevrotice alterarea nutritiei exces (actuala sau potentiala cauze aport excesiv fata de necesitati comportament maniacal, bulemie nervoasa diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene cauze stare depresiva comportament psihotic comportament maniacal alterarea respiratiei - dispnee cauze anxietate

tulburari nevrotice potential de alterare a integritatii fizice suicid, autotraumatizare cauze depresie stare maniacala comportament psihotic dementa alterarea comunicarii prezenta ideileror delirante cauze halucinatii agitatie psihomotorie alterarea somnului insomnie, nevoie redusa de somn cauze depresie comportament maniacal

deficit de autoingrijire cauze agitatie psihomotorie dementa comportament psihotic anxietate cauze incapacitate de adaptare la mediu dificultate de exprimare a nevoilor stres excesiv obiective

linistirea pacientului diminuarea manifestarilor comportamentale asigurarea unui aport in functie de necesitati asigurarea unui somn corespunzator cantitativ si calitativ prevenirea accidentarii prevenirea complicatiilor imobilizarii voluntare redobindirea interesului pentru desfasurarea unor activitati reluarea relatiilor interpersonale interventii

ingrijiri generale inca de la internare adaptarea unui comportament adecvat fata de obsesile bolnavului predarea obiectelor taioase se va face cu mult tact in caz de nevoie se va face sedare medicamentoasa cu avizul medicului cu ocazia pregatirii la internare asistenta va verifica eventualele hematoame, lovituri sau leziuni pe tegumente , iar daca acestea exista va anunta medicul

inainte de a fi dus in salon va mai fi inca odata controlat pentru a nu avea obiecte taioase asigurarea microclimatului corespunzator sa se ofere siguranta camera linistita, saloane comune, spatioase, bine aerisite conditie esentiala - evitarea aglomerarii pentru cei agresivi vor sta in camere izolate pentru cei care nu trebuie sa stea in pat camere de zi usile vor sta deschise deoarece cele inchise irita incaperile anexe si colturile de coridoare vor fi bine luminate atit ziua cit si noaptea temperatura optima posibilitati de a asigura semiobscuritatea pentru cei care trebuie sa stea in liniste mobilierul trebuie sa fie din material greu , fara unghiuri ascutite bolnavul trebuie ajutat sa isi satisfaca nevoile personale exemplu bolnavul depresiv se retrage si se izoleaza de realitate, adesea nu este in stare sa isi satisfaca nici macar masurile de igiena corporala si eventual refuza si alimentatia numerosi bolnavi au ginduri de sinucidere si adesea fac tentative in aceasta directie

utilizarea comunicarii terapeutice mesajul verbal sa fie clar pacientul sa fie ascultat atent ,sa fie lasat sa isi exprime sentimentele ,sa spuna ce il preocupa ,sa fie incurajat pentru comunicare cu altii sa se mentina pacientul la subiectul discutiei daca nu vrea sa vorbeasca , i se va oferi alt moment in timpul , se va tine cont de starea pacientului

orientarea permanenta in timp si spatiu supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia unor modificari de comportament sau modificari fiziologice crearea starilor de agresiune in relatia cu ceilalti aparitia intentiilor de agresiune sau a tentativelor de suicid aparitia starii de depresie tulburari digestive, varsaturi, constipatie

asigurarea alimentatiei nu au nevoie de un regim special, doar daca sufera de anumite boli trebuie sa fie normocalorice, cu multe fructe, legume si preparate de lapte in functie de necesitati si preferintele pacientului se va stimula apetitul se vor oferi cantitati mici de alimente, la intervale scurte de timp in caz de agitatie psihomotorie , se va recurge la alimentatie prin sonda in caz de refuz alimentar , se utilizeaza alimentatia parenterala se vor corecta carentele vitaminice

depresivii sunt predispusi la constipatie, trebuie rezolvata aceasta problema pe cale dietetica , doar in caz de esec se va recurge la clisma evacuatorie, nu se administreaza purgative cei cu denutritie inaintata aport caloric ridicat cei tratati cu inhibitori de monoaminooxidaze (iproniazid, nialamida si toloxaton se interzice consumul de carne, drojdie, peste afumat, vinat, iar la externare sa nu consume vin rosu si bere

cei care refuza alimentatia sau cei inapetenti alimentarea se va face prin alimentatie pasiva, eventual cu lingurita in unele cazuri se administreaza inainte 8-9-:; ui de insulina care prin hipoglicemia provocata declanseaza actul alimentatiei plus perfuzie intravenoasa daca nici acestea nu dau rezultate se recurge la alimentatie artificiala pe sonda, aceasta va fi scoasa dupa fiecare masa si reintrodusa la urmatoarea

supravegherea somnului in vederea asigurarii perioadelor de repaus neconfortanat nu va fi lasat in timpul zilei sa se odihneasca prea mult timp la nevoie , i se va administra medicamentele prescrise de medic si se va urmari efectul terapeutic al acestora se vor afla de la pacient motivele nelinistii din timpul noptii vor fi inlaturati factorii iritanti

asigurarea ingrijirilor igienice se va stimula pacientul sa se spele, sa se imbrace, acordindu-se timp suficient se va schimba lenjeria de pat si de corp ori de cite ori este nevoie in caz de agitatie psihomotorie imobilizarea pacientului manuala, cu cearceafuri, chingi montarea de aparatori sau plase pe lateralele patului protejarea impotriva lezarii prin asezarea de paturi, perne in jurul bolnavului hidratarea pacientului tinind cont de pierderile de lichide prin transpiratie, tahipnee

stimularea pacientului pacientului in efectuarea unor activitati se va stabili un program de activitati agreate de pacient, pentru a preveni plictiseala activitatea va fi dozata conform posibilitatilor pacientului se vor evita elementele competitionale in activitate se va incepe cu activitati individuale, apoi treptat se va trece la activitati in grup pacientul va fi recompensat cu laude prevenirea izolarii prin stimularea relatilor interpersonale organizarea de activitati recreative in grup sa se intervina atunci cind pacientul are senzatia ca nu este acceptat de ceilalti pacienti

in caz de agresivitate, cind pacientul devine periculos pentru el si pentru ceilalti

pacienti

)dentificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului /u tendinte de a comite agresiuni 7inistirea pacientului )zolarea temporara, daca situatia devine amenintatoare /sistenta nu poate parasi salonul doar daca supravegherea e preluata de alta asistenta 6rmarirea functiilor vitale si vegetative +uls, .&/&, temperatura, respiratie +ierderile de lichide prin diureza, transpiratii, tahipnee .ranzitul intestinal combaterea constipatiei

/plicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii voluntare escare, hipotensiune ortostatica, constipatie, tromboflebite +articiparea la masurile terapeutice aplicate )nsulinoterapie (oc electric (omnoterapie +sihoterapie individuala, in grup, meloterapie, ergoterapie /dministrarea tratamentului medicamentos neuroleptice, antidepresive, tranchilizante, hipnotice (e va explica pacientului necesitatea tratamentului si cooperarii (e va manifesta rabdare si blindete (e va urmari daca pacientul ia tratamentul oral pot stoca medicamente in scop suicidar *entinerea legaturii cu familia )ncurajerea familiei pentru a se implica in suportul emotional de a vizita pacientul

&$E+$,E----- ,ngri)irile vor fi diferentiate in functie de comportamentul pacientului . an%ios, depresiv, maniacal, psihotic ,ngri)irea unui bolnav an%ios

&n%ietatea (neurotism este o stare afectiv! caracterizat! printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz& <orme de anxietate: -anxietate generalizat!, - fobia social!, - fobii specifice (ex& fobia de insecte, frica de spaii deschise sau "nchise , -atacul de panic!, -tulburarea obsesiv-compulsiv! - stresul post-traumatic&

(imptomele tulburrilor de an%ietate

sentimentul de fric! sau=i g%nduri cronice (constante , repetitive, de "ngrijorare, care reprezint! un element de stres i care interfereaz! cu activit!ile din viaa (de

exemplu dac! unei persoane "i este fric! s! mearg! la interviuri pentru ca acolo ar trebui s! interacioneze cu str!ini, va evita situaia respectiv!, tem%ndu-se ca oric%t de inteligent! ar fi, nu ar primi postul, chiar i dac! ceea ce face actualmente nu "i ofer! satisfacia dorit! & reacii fizice (ex& transpiraie, tremur!turi, b!t!i de inim! rapide, dificult!i "n respiraie, grea!, lein g%nduri disfuncionale ex& >dac! o s! vorbesc "n faa publicului, i o s! greesc, toat! lumea o s! m! cread! prost? & comportament de evitare o persoan! anxioas! poate s! ajung! s! evite foarte multe situaii& <aptul c! are g%nduri negative i evalueaz! iraional situaiile care "i provoac! anxietate, emoii negative foarte intense, reacii fizice puternice, i eventual experiene negative, plaseaz! persoana "ntr-un cerc vicios, din care nu poate s! ias! $ipuri de tulburri de an%ietate &n%ietate generalizat (imptome frica exagerat! i grija legat! de lucruri comune,centrul anxiet!ii poate fi reprezentat de prieteni, familie, s!n!tate, munc!, bani sau ratarea unei "nt%lniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate s! capteze centrul ateniei ca focus al anxiet!ii & 4orbim despre anxietate generalizat! dac! grija exagerat! este prezent! "n aproape fiecare zi, timp de 8 luni, i dac! persoana are dificult!i "n controlarea anxiet!ii irascibilitate i iritabilitate uoar!@ oboseal!@ insomnie@ probleme de concentrare@ (nu se simte capabil s! g%ndeasc!

*obia sociala 1onsta in frica de evaluarea si judecata negativa a altor de ex& a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala incluzand comportamentul la petreceri sau=si la locul de munca @pot simti frica in cazul unei singure, sau in cazul mai multor situatii, frica care poate sa conduca la evitarea situatiilor respective, ulterior ajungandu-se la izolare&

*obii specifice frica este persistenta si irationala de un obiect specific sau de o situatie, fata de anumite animale, locuri sau persoane, si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica& /ceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte obiecte si situatii, dar, in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare& /dultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala&

&tacurile de panica sunt comune pot sa nu fie legate de o situatie anume, ci pot aparea spontan&

+entru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica, trebuie sa aiba circa A atacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata& $ulburarea obsesiv-compulsiva (ocd# -se manifesta prin ganduri sau impulsuri (obsesii intruzive, involuntare si nedorite (ex& , femeie are senzatia ca sotul ei o insala fara a avea insa nici un indiciu - se simt fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex& spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi , sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex& daca a incuiat usa, sau daca a stins aragazul -de obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesive a comportamentelor sau a gandurilor lor& &n%ietatea post-traumatica este o tulburare ce presupune revenirea periodica a unui eveniment traumatizant evenimentele traumatizante pot fi violul, agresiuni psihice diverse, accidente, boli care se instaleaza rapid si implica o teama accentuata de moarte in functie de natura tulburarii de anxietate post-traumatica, "si pot face aparitia si alte manifestari: diminuarea stimei de sine, pierderea "ncrederii "n cei din jur, "n societate, "n fiinta umana, stari de disperare,, dificultati "n mentinerea unor raporturi sociale anterior stabilite&

masuri generale calm control nu se lasa pacientul singur comunicarea se indeparteaza factorii ce determina anxietatea administrarea tratamentului

$ehnici comportamentale se sta "mpreun! cu pacientul "ntr-un mediu linitit, securizant& se menine o atmosfer! calm!& comunicarea trebuie sa fie: clar! $i concis!, f!r! ocoli$uri, cu cuvinte simple $i mesaje scurte, deci f!r! pove$ti lungi& limiteaz! pe cat posibil factorii excitan#i din jur care i-ar putea amplifica teama& medicamentele se administreaz! dup! prescrip#ii $i se urm!re$te cum reac#ioneaz! pacientul $i in ce m!sur! se observa efecte secundare& se incearc! stabilirea impreun! cu pacientul a cauzei care ii provoac! teama $i cum ar putea s! o st!paeasc! intr-o manier! pozitiv!& se discuta cu pacientul -despre experien#ele sale $i va fi stimulat s!-$i exprime -despre momentul apari#iei fricii $i cum s-ar putea opri temporar acest sentiment( de exemplu cu ajutorul exerci#iilor de relaxare, efort corporal,sau discutand cu el despre posibilitatea apari#iei acestui sentiment, din timp

se inva! pacientul cum s! se relaxeze (folosind tehnici de respiraie: pacientul anxios respir! repede i superficial -incorect & 'xerciii de respiraie )nspir! scurt (:=B pe nas (curt! pauz! 'xpir! lung (C=B pe gur! -ar <olosind diafragma(i nu din g%t Dnva! pacientu ls!-i direcioneze atenia spre altceva (fie c!tre exterior, fie c!tre ceva mental o amintire, o imagine pl!cut! & /jut! pacientul s!-i structureze ziua, printr-un program bine stabilit (>c%nd nu faci nimic faci anxietate? & +sihoeducaie )ndividual! i familial!, oferind informaii despre boal!, medicaie, atitudini benefice&